ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

REGIUNEA VEST

Bucuresti

2019

1
 CUPRINS

1. Localizare geografica…………………………………………………………………...pag.3
2. Date statistice …………………………………………………………………………...pag.4
2.1 Statistica sociala ……………………………………………………………….….....pag.4
2.2 Statistica economica……………………………………………………………..…..pag.9
2.3 Indicatori de mediu……………………………………………………………..…..pag.15

3. Analiza si interpretarea datelor statistice……………………………………..……...pag.19

4. Concluzii finale ………………………………………………………………………...pag.22

2
 1. Localizare geografica

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru,
fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea
Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad -
46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar
extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2 , ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa
României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce
judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al
României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

3
 2. Date statistice

2.1Statistica sociala

1. Populatia rezidenta la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe si medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

3. POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni
de dezvoltare si judete

4
4. Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

5. Someri inregistrati pe categorii de someri, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

5
6. Veniturile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de gospodarii, pe macroregiuni si regiuni de dezvoltare

7. Populatia scolara pe niveluri de educatie, varste scolare si sexe

6
8. Rata abandonului in invatamantul preuniversitar, pe niveluri de educatie, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

9. Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate, judete si localitati

7
8
 10. Rata saraciei relative, pe regiuni de dezvoltare si macroregiuni

11. Rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE), pe macroregiuni si regiuni de dezvoltare

2.2 Statistica economica

1. Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - preturi curente - calculat conform CAEN Rev.2 - SEC 2010

2. Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete - preturi
curente

9
3. Salariati din activitatea de cercetare-dezvoltare - echivalent norma intreaga, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete

4. Intreprinderi active, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, clase de marime dupa
numarul de salariati, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

10
5. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete

11
6. Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

7.  Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

12
8. Valoarea productiei ramurii agricole pe sectoare, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete -
serie noua

9. Intreprinderi active nou create, rata de creare a acestora, pe regiuni de dezvoltare si evidenta PIB pe locuitor

13
10.  Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare
si judete

14
2.3 Indicatori de mediu

1. Populatia conectata la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

2.Populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

3. Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de ameliorare si combaterea eroziunii solului, pe categorii de folosinta a terenurilor,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

15
4. Cantitatea de ingrasaminte chimice si naturale folosite in agricultura, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

5. Suprafata terenurilor pe care s-au aplicat ingrasaminte chimice si naturale pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

16
6. Cantitatea de pesticide aplicate in agricultura, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

7. Suprafata terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

17
Rata criminalitatii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Rata infractionalitatii pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

18
3.Analiza si interpretarea datelor statistice

Datele statistice au fost culese de pe www.innse.ro de la sectiunea info online.

Din analiza si interpretarea datelor culese am obtinut urmatoarele concluzii:
Indicatorii sociali:

 Populatia rezidenta la 1 ianuarie a inregistrat o usoara tendinta de scadere in perioada 2014-

2018, de la 1.818.363 persoane in anul 2014 la 1.784.522 persoane in 2018;
 Populatia dupa domiciliu are aceeasi tendinta de scadere ca si indicatorul precedent in aceeasi
perioada, in anul 2014 existau 2.026.166 persoane, in timp ce in 2018, 2.007.273 persoane;
 Rata somajului a inregistrat o scadere considerabila in perioada 2013-2017 de la 4% in anul
2013 la 2,2% in anul 2017. Acest fapt are un impact pozitiv asupra economiei si societatii in
ansamblu;
 Numarul de someri inregistrati a scazut in perioada 2014-2018, de la 29.248 persoane in 2014
la 15.015 persoane in anul 2018;
 Veniturile totale medii pe persoana au inregistrat o crestere in perioada 2013-2017, de la
966,23 lei/persoana in anul 2013 au crescut la 1.263,93lei/persoana in anul 2017;
 Populatia scolara a inregistrat o tendinta de scadere; o cauza a acestei scaderi poate fi scaderea
numarului populatiei;
 Rata abandonului scolar in invatamantul preuniversitar pe nivel de educatie:
-In invatamamantul primar, in perioada 2012-2015 a crescut de la 1,3% in 2012 la 2,1% in
anul 2015, urmand ca in anul 2016 sa scada la 0.9%;
-In invatamantul gimnazial, in perioada 2012-2015 are aceeasi tendinta de crestere, iar in
anul 2016 a scazut la 1%;
-In invatamantul liceal si professional a inregistrat in anul 2016 un procent de 3,4%;
-In invatamantul postliceal si maistri s-a inregistrat cea mai mare rata a abandonului scolar
in anul 2016 de 11,4%;

