ANUARUL

INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALĂ

1928-1930
 B. A.L.
P.42
UNIVERSITATEA REGELE F E R D I N A N D I, CLUJ

AI-UlfllWJL

IBilUI DE S
ITORE
I WMU
PUBLICAT

ÜE

ALEX. LAPEDATU şi IOAN LUPAŞ

I^rofesori de Istoria Romanilor la Universitate
Membri ai Academiei R o m â n e

V
1928—1930

CLUJ
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „ARDEALUL"
19 3 0
 Al cincilea volum — pe 1928—30 — din Anuarul Insti­
tutului de Istorie Naţională apare în aceleaşi condiţiuni
si după acelaş program ca şi cele patru volume anterioare.
Singura deosebire este că repertoriul bibliografic al Istorio-
grafiei române pe anii 1927 şi 28 — repertoriu întocmit şi
pregătit pentru tipar, de circa 10 coaie — nu a putut fi
imprimat din lipsă de mijloace materiale.
Dat fiind utilitatea practică pentru cercetători a acestui
repertoriu bibliografic ca şi faptul că Institutul nostru şi-a
făcut din alcătuirea şi publicarea lui unul din punctele de
căpetenie ale programului său de activitate ştiinţifică, evi­
dent că imposibilitatea de a-l da la lumina tiparului o
ipgretăm noi cei dintâi, mai mult ca ori care alţii.
In adevăr, mijloacele pe care Ministerul de Instruc­
ţiune le pune, anual, prin bugetul său, la dispoziţia Insti­
tutului, pentru publicaţiile sale, au fost şi sunt insuficiente
pentru acoperirea cheltuelilor necesitate de imprimarea lor.
Până în anul trecut, diferenţa o acoperiam din veniturile
unui fond special, pe care Directorii Institutului au izbutit
să-l strângă în acest scop (circa 5 milioane lei, în rentă de
Stat, 1922), venituri din cari se acoperiam şi cheltuelile de
imprimare ale „Bibliotecii istorice" a Institutului, publi­
caţie de asemenea şi din acelaş motiv suspendată.
Cum însă fondul, de care vorbim a fost afectat, în
întregime, pentru cumpărarea unui mare imobil pe seama,
Institutului, în apropierea, Universităţii (str. Nic. lor ga 11).
cnn rămas reduşi, pentru publicaţiile noastre, numai la
alocaţia bugetară şi astfel nevoiţi să amânăm-, cu tot regre­
sul, până la vremuri mai înlesnite, tipărirea atât a reper­
toriului bibliografic, cât şi a Bibliotecei istorice a Insti­
tutului.
VI

Cumpărarea unui imohil propriu pe seama Institutu­

lui eră, cum am arătat în prefaţa Anuarului precedent,
absolut necesară, întru cât localul în care ne găsim azi
— două camere în edificiul Universităţii — a devenit ne­
încăpător chiar pentru biblioteca Institutului, necum pen­
tru numărul din ce în ce mai mare de studenţi şi cercetători
ai acestei biblioteci şi pentru personalul administrativ şi
ştiinţific al Institutului: noul local va face posibilă o
organizare mai corespunzătoare şi o desvoltare mai mulţu­
mitoare a Institutului şi ne va pune în situaţie ca din
veniturile sale — după ce. fireşte, rtt fi achitat în între­
gime — să putem susţine publicaţiile, eventual alte lucrări
şiinţifice ale aşezământului nostru.
Prin aceasta achiziţie, averea mobilă a Institutului s'a
redus la fondul dăruit lui de marele Fondator şi fost Pro­
tector al nostru, gloriosul Pege Ferdinand I, în sumă de
400.000 Lei, în rentă de Stat, 1916 (împrumutul naţional).
Din norocire însă, la acest fond, în anul în curs, s'a adăogat
un altul : Fondid Patriarhului Mir on. de Lei 210.000, în
rentă de Stat 1022. dăruit Institutului cu ocazia sărbătorilor
jubilare de un deceniu delà inaugurarea Universităţii noa­
stre, de I. P. Sf. Dr. Mir on Cristea, Patriarhia Bomâniei.
Scopid acestui nou fond inalineăbîl. pe care mărini­
mosul donator promite a-l mai augmenta cu timpul, este :
..promovarea cercetărilor şi studiilor de istorie naţională-
bisericească", cu dorinţa ..ca cei ce vor fi sprijiniţi în
cercetările lor istorice din veniturile acestui fond să aibă
totdeauna în vedere cuvântul Apostolului Pavel : că toate
câte s'au scris mai înainte spre învăţătura noastră s'au
scris, ca prin mângăierea scripturilor nădejde să avem...".
Cu aceste frumoase si mult grăitoare prin veacuri cu­
vinte, dăm la iveală publicaţia de faţă. cu buna nădejde că
instituţiile de Stat si varţiculare. ca şi cei ce urmăresc pro­
movarea, prin snriiimd lor moral şi material, a culturii
noastre nationale, vor urma pilda T. P. Sf. Patriarh Miron
si. ne vor fi de ajutor şi folos.
 C U P R I N S U L
STUDII.

Pag.
Silviu Dragomir, N. B ă l c e s c u î n A r d e a l — — — — — 1
I. Lupaş, S i b i u l ca c e n t r u a l vieţii r o m â n e ş t i d i n A r d e a l — 35
S. Bezdechi, F a m i l i a l u i N i c a l a e O l a h u s — — — — — 63
Ion Muşlea, V i a ţ a şi opera D o c t o r u l u i Vasilie Popp
(1789—1842) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 86
Virgil Şotropa, Contribuţii la istoria revoluţiei lui Horia 159
loan C. Băcilă, Stampe privitoare la Istoria Românilor 175
Gen. R. Rosetti, D o c u m e n t e inedite relative la corpul de
o b s e r v a ţ i e de l a G r u i a (1876) _ _ _ _ _ _ 307
I. Lupaş, „ C h r o n i c o n D u b n i c e n s e " d e s p r e Ş t e f a n cel M a r e 341
loan C. Filitti, U n p r o e c t de c o n s t i t u ţ i e i n e d i t al l u i C u z a
V o d ă d e l a 1863 _ _ _ _ _ _ _ _ _ 354
MISCELLANEA.

Olimpiu Boitoş, I s t o r i a m o d e r n ă a R o m â n i l o r î n t r ' u n m a ­

n u a l francez celebru — — — — — — — — 403
— Cum a aniversat Eliade revoluţia românească
î n a n u l 1849 — _ _ _ _ _ — _ — — 409
Virgil V ă t ă ş i a n u , Bolţile M o l d o v e n e ş t i — o r i g i n e a şi evolu-
l u ţ i a lor i s t o r i c ă — — — — — — — — — 415
Ştefan Manciulea, R e g i m e n t e g r ă n i c e r e ş t i d i n A r d e a l şi
B a n a t l a 1840 _ _ _ _ _ _ _ _ _ 431
A l e x a n d r u Doboşi, M i ş c ă r i l e r e v o l u ţ i o n a r e d i n a n u l 1848
în părţile Sătmărene —• — — — — — — 448
N. Drăganu, U n e v a n g h e l i a r r o m â n e s c l a 1552? _ — — 458
!• Lupaş, V e r s u r i i s t o r i c e d e s p r e C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u
şi d e s p r e c ă d e r e a H o t i n u l u i s u b R u ş i — — — 460
— Ş t i r i p r i v i t o a r e l a R o m â n i , culese d i n m a n u s c r i s u l
lui Martin Schmcitzel — — — — — — — 463
— 50 b u t e l i i v i n de T o k a y p e n t r u o i s t o r i e a S a ş i ­
lor a r d e l e n i — - - — — — — — — — — 468
VIII

Pag.
— R a p o r t u l c o m i s i u n i i m i x t e î n s ă r c i n a t ă s ă cer­
ceteze m ă c e l u l d e l à M i h a l ţ — — — — — — 470
— Traugott Binder despre mişcările revoluţionare din
A r d e a l î n 1848 — — — — — — — — — 478
— Noi c o n t r i b u ţ i u n i l a r e l a ţ i i l e Iui M i h a i V i t e a z u l
cu î m p ă r a t u l Rudolf — — — — — — — 484
—• I n t e r v e n ţ i a F ă g ă r ă ş e i i i i l a r şi a B r a ş o v e n i l o r î n fa­
v o a r e a l u i N e s t o r Ioanoviici — — — — — — 487
— U n n e c r o l o g a l E p i s c o p u l u i Vasilie M o g a — — 491
—• D o u ă i n s c r i p ţ i i d e l à b i s e r i c a c e a m a i v e c h e d i n
Sălişte — — — — — — — — — — — 496
A. S a c e r d o ţ e a n u , V l a h i i şi V l a h i a lui B r o c a r d — — — 497
Valeriu L. Bologa, ş t i r i d e s p r e A r o m â n i i d i n A u s t r i a l a
începutul veacului trecut — — — — —• — 503
I. Moga, Ş t i r i d e s p r e B u l g a r i i d i n A r d e a l — — — — 513
Ion Breazu, O foaie v o l a n t ă d e s p r e A n a I p ă t e s c u , eroina
r e v o l u ţ i e i d e l à 1848 d i n B u c u r e ş t i — — — — 520
Aurel Filimon, Diferite d o c u m e n t e munteneşti — — — 524
DĂRI DE SEAMĂ.

P. P. Panaitescu, Letopiseţele moldoveneşti scrise sla-

v o n e ş t e , de I. Minea — — — — — — — 535
— D e s p r e D i m i t r i e C a n t e m i r , de 1. Minea — — — 537
— I o a c h i m m é t r o p o l i t e de M o l d a v i e et les r e l a t i o n s
do l'église m o l d a v e a v e c le p a t r i a r c a t de Péé e t
l ' a r c h e v ê c h é d'Aoris a u XV-e siècle, de M. Lascaris 541
N. D r ă g â n u , C ă r ţ i l e p o p u l a r e î n l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă , de
N. Cartojan — — — — — — — — — — 543
— Das B a n a t i m Spiegel seiner O r t s n a m e n ; Sieben­
b ü r g e n i m L i c h t e d e r S p r a c h e , de G. Kisch — — 561
I. Lupa?, L e b e n s g e s e t z e d e r K u l t u r , de Walter Scheidt — 575
— Ş t e f a n T o m ş a II (1011—1616 şi 1621—1623) şil r i v a ­
l i t a t e a t u r c o - p o l o n ă p e n t r u M o l d o v a , de N. C. Be-
jenaru — — — — — — — — — — — 576
— Bethlen Gâbor, de Szegfü Gyula — — — — 578
— Az â t é r t é k e l t B e t h l e n Gâbor, de Rugonfalvi Kiss
Istvân — — — — — — — — — — — 580
— E g y e d u l , de Makkai Sdndor — — — —• — — 581
— D a s ö s t e r r e i c h i s c h e S t a a t s - u n d R e i c h s p r o b l e m , de
loset Redlich — — — — — — — — — 582
 IX

Pag.
— C a t o l i c i s m u l şi R o m â n i i d i n A r d e a l şi U n g a r i a
p â n ă î n a n u l 1556, d e Ştefan Lupta — — — — 587
— Az a b s z o l u t i z r o u s k o r a M a g y a r o r s z â g o n 1849—1865
de Berzeviczy Albert — — —• — —• — — — 589
—• D i n v i a ţ a l u i N e s t o r I o a n o v i c i , E p i s c o p u l A r a d u l u i
1767—1830, de Gh. Ciuhandu — — — _ 591
— Die s ä c h s i c h e N a t i o n s u n i v e r s i t ä t i n Siebeinbürgen
de G. Müller _ _ _ _ _ _ _ _ _ 592
—• G r o s s f ü r s t Witolcl vom L i t u a e n a l s S t a a t s m a n n , de
loset Pfitzner — — — — — — — — — 597
—• E m l e k k ö n y v a székely n e m z e t i m u z e u m ö t v e n cves
j u b i l e u m ä r a , de Csutak Vilmos — — — — — 599
— I o a n B u t e a n u , p r e f e c t u l Z a r a n d u l u i î n a n i i 1848—
1849, de Silviu Dragomir — — — — — — 600
—• C o n s t i t u ţ i a , S o c i e t a t e s e c r e t ă r o m â n ă î n L u g o j ,
1830—1834, d e Ioan Boroş _ _ _ _ _ _ 601
— B i s e r i c a o r t o d o x ă d i n Sebeş, de Sebastian Stanca 601
— Die E n t w i c k l u n g d e s t s c h e c h i s c h e n Nationalbe
wusstseins u n d G r ü n d u n g des heutigen S t a a t s der
T s c h e c h o s l o v a k e i , de Hugo Hassinger — — — 602
— Istoria desrobirii religioase a R o m â n i l o r d i n Ar­
d e a l î n sec. X V I I I , vol. I I , de Silviu Dragomir — 604
— Bucovina î n r&sbokiil m o n d i a l , d e Teodor Bălan 626
— Un palat domnesc din vremea Fanarioţilor: Curtea
N o u ă ditti B u c u r e ş t i , de Al. Busuioceanu — — — 627
I. Crăciun, A székely nemzeft t o r t é n e t e és a l k o t m â n y a , d e
Ludovic Ssddecki — — — — —• — — — 628
— P . M e ş t e r . A d a l é k o k az A n o n y m u s k é r d é s é h e z , d e
Emil Jakubovich — — — — — — — — 633
— Răsboaiele lui Radu Şerban (1602—1611), de V.
Motogna — — — _ _ — _ _ _ _ _ 635
A. Decei, D a c i a a n o u t l i n e of t h e e a r l y oivillizationş of t h e
C a r p a t h o - D a i n u b i a n c o u n t r i e s , d e Vasile Pdrvan 637
— I T r a c i nelle e p i g r a f i d i R o m a , d e G. G. Mateescu 644
— N o m i t r a c i n e l t e r r i t o r i o s c i t o - s a r m a t i c o , d e G, G.
Mateescu — — — — — — — — — — — 650
— L ' e s p a n s i o n e d e l l e c i v i l t à i t a l i c h e v e r s o l'Oriente
d a n u b i a n o n e l l a p r i m a e t à del f e r r o , d e Ecaterina
Dnnăreanu-Vulpe — —• — _ _ — — — 650
— Il r i t r a t t o di Decebalo, de Emil Panaitescu —• — 652
X

Pag.
S c a v i e s c o p e r t e a T y r a s , de Paul Nicorescu — — 653
A l c u n i d o c u m e n t i i n e d i t i d e l l a fine del C i n q u e c e n t o ,
de Claudiu Isopescu — — — — — — — — 654
— A l c u n i d o c u m e n t i i n e d i t i d e l l a fine del C i n q u e c e n t o .
S e c o n d a serie. De Claudiu Isopescu — — — — 655
— Il p o e t a r o m e n o G. A s a c h i a R o m a 1808—1812, d e
Claudiu Isopescu — — — — — •— — — — 659
— N o t i z i e i n t o r n o ai R o m e n i n e l l a l e t t e r a t u r a g e o g r a ­
fica i t a l i a n a del C i n q u e c e n t o , de Claudiu Isopescu 660
— I r a g g u a g l i di C l a u d i o R a n g o n i , vescovo di R e g g i o -
E m i l i a e n u n z i o di P o l o n i a d a l 1599—1605. A p p u n t i
di s t o r i a r u m e n a , de Nicolae Buia — — — — 664
— C o n s t a n t i n o R r à n c o v e a n u e il C a t t o l i c i s m o , a l c u n e
notizie muove i n t o r n o a l l a s u a p o l i t i c a r e l i g i o s a , de
Virginia Vasiliu — — — — — — — — — 668
— M i s c e l l a n e a d i piccole n o t i z i e r i g u a r d a n t i l a s t o r i a
r o m e n a dei secoli XVI e XVII, de Virginia Vasiliu 669
— Alcuni m i s s i o n a r i cattolici i t a l i a n i nella Moldavia
n e i secoli X V I I e X V I I I , de Gh. Gälinescu — — — 670
Jon Breazu, F o r m a r e a o p i n i u n e i f r a n c e z e a s u p r a R o m â n i e i
î n secolul al X I X 4 e a , de Vasile V. Haneş — — — 674
— C u z a V o d ă şi u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă a R o m â n i l o r , de
P. P. Panaitescu —• — — — — — — — — 677
—' E v o l u ţ i a d e m o g r a f i c ă a o r a ş e l o r şi m i n o r i i ă ţ i l e
e t n i c e d i n A r d e a l , de Sabin Manuilă — — — — 679
— E d g a r Q u i n e t et l a H o n g r i e , d e Bela Tóth — — 680
O. P r o d a n , D o c u m e n t e p r i v i t o a r e l a i s t o r i a A r d e a l u l u i , Mol­
dovei şi Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , vol. I. Acte şi scrisori
(1527—1572), de Andrei Veress — — — — — 684
O. Boitoş, E d g a r Q u i n e t et les R o u m a i n s , de I. Breazu — 687
V. V ă t ă ş i a n u , B i s e r i c i l e l u i Ş t e f a n cel M a r e , de Gh. Balş 690
— B i s e r i c i l e m o l d o v e n e ş t i d i n v e a c u l al XVI-lea, ide
Gh. Balş — — — — — — _ _ _ — — — 692
— Bisericile de l e m n d i n j u d e ţ u l A r a d , de Coriolan
Petranu — — — — — — — — — — — 696
— Die K u n s t d e n k m ä l e r d e r s i e b e n b ü r g e r R u m ä n e n
i m L i c h t e d e r b i s h e r i g e n F o r s c h u n g , de Coriolan
Petranu — — — — — — — — — — — 698
— L e t r é s o r b y z a n t i n et r o u m a i n d u M o n a s t è r e de
P u t n a , de O. Tafrali — — — — — — — — 700
 XI

Pag.
— L ' é v o l u t i o n de l a p e i n t u r e r e l i g i e u s e e n B u c o v i n e
et e n M o l d a v i e d e p u i s les o r i g i n e s j u s q u ' a u XlX-e
siècle, de / . D. Ştefănescu — — — — — — 700
— C o n t r i b u t i o n à l ' é t u d e des p e i n t u r e s m u r a l e s v a l a -
q u e s ( T r a n s i l v a n i e , d i s t r i c t de V â l c e a , T â r g o v i ş t e
et r e g i o n de B u c a r e s t ) , de 7. D. Ştefănescu — — 703
I. Moga, U n p r e c u r s o r al u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e : P r o f e s o r u l a r ­
d e l e a n C o n s t a n t i n R o m a n u l Vivu, de S. Dragomir 705
— A n n u a e l i t t e r a e S o c i e t a t i s I e s u de r e b u s t r a n s y l v a -
n i c i s t e m p o r i b u s p r i n c i p u m B a t h o r y 1579—1613, de
Veress Andreas — — — — — — — — — 709
— ,,Archívele B a s a r a b i e i " , r e v i s t ă de i s t o r i e şi geo­
g r a f i e . A n . I, No. 1—4. — — — — — — — 714
— „ Ţ a r a B â r s e i " , An. I, No. 1—4; A n . I I , N o . 1—3. — 720
— G r i e c h i s c h e P a t r i a r c h e n u n d r ö m i s c h e P ä p s t e II2.
P a t r i a r c h Athanasius Patellaros seine Stellung zur
R ö m i s c h e n K i r c h e , de Georg Hoffmann S. I. — — 729
I. Crăciun, C e r c e t ă r i I s t o r i c e , r e v i s t ă de i s t o r i e r o m â n e a s c ă ,
A n . I I — I I I , No. 1; An. IV, No. 1, 2. — — — — 731
— C o d r u l C o s m i n u l u i , B u l e t i n u l „ I n s t i t u t u l u i de I s t o ­
r i e şi L i m b ă " , A n . I I — I I I ; IV—V (1—2). — — — 739
— Melanges d'Histoire Générale I, d e C. Marinescu 743
— R e v i s t a A r c h i v e l o r , A n . 1926, No. 3; 1927, No. 4. — 745
Errata _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 750
Tabla n u m e l o r — — — — — — — — — — — 751
 N. Bălcescu în Ardeal.
de Silviu D r a g o m i r .

O vocile d a t o r i e i m p u n e istoriografiei r o m â n e din A r ­

dea] să. r e s t a b i l e a s c ă a d e v ă r u l a s u p r a u n u i epizod din viea-
ta ini lîulceseu. c a r e a r ă m a s prea p u ţ i n s t u d i a t şi să p u n ă
iu l u m i n ă d r e a p t ă rolul, pe c a r e 1-a a v u t în p r e a j m a l u p t ă ­
torilor n o ş t r i î n a n i i 1848—49. I s t o r i c ui, c a r e a izvodit i n -
,-irăiueită povestire epopeea cea mai g l o r i o a s ă din t r e ­
cutul n e a m u l u i r o m â n e s c , a fost pe cât de a p r i g r e p r e z e n ­
tant ai d o c t r i n e i n a ţ i o n a l i s t e , tot pe a t â t a şi om politic,
a c ă r u i a c ţ i u n e s'a împletit, subt f u l g e r a r e a unei clipe, cu
fuiorul s b u c i u m ă r i l o r n o a s t r e din A r d e a l .
In p e r s p e c t i v a l a r g ă a celor trei s f e r t u r i de veac dela
m o a r t e a lui, Bălcescu a p a r e ca u n izvor l u m i n o s de g â n ­
dire şi ca m i p r e c u r s o r î n f l ă c ă r a t , p u r u r e a g a t a de j e r t ­
fă, al. desrobirei n e a m u l u i s ă u .

I.

Bălcescu şi politica Românilor în Ardeal.

(Main—Dec. 1848).

Cu trei d i n t r e f r u n t a ş i i R o m â n i l o r de dincoace de m u n ţ i
avusese ]S. Bălcescu, î n a n i i 1848/49, l e g ă t u r i , m u l t î n a ­
inte de i z b u c n i r e a m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e . Florian Aaron,
'•are a î n d e p l i n i t f u n c ţ i u n i l e de s e c r e t a r în comitetul n a ­
ţional p r e z i d a t de B ă r n u ţ i u , îi ţ i n u s e lecţii de istorie la
'•olegiul. Sf. S a v a . R e a b i l i t a t n u de mult, p r i n t r ' o d r e a p t ă
1
r i t i c ă a cl-lui N . I o r g a acest d a s c ă l a r d e l e a n , de o r i -
-iiie clin R o d (jud. S i b i i u ) v a fi î n r î u r i t a n i i t i n e r i a i l u i
X. Bălcescu p r i n c u r s u r i l e sale de istorie, p l i n e de p r o b l e ­
me n a ţ i o n a l e , v ă z u t e bine şi d i s c u t a t e serios. D a r , de s i g u r .

R e v i s t a I s t o r i c ă N r . 7 d i n 1927.
 Sil VIU DRAGOMIR

m a i m u l t decât focul, ce p â l p â i a în v o r b a şi s c r i s u l m o ­
destului elev al şcoalei lui P e t r u Maior, îl va fi a d e m e n i t
verbul v i g u r o s şi a v â n t a t a l p r o f e s o r u l u i s ă u de filosofie,
b ă n ă ţ e a n u l Eftimie Murgul. Cu t e m p e r a m e n t u l său vioiu
şi m a i ales cu d u h u l s ă u de d u ş m ă n i e ireconciliabilă î m p c
t r i v a s l a v i s m u l u i , c a r e a m e n i n ţ a să n e c u t r o p e a s c ă , el a cu
cerit g â n d u l t â n ă r u l u i elev dela Sf. S a v a . D u p ă - c e a ter
m i n a t şcoala, Bălcescu a complotat şi a fost a r e s t a t îm
p r e u n ă cu M u r g u l , în c u n o s c u t a m i ş c a r e dela 1840, p o r
1
uită subt c o n d u c e r e a l u i F i l i p e s c u şi T e l e g e s c u ) şi c h i a r
m a i t â r z i u , c â n d r e v o l u ţ i a v i s a t ă de ei, se î n f ă p t u i , îi g ă s i m
într'o corespondenţă, care ne-a păstrat dovada comunităţii
de opinii d i n t r e p r o f e s o r şi elev. I n fine cel de al treilea
d a s c ă l a r d e l e a n , Aug. Treboniu Laurianu, c a r e a v e a s ă .joace
u n rol a t â t do i m p o r t a n t î n c o n d u c e r e a a c ţ i u n e i politice a
R o m â n i l o r din T r a n s i l v a n i a , î n tot c u r s u l a n i l o r 1848,49,
a c o l a b o r a t cu B ă l c e s c u la r e d a c t a r e a „ M a g a s i n u l u i i s ­
t o r i c p e n t r u D a c i a " , u n şir de a n i , î n r ă s t i m p u l c ă r o r a
viitorul istoric şi om politic a v e a s ă - ş i î n t r e g e a s c ă c u n o ­
ştinţele p r i v i t o a r e la t r e c u t u l n e a m u l u i s ă u .

De s i g u r c o n t a c t u l u i i n t i m cu aceşti d a s c ă l i a r d e l e n i
d a t o r e a z ă Bălcescu o r i e n t a r e a sa a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r d i n
T r a n s i l v a n i a . C ă l ă t o r i a î n F r a n ţ a şi I t a l i a , î n c u r s u l
c ă r e i a a î n c e p u t a a d u n a m a t e r i a l p e n t r u i s t o r i a lui M i -
h a i Viteazul, şi p r e o c u p ă r i l e istorice d i n acest r ă s t i m p ,
f i x a t e î n s t u d i u l p l i n de e l a n a l epocei, în c a r e p e n t r u o
c l i p ă s'a r e a l i z a t u n i t a t e a n e a m u l u i , a u c o n t r i b u i t a p o i
cu d e p l i n ă p u t e r e la c r i s t a l i z a r e a ideilor sale politice. Ast­
fel, c â n d se î n t o r c e a a c a s ă , în p r i m ă v a r a a n u l u i 1848, d u -
p ă c e l u a s e p a r t e a c t i v ă l a m i ş c ă r i l e din F e b r u a r i e , p r i v i n d
c u m f l ă c ă r i l e revoluţiei se î n t i n d peste î n t r e a g a E u r o p ă , la
cea d i n t â i î n t â l n i r e cu g e n e r a ţ i a t â n ă r ă a d a s c ă l i l o r a r -

*) P . P . Panaitescv, C o n t r i b u ţ i i l a o b i o g r a f i e a l u i N. Băl­
cescu. B u c u r e ş t i 1923, p . 20 şi u r m . L u c r a r e a t â n ă r u l u i i s t o r i c ,
b i n e i n f o r m a t ă , î m b r ă ţ i ş e a z ă t o a t ă c a r i e r a p o l i t i c ă si l i t e r a r ă
a l u i B ă l c e s c u . Ni-se s c h i ţ e z ă şi r e l a ţ i i l e sale cu A r d e l e n i i .
 A". BĂLCESCU IN ARDEAL O

•deleni, Bălcescu se g r ă b e a a le a r ă t a u n a r t i c o l s c r i s de
publicistul H. Uesprez şi t i p ă r i t în Revue des deux Mou-
des. î n c a r e se p r e c o n i z a r e î n f i i n ţ a r e a vechei Dacii, c a r e
dcla n a t u r ă este m e n i t ă a f o r m a o u n i t a t e . Ş t i m cu cât en-
t u s i a s m a c o m u n i c a t c u p r i n s u l a c e s t u i articol A x e n t e , vii­
torul prefect r e v o l u ţ i o n a r , p r o f e s o r u l u i s ă u S i m i o n B ă r n u ţ i u ,
care p r e g ă t e a a t u n c i liniile m a r i ale p r o g r a m u l u i n a ţ i o n a l ) .
Evenimentele, c a r i s'au d e s f ă ş u r a t s u b steagul f o r m u l e ­
lor mistice r ă s p â n d i t e de g e n e r o a s a F r a n ţ ă , i - a u a p r o p i a t şi
m a i m u l t pe c o n d u c ă t o r i i politici din toate provinciile r o ­
mâne. T i n e r i i a r d e l e n i ca şi d a s c ă l i i m a i b ă t r â n i , c a r i a u
găsit de t i m p m a i î n d e l u n g a t u n r e f u g i u î n ţările r o m â n e ,
a l e r g a r ă g r ă b i ţ i a c a s ă p e n t r u a-şi d a c o n t r i b u ţ i a lor in
m i ş c a r e a n a ţ i o n a l ă a R o m â n i l o r de dincoace de m u n ţ i , u n d e
p r i n a d u n a r e a de pe C â m p i a L i b e r t ă ţ i i se a u z i şi glasu!
lor. F i r e ş t e , că l u i B ă l c e s c u n u - i va fi s c ă p a t n i m i c din
ceeace p r e g ă t e a c o n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă a R o m â n i l o r t r a n s i l ­
văneni, cu o eroică sforţare, p e n t r u a s c u t u r a l a n ţ u r i l e u n e i
iobagii s e c u l a r e şi p e n t r u a-şi a s i g u r a d e p l i n a libertate n a ­
ţională. Veştile şi i n f o r m a ţ i i l e , p e c a r e le d e ţ i n u r ă p a t r i o ţ i i
din B u c u r e ş t i î n c u r â n d d u p ă a d u n a r e a de l a B l a j , a c e a s t ă
s t r ă l u c i t ă m a n i f e s t a ţ i u n e cu p r o p o r ţ i i u i m i t o a r e p e n t r u t i m ­
pii iile de a t u n c i , i - a u î n r î u r i t , cred. î n m a r e m ă s u r ă şi
i-au d e t e r m i n a t , f ă r ă î n d o i a l ă , s ă ridice şi dincolo de m u n -
1J- cu o clipă m a i c u r â n d , steagul revoluţiei. De a c u m
Răleescn, c ă r u i a îi r e v i n e u n rol activ în conduce-

1
) Omagiu Ivi I. Bianu, B u c u r e ş t i 19.27, p. 164: „ U n u t e n e r u ,
Itflcescu, — Red. M a g . Ist. — v e n i n u de m u l t u d i n P a r i s şi
a d u s ă m a i m u l t e s t r a c t e d i n „ R e v u e des D e u x M o n d e s " , le îm­
p a r t e p r e l a m a i m u l ţ i , î n t r ' a c e s t e a se c u p r e n d e p r e s c u r t u cellea
m a i de f r u n t e t r a s u r i clin i s t o r i a R o m â n i l o r , t o t u acolo se zice
ca „ L a D a c i e est b o r n é n a t u r e l l e m e n t p o u r ê t r e u n i e " . E u
n ' a m t e x t u l a m â n ă , s p e r u că R o m a n u v a a d u c e o b r o ş u r ă şi
acolo". S t u d i u l lui Desprez La Moldo-Valachie et le mouvement
"m main, a p ă r u t şi în b r o ş u r ă , îl a v e m r e t i p ă r i t în Anul 18i8 in
Principatele Homàne I p . 88 şi u r m . I d e e a u n i t ă ţ i i r o m â n e e s u s ­
ţ i n u t ă , de fapt, cu m u l t ă c ă l d u r ă .
 4 SILVIU DRAUOMIU

r e a revoluţiei m u n t e n e , se i n f o r m e a z ă de toate fazele m i ş ­

c ă r i i polilice de la n o i şi i se p a r e firesc să î n d r u m e z e î n
acelaş făgaş tendinţele c o n v e r g e n t e ale u n u i p o p o r , c a r e
îşi f ă u r e a a t u n c i politica sa viitoare.
L a 26 I u n i e 1848 t â n ă r u l C o n s t a n t i n R o m a n u l , c a r e
tarea, p a r t e din m a r e l e comitet ales p e C â m p i a Libertăţii,
d e s c r i a î n t r ' o s c r i s o a r e a d r e s a t ă lui A. O. Golescu s i t u a ţ i a
politică din A r e a l şi perspectivele u n u i n u m ă r complex de
1
factori p o t r i v n i c i ) .
Succesul dorit, fireşte, î n t â r z i a să se a r a t e c h i a r d i n t r u ,
î n c e p u t u l a c ţ i u n e i politice, c a r e se i n a u g u r a s e , p l ă m ă d i t ă
din a t â t e a s p e r a n ţ e . Delegaţiile R o m â n i l o r a r d e l e n i , c a r i
a u p o r n i t să b a t ă la uşa dietei din Cluj, a u a d u s cele d i n ­
tâi a m a r e clesilusii p e n t r u i n i m a î n f o c a t ă a t i n e r e t u l u i
n e r ă b d ă t o r , i a r ştirile t r i m i s e de la Viena de c ă t r e Ş a g u n a
n u f u r ă nici ele m a i favorabile. A p r o a p e t o a t ă v a r a trecu,
î n t r ' o a ş e p t a r e î n f r i g u r a t ă din p a r t e a c o n d u c ă t o r i l o r noş­
t r i . De a l t ă p a r t e a c ţ i u n e a r e v o l u ţ i o n a r ă din M u n t e n i a
p ă r e a că pluteşte a t u n c i pe apele t r i u m f u l u i d e s ă v â r ş i t ,
ceea-ce a d u c e a o m â n g â i e r e şi pe s e a m a R o m â n i l o r a r d e ­
2
l e n i . , , E u frate — scrie Eftimie M u r g u l lui R ă l c e s c u ) — s ă
ştii că a m p l â n s de b u c u r i e , c â n d a m l u a t ştire d e s p r e
t r i u m f u l libertăţii în R o m â n i a : şi cu n e r ă b d a r e a ş t e p t ca
eu, carele d u p ă c u m ştii, ca rob eşind. din acea ţ a r ă , p e n ­
t r u că i - a m v r u t desrobirea şi carele tot din p r i c i n a a -
c e a s t a i a r ă ş i ani p i c a t î n robie a m a r ă , a c u m ca om slobod
să v ă d R o m â n i a slobodă şi s ă m ă b u c u r de fericirea fra­
ţilor mei, c a r i m a i d e m u l t a r fi m e r i t a t a c e a s t ă soarte.
E u cu toate că m ă aflu foarte ocupat, d a r î n d a t ă ce se va
î n c h i d e a d u n a r e a ţ ă r i i , m ă c a r n u m a i pe o zi, voiu să viu
s ă n e vedem, că mi-i d o r de fraţii mei şi m ă voiu b u c u r a
p u t â n d vedea pe acei b ă r b a ţ i , cari n ' a u p r e g e t a t a se jertfi
p e n t r u obşteasca fericire a p o p o r u l u i şi a ţ ă r i i " .
I n aceeaşi v r e m e (20 .Tul. 1848) a d m i n i s t r a t o r u l de

!) A n u l 1848 în P r i n c i p a t e l e R o m â n e II, p p . 13(3—38.

