Analizatorii sunt sisteme care au rolul de a recepţiona, conduce şi transforma în
senzaţii specifice excitaţiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrării organismului în mediu şi la coordonarea funcţiilor organismului.
Analizatorii sunt sisteme morfologice care:
– sesizează prin receptori specifici, modificările din mediul extern şi intern, ce
acţionează asupra organismului;
– conduc impulsurile nervoase în ariile corticale corespunzătoare;
– realizează analiza şi sinteza impulsurilor nervoase determinând formarea de
senzaţii specifice.
Orice analizator prezintă trei segmente:
– segmentul extern ( periferic ) – receptorii; – segmentul intermediar – nervii; – segmentul central – centrii nervoşi. Această funcţie este realizată de către aparatul respirator, digestiv, circulator (cardiovascular şi limfatic) şi excretor.
Prin functia de nutritie se intelege activitatea prin care organismul prelucreaza
si transporta substante: respiratie, hranire, circulatie si excretie.
Activitatile fiziologice ale organismului uman necesita un consum permanent de
energie. Energia utilizata provine din substantele organice care sunt supuse, la nivel celular, unor procese de oxido-reducere in urma carora rezulta si CO2, care trebuie eliminat. Totalitatea organelor care au rolul de a prelua, din aerul atmosferic, O2 necesar acestor procese si de a elimina CO2 din organism, alcatuiesc sistemul respirator.
II.1. Respiraţia în funcţia de nutriţie
Reprezintă procesul fiziologic prin care la nivelul celulei substanţei organice
sunt oxidate rezultând energie.
Respiraţia cuprinde schimburile gazoase dintre organism şi mediu (respiraţie
externă), preluarea oxigenului şi eliberarea dioxidului de carbon, precum şi transportul gazelor respiratorii până la nivelul celulelor (respiraţie celulară).
Respiraţia celulară (numită şi respiraţie internă) este reprezentată de ansamblul
proceselor prin care oxigenul sangvin este cedat celulelor şi utilizat în metabolism, iar CO2 rezultat este trecut în sânge. Din punct de vedere funcţional respiraţia internă cuprinde două procese: schimbul de gaze la nivel tisular şi respiraţia celulară propriu-zisă.