19
  Personalul medico-sanitar in proprietatea publica a inregistrat o scadere in perioada 2013-2017, de la
40.058 persoane in 2013 la 36.788 persoane in anul 2017, in timp ce in proprietatea private numarul
persoanelor medico-sanitare a inregistrat o crestere de la 14.028 persoane in 2013, la 21.791 persoane
in anul 2017;
 Rata saraciei relative a inregistrat o crestere in perioada 2013-2016, de la 22,7% in 2013 la 25,1% in
2016, iar in anul 2017 a scazut la 21,4%;
 Rata riscului de saracie a inregistrat in perioada 2013-2017 o scadere, de la 40,4% in anul 2013 la
32,5% in anul 2017;

Indicatorii economici:

 PIB-ul/locuitor a avut o tendinta de crestere in perioada 2012-2016, de la 31.386 lei/locuitor in 2012

la 41.289,1 lei/locuitor in 2016;
 Cheltuielile totale cu activitatea de cercetare – dezvoltare au inregistrat o tendinta fluctuanta, in anul
2013 erau de 164.476 lei, in anul 2014 au scazut, ca din anul 2015 acestea sa creasca la 290.658 lei,
iar in anul 2017 fiind de 318.975 lei;
 Numarul de salariati din activitatea de cercetare – dezvoltare a crescut in perioada 2013-2017, de la
2.292 salariati in 2013 la 2.499 salariati in anul 2017;
 Intreprinderile active pe activitati ale economiei nationale: numarul acestora a crescut in perioada
2013-2017 de la 44.876 in anul 2013 la 50.109 in anul 2017;
 Lungimea drumurilor publice a inregistrat o usoara tendinta de crestere per total, cea mai mare
crestere a inregistrat-o drumurile publice modernizate care a crescut de la 3.908 km in 2013 la 5.181
km in anul 2017. In regiunea vest in anul 2013 erau construiti 130 km de autostrada, in timp ce in
anul 2017 s-au construit 211 km de autostrada;
 Lungimea cailor ferate in exploatare nu a inregistrat nici o evolutie in regiunea vest, aceasta fiind de
1.888 km cai ferate in perioada 2013-2017;
 Capacitatea de cazare turistica existent a inregistrat o crestere in perioada 2014-2018, aceasta fiind de
26.611 locuri in anul 2014, in timp ce in anul 2018 erau 30.664 locuri;
 Valoarea productiei ramurii agricole a inregistrat o scadere in perioada 2013-2014, de la 8.778.067
mil lei in 2013 la 8.010.946 mil lei in 2014, in timp ce in perioada 2015-2017 a inregistrat o crestere
semnificativa, de la 7.031.688 ron in 2015 la 8.486.837 ron in anul 2017;
 Numarul intreprinderilor active nou create a fost de 10.301 in 2012, in anul 2014 a scazut la 6.822,
acesta inregistrand o crestere in anul 2016 la 10.481 intreprinderi nou create;

20
  Numarul locuintelor existente la sfarsitul anului a inregistrat o usoara crestere in perioada 2013-2017,
de la 816.887 in anul 2013 la 833.499 locuinte in anul 2017;

Indicatorii de mediu:

 Populatia conectata la sistemele de canalizare si eurare a apelor uzate a inregistrat in perioada

2013-2017 o crestere de la 908.840 persoane in anul 2013 la 1.002.296 persoane in 2017;

 Populatia deservita de sitemul public de alimentare cu apa a crescut in perioada 2013-2017, de la
1.225.910 persoane in anul 2013 la 1.379.953 persoane in anul 2017;
 Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de ameliorare si combaterea eroziunii solului nu s-a
modificat in perioada 2013-2017 nici in ceea ce priveste lucrarile de combatere a eroziunii si de
ameliorare a terenurilor si nici in ceea ce priveste lucrarile de drenaj;
 Cantitatea de ingrasaminte chimice si naturale folosita in agricultura: cantitatea de ingrasaminte
chimice a crescut in perioada 2013-2017, de la 50.098 tone substanta activa in 2013 la 93.336
tone substanta activa in anul 2017; cantitatea de ingrasaminte naturale a crescut de la 1.124.304
tone substanta activa in 2013 la 1.263.910 tone substanta activa in anul 2017;
 Suprafata terenurilor pe care s-au aplicat ingrasaminte chimice si naturale: pentru ingrasaminte
chimice suprafata a crescut de la 896.992 ha in 2013 la 1.051.470 ha in 2017, iar pentru
ingrasaminte natural suprafata a scazut de la 47.244 ha in 2013 la 45.293 ha in 2017;
 Cantitatea de pesticide aplicate in agricultura a crescut in perioada 2013-2017, de la 88.160 kg
substanta activa la 91.472 kg substanta activa in anul 2017;
 Suprafata terenurilor pe care s-au aplicat pesticide a crescut in perioada 2013-2017, de la 150.955
ha in 2013 la 157.195 ha in anul 2017;

In Regiunea Vest rata criminalitatii a inregistrat o scadere in perioada 2013-2017, de la 236

persoane in 2013 la 181 persoane in 2017 ( judetul Timis a inregistrat cea mai mare rata a criminalitatii in
2017), in timp ce rata infractionalitatii a inregistrat in perioada 2013-2017 o crestere, de la 1.544 in anul
2013 la 1.623 in anul 2017 (judetul Hunedoara a inregistrat cea mai mare rata a infractionalitatii in 2017).