2
) T r a n s i l v a n i a X (1877) p . 184.
 JV. BĂLCESCU IN ARDEAL o

R o m a n a ţ i B . A r c e s c u s e r i a (lin Sibiu c ă t r e N . B ă l c e s c u u r ­
mătoarele r â n d u r i , c a r i z u g r ă v e s c exact a t m o s f e r a şi des-
1
tăinucsc idealul politic al g e n e r a ţ i e i de la 1848 ) .
Aici s u n t e m cu d. L a u r e a n i şi alţi m a i m u l ţ i
fraţi R o m â n i T r a n s i l v a n i , cu c a r i n u p e r d e r a din vedere,
când n e r e u n i m ca să d e l i b e r ă m a s u p r a celor ce positfa
vremii de a s t ă z i cere. A m c u n o s c u t a s e m e n e a şi pe fratele
B ă r n u ţ . c a r e este u n R o m â n p r e a b u n , cu m a i m u l ţ i te-
nenţi r o m â n i m ' a m cunoscut, c a r i a r d de focul p a t r o t i s m u -
lui şi să n e v a d ă o d a t ă u n i ţ i cu ei, c a r i zic, că a c u m s u n t
prea a p ă s a ţ i de U n g u r i şi S a ş i . Cu toate acestea n ă d e j d e a
este ca s ă vedem ţ a r a n o a s t r ă ferice şi pe fraţii n o ş t r i Mol­
doveni, a p o i credem, că n u va fi cu anevoie ca s ă facem şi
alte p ă s u r i m a i gigantice. Tot ce n e silim aici este s ă in­
suflam f r a t e l u i r o m â n ţ ă r a n a d e v ă r a t a ideie de ceea ce
poafe să-1 d u c ă la fericire şi c a r e n u m a i este încorporarea
lor ni fraţii lor şi c a r i d u p ă n i m îi v ă d sunt plini de d o ­
r i n ţ ă şi cel m a i mic signal i - a r infoca "
D a r B ă l c e s c u n u era ideologul, c a r e stă cu b r a ţ e l e î n ­
crucişate a ş t e p t â n d ca valul ce s'a p o r n i t să-şi c r o i a s c ă
s i n g u r alvie. De aceea luă a s p u r a sa cea m a i dificilă î n ­
s ă r c i n a r e : de a c o n d u c e p r o p a g a n d a p e n t r u r ă s p â n d i r e a
ideilor r e v o l u ţ i o n a r e . O s e a m ă d i n t r e tinerii a r d e l e n i se a n ­
gajară a t u n c i , la î n d e m n u l lui Bălcescu. de c o m i s a r i a i
p r o p a g a n d e i . I n t r e ei e r a C o n s t a n t i n R o m a n u l , de la c a r e
f veni .ştiri m a i multe, şi I o a n P u ş c a r i u . c a r e n e - a descris
2
epizodul acesta în memoriile sale a p ă r u t e nu d e m u l t ' ) . B u -
t e a n u . t â n ă r u l a d v o c a t entuziast din Abrud şi u n o a r e c a r e
Nemeş, c a r e fură a s e m e n e a c h e m a ţ i de Bălcescu, apoi P a -
piii Tlarianu, B ă t r â n e a n u . m a r t i r u l Clujului, şi însuşi Aron
P u m n u l a u fost î m p i e d e c a ţ i de a se p u n e în serviciul acestei
3
nobile cauze ) .

' A n u l 1858 în P r i n c i p a t e l e R o m â n e II p. (149.

") Ioan cavaler de Puşcariu, N o t i ţ e d e s p r e î n t â m p l ă r i l e con­
t e m p o r a n e , Sibiiu, 1913, p. 20—21.
•'•) A n u l 1848, I I I . p . V.ll. C. R o m a n i i c ă t r e B ă l c e s c u (Aug.-
6 SU.Y1U DliAGOMIR

I n aceea.ş v r e m e , p e n t r u a i n i ţ i a p r o p a g a n d a r o m â n a
p r i n capitalele a p u s e n e p l e c a r ă din ţ a r ă , m a i î n t â i , A. CL
Golescu şi ceva m a i t â r z i u , I o n M a i o r e s c u . Acesta din u r ­
ină p ă s t r ă o r e z e r v ă î n ţ e l e a p t ă î n c o n t a c t u l s ă u cu f r u n t a ­
şii a r d e l e n i şi b ă n ă ţ e n i , pe c a r i îi v ă z u la Sibiiu şi la P e s t a .
D a r Golescu, c a r e făcuse aceleaşi p o p a s u r i , in d r u m u l s p r e
Viena, culese a t â t de p u t e r n i c e i m p r e s i i la noi, î n c â t ['lin
de e n t u z i a s m e x c l a m ă : „Bălcescule, a sosit t i m p u l ca s ă or­
g a n i z ă m o frăţie secretă şi g r a n d i o a s ă , c a r e s ă se î n t i n d ă
peste toate p ă r ţ i l e R o m â n i e i şi s ă a i b ă câţiva c a p i î n fiecare
provincie, i a r c e n t r u l ei în B u c u r e ş t i , u n d e este şi m a i
m u l t ă l i b e r t a t e de a c ţ i u n e P r e t u t i n d e n i noi R o m â n i i ,
s t ă m m a i t a r i în n u m ă r , î n s ă m a i slabi în e n e r g i e ! î n ­
temeiaţi d a r p r o p a g a n d ă p u t e r n i c ă , o r a l ă şi p r i n scris,
î n t e m e i a ţ i gazete în Sibiiu, Cernoviţi şi B a n a t ; r ă s p â n d i ţ i
toate p r o c l a m a ţ i i l e n o a s t r e cu miile p r i n Moldova, B u c o ­
vina, A r d e a l şi B a n a t ; a r fi prostie a d e v ă r a t ă d i n p a r t e -
n e a n u ne servi cu l i b e r t a t e a t i p a r u l u i , c â n d o a v e m p r e ­
t u t i n d e n i . U n g u r i i a u 30 de gazete şi A r d e l e n i i m a u m a i
m u l t de d o u ă ! . . . . şi acele f ă r ă coloare s u n t şi f ă r ă t o n ! . . .
E u p r i n gazetele g e r m a n e , franceze şi engleze m ă voiu sili
1
s ă fac a vorbi cu m u l t ă f a v o a r e p e n t r u R o m â n i ) . . ."
Şi în alte s c r i s o r i a d r e s a t e de Golescu lui B ă l c e s c u
s a u a l t o r f r u n t a ş i din Ţ a r a R o m â n e a s c ă g ă s i m acelaş o p ­
t i m i s m şi aceeaş î n c r e d e r e î n viitorul u a ţ i u n e i . Ele se î n -
t e m e i a u , m a i v â r t o s , pe vorbele Ini M u r g u l , a c u m d e p u t a t
î n p a r l a m e n t u l din P e s t a , c a r e îi spusese, c ă a r d i s p u n e c a m
de vre-o zece m i i de g r ă n i ţ e r i î n a r m a ţ i . A f i r m a ţ i u n e a a -
ceasta, deşi m u l t p r e a e x a g e r a t ă , c u m s'a dovedit u l t e r i o r ,
g ă s i r ă s u n e t cu. a t â t m a i viu la r e v o l u ţ i o n a r i i din M u n t e n i a ,
cu cât din p r i c i n a slabei o r g a n i z ă r i si a i m i n e n t e i i n v a z i u n i
ruseşti, u n a s e m e n e a a j u t o r a p ă r e a , cu d r e p t c u v â n t , ca

1848) : „ E u t r e b u e s ă a ş t e p t pe P u m n u şi B u t e a n şi pe N a m e -
J
şiu". C ă t r e B ă r n u ţ i u scria a c e l a ş : „O.hiamă şi pe B u t i a n u , t a-
p i u , B ă t r â n e a n u " . Vezi O m a g i u l u i I. B i a n u , p. 165.
*) A n u l 1818 etc. II. 61G.
 N. BĂLCESCU IN AUDEAL 7

u n „refugiu al revoluţiei m u n t e n e " . B ă l c e s c u d ă d u şi el c r e -

z ă m â n t a c e s t o r i n f o r m a ţ i i şi c â n d g u v e r n u l p r o v i z o r i u v ă z u
p a n i c a , ce se p r o d u s e î n B u c u r e ş t i pe u r m a s v o n u l u i , c ă
1
Ruşii s u n t gafa s ă i n t r e î n ţ a r ă , el s p u n e ) , în s c r i s o a r e a
c ă t r e Ghica, că a u h o t ă r â t a c o n c e n t r a t o a t ă o ş t i r e a : „şi
a ne t r a g e la m u n ţ i , u n d e - v a s p r e C â m p u l u n g , de u n d e s ă
p u t e m a v e a relaţii cu T r a n s i l v a n i a , ce ne f ă g ă d u i a a n e
ajuta cu r e g i m e n t e l e g r ă n i ţ a r e " .
D a r cine c u n o a ş t e î m p r e j u r ă r i l e politice din T r a n s i l ­
v a n i a şi B a n a t , î n v a r a a n u l u i 1848, îşi poate d a s e a m ă ,
cât de lipsite de r e a l i t a t e e r a u a s e m e n e a proiecte. . M o n a r h i a
h a b s b u r g i c ă , deşi z g u d u i t ă de m i ş c ă r i l e r e v o l u ţ i o n a r e din
cele d o u ă capitale, m a i p ă s t r a î n c ă d e s t u l ă forţă p e n t r u a
s u p r i m a o a s e m e n e a î n c e r c a r e . S i t u a ţ i a lui M u r g u î n s u ş ,
c a r e fu ales d e p u t a t , cu o i m e n s ă însufleţire, î n t r e i cir­
c u m s c r i p ţ i i electorale din B a n a t , se s c h i m b a s e cu d e s ă ­
v â r ş i r e , d u p ă - c e el t r e c u î n t a b ă r a lui K o s s u t h . De a l t ă
p a r t e şi comitetul n a ţ i o n a l din Sibiiu t r e b u i să î n d u r e , în
acest r ă s t i m p , a t a c u l g u v e r n u l u i u n g u r e s c , p r i n p e r c h i z i ţ i a
a r h i v e i şi a r e s t a r e a m e m b r i l o r săi, L a u r i a n şi !'.,•-
lăşescu. N o r i grei a m e n i n ţ a u din toate p ă r ţ i l e succesele r e a ­
lizate de t â n ă r a revoluţie r o m â n ă , şi î n t i m p ce d i n c o a c e
do C a r p a ţ i , p r i n conflictul, ce .se d e c l a r ă î n t r e C u r t e a din
Viona şi g u v e r n u l u n g a r , se p r e c i p i t a u evenimentele, c a r e
h o t ă r â r ă r i d i c a r e a î n t r e g u l u i p o p o r r o m â n e s c , dincolo de
m u n ţ i , la i n t e r v e n ţ i a R u ş i l o r , p u s e r ă c a p ă t T u r c i i activi­
tăţii r e v o l u ţ i o n a m a g u v e r n u l u i p r o v i z o r i u . C o n d u c ă t o ­
rii, c a r i n u a u a v u t p u t i n ţ a să se refugieze la t i m p , — î n t r e
ei şi Bălcescu, — a u fost t r i m i ş i subt escortă la G i u r g i u ,
p e n t r u a. fi î m b a r c a ţ i pe o g h i m i e t u r c e a s c ă şi p e n t r u a fi
t r a n s p o r t a ţ i în s u s u l D u n ă r i i subt p a z ă b u n ă . A b i a d u p ă

*) 1. Ghica, A m i n t i r i d i n p r i b e g i e , Buc. 1889, p . i\. G h i c a

s p u n e d e a s e m e n e a : T r a n s i l v a n i a se p r e z i n t ă , fireşte, ca r e f u g i u l
r e v o l u ţ i e i r o m â n e ; în caz de a fi î n v i n s ă h o t ă r â r e a e r a de a
l u p t a l a m u n t e şi a t r e c e cu a r m e l e pe la B r a n " , i d e m , p. 187.
Cfr. p p . 36 şi 5?.
8 SILVIC DHAGUMlli

o călătorie de peste trei s ă p t ă m â n i pe a p ă a u fost p u ş i î n

l i b e r t a t e , pe ţ ă r m u l u n g u r e s c la Orşova.
B ă l c e s c u veni, astfel, pela î n c e p u t u l lunei N c e m v r i e
1
1848 la Sibiu. El s p u n e , în a c e a s t ă v r e m e ) : ,,după-ce a m
s c ă p a t din m a n i l e T u r c i l o r , m ' a m î n t o r s în T r a n s i l v a n i a
ca să studiez m i ş c a r e a R o m â n i l o r de acolo şi din B a n a t .
N u v r e a m s ă m e r g î n a i n t e , p â n ă n ' o i u vedea cu ocJiii ce
a v e m s ă a ş t e p t ă m dela R o m â n i i de acolo". P â n ă la L u g o j ,
drumul duce printr'o regiune curat românească, unde
B ă l c e s c u va fi c ă u t a t p r i l e j u l să c u n o a s c ă sentimentele p o ­
p u l a ţ i e i , m a i m u l t decât din fuga „ d i l i j a n ţ e i " . M a i ales
î n t r e g r ă n i c e r i i b ă n ă ţ e n i c a u z a î m p ă r a t u l u i câştigase t e ­
r e n şi politica f i l o m a g h i a r ă al ui M u r g u se dovedise l i p ­
s i t ă de s i m p a t i i l e m u l ţ i m e i . Cetele r ă s c u l a ţ i l o r r o m â n i a l e r ­
g a u , p r e t u t i n d e n i şi î n B a n a t , a p r o a p e f ă r ă de excepţie,
subt s t e a g u r i l e p a j u r o i î m p ă r ă t e ş t i . N u ştiu, d a c ă s'a oprit
l a Lugoj p e n t r u a î n t â l n i pe fostul s ă u profesor s a u a plecat
î n p a s g r ă b i t , c ă t r e Sibiiu. D a r , de sigur, dela f r o n t i e r a B a ­
n a t u l u i î n c o a c e a î n t â m p i n a t , î n toate satele n o a s t r e , cen­
t u r i i l e l e g i o n a r i l o r , o r g a n i z a t e de comitetul n a ţ i o n a l dela
Sibiiu. Prefecţii N i c o l a i e Solomon ş i D i o n i s i e F o p o v i c i u M a r -
ţianu,, p r i n a c ă r o r p r e f e c t u r ă trecea, făceau, î n zilele a c e ­
lea, c a m p a n i a s t r ă l u c i t ă d i n i n i m a A r d e a l u l u i , subt c o n d u ­
c e r e a lui A v r a m l a n e u .
L a Sibiiu, do u n d e comitetul n a ţ i o n a l d i r i g u i a r e v o l u ţ i a
r o m â n ă , va fi î n t â l n i t pe c o l a b o r a t o r u l său de altă d a t ă . pe
p r o f e s o r u l L a u r i a n u , pe c a r e îl a j u t a s e cu b a n i p â n ă nu ele
mult. I n f o r m a ţ i i l e dorite cu p l i v i r e la fazele revoluţiei n o a ­
s t r e le p u t e a l u a astfel B ă l c e s c u d i n t r ' u n izvor d e m n de
t o a t ă î n c r e d e r e a . Ştirile, ce v e n e a u din toate colţurile Ar­
d e a l u l u i , îi vor fi înviorat sufletul prididit de îndoieli d u p ă
î n f r â n g e r e a revoluţiei m u n t e n e . Gloriosul epizod al e x p e ­
diţiei lui l a n e u dela Alba lulia, la Cluj, luase t o c m a i a t u n c i
sfârşit şi în t i m p ce A x e n t e , cu legiunea sa, se r e t r ă g e a
p e n t r u a s u p r a v e g h i a linia M u r ă ş u l u i , deal ringul t ă r m u -

') Gltica. A m i n t i r i , p. '2?fy.

 N. BĂLCESCU IN ARDEAL V)

lui s t â n g al acestei ape, se î n t i n d e a u , p â n ă la poalele C a r -

paţilor, cetele n u m e r o a s e ale p r e f e c t u l u i C o n s t a n t i n R o m a ­
nii, fostul c o m i s a r de p r o p a g a n d ă , de subt c o n d u c e r e a lui
Bălcescu. I n Z a r a n d u l , ce f o r m e a z ă o p o a r t ă î n t ă r i t ă a
M u n ţ i l o r A p u s e n i , p e valea T â r n a v e i Mici, î n p r e a j m a Ce­
tăţii de B a l t ă , vechea p o s e s i u n e a d o m n i l o r moldoveni, ca
şi în Ţ a r a Oltului, l e g i o n a r i i , strânşi. î n cete n u m e r o a s e , t r e ­
ceau a t u n c i p r i n botezul de s â n g e a l vitejiei lor. P â n ă şi
din n o r d u l T r a n s i l v a n i e i , s o s e a u ştiri, c ă ţ ă r a n i i r o m â n i
din S ă t m a r şi M a r a m u r ă ş , d i n C h i o a r şi Ţ a r a Oaşului,
r ă s c u l a ţ i î n p o t r i v a a s u p r i t o r i l o r , dovedesc p u t e r e a n e b ă -
nuită a a c e s t u i val t u m u l t u o s de forţe.
A t u n c i va fi r e s i m ţ i t B ă l c e s c u , t i m p de a p r o a p e d o u ă
luni. fiorii A r d e a l u l u i , c a r e îşi c â n t a î n r i t m u l i z b â n d e l o r ,
m ă r e ţ u l p r e l u d i u a l d e s r o b i r e i sale : „ S u n t m a i m u l ţ i t i ­
n e r i c a r i s u n t în c a p u l p o p o r u l u i şi s'au făcut vestiţi c u m
Tancul. Solomon şi a l ţ i i " , s c r i e el lui Ghica. „ T o a t e p o s t u ­
rile î n s e m n a t e sunt î n m â n a R o m â n i l o r . . . . T r a n s i l v a n i a
se face cu totul ţ a r ă r o m â n e a s c a " . P e p â n z a ce o ţesea ge­
n e r a ţ i a de a t u n c i , cu firul m a r i l o r visuri, se proiecta, tot
m a i clar. ca o i m a g i n e s c u m p ă , a c e a s t ă ideie. pe c a r e B ă l ­
1
cescu o e s p r i m ă l a p i d a r în cele câteva r â n d u r i ) .
D a r n u - i s c ă p ă lui Bălcescu nici c a r a c t e r u l e x t r a o r ­
d i n a r do feroce al luptelor din T r a n s i l v a n i a , u n d e . c u m
s p u n e : . . R o m â n i i a u c u r ă ţ a t , de tot, locul de U n g u r i . M ă ­
celărie c r â n c e n ă şi astfel, c u m secolul de mijloc n ' a a r ă t a t
exemplu".
Cele câteva scrisori, în c a r e n e d ă i n f o r m a ţ i a d e s p r e
impresiile culese î n Ardeal, s u n t scrise, d u p ă plecarea sa
s p r e C o n s t a n t i n o p o l . Ştim, că Bălcescu n'a stat t o a t ă v r e ­
mea la Sibiiu, ci pela s f â r ş i t u l lui N o e m v r i e s'a d u s l a B r a ­
şov, u n d e va fi n ă d ă j d u i t să afle ştiri m a i m u l t e despre e-
venimentele de peste f r o n t i e r ă . D a r câteva clipe a m a r e -<\-
veau să t u l b u r e , totuşi, a r m o n i a d i n t r e fraţi, ce n u p u t e a
sa r ă m â n ă d e s ă v â r ş i t ă , p â n ă la sfârşit.

r
< O. c. p. 2Í5.
 10 SILVIU DRAGOMIli

La Sibiiu se a d u n a s e u n n u m ă r m a r e de e m i g r a n ţ i din
M u n t e n i a , î n f r u n t e cu foştii m e m b r i ai Locotenentei d o m ­
neşti, E l i a d e şi g e n e r a l u l Teii. G u v e r n u l a u s t r i a c n u - i p r i ­
m i s e p r e a b u c u r o s şi d u p ă - c e va fi aflat c ă ei fac p r o p a ­
g a n d ă a n t i a u s t r i a c ă , b a c h i a r şi p r o p a g a n d ă r e p u b l i c a n ă ,
se va fi nizuit s ă se d e b a r a s e z e de aceşti oaspeţi n e p l ă c u ţ i .
M e m b r i i comitetului n a ţ i o n a l , p e n t r u a n u trezi b ă n u i e l i l e
g e n e r a l u l u i P u c h n e r , a u î n c e p u t a se feri de ei. I a t ă c u m
1
n e descrie J . M a i o r e s c u epizodul acesta ) : „Dela d-nii E l i ­
a d e şi Tell veţi fi aflat c u m s ' a u fost î n g r e u n a t c a u z a e m i ­
g r a n ţ i l o r î n T r a n s i l v a n i a şi c u m s'a s p e r i a t comitetul r o ­
m â n , î n c â t se fer ia de e m i g r a n ţ i . P r e c u m a m văzut dela
P a l e o l o g u şi Toulescu, D-lor a u plecat din Sibiiu s u p ă r a ţ i
pe L a u r i a n , pe f r a t e - m e u şi pe ceilalţi. B a î n c ă Teulescu
zicea, că s'a p u s u n p ă r e t e p e r p e t u u î n t r e R o m â n i i m u n ­
teni şi a r d e l e n i ! Ştim, c ă omul î n d u r e r e vede toate l u c r u ­
rile n e p l ă c u t e m a i e x a g e r a t , decât î n s t a t u l o r d i n a r " .
V a fi observat o a r o şi B ă l c e s c u s c h i m b a r e a aceasta în
a t i t u d i n e a p r i e t i n i l o r săi d i n A r d e a l ? N u credem. El n u
face a m i n t i r e n i c i o d a t ă d e s p r e a c e a s t a şi l e g ă t u r i l e cu L a u -
r i a n u r ă m â n tot a t â t de i n t i m e şi d u p ă p l e c a r e a sa din
A r d e a l . B i n e înţeles î n s ă , că B ă l c e s c u e r a d e p a r t e do-a
a p r o b a î n t r u toate politica R o m â n i l o r din A r d e a l . „Din n e ­
2
norocire" spune B . ) „mişcarea Românilor care c dreaptă
î n t r ' a c e e a că U n g u r i i e r a u ciocoii lor şi le refuza n a ţ i o n a ­
litatea, a p r o f i t a t reacţiei î m p ă r ă t e ş t i " . C â t ă d r e p t a t e cu­
p r i n d e a c e a s t ă observaţie, o ştiau şi f r u n t a ş i i noştri, a
c ă r o r s i n c e r i t a t e n a i v ă n u fu r ă s p l ă t i t ă , d u p ă c u v i i n ţ ă , de
c ă t r e i m p e r i a l i i , c a r i culegeau s i n g u r i roadele jertfelor a-
d u s e de R o m â n i .
„ S p r e a ieşi d i n t r ' o s t a r e a ş a falşă, a m p o v ă ţ u i t pe
comitet, ca să a d u n e o dietă r o m â n ă , să î n c e a p ă a o r g a n i z a
T r a n s i l v a n i a ca ţ a r ă r o m â n ă şi a a r ă t a d o r i n ţ a c ă t r e î m ­
p ă r a t u l , ca n a ţ i o n a l i t a t e a r o m â n ă din tot i m p e r i u l a u s t r i a c

J
) A n u l 18-18, VI, p . 88.
:
l 01 u'ca c. c. p 239.
 N. BĂLCESCU IN ABDEAL 11

să fie î n t r u p a t ă la olaltă, a v â n d aceeaş a d m i n i s t r a ţ i e cu.

1
dietă deosebită" ) . E v o r b a de a d u n a r e a dela 28 Decemvrie
1848, pe c a r e R o m â n i i a u ţ i n u t - o la Sibiiu, deşi c o m a n d a n ­
tul g e n e r a l d i n A r d e a l n u a î n c u v i i n ţ a t - o decât s u b t c o n ­
diţie să se facă o a d u n a r e la B l a j p e n t r u „ u n i ţ i " şi a l t a la
Sibiiu, p e n t r u „ n e u n i ţ i " . P e r s p e c t i v a c o l a b o r ă r i i u n g a r o - r o -
m â n e î n c ă n u e r a î n t r e v ă z u t ă î n t r e posibilităţile de r e f a ­
cere a r e v o l u ţ i o n a r i l o r osândiţi d e o c a m d a t ă la discuţii teo­
retice. De aceea Bălcescu găseşte o j u s t i f i c a r e a tacticei a l e ­
5
se de R o m â n i i a r d e l e n i ) . „Aceea-ce e u n a v a n t a g i u p e n ­
t r u R o m â n i , este că s'au p u s toţi î n p i c i o a r e , c ă se a f l ă
mulţi t i n e r i în c a p u l naţiei şi c u m a r e p o p u l a r i t a t e şi că 'xu
î n v ă ţ a t a se b a t e şi a n u le fi t e a m ă de r ă z b o i u . G â n d gloa­
tele s'au m i ş c a t a t â t de t a r e , este anevoie a le s u p u n e , f ă r ă
a le m u l ţ u m i , de aceea î m p ă r a t u l v a fi silit a le a c o r d a m u l t
şi p r e a m u l t . E u aşi fi dorit ca U n g u r i i s ă se fi p u r t a t a l t ­
fel, s ă n u fi p r o v o c a t pe R o m â n i şi s ă se fi î n f r ă ţ i t cu
dânşii, căci l u c r u r i l e a r fi l u a t o f a ţ ă cu totul a l t a şi im­
p e r i u l a u s t r i a c se d e s m ă d u l a . D a r o r i c u m , cred, c ă a c u m
s o a r t a R o m â n i e i va fi m u l t î m b u n ă t ă ţ i t ă şi că T r a n s i l v a ­
nia şi B a n a t u l d e s m ă d u l a t e de U n g a r i a s'au a p r o p i a t m u l t
de u n i r e a cu n o i " .
Şirele aceste n u conţin n u m a i o s p e r a n ţ ă , ci o c o n v i n ­
gere o p t i m i s t ă , cu c a r e a plecat din Sibiiu, î n ultimele zi'e
ale lui Decemvrie 1848. I n mod logic, politica R o m â n i ­
lor din A r d e a l , t r e b u i a să d u c ă la o a s e m e n e a concluzie şi,
de fapt, c e r c u r i l e i n t e r e s a t e ale C u r ţ i i din Viona a u s;
p u s î n c i r c u l a ţ i e svonul, că se a c o r d ă R o m â n i l o r d i n m o ­
n a r h i e o a u t o n o m i e l a r g ă , în f r u n t e a c ă r e i a a r sta u n d u c e
s a u voevod r o m â n . I n t r ' o s c r i s o a r e din Viena se s p u n e a că
R o m â n i i din T r a n s i l v a n i a şi B a n a t a r fi p r i m i t dela î m p ă ­
3
r a t u l d r e p t u l de a fi g u v e r n a ţ i de u n voevod r o m â n ) . „De
a fi a d e v ă r a t , a p o i e u n m a r e p a s al n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e

r
) A n u l 1S4S, VI, p . 75.
s
; C h i e a o. c. p. 240.
3
) O. c. p. 246.
 12 SILVIU DRAGUMll!

în aceste p ă r ţ i " , e x c l a m ă B ă l c e s c u şi a d a u g e , cu acest

prilej : „ P e n t r u m i n e chestia n a ţ i o n a l i t ă ţ e i o p u i u m a i p r e
s u s de libertate. P â n ă c â n d u n p o p o r n u va e x i s t a ca n a ­
ţie, n ' a r o ce face cu l i b e r t a t e a . L i b e r t a t e a se p o a t e lesne
r e d o b â n d i , c â n d se va perde, i a r n a ţ i o n a l i t a t e a n u . De
aceea eu crez, că în posiţia de a c u m a ţ ă r i i n o a s t r e t r e ­
buie să ţ i n t i m m a i m u l t a p ă s t r a n a ţ i o n a l i t a t e a n o a s t r ă
a t â t de a m e n i n ţ a t ă şi să cerem a t â t a libertate, p e cât n e
este n e a p ă r a t ă p e n t r u desvoltarea n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e " .
Bănuim, c ă acest l i m b a g i u l'a ţ i n u t B ă l c e s c u şi în î n ­
t r u n i r i l e dela Sibiiu, u n d e aceeaş f o r m u l ă de s i n t e z ă a n a ­
ţionalismului r o m â n găsise o s t r ă l u c i t ă t ă l m ă c i r e î n c u ­
v â n t a r e a lui B ă r n u ţ i u , î n p r e a j m a a d u n ă r i i dela B l a j .

