Dascălu Mihaela

an III, PIPP, Gr. I

TEMA 5

Plecând de la mărturia prezentată mai sus, analizaţi modul în care Educaţia interculturală
se poate realiza şi prin intermediul valorilor vehiculate de curriculum-ul ascuns.

Conținuturile curriculum-ului nu sunt întotdeauna mereu evidențiate și clarificate sau

cuantificate. De aceea s-a recomandat termenul de curriculum ascuns. Denumirea de curriculum
ascuns include valorile absorbite de elevi, care nu sunt cuprinse în planificarea curriculară.
Educația interculturală se poate realiza și prin intermediul valorilor vehiculate de
curriculum ascuns. ,,A face educație interculturală presupune ca însuși procesul educațional să se
realizeze într-un mediu interacțional, prin punerea alături sau față în față a purtătorilor unor
expresii culturale diferite” ( Cucoș, 2014, p.172).
Citind cerința temei date, mi-a fugit mintea la o discuție purtată cu domnul profesor, de
Limba și literatura română, Emil Baltag, din Iași. Acesta a fost repartizat cu postul la un liceu cu
elevi de etnie maghiară, din orașul Târgul Mureș. A povestit că experiența de acolo a fost una
plăcută. După un timp s-a transferat la un liceu din Iași și a intervenit asupra prejudecăților legate
de maghiari, prejudecăți potrivit cărora aceștia ar avea ură și atitudine distantă față de români.
Povestindu-le elevilor din experiența sa frumoasă din interacțiunea cu ei, elevii din Iași au
dezvoltat o atitudine de acceptare și au înțeles faptul că sunt cetățeni ai aceleiași țări , că pot avea
oricând o colaborare cu ei pentru diferite proiecte, că pot face lucruri frumoase la fel ca și ei.
Învățătorul poate schimba tendința elevilor de a considera valorile si modelele culturale
ale propriului grup ca fiind superioare celor ale altor grupuri. Îmi propun să realizez acest lucru
cât mai plăcut pentru elevii pe care îi voi avea, purtând diverse discuții în momentele lecțiilor.
Spre exemplu la captarea atenției la clasa I, la disciplina Comunicare în limba română, le pot
propune copiilor un scurt videoclip în care este prezentat dansul popular al sârbilor. Port o scurtă
discuție cu elevii despre elementele portului lor, le spun câteva informații cu privire la
obiceiurile acestora și îi provoc să găsească asemănări si deosebiri cu obiceiurile noastre. Fiind la
predarea unei litere noi, îi îndemn să scrie, în timp ce port discuția cu ei, câteva cuvinte care
încep cu sunetul/litera nouă. La dirijarea învățării pot continua această descoperire a culturii
etnice sârbe, dând copiilor fragmente de texte decupate care fac referire la acest popor. Le citesc
informațiile de pe aceste bilete, iar ei vor încercui litera nou învățată. Astfel de discuții care au
legătură cu diferite culturi pot fi purtate oricând realizând astfel interdisciplinaritatea, concept ce
a câștigat tot mai mult teren în modul de abordare a lecției moderne.
Îi voi face pe copiii cât mai curioși în a descoperi lucruri noi despre alte culturi astfel: îi
îndemn să caute diferite invenții realizate de germani, spanioli, americani, suedezi ș.a.m.d. s-au
le propun să caute inventatorul diferitelor lucruri pe care le folosim zi de zi. Pot propune aplicații
Dascălu Mihaela
an III, PIPP, Gr. I

la lecțiile de istorie în care le dau imagini cu diferite monumente istorice si site-uri pe care să
intre pentru a identifica numele și locul clădirilor reprezentate în imagini. Le propun apoi să facă
o scurtă descriere a acestora cât și a oamenilor din acea zonă. La lecțiile de geografie le pot da ca
temă pentru o perioadă mai mare de timp, să identifice anumite locații turistice din alte țări, pe
care și-ar dori să le viziteze, prezentându-le apoi colegilor de ce ar dori să meargă în acea zonă.
Prin astfel de aplicații îi ajutăm pe copii să înțeleagă că poporul român este înconjurat de
alte popoare cu valori și tradiții diferite. Îi facem să gândească altfel despre ,,ceilalți”, să vadă
lucrurile din mai multe puncte de vedere, astfel încât în momentul interacțiunii cu oameni și
comunități diferite să câștige experiențe plăcute și de neuitat.