21
4. Concluzii finale

1. Regiunea Vest a inregistrat o dezvoltare atat in plan social dar si in plan economic. In plan demo-social
aceasta regiune a inregistrat un progres la urmatoarele capitole: rata somajului, rata riscului de saracie, in
timp ce in plan economic a inregistrat progres la capitolele: PIB/locuitor, activitatea de cercetare-dezvoltare,
drumuri publice, capacitatea de cazare turistica, valoarea productiei agricole, rata criminalitatii etc.
Regiunea Vest este a doua, cea mai bogată regiune din țară, după Bucureşti. În ultimul deceniu,
regiunea a cunoscut o creştere economică rapidă, odată cu creşterea salariilor reale. Acest lucru a fost
sprijinit prin puternice câştiguri de productivitate – printre cele mai rapide dintre toate regiunile europene –
stimulate de creşterile mari ale investițiilor.
Cu toate acestea, în ciuda acestor dezvoltări, imaginea nu este în totalitate pozitivă: expansiunea
economică nu a generat noi locuri de muncă şi a accentuat inegalitățile spațiale existente din regiune. Întrucât
regiunea aşteaptă cu nerăbdare să treacă la următorul stadiu de dezvoltare şi să se alinieze condițiilor de trai
din părțile mai bogate ale Europei, aceasta trebuie să îmbunătățească valoarea adăugată şi inovația
întreprinderilor existente aici, abordând, de asemenea, provocarea creşterii fără locuri de muncă. Astfel,
Regiunea de Vest se confruntă cu o dublă provocare. Pe de o parte, în Caraş-Severin, Hunedoara şi părți din
Arad, provocarea constă în crearea şi luarea în considerare a oportunităților de ocupare a forței de muncă
prin exploatarea mai eficientă a resurselor regionale; şi prin îmbunătățirea accesului la oportunitățile din alte
părți din regiune şi din țară. În schimb, în aglomerarea Timiş-Arad, provocarea constă în deficite şi
incompatibilități pe piața muncii, fapt ce subliniază importanța îmbunătățirii competitivității pentru a aduce o
valoare adăugată proporțională pentru a sprijini presiunea ascendentă a salariilor.

2.Regiunea Vest a inregistrat o involutie la urmatoarele capitole: populatia scolara, rata abandonului scolar,
personalul medico-sanitar, rata saraciei relative, lungimea cailor ferate, protejarea mediului inconjurator, rata
infractionalitatii etc.
22
3.Cele mai mari probleme de mediu in Regiunea Vest sunt:

 Poluarea atmosferica;
 Probleme legate de cantitatea si calitatea apei potabile;
 Degradarea solului, subsolului si a apelor subterane;
 Degradarea calitatii apelor de suprafata;
 Efecte negative ale urbanizarii, transportului rutier si feroviar asupra mediului
inconjurator;
 Probleme legate de gestiunea deseurilor;
 Degradarea mediului natural;
 Asigurarea starii de sanatate a populatiei;
 Ncesitatea promovarii educatiei ecologice.

4.Solutii de ameliorare/reparare a problemelor de mediu din Regiunea Vest:

 Măsuri de conservare şi protecţie a mediului - care nu sunt legate în nici un fel de priorităţile de
dezvoltare, având un caracter pur de protecţia mediului concepute pentru a răspunde problemelor de
mediu, pentru atingerea obiectivelor de mediu;
 Măsurile de evaluare strategică de mediu care vizează evaluarea din punct de vedere al mediului a
priorităţilor de dezvoltare identificate prin Planul de Dezvoltare a Regiunii Vest;
 Măsurile de dezvoltare durabilă a sistemelor economice şi sociale existente în concordanţă cu
protecţia şi conservarea mediului înconjurător, necesare pentru a atinge atât obiectivele de mediu, cât
şi cele de dezvoltare;
 Proiecte sau programe economice, sociale sau de infrastructură pentru care este estimat un impact
semnificativ asupra echilibrului ecosistemelor.

23
24