II.

Bălcescu şi colaborarea uiigaro-română.

E p o c a , ce se deschide î n vieaţa lui Bălcescu, d u p ă ple­

c a r e a sa din A r d e a l , f o r m e a z ă u n capitol d i n t r e cele rn?i
d r a m a t i c e , pe c a r e l e - a u t r ă i t î n v ă p ă i a ţ i i t i n e r i p r i b e g i
din M u n t e n i a .

Izolat î n cetatea C a r p a ţ i l o r dela noi, Bălcescu î n t r e ­

r u p s e c o r e s p o n d e n ţ a c u a m i c i i săi şi p i e r d u firul a c ţ i n n e i
politice, pe c a r e o u r m ă r e a u t o v a r ă ş i i săi în capitalele p u ­
terilor e u r o p e n e . D a r d u p ă - c e t r e c u D u n ă r e a , p e n t r u a se
î n d r e p t a p r i n Trieste la C o n s t a n t i n o p o l , el e x c l a m ă : *) „ S u n t
n e s ă ţ i o s de o vieaţă a c t i v ă " . P e t r e c e r e a î n A r d e a l i-a r e ­
confortat sufletul si un dor de l u p t ă se trezea snbt t â m ­
plele sale palide.
î n a i n t e de a pieca din B e l g r a d , u n d e poposi Bălcescu
m a i m u l t ca o l u n ă de zile, aflase d e s p r e m a r i l e e v e n i m e n t e ,
c a r e a u dat o altă î n f ă ţ i ş a r e situaţiei strategice şi politice

G h i c a o. c. 2i2.
 A. LIĂLCESCU IA AliDEAL 13

din. Ardeal î n c ă în Decembrie U n g u r i i s u p t c o n d u c e t c a

g e n e r a l u l u i Bem. de obârşie polonă, i z b u t i r ă a s p a r g e l i m a
de a p ă r a r e dola Ciucea şi a s v â r l i n d peste C a r p a ţ i r e g i m e n ­
tele colonelului U r b a n îşi p r e p a r a r ă m a r ş u l victorios î n
oraşele p r i n c i p a l e din n o r d u l A r d e a l u l u i . P r i m e j d i a a t a c u ­
lui vertiginos a lui B e m a m e n i n ţ a şi s u d u l T r a n s i l v a n i e i ,
mai ales. d u p ă ce se făcu l e g ă t u r a s t r a t e g i c ă cu r e g i u n e a
Secuilor, c a r e p u t e a s e r v i drept u n b o g a t r e z e r v o r i u p e n t r u
recruţii a r m a t e i u n g u r e ş t i .
Bălcescu va fi aflat şi d e s p r e p a n i c a ce a c u p r i n s cer­
t u r i l e c o n d u c ă t o a r e din Sibiiu, la c a r e a u p ă t r u n s aceste
veşti. Comitetul n a ţ i o n a l e r a d é s o r i e n t â t complect in faţa
acestor evenimente. C h i a r şi cei m a i devotaţi a m i c i a i p o ­
liticei austro-file î n t i m p u l din u r m ă se s i m ţ e a u jigniţi de
atiliulinca rece şi î n g â m f a t ă a g e n e r a l u l u i P u c h n e r şi a
acoliţilor săi. M a i o r e s c u , c a r e s t ă r u i a p e n t r u c a u z a n o a s t r ă
în Yiena, c a r a c t e r i z a s i t u a ţ i a d i n acest t i m p în m o d u l u r ­
1
mător : ) „ I n T r a n s i l v a n i a se vede că m e r g e r ă u . P u t e ­
rea M a g h i a r i l o r s'a c a m t r a s acolo ; c h i a r m i n i ş t r i i nu ştiu
cum s t a u l u c r u r i l e î n A r d e a l . De a l t ă p a r t e comitetul r o ­
m â n se vede că şi-a p e r d u t c a p u l . N u ştiu ce s ă facă şi
nici ce fac".
Aceste veşti rele s p u l b e r a u i m p r e s i i l e optimiste a d u s e
de Bălcescu din A r d e a l şi f ă c e a u loc, f ă r ă î n d o i a l ă , a l t o r
g â n d u r i , a l t o r p l a n u r i , pe c a r e e r a s ă le f ă u r e a s c ă de aici
î n a i n t e Bălcescu. La 8 F e b r u a r i e el se î m b a r c ă pe o co-
i'M bie. cu c a r e , d u p ă u n p o p a s de c â t e v a zile, î n A t e n a , a-
jtmse la G o n s t a n t i n o p o l . D a r aici n o u i desilnsii îl a ş t e p t a u ,
c ă c i T u r c i i nici nu se g â n d e a u să o p u n ă o a r e c a r e rezisten­
tă poftelor de c u c e r i r e ale i m p e r i u l u i r u s e s c în p r i n c i p a t e l e
r o m â n e . „Ca s ă c u n o a s c ă şi s ă s i m t ă cineva p e T u r c i tre-

1
) O. r. p . 246: „Se a u d e , că U n g u r i i s a u m a i b i n e S e c u i i
^ub g e n e r a l u l B o m e s a r fi f ă c u t p r o g r e s e şi că a r fi l u a t î n d ă -
i i t C l a u s e n b u r g u l , c u m şi C r o n s t a d t u l (21 I a n u a r 1849 d i n
belgrad).
J
A n u l l ş K VI, p. vi.
 14 SILVIU D1ÎAG0MIR

b u e a m e r g e I a C o n s t a n t i n o p o l . Acolo a m simţit c u r a t ti­

căloşia lor şi ticăloşia E u r o p e i , c a r e p r e t i n d e şi crede î n
viitorul u n u i t r u p p u t r e d şi c a n g r e n a t c u t o t u l " . Acesta e
t a b l o u l z u g r ă v i t de B ă l c e s c u î n clipele de desnădejde, p e c a r e
1
Ie p e t r e c u pe m a l u l B o s f o r u l u i ) . P r i e t e n i a c u I. Ghica, e a
singură m a i avea d a r u l să-i împrăştie melancolia din su­
flet: „ S u n t trist, t a r e s u p ă r a t , t r ă e s c î n m a r e s i n g u r ă t a t e ,
lipsit de toate, f ă r ă b a n i de loc, f ă r ă chef, f ă r ă s ă n ă t a t e
şi f ă r ă c ă r ţ i , ca s ă citesc s a u s ă lucrez. M i p a r e r ă u c ă n u
m ' a m d u s la P a r i s , decât î n a c e s t loc s ă l b a t i c " .
Ş i i a r ă ş i l i p s a de activitate, d a r m a i ales o r i z o n t u l î n t u ­
n e c a t al ţ ă r i i sale îi a b ă t e a u p u t e r i l e şi-i m i s t u i a u e n e r g i a .
O olipă se g â n d i s ă plece î n I t a l i a , s ă se înroleze c a v o l u n t a r
ş i s ă l u p t e î m p o t r i v a t i r a n i e i a u s t r i a c e . D a r nici p r o i e c t u l
a c e s t a n u e r a realizabil. A t u n c i se î n t o a r s e cu g â n d u l a s u ­
p r a t r e c u t u l u i a p r o p i a t şi î n t i m p ce u r m ă r e a î m p r e u n a
c u Ghica î n c h i e g a r e a s o l i d a r ă a t u t u r o r e m i g r a n ţ i l o r d i n
p r i n c i p a t e p e n t r u o a c ţ i u n e c o m u n ă , scrise u n profetic m a ­
nifest, î n c a r e ideile revoluţiei r o m â n e s u n t r e d u s e l a u n i c a
f o r m u l ă fecundă, ce îi a p a r e ca r e z u l t a t u l firesc al a s p i ­
2
raţiilor noastre : ) „Unirea naţională e singurul principiu
de viaţă, s i n g u r u l p r i n c i p i u de m â n t u i r e p e n t r u noi
N u p o a t e fi fericire f ă r ă libertate, n u p o a t e fi l i b e r t a t e
f ă r ă p u t e r e şi noi R o m â n i i n u v o m p u t e a fi p u t e r n i c i p â n ă
c â n d n u n e vom u n i cu toţi î n t r ' u n u l şi acelaşi c o r p poli­
t i c " . P e n t r u g e n e r a ţ i a d e la 1848 c r i s t a l i z a r e a a c e s t u i a d e ­
v ă r î n mijlocul î n v ă l m ă ş e l i i h a o t i c e p r o d u s e de r e v o l u ţ i o -
n a r e a E u r o p e i , a p ă r e a astfel logică, a p r o p i a t ă şi i n e v i t a ­
bilă. M a i c l a r decât toţi p ă t r u n d e a p r i n n e g u r a v i i t o r u l u i
s c h i n t e a d i v i n ă d i n m i n t e a lui Bălcescu, c ă r u i a i-a fost h ă ­
r ă z i t s ă fixeze n u n u m a i ţ i n t a m a r i l o r r e a l i z ă r i ce t r e ­
b u i a s ă - ş i i m p u n ă p o p o r u l r o m â n e s c , ci s ă schiţeze şi e t a ­
pele m e n i t e să d u c ă s p r e î n d e p l i n i r e a i n t e g r a l ă a
idealului naţional. O u ş o a r ă diverginţă r e m a r c ă m între

*) M a i a m ă n u n ţ i t l a P . P P a n a i t e s c u , o. c, p. 99 şi u r m .
2
) P . P . P a n a i t e s c u , o. c , p. 102.
 A. BĂLCESCU IN ARDEAL 15

•••concepţia lui B ă l c e s c u şi a celui m a i i n t i m a m i c al s ă u ,

Alecu Golescu, în ceeace p r i v e ş t e aceste e t a p e . I n r î u r i t de
1
formulele politice ale A r d e l e n i l o r ) ş i îndeosebi ale lui L a u -
r i a n u şi M a i o r e s c u , Golescu p r e c o n i z a u r m ă t o a r e a f o r m u ­
lă : „ E u s u n t p ă t r u n s , că de va r e n a ş t e R o m â n i s m u l î n
Austria, n u m a i p o a t e p i e r i R o m â n i s m u l î n p r i n c i p a t e ,
m ă c a r deşi a r r ă m â n e M u s c a l i i p e n t r u t o t d e a u n a î n ţ a r ă .
Re aceea socotesc, că c h e s t i u n e a R o m â n i s m u l u i d i n A u s t r i a
este o c h e s t i u n e de v i a ţ ă s a u de m o a r t e p e n t r u n o i ; de
aceea i n d e m n p e toţi, ca să n u se d e p ă r t e z e d i n T r a n s i l ­
vania, B u c o v i n a şi B a n a t . "
B ă l c e s c u d i n p o t r i v ă vedea evoluţia n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r o ­
m â n e p o r n i n d d i n u n i r e a p r i n c i p a t e l o r , de a c e a f i x e a z ă
2
l a p i d a r f o r m u l a sa : ) „ R o m â n i s m u l n u se v a p u t e a des-
volta şi s c ă p a de a ţ â ţ i v r ă j m a ş i , ce-1 a p a s ă , p â n ă c â n d
ambele p r i n c i p a t e n u vor fi libere şi n u v o r o r g a n i z a p u ­
terea lor a r m a t ă , cu c a r e să-şi t r a g ă c u sabia, h o t a r e l e
sale n a ţ i o n a l e " .
I n c u r â n d i se oferi p r i l e j u l l u i B ă l c e s c u de a se a-
r u n c a d i n n o u î n t r ' o a c ţ i u n e politică, pe c a r e crezu că o
poate a d a p t a î n t r u totul c r e d i n ţ e l o r sale. Vestea că p r i n
biruinţele g e n e r a l u l u i B e m A r d e a l u l fusese o c u p a t a p r o a ­
pe în î n t r e g i m e de c ă t r e U n g u r i , va fi a j u n s şi l a C o n s t a n -
tinopol. D a r i z b â n d a U n g u r i l o r î n s e m n a f ă r ă î n d o i a l ă î n ­
frângerea a b s o l u t i s m u l u i a u s t r i a c , u n a din piedecile, c a r i
se p u n e a u în calea libertăţii p o p o a r e l o r . E firesc deci, că
r e v o l u ţ i o n a r i i m u n t e n i v ă z u r ă î n a c e a s t ă victorie o oca­
zie p e n t r u a se î n r o l a din n o u î n g l o a t a l u p t ă t o r i l o r p e n t r u
libertate. Astfel se n ă s c u ideea c o l a b o r ă r i i d i n t r e U n g u r i şi
R o m â n i , p e n t r u a combate t i r a n i a a s u p r i t o r i l o r . D a r aici
Bălcescu. Ghica şi Bălăceanu; a v e a u s ă î n t â m p i n e r e s i s t e n ţ a
R o m â n i l o r d i n A r d e a l , c a r i de opt l u n i e r a u încleştaţi t n -
fr'un r ă z b o i c r â n c e n cu U n g u r i i . E i s c r i s e r ă deci lui I a n c u
0
epistolă, î n c a r e îl c o n j u r a u s ă se î m p a c e cu U n g u r i i ,

) G h i c a , o. c , p . 85. Golescu s c r i a l a 17 Dec. 1848.

!
) O. c. p. 357. ( B ă l c e s c u l a 14' I u l i e 1849).
 16 SILVIU DHAGOMLLi

zicâiidu-i că, d a c ă aceştia a r t r i u m f a f ă r ă a j u t o r u l R o m â ­

nilor, n u se va face n i m i c a b u n p e n t r u R o m â n i , i a r d a c a
ar triumfa prin cooperarea Românilor, atunci Maghiarii
n u vor p u t e a să t ă g ă d u i a s c ă s a u să n u r e c u n o a s c ă d r e p ­
1
t u r i l e n a ţ i o n a l e ale R o m â n i l o r ) . S c r i s o a r e a n u va fi a-
j u n s la destinaţie, deoarece î n acea epocă A v r a m I a n e u ora
î n c e r c u i t de d u ş m a n i î n c o r d o n u l s ă u d i n M u n ţ i i A p u s e n i .
D a r d u p ă c e fu l u a t ă h o t ă r â r e a de a î n f ă p t u i c o l a b o r a ­
r e a u n g a r o - r o m â n ă , B ă l c e s c u se g r ă b i a o realiza s t ă r u i n d
p e n t r u ea a t â t la g u v e r n u l u n g u r e s c , cât şi în t a b ă r a lui
I a n c u . Astfel în 14 A p r i l 1849, î n z i u a de P a ş t i , p o r n i
B ă l c e s c u *) î n zorii zilei î n t o v ă r ă ş i t de B ă l ă c e a n u şi Alecu »
M â n u şi de e m i g r a n ţ i i streini, contele polon l l i n s k i şi că­
p i t a n u l i t a l i a n Monti, pe c â m p u l î n t i n s de la St. Ştefan o,
s p r e Silivria, ca s ă t r e a c ă p r i n A d r i a n o p o l , pe vechea şo­
sea a a r m a t e l o r r o m a n e , p r i n S e r b i a c ă t r e U n g a r i a . S t r ă ­
d u i n ţ a de a se i n f o r m a d e s p r e m i ş c ă r i l e politice ale S l a ­
vilor de s u d şi a-i câştiga pe aceştia p e n t r u o s o l i d a r i t a t e
a p o p o a r e l o r o p r i m a t e , din c a r e făceau p a r t e şi însoţito­
r i i săi, contele l l i n s k i şi c ă p i t a n u l Monti, îl făcu s ă z ă ­
bovească p r e a m u l t î n Serbia, astfel că n u a j u n s e î n Un­
g a r i a , decât d u p ă o c ă l ă t o r i e de cinci s ă p t ă m â n i . - T r e c e ­
r e a peste D u n ă r e li se făcu posibilă n u m a i d u p ă m a i m u l t e
p e r i p e ţ i i , căci t o c m a i a t u n c i B a n a t u l e r a t e a t r u de războiu
î n t r e a r m a t e l e u n g u r e ş t i şi a u s t r i a c a I n cele din u r m ă B ă l ­
cescu a j u n s e î n t a b ă r a u n g u r e a s c ă şi se p r e z e n t ă m a i î n ­
tâi, g e n e r a l u l u i P e r c z e l şi a p o i g e n e r a l u l u i Bem, c ă r o r a
le e x p u s e p l a n u l de a o r g a n i z a o legiune r o m â n ă , c a r e -Jâ
l u p t e a l ă t u r i de U n g u r i şi le p u s e în vedere i n t e n ţ i a de-a
î m p ă c a pe U n g u r i cu R o m â n i i d i n A r d e a l . E limpede, că
aceste proecte s u r p r i n d e a u , deoarece şi î n t a b ă r a u n g u ­
r e a s c ă se c o n s i d e r a i r e a l i z a b i l ă c o l a b o r a r e a celor d o u ă n a ­
ţ i u n i , c a r e a u s â n g e r a t , c o m b ă t â n d u - s e . G e n e r a l u l B e m i se
p ă r u lui Bălcescu de o politeţă rece. Gu ochii lui mici şi

*) Ghica, o. c. p p . 75—76.
2
) O. c. p. 192 şi u r m .
 JV. BĂLCESCV IN ARDEAL 17

cu s u r â s u l ce-i înflorea n e î n c e t a t c u colţul g u r e i , îi f ă c u i m ­

p r e s i a u n u i om fals şi, deşi r e p e t a c u s t ă r u i n ţ ă , c ă nu-1
p r e o c u p ă chestiunile politice, e r a evident c ă t ă i n u e ş t e p l a ­
nuri m a r i D u p ă două întrevederi cu generalul Bem Băl­
cescu plecă s p r e Debreţin, i a r t o v a r ă ş i i s ă i B ă l ă c e a n u şi
Alecu M â n u , se î n d r e p t a r ă s p r e Sibiiu, p e n t r u a s p r i j i n i
de acolo a c ţ i u n e a lui Bălcescu.
L a 26 M a i 1849 sosi B ă l c e s c u l a D e b r e ţ i n .
De a c u m î n c e p e a c ţ i u n e a sa, p e c a r e v r e m e de d o u ă
l u n i a v e a s ă o u r m ă r e a s c ă c u t o a t ă e n e r g i a , de c a r e e r a
capabil c o r p u l s ă u firav. C h i a r a d o u a zi fu p r i m i t de g u ­
v e r n a t o r u l K o s s u t h î n t r ' o l u n g ă a u d i e n ţ ă , î n c a r e îşi e x ­
p u s e d e s i g u r cu v e r v a l u i n e î n t r e c u t ă p r o p u n e r i l e , ce le
a d u c e a : „ A m fost t a r e m u l ţ u m i t de d â n s u l şi de p r i m i r e a ,
ce m i - a făcut. Mi-a p ă r u t n u n u m a i u n om l u m i n a t şi
foarte deosebit, d a r î n c ă u n h o m m e de bien. N u - ţ i pot
povesti î n d e a m ă r u n t ce a m vorbit, căci t i m p u l î m i l i p ­
seşte. Destul că, î n ceea ce p r i v e ş t e p e noi, i n t r ă c u totul
în ideie de o confederaţie şi a p r i m i t b u c u r o s de-a f o r m a
legiunea" — spune Bălcescu despre această p r i m ă între­
vedere cu K o s s u t h .
P r o i e c t u l legiunii r o m â n e ş t i a p ă r e a , d e s i g u r , a d e m e ­
nitor p e n t r u U n g u r i , î n t r ' u n t i m p , c â n d ca u n s p e c t r u a-
meninţător, alianţa austro-rusă punea în c u m p ă n ă rezul­
tatele obţinute p â n ă a t u n c i de c ă t r e a r m a t a u n g u r e a s c ă .
E r a o d i v e r s i u n e foarte b i n e v e n i t ă şi de aceea g u v e r n u l
u n g a r g r ă b i să o îmbrăţişeze c u t o a t ă s t ă r u i n ţ a . K o s s u t h
p r i m i din a n u m e c o n s i d e r a ţ i i şi sugestia, de a n u i n t r a
imediat cu l e g i u n e a o r g a n i z a t ă în M u n t e n i a , a p r e c i i n d a r ­
gumentele l u i Bălcescu. De fapt, p r i c i n a p e n t r u c a r e a-
cesta fu nevoit s ă a m â n e f o r m a r e a şi a r u n c a r e a î n l u p t ă
a legiunii e r a l i p s a de b a n i şi l i p s a de ofiţeri r o m â n i , c a r i
t r e b u i a u s ă c o m a n d e legiunea. B a n i s p e r a să o b ţ i n ă de la
g u v e r n u l u n g u r e s c , i a r ofiţeri r o m â n i n ă d ă j d u i a s ă facă

!) G h i c a , o. c. p . 270.
2
) O. c. p . 272 şi urm.
2-
 18 SILVIU DRAGUMIR

d i n e m i g r a n ţ i i , pe c a r e - i i n v i t ă s ă v i n ă cât m a i î n g r a b ă î n
tabăra ungurească.
P r o b l e m a R o m â n i l o r din A r d e a l a d a t prilej la o dis­
c u ţ i e vie î n t r e B ă l c e s c u şi K o s s u t h : *) „ P r e ş e d i n t e l e î m i
zicea „ E u n u p r i c e p p e R o m â n i i din T r a n s i l v a n i a ; ei c a r i ,
o m ă r t u r i s e s c , a u suferit atâta- î n t r e c u t delà n o b i l i m e a
u n g a r ă din T r a n s i l v a n i a , ei c a r e a u suferit şi delà N e m ţ i
şi a u t ă c u t şi a c u m c â n d l e - a m d a t libertate se a l i a z ă cu
Nemţii şi Ruşii, v r ă j m a ş i i l ) - v o a s t r ă . E u a ş i fi înţeles să se
scoale p e n t r u i n d e p e n d e n ţ a lor şi u n i r e a c u Ţ a r a R o m â ­
n e a s c ă , d a r a s t a n u se a r a t ă a fi s c o p u l lor. A s t a a r fi
o idee pe c a r e o înţeleg, deşi n u o pot a c o r d a , n e f i i n d u - m i
i e r t a t a d e s m e m b r a s t a t u l " . La aceste d e c l a r a ţ i u n i , K o s s u t h
v a fi a d ă u g a t o b s e r v a ţ i a c ă deţine o p r o b ă î n m a n i l e sale
d e s p r e i n t e n ţ i u n i l e R o m â n i l o r . î n s c r i s o a r e a a d r e s a t ă de
Golescu lui L a u r i a n , î n c ă î n A u g u s t 1848, şi c o n f i s c a t ă a p o i
2
de poliţia b a r o n u l u i V a y ) . B ă l c e s c u scrie : „ N u a m a v u t
g r e u t a t e a-i dovedi şi crez şi a-1 convinge de n e d r e p t a t e a
p â r e i , ce n i se face, că î n loc de a d e s p ă r ţ i pe T r a n s i l ­
v a n i a de U n g a r i a , n o i a m v r u t î n c ă m a i m u l t a-o u n i
şi î n c ă a face m a i m u l t p e n t r u U n g a r i a ; că, în sfârşit,
ideea de R e g a t u l Daciei este n ă s c o c i t ă de R u ş i , s p r e a b ă g a
n e u n i r e a şi v r a j b a î n t r e noi şi U n g u r i " .
Astfel se p u n e a în discuţie s i t u a ţ i a R o m â n i l o r din U n ­
g a r i a , pe c a r e Bălcescu, t r e b u i a s ă o c u n o a s c ă şi s ă o î n ­
făţişeze, în t o a t ă a m p l o a r e a ei.
K o s s u t h p o r n e a d i n t r ' o p r e s u m p ţ i e falsă, p e n t r u ca
s ă a j u n g ă la o concluzie, c a r e c u p r i n d e a implicit şi j u s t i ­
f i c a r e a politicei sale f a ţ ă de p o p o r u l r o m â n e s c . Căci, m a i
î n t â i , cine c u n o a ş t e fazele revoluţiei r o m â n e din A r d e a l ,
t r e b u e s ă ştie, c ă nici în p r i m ă v a r a a n u l u i 1848 n u li s'a
oferit R o m â n i l o r n i m i c , şi că dieta din A r d e a l s'a desfiin­
ţ a t î n a i n t e de-a vota a r t i c o l u l de lege, pe c a r e îl p r e t i n ­
d e a u R o m â n i i s p r e a li se r e c u n o a ş t e n a ţ i o n a l i t a t e a si că,

3
) L. c.
-) O m a g i u l u i I. B i n n u , p. 106—G7.
 N. BĂLCESCU IN ARDEAL

deşi s'a p u s î n vedere v o t a r e a u n e i a s e m e n e a legi de î n ­

suşi î m p ă r a t u l F e r d i n a n d , p a r l a m e n t u l d i n P e s t a n ' a v o ­
tat-o, i a r p r e ş e d i n t e l e c o m i t e t u l u i de a p ă r a r e , K o s s u t h î n ­
suşi rostise î n t o a m n a a n u l u i 1848 faimoasele c u v i n t e :
„Cine v r e a n a ţ i o n a l i t a t e , s ă şi-o i a c u v â r f u l s ă b i e i " . A s t ­
fel, r ă s p u n d e r e a r ă z b o i u l u i s â n g e r o s , f ă r ă î n d o i a l ă , c ă n u
cădea î n s a r c i n a p o p o r u l u i r o m â n . B ă l c e s c u o ştia a c e a s t a .
0 spusese c h i a r el î n t r ' o s c r i s o a r e a d r e s a t ă l u i Ghica î n ­
d a t ă d u p ă p l e c a r e a s a din Sibiiu : „ E u aşi fi d o r i t c a
U n g u r i i s ă se fi p u r t a t altfel, s ă n u fi p r o v o c a t p e R o m â n i
şi s ă se fi î n f r ă ţ i t c u d â n ş i i , căci l u c r u r i l e a r fi l u a t o faţă
cu totul a l t a " . P r i n u r m a r e d a c ă R o m â n i i s ' a u a t a ş a t p o ­
liticei a u s t r i a c e , ei a u făcut-o de nevoie, fiind c ă n ' a v e a u
alt ceva m a i b u n de făcut, d a r fireşte şi d i n t r ' o t a c t i c ă de
oportunitate.
N e d ă m b i n e s e a m a , că B ă l c e s c u s'a i n t e r e s a t de si­
tuaţia d i n A r d e a l î n d a t ă c e a sosit l a D e b r e ţ i n . E l e r a
perfect i n f o r m a t de evenimentele, c a r i s'au p e t r e c u t î n u l ­
timele s ă p t ă m â n i î n M u n ţ i i A p u s e n i . Descrie destul de a -
m ă n u n ţ i t lui G h i c a m i s i u n e a l u i D r a g o ş , a t a c u r i l e n e s o ­
cotite ale lui H a t v a n i , î n f r â n g e r e a a r m a t e i u n g u r e ş t i şi
m o a r t e a lui B u t e a n u : „ î m i p a r e bine că R o m â n i i se ţin t a ­
re, căci vor d o b â n d i b u n e condiţii, deoarece U n g u r i i s u n t
foarte î n g r i j a ţ i ! " Cât de logică e r a a c e a s t ă concluzie a l u i
Bălcescu o dovedesc actele, c a r e a u fost descoperite n u d e ­
1
mult în a r h i v a lui K o s s u t h ) .
I n zilele u r m ă t o a r e B ă l c e s c u fu p r i m i t şi de m i n i s t r u l

1
) T r a n s i l v a n i a 1924, N u m ă r u l o m a g i u l u i A v r a m I a n c u ,
i.studiul a u t o r u l u i ) . Cfr. G h i c a o. c. p . 277. B ă l c e s c u s c r i e : „ I a n -
c
u şi M o l d o v a n s p u n e că a u c a l a 50 m i i a r m a ţ i cu p u ş t i şi t u ­
n u r i , a u ofiţeri cu d â n ş i i şi a u b ă t u t î n a c e s t e zile de d o u ă ori
Pe U n g u r i . B e m s'a d u s a c u m în c o n t r a lor ; în cea d i n u r m ă
d a t ă a u p i e r i t m a i m u l t de 1000 de U n g u r i . L e g i o a n a d e l a V i e n a
s a s t i n s cu t o t u l . Iancu poartă numele poetic de Craiul Munţi­
lor. F a n a t i s m u l şi î n v e r ş u n a r e a e m a r e . Ei d a u g r o a z ă m a r e î n
U n g u r i ; a u t a c t i c ă şi c o m a n d ă d e o s e b i t ă . S p u n că îi a u d s t r i ­
c â n d d i n m u n ţ i : î m p i n g e ţ i pe U n g u r i l a vale, m ă i "
 20 S/7. VW DRAGOM1R

p r e ş e d i n t e Szemere şi de m i n i s t r u l de e x t e r n e contele B a t -
t h y â n i . Gel d i n t â i e c u n o s c u t ca u n b ă r b a t de stat c u o r i ­
z o n t u r i l a r g i . El făcu o b u n ă i m p r e s i e l u i Bălcescu. Dar-
B a t t h y â n y i , cu c a r e a v u î n t r e v e d e r i m a i dese p e n t r u a trata,
p r o b l e m a legiunii r o m â n e , i se p ă r u u n om m ă r g i n i t , o s e ­
c ă t u r ă . B ă l c e s c u c ă u t ă a p o i s ă facă c u n o ş t i n ţ a g e n e r a l i ­
l o r m a i de s e a m ă , c a r e a v e a u a t u n c i u n rol h o t ă r â t o r . î n ­
deosebi t r e b u e a p r e c i a t succesul, pe care-1 a v u , c â ş t i g â n d .
s i m p a t i a e m i g r a n ţ i l o r poloni, c a r e se ţ i n e a u î n p r e a j m a
g u v e r n u l u i u n g u r e s c , î n f r u n t e cu Dembinszki. De sigur,
că în cele d i n t â i zile făcu c u n o ş t i n ţ ă B ă l c e s c u şi cu cei
câţiva d e p u t a ţ i r o m â n i , c a r i a u fost aleşi î n p a r l a m e n t u l
d i n P e s t a şi a u u r m a t pe K o s s u t h la Debreţin, s t ă r u i n d î n
t a b ă r a lui. E l î n t â l n i l a s f â r ş i t u l lui I u n i e şi p e fostul s ă u
p r o f e s o r Eftimie M u r g u l , c a r e sosind din B a n a t a d u c e a
veşti rele p e n t r u g u v e r n u l u n g u r e s c d e s p r e a t i t u d i n e a p o ­
p u l a ţ i e i r o m â n e ş t i ce-i devenea tot m a i ostilă Deputaţii
r o m â n i îi p r e z e n t a r ă şi u n proiect de lege cu p r i v i r e la r e ­
c u n o a ş t e r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r o m â n e . Acest proect îi servi lui
B ă l c e s c u ca b a z ă de discuţie cu r e p r e z e n t a n ţ i i g u v e r n u l u i
u n g a r şi t r e b u e s ă ştim c ă este acelaş proiect de lege, p e
c a r e p a r l a m e n t u l m a g h i a r ;Pa votat s u p t p r e s i u n e a e v e n i ­
2
m e n t e l o r , s c u r t î n a i n t e de c a t a s t r o f a U n g a r i e i ) .

