Securitate europeană și problematica minorităților naționale și

Entice

Studiu de caz-Slovacia

Prezentare generală

Republica Slovacă este o țară continentală a Europei Centrale, născută la 1

ianuarie 1933 după separarea de Cehoslovacia. Constituția Republicii Slovace a fost
semnată la 3 septembrie 1992, în Sala Cavalerilor din Castelul din Bratislava. Slovacia
este vecină cu Republica Cehă, Austria, Ungaria, Ucraina și Polonia. De la 1 mai 2004,
Slovacia este membră a Uniunii Europene, din 21 decembrie 2007 membră a Spațiului
Schengen și din 1 ianuarie 2009 membră în zona Euro.
Slovacia are circa 49.000 kilometri pătrați și este în cea mai mare parte o țară
montană. Populația este de peste 5,4 milioane de locuitori și constă în majoritate din
slovaci. Capitala și cel mai mare oraș este Bratislava, iar al doilea cel mai mare oraș este
Košice. Limba oficială este limba slovacă.
Prima mențiune scrisă a numelui Slovacia provine din 1586 (în germană In
Liptau, bei der Stadt Sankt Nikolaus in der Slovakia). Aceasta derivă din cuvântul ceh
Slováky; formele anterioare germane erau Windischen landen și Windenland (secolul al
XV-lea).Numele în limba autohtonă, Slovensko (1791) provine dintr-o denumire mai
veche a slovacilor, Sloven, ceea ce poate indica originea sa înainte de secolul al XV-lea.
Sensul original era geografic (nu politic), deoarece Slovacia a făcut parte din Regatul
multietnic al Ungariei și nu a constituit o unitate administrativă separată în această
perioadă.

Cultura

Tradiția populară s-a înrădăcinat puternic în Slovacia și se reflectă în literatură,

muzică, dans și arhitectură. Primul exemplu este imnul național slovac „Nad Tatrou sa
blýska”, care se bazează pe o melodie din cântecul folcloric „Kopala studienku”.
Manifestarea culturii folclorice slovace este Festivalul folcloric „Východná”. Este
cel mai vechi și cel mai mare festival național cu participare internațională care se
desfășoară anual la Východná. Slovacia este de obicei reprezentată de mai multe grupuri,
dar în principal de SĽUK (Slovenský ľudový umelecký kolektív). SĽUK este cel mai
mare grup de artă populară slovacă, încercând să păstreze tradiția folclorică.

Religie
 Constituția slovacă garantează libertatea religioasă. În 2011, 62% dintre slovaci s-
au identificat drept romano-catolici, 8,9% protestanți, 3,8% greco-catolici, 0,9% drept
ortodocși, 13,4% atei sau nereligioși și 10,6% nu au răspuns. În 2004, aproximativ o
treime dintre membrii bisericii au participat în mod regulat la slujbe. Biserica greco-
catolică slovacă este o biserică catolică de rit răsăritean sui iuris(d). Înainte de al Doilea
Război Mondial, aproximativ 90.000 de evrei locuiau în Slovacia (1,6% din populație),
dar majoritatea au fost uciși în timpul Holocaustului. După reduceri ulterioare datorate
emigrației și asimilării postbelice, astăzi mai rămân doar aproximativ 2.300 de evrei
(0,04% din populație).
În Slovacia există 18 religii înregistrate la stat, dintre care 16 sunt creștine, una
este iudaică și una este Bahá'í. În 2016, o majoritate de două treimi din parlamentul
slovac a adoptat un nou proiect de lege care împiedica islamul și alte organizații
religioase să devină religie recunoscută de stat prin dublarea pragului minim admisibil de
la 25.000 la 50.000; cu toate acestea, președintele slovac Andrej Kiska a respins proiectul
de lege.În 2010, în Slovacia s-au estimat 5000 de musulmani reprezentând mai puțin de
0,1% din populația țării. Slovacia este ultimul stat membru al Uniunii Europene fără o
moschee.

Limbile

Alfabetul slovac are 46 de caractere, din care 3 sunt digrame și 18 conțin

diacritice.
Limba oficială este limba slovacă, membră a familiei limbilor slave. Maghiara
este larg vorbită în regiunile sudice, iar ruteana este folosită în unele părți ale nord-
estului. Limbile minoritare dețin statutul de co-oficial în comunele în care dimensiunea
populației minoritare atinge pragul legal de 15% în două recensăminte consecutive.
Slovacia este clasată printre primele țări ale UE în ceea ce privește cunoașterea
limbilor străine. În 2007, 68% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani a
susținut că vorbește două sau mai multe limbi străine, locul doi în topul Uniunii
Europene. Cea mai cunoscută limbă străină în Slovacia este ceha. Raportul Eurostat arată,
de asemenea, că 98,3% dintre elevii slovaci din învățământul secundar superior studiază
două limbi străine, clasându-se cu mult peste media de 60,1% în Uniunea Europeană.
Comunitatea surzilor folosește limbajul slovac al semnelor. Chiar dacă limbile
cehă și slovacă sunt similare, limbajul slovac al semnelor nu este foarte apropiat de cel
cehesc.

