Sunteți pe pagina 1din 4

Procedee de calcul a costurilor unitare aplicate în cadrul sistemului costurilor

complete

Contabiliatea managerială se focalizează pe determinarea costurilor


Etapa finală de lucru în determinarea costurilor complete este determinarea costurilor unitare a
produselor, lucrărilor şi serviciilor (PLS-uri), în cadrul cărora se pot utiliza următoarele
procedee:
1. Procedeul diviziunii simple
2. Procedeul cifrelor de echivalenţă
3. Procedeul valorii rămase

1. Procedeul diviziunii simple: se utilizează îndeosebi în cazul fabricării unei cantităţi date
de produse perfect omogene, constă în colectarea tuturor cheltuielilor ocazionate de
obţinerea producţiei în mod global, la nivelul întreprinderii şi raportarea acestora, la
finele perioadei de calcul la finele perioadei de calcul, la cantitatea de produse fabricate,
conform relaţiei
Cu= CT/Q
Unde: Cu – costul pe unitate de produs
CT – cheltuieli totale de producţie
Q – cantitatea totală de producţie fabricată

2. Procedeul indicilor (cifrelor de echivalenţă): se utilizează îndeosebi în cazul


întreprinderilor care obţin în urma procesul de producţie, simultan, mai multe produse
principale fără produse secundare.
Aplicarea acestui procedeu al indicilor de echivalenţă presupune:
a. Alegerea unei tipodimensiuni drept produs etalon
b. Stabilirea parametrului de echivalare care poate fi o caracteristică economică sau
tehnică comună tuturor tipodimensiunilor ca urmează a fi echivalate, şi care poate fi
cuantificabilă în unităţi de măsură omogene.
Parametri tehnici: greutate, volum, lungime, densitate, etc.
Parametri economici: valoarea materiilor prime încorporate în produs, remuneraţia
directă, totalul cheltuielilor directe, etc.

Acest procedeu se poate aplica in 2 variante:


a. Varianta coeficienţilor de echivalenţă simpli;
b. Varianta coeficienţilor de echivalenţă complecşi

VARIANTA COEFICIENŢILOR DE ECHIVALENŢĂ SIMPLI


1
O dată stabilite tipodimensiunea şi parametrul de echivalare, aplicarea practică a acestui
procedeu constă în parcurgerea următoarelor etape:
a. Determinarea coeficienţilor de echivalenţă a fiecărei tipodimensiuni (produs) i (Ki)
prin raportarea mărimii parametrului de echivalare al produsului i (MPEi) la mărimea
parametrului de echivalare al produsului etalon (MPEe), potrivit relaţiei:

Ki= MPEi / MPEe

b. Transformarea producţiei obţinute din fiecare tipodimensiune i în în cantităţi de


produse echivalente (qei) prin ponderarea cantităţii de produse din fiecare
tipodimensiune i (qi) cu coeficientul de echivalenţă calculat pentru fiecare
tipodimensiune, potrivit relaţiei:
Qei=qixKi

c. Determinarea costului pe unitate de produs echivalent (Cue) prin raportarea


cheltuielilor totale CT la cantitatea de produse echivalente potrivit relaţiei:

CT
Cue= n

∑ qei
i=1

d. Determinarea costului unitar al fiecărui produs sau tipodimensiune i prin ponderarea


costului pe unitatea de produs echivalent Cue cu coefientul de echivalenţă calculat pt
tipodimensiunea sau produsul i (Ki), potrivit relaţiei:

Cui= Cue x Ki

2. O entitate realizează un produs în cinci tipodimensiuni, cunoscâ ndu-se urmă toarele informaţii:
Nr. Elemente Produse
crt. A B C D E
1. Producţia realizată şi
exprimată în unită ţi fizice 60.000 45.000 70.000 50.000 30.000
2. Consum specific de materii
prime pe unitate fizică 1,6 2 1,9 2,1 2,3
Se cere:
a. Să se calculeze costul unitar al fiecă rei tipodimensiuni, știind că cheltuielile totale angajate
cu realizarea produselor sunt de 1.725.500 lei, iar produsul etalon este tipodimensiunea A.

VARIANTA COEFICIENŢILOR DE ECHIVALENŢĂ COMPLECŞI

Presupune utilizarea mai multor parametri de echivalare j, j=1,m, asigurând calcularea costurilor
unitare în funcţie de mai multe caracteristici tehnice şi/sau economice. Se parcurg aceleaşi etape,
diferă modul de calculare al coeficientului complex al fiecărei tipodimensiuni, potrivit relaţiei:

2
m
MPEij
Kc=∏
j=1 MPEej

Unde
MPEij - marimea parametrului de echiv j al produsului i
MPEej - marimea parametrului de echiv j al produsului etalon e

Studiu de caz:

4.Se considera, spre exemplificare, o unitate cu profil industrial care executa in timpul unei luni 3
tipodimensiuni, inregistrand costuri totale de productie de 438.672 lei, in urmatoarele conditii:
Nr.crt. Explicaţii Produse
A B C
1. Producţia realizată şi
exprimată în unită ţi fizice 25.000 16.000 19.000
2. Consum specific de materii
prime pe unitate fizică 0,8 0,6 1,1
3. Ore manopera 2 2,4 2,6
Se cere să se calculeze costul unitar al fiecă rei tipodimensiuni, ştiind că produsul etalon este
tipodimensiunea A.

3. Procedeul valorii ramase

Se foloseste de acele entitati care obtin in urma procesului de producţie un produs principal şi
unul sau mai multe produse secundare si nu exista posibilitatea separarii cheltuieililor pe produse
cu ajutorul unui raport de transformare. Se parcurg urmatoarele etape:
a. Determinarea costului fiecarui produs secundar la pretul posibil de valorificare ,
din care se scad impozitele si chelt de desfacere, dupa relatia:
Cusi= Pvi – (TVA+Marja profit+CD)i, unde:
Cusi- costul unitar al produsul secundar i
Pvi- pretul de valorificare al produsului secundar i
CD-cheltuieli de desfacere

b. Se stabilesc cheltuielile cu productia secundara prin inmultirea cantitatilor de


produse secundare cu costul unitar al acestora
CHs= qsixcusi
c. Calcularea chelt aferente productiei principale CHP= ChT-CHs
d. Se determina costul unitar al produsului principal
Cup= CHp/Qp

Studiu de caz
3
5.O entitate productiva realizeaza in cadrul unui proces de productie cuplat, un produs principal A si trei
produse secundare B, C, D in urmatoarea structura de productie:

Elemente Produs Produ Produs Produs


A sB C D
Cantitate 180.000 7.000 2.000 4.000
Preț x 13,09 10,71 7,14
Cota marjă profit x 25 25 25
Cheltuieli desfacere x 2 2 2

Cheltuielile totale angajate cu realizarea productiei sunt de 2.607.200 lei .


Se cere:
Sa se calculeze costul unitar al produsului principal A si costul unitar al produselor secundare B, C si D.

S-ar putea să vă placă și