L a 5 I u n i e g u v e r n u l u n g u r e s c se m u t ă l a P e s t a , u n d e
d u p ă c u c e r i r e a cetăţii B u d a , p e c a r e o ţ i n u s e g a r n i z o a n a
a u s t r i a c ă toată i a r n a , s i g u r a n ţ a e r a m a i m a r e . A b a n d o n a ­
r e a D e b r e ţ i n u l u i e r a m o t i v a t ă şi de î m p r e j u r a r e a c ă p r i n
i n t r a r e a R u ş i l o r î n ţ a r ă , p u t e a s ă fie e x p u s m a i r e p e d e
u n e i c u c e r i r i de c ă t r e d u ş m a n . Bălcescu a d a u g ă la aceste
î n c ă o c o n s i d e r a ţ i u n e , a n u m e , c ă g u v e r n u l u n g a r se a ş -

x
) O. c. p . 345 (din 31 I u n i e 1849) : „ a u sosit a s t ă z i M u r g u
şi a l ţ i d e p u t a ţ i din B a n a t şi T r a n s i l v a n i a şi î m i p u n , că a c o i a
R o m â n i i s u n t foarte î n t ă r â t a ţ i c o n t r a Ungurilor, căci a c e ş t i a
îi m a l t r a t e a z ă f o a r t e r ă u şi că n u m a i e c h i p de-a-i o p r i a face.-
r e v o l u ţ i e şi a-se u n i cu M u s c a l i i " .
2
) O. c. p . 293 şi u r m .
 N. BĂLCESCU IN ARDEAL 21

t e p t a la u n a t a c şi din p a r t e a Moţilor l u i I a n c u , d e s p r e
t a r e circula svonul că a r a v e a m a i m u l t ca 50.000 o a m e n i
înarmaţi.
Cele d i n t â i succese, p e c a r e le a v u r ă U n g u r i i f a ţ ă
de u n i t ă ţ i l e r u s e ş t i , c a r e a u n ă p ă d i t U n g a r i a , a u trezit s p e ­
r a n ţ a , că a r m a t a u n g u r e a s c ă v a şti s ă resiste şi acestei o-
fensive formidabile, i a r B ă l c e s c u , c a r e î n c e r c a s i n g u r a şi
ultima m o d a l i t a t e p e n t r u a t r e z i i n t e r e s u l E u r o p e i f a ţ ă de
revoluţia r o m â n ă , c o n t a şi el î n c ă p e v i c t o r i a definitivă a
U n g u r i l o r . De aceste m o m e n t e d e p i n d e a î n s ă r e z u l t a t u l
m i s i u n e i sale în U n g a r i a . B ă l c e s c u v a fi p e t r e c u t cu a t e n ţ i e
p r e g ă t i r i l e a r m a t e i u n g u r e ş t i , c a r e n u a v e a a r m e şi î n ­
deosebi d u c e a m a r e nevoie de p u ş t i . U n n u m ă r î n s e m n a t
de r e c r u ţ i u n g u r i a ş t e p t a u î n l a g ă r e l e u n g u r e ş t i să fie
î n z e s t r a ţ i c u a r m e . Cu toate aceste t r e b u i s ă se c o n v i n g ă
şi Bălcescu că U n g u r i i n u v o r face concesiuni, p â n ă c â n d
le m a i s u r â d e î n c ă o s l a b ă n ă d e j d e de i z b â n d ă .
Ca î n t r ' u n j u r n a l n i se î n f ă ţ i ş e a z ă î n c o r e s p o n d e n ţ a
sa discuţiile, p e c a r e le a v e a î n fiecare zi, s p e r a n ţ e l e şi d e -
silusiile ce se a l t e r n a u , î n criza, c a r e p u n e a s t ă p â n i r e pe
destinele r e g i m u l u i K o s s u t h .
A r g u m e n t e l e , p r i n c a r e î n c e r c a s ă câştige p e n t r u p r o ­
iectele sale p e c o n d u c ă t o r i i politicei u n g a r e , d a u o s t r ă l u c i t ă
d o v a d ă a abilităţii sale : „ E u aici l a U n g u r i , s p u n e el,
m ă ţin m â n d r u , n u p r e a a r ă t , c ă n ă d e j d u i e s c n u m a i la ei,
Şi fac m a r e caz de b u n ă înţelegerea n o a s t r ă cu S u l t a n u l
şi acestea, ca să n ' a m a e r de s u p l i a n t şi s ă n u le d a u n a s " .
Când A n d r â s s y , t r i m i s u l g u v e r n u l u i u n g a r la C o n s t a n t i n o -
pol, se p l â n g e a m i n i s t e r u l u i de e x t e r n e de eşecul m i s i u n e i
sale din l i p s a de l e g ă t u r i p e l â n g ă î n a l t a P o a r t ă , B ă l c e s c u
oferi serviciile lui C h i c a , ceeace g u v e r n u l u n g a r p r i m i c u
r e c u n o ş t i n ţ ă . U n a s e m e n e a serviciu făcu B ă l c e s c u p r i n
prietenii s ă i e m i g r a n ţ i şi la P a r i s , u n d e R o m â n i i d i s p u ­
n e a u de l e g ă t u r i m a i vechi şi m a i i n t i m e .
1
A r g u m e n t e l e lui B ă l c e s c u ) p e n t r u p r o i e c t u l de i m p ă -

*) O. c. p. 286 şi urm.
22 SILVIU DRAGOMIR

c a r e a R o m â n i l o r d i n A r d e a l le r e z u m ă el î n s u ş i î n c h i p u l
u r m ă t o r : „ E u a m zis şi zic U n g u r i l o r , d i f e r e n d u l î n t r e
voi şi R o m â n i este a c e s t a . Voi ziceţi : T r a n s i l v a n i a şi B a ­
n a t u l s u n t p r o v i n c i i l e n o a s t r e , căci n o i l e - a m c u c e r i t o d i n i ­
o a r ă ; ei zic ( R o m â n i i ) s u n t ale n o a s t r e şi n o i s u n t e m s t ă ­
p â n i i cei vechi, i a r a c u m n u m a i v r e m a fi cuceriţi. S u n ­
t e m trei m i l i o a n e şi voi p a t r u , cel m u l t , d a r n u t o c m a i ,
şi v r e m s ă fim o n a ţ i e . V ' a u p r o p u s a s t ă v a r ă u n i r e f r ă ­
ţ e a s c ă şi condiţii modeste p e n t r u a c e a s t a p r i n m a i m u l ţ i d e ­
p u t a ţ i d i n T r a n s i l v a n i a şi B a n a t şi i-aţi nesocotit. Voi a ţ i
zis, că d r e p t u l de n a ţ i o n a l i t a t e cu sabie se ia, a m fost d a r
nevoiţi a face a c e a s t a şi fiind s l a b i şi n e a r m a ţ i a u l u a t d e
a j u t o r puşti, de u n d e a u p u t u t găsi. De aci a u venit fi­
r e ş t e a l i a n ţ a c u A u s t r i a . Voi i-aţi p r o v o c a t şi d i s p r e ţ u i t ,
deoarece a ţ i ştiut, că s u n t slabi, i a r ei a u c ă u t a t s ă devie
p u t e r n i c i . A c u m i a t ă ce t r e b u e a face : t r e b u i e în orice
c h i p şi cu ori-ce jertfă a se î m p ă c i u i naţiile, căci a l t m i n ­
t r e l e a ele vor fi p e n t r u U n g a r i a , p r e c u m P o l o n i a şi I r l a n d a
s u n t p e n t r u R u s i a şi E n g l i t e r a , şi Moscovismul le v a î m ­
băta c u r â n d sau m a i târziu. Libertatea individuală n u e
destul, n a ţ i u n i l e vor l i b e r t a t e n a ţ i o n a l ă " .

I a t ă a c u m l i m b a j u l ce-1 î n t r e b u i n ţ a f a ţ ă de f r u n t a ş i i
r o m â n i \ cu c a r e d i s c u t a : „La R o m â n i a m zis, să soco­
t e a s c ă că din robi, ce e r a u , n u pot a j u n g e de o d a t ă domni,,
p r i n u r m a r e trebue a r ă m â n e a lângă Unguri chiar într'o
poziţie p u ţ i n m a i de jos, şi c ă viitorul v a fi a l lor. G a r a n ­
ţ i a cea m a i t e m e i n i c ă a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i lor este î n libertatea
V a l a h i e i m a r i şi mici şi a Moldovei şi a c e a s t a n u se v a
d o b â n d i decât p r i n a j u t o r u l U n g u r i l o r . T r e b u e s ă n e i m p u ­
n e m sacrificii î n p r e z e n t p e n t r u a v a n t a j i i în viitor".
Cu toate s t ă r u i n ţ e l e lui Rălcescu m i s i u n e a sa abia
p u t u î n c r e s t a u n mic p r o g r e s î n c u r s u l celor d i n t â i şase
s ă p t ă m â n i , pe c a r e le p e t r e c u î n p r e a j m a g u v e r n u l u i u n ­
g u r e s c . R e p l i c a contelui B a t t h y â n y i cu p r i v i r e la proiectul;

!) O. c. p . 287.
 N. BALCESCU IN ARDEAL 23

de lege p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r o m â n e e r a tot
atât de inflexibilă ca şi î n a n u l p r e c e d e n t . E l cerea ca R o ­
m â n i i să r e c u n o a s c ă n e c o n d i ţ i o n a t ideea u n i t ă ţ i i s t a t u l u i
u n g a r , i n t r e g i t a t e a sa t e r i t o r i a l ă şi s t ă p â n i r e a e x c l u s i v ă a
limbei m a g h i a r e î n a d m i n i s t r a ţ i a p u b l i c ă şi justiţie. I n a-
ceaşi vreme el refuza s ă d i s c u t e r e c u n o a ş t e r e a n a ţ i o n a l i ­
tăţii r o m â n e şi s ă facă c o n c e s i u n i p e n t r u a d m i t e r e a limbei
r o m â n e , ca l i m b ă oficială a j u d e ţ e l o r cu m a j o r i t a t e r o m â ­
nească, precum şi ca l i m b ă de i n s t r u c ţ i e pentru
unităţile m i l i t a r e , ce se vor r e c r u t a d i n t r e R o m â n i . Con­
cesiunile, pe c a r e le a d m i t e a , c o n s i s t a u î n î n t r e b u i n ţ a r e a
limbei r o m â n e î n comunele cu m a j o r i t a t e r o m â n e a s c ă , i n
biserici şi î n şcolile p r i m a r e ale c o m u n e l o r r o m â n e ş t i . D a r
cu aceste concesiuni vedea b i n e B ă l c e s c u , c ă - i va fi i m ­
posibil a c â ş t i g a pe R o m â n i i din A r d e a l p e n t r u c a u z a sa.
I a r c â n d î n t r ' o discuţie cu m i n i s t r u l de e x t e r n e , contele
B a t t h y â n y i , acesta îi s p u s e f ă r ă î n c o n j u r , că s c o p u l lui este
2
de a a s i m i l a p e R o m â n i i din T r a n s i l v a n i a şi B a n a t ) , p e n ­
t r u a a s i g u r a c a r a c t e r u l u n i t a r al s t a t u l u i m a g h i a r , p r o ­
fund decepţionat, t r e b u i s ă r e c u n o a s c ă şi B ă l c e s c u , c ă U n ­
gurii nici n ' a u u i t a t , nici n ' a u î n v ă ţ a t n i m i c din e x p e ­
rienţele celor din u r m ă l u n i s t r o p i t e cu s â n g e l e u n u i î n f r i ­
coşat războiri civil : „ E u î n s u m i desperez, s p u n e el, şi n u
m a i cred, că e chip a î m p ă c a aceste a m b e n a ţ i i . N u poţi
r e z o n a cu ttra, r ă s b u n a r e a , f a n a t i z m u l , m â n d r i a n a ţ i o n a l ă
şi î n v e r ş u n a r e a a m â n d u r o r a ; t r e b u e p e n t r u a c e a s t a v r e ­
me si m u l t ă v r e m e . Cea m a i m a r e v i n ă e a U n g u r i l o r . A-
t u m e t â r z i u . F a t a l i t a t e a se î m p l i n e ş t e . Ambele n a ţ i i s ' a u
t â r â t u n a p e a l t ă în m o r m â n t " .

I n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i concluzia, ce-o p u n e a B ă l c e s c u
d u p ă refuzul î n d ă r ă t n i c a l U n g u r i l o r de-a face concesii,
era a c e a s t a : „ a ş i d o r i ca R o m â n i i s ă m a i b a t a o d a t ă po

\> O. c , p . 323: „ I n c h i p u e ş t e - ţ i că B a t t h y â n y i s'a î n ş e l a t a - m i

s p u n e a s t ă z i , că d o r i n ţ a şi s c o p u l lor este s ă a m a l g a m i z e z e pe
R o m â n i i d i n T r a n s i l v a n i a şi B a n a t . Ils n ' o n t n i r i e n oublié, n i
lien appris".
24 bllXW DRAGOMIR

U n g u r i căci cu a c e a s t a s ' a r înlesni t r a t a t u l , ce l u c r u a-

c u m " . De fapt, d u p ă î n f r â n g e r e a lui H a t v a n i , K o s s u t h
d ă d u s e p o r u n c ă g e n e r a l u l u i B e m să p r e p a r e o ofensivă n o u ă
î m p o t r i v a lui I a n c u . Bălcescu aflase, că acest n o u a t a c va
a v e a u n c a r a c t e r de e x t e r m i n a r e a R o m â n i l o r din M u n ţ i i
A p u s e n i : „Aceasta m ' a m â h n i t şi m ' a d e s p e r a t " , s p u n e el,
v ă z â n d u - ş i zdrobite toate s p e r a n ţ e l e : „ S u n t î n t r ' o poziţie
echivocă. I u b e s c p e R o m â n i , şi m i - a r p ă r e a r ă u s ă se s t â n ­
gă. Simţesc că e d e nevoie p e n t r u toţi, c a r i i u b e s c liberta­
tea d e - a s u s ţ i n e pe M a g h i a r i , u n i c u l p o p o r î n a r m a t , c a r e
se l u p t ă î n acelaşi t i m p î m p o t r i v a R u s i e i şi a a l i a ţ i l o r săi
t i r a n i c i . Apoi ceea-ce doresc, se face din ce în ce m a i a n e ­
voie", î n f r â n g e r e a , pe c a r e o suferi colonelul K e m e n y din
p a r t e a gloatelor lui I a n c u , v a fi i m p r e s i o n a t pe Bălcescu,
cât şi pe c o n d u c ă t o r i i U n g u r i l o r . S f â r ş i t u l lui I u n i e le
a d u s e î n s ă şi s i g u r a n ţ a , că R u ş i i vin a s u p r a U n g a r i e i cu
p u t e r i formidabile şi c ă a r m a t a u n g u r e a s c ă n u v a fi i n
s t a r e să resiste t i m p m a i î n d e l u n g a t . O n o u ă decepţie deci
p e n t r u Bălcescu c a r e , t o t u ş , nici a c u m n u d i s p e r a s e î n
r e u ş i t a c a u z e i sale. î m p r e u n ă c u c â ţ i - v a d e p u t a ţ i r o m â n i
din A r d e a l , S i g i s m u n d P a p şi A l e x a n d r u B o h ă ţ i e l şi cu
1
a l ţ i i ) , el făcu s ă a p a r ă o g a z e t ă r o m â n e a s c ă la P e s t a „ D e ­
m o c r a ţ i a " , î n c a r e se p l e d a cu a r g u m e n t e l e lui Bălcescu
p e n t r u î m p ă c a r e a r o m â n o - m a g h i a r ă . Din p u b l i c a ţ i a a c e a s t a
î n s ă n u a p u c a r ă s ă i a s ă decât doi n u m e r i , căci g u v e r n u l
u n g a r p e n t r u a p r e v e n i s ă fie î n c u n j u r a t de a r m a t e l e r u ­
seşti şi a u s t r i a c e , se r e t r a s e la 8 I u l i e din P e s t a , c ă u t â n d r e ­
fugiu la S e g h e d i n . R e v o l u ţ i a u n g a r ă e r a î n p l i n ă c r i z ă
Bălcescu face u r m ă t o a r e a j u d e c a t ă : „ K o s s u t h a g u v e r n a t
s l a b şi r ă u , el m i - a dovedit şi m a i m u l t , c ă n i c i o d a t ă u n
d e m a g o g n u poate fi u n om de stat. E l a p i e r d u t U n g a r i a " .
I n acest r e s t i m p g u v e r n u l u n g a r c o m a n d a s e toate a r -

G h i c a o. c. p . 301 : „Aci s'a î n c e p u t o foaie r o m â n ă ;

n ' a m v r u t să m ă d a u de f a ţ ă ca r e d a c t o r , d a r v o i u c ă u t a a
i n f l u e n t a m u l t şi f ă r ă a s t a , c u m şi a s c r i e c â t e o d a t ă . . . " Cfr.
p. 358.
 N. BĂLCESCU IN ARDEAL 25

matele sale p e n t r u a-le c o n c e n t r a î n t r ' u n poligon, p e te­

renul, pe c a r e se r e v a r s ă M u r e ş u l î n Tisa, a v â n d c a s p r i ­
jin cetatea A r a d u l u i n u de m u l t c u c e r i t ă şi cetatea T i m i ­
şoarei, pe c a r e s p e r a u s'o i a î n t i m p u l cel m a i s c u r t . E r a
ultima lor sforţare, p e n t r u a s m u l g e a r m a t e l o r a l i a t e vic­
toria decisivă. D a r c a u z a lui B ă l c e s c u n u p r o g r e s ă n i c i
acum. I n t r e t i m p sosise la S e g h e d i n Boliac, c ă r u i a îi s u c ­
cese să i n t r e î n a u d i e n ţ ă la K o s s u t h şi s ă - i e x p u n ă î n c ă
odată p r o p u n e r i l e l u i Bălcescu. I n c e a s u l a l doisprezecelea
primi, în fine, K o s s u t h s u g e s t i a şi c h e m ă la 14 I u l i e 1849
pe Bălcescu p e n t r u a-i a c o r d a î n s ă r c i n a r e a de-a m e r g e la
I a n c a în M u n ţ i i A p u s e n i , s p r e a î n f ă p t u i î m p ă c a r e a cu
Ungurii. U l t i m a r a z ă de s p e r a n ţ ă ce-i m a i r ă m a s e lui
Bălce>cu, era d e a j u n s , p e n t r u a'l r ă s p l ă t i de toate îndoieli­
le şi suferinţele de p â n ă a c u m . î n t r ' u n e x t a z de fericire,
comunică lui Ghica b u c u r i a s a :*) „Ghica, iubite Ghica,
î n g e n u n c h e şi m u l ţ u m e ş t e lui D u m n e z e u , p a t r i a n o a s t r ă se
va m â n t u i . B e m a b ă t u t p e M u s c a l i la B i s t r i ţ a şi i-a g o ­
nit a f a r ă ; a c u m s'a d u s Ia B r a ş o v şi a p o i Ia V a l a c h i a
Mare. A m v ă z u t depeşele lui. Mi s'a a r ă t a t de K o s s u t h .
Inchipueşte-ţi b u c u r i a mea, când Kossuth mi-a p r o p u s să
iau pe I a n c u c u t o a t ă a r m a t a l u i î n V a l a c h i a M a r e . T r e -
-bue, a zis, ca toţi R o m â n i i din T r a n s i l v a n i a şi B a n a t s ă
m e a r g ă s ă m â n t u i a s c ă P r i n c i p a t e l e , u n d e e temeiul n a ţ i o ­
nalităţii r o m â n e . A ş a d a r peste p u ţ i n , voiu i n t r a î n V a l a -
c h i a - M a r e c'o m a r e p u t e r e şi 8 m i l i o a n e R o m â n i v o r fi
în p i c i o a r e c o n t r a Muscalilor. K o s s u t h î m i înlesneşte t o a t e
s
P r e a l u c r a în T r a n s i l v a n i a şi n e d ă şi b a n i de c h e l t u i a l ă ,
el e în a d e v ă r u n om m a r e . A c u m crez, că c a u z a liber­
tăţii va izbuti. N ' a m fost nici o d a t ă a ş a fericit ca î n acest
minut".

J
) G h i c a , o. c. p . 366—367.
 26 SILVIU DHAGOMIR

III.
Bălcescu şi Avram lancu.
D a c ă p r i v i m cu ochi m a i critici ceeace lui B ă l c e s c u ,
obsedat de ideea sa, îi se p ă r e a u n succes, t r e b u e s ă ob­
s e r v ă m î n d a t ă l i p s a de s i n c e r i t a t e , p e c a r e K o s s u t h o do­
vedea şi de a s t ă d a t ă p e n t r u s o l u ţ i o n a r e a chestiunei r o ­
m â n e . C h i a r d a c ă evenimentele n u s ' a r fi p r e c i p i t a t a t â t
de vertiginos, î n c e r c a r e a l u i B ă l c e s c u totuş a r fi dat greş
t o c m a i d i n p r i c i n a a p u c ă t u r i l o r politice, pe c a r e le utiliza
guvernatorul Ungariei, spre a smulge adeziunea frunta­
şilor r o m â n i şi a n u le oferi î n s c h i m b n i m i c . D e p u t a t u l
I o a n D r a g o ş a c ă z u t j e r t f ă p e c e t l u i n d cu m o a r t e a sa g r e -
ş a l a d e - a se fi d a t i n s t r u m e n t al acestei metode, i a r î n ­
c e r c ă r i l e făcute î n c u r s u l l u n e i I u n i e p r i n doi e m i s a r i
a i lui K o s s u t h , d e p u t a t u l G o z m a n şi colonelul S i m o n y i ,
a u d a t o n o u ă d o v a d ă cât de n e î n ţ e l e g ă t o r i a u r ă m a s b ă r ­
b a ţ i i politici a i U n g a r i e i p e n t r u p r o b l e m a n a ţ i o n a l i t ă ţ i ­
lor. S c r i s o a r e a l u i K o s s u t h , pe c a r e o t r i m i s e a b i a de zece
zile lui l a n c u (5 I u l i e ) c u p r i n d e a refuzul c a t e g o r i c de-a
recunoaşte naţionalitatea română. El spune : „Naţionali­
t a t e a politică se poate i m a g i n a n u m a i p e temeiul u n u i
t e r i t o r i u delimitat, o ţ a r ă p o a t e a v e a n u m a i u n t e r i t o r i u ,
pe c a r e pot fi o r i c â t e limbi, ori câte r e l i g i u n i şi d a c ă voim
libertate, fiecare f ă r ă deosebire de l i m b ă şi r e l i g i u n e , t r e ­
bue s ă fim egali î n d r e p t , î n lege, î n l i b e r t a t e ; d a r a î m ­
p ă r ţ i o ţ a r ă d u p ă limbile vorbite în ea şi a a c o r d a fiecă­
rei p ă r ţ i n a ţ i o n a l i t a t e politică deosebită, p e t e r i t o r i u deose­
bit î n s e a m n ă a f ă r â m i ţ a a c e a s t ă ţ a r ă , a d e c ă a o desfiin­
ţa d a r p o a t e că R o m â n i i a u în vedere, deşi n e c l a r ,
ideea u n e i f e d e r a ţ i u n i . U n g a r i a se poate federaliza c u Ţ a r a
R o m â n e a s c ă , S â r b i a etc. I n s ă cu sine î n s ă ş i , a d e c ă cu cetă­
ţenii locuitori î n s â n u l s ă u , n u p o a t e i n t r a î n f e d e r a ţ i u n e .
A c e a s t a a r fi o a b s u r d i t a t e " .
Deci ceea-ce oferea K o s s u t h şi p r i n s c r i s o a r e a sa din
5 Iulie, n u c o n ţ i n e a n i m i c m a i m u l t decât m a n i f e s t u l a d u s
de D r a g o ş , c a r e fu găsit totuşi insuficient, î n c ă î n a i n t e de
 N. BALCESCU IN ARDEAL 27

cele trei m a r i bătălii, pe c a r e le-a c â ş t i g a t I a n c u î n M u n ţ i i

Apuseni.
J
î n s ă r c i n a r e a lui Bălcescu ) se r e z u m a astfel în a con­
vinge pe I a n c u d e s p r e n e c e s i t a t e a r e c o n c i l i e r e i , dle a-i
p u n e î n vedere a c o r d a r e a r a n g u l u i de g e n e r a l u n g u r e s c
şi de a-1 d e t e r m i n a să a r u n c e l e g i u n e a s a în M u n t e n i a .
I n cât priveşte postulatele r o m â n e ş t i B ă l c e s c u s p u n e :
„ N e - a m învoit c u K o s s u t h , ca I a n c u s ă f a c ă cererile p o t r i ­
vit a c e s t o r a şi a t u n c i el s ă le aprobeze, f ă g ă d u i n d a-le f a c e
a-se a p r o b a şi de d i e t ă " Beci n u K o s s u t h oferea, ci tot el
a ş t e p t a a d r e s a din p a r t e a lui I a n c u , d e s p r e c a r e ştia, că a
primit, s c r i s o a r e a s a din 5 I u l i e . Şi de a s t ă d a t ă se folo­
sea de b u n a c r e d i n ţ a lui Bălcescu, p e n t r u a face u i t a t e obli­
gaţiunile, ce t r e b u i a să le i a a s u p r a sa.
H â r t i i l e oficiale, c a r e i-se d e t e r ă lui B ă l c e s c u cu o s u ­
m ă de b a n i d e s t i n a t ă p e n t r u f o r m a r e a legiunei r o m a n e ,
2
fură s e m n a t e de K o s s u t h a b i a î n 16 I u l i e ) . N u c r e d e m
să fi p u t u t pleca B ă l c e s c u î n d a t ă s p r e t a b ă r a lui I a n c u ,
sau d a c ă a plecat, v a fi zăbovit u n d e v a , căci el n u sosi la
3
C â m p e n i decât la s f â r ş i t u l l u n e i l u i I u l i e ) .
T â n ă r u l r e v o l u ţ i o n a r c u plete l u n g i g ă s i î n M u n ţ i i
A p u s e n i , î n p r e a j m a lui I a n c u , p e toţi prefecţii şi t r i b u ­
nii, c a r o a u î n s c r i s p a g i n a cea m a i g l o r i o a s ă d i n istoria
n o a s t r ă . P r e f e c ţ i i A x e n t e , P o p a B a l i n t , Vasile Moldovan,
Vlăduţiu şi toţi t r i b u n i i din m u n ţ i se g r ă b i r ă s ă asculte
c; i n t u i î n f l ă c ă r a t al B ă l c e s c u l u i , pe c a r e u n i i îl c u n o ş ­
teau de m a i î n a i n t e şi toţi îl a p r e c i a u p e n t r u f a i m a lui de

^ Cihica, o. c. p . 369—70: „ M ' a m î n v o i t cu K o s s u t h , c a

I a n c u s ă facă c e r e r i l e p o t r i v i t a c e s t o r a şi a t u n c i el s ă le a-
probeze, f ă g ă d u i n d a le face a se a p r o b a şi de Dietă, c u m şi
tot el să c e a r ă a m e r g e în V a l a h i a M a r e s p r e a ne m â n t u i de
Muscali E u voiu r ă m â n e a l a I a n c u p â n ă a s f â r ş i cu d â n ­
sul ,>ji a-1 l u a cu a r m a t a l u i şi s ă p r e g ă t i m i n t r a r e a î n Va­
l a h i a M a r e . A c e a s t ă f r u m o a s ă ideie d e s p r e I a n c u a m d a t - o lui
K o s s u t h prin L o n g w a r d " .
-) A n e x e Nr. 1.
'') V. M o l d o v a n , M e m o r i i d i n 1848—49. B r a ş o v , 1895, p . 154.
28 SU VW DRAGOMIR

m a r e p a t r i o t , de istoric t a l e n t a t şi de î n f l ă c ă r a t apostol a l
libertăţii.
Ştirile, ce p ă t r u n d e a u î n m u n ţ i vestiseră p e f r u n t a ş i i
n o ş t r i d e s p r e m a r i l e e v e n i m e n t e politice, c a r e se p e t r e c e a u
î n a f a r ă de c o r d o n u l l u i I a n c u . E limpede, că a c ţ i u n e a l u i
B ă l c e s c u e r a î n t â r z i a t ă . T i m p de p a t r u zile va fi vorbit
B ă l c e s c u cu s t r ă l u c i t a s a v e r v ă c ă t r e prefecţi şi t r i b u n i ,
v a fi î n ş i r u i t cu m ă i e s t r i e n e î n t r e c u t ă p o t o p u l de a r g u ­
m e n t e , p e n t r u a-i c â ş t i g a î n f a v o a r e a tezei sale şi z u g r ă ­
vind, î n l i n i i m a r i , viitorul n a ţ i e i sale, c u profetică p ă ­
t r u n d e r e , v a fi a p e l a t l a s e n t i m e n t e l e lor de b u n i R o m â n i .
D u p ă p a t r u zile a p o i , s p u n e u n i c u l izvor, c a r e îl a v e m l a
î n d e m â n ă , s ' a u a d u n a t toţi f r u n t a ş i i d i n m u n ţ i la Z l a t n a ,
p e n t r u a f o r m u l a r ă s p u n s u l lor p r o p u n e r e i a d u s e de B ă l -
•cescu.
I z v o a r e l e de m a i t â r z i u a u c ă u t a t s ă î n l ă t u r e din ochii
g u v e r n e l o r î m p ă r ă t e ş t i b ă n u i a l a , c ă R o m â n i i a r fi fost
t e n t a ţ i a s t a de v o r b ă , p e n t r u a d i s c u t a o a s e m e n e a p r o p u ­
n e r e a lui K o s s u t h . D a r j u d e c â n d a s t ă z i d u p ă nouile d o ­
c u m e n t e , p e c a r e l e - a m descoperit, a d e v ă r u l poate Îi r e s ­
tabilit î n i n t r e g i m e . I a n c u l u p t a s e p e n t r u libertatea n e a ­
m u l u i s ă u , în t a b ă r a p o t r i v n i c ă U n g u r i l o r dela c a r i t r e ­
b u i a s ă s m u l g ă r e c u n o a ş t e r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i sale, t o t u ş
p e n t r u el a l i a n ţ a c u i m p e r i a l i i n ' a fost decât o t a c t i t ă d i c ­
t a t ă de necesitatea m o m e n t u l u i . E r o u l c u ochii a l b a ş t r i a
înţeles pe deplin pe Bălcescu. D a r faptele d e o î n s e m n ă t a t e
c o v â r ş i t o a r e , c a r e u m b r e a u a n i i lor t i n e r i , le sădise în
suflet r e s e n t i m e n t e , ce n u se pot şterge a t â t de u ş o r . U n u l
credea, c ă U n g u r i i r i d i c ă cea m a i g r e a stavilă î n calea li­
b e r t ă ţ i i n e a m u l u i s ă u , celălalt cu o r i z o n t u l lui l a r g vedea,
c u m se a p r o p i e d u ş m a n u l cel m a i formidabil, p r i m e j d i a cea
m a i m a r e a n a ţ i e i sale, Moscovitismul, c a r e s u p r i m ă li­
b e r t a t e a p o p o a r e l o r , d u p ă - c e şi-a a s u m a t rolul de c ă l ă u al
P r i n c i p a t e l o r Românie. ( M i n u n a t ă p o t r i v i r e a d e s t i n u l u i ,
c a r e a d u s e în m u n ţ i i n o ş t r i pe B ă l c e s c u , p e n t r u a-1 p u n e
a l ă t u r i de A v r a m I a n c u . Verbul său, a p r i n s ca u n j ă r a t e c
ferbinte şi bogat, c o n t r a s t a cu firea m a i î n c h i s ă a Moţului,
 N. BĂLCESCU IN ARDEAL 29

care n u se î n f l ă c ă r e a z ă a t â t de repede, ci î n g r o a p ă î n c u ­
tele a d â n c i ale sufletului t o a t ă g a m a de s e n t i m e n t e m a r i ,
de u n d e ele vor ţ â ş n i p r i n explozii v u l c a n i c e . R e z u l t a t u l
întrevederii fu deci u n c o m p r o m i s î n t r e a t i t u d i n i l e celor
doi eroi. S c r i s o a r e a , p e c a r e o a d u c e a B ă l c e s c u a d r e s a t ă d e
l a n o u lui K o s s u t h l a 3 A u g u s t 1849, n i s ' a p ă s t r a t î n t r a ­
ducere m a g h i a r ă , î n t r e h â r t i i l e u n u i fost g e n e r a l u n g u r »
1
de u n d e o l u ă m şi n o i :
„ V ă z â n d p r o p u n e r i l e de p a c e " ' zice prefectul I a n c u
„pe c a r e n i le-a a d u s dl Bălcescu, a g e n t u l e m i g r a ţ i e i r o ­
m â n e , din p a r t e a o n o r a t u l u i g u v e r n m a g h i a r , t r e b u i e s ă
ne e x p i r ă m r e g r e t u l , că în î m p r e j u r ă r i l e a c t u a l e n u p u ­
tem să d e s b a t e m cu fraţii m a g h i a r i r e s t a b i l i r e a p ă c i i , fiind
situaţia, î n c a r e n e găsim, foarte c r i t i c ă . A r m a t a u n g u ­
r e a s c ă se Î n d e p ă r t e a z ă , i a r f o r ţ a m i l i t a r ă a R u ş i l o r se
a p r o p i e . A p o i a r fi foarte dificil şi a r r e c l a m a m u l t t i m p ,
p â n ă c â n d a m p u t e a convinge p o p o r u l s ă se î n f r ă ţ e a s c ă
cu A oi. Totuş p e n t r u a Vă dovedi s e n t i m e n t e l e n o a s t r e f r ă ­
ţeşti, pe c a r e le n u t r i m f a ţ ă de n a ţ i u n e a m a g h i a r ă , a m h o ­
t ă r â t s ă r ă m â n e m n e u t r i f a ţ ă de a r m a t a u n g a r ă , î n tot
t i m p u l a c e s t o r lupte, n e a t a c â n d - o şi a p ă r â n d u - n e n u m a i î n
cazul, că a m fi a t a c a ţ i de ei. N ă d ă j d u i m , că a c e a s t ă n e u t r a ­
litate va fi r e s p e c t a t ă , a t â t de c ă t r e o n o r a t u l g u v e r n u n g a ^
cât şi de c ă t r e şefii a r m a t e i s a l e " .
P r i n u r m a r e , î n s ă r c i n a r e a lui B ă l c e s c u n u î n r e g i s t r a
refuz categoric, ci o b ţ i n u n e u t r a l i t a t e a l u i I a n c u î n c u r s u l
luptelor d i n t r e U n g u r i şi a r m a t e l e a u s t r o - r u s e . Şi t o n u l
scrisorii, a n i m a t de b u n ă v o i n ţ ă f a ţ ă de „ f r a ţ i i m a g h i a r i "
ne face s ă c r e d e m î n efectul, pe c a r e 1-a a v u t v e r b u l î n f l ă ­
c ă r a t a lui Bălcescu. I n î m p r e j u r ă r i l e de a t u n c i a c e a s t ă
concesiune, e r a tot ce p u t e a oferi I a n c u , căci a a c o r d a
m a i m u l t , a r fi î n s e m n a t a a l e r g a d u p ă o a v e n t u r ă . B ă l ­
cescu î n s u ş va fi fost şi el de aoeeaş p ă r e r e . De a c e a n ' a
niai s t ă r u i t s ă se înjghiebeze l e g i u n e a r o m â n ă şi de a c e e a
n ' a m a i r ă m a s î n m u n ţ i , ci s'a î n t o r s la r e ş e d i n ţ a g u v e r ­
nului ungar.