Educație

Programul de evaluare internațională a studenților, coordonat de OCDE, clasifică

în prezent învățământul secundar slovac pe locul 30 în lume (imediat după Statele Unite
și deasupra Spaniei). Educația în Slovacia este obligatorie de la vârsta de 6 ani până la 16
ani. Sistemul de învățământ este alcătuit din școala elementară care este împărțită în două
părți, primul ciclu (6-10 ani) și al doilea ciclu (10-15 ani), care este terminat prin testarea
la nivel național denumită Monitor, la limba slovacă și matematică. Părinții pot solicita
asistență socială pentru un copil care studiază într-o școală elementară sau liceu. Dacă
este aprobat, statul furnizează copilului necesarul de bază. Școlile oferă cărți tuturor
elevilor, cu excepția obișnuită a cărților pentru studierea unei limbi străine și a cărților în
care se iau notițe, prezente la primul nivel al școlii elementare.
După terminarea școlii elementare, elevii sunt obligați să facă un an de liceu.
După terminarea liceului, studenții pot merge la universitate și sunt puternic
încurajați să facă acest lucru. Slovacia are o gamă largă de universități. Cea mai mare
universitate este Universitatea Comenius, înființată în 1919. Deși nu este prima
universitate înființată vreodată pe teritoriul slovac, este cea mai veche universitate care
încă mai funcționează. Cele mai multe universități din Slovacia sunt finanțate din fonduri
publice, la care poate aplica oricine. Fiecare cetățean are dreptul la educație gratuită în
școlile publice.
Slovacia are câteva universități finanțate din fonduri private, cu toate acestea,
universitățile publice au un punctaj mai bun în clasament decât omologii lor privați.
Universitățile au criterii diferite pentru acceptarea studenților. Oricine poate aplica la
orice număr de universități.

Demografie

Conform recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt slovaci

(80,7%). Maghiarii sunt cea mai mare minoritate etnică (8,5%). Alte grupuri etnice sunt
romii (2%), cehii (0,6%), rutenii (0,6%) și altele sau etnii nespecificate (7,6%). Estimările
neoficiale privind populația romă sunt mult mai mari, în jur de 5,6%.
În 2007, Slovacia avea estimată rata fertilității totale la 1,33 (adică, în medie o
femeie are 1,33 copii), care este semnificativ mai mică decât nivelul de înlocuire și este
una dintre cele mai scăzute rate din țările UE.
Cele mai mari valuri de emigrare slovacă au avut loc în secolele al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea. În 1990, în SUA, 1.8 milioane de persoane se identificau
ca fiind de origine slovacă.
Minoritatea cu ponderea cea mai mare şi cu impactul cel mai consistent în
raporturile cu statul şi cu majoritatea slovacă o constituie maghiarii cu 10,6%. Ei sunt
urmaţi la o distanţă apreciabilă de romi (1,6%), ucraineni şi ruteni (0,3 %).
Maghiarii din Slovacia constituie cea mai importantă minoritate etnică a
Slovaciei. La recensământul din 2011 au fost înregistrate 458.467 de persoane de etnie
maghiară (8,5% din totalul populației), în timp ce 508.714 de persoane (9,4% din
populație) au declarat maghiara ca limbă maternă.
Statut

Din anul 1998 Slovacia a ratificat Convenția cadru pentru protecția minorităților
naționale, ajungându-se astfel la maturitate politică.
Legea nr. 184/1999 care prevedea că în localitățile unde minoritatea respectivă
este reprezentată de cel puțin 20% din locuitori, se poate folosi limba maternă în dialogul
cu instituțiile locale.
Prin H.G. nr. 292/1999 lua ființă Consiliul Național pentru Minorități si Grupuri
Etnice cu Rol Consultativ, de inițiativă și cooperare în cadrul guvernului pentru
minoritățile naționale. Totodată în cadrul guvernului activează și Departamentul pentru
dezvoltarea minorității în sectorul drepturilor omului, naționalității și a dezvoltării
regionale
Departamentul de Stat al SUA raporta în 2017:
În general, guvernul a respectat drepturile omului cetățenilor săi; totuși, au existat
probleme în unele domenii. Printre cele mai importante probleme legate de drepturile
omului s-au numărat incidente de ingerință în viața privată; corupție; discriminarea pe
scară largă a minorității rome; violența forțelor de securitate împotriva minorităților
etnice și rasiale, violențe pe care acțiunile și retorica guvernului nu au făcut prea multe
pentru a le descuraja. Guvernul a investigat rapoartele privind abuzurile din partea
membrilor forțelor de securitate și a altor instituții guvernamentale, deși unii observatori
au pus sub semnul întrebării temeinicia acestor investigații. Unii oficiali s-au angajat cu
impunitate în practici corupte. Doi foști miniștri au fost condamnați pentru corupție în
cursul anului.
Drepturile omului în Slovacia sunt garantate de Constituția Slovaciei începând cu
anul 1992 și de mai multe legi internaționale semnate în Slovacia între anii 1948 și 2006.

