An I, sem 2, sapt 3

 Tehnici pentru prevenirea unor complicații legate de decubitul prelungit: observarea poziției
bolnavului în pat (active, pasive, forțate/ patognomonice), așezarea bolnavului în pozițiile
indicate pentru examinare, tratament și îngrijire, schimbarea poziției bolnavului în funcție de
boală și indicația medicului, prevenirea complicațiilor de decubit, mobilizarea și transportul
bolnavului.

POZITIILE PACIENTULUI IN PAT

In functie de strarea generala a pacientului si de afectiunea sa, pozitia sa poate fi: activa, pasiva
sau fortata.
Pozitia activa-pacientul se misca singur ,nu are nevoie de ajutor
Pozitia pasiva-pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia,si-a pierdut forta fizica,are nevoia
de ajutorul altei persoane;bolnavi grav,adinamici
Pozitia fortata-pacientul are o postura neobisnuita(inadecvata),pozitia poate fi:
-determinata de afectiunea de baza(ex:in tetanos,in meningita)
-ca o reactie de aparare a organismului(in crizele dureroase de ulcer sau in colica biliara)
-ca masura profilactica in prevenirea unor complicatii(prevenirea embolieiin cazul
tromboflebitei)
-ca masura terapeutica(folosirea aparatelor de extensie=conditie esentiala a
tratamentului)
-alte pozitii fortate
TIPURI DE POZITIE
-Decubit dorsal-culcat pe spate cu fata in sus-fara perna
-cu o perna subtire
Pozitie Folwer-cu doua perne (pozitie obisnuita si comoda)
Afectiunile care impun pozitiile de mai sus: (operati,adinamici,pacienti slabiti,unele afectiuni
cerebrale,anemii post-hemoragice,dupa punctie lombara,unele afectiuni ale coloanei
vertebrale(suprafata tare).
Pozitie semisezanda-culcat pe spate
-toracele formeza cu linia orizontala un unghi de 30-45%
Se realizeaza:-cu un nr mai mare de perne
 -cu rezemator mobil
-cu somiera articulata
Ca pacientul sa nu alunece,se asaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul din patura
invelit intr-un cearsaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea.Sub talpi se asaza un sprijinitor.
In pozitie semisezanda se aseaza pacientii cu: (afectiuni cardiace si pulmonare,perioada de
convalescenta,unele categorii de operatii,pacientii varstnici,in primul ajutor dat pacientilor cu
tulburari respiratorii)
Pozitie sezand- in pat:-trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept
-pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele sunt in semiflexie pe
coapse
-genunchii sunt astfel ridicati
Pozitia se realizeaza:-prin ridicarea partii cefalice a somierei articulate(cu ajutorul manivelei)
-cu sprijinitorul de perne
-sau se vor pune 4-5 perne asezate in trepte;capul se va sprijini cu o perna
mica
-sub bratele pacientului se poate aseza cate o perna;pentru a impiedica
alunecarea,se procedeaza la fel ca si in cazul pozitiei semisezand
-In fotoliu-pacientul este asezat confortabil,trebuie bine imbracat si acoperit cu o patura
In pozitie sezand se aseaza pacientii: (in stare grava,dispneici in caz de pneumonii
intinse,insuficienta cardiaca,in perioada acceselor de astm bronsic,varstnici,dupa anumite
interventii chirurgicale)
Decubit lateral-Poate fi drept sau stang
-culcat pe o parte
-capul sprijinit pe o singura perna
-membrele inferioare flectate usor
-sau membrul inferior care este in contact cu suprafata patului intins iar celalaltindoit
-spatele sprijinit cu o perna sau un sul sau cu rezematoare speciale.
In decubit lateral se aseaza pacientii: (in pleurezii,meningite,dupa interventii intratoracice,dupa
interventii renale,in cazul drenajului cavitatii pleurale)
Pozitie (decliva)Trendelenburg-decubit dorsal,eventual lateral,cu capul mai in jos decat restul
corpului
Se realizeaza prin:
-ridicarea extremitatii distale a patului
-diferenta dintre cele doua extremitati ale patului poate varia de la10 la 60 cm
-sub capul pacientului se poate pune o perna subtire
-se protejeaza capul pacientului cu o perna asezata vertical la capataiul patului
-pentru evitarea alunecarii de pe masa de operatie,pacientul este fixat in chingi sau rezematoare
de umar
In pozitie decliva Trendelenburg se aseaza pacientii: (in anemii acute,pentru
autotransfuzii,pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare si organelor genitale feminine
dupa interventii ginecologice,pentru a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii
superioare)
Pozitie procliva(Trendelenburg inversat)-oblica cu capul mai sus-pentru extensia coloanei
cervicale
Decubit ventral
-culcat pe abdomen
-capul intr-o parte pe o perna subtire
-membrele superioare asezate la stanga si la dreapta capului
-cu fata palmara pe suprafata patului
-cu degetele in extensie
-sub glezne:-o perna cilindrica
Sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri si moi.
In decubit ventral se aseaza pacientii cu: (paralizia unor grupuri musculare;hemiplegie,in escare
extinse,drenarea unor colectii purulente,inconstienti)
Pozitie ginecologica
-decubit dorsal
-cu genunchii indoiti
-coapsele indepartate
Se poate realiza:
-in pat
-pe masa de examinare
-pe masa ginecologica care are sprijinitor pentru membrele inferioare iar sub placa de sezut are o
tavita mobila.
In pozitie ginecologica se aseaza pacientii: (pt ex ginecologice si obstretice,pentru examinari
rectale)
Pozitie genu-pectorala
-pacientul asezat pe genunchi,acestia fiind usor indepartati
-aplecat inainte
-pieptul atinge planul orizontal