P â n ă la I g h i u 1-a însoţit prefectul Vasile M o l d o v a n u ,

') Anexe 2.
 30 SILVIC DRAGOMIR

i a r de acolo, se va fi g r ă b i t s ă a j u n g ă cât m a i r e p e d e la
S e g h e d i n . P e d r u m v a fi aflat d e complecta d e b a n d a d ă , î n
c a r e se sbătea a r m a t a u n g u r e a s c ă . L a A r a d î n A u g u s t el
r e g ă s i p e K o s s u t h , p e n t r u a-i r e m i t e m e s a g i u l I a n c u l u i .
Imediat guvernatorul Ungariei trimise ordin generalilor
S t e i n şi I n c z e d y s ă r e n u n ţ e l a orice a t a c î m p o t r i v a R o m â ­
n i l o r şi dete în acest sens, u n o r d i n deschis şi lui Bălcescu,
1
p e n t r u a-1 a r ă t a c o m a n d a n ţ i l o r u n g u r i din A r d e a l .
I n m o m e n t u l d i n u r m ă dieta din S e g h e d i n votase la
2 9 I u l i e 1849, l a p r o p u n e r e a m i n i s t r u l u i p r e ş e d i n t e Sze-
m e r e , t e x t u l legei p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r o ­
m â n e , d u p ă r e d a c t a r e a , l a c a r e convenise contele B a t t y â n y i
cu Bălcescu. D a r manifestele, p r i n c a r i a d u c e a la c u n o ş ­
t i n ţ ă g u v e r n u l acest fapt p o p u l a ţ i e i r o m â n e ş t i , n u mai
a j u n s e r ă î n A r d e a l . Eftimie M u r g u , t r i m i s d e K o s s u t h s ă
c e a r ă a j u t o r i u l l u i I a n c u , n u a j u n s e , decât p â n ă l a M u -
r ă ş , u n d e fu o p r i t de a v a n g a r d a r u s e a s c ă , i a r Bălcescu, vă­
z â n d , c u m se n ă r u i e , î n fatalitatea, ce-1 p e r s e c u t a , şi u l ­
t i m a r a z ă de s p e r a n ţ ă , se a r u n c ă , î n v ă l m ă ş a g u l luptelor,
c ă u t â n d , î n t r ' o g o a n ă n e b u n ă , m o a r t e a . Cu r e s t u r i l e fugă­
r i t e ale a r m a t e i u n g u r e ş t i se r e t r a s e l a C a r a n s e b e ş , d e
u n d e se î n d r e p t ă s p r e H a ţ e g , p e n t r u a î n t â m p i n a c o r p u l
do a r m a t ă a lui Bem, s i n g u r u l , c a r e se m a i l u p t a î n c ă . D a r
R u ş i i , u r m ă r i n d n e î n c e t a t p â l c u r i l e a r m a t e i b ă t u t e , ocu­
p a u t o c m a i a t u n c i H a ţ e g u l , d u p ă - c e şi g e n e r a l u l Bem, i m -
p r ă ş t i i n d u - ş i a r m a t a , l u a s e pe o potecă de m u n t e , calea
Orşovei : ,,Nu-ţi pot descrie, ce a m suferit a t u n c i , v ă z â n d
t o a t e iluziile mele p e r d u t e p e n t r u t o t d e a u n a " , scrie el m a i
t â r z i u l u i Ghica. U n val de d u r e r e îi v a fi n ă p ă d i t cu de­
s ă v â r ş i r e sufletul s ă l ă ş l u i t î n t r ' u n fizic slab şi e x t e n u a t de
b o a l ă şi d e oboselile ce-i c o v â r ş e a u p u t e r i l e . „ A m a l e r g a t
o l u n ă p r i n a t â t e a p r i m e j d i i şi osteneli să d a u de (gene­
r a l u l ) B e m şi de b ă t ă l i i , d a r f a t a l i t a t e a m i - a r e f u z a t n o r o ­
cul, l a c a r e a m b i ţ i o n a m a t â t a : acela de-a m u r i pe u n
c â m p de b ă t a i e " . î m p r e s u r a t din toate p ă r ţ i l e d e d u ş m a n i ,
n u - i m a i r ă m â n e a , decât o cale de s c ă p a r e : m u n ţ i i lui
Iancu.

*) A n e x e 3.
 A'. DĂLCESCU IN ARDEAL 31

Se ştie, c u m a t r e c u t M u r ă ş u l î n t r e Deva şi S i m e r i a ,
•după-ce a s c ă p a t cu şiretenie d i n m a n i l e u n e i p a t r u l e r u ­
seşti, c a r e 1-a p r i n s î m p r e u n ă cu t o v a r ă ş i i s ă i R a c o v i ţ ă şi
Florescu şi cum, d u p ă o c ă l ă t o r i e obositoare p r i n m u n ţ i ,
ajunse la C â m p e n i , u n d e îl p r i m i I a n c u , a d ă p o s t i n d u - 1 î n -
tr'o colibă din p ă d u r e a a p r o p i a t ă , m a i m u l t ca o l u n ă de
zile. Se p a r e , că poliţia a u s t r i a c ă îi a d u l m e c a s e u r m a , căci
I a n c u fu c h e m a t de d o u ă ori la Sibiiu, î n c u r s u l v e r i i şi
întrebat de Bălcescu. B ă n u i a l a N e m ţ i l o r se s p r i j i n e a şi p e
ordinul lui K o s s u t h c ă t r e g e n e r a l u l Stein, c a r e fusese p r i n s
1
de R u ş i .
In cele d i n u r m ă , c a m pela mijlocul lui S e p t e m v r i e
1849. plecă din C â m p e n i , t r a v e s t i t ca Moţ, î m p r e u n ă c u t o ­
varăşii săi D i n c ă , N e n i ş o r şi R a c o v i ţ ă , v â n z â n d c i u b ă r e şi
tocmind c e r c u r i şi a j u n s e , d u p ă m u l t e p e r i p e ţ i i la P a r i s ,
pela mijlocul lui Octomvrie, u n d e a v e a s ă c r o i a s c ă p l a n u r i
nuoi, în n e a s t â m p ă r u l frenetic a l vieţii sale.

D i s c u r s u l , pe c a r e 1-a ţ i n u t Bălcescu în P a r i s , l a 15
Maiu 1851, p e n t r u a c o m e m o r a revoluţia R o m â n i l o r d i n
Ardeal, e r a u n o m a g i u a d u s de nobilul suflet a l l u p t ă t o r u ­
lui politic fraţilor s ă i :
..Fo.st-am de a m v ă z u t î n s u - m i p e acei î n g r o z i t o r i
Moţi... I n a c e a vreme, c â n d i n i m a î m i e r a sdrobită, căci
din toate p ă r ţ i l e vedea n a ţ i o n a l i t a t e a r o m â n ă c ă l c a t ă şi
5
strivit/ de d u ş m a n i i streini, fuseiu fericit a găsi pe acele
l'iseiir u r i a ş e , pe d e a s u p r a n o r i l o r , o n a ţ i o n a l i t a t e şi o
vi fală r o m â n e a s c ă înfocată şi p u t e r n i c ă . Cu ce e n t u a s i a s m
frenetic fuseiu a c l a m a t şi b i n e c u v â n t a t de acei ţ ă r a n i , c â n d
le spuseiu, că a m venit să le a d u c u r ă r i d e n o r o c şi de iz-
b â n d ă din p a r t e a fraţilor din Ţ a r ă . uimiţi de vitejia lor. I n
ce tăcere a d â n c ă m ă ocoleau şi m ă a s c u l t a u ei, c â n d le
vorbeam d e p u t e r e a n a ţ i u n e i r o m â n e , de n u m ă r u l ei, d e
î n t i n d e r e a p ă m â n t u l u i ce i-a dat Dzeu şi de ursitele m ă -
t'cte. ce o a ş t e a p t ă în viitor..."
Apoi z u g r ă v e ş t e . în a d m i r a b i l e culori, t a b . ă r a lui I a n -
a ş e z a t ă d e a s u p r a A b r u d u l u i . P r e f e c ţ i i şi t r i b u n i i , a d u -
î. T.upnş. A v r a m I a n c u , p . 55.
32 SILVIU DRAGUMIR

n a ţ i î n j u r u l focului, î n t r ' u n a m u r g d e v a r ă , a s c u l t a u un-

cântec eroic, pe c a r e îl c â n t a o t â n ă r ă fecioară:
„Acest c â n t e c î m b ă t a t de s i m ţ i r e , a c e a a l b ă r u m e n ă
şi f r u m o a s ă fecioară, r u i n e l e p â r l i t e şi î n e g r i t e ale A b r u ­
d u l u i , ce m ă î n c u n j u r a u , m o r m i n t e l e movilelor u n g u r e ş t i ,
ce v e d e a m d ' a l ă t u r i , toate aceste m ă i m p r e s i o n a r ă foarte.
Mi-se p ă r u a a v e a d i n a i n t e - m i o vedenie; mi-se p ă r u a ve­
dea geniul n a ţ i o n a l i t ă ţ i i r o m â n e , s t â n d pe d ' a s u p r a m o r ­
m i n t e l o r d u ş m a n i l o r s t r e i n i şi c â n t â n d u n i m n de î n v i e r e " .
E l vedea, şi făcea pe toţi s ă v a d ă , c h i a r î n clipele-
a m a r e l o r decepţii, î n v i e r e a n e a m u l u i s ă u . De aceea l - a u
iubit b ă t r â n i i n o ş t r i şi d e aceea v o m l ă u d a şi noi d e a p u r u -
r e a a m i n t i r e a lui Nicolae Bălcescu.
 ANEXE.
15 I u l i e 1849.
Concept în adresa guvernatorului Kossuth către co­
misarul Boczkó Daniel din Ardeal, în care îl informează
despre acţiunea lui Bălcescu şi Eoliac pentru formarea unei
legiuni româneşti şi îi aduce la cunoştinţă acţiunea lui
Bălcescu pentru pacificarea Românilor din Ardeal.
Az o r s z á g k o r m á n y z ó j a Boczkó D a n i e l t e l j h a t a l m ú o r -
szágos k o r r a á n y b i z t o s u r n a k .
Balcesco és Bolliák o l á h o r s z á g i küldottek á l t a l a m egy
r o m á n légio a l a k i t á s á v a l b i z a t v á n m e g : í ó l h i v o m k o r m á n y -
biztos u r a t , hogy nevezett m e g b i z o t t a k n a k , m i n d e n b e n , m i
e h a z a ñ a s és á l t a l a m helyeslett czéljok m i h a m a r á b b i fo-
g a n a t o s i t á s á t elomozdithatja, a m e n n y i b e n k o r m á n y b i z t o s
ú r koróbe t a r t o z n é k , kitelhetoleg segéd kezet n y u j t a n i szi-
veskedjék.
Balcesco ú r ezenkivül m é g E r d é l y b e n ellenünk follá-
zadt r o k o n a i v a l i p a c i f i c a d o r a is f o l h a t a l m a z v á n ; méltoz-
tassék ot az ezen j a r a t a b a n szükséges s a h a v a s o k szélén
1
vezénylo p a r a n c s n o k h o z szoló nyilt rendelettel is e l l á t n i .
3 A u g u s t 1849.
O traducere contimporană în ungureşte a răspunsului
trimis de Avram Iancu lui Kossidh, prin N. Bălcescu .
(Forditás románból).

Az egyesült a r a n y b á n y a i légiónak praefectusa.

Tek. m a g y a r o r s z á g i kormányzónak.

L á t v á n a z o n b é k e a j á n l a t o k a t , melyeket Bălcescu ¿ r r o -
m á n e m i g r a t i ó ü g y n o k e a tisztelt m a g y a r o r s z á g i k o r m á n y
részérol n e k ü n k hozott, s a j n á l a t u n k a t kell kifejezniink a
3
 34 SILVIU DRAG0M1R

ielett, hogy a jelen kòTÙlmények kòzòtt n e m a l k u d o z h a t u n k

a béke vissza â l l i t â s a t â r g y â b a n a m a g y a r testvérekkel, a
kòriilmények, melyekben v a g y u n k , igen v â l s â g o s a k lévén.
A m a g y a r h a d e r ò tâvozik és az orosz h a d e r ò kozeledik,
a z u t â n igen nehéz és sok idot igénybe vesz, m i g a népet a
veletekkeli testvériségre b i r h a t j u k , m i n d a m e l l e t t , h o g y m e g -
m u t a s s u k testvéri érzelmiinket, melyekkel viseltetiink a m a -
g y a r nemzet i r â n t , e l h a t â r o z t u k m a g u n k a t , m i n d e z e n h a r -
czok a l a t t a m a g y a r sereget illetòleg, semlegeseknek m a -
r a d n i , oket m e g n e m t â m a d v â n és csak a z o n n e m v â r t eset-
ben, h a m i ă l t a l u k t â m a d a t n â n k , m a g u n k a t megvédeni.
Reméljiik, h o g y ezen semlegesség m i n d a tisztelt m a g y a r
k o r m â n y részéròl, m i n d h a d e r e j é n e k fonókei részérol tisz-
teltetni fog.
J a n c u , s. k. praefect
C â m p e n i , a u g . 3. 1849.
A r a d , 8 A u g u s t 1849.
Scrisarea guvernatori uul Kossuth către generalul
Bem cu privire la rezultatul acţiunei lui Bălcescu şi la ar­
1
mistiţiul dintre Români şi Unguri .

Guvernatorul Ungariei, vicemareşalului Bem.

„ A m o n o a r e a Te î n ş t i i n ţ a , că Dl B ă l c e s c u r e p r e z e n ­
t a n t şi î m p u t e r n i c i t a l p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l r o m â n , d r e p t
r e z u l t a t al m i s i u n e i sale în m u n ţ i , m i - a p r e d a t u n d o c u ­
m e n t iscălit de l a n c u , î n c a r e şefii p r o m i t s ă r b ă t o r e ş t e , că
vor p r e p a r a spiritele p o p u l a ţ i u n i i p e n t r u u n i r e şi că p â n ă
ce p o p o r u l a r fi pe deplin c â ş t i g a t p e n t r u a c e a s t a , ei vor
observa s t r i c t ă n e u t r a l i t a t e f a ţ ă cu oştirile n o a s t r e , în c a ­
z u l c â n d m u n t e n i i n u vor m a i fi a t a c a ţ i .
I n u r m a acestei p r o m i s i u n i , a m t r i m i s dlor g e n e r a l i
S t e i n şi I n c z é d y o r d i n , ca oştirile n o a s t r e să r e n u n ţ e la
o r i c e a t a c î m p o t r i v a M u n t e n i l o r , f ă r ă ca s ă se î n ţ e l e a g ă
p r i n a c e a s t a şi o p e r a ţ i u n i l e c o n t r a A u s t r i a c i l o r şi R u ş i l o r .
De a l t m i n t e r i a m t r i m i s u n o r d i n deschis d-lui B ă l c e s c u ,
ca. să~l p o a t ă î n t r e b u i n ţ a , şi p â n ă ce a r sosi dispoziţia
a m i n t i t ă , f a ţ ă de c o m a n d a n ţ i i acelor c o r p u r i de a r m a t ă ,
c a r i â r fi t r i m i ş i c o n t r a M u n t e n i l o r .
Sibiiul ca centru ai vieţii româneşti
din Ardea)
Conferinţă ţinută la „Asociaţiunea pentru literatura română
şi cultura poporului român" în sala prefecturii din Sibiiu
— 30 Martie 1924. —

I n t r e oraşele a r d e l e n e Sibiiul a a v u t u n rol deosebit

de i m p o r t a n t a t â t în v i a ţ a c u l t u r a l ă , cât şi în cea b i s e r i ­
cească, politică şi e c o n o m i c ă a T r a n s i l v a n i e i şi a Ţ ă r i i R o ­
mâneşti.
S i t u a t în mijlocul u n e i s t r ă v e c h i p o p u l a ţ i u n i r o m â ­
neşti de ţ ă r a n i p ă s t o r i şi p l u g a r i cu p r o n u n ţ a t e a p t i t u d i n i
c u l t u r a l e , a j u n s de t i m p u r i u î n s t ă p â n i r e a u n u i g r u p de
colonişti g e r m a n i veniţi dela Rin î n p ă r ţ i l e n o a s t r e , Sibiiul
a v u n o r o c u l s ă d o b â n d e a s c ă î n c ă dela î n c e p u t u l secolului
X I I I o s i t u a ţ i e e x c e p ţ i o n a l de p r i v i l e g i a t ă .
P r i n „ d i p l o m a A n d r e a n u m " din 1224 s'au î n c u v i i n ţ a t
pe s e a m a coloniştilor aşezaţi î n ţ i n u t u l d i n t r e Orăştie şi
B o r a l t d r e p t u r i de a u t o n o m i e a d m i n i s t r a t i v ă , politică, eco­
n o m i c ă şi bisericească aşa de vaste, c u m n u li-se a c o r d a ­
s e r ă celorlalte g r u p u r i de colonişti g e r m a n i aşezaţi î n alte
p ă r ţ i ale T r a n s i l v a n i e i .
I n s c h i m b u l u n u i imposiţ a n u a l , pe c a r e 4 p l ă t i a u î n
s u m a p a u ş a l ă de 500 m ă r c i a r g i n t , li se l ă s a l i b e r t a t e a de
a se o r g a n i z a i n d e p e n d e n t de j u r i s d i c ţ i u n e a oficială a voe-
vodului a r d e l e a n , s t â n d n u m a i s u b a s c u l t a r e a comitelui
sibiian, n u m i t de c ă t r ă rege, a c o n d u c ă t o r i l o r civili şi a p r e ­
oţilor, pe c a r i îi a l e g e a u credincioşii „ d u p ă vechiul obi-
ceiu". Acest obiceiu vechiu n u e r a î n s ă u n i m p o r t s t r ă i n
a d u s de coloniştii g e r m a n i , căci în ţ a r a de u n d e v e n i s e r ă
£i, p r e o ţ i i catolici n u e r a u aleşi de obşte, ci n u m i ţ i de e p i -
 36 1. LUPAŞ

scopi. E r a î n s ă vechiul obiceiu al p ă m â n t u l u i r o m â n e s c , —

obiceiu p ă s t r a t neştirbit aici în T r a n s i l v a n i a la e l e m e n t u l
de b a ş t i n ă , la p o p o r u l r o m â n , c a r e se b u c u r ă p â n ă în z i u a
de a s t ă z i de i m p o r t a n t u l d r e p t de a-şi s p u n e c u v â n t u l h o -
t ă r î t o r la alegerea c o n d u c ă t o r i l o r săi sufleteşti.
M a i d e p a r t e , în schimbul u n u i n u m ă r de 500 ostaşi»,
pe c a r i regele u n g a r îi c e r e a p e n t r u războaiele i n t e r n e , ş i
n u m a i 50 p e n t r u cele dxterne, li se a s i g u r a c o l o n i ş t i l o r
d r e p t u l de a fi j u d e c a ţ i de judele lor şi s c u t i ţ i „de orice
judecată străină'', li se d ă d e a l i b e r t a t e a de a folosi „ p ă d u r e a
cu toate p e r t i n e n ţ e l e ei şi apele cu toate c u r s u r i l e l o r " —
împreună cu Românii şi Bisenii s p u n â n d regele a p r i a t ca­
le d ă acestea „ t u t u r o r a t â t s ă r a c i l o r , cât şi bogaţilor ca s ă
le folosească liber".
Regele p r o m i t e a î n sfârşit, c ă n u v a d ă r u i nici u n u i
nobil v r e - u n sat s a u vre-o p r o p r i e t a t e î n a c e s t ţ i n u t p r i v i ­
legiat al Sibiiului ( c o m i t a t u s Cibiniensis) şi î n c u v i i n ţ a că..
c h i a r d a c ă s ' a r î n t â m p l a s ă vie p e r s o n a l î n acest ţ i n u t ,
locuitorii să n u fie obligaţi a - i p l ă t i decât trei conace ( t r e s
d e s c e n s u s t a n t u m solvere a d n o s t r o s u s u s t e n e a n t u r ) , i a r
voevodului a r d e l e a n numai două conace, u n u l la sosire ş i
1
a l t u l la p l e c a r e ) .
P e n t r u d e s v o l t a r e a Sibiienilor p e t e r e n i n d u s t r i a l ş i
c o m e r c i a l a fost de m a r e i m p o r t a n ţ ă dispoziţia f i n a l ă a
a c e s t u i privilegiu a n d r e i a n , î n c u v i i n ţ â n d n e g u ţ ă t o r i l o r d r e p ­
tul de liberă c i r c u l a ţ i e ş i s c u t i r e de v ă m i î n tot c u p r i n s u l '
r e g a t u l u i u n g a r , p r e c u m ş i pe acela de a ţ i n e a toate t â r g u ­
2
rile lor f ă r ă imposite ) .
1
) Z i m m e r m a n n — W e r n e r , Urkundenbuch zur Geschichte
der Deutschen in Siebenbürgen. Sibiiu, 1892, p. 35.
2
) „Omnia-etiam fora e o r u m inter ipsos sine tributis p r a e -
; i p i m u s o b s e r v ă r i " i b i d e m . Şi m a i t â r z i u pe t i m p u l r e g i l o r u n ­
g a r i L u d o v i c I şi S i g i s m u n d se i a u d i s p o z i ţ i i p e n t r u o c r o t i r e a
c o m e r ţ u l u i s i b i a n . Astfel L u d o v i c d i s p u n e p r i n d e c r e t u l s ă u din>
14 M a r t i e 1382 ,,ut n u l l u s h o m i n u m m e r c a t o r u m c x t r a n e o r u m
res mercimoniales, q u a s a d i p s a m civitatem n o s t r a m Cibinien-
s e m a d d u x e r i t , a u d e a t i t e r u m de e a d e m c i v i t a t e a d p a r t e a
T r a n s a l p i n a s d e p o r t a r e " , p r i n ceeace e x p o r t u l de m ă r f u r i î n ;
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 37

Aceste privilegii r e g a l e a u f ă c u t cu p u t i n ţ ă s ă s e d e s -
v o l t e populaţia d i n oraşul şi ţinutul Sibiiului în condiţii
m i i f a v o r a b i l e decât p o p u l a ţ i a a r d e l e a n ă d i n alte ţ i n u t u r i .
D c s v o l t a r e a a c e a s t a fu î m p i e d e c a t ă c â t v a t i m p p r i n î n f r i c o ­
ş a t a i n v a s i u n e a T ă t a r i l o r , p e u r m e l e c ă r o r a a a v u t şi S i -
l i i i u l m u l t de suferit, d u p ă c u m a r a t ă c r o n i c a c ă l u g ă r i l o r
d o m i n i c a n i d i n E r f u r t , s p u n â n d că „ H e r m a n n s d o r f " a f o s t
c u p r i n s d e T ă t a r i în A p r i l i e (1241), l o c u i t o r i i ucişi p â n ă
l a o s u t ă şi m ă n ă s t i r e a c ă l u g ă r i l o r p r e d i c a t o r i ( d o m i n i c a n i )
L
. a r s ă p â n ă la p ă m â n t ) . M ă n ă s t i r e a a fost r e c l ă d i t ă m a i
t â r z i u (1282), u r m e l e lăsate de invasia Tătarilor p u t â n d
l i şterse p r i n h ă r n i c i a şi s t ă r u i n ţ a l o c u i t o r i l o r a c e s t u i o r a ş
p r i v i l e g i a t . L i b e r t ă ţ i l e şi privilegiile s i b i i e n e e r a u i n v i d i a t e
•de l o c u i t o r i i a l t o r ţ i n u t u r i , c a r i n ' a u l i p s i t a face i n t e r ­
v e n ţ i i l a r e g e , s ă le a c o r d e ş i l o r d r e p t u l d e a t r ă i ş i de a
s e desvolta p o t r i v i t cu libertatea Sibienilor („juxta liberta-
iem Sibiniensium").