2. Raportându-vă la soluţia găsită de părintele a cărui mărturie aţi citit-o,

ilustraţi, prin exemple personale, ideea conform căreia atunci când explorăm curriculum-
ul ascuns, ceea ce este absent poate fi la fel de important ca ceea ce este prezent.
Având în vedere faptul că informațiile sunt din ce în ce mai multe, școala nu mai poate fi
răspunzătoare pentru o educație completă a copiilor. Prin urmare influențele educative
nonformale și informale au un rol esențial în completarea cunoștințelor însușite de copii în
școală.. Prin această idee vreau să subliniez faptul că toate conținuturile curriculum-ului pot fi
completate de altele ce nu sunt incluse în acesta, deoarece sunt la fel de importante ca cele scrise
- ceea ce este absent poate fi la fel de important ca ceea ce este prezent.
,,Educația interculturală vizează dezvoltarea unei educații pentru toți în spiritul
recunoașterii diferențelor ce există în interiorul aceleiași societăți[…] ea va depăși zidurile școlii,
prelungindu-se și insinuându-se în activitățile informale” (Cucoș, 2014, p. 175).
Copiii trebuie să cunoască faptul că toți oamenii au aceleași drepturi indiferent de etnie,
religie, culoare, situație economică, mediu de proveniență. Pot învăța unii de la alții, pot colabora
în diverse proiecte și pot avea succes dacă reușesc să treacă de barierele pe care le cred existente,
dar de fapt nu există.
Atunci când avem în clasa un elev sau mai mulți de etnie rromă( sau alta), trebuie să-i
facem să înțeleagă pe majoritari că acesta este un lucru bun. Dacă au anumite concepții despre
aceștia îi putem face să le schimbe dând anumite roluri copiilor minoritari în diferite proiecte sau
activități, pentru ca aceștia să-și arate calitățile (intelectuale, artistice, sportive). Copiii pot
observa că moneda pe care o dau, o primesc înapoi. Dacă ne comportăm frumos și interacționam
plăcut, corect, la fel ca și cu ceilalți, minoritarii vor fi integrați armonios în grup și astfel putem
câștiga numele de clasă diversificată, completă, integratoare. Aceste aspecte nu sunt cuprinse în
curriculum, dar sunt esențiale pentru copii. Dacă ei învață la vârsta copilăriei că trebuie să se
comporte normal cu cei care nu sunt la fel ca ei, din comunitatea lor sau din țara lor, vor reuși
mai târziu să-și facă prieteni , să colaboreze ușor cu ,,ceilalți”, să se adapteze diverselor situații
din alte spații culturale.
Vorbind de adaptarea la diferite situații noi, îmi vine în minte o povestioară, citită, numită
Povestea misionarilor. Când au ajuns prima dată la inuiți (locuitori ai unei zone aproape de Polul
Nord), misionarii au început să-i învețe, pe aceștia, rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Au încercat să
traducă toate cuvintele în limba inuită, însă cuvântul pâine nu apărea în dicționarele lor. Inuiții
Dascălu Mihaela
an III, PIPP, Gr. I

nu aveau acest termen pentru că ei nu aveau cereale, iar din acest motiv nu aveau nici ,,pâinea
cea de toate zilele”. Alimentul de bază al inuiților era foca. Astfel au tradus fragmentul respectiv
,, foca noastră cea de toate zielele”. Dacă misionarii nu încercau adapteze textul la locurile
respective și traduceau pur și simplu termenii, inuiții nu ar fi înțeles complet rugăciunea ,,Tatăl
nostru”.
Copiilor trebuie să li se spună cât mai multe povestioare prin care să înțeleagă faptul că
diferențele nu distanțează. Ei trebuie să cunoască diversitatea culturală și să o accepte.
Dezvoltarea personală este unul din avantajele cunoașterii mai multor culturi. Acceptarea,
toleranța și bucuria de a cunoaște alte culturi crează o unitate în diversitate.

Bibliografie:
 Cucoș, C. (2014). Pedagogie - ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Iași: Editura
Polirom.