1. Prevenirea escarelor de decubit

Def: sunt leziuni la nivelul pielii numite si ulceratii de presiune sau escare de decubit ce apar la
persoanele imobilizate la pat sau in scaun cu rotile pe perioada indelungata. Se formeaza in
zonele in care pielea si tesuturile inconjuratoare sunt private de de irigatia cu sange in urma
presiunii exercitate din int spre suprafata dura a patului sau a scaunului de catre oase
Escarele apar de ob in zona coatelor, genunchiilor, calcaielor, in regiunea sacrata sau omoplati,
in stadiu avansat tes este necrozat, escarole se suprainf si se intend la muschi, pot aparea si in 12
h de la imob sub forma unor zone inrosite care nu se albesc la presiune, treptat pielea se ingroase
si apar ulceratiile. Ele reprez o afectiune ce pot ameninta viata pac deoarece tes lezat este foarte
vulnerabil la inf, netratata inf se rasp in corps i apare cangrena
Cauze: sunt reprez de complicatiile unor afectiuni ce produc imob prelungita a pac, paralizii,
fracture, boli neurologice, leziuni ale maduvei, alt fact de ris este varsta peste 70 ani deoarece
pielea este mai subtire si se vindeca mai greu
Semen si simpt: stadiul 1: pielea este rosie, ca o arsura de soare usoara, atunci cand se exercita
presiune asupra zonei afectate aceasta nu se albeste, poate prezenta mancarime, durere usoara;
stadiul 2 pielea este inrosita, umflata si dureroasa, pot aparea vezicule deschise sau intacte;
stadiul 3 ulceratia se transf in crater ce invadeaza tes subcutanat, rana se poate infecta cu
usurinta; stadiul 4 craterul s-a extins in muschi, os, tendon sau articulatie
Prevenirea escarelor: mas care se pot lua in cazul pac imob la pat si care pot preveni pana la 50
% dintre escare sunt: scaderea presiunii asupra tes prin schimbarea ct a pozitiei pac (1-2 h daca
este imob), utilizarea de saltele antiescare, verificarea pielii in fiecare zi, pt a detecta escarole in
fazele incipiente, o dieta bogata in vit C si zinc va ajuta pielea sa se reface mai repede, lenjeria
patului si de corp trebuie pastrata curate si uscata, pt igiena pielii se vor utiliza sol saline si se va
evita sapunul dur, pt imbunatatirea circulatiei se pot face ex fizice usoare, masaj periodic
Tratament: escarole inf trebuie acoperite cu pansament steril, se schimba zilnic, zona afectata se
pastreaza curate si se indeparteaza tes mort cu aj unei sol saline, infectia se trateaza cu antib.
 Interdictii: nu se ingrijesc la domiciliu escarole mai avansate de stadiul 2, se vor evita
pernutele in forma de colac deoarece pot intrerupe circulatia, nu se maseaza zonele cu
escare
 .Poziţia bolnavului în pat:

 bolnavul caută să menajeze partea dureroasă (în pleurită sau fractură

costală – bolnavul stă pe partea sănătoasă; în ulcerul gastric sau
duodenită – bolnavul stă în decubit ventral sau în decubit lateral
 stâng);

 poziţie ghemuită (în ulcerul gastric penetrant – bolnavul exercitând

şi o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase);

 poziţie şezândă (ortopnee) (în afecţiuni cardiace însoţite de

insuficienţă circulatorie, în afecţiuni pulmonare);

 poziţie în „cocoş de puşcă” (capul în hiperextensie şi membrele

inferioare flectate – articulaţia coxofemurală şi cea a genunchiului);

 opistotonus (bolnavul se află în hiperextensie sub forma unui arc cu

concavitate dorsală, corpul sprijinindu-se pe ceafă şi călcâie: în
tetanos
FUNDATIA ECOLOGISTA GREEN BUCURESTI6 - AMG I

An I, sem 2, sapt 3
TEST 3
 Tehnici pentru prevenirea unor complicații legate de decubitul prelungit: observarea
poziției bolnavului în pat (active, pasive, forțate/ patognomonice), așezarea bolnavului în
pozițiile indicate pentru examinare, tratament și îngrijire, schimbarea poziției bolnavului în
funcție de boală și indicația medicului, prevenirea complicațiilor de decubit, mobilizarea și
transportul bolnavului.

1. (8 puncte) Descrieti, pe scurt, urmatoarele pozitii ale pacientului

a) Decubit dorsal
b) Decubit ventral
c) Decubit lateral
d) Pozitie Folwer
e) Pozitie semisezanda
f) Pozitie sezand
g) Pozitie (decliva)Trendelenburg
h) Pozitie ginecologica

2. (1p)Precizati cum se previn escarele de decubit.

Oficiu 1p
Total 10p - nota 10