Dreptul a c e s t a n u s'a a c o r d a t î n s ă decât succesiv, a b i a

î n secolele u r m ă t o a r e , celorlalte g r u p u r i de colonişti ger­
m a n i , c a r i c o n t i n u a r a a s e d e s v o l t a i z o l a t , d u p ă c u m le p e r -
T a r a R o m â n e a s c ă devine un p r i v i e g i u s i b i i a n , c o n f i r m a t u l t e r i o r
ş i d e v ă d u v a l u i L u d o v i c , r e g i n a E l i s a v e t a l a 3 M a r t i e 1384 (cf.
Urkundenbuch II, p. 555 şi 590), p r e c u m şi de cătră g i n e r e l e l o r
S i g i s m u n d l a 5 I u n i e 1387 (ibidem, p . 612) şi 23 M a r t i e 1412 (ib.,
vol. I I I , p . 518—519).
x
) Fr. Teutsch, Kirche u. Schule der Siebenbürger Sachsen
i n V e r g a n g e n h e i t u n d G e g e n w a r t , Sibiiu, 1923, p . 18: „ i n U n g a r n ,
n ä m l i c h i n L a n d e d e r s i e b e n B u r g e n , d i e T a r t a r e n die S t a d t
g e n a n n t Hermannsdorf i m April erobert haben, bis auf h u n d e r t
<iie E i n w o h n e r e r s c h l a g e n u n d d a s K l o s t e r d e r P r e d i g e r m ö n c h e
daselbst niedergebrannt haben". Intre ardelenii căzuţi în lup­
tele c u T ă t a r i i , c o n t e m p o r a n u l Magister Rogerius, el î n s u ş i p r i ­
zonier câtva t i m p al Tătarilor, aminteşte pe „Reynoldus Ultra-
s i l v a n u s e p i s c o p u s " şi p e „ N i c o l a u s S c i b i n i e o s i s p r e p o s i t u s , r e ­
gís vicecancelarius, nobilibus natalibus ortus, qui u n u m de .na-
i o r i b u s , a n t e q u a m se n e c i s n e c e s s i t a t i s u b i i c e r e t , c r u e n t a t o g l a -
<lio i u g u l a v i t " . M. R o g e r i i c a n o n i c i V a r a d i e n s i s Carmen Misera-
bile s u p e r d e s t r u c t i o n e r e g n i H u n g a r i a e t e m p o r i b u s B e l a e I V
regis per T a r t a r o s facta. Apud Endlicher, R e r u m H u n g a r i c a r u m
M o n u m e n t a A r p a d i a n a , p . 276—7. Cf. şi M i k a S á n d o r , .4 tatár-
jdrás tórténetéhez î n „Szdzadok", 1882, p . 431—2.
 I. LUPAŞ

m i t e a u condiţiile şi î m p r e j u r ă r i l e locale din ţ i n u t u r i l e , ia

c a r i se a ş e z a s e r ă .
M a i c u r â n d a u r e u ş i t cei din ţ a r a B â r s e i , din ţ i n u t u l
B r a ş o v u l u i a se a p r o p i a de libertăţile sibiene. Cel p u ţ i n în
p r i v i n ţ a b i s e r i c e a s ă ei r e u ş i r ă a s f ă r m a orice l e g ă t u r i d e
a t â r n a r e i e r a r h i c ă f a ţ ă de episcopul r o m a n o - c a t o l i c d i n
A l b a - I u l i a , r ă m â n â n d s u p u ş i n u m a i jurisdicţiei m i t r o p o l i ­
t a n e din S t r i g o n i u . A c e a s t ă s i t u a ţ i e a bisericilor săseşti
„ e x e m t e " deveni e x c e p ţ i o n a l de p r i e l n i c ă p e n t r u d â n ş i i ,
î n t r u c â t le p e r m i t e a s ă g o s p o d ă r e a s c ă a p r o a p e i n d e p e n d e n t
în c h e s t i u n i bisericeşti, a l e g â n d u - ş i înşişi p r e o ţ i i şi d â n d
a c e s t o r a dijmele, pe c a r i î n alte p ă r ţ i a r d e l e n e le i n c a s s a
episcopul din A l b a - I u l i a dela credincioşii r o m a n o - c a t o l i c i .
J u r i s d i c ţ i a acestui episcop e r a foarte odioasă î n ochii
Saşilor, fiindcă potrivit d a t i n i l o r vechi episcopul m e r g e a
în vizitaţii canonice, însoţit de o c e a t ă î n t r e a g ă de o a m e n i
a i săi, cu câte 70 de care, i a r a r h i d i a c o n u l ( p r o t o p o p u l ) cu
c â t e 30 de care. E v i d e n t că cei ce a u r e u ş i t s ă fie a t â t d e
„ p r u d e n ţ i şi c i r c u m s p e c ţ i " , î n c â t s ă i m p u n ă c h i a r r e g e l u i şi
voevodului a r d e l e a n — p r i n d i p l o m a p r i v i l e g i a t ă din 1224
— î n g r ă d i r i a ş a de î n s e m n a t e de câte ori v e n i a u p r i n p ă r ­
ţile lor, — n u p u t e a u tolera s ă r ă m â n ă t i m p î n d e l u n g a t
e x p l o a t a ţ i de i n c a s s a t o r i i dijmelor p e s e a m a episcopiei c a ­
tolice d i n A l b a - I u l i a .
N ă z u i n ţ a l o r de a-şi c r e a u n e p i s c o p a t p r o p r i u c u
sediul î n Sibiiu, deşi fusese s p r i j i n i t ă de regele A n d r e i I I ,
a r ă m a s f ă r ă r e z u l t a t , deoarece p a p a a ţ i n u t s e a m ă de î m ­
potrivirea episcopului din Alba-Iulia, care raportase că
1
î n t r ' u n a s e m e n e a caz el a r r ă m â n e a f ă r ă c r e d i n c i o ş i ) .
Conflictele î n t r e episcop şi p r e o ţ i i săseşti d e v e n i r ă a ş a
de acute, î n c â t aceştia sub c o n d u c e r e a d e c a n u l u i B e r t o l d
din Sebeşul săsesc a t a c a r ă la 1308 p e c a n o n i c i i din A l b a -
I u l i a , cu toate că episcopul, fiind frate cu p u t e r n i c u l voevod
a r d e l e a n L a d i s l a u B o r z a , e r a a p ă r a t de acesta, c a r e şi

*) „ G r a v e m et e n o r m e m U l t r a s i l v a n i Episcopatus diminu-
tionem a l l e g a n s " , Urkundenbuch I, p. 13.
 SWIIUL CA CENTRU AL VIETH ROMÂNEŞTI 39

altcum a v e a p o r n i r i ostile S a ş i l o r î n v i n u i n d u - i că î n cer­

tele p e n t r u t r o n ei a r fi s p r i j i n i t pe p r e t e n d e n t u l Otto B a -
varul, i a r n u pe francezul de o r i g i n e C a r o l Robert.
Rreoţii saşi p ă t r u n ş i de s i m ţ u l s o l i d a r i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e
şi profesionale se o r g a n i z a r ă î n t r ' o obşte p r e o ţ e a s c ă (uni­
versalis sacerdotum) a l e g â n d î m p r e u n ă ca d e c a n p e Ber­
told, c a r e deveni astfel p r i m u l r e p r e z e n t a n t al u n i t ă ţ i i lor
naţionale-bisericeşti, î n t r u c â t la a l e g e r e a lui a u p a r t i c i p a t
şi preoţii din comunele s i t u a t e în a f a r ă de p r i v i l e g i a t a p r o ­
vincie a Sibiiului.
Această u n i t a t e n a ţ i o n a l ă se p u t u a f i r m a p e t e r e n bise­
ricesc şi m a i bine. d u p ă c e d e s c e n d e n t u l d i n o p i n c ă r o m â ­
nească, M a t i a Gorvinul întinsese la 1486 privilegiile şi liber­
tăţile sibiiene a s u p r a t u t u r o r S a ş i l o r a r d e l e n i .
D e c a n u l ( p r o t o p o p u l ) din Sibiiu, d a c ă n u e r a episcop cu
numele, în r e a l i t a t e obţinu d r e p t u l de a î n d e p l i n i f u n c ţ i u n i
episcopeşti: la 1502 p a p a i-a p e r m i s s ă slujească î n fiecare
a n la 10 sărbători, î m b r ă c a t î n odăjdii episcopeşti şi să sfin­
ţească, biserici. El a v e a î m p r e j u r u l s ă u 26 c a p e l a n i . N u se
lăsa m a i p r e j o s nici cel din B r a ş o v , c a r e o b i ş n u i a s ă u m b l e
în t r ă s u r ă cu 6 cai şi e x e r c i t a , ca şi colegul s ă u dela Sibiiu,
încă, din secolul XV d r e p t u l de a i e r t a p ă c a t e l e c h i a r şi
în cauze, c a r i î n alte l o c u r i a p a r ţ i n e a u exclusiv e p i s c o p u ­
lui. A d e v ă r a t că la 1512 m i t r o p o l i t u l d i n S t r i g o n i u făcu î n ­
c e r c a r e de a le r e d u c e d r e p t u r i l e şi de a-i î n c ă t u ş a cu totul
sub j u r i s d i c ţ i a sa. D a r î n c e r c a r e a a c e a s t a s'a f r â n t de r e s i -
stenţa Saşilor, c a r i l u p t â n d s o l i d a r şi p r i n i n t e r v e n ţ i e l a
curtea, r e g a l ă ' ) r e u ş e s c a-şi m e n ţ i n e d r e p t u r i l e lor speciale
astfel. î n c â t c u r e n t u l r e f o r m a ţ i u n i i îi găseşte o r g a n i z a ţ i
î n i r ' o b i s e r i c ă c o n ş t i e n t ă de d r e p t u r i l e sale, a t â t a obştii
preoţeşti, cât şi a celei m i r e n e ş t i .
D u p ă c e p r i m i r ă p r i n c i p i i l e de c r e d i n ţ ă şi o r g a n i z a r e

*) M a i t â r z i u , l a 1520, p r e o ţ i i s ă s e ş t i a p e l e a z ă c o n t r a e p i s c o ­
p u l u i la R o m a , s u b c u v â n t că d e l a U n g a r i a n u m a i p o t s p e r a
niri o dreptate : „quod n o n s p e r a m u s posse consequi justitiae
e o m p l e m e n t u m in U n g a r i a " . Fr. T e u t s c h , Kirchliche Verhältnisse
Siebenbürgens p. 5 .
40 /. LUPAŞ

bisericească, p r o p o v ă d u i t e de L u t h e r şi p o p u l a r i z a t e în A r
deal de vestitul p r e o t b r a ş o v e a n I o a n H o n t e r u s , p r o f i t â n d
de t u l b u r ă r i l e politice şi religioase* din acel t i m p , ei îşi
a l e s e r ă la 1553 ca l - i u l s u p e r i n t e n d e n t (episcop) pe P a u l
Wiener (originar din Laibach), iar d u p ă moartea timpurie
a a c e s t u i a p e Mat las H e b l e r (1554—1571). P e n t r u d e p l i n a
o r g a n i z a r e a bisericii l u t e r a n e săseşti fu e x t r a o r d i n a r de
p r i e l n i c ă î m p r e j u r a r e a , c ă d i e t a a r d e l e a n ă desfiinţase toc­
m a i la 1556 e p i s c o p a t u l r o m a n o - c a t o l i c din A l b a - I u l i a .
Astfel, ceeace n u p u t u r ă S a ş i i d o b â n d i în secolul X I I I .
din c a u z a î m p o t r i v i r i i p a p e i şi a e p i s c o p u l u i t r a n s i l v a n , d o ­
b â n d i r ă a c u m la mijocul secolului X V I , c â n d c u r e n t u l p u t e r ­
n i c a l p r o t e s t a n t i s m u l u i a r d e l e n e s c îi a j u t ă a se o r g a n i z a
repede n u n u m a i pe t e r e n bisericesc, ci şi c u l t u r a l , înfiin­
ţ â n d la 1544 liceul d i n B r a ş o v , l a 1545 liceul d i n Sibiiu şi
la 1548 pe cel din B i s t r i ţ a , a l c ă r u i r e c t o r a fost F r a n c i s c
David, î n t e m e i e t o r u l bisericii u n i t a r e . O r g a n i z a r e a lor bise­
r i c e a s c ă e r a c l ă d i t ă î n acelaş m o d solid şi r a ţ i o n a l , ca şi
cea politică; î n c e p â n d de jos î n s u s a v e a u u r m ă t o a r e l e
u n i t ă ţ i bisericeşti: comuna, decanatul, sinodul corăspunză-
t o a r e celor politice: comuna, scaunul, universitatea, c a r e a-
c e a s t a din u r m ă ţ i n e a a d e s e o r i şedinţe c o m u n e cu s i n o d u l
bisericesc. C e n t r u l b i s e r i c e s c - c u l t u r a l , politic şi economic
al acestei o r g a n i z ă r i săseşti a r ă m a s p â n ă în zilele n o a s t r e
„vestita c e t a t e " a S i b i i u l u i *), „ c a p u t et m e t r o p o l i s s a x o n i -
c a l i u m c i v i t a t u m " , c u m îşi î n t i t u l e a z ă o r a ş u l s ă u n a t a l
2
vestitul u m a n i s t Nicolae Olahul ), n e p o t u l de v ă r a l r e g e ­
lui M a t i a C o r v i n u l .
Un s c r i i t o r i t a l i a ^ din secolul X V I , G i o v a n a n d r e a G r o -
mo, fiind c o m a n d a m Ai a r m a t a p r i n c i p e l u i a r d e l e a n I o a n
S i g i s m u n d ( 1 5 5 9 — 1 5 7 1 ) , a v u prilej s ă c u n o iscă de a p r o a p e
T r a n s i l v a n i a , p e c a r e o n u m e ş t e „ţară admirabilă" şi c u scop
de a scoate la iveală i m p o r t a n ţ a ei p e n t r u c r e ş t i n ă t a t e , t r i -
1
) Cf. B i b l i o g r a f i a v e c h e r o m â n e a s c ă , vel. I, p . 339 î n f o a i a
de t i t l u a Ciaslovăţului a p ă r u t l a S i b i i u î n *696.
2
) Cf. I. L u p a ş , Doi umanişti român în secolul al XVI-lea
(An. Ac. R o m . M. S. .1. s e r i a I I I , t. V I I I , p . 142).
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIETH ROMÂNEŞTI 41

mite p r i n c i p e l u i de F l o r e n ţ a şi Siena, Cosmo Medici o a m ă ­

n u n ţ i t ă descriere a acestei ţ a r i c o n s t a t a t o a r e din 3 p r o v i n c i i
deosebite : Valachia citerior c u c a p i t a l a în C a r a n s e b e ş ,
T r a n s i l v a n i a p r o p r i u zisă şi p a r t e a de c ă t r ă U n g a r i a ' ) . '
Gromo a m i n t e ş t e că Sibiiul a r e femei f r u m o a s e şi
oneste — a c e a s t a îl i n t e r e s a p e colonelul i t a l i a n î n p r i m u l
r â n d — şi că n u m a i S a ş i i pot locui a c i ; î n s u ş i p r i n c i p e l e
tării numai trei zile poate s t a î n Sibiiu cu o s u i t ă mică.
I n a d e v ă r b u r g h e z i m e a s ă s e a s c ă a înţeles să-şi m e n ­
ţină t i m p î n d e l u n g a t vechia sa s i t u a ţ i e p r i v i l e g i a t ă f a ţ ă de
oricare element etnic, f a ţ ă de orice c l a s ă socială şi c h i a r
faţă de p r i n c i p i i T r a n s i l v a n i e i , c a r i de s i g u r c u n o ş t e a u
i m p o r t a n ţ a s p e c i a l ă a a c e s t u i o r a ş , p r i v i n d adeseori cu j i n d
spre bogăţiile lui. U n u l d i n t r e ei, Gavril B â t h o r i a d a t la
1610 n ă v a l ă , s ă p u n ă cu f o r ţ a a r m a t ă s t ă p â n i r e a s u p r a
acestui o r a ş s p u n â n d că, cine v r e a s ă s t ă p â n e a s c ă A r d e a l u l ,
trebue s ă a i b ă î n b u z u n a r cheile Sibiiului. F i r e ş t e , n u e
permis s ă u i t ă m , c ă nici bogăţia, nici i m p o r t a n ţ a S i b i i u l u i
n u a r fi s p o r i t î n c u r s u l t i m p u l u i î n m ă s u r ă a ş a de c o n s i ­
derabilă, d a c ă n u a r fi a v u t deschis d r u m u l s p r e c o m e r ţ u l
Ţării R o m â n e ş t i , u n d e îşi p u t e a valorifica a ş a de b i n e p r o ­
dusele i n d u s t r i a l e la d o m n i t o r i i şi boierii, c a r i n u î n t â r -
ziau să l u p t e cu vitejie î m p o t r i v a i n v a s i i l o r t u r c e ş t i a p ă -
r â n d u - ş i ţ a r a şi a s i g u r â n d în acelaş t i m p d e s v o l t a r e a şi
înflorirea o r a ş e l o r a r d e l e n e , î n deosebi a S i b i i u l u i şi a
B r a ş o v u l u i . Deaceea a v e a d r e p t a t e u n u l d i n t r e fiii şi s u c c e ­
2
sorii lui M i r c e a cel B ă t r â n ) voevodul A l e x a n d r u I I Aldea,
când s c r i a Sibiienilor că d a c ă s ' a r î n t â m p l a „ s ă p i a r ă Ţ a r a
3
R o m â n e a s c ă , . . . a r p i e r i şi e i " ) . . .

') D e s c r i e r e a a c e a s t a a fost p u b l i c a t ă î n r e v i s t a Archiv des

Vereines für siebenbürgische Landeskunde F . N., vol. I I , B r a ­
şov, 1855.
2
) Cf. Alex. A. V a s i l e s c u , Urmaşii lui Mircea cel Bătrân
Vână la Vlad Ţepeş, 1418—1456. B u c u r e ş t i , 1915, p . 39.
:i
) Cf. I. M i n e a , Principatele române şi politica orientală a
lj
np. Sigismund, B u c u r e ş t i , 1919, p a g . 148.
42 I. LUPAS

II.
E r a n e c e s a r ă r e î m p r o s p ă t a r e a datelor istoric*, î n f ă ţ i ­
şate p â n ă aci, s p r e a î n v e d e r a cât de m a r e a fost i m p o r ­
t a n ţ a Sibiiului î n i s t o r i a n o a s t r ă .
P ă t r u n d e r e a e l e m e n t u l u i r o m â n e s c b ă ş t i n a ş , i n acest
c e n t r u o r ă ş e n e s c a l coloniştilor teutoni, a î n t â m p i n a t secole
de a r â n d u l obstacole anevoe de î n l ă t u r a t .
E x i s t e n ţ a R o m â n i l o r , a n t e r i o a r ă în aceste ţ i n u t u r i ,
colonizării săseşti, este a t â t de s i g u r ă , încât nu p a r e să
a i b ă t r e b u i n ţ ă de a r g u m e n t e n u m e r o a s e , s p r e d e p l i n a ei
dovedire. I n diploma Andreanum ei s u n t a m i n t i ţ i ca vechi
s t ă p â n i t o r i a i p ă d u r i l o r şi apelor, a l ă t u r i de B i s e n i ( s a u
P e c i n e g i . c a r i s'au contopit în c u r s u l t i m p u l u i complect
î n p o p u l a ţ i a a u t o h t o n ă r o m â n e a s c ă ) . I a r cu 14 a n i
m a i î n a i n t e , I o a c h i m corniţele Sibiiului, fiind t r i m i s de
regele A n d r e i I I î n t r ' o expediţie a r m a t ă (la 1210) în a j u ­
t o r u l ţ a r u l u i b u l g ă r e s c Asan B u r u l c o n t r a infidelilor săi
s u p u ş i din Vidin, d u c e a cu sine o oaste c o m p u s ă din
Saşi, Români, Secui şi Biseni 'V
Gât de m a r e va fi fost n u m ă r u l acestor ostaşi români
din a r m a t a comitelui sibian I o a c h i m dela 1210, n u ştim.
Din f a p t u l că ei a p a r ca element deosebit de restul a r m a t e i ,
fiind a m i n t i ţ i la locul al 2-lea, p u t e m deduce c ă e r a u destul
de n u m e r o ş i , a v â n d o i m p o r t a n ţ ă şi v a l o a r e m i l i t a r ă , c a r e
îi făcea vrednici s ă ocupe c h i a r î n t r ' u n decret regal, locul
acesta.
î m p r e j u r a r e a că în acte oficiale n u m i r e a veche r o m â -

*i ..Cum A s c c n u s B u r u l i m p e r a i o r q u o n d a m B u l g a r o r u m
a u x i l i u r r a p a t r e n o s t r o ( A n d r e i II) c o n t r a infideles s u o s de
B u d i n o i m p l o r a s s e t , Rex ipse I o a c h i m u m comitem Scibiniensem
ussociafis silii S a x o n i b u s , Olacis, S i c u l i s et Bissenis in s u b s i -
d i u m t r a n s m i s i t , e u m i n d u c t o r e m e x e r c i t u s p r e f e r e n d o " , cf.
K a r â c s o n y i , Az e r d e l y i s z e k e l y e k elso h a d j â r a t a 1210-ben î n
„Szdzadok", 1912, p . 292 şi I. M i n e a , „Romanii înainte de 1222"
Sn Revista pentru Ist. Arh. ?i Filologie, B u c u r e ş t i 1912, p a g .
226 sg.
 SIBIUL CA CENTRU AL VlEJll ROMÂNEŞTI 43

n e a s c ă de Scibininm şi Cibinium') o g ă s i m cu m u l t î n a i n t e
de n u m i r e a g e r m a n ă Hermannsdorf şi Hermannstadt este
i a r ă ş i u n i n d i c i u preţios p e n t r u v e c h i m e a e l e m e n t u l u i r o ­
m â n e s c în acest ţ i n u t , d u p ă c u m de a s e m e n e a faptul că
Saşii a u d a t celui m a i i m p u n ă t o r sat r o m â n e s c d i n a p r o ­
piere n u m i r e a de Grossdorf (.lat. M a g n a Villa V a l a c h i c a l i s )
a r a t ă , că la sosirea lor aci a u găsit î n p r e a j m a m u n ţ i l o r
vechi a ş e z ă r i r o m â n e ş t i , p e c â n d l o c u r i l e dela şes e r a u
m a i p u ţ i n p o p u l a t e . Coloniştii n i c i n u a u î n t â r z i a t a t r a g e
tot folosul posibil din a c e a s t ă î m p r e j u r a r e p r i e l n i c ă p e n ­
tru dânşii.
D a r î n c o n t a c t u l s ă u politic şi comercial cu D o m n i i
Ţ â r i i R o m â n e ş t i Sibiiul a v e a adeseori t r e b u i n ţ ă de i n t e r ­
venţia'şi de a j u t o r u l u n o r elemente c o n d u c ă t o a r e ale ţ ă r ă n i ­
mii r o m â n e din satele î n v e c i n a t e . Astfel î n socotelile Sinii u-
lui dela s f â r ş i t u l secolului a l X V - l e a p u t e m ceti, c ă la 3 0
Noemvrie 1495 s'a dat din vistieria o r a ş u l u i u n u i preot
român p e n t r u diferite scrisori, scrise în limba aceasta, un
florin

1
) Gustav Bedeus î n b r o ş u r a s a „Ortsnamendeutung mit
besonderer Berücksichtigung der siebcnbürgisch-sächsischen Na­
men, a p ă r u t ă î n S i b i i u l a 1906, a f i r m ă că n u m i r e a a c e a s t a a r
fi do o i i g i n e d a c i c ă a r g u m e n t â n d astfel: .,Sibii = davae. Au h
uor r o m a n i s c h e N a m e v o n H e r m a n n s t a d t Sibii w e i s t d e n S t a m m
Sib = T a b , d a v auf. E s ist also Sibii auf d a v a , b e f e s t i g t e r O r t zu
d e u t e n . D a s zweite i a m E n d e zeigt w o h l d e n G e n e t i v u s l o c a t i -
v u s , also d a v a e a n , w o r i n vielleicht liegt, d a s s es n i c h t e i n be­
festigter Ort w a r , s o n d e r n der befestigte O r t par excellence, wie
H e r m a n n s t a d t u n d a n d e r e S t ä d t e a u c h h e u t e in der U m g e b u n g
e i n f a c h : die S t a d t h e i s s e n " ( p a g . 20).
-') Cf. Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen
Archiven I, Sibiiu, 1880, p a g . 195: „Sacerdoţi Walachiali p r o üi-
versis l i t t e r i s in eodem linguagio scriplis dedit d o m i n u s m a -
g i s t e r c i v i u m 1 fior", iar la 5 Iunie 1504 se p r e c i z e a z ă că i s a u
d a t p r e o t u l u i d i n R ă ş i n a r i u 4 dinari pentru tălmăcirea unor
s c r i s o r i ale D o m n u l u i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , deci ale l u i R a d u cel
M a r e : „popae de Stederdorf, qui quasdam litteras Domini Vai-
vodae transalpinensis interprétalas est, bibales fior: 0, den 4".
A m a v e a astfel î n a c e s t e n o t i ţ e l a c o n i c e a m i n t i r e a celor r n a i
 44 /. LUPAŞ

S u n t e m î n s i t u a ţ i a de a p r e c i z a , h i p o t e t i c m ă c a r , nu­
mele p r e o t u l u i r o m â n , c a r e e r a î n s t a r e s ă f a c ă l a sfârşi­
tul s e c o l u l u i X V S a ş i l o r d i n S i b i i u astfel de servicii pre­
ţioase.
I n c r o n i c a p o p i i V a s i l e d i n B r a ş o v , t r a n s c r i s ă cu p u ţ i n e
modificări n e e s e n ţ i a l e de p r o t o p o p u l R a d u T e m p e a , ni se
spune că tocmai în acel an (1495) Românii din Şcheii
B r a ş o v u l u i „ s ' a u s c u l a t de a u m e r s i a r ă l a sfat cu cuvin­
te b u n e , de a u poftit s ă le s c r i e c ă r ţ i l a S i b i i u , s ă - ş i în­
toarcă pe preotul Braţul înapoi, ci n ' a u putut, că n'au
v r u t să-1 d e a s a t u l şi s f a t u l S i b i i u l u i , ci a u a d u s de acolo
pe fiiu-său popa Petru aici în biserica cea nouă, care
1
a u fost f ă c u t ă de p i a t r ă " ) .
Dacă sfatul Sibiiului nu i-a dat voie a c e s t u i preot
B r a t u s ă se î n t o a r c ă l a B r a ş o v , e o d o v a d ă c ă a v e a t r e b u ­
i n ţ ă de el; p r o b a b i l e r a om î n v ă ţ a t şi p u t e a s ă le poarte
corespondenţa cu Domnii Ţării Româneşti, servind tot-

v e c h i s c r i s o r i r o m â n e ş t i ? Haşdeu a p u b l i c a t o n o t i ţ ă şi m a i
veche, d e l a 146i s c o a s ă d i n t r ' u n Inventar oficial d e d o c u m e n t e l e
d e p a s e î n c a s t e l u l d i n C r a c o v i a l a a n u l 1682" (Archiva istorică
a României II, p . 60); î n n o t i ţ a a c e a s t a e v o r b a d e o p r e r o g a t i v ă
a c o r d a t ă d e c ă t r ă S u l t a n u l B a i a z i d la 1464 n e g u ţ ă t o r i l o r p o l o n i
p e n t r u libera lor trecere prin toate posesiunile otomane. Se
a f i r m ă c ă a c t u l a r fi s c r i s î n limba română (?); d a r t e x t u l a
r ă m a s p â n ă a c u m n e c u n o s c u t , c a şi a l s c r i s o r i l o r m e n ţ i o n a t e
î n socotelile S i b i i u l u i l a 1495 şi 1504, c a şi cel a m i n t i t d e A. N .
I o r g a la sf. c o n f e r e n ţ i i s a l e „Cultura sub fanarioţi'', Bucureşti,
1898, p a g . 107—108 c i t â n d d i n Lewicki, Codex epistolaris saec.
XV. C r a c o v i a , 1894, că v e r s i u n e a l a t i n ă a j u r ă m â n t u l u i f ă c u t d e
Ş t e f a n cel M a r e l a 1485 î n C o l o m e a , a r fi a v u t l a b a z ă t e x t u l
o r i g i n a l r o m â n e s c : „Haec inscripţio ex valachico in latinum
versa est".
1
) Quellen zur Geschichte der Stadt Brassd, voi. V,
B r a ş o v , 1909, p a g . V. Acest p o p a B r a t u e r a fiul p r e o t u l u i b ă t r â n
p o p a P a t r u d i n Şcheii B r a ş o v u l u i ; d u p ă i n d i c a ţ i i l e d i n c r o n i c a
p o p i i Vasile, R ă ş i n ă r e n i i a u v e n i t cu s c r i s o r i d e l a S i b i i e n i î n a i n ­
t e a s f a t u l u i d i n B r a ş o v p o f t i n d s ă le d e a u n p r e o t . A ş a a u
p r i m i t p e p o p a B r a t u , c a r e se vede c ă - ş i î n d e p l i n e a a ş a d e
b i n e m i s i u n e a , î n c â t n u a u v r u t să-1 m a i d e a î n a p o i n i c i „ s a t u l "
nici „sfatul Sibiiului".
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 45

odată şi ca i n t e r p r e t al sfatului săsesc î n c o n t a c t u l cu

Românii. Servicii s i m i l a r e făcea şi cneazul Dumitru din
Sălişte a m i n t i t în scrisorile voevozilor Radu cel Mare şi
1
Radu dela Afumaţi cătră Sibiieni )-
S c h i m b ă r i l e de o r d i n b i s e r i c e s c - c u l t u r a l , p r i n c a r i f
trecut Sibiiul în j u m ă t a t e a 1-a a secolului X V I - l e a , n ' a u
lipsit a e x e r c i t a o i n f l u e n ţ ă b i n e f ă c ă t o a r e şi a s u p r a R o ­
mânilor din ţ i n u t u l acesta.
N u e o s i m p l ă î n t â m p l a r e , că cea d i n t â i c a r t e t i p ă ­
rită în l i m b a r o m â n ă a p a r e t o c m a i aici în o r a ş u l , ale c ă ­
rui socoteli n e - a u p ă s t r a t şi câteva din cele m a i vechi a-
mintiri istorice d e s p r e e x i s t e n ţ a p r o b a b i l ă a u n o r s c r i s o r i
româneşti a n t e r i o a r e secolului al X V I - l e a .
C h e s t i u n e a catehismului românesc, a p ă r u t la Sibiiu în
1544, nu o î n c ă deplin l ă m u r i t ă . Atâta e sigur, c ă Philippus
Pictor s a u Maler a p r i m i t u n d a r de 2 florini p e n t r u t i p ă ­
rea lui ( „ p r o i m p r e s s i o n e bibale 2 f i . " ) . A n u l 1544 de
asemenea e s i g u r . I n p r i v i n ţ a locului s'a e x p r i m a t î n s ă
oarecare î n d o i a l ă p e n t r u motivul, că deşi î n Sibiiu e x i s t a
o tipografie c h i a r din a n u l 1530, lipseşte î n c ă d o v a d a ,
că ea a r fi fost î n z e s t r a t ă şi cu c a r a c t e r e chirilice. D e -
aceea Adolf S c h u l l e r u s a f o r m u l a t hipoteza, că acest
P h i l i p p u s P i c t o r în u n u l din desele lui d r u m u r i pe l a
curtea D e m n i l o r din M u n t e n i a va fi d u s t r a d u c e r e a r o ­
m â n e a s c ă a c a t e h i s m u l u i g e r m a n cu sine şi o va fi t i p ă ­
2
rit la T â r g o v i ş t e ) .
Mai verosimilă decât hipoteza a c e a s t a ne p a r e î n s ă
3
cea f o r m u l a t ă de d. I o r g a ) p r i n u r m ă t o a r e l e corribi-