Exemple

Slovacia a făcut faţă cu succes intenţiei Ungariei de a acorda cetăţenia ungară

etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul naţional slovac prin adoptarea unei legi prin
care se interzice dubla cetăţenie a slovacilor iar etnicii maghiari care deţin doar cetăţenia
ungară nu pot ocupa funcţii publice în Slovacia.
În prezent Ungaria oferă cetăţenie maghiară oricărui român doreşte, “doar cu
buletinul”, astfel îşi creşte în acte, oficial, numărul populaţiei şi în acelaşi timp creşte
numărul “maghiarilor” din Ardeal – pregăteşte terenul pentru anexarea Ardealului la
Ungaria. Acest lucru poate fi blocat exact ca în Slovacia – interzicerea prin lege ca
românii să aibă în acelaşi timp 2 cetăţenii. Asta este, vom “pierde” anumiţi români care
vor alege doar cetăţenia SUA sau etc, dar îi vom “păstra” pe cei din Ardeal, care vor
alege mai degrabă doar română decât doar maghiară.
De asemenea, este interesantă ideea cu cine nu are cetăţenie slovacă nu poate
ocupa funcţii publice pe teritoriul Slovaciei. (dacă am înţeles eu bine) Se poate aplica şi
în România – după ce dăm o lege pentru o singură cetăţenie, maghiarii din România vor
alege DOAR cetăţenia maghiară – apoi, stipulăm în lege că în România funcţiile publice
pot fi ocupate doar de către persoane cu cetăţenie română, astfel, în judeţele Harghita,
Covasna şi Mureş + alte oraşe, vor reveni românii în funcţiile publice (primării, consilii
locale, consilii judetene, inspectorate şcolare etc) – ceea ce înseamnă foarte mult pentru
diminuarea pornirilor de autonomie teritorială în zonă. Se pot face astfel de lucruri, sigur,
bine gândite înainte, dar n-are cine să le facă – conducătorii politici români.
La fel, în baza aceluiaşi principiu al primordialităţii interesului naţional,
autorităţile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-
teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariţia acelei „mici Ungarii” pe teritoriul său,
atât de mult dorite de Ungaria şi subordonate total intereselor acesteia, nu numai în cazul
de faţă dar şi în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate
maghiară. Deosebit de consecvent în planul contracarării acţiunilor neorevizioniste,
extremiste, revanşarde şi de amestec în problemele sale interne, iniţiate în prezent de
Ungaria, statul slovac a interzis desfăşurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27
iunie 2012, a şedinţei unei comisii a Parlamentului Ungariei.
De asemenea, trupa rock Karpatia, din Ungaria, este interzisă pe teritoriul
Slovaciei datorită mesajelor extremiste, şovine, xenofobe, rasiste şi de susţinere a
refacerii aşa zisei Ungarii Mari cuprinse în repertoriul ei.
Bibliografie

 The Slovak Spectator: Census: Fewer Hungarians, Catholics – and Slovaks,

https://books.google.ro/books?
id=Brjcd07bN6sC&pg=PA71&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false. Accesat în
27 mai 2019.
 Official data on the structure of the Slovak population” (PDF). Portal.statistics.sk.
Arhivat din original la 14 noiembrie 2012.
https://web.archive.org/web/20121114093710/http://portal.statistics.sk/files/tab-
10.pdf. Accesat în 12 noiembrie 2012.
 Manchin, Robert (2004). „Religion in Europe: Trust Not Filling the Pews”.
Gallup. https://news.gallup.com/poll/13117/religion-europe-trust-filling-
pews.aspx. Accesat în 27 mai 2019.
 „Ministry of Foreign Affairs of Slovakia – list of international acts relating to
human rights”. Mzv.sk. Arhivat din original la 15 mai 2011.
https://web.archive.org/web/20110515054034/http://www.mzv.sk/servlet/content?
MT=/App/WCM/main.nsf/vw_ByID/zahranicna__politika&TG=BlankMaster&U
RL=/App/WCM/main.nsf/vw_ByID/medzinarodne_zmluvy-
zmluvy_podla_predmetu&CTYPE=%C4%BDudsk%C3%A9%20pr
%C3%A1va&OpenDocument=Y&LANG=SK&PAGE_VSETKYZMLUVY-
DWMCEA-7XEM76=1. Accesat în 27 mai 2019.
 „Slovakia: Ethnicity of the Population Section”. Government of Slovakia. 2010.
https://www.tretisektor.gov.sk//uskutocnilo-sa-rozporove-konanie-k-navrhu-
zakona-o-geodezii-a-kartografii/?menu=1293Accesat în 27 mai 2019.
 Miroslava Hukelova (5 ianuarie 2017). „Slovak president vetoes controversial law
heaping hostility on Muslims in Central Europe”. The Conversation.
http://theconversation.com/slovak-president-vetoes-controversial-law-heaping-
hostility-on-muslims-in-central-europe-70546. Accesat în 27 mai 2019.