1
) Cf. Silviu D r a g o m i r , Documente nouă privitoare la re­
laţiile Ţării Româneşti cu Sibiiul in sec. XV şi XVI în „An.
Ins*, de Ist. Naţ. Cluj, vol. IV, p . 26 şi 42,
•') Cf. A. S c h u l l e r u s , Luther Katechismus und Agende in
rumänischer Sprache î n „Korrespondezblatt'\ d i n S i b i i u , 1921,
Pag. 57.
3
) N. I o r g a , „Istoria literaturii religioase a Românilor
Până ia 1688" în „Studii şi Documente cu privire la Istoria Ro­
mânilor", col. V I I , p. 66—67.
46 /. LUPAŞ

n a ţ i u n i : „Slovele c a t e h i s m u l u i n u le c u n o a ş t e m . . . E s i ­
g u r , că m a t e r i a l u l n ' a fost t u r n a t s a u c u m p ă r a t a n u m e ,
fiindcă a t u n c i şi alte c ă r ţ i de l u m i n a r e r e l i g i o a s ă a r fi
ieşit de s u p t t e a s c u l sibiian. M a l e r va fi c e r u t la T â r g o -
vişte dela R a d u Vodă, pe l â n g ă c a r e a î m p l i n i t m i s i u n i ,
l i t e r a ce-i t r e b u i a p e n t r u cele câteva p a g i n i ale C a t e h i s m u ­
lui . . . P e r s o a n a t r a d u c ă t o r u l u i n u se v a afla, p r o b a b i l ,
n i c i o d a t ă . E l a t r e b u i t s ă fie î n s ă u n R o m â n , u n R o m â n
c a r e ştia d e s p r e c ă r ţ i l e vechi î n l i m b a n o a s t r ă şi u n R o ­
m â n c a r e înţelegea bine n e m ţ e ş t e : v a fi fost p r e o t u l din
Sălişte, a l c ă r u i n u m e nu-1 a v e m . P o a t e c h i a r el s ă - ş i fi
oferit l u c r a r e a g a t a f ă c u t ă şi sfatul s ă se fi învoit n u m a i
la t i p ă r i r e a ei p r i n e x p e r t u l î n cele r o m â n e ş t i , c a r e e r a
m a e s t r u l F i l i p . . ."
Dar influenţa protestantismului ardelean n u ne-a dat
n u m a i c ă r ţ i r o m â n e ş t i , ci şi câteva şcoli şi câţiva d a s c ă l i
r o m â n i . D a c ă î n Sibiiu n u e r a p e a t u n c i n i c i biserică,
nici şcoală r o m â n e a s c ă , î n s c h i m b în Sălişte a v e m m ă r t u ­
r i e s i g u r ă dela 1616 d e s p r e d a s c ă l u l ( g r ă m ă t i c u l ) D u ­
1
m i t r u P o p a ) , î n i n t e r e s u l c ă r u i a i n t e r v i n e judele s a t u l u i ,
c a să fie scutit de d ă r i şi de c ă r ă u ş i e . De s i g u r , acest
d a s c ă l r o m â n a a v u t î n a i n t a ş i î n slujbă, c a r i se vor fi
b u c u r a t şi ei de a s e m e n e a sentinţe. E s t e deci a d m i s i b i l ă
e x i s t e n ţ a şcoalei din Sălişte c h i a r d i n secolul X V I . D u ­
m i t r u P o p a şi-a î n d e p l i n i t cu b u n r e z u l t a t serviciul său
de d a s c ă l ; deaceea a fost r i d i c a t p r i n î n c r e d e r e obştea­
s c ă la t r e a p t a de p r o t o p o p , în c a r e funcţie îl g ă s i m la
2
a n u l 1628 ) .
Şi c a t e h i s m u l din Sibiiu şi şcoala din Sălişte a u r ă ­
m a s î n s ă a p a r i ţ i i izolate î n ţ i n u t u l acesta, î n d e p l i n i n d
d o a r rolul de solii a v a n s a t e ale u n e i activităţi c u l t u r a l e
1
) I. L u p a ş , Istoria bisericească a Românilor ardeleni,
S i b i i u , 1918, p a g . 160.
2
) Cf. N. I o r g a , Stvdii şi documente, voi. IV, p . 16—17,
u n d e „ D u m i t r u ot Sălaj" t r e b u e cetit „ot Sălişte", fiindcă u n
p r o t o p o p d i n S ă l a j n ' a r fi a v u t ce c ă u t a î n t r e l o c u i t o r i i s a t e l o r
Săcel şi Vale d i n i m e d i a t a v e c i n ă t a t e a S ă l i ş t e i .
 SWllUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMANEŞTI 41

r o m â n e ş t i , c a r e a v e a s ă se intensifice a i c i a b i a p e l a
sfârşitul secolului X V I I I şi î n c u r s u l celui u r m ă t o r .
Din secolul al X V I I - l e a a v e m p u ţ i n e dovezi istorice
despre vre-o t e n d i n ţ ă de a t r a n s f o r m a Sibiiul î n c e n t r u
bisericesc-cultural p e n t r u R o m â n i i a r d e l e n i . A d e v ă r a t c ă
în t i m p u l , c â n d A r d e a l u l e r a sfâşiat î n d o u ă p a r t i d e politice,
cari se c o m b ă t e a u cu î n v e r ş u n a r e , c â n d p r i n c i p e l e r o m â n
de origine A c a ţ i u B a r c s a i fu s t r â m t o r a t şi a s e d i a t în
Sibiiu, de c ă t r ă r i v a l u l s ă u G h e o r g h e R á k o c z i I I , s'a f ă ­
cut aci ia 15 Febr. 1660 o alegere şi n u m i r e de vlădică
1
r o m â n e s c î n p e r s o a n a lui Gheorghe Ghenadie I I I ) . El
a păstorit însă puţin timp, m u r i n d probabil în v a r a ace-
luiaş a n ca v i c t i m ă a holerei, c a r e făcuse a t u n c i c u m p l i t e
p u s t i i r i î n t r e locuitorii Sibiiului.
Despre mitropolitul Sava Brancovici ştim asemenea,
că avea aici în Sibiiu l o c u i n ţ ă , î n t r e a n i i 1674—1680,
la loan Grafţius, c a r e îi d a t o r a 30—Í0 ţl. şi interesele
acestei d a t o r i i le r ă s p u n d e a p r i n c h i r i a locuinţei cedate
2
lui S a v a şi fratelui s ă u Gheorghe B r a n c o v i c i ) .
O acţiune m a i sistematică pentru organizarea u n u i
centru b i s e r i c e s c - c u l t u r a l în Sibiiu se începe î n j u m ă t a t e a
a d o u a secolului X V I I I .
D u p ă c e H a b s b u r g i i s'au c o n v i n s d e s p r e z ă d ă r n i c i a
tendinţei lor religioase-politice, de a sili pe toţi R o m â n i i
a r d e l e n i s ă p r i m e a s c ă „legea î m p ă r a t u l u i " din V i e n a , d u ­
păce îndeosebi preoţii şi ţ ă r a n i i r o m â n i d i n s u d u l T r a n ­
silvaniei a u dat s t r ă l u c i t e dovezi d e s p r e r e s i s t e n ţ a şi h o t ă -
r î r e a lor eroică de a-şi a p ă r a c r e d i n ţ a s t r ă b u n ă c h i a r cu
p r e ţ u l celor m a i grele î n c e r c ă r i şi c h i n u r i m u c e n i c e ş t i , î n
u r m a u n o r s t ă r u i t o a r e r u g ă m i n ţ i şi s u b p r e s i u n e a u n o r i n -

*) Georgius Moscovita Putivlensis este s c r i s î n d e c r e t u l de

n u m i r e , s e m n a t de c ă t r e B a r c s a i . Cf. I. L u p a ş , Principele Acatiu
Barcsai şi mitropolitul Sava Brancovici î n A n a l e l e A c a d e m i e i Ro­
m â n e d i n 1913 şi î n „Studii, conferinţe şi comunicări istorice",
B u c u r e ş t i , 1928, voi. I, p. 165.
2
) I. L u p a ş , Istoria bisericească a Românilor ardeleni,
p. 74.
4b /. LUPAŞ \

tervenţii d i p l o m a t i c e ruseşti, li s'a î n c u v i i n ţ a t R o m â n i l o r or­

todocşi d m A r d e a l d r e p t u l s ă p r i m e a s c ă din n o u u n vlădică '
în f r u n t e a bisericii lor, c a r e t i m p de 61 a n i fusese î m p i e d e ­
c a t ă de politica vieneză de a-şi a v e a c o n d u c ă t o r i i s ă i
fireşti.
L a 1761 fu t r i m i s î n A r d e a l episcopul sârbesc Dioni-
sie Novacovici, c a r e a v e a de g â n d s ă se aşeze l a b i s e r i c a .
sf. Nicolae din B r a ş o v , u n d e a şi fost i n s t a l a t . D a r v ă z â n d
cât este de g r e u s ă c o n d u c ă o episcopie a ş a de î n t i n s ă ,
c a r e c u p r i n d e a A r d e a l u l î n t r e g , t o c m a i dela o m a r g i n e
e x t r e m ă a acestei p r o v i n c i i , a venit m a i t â r z i u la Sibiiu.
u n d e şi-a î n c h i r i a t o c a s ă „la p o a r t a G i s n ă d i e i " , p l ă t i n d
140 fl. ca chirie p e t i m p de 2 a n i . L a 1764 c e r u g u v e r n u ­
lui a r d e l e a n î n c u v i i n ţ a r e a , s p r e a p u t e a s ă c u m p e r e la
Orăştie s a u la Vad (judeţul Solnoc-Dobâca) s a u la Sebeşul
săsesc u n loc p o t r i v i t ca să z i d e a s c ă o r e ş e d i n ţ ă episco-
p e a s c ă , d u p ă d o r i n ţ a u n a n i m ă a p r o t o p o p i l o r ortodocşi
S t ă r u i n ţ a aceasta r ă m a s e f ă r ă n i c i u n r e z u l t a t . De-
aceea episcopul Dionisie s'a aşezat, c u î n v o i r e a î m p ă r ă ­
tesei M ă r i a Teresia şi a g u v e r n u l u i a r d e l e a n , î n t r ' o p r e a
m o d e s t ă c a s ă ţ ă r ă n e a s c ă din R ă ş i n a r i u . D u p ă m o a r t e a
l u i protopopii cer din n o u u n loc potrivit p e n t r u r e ş e d i n ţ ă
episcopească u n d e v a p r i n c e n t r u l T r a n s i l v a n i e i . Opinia
g u v e r n u l u i a r d e l e a n e r a , să r ă m â n ă şi m a i d e p a r t e î n R ă ­
ş i n a r i u s c a u n u l episcopesc al R o m â u i l o r ortodocşi d i n A r ­
deal, n e p u t â n d u - s e a d m i t e ca episcopul u n e i religii „tole­
r a t e " să-şi a i b ă r e ş e d i n ţ a la Sibiiu, u n d e e r a şi episcopul
2
religiei catolice , , d o m i n a n t e " , A n t o n B a j t a y ) , c a r e fusese
î n c r e d i n ţ a t c h i a r cu c o n d u c e r e a g u v e r n u l u i a r d e l e a n . Acea­
stă opinie n u obţinu î n s ă a p r o b a r e a c a n c e l a r i e i a u l i c e din
Viena, fiindcă aci contele Carol de B r e n n e r în c a l i t a t e de r a ­
p o r t o r s p u n e a , că m a i ales d o u ă c o n s i d e r a ţ i u n i t r e b u e s ă
prezideze î n a c e a s t ă i m p o r t a n t ă c h e s t i u n e :

x
) I. L u p a ş . o. c, p. 123.
2
) Cf. Miskolczi I s t v â n , Bajtay Antal szerepe Erdely k.5z-
âletcben. î n r e v i s t a i s t o r i c ă Szăzadok, d i n 1913.
 SIBIIU L CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 49

1. E p i s c o p u l o r t o d o x s ă - ş i a i b ă r e ş e d i n ţ a i n t r ' u n Joc,
unde poale fi cu uşurinţă supraoeglUat de catolici, d a r s ă
nu fie prea aproape de graniţa Ţării Româneşti sati a
Moldovei, p e n t r u a fi ferit de orice corespondenţă cu co­
religionarii săi din aceste ţări, p r e c u m şi de alte tendinţi
vătămătoare pentru „sfânta unire" şi pentru liniştea p « -
1
blică ).
2. S ă fie î n a p r o p i e r e a g u v e r n u l u i , ca a c e s t a s ă p o a t ă
controla în modul cel mai exact tot pasul episcopului').
R ă ş i n a r i u l —• c o n t i n u ă B r e n n e r — n u c o r ă s p u n d e
nici de c u m a c e s t o r d o u ă condiţii:
1. fiindcă e p r e a a p r o a p e de g r a n i ţ a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i ,
abia cale de 5 ore şi
2. fiindcă n u a r e locuitori catolici, c a r i s ă p o a t ă s u p r a -
vegliia a c t i v i t a t e a e p i s c o p u l u i o r t o d o x .
Beaceea r e c o m a n d ă , ca r e ş e d i n ţ a a c e s t u i episcop s ă
fie la Sibiiu, e x p r i m â n d o p i n i a c ă f a ţ ă de cele d o u ă con-
s i d e r a ţ i u n i politice, m e n ţ i o n a t e l a î n c e p u t u l r a p o r t u l u i ,
poate fi u ş o r t r e c u t ă cu vederea obiecţiunea, m a i p u ţ i n
i m p o r t a n t ă , că n u s ' a r c u v e n i s ă a i b ă episcopul u n e i r e l i ­
gii „tolerate" r e ş e d i n ţ a î n acelaş o r a ş , î n c a r e se află şi
episcopul religiei „dominante"\
losif I I , î n calitate de coregent, a p r o b ă opinia lui
B r e n n e r şi decide, ca r e ş e d i n ţ a e p i s c o p u l u i o r t o d o x să fie
3
d e o c a m d a t ă stabilită l a S i b i i u ) .

1
) R a p o r t u l clin 25 N o e m v r i e 1770 n r . 1069 (în a r h i v a
c a n c e l a r i e i a u l i c e clin V i e n a ) s p u n e : „ u m a u f solche A r t dem
Briefwechsel sowohl als denen sich schon zu verschiedenen m a ­
len z u m Nachteile der heiligen Union und d e r öffentlichen
Ruhe g e ä u s s e r t e n Bestrebungen vorbeugen zu k ö n n e n " . . .
-) I b i d e m : „ d a s T h u n u n d L a s s e n d e s n i c h t unirten
Bischoffes auf das genaueste zu b e o b a c h t e n " . . .
3
) I b i d e m : „Resolutio Augustissima. Der nicht unirte
Bischof hat seinen Wohnsitz dermalen zu Hermannstadf. zu
nehmen. Ioseph Corregent m. p." F u s e s e v o r b a şi de B r a ş o v , î n s ă
m o t i v e i d e n t i c e cu cele a r ă t a t e î n r a p o r t u l l u i B r e n n e r au de­
t e r m i n a t c e r c u r i l e d i n V i e n a s ă r e n u n ţ e l a a c e s t oraş, pe care
loan Teofil Delpini, iniţiatorul „orfanotrofiului teresian" din
Anuarul Inst, de ist. 4
50 I. LUPAŞ

Aflând despre această hotărîre împărătească, episco­

pul Sofronie Cliirilovici a d r e s e a z ă din comuna Gig (jud.
Sălaj) la 17 I a n u a r i e 1771 c ă t r ă guvernatorul ardelean
cererea, să-i pună la disposiţie în oraşul Sibiiu un ioc
potrivit p e n t r u edificarea reşedinţei episcopale ori să-i des-
tineze o c a s ă corăspunzătoare.
Cererea aceasta a r ă s u n a t î n s ă î n p u s t i u c a şi altele
de m a i înainte şi de m a i târziu. Deaceea atât episcopul
Cliirilovici, c â t şi u r m a ş i i s ă i G h e d e o n N i c h i t i c i ş i G h e r a -
s i m A d a m o v i c i — deşi n o m i n a l a v e a u r e ş e d i n ţ a la S i b i i u , —
de f a p t ş i - a u p e t r e c u t a n i i p ă s t o r i e i lor î n diferite părţi
a l e A r d e a l u l u i , fiind aproape neîntrerupt pe d r u m u r i , in
v i s i t a ţ i u n i c a n o n i c e , c a r i a d u c e a u m â n g â i e r e şi întremare
sufletească c r e d i n c i o ş i l o r î m p r e s u r a ţ i de m u l t ă obidă.
Totuş din averea, rămasă după moartea episcopului
N i c h i t i c i şi s p o r i t ă de s u c c e s o r u l său, Gherasim Adaino-

Sibiiu, îl î n f ă ţ i ş a c a f i i n d l o c u l cel m a i p r i m e j d i o s : „ w a s s e i n
W o h n s i t z anbelanget, d a s gefärlichste Ort ist Cronstadt, weil
a l l d o r t e n d i e Pensionisten d e r e n R u s s e n w o h n h a f t sein, w e i l
v o n d o r t e n die g r ö s s t e communication ist m i t der Walachey...,"
De altfel D e l p i n i e r a p r i n c i p i a l c o n t r a n u m i r i i u n u i e p i s c o p
ortodox în T r a n s i l v a n i a p e n t r u c u v â n t u l că simpla lui n u m i r e a r
p r i c i n u i p a g u b ă m a r e „ u n i r i i " (der Union einen grossen Scha­
den v e r u r s a c h e n wird). T e m â n d u - s e însă că R o m â n i i ortodocşi
v o r e m i g r a şi v a r ă m â n e a ţ a r a p u s t i e , a d m i t e t o t u ş s ă fie n u ­
m i t , d a r s u p r a v e g h i a t de a p r o a p e ( J e d o c h d i e w e i l e n e i n ver­
n ü n f t i g e f o r c h t ist, d a s diese W a l a c h e n a u c h o h n e E r h a l t u n g
e i n e s Bischoffs i n die W a l a c h e y e n t w e i c h e n w e r d e n , b e f ü r c h t e
diese a u s l ö h r u n g d e s l a n d e s w i r d z u g e s c h r i e b e n w e r d e n d e r
n i c h t e r s ö t z u n g d e s s c h i s m a t i s c h e n Bischoffs. D e r o w e g e n k a n n
d i e s e r Bischoff b e n e n n e t w e r d e n m i t d i e s e m g e h e i m e n z u s a t z ,
d a s so b a l t m a n s p ü r e n w i r d , d a s d i e W a l a c h e n o d e r emigri-
ren o d e r m i t Russen correspondieren, e r v o n d e n G r a f f e n O'Donel
u n v e r m e r k t solle a u f g e h o b e n w e r d e n " Cf. Delpini's Prome­
moria über den griech. nicht unirten Bischof Ia W i l h e l m
S c h m i d t , Die Stiftung des katolischen, Theresianischen Waisen­
hauses bei Herrnannstadt, gelegentlich der ersten Säcularfeier
des Bestandes desselben, actenmässig dargestellt. Sibiiu, 1869,
p a g . 86—87.
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 51

x
MÍCÍ, s'a p u t u t clădi î n zilele a c e s t u i a ) s p a ţ i o a s a b i s e r i c ă
o r t o d o x ă d i n S t r a d a L u n g ă , dincolo de r î u l Ţibin, deci î n
a f a r ă de o r a ş u l Sibiiului, c â r m u i t o r i i c ă r u i a n u se p u t u r ă
î m p ă c a cu g â n d u l , că a r fi t i m p u l s ă dea şi R o m â n i l o r ,
c h i a r î n l ă u n t r u l o r a ş u l u i , loc p e n t r u o b i s e r i c ă şi p e n t r u
o r e ş e d i n ţ ă episcopească.
L a 1788—89 se clădise cu c h e l t u i a l a credincioasei
S t a n a H a g i P e t r u L u c a , b i s e r i c a o r t o d o x ă din s u b u r b i u l
iosefin, „ r u p t ă de tot j o s " l a 1802 şi „ p r e f ă c u t ă d i n temelie
2
cu t o a t ă c h e l t u i a l a lui H a g i C o n s t a n t i n P o p " ) .
.Astfel Ia sfârşitul secolului a l X V I I I - l e a R o m â n i i o r t o ­
docşi a v e a u două biserici în Sibiiu, nici una însă în centrul
oraşului, ci amândouă la periferii. M a i e r a şi o a 3-a b i s e r i c ă
r o m â n e a s c ă , cea greco-catolică, dincolo de Ţibin, a c ă r e i
a
p i a t r ă de temelie se pusese la 1 7 7 8 ) . E de observat că
şi episcopul I n o c h e n t i e M i c u K l e i n î n c e r c a s e , î n t r e a n i i
1734—37, să se î n s t ă p â n e a s c ă a s u p r a u n u i loc, pe c a r e
i-1 d ă r u i s e î n M a i e r i i S i b i i u l u i b a r o n e a s a A n a M ă r i a de
Hochberg, d a r r e s i s t e n ţ a Saşilor, c a r i l u p t a u s ă - ş i conserve
„puritatea naţională" î n acest o r a ş , e r a a ş a de m a r e ,

1
) I n s c r i p ţ i a de pe c o r u l b i s e r i c i i d i n Maierii Sibiiului
s p u n e u r m ă t o a r e l e : „ I n zilele p r e a p u t e r n i c u l u i împăratului
Leopold a l doilea, î m p ă r a t u l u i R o m a n i l o r , c r a i u l U n g a r i i şi
B o h e m i i şi m a r e p r i n ţ i p u l u i A r d e a l u l u i şi a l t e l e : B i s e r i c a a-
ceasta în maerile Sibiiului a h r a m u l u i sfântului Apostolului
L u c a s ' a u zidit d i n t e m e i u d i n M a s a şi d i n b a n i i î n t r u feri­
cire r ă p o s a t u l u i D o m n u l u i Ghedeon Nichitici Episcopului ne­
u n i t ce a u fost î n A r d e a l , cu s i l i n ţ a D o m n u l u i Gherasim Ada-
movici E p i s c o p u l u i n e u n i t î n A r d e a l l a a n u l 1791".
2
) N. I o r g a , Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramure­
şene în colecţia „ S t u d i i şi d o c u m e n t e " , voi. X I I I , p a g . 179.
3
) Vezi Ungarisches Magazin IV. P r e s s b u r g , 1787 a r t i c o l u l
Hermannstadt, p a g . 402, u n d e se s p u n e : „Die Reformierten und
Griechen h a l t e n i h r e n G o t t e s d i e n s t i n P r i v a t h ä u s e r n , die unirten
Walachen und Zigeuner aber haben vor d e m Saagthore eine
neue Kirche mit einem Thurme, d a z u i m J a h r e /77S den 15-ten
Oktober der G r u n d s t e i n geleget w a r d " . 4*
52 1. LLPAŞ

î n c â t e p i s c o p a l se v ă z u c o n s t r â n s î n cele din u r m ă e&

1
v â n d ă S a ş i l o r imobilul s ă u cu s u m a de 200 f i . ) .
P â n ă să p o a t ă p ă t r u n d e î n l ă u n t r u l o r a ş u l u i , m a i t r e ­
b u i a o l u p t ă destul de a p r i g ă î m p o t r i v a celor h o t ă r î ţ i a-şi
a p ă r a cu î n d â r j i r e privilegiile lor s e c u l a r e .
///.
M u t â n d u - s e la s f â r ş i t u l secolului X V I I I g u v e r n u l a r ­
delean din Sibiiu la Cluj, u n d e elementul m a g h i a r se
p u t e a a f i r m a m a i bine, e p i s c o p u l u i Vasilie Moga, ales l a
1810, i s'a i m p u s d i n V i e n a s ă - ş i a i b ă r e ş e d i n ţ a , s u b ochii
g u v e r n u l u i , l a Cluj u n d e a fost i n s t a l a t la 29 I u n i e 1811.
D a r n o u l episcop, deşi cunoştea foarte b i n e Clujul,
u n d e s t u d i a s e la şcoli î n a l t e t i m p de 3—5 a n i , se s i m ţ e a
s t r â m t o r a t î n c e n t r u l a c e s t a u n g u r e s c , u n d e credincioşii
lui se a f l a u î n t r ' o s t a r e c u l t u r a l ă foarte î n a p o i a t ă . D â n -
d u - ş i s e a m a , că p a ş i m a i î n s e m n a ţ i s p r e p r o g r e s religios,
bisericesc, şcolar şi economic n u v a p u t e a î n t r e p r i n d e f ă r ă
a j u t o r u l p e r m a n e n t al p r e o ţ i l o r şi ţ ă r a n i l o r conştienţi din
p ă r ţ i l e Sibiiului, el a d r e s ă î m p ă r a t u l u i î n t o a m n a a n u l u i
1812 u n m e m o r i u , p r i n c a r e cerea voie, s ă r ă m â n ă c u
r e ş e d i n ţ a î n Sibiiu.

1
) H e i n r i c h H e r b e r t , Die Gegenreformation in Hermann-
stadt zur Zeit Karls VI. M i t t h e i l u n g e n a u s d e n Hermanstädter
Magistratsprotocollen. Cf. Archiv des Vereines für siebenbür-
gische Landeskunde, Sibiiu, 1899, p. 60. I n t r e m o t i v e l e , c a r i î n ­
d e m n a u pe S a ş i să z ă d ă r n i c e a s c ă n ă z u i n ţ a l u i K l e i n de a a v e a
m ă c a r „ u n g r a j d " l a p e r i f e r i a S i b i i u l u i , e r a şi a c e s t a : „ b e s o n ­
d e r s d a u n s e r Nationalprivilegium ein dergleichen alleremp-
findlichstes Loch d u r c h dieses Exempel b e k o m m e n t h ä t e , dass
h i e r d u c h allen a n d e r n hier i m L a n d e wohnenden Nationen
indiscriminatim g l e i c h s a m die T h ü r geöffnet w ü r d e s i c h sub
quaesito-qualitercumque-donatorio iure contra leges patriae et
nationis h i r u n d d o r t zu i m p a t r o n i e r e n u n d nullo observata le­
gali ordine aut unius alteriusve loci privüegio, more et consuslu-
dine s i c h in P o s s e s s i o n zu setzen u n d f o l g s a m in d e r b i s h e r bei­
b e h a l t e n e n Nationalpurität cum totius nationis erversione eine
wunderliche M i x t u r vorgehen w ü r d e , wie dergleichen traurige
E x e m p e l zu K l a u s e n b u r g u n d E n y e d n o c h h e u t e a n d e m Tage-,
l e g e n " (ib., p a g . 57).
 MIMUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 53

'Cererea a c e a s t a şi-o s p r i j i n e a p e u r m ă t o a r e l e m o t i v e -:
1. Credincioşii l u i cu s t a r e m a t e r i a l ă m a i b u n ă i-au
promis, că vor c u m p ă r a în Sibiiu o c a s ă p o t r i v i t ă p e n t r u
reşedinţa episcopească, d a c ă vor p u t e a fi a s i g u r a ţ i , că cen­
t r u l lor bisericesc va r ă m â n e a şi p e n t r u viitor s t a t o r n i c i t
în acest o r a ş .
2. D a c ă li se va î m p l i n i a c e a s t ă dorinţă, ei vor c u m ­
p ă r a n u n u m a i c a s a p r o m i s ă , ci vor s p o r i şi „ f o n d u l si-
d o x i a l " astfel, î n c â t r e p e d e se va p u t e a ' p r o c e d a l a c l ă d i r e a
s e m i n a r u l u i şi p r i n a c e a s t a l a p r o m o v a r e a c u l t u r i i cleru­
lui şi p o p o r u l u i r o m â n , potrivit cu intenţiile î m p ă r ă t e ş t i .
3. F i i n d cei m a i m u l ţ i credincioşi a i l u i î n p ă r ţ i l e
Sibiiului şi B r a ş o v u l u i , îi v a p u t e a cerceta c u m a i p u t i n ă
pierdere de t i m p şi cu cheltueli m a i mici, v a p u t e a s u p r a -
veghia m o n a h i i p r i b e g i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , c a r i prostesc
şi e x p l o a t e a z ă p o p o r u l ; i a r d a c ă s ' a r aşeza în Cluj, p a r t e a
cea m a i m a r e de credincioşi n ' a r m a i p u t e a s'o a i b ă p e r ­
m a n e n t s u b ochii s ă i şi n u a r p u t e a î n t r e p r i n d e d r u m u r i
aşa de l u n g i dela Cluj p â n ă la g r a n i ţ a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , a
Săcuimii şi a U n g a r i e i .
4. I n 'Sibiiu se p o a t e c u m p ă r a m a i c u u ş u r i n ţ ă o c a s ă
potrivită p e n t r u r e ş e d i n ţ a e p i s c o p u l u i şi p e n t r u c l ă d i r e a
s e m i n a r u l u i . C h i a r şi t r a i u l e m a i u ş o r î n Sibiiu decât î n
Cluj. La acestea se m a i a d a u g ă î m p r e j u r a r e a , că î n Sibiiu
Şi în satele d i m p r e j u r s u n t m a i m u l ţ i preoţi, c a r i a r p u t e a
P a r t i c i p a activ, î n calitate de asesori, l a şedinţele con-
sistoriului.
5. Sediul antecesorilor săi a fost din vechime în Si­
biiu, u n d e a r ă m a s episcopul G h e r a s i m A d a m o v i c i şi d u p ă
m u t a r e a g u v e r n u l u i a r d e l e a n la Cluj, p r e c u m a r ă m a s şi
m a i t â r z i u î n t i m p u l v a c a n ţ e i episcopeşti de 15 a n i con-
sistoriul ca o r g a n de c o n d u c e r e bisericească.
6. N i c i episcopii nici s u p e r i n t e n d e n ţ i i a l t o r religii n u - ş i
a u r e ş e d i n ţ a î n acelaş o r a ş cu g u v e r n u l , ci î n alte l o c u r i
m a i potrivite c u cerinţele lor bisericeşti.
7. P r i n g r a ţ i a s p e c i a l ă a M a i e s t ă ţ i i S a l e ar fi m â n -
54 /. LUPAŞ

g ă i a t şi episcopul, î n t r u cât a r s c ă p a de p l a t a c h i r i e i
a n u a l e destul de î n s e m n a t e î n r a p o r t cu l e f ş o a r a lui, c a r e
î n t r ' o s c u m p e t e a ş a de m a r e a b i a - i a j u n g e p e n t r u t r a i u / ) .
M e m o r i u l a fost t r i m i s d i n V i e n a g u v e r n a t o r u l u i a r ­
delean, contele G h e o r g h e B â n f f y l a Cluj, s p r e a d a i n ­
formaţiile n e c e s a r e în t e r m i n de 4 s ă p t ă m â n i . N u c u n o a ş t e m
r a p o r t u l şi p r o p u n e r e a , ce v a fi făcut Bânffy î n a c e a s t ă
c h e s t i u n e . R e z u l t a t u l a fost î n s ă favorabil. Cele 7 motive-
schiţate m a i s u s a u î n d u p l e c a t p e î m p ă r a t u l F r a n c i s c I I ,
s ă î m p l i n e a s c ă r u g ă m i n t e a e p i s c o p u l u i Vasilie M o g a , l ă -
s â n d u - 1 să organizeze î n o r a ş u l Sibiiu u n c e n t r u episco-
pesc p e n t r u R o m â n i i a r d e l e n i .
I n l i p s a t o t a l ă de mijloace p e c u n i a r e a i n i ţ i a t n u m a i
decât o colectă, c a r e a d a t în s c u r t ă v r e m e r e z u l t a t e f r u ­
moase- I n s u ş m i t r o p o l i t u l s â r b e s c Ştefan S t r a t i m i r o v i c i a
c o n t r i b u i t cu 100 de g a l b e n i " ) , i a r n e g u ţ ă t o r u l m a c e d o ­
r o m â n din B u d a p e s t a , mecenatele A t a n a s i e Grabovski,
u n c h i u l A n a s t a s i e i Ş a g u n a , a d ă r u i t 100 florini r e n a n i , ,
f ă r ă a p u t e a s ă p r e v a d ă — fireşte — c ă î n r e ş e d i n ţ a e p i -
scopească, ce u r m a s ă se c u m p e r e d i n b a n i i acestei colecte,
se v a a d ă p o s t i m a i t â r z i u , c â t v a t i m p , şi fiul nepoatei sale,
providenţialul mitropolit Andrei.
B e z u l t a t u l colectei a fost de 23.000 fi., d i n fondul
s i d o x i a l li s'a î n c u v i i n ţ a t s u m a de 15.120 fl., deci l a o l a l t ă
38.120 fl.
Astfel izbuti episcopul M o g a s ă c u m p e r e dela g u v e r ­
n a t o r u l Gheorghe Bânffy c a s a din S t r a d a Cisnădiei, a z i

1
) O r i g i n a l u l a c e s t u i m e m o r i u se p ă s t r e a z ă î n a r h v i a
c u r ţ i i d i n V i e n a s u b n r . 2984 d i n 1842.
2
) P r o t o p o p u l S i b i i u l u i , Ilie P o p o v i c i t r i m i t e l a 10 Febr.
1819 cu n r . 6 p r e o ţ i l o r o c i r c u l a r ă de u r m ă t o r u l c u p r i n s : „ C u c e r ­
n i c i l o r P r e o ţ i ! E x e l e n ţ i e a S a A r c h i e p i s c o p u l şi M i t r o p o l i t u l
n o s t r u D o m n u l Ştefan Stratimirovici d e l a Carloveţi, l u â n d ştire
a t â t d e s p r e a c e e a , că a s a P r e a o s f i n ţ i t ă M ă r i r e î m p ă r ă t e a s c ă
s ' a u m i l o s t i v i t a î n g ă d u i a se r i d i c a în S i b i i u c a s ă de E p i s c o p i e
p e s e a m a n e u n i ţ i l o r de legea r ă s ă r i t u l u i , c â t şi că s ' a r Ii
a f l a t p â n ă a c u m m u l ţ i b l a g o s l o v i ţ i B i n e f a c t o r i l a acel L u c r u -
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 55

Regina M ă r i a ( p â n ă i n S t r a d a I e r n e i ) cu s u m a de 36.000 ţi.

C o n t r a c t u l fusese a p r o b a t de g u v e r n u l a r d e l e a n la 11
Noemvrie 1819. M a g i s t r a t u l d i n Sibiiu, a f l â n d d e s p r e a-
ceasta, s'a g r ă b i t a p r o t e s t a c o n t r a v â n z ă r i i . I n s u ş corni­
ţele săsesc a i n t e r v e n i t l a V i e n a î n c h e s t i u n e a a c e a s t a
s p u n â n d că Saşii, a v â n d n e a p ă r a t ă t r e b u i n ţ ă de c a s a lui
Bânffy, s u n t d a t o r i a o c u m p ă r a ei, deoarece la c a s a sfa­
tului ( R a t h a u s ) n u m a i a u loc p e n t r u a r h i v ă decât cel
mult t i m p de 2 a n i .
După cuvenita cercetare cancelaria curţii imperiale
din Viena p r o p u n e s ă fie r ă s p i n s p r o t e s t u l Saşilor, i a r
v â n z a r e a s ă fie a p r o b a t ă . Astfel u r m a „resolufia augustis-
1
sinx}- din 22 Iulie 1820 ), p r i n c a r e fu î n c u v i i n ţ a t ă p r o ­
p u n e r e a c a n c e l a r i e i cu a d a o s u l , ca m a g i s t r a t u l d i n Sibiiu
să m i cuteze a p u n e piedeci l u c r ă r i l o r p r e g ă t i t o a r e î n ve­
derea, u n u i i n s t i t u t s e m i n a r i a l .
Tată, c u m d u p ă a t â t e a î n c e r c ă r i neizbutite, d u p ă lo­
cuinţa t r e c ă t o a r e a m i t r o p o l i t u l u i S a v a B r a n c o v i c i î n c a s a

b u n şi de p ă r i n ţ i i n o ş t r i d o r i t , a ş a î n a l t L ă u d a t u l A r h i e p i s c o p
şi M i t r o p o l i t l a 15 I a n u a r i e a. c. a u t r i m i s î n s c r i s t u t u r o r
Bine f a c t o r i l o r , c a r e s'au î n d u r a t a d ă r u i a j u t o r s p r e r i d i ­
care a c e l o r c a s e episcopeşti, să le f a c e m cu n u m e l e E x e l e n t i i
sale c u n o s c u t , c u m că şi î n a l t P r e a o s f i n ţ i a S a l a u d ă r î v n a
cea b u n ă a a c e l o r B i n e f a c t o r i i şi t r i m i t e a c e l o r a s f i n ţ i t ă B l a g o -
slovenie A r h i p ă s t o r e a s c ă şi m o l i t f ă de m â n t u i r e , pe l â n g ă a-
c e a s t a cu m a r e î n d u r a r e P ă r i n t e a s c ă a u d ă r u i t E x e l e n ţ i e a sa
Şi 100 de Galbeni l a r â d i c a r e a C a s e l o r E p i s c o p e ş t i .
.,Vi se p o r u n c e ş t e C u c e r n i c i i l o r V o a s t r e , ca p e n t r u a c e s t
m a i s u s n u m i t Dulce P ă r i n t e şi v r e d n i c P a t r o n al religii n o a ­
s t r e s ă faceţi p o m e n i r e cu t o a t ă s â r g u i n ţ a Ia s f â n t u l o l t a r i u ,
ca î n d e l u n g să-1 ţie A t o t s t ă p â n i t o r i u l s ă n e m â n g ă i e p ă r i n ­
teşte".
1
) A r h i v a c a n c e l a r i e i a u l i c e d i n V i e n a n r . 2755 d i n 1820.
„Resolutio augustissima: C a n c e l l a r i a e o p i n i o n e m eo a d d i t o a p p r o -
bo. Magistratura Cibiniensem serio inhibendum esse, n e p r a e -
p a r a t o r i i s d i s p o s i t i o n i b u s p r o Instituto Seminarii Cleri graeci
non uniţi r i t u s in gremio civitatis constabiliendo ulla impedi-
m e n t a p o n e r e p r a e s u m m a t . S c h ö n b r u n n die 22 Iulii 1820. Ad
Altissimum M a n d a t u m Suae Maiestatis. Ludovicus m. p.".
 56 I. LUPAŞ

l u i G r a i i u s ( 1 6 7 4 — i t j 8 0 ) , d u p ă acelea şi m a i efemere ale

episcopilor Diouisie .Novacoviei, Sofronie Chirilovici, G h e -
deon JN'ichitici şi G l i e r a s i m A d a m o v i c i , i a c h i r i a t e î n casele
diferiţilor cetăţeni sibieni, R o m â n i i a r d e l e n i r e u ş i r ă să
p ă t r u n d ă î n s f â r ş i t la 1820 î n „vestita cetate a S i b i i u l u i "
c u c e r i n d u - ş i aci u n a d ă p o s t s t a t o r n i c p e n t r u c l ă d i r e a lor
şi p r e g ă t i n d calea p e n t r u c r e a r e a u n u i c e n t r u bisericesc
şi e u l t u r a l - p o l i t i c , c a r e p r i n activitatea lui A n d r e i Ş a g u n a
a v e a s ă se r i d i c e peste câteva decenii l a i m p o r t a n ţ ă liotă-
r î t o a r e în v i a ţ a R o m â n i l o r c i s c a r p a t i n i . D a c ă proiectele
lui Ş a g u n a de a r e î n f i i n ţ a m i t r o p o l i a r o m â n ă a r d e l e a n ă
şi de a aşeza c a t e d r a l a ei „ î n p i a ţ a cea m a r e a S i b i i u l u i "
n u m a i p u t e a u fi z ă d ă r n i c i t e p r i n mijloacele a d m i n i s t r a ­
tive, de c a r e s'a făcut a t â t a uz şi a b u z c o n t r a R o m â n i l o r
în secolul X V I I I , n u a u lipsit î n s ă î n publicistica t i m p u l u i ,
în special î n cea din c e n t r u l m o n a r h i e i h a b s b u r g i c e , î n c e r ­
c ă r i l e de a-1 d i s c r e d i t a , p r e z e i i t â n d u - 1 ca pe f ă u r i t o r u l
u n o r p l a n u r i subversive, m e n i t e a s d r u n c i n a m o n a r h i a şi
J
a p r e g ă t i calea P a c o - R o m â n i e i ) .

J
) Astfel p u b l i c ă z i a r u l clin V i e n a Wanderer l a 8 Maiu
1850, n r . 218 u r m ă t o a r e l e : „Die e t h n o g r a p h i s c h e n u n d politi­
s c h e n V e r h ä l t n i s s e S i e b e n b ü r g e n s m a c h e n es begreiflich, d a s s
v o r z u g s w e i s e dieses L a n d z u m Sitze d e r n e u zu s c h a f f e n d e n
M e t r o p o l i e a u s e r s e h e n w u r d e : u n d w e n n , w i e Bischoff Ş a g u n a
zu w i e d e r h o l t e n M a l e n s i c h g e ä u s s e r t h a t . diese auf dem Gros­
sen Ringe in Hermannstadt sich erheben soll, so zeigt die ge­
troffene W a h l des u n s t r e i t i g g ü n s t i g s t e n S t a n d p u n k t e s für die.
Vermittlung der daco-romanischen Interessen diesseits und jen­
seits der Karpathen wieder n u r von k l u g e r B e r e c h n u n g des
gut ausgedachten u n d scheinbar unschuldigen Planes. In dem
d e u t s c h e n H e r m a n n s t a d t , m i t t e n i m H e r z e n des g e r m a n i s c h e n ,
u n d m a n m u s s h i n z u s e t z e n , specifisch ö s t e r r e i c h i s c h e n Ele­
m e n t e s h a r t a n den P f o r t e n d e r W a l a c h e i , — eine Metropolie
für alle Romanen im Österreich ! F ü r w a h r der P l a n ist nicht
übel. Ein Federzug — und Dacoromanien wäre fertig ! . . . H i e r ­
l a n d e s ist es d e r a u s s e r o r d e n t l i c h e n T h ä t i g k e i t d e s Bischofs
Ş a g u n a b e r e i t s g e l u n g e n , selbst während des Ausnahmszustan-
des, die C o n c e s s i o n zu e i n e r g e m i s c h t e n , z u r M e h r z a h l a u s
L a i e n b e s t e h e n d e n K i r c h e n v e r s a m m l u n g zu e r l a n g e n . ( E s m u s s
 SIRUUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 57

i n p r i v i n ţ a b i s e r i c e a s c ă i m p o r t a n ţ a a c e s t u i o r a ş se
a f i r m ă p r m faptul, că r e s t a u r â n d Ş a g u n a v i a ţ a c o n s t i t u ­
ţională, a episcopiei şi, d u p ă 18(34, a m i t r o p o l i e i a r d e l e n e , la
Sibiiu se Î n t r u n i r ă m e m b r i i s i n o a d e l o r d i n 1850, 1860 şi 1864,
tot aci se [ i n u r ă vestitele congrese de o r g a n i z a r e m i t r o p o l i t a ­
n ă din 1868 şi 1870, p r e c u m şi toate câte a u m a i u r m a t de a-
tunci p â n ă în zilele n o a s t r e . Aceste î n t r u n i r i c o n s t i t u ţ i o n a l e
bisericeşti î n c e p u r ă a d a S i b i i u l u i u n a s p e c t tot m a i p r o n u n ­
ţat şi m a i conştient r o m â n e s c , pe c a r e n u p u t e a să-1 a i b ă m a i
înainte decât p r i n m u l ţ i m e a elementelor ţ ă r ă n e ş t i , c a r i ve-
niau în a n u m i t e zile din f r u m o a s e l e sate învecinate, la t â r ­
gurile de s ă p t ă m â n ă ale Sibiiului, t o t d e a u n a b i n e cercetate.
Şaguna a r e u ş i t s ă s p o r e a s c ă î n m o d c o n s i d e r a b i l p r o p r i e t ă ­
ţile bisericii r o m â n e î n o r a ş u l Sibiiului, f ă c â n d c â t e v a n o r o ­
coase c u m p ă r ă t u r i , de case şi g r ă d i n i , d u p ă c e izbuti s ă î n l ă ­
ture piedecile, p r i n c a r i S a ş i i c e r c a u s ă z ă d ă r n i c e a s c ă —- cu
orice prilej — p ă t r u n d e r e a elementelor r o m â n e ş t i î n cen­
trul o r a ş u l u i . Astfel, c â n d a c u m p ă r a t Ş a g u n a c a s a lui
Apor — • a c t u a l a r e ş e d i n ţ ă de i a r n ă a m i t r o p o l i t u l u i — o de­
putăţie a Saşilor s'a d u s la g u v e r n a t o r u l A r d e a l u l u i , p r i n ­
cipele W o h l g e m u t l i , s ă protesteze. Acesta î n s ă — d u p ă c u m
aflăm din s c r i s o a r e a t r i m i s ă de A r o n F l o r i a n la 17 I a n u a r i e
1852 lui Toan M a i o r e s c u — „i-a o c ă r â t f r u m o s şi i-a dat a-
1
f a r ă " ) . Ş a g u n a a iniţiat şi a c ţ i u n e a p e n t r u c l ă d i r e a ca­
tedralei r o m â n e şi astfel la 115 a n i d u p ă z i d i r e a bisericii
din Maierii Sibiiului s'a p u t u t î n ă l ţ a , c h i a r în c e n t r u l a-

b e m e r k t w e r d e n , d a s s eine K i r c h e n v e r s a m m l u n g i n d i e s e r Z u -
s a m m e n z e t z u n g — 25 P r i e s t e r , 2 T h e o l o g e n u n d 30 L a i e n , m e i s t
ehemalige T r i b u n e n u n d Präfecten, d a r u n t e r I a n c u , Axinte —
l
n Siebenbürgen nie v o r g e k o m m e n . Eine ähnliche wurde zu
gleicher Zeit a u c h i n A r a d b e a b s i c h t i g t , a b e r v o m F e s t u n g s -
commando untersagt, und der Arader romanische Bischof,
Welcher sie d e s s e n u n g e a c h t e t a u s g e s c h r i e b e n h a t t e , a u s d e r
F e s t u n g entfernt.).... Eine dacoromanische Metropolie in Sieben­
bürgen! — und der Osten ist für Österreich verloren T
*) Cf. I. L u p a s , Mitropolitul Andrei $aguna, monografie
l s t
o r i c ä , ed. I I . Sibiiu, 1911, p . 110, n o t a 1.
 58 /. LUPAŞ

cestui o r a ş privilegiat, b i r u i t o a r e şi vestitoare de m â n t u i r e ,

c r u c e a c a t e d r a l e i o r t o d o x e sfinţite l a 1906.
I n p r i v i n ţ a c u l t u r a l ă î n c e p u s e a se a f i r m a î n Sibiiu
u n s p o r de v i a ţ ă r o m â n e a s c ă î n c ă dela s f â r ş i t u l secolului
X V I I I p r i n î n f i i n ţ a r e a şcoalelor şi a c u r s u l u i de p r e g ă t i r e
p e d a g o g i c ă a viitorilor î n v ă ţ ă t o r i , c u r s p e c a r e îl c o n d u c e a
î n c ă de p e l a 1785 d i r e c t o r u l D i m i t r i e E u s t a t i e v i c i , fiul
vestitului p r o t o p o p b r a ş o v e a n E u s t a t i e Grid, c a r e c ă l ă t o r i s e
p r i n R u s i a , o b ţ i n â n d dela ţ a r e v n a E l i s a v e t a a j u t o a r e b ă ­
neşti p e n t r u r e s t a u r a r e a bisericii Sf. M c o l a e din Şcheii B r a ­
şovului. Activitatea d i r e c t o r i l o r R a d u T e m p e a , G h e o r g h e
H a i n e s şi Moise F u l e a , ca î n d r u m ă t o r i a i î n t r e g u l u i î n v ă ţ ă ­
m â n t r o m â n e s c d i n p l ă p â n d e l e scoale „ n a ţ i o n a l e - n e u n i t e "
ale A r d e a l u l u i a l ă s a t n u m e r o a s e dovezi d e s p r e s p o r u l lent,
ce se făcea pe t e r e n c u l t u r a l , m a i ales î n p ă r ţ i l e d i n s u d u l
T r a n s i l v a n i e i . D e s c h i d e r e a s e m i n a r u l u i teologic î n Sibiiu, la
1811, deşi a r ă m a s tot t i m p u l p ă s t o r i r i i lui Vasile M o g a î n -
tr'o stare cam primitivă, era însă fără îndoială o promi­
s i u n e p e n t r u viitor. P r i c e p u t u l o r g a n i z a t o r Ş a g u n a a înţeles
c h i a r dela î n c e p u t u l p ă s t o r i r i i sale să dea a c e s t u i s e m i n a r
t o a t ă a t e n ţ i u n e a , o r g a n i z â n d u - 1 î n d o u ă s e c ţ i u n i : teologică şi
p e d a g o g i c ă , s p o r i n d u - i n u m ă r u l de profesori, m u t â n d u - 1
din edificiul, î n c a r e e r a a d ă p o s t i t p e t i m p u l a n t e c e s o r u l u i
s ă u î n altul, î n c a r e se găseşte şi azi ( S t r . Metropoliei) şi
î n z e s t r â n d u - 1 c u cele n e c e s a r e p e n t r u a c o r ă s p u n d e n i v e l u ­
l u i şi cerinţelor p e d a g o g i c e - e d u c a t i v e din secolul X I X .
I n sfârşit p e n t r u cărţile r o m â n e ş t i , c a r e m a i î n a i n t e
a p ă r e a u î n tipografiile l u i H o c h m e i s t e r , I o a n B a r t şi
Cloesius, Ş a g u n a î n f i i n ţ a cu b a n i i s ă i p r o p r i i o t i p o g r a f i e
r o m â n e a s c ă , p e c a r e o deschise la 27 A u g u s t 1850. D i n
t i p o g r a f i a a c e a s t a a u ieşit u n n u m ă r c o n s i d e r a b i l de c ă r ţ i ,
z i a r e şi reviste r o m â n e ş t i , c a r i a u făcut c a i m p o r t a n ţ a c u l ­
t u r a l ă a S i b i i u l u i s ă s p o r e a s c ă d i n deceniu î n deceniu.
Lipseşte o statistică e x a c t ă a p u b l i c a ţ i i l o r l i t e r a r e r o m â ­
neşti, a p ă r u t e î n Sibiiu. A b i a s'a făcut p â n ă a c u m o î n c e r ­
care în privinţa aceasta prin schiţarea s u m a r ă a p u b l i -
 SIBI1UL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 59

caţiilor a p ă r u t e aci p â n ă l a 1873, c a r e se u r c ă a p r o x i m a ­

1
tiv la n u m ă r u l de 368 ) . I n u l t i m a j u m ă t a t e de veac n u ­
m ă r u l lor a fost f ă r ă î n d o i a l ă şi m a i î n s e m n a t .
Cât de m a r e a j u n s e s e i m p o r t a n t a S i b i i u l u i c a c e n t r u
c u l t u r a l r o m â n e s c î n t i m p u l l u i Ş a g u n a , se p o a t e c o n s t a t a
şi din faptul, c ă î n N o e m v r i e 1 8 6 1 . c â n d s'a î n f i i n ţ a t
„ A s o c i a t i u n e a t r a n s i l v a n ă p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă şi c u l ­
t u r a p o p o r u l u i r o m â n " , — sediul acestei î n s e m n a t e i n s t i -
t u ţ i u n i c u l t u r a l e , î n c a r e toţi intelectualii v e d e a u o e x p r e -
siune a s o l i d a r i t ă ţ i i şi u n i t ă ţ i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e p e plaiu­
rile a r d e l e n e — a r ă m a s î n Sibiiu, f ă r ă c a v r e - u n u l d i n t r e
iniţiatorii s a u m e m b r i ei s ă fi făcut vre-o p r o p u n e r e p e n ­
t r u alt c e n t r u o r ă ş e n e s c d i n A r d e a l . I a r c â n d s'a i n a u g u ­
r a t î n v a r a a n u l u i 1905 „ M u z e u l A s o c i a ţ i u n i i " , a ieşit din
nou la iveală f r u m o s u l p r o g r e s c u l t u r a l , pe c a r e îl r e a l i z a s e
Sibiiul r o m â n e s c î n c u r s u l secolului X I X .
I n p r i v i n ţ a politică elementul r o m â n e s c î n c e p u a se
manifesta î n Sibiiu î n p r e a j m a dietei a r d e l e n e d i n 1 7 9 0 — 1 ,
când s ' a u î n t r u n i t aci toţi p r o t o p o p i i ortodocşi, d â n d m a n ­
dat e p i s c o p u l u i G h e r a s i m A d a m o v i c i s ă plece la V i e n a î n
calitate de „ d e p u t a t al n a ţ i u n i i r o m â n e " şi s ă i n t e r v i n ă l a
t r o n u l î m p ă r ă t e s c p e n t r u d o b â n d i r e a d r e p t u r i l o r civile şi
politice p e s e a m a t u t u r o r fiilor acestei n a ţ i u n i . M a i t â r ­
ziu, î n t i m p u l s e d i s v a c a n ţ e i episcopeşti d i n t r e a n i i 1796—-
1810 C o n s i s t o r u l d i n Sibiiu c e r u s ă i se încuviinţeze d r e p t u l
de a t r i m i t e u n r e p r e z e n t a n t a l s ă u l a şedinţele dietei a r d e ­
lene, ca s ă p o a t ă a p ă r a interesele c l e r u l u i şi ale p o p o r u ­
lui o r t o d o x r o m â n . C e r e r e a a r ă m a s f ă r ă r e z u l t a t , d a r ea
constitue o f r u m o a s ă d o v a d ă a conştiinţei cetăţeneşti, c a r e
m cercurile p r e o ţ i m i i a r d e l e n e e r a a ş a de t r e a z ă l a î n c e ­
p u t u l secolului X I X . I m p o r t a n ţ a politică r o m â n e a s c ă a
Sibiiului a s p o r i t şi p r i n faptul, c ă î n p r e a j m a m i ş c ă r i l o r
r e v o l u ţ i o n a r e din 1848 de a i c i şi-a t r i m i s S i m i o n B ă r n u ţ i u

1
) Cf. Revista p e n t r u Istorie, Arheologie şi Filologie, vok
X I
I I . Bucureşti, p . 97—153.
 60 1. LUPAŞ

1
s t r i g ă t u l s ă u de l i b e r t a t e ) , î n d r u m ă r i l e sale î n tot c u p r i n s u l
A r d e a l u l u i , i a r m a i t â r z i u comitetul n a ţ i o n a l ( „ g o b e r n u l
r o m â n e s c " , c u m îl n u m i a p o p o r u l ) de aici d i n Sibiiu a
p r i v e g h i a t , ca R o m â n i i a r d e l e n i s ă se p o a t ă s t r e c u r a cu
cinste p r i n c u m p l i t u l v â r t e j a l r ă z b o i u l u i civil din a n i i
1848—49. Aci s ' a u ţ i n u t l a î n c e p u t u l erei c o n s t i t u ţ i o n a l e
(1861—63) coni'erenţele politice şi congresele n a ţ i o n a l e ale
R o m â n i l o r a r d e l e n i , a c i dieta a r d e l e a n ă d i n 1863—4, î n c a r e
s'a decretat egala î n d r e p t ă ţ i r e a n a ţ i u n i i şi limbei r o m â n e
a l ă t u r i de celelalte n a ţ i u n i c o n l o c u i t o a r e . Cât a c o n t r i b u i t
p e r s o n a l i t a t e a lui Ş a g u n a şi la s p o r i r e a i m p o r t a n ţ e i politice
a Sibiiului r o m a n e s c , p u t e m înţelege din c u v â n t a r e a r o s t i t ă
de u n d e p u t a t r o m â n m a g h i a r i z a t , Gavriil Mihali, c a r e î n
ş e d i n ţ a dietei din B u d a p e s t a , la 25 M a i u 1861, s p u n e a că
î n A r d e a l capul văzut a l u n u i partid (cel n a ţ i o n a l - r o m â n ) ,
c a r e nu vrea să recunoască unirea Ardealului cu Ungaria,
nici s ă p a r t i c i p e la dieta u n g u r e a s c ă din P e s t a , locueşte tn
Sibiiu. „Telegraful R o m â n " r ă s p u n d e a cu d r e p t c u v â n t
că n u u n om, ci întreagă naţiunea română este c o n t r a
u n i r i i c u U n g a r i a şi că e a a r e a t â t e a capete, câţi R o m â n i
se află î n A r d e a l , p r i n u r m a r e s c a u n u l ei n u se află î n
Sibiiu, ci el este î n i n i m a t u t u r o r R o m â n i l o r , a f a r ă d e
2
câţiva r e n e g a ţ i ) .
D i n zilele l u i Ş a g u n a p â n ă l a î n c e p u t u l secolului X X
c e n t r u l politic al R o m â n i l o r a r d e l e n i a r ă m a s Sibiiul. I m ­
p o r t a n ţ a acestui o r a ş se a f i r m a şi p r i n z i a r u l oficial
al p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l - r o m â n , Tribuna c a r e a p ă r u a c i t i m p
de 19 a n i (1884—1903) şi p r i n a c ţ i u n e a politică m e m o -
r a n d i s t ă , i n i ţ i a t ă şi c o n d u s ă tot d i n Sibiiu. F r u n t a ş i i p o l i ­
tici a v u r ă î n sfârşit la 1905 s a t i s f a c ţ i a de a vedea a j u n s ă

1
) „Strigă B ă r n u ţ i u din Sibiu
Că Ardealul nu-i p u s t i u " . . . — Despre i m p o r t a n ţ a Sibiiului
î n p r e a j m a şi î n c u r s u l e v e n i m e n t e l o r d i n a n i i 1848—49 vezi şi
•opinia D-lui G. B. D u i c ă î n Viata şi ideile lui Simion Bărnuţiu,
B u c u r e ş t i , 1924, p . 87 şi u r m .
2
) T. V. P ă c ă ţ i a n , Cartea de aur, voi. II, p. 318.
 SIBIIUL CA CENTRU AL VIEŢII ROMÂNEŞTI 61

la b i r u i n ţ ă d i r e c ţ i a politică activistă, p r o p o v ă d u i t ă de
dânşii î n c ă d i n zilele l u i Ş a g u n a . D u p ă d i s p a r i ţ i a „Tribu­
nei" şi d u p ă c o n f e r i n ţ a n a ţ i o n a l ă d i n 1905 r o l u l Sibiiului
în politica n a ţ i o n a l ă - r o m â n e a s c ă î n c e p u s e a t r e c e a s u p r a
A r a d u l u i , c a r e şi-a î m p l i n i t cu vrednicie g r e a u a m i s i u n e
p â n ă la 1 D e c e m v r i e 1918.
Când a ajuns însă Transilvania sub c â r m u i r e r o m â ­
nească, cel d i n t â i g u v e r n n a ţ i o n a l a l acestei p r o v i n c i i n u
putea găsi u n loc m a i p o t r i v i t p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a activi­
tăţii sale politice, c u l t u r a l e şi economice decât Sibiiul. Din
acest o r a ş a u p o r n i t t i m p de u n a n de zile toate m ă s u r i l e şi
disposiţiile n e c e s a r e p e n t r u î n t i n d e r e a s t ă p â n i r i i r o m â n e ş t i
p â n ă la g r a n i ţ e l e p ă m â n t u l u i şi g r a i u l u i s t r ă b u n . Aci s'au
ţinut în A u g u s t 1919 şedinţele „ m a r e l u i sfat n a ţ i o n a l " , c a r o
a legiferat p e n t r u R o m â n i i a r d e l e n i votul obştesc şi r e f o r m a
a g r a r ă t o c m a i î n zilele, c â n d a r m a t a r o m â n ă i n t r a t r i u m ­
fătoare î n B u d a p e s t a . M i n u n a t ă c o i n c i d e n ţ ă şi d r e a p t ă
r ă s p l ă t i r e a t u t u r o r suferinţelor din u l t i m a j u m ă t a t e de
veac, din epoca p s e u d o c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u l u i m a g h i a r !
I n sfârşit din Sibiiu se o b i ş n u i s e r ă R o m â n i i a r d e l e n i
a-şi p r i m i şi î n d r u m ă r i l e de o r d i n e c o n o m i c - f i n a n c i a r
p a r t e dela b a n c a Albina, — a c ă r e i activitate s e m i c e n t e -
n a r ă va fi î n f ă ţ i ş t ă î n c u r â n d î n t r ' o m o n o g r a f i e m e n i t ă
a complecta p e cea p u b l i c a t ă de r ă p o s a t u l Nicolae P e t r a -
P e t r e s c u la jubileul de 25 a n i •—• p a r t e dela „Revista Eco­
nomică", a i c ă r e i r e d a c t o r i şi c o l a b o r a t o r i a u înţeles s ă l ă ­
m u r e a s c ă î n d e p l i n ă c u n o ş t i n ţ ă de c a u z ă chestiunile de
interes p e n t r u economia n a ţ i o n a l ă şi p e n t r u p r o g r e s u l
instituţiilor f i n a n c i a r e , p a r t e dela „ S o l i d a r i t a t e a " , a s o c i a ­
ţia b ă n c i l o r r o m â n e ş t i a r d e l e n e , cu sediul tot î n Sibiiu.
A c e a s t ă m u l t i l a t e r a l ă , r o d n i c ă şi b i n e f ă c ă t o a r e a c t i v i ­
tate a c r e a t t r a d i ţ i i respectabile, î n f ă ş u r â n d Sibiiul româ­
nesc î n t r ' o a u r e o l ă l u m i n o a s ă de o r a ş al m u n c i i s i s t e m a -
hce, al s t ă r u i n ţ e l o r î n d ă r ă t n i c e , al p r o g r e s u l u i c u l t u r a l şi
al fecundelor iniţiative economice şi politice.
Fie binecuvântată amintirea tuturor Românilor mari
62 1. LUPAŞ

şi mici, cari dela cei pomeniţi în oastea comitelui sibiian

Ioachim la 1210 şi până la cei din zilele noastre, timp d e
peste 700 de ani au contribuit cu munca, înţelepciunea,
virtutea şi sacrificiul lor, ca să facă din acest o r a ş u n
centru de viaţă bisericească, culturală, financiară-econo-
mică, politică şi militară de netăgăduită importanţă şi de
atâta folos în viaţa neamului nostru !

I. Lupaş.
ir

Familia lui Nicolae Olahus

de S. Bezdeclri

I n t r ' o s c r i s o a r e p a r t i c u l a r ă , u n u l d i n t r e cei m a i b u n i
istorici m a g h i a r i de a z i î n t r e b a p e a u t o r u l c ă r ţ i i „Doi u -
manişti r o m â n i î n secolul X V I " , d a c ă este î n a d e v ă r o nece­
sitate a ştiinţei istorice, c a N i c o l a u s O l a h u s — p e r o m â n e ş t e :
Niculae V a l a h u l — s ă fie scos d i n s e r i a u m a n i ş t i l o r u n ­
g u r i şi r e v e n d i c a t p e n t r u aceea a u m a n i ş t i l o r r o m â n i . P r i n
activitatea s a c u l t u r a l ă , p r i n m a r e a s a i n f l u e n ţ ă , p r i u
preţioasele servicii a d u s e regelui, p e c a r 1-a slujit, el a -
parţine fireşte U n g a r i e i . I n s ă p r i n o r i g i n e a lui, p r i n s â n ­
gele şi p r i n c r e e r u l s ă u el a p a r ţ i n e — i n c o n t e s t a b i l — R o ­
mânilor, î n v ă ţ a t u l s e c r e t a r a l R e g i n e i M ă r i a r e c u n o ş t e a
U n g a r i a d r e p t p a t r i a l u i . Ş i c â n d î n B r u x e l l e s se a p u c ă
să scrie „ H u n g a r i a " şi „ A t i l a " el n u v a fi u r m ă r i t -— l u ­
crul e evident — decât s ă facă c u n o s c u t ă î n Occident ţ a r a ,
căreia îşi î n c h i n a s e serviciile şi c a r e e r a a c u m a d e v ă r a t a
sa p a t r i e . Că el n u ş i - a u i t a t n i c i u n m o m e n t o r i g i n e a şi
n e a m u l s ă u r o m â n e s c , se p o a t e vedea a t â t d i n p o r e c l a
Olahus, p e c a r e o p o a r t ă cu m â n d r i e a t â t el c â t şi f a m i l i a
1
hri, cât şi d i n scrisorile s a l e ) , şi m a i ales d i n d o c u m e n ­
tul, p r i n c a r e el e r i d i c a t l a r a n g u l de b a r o n a l I m p e r i u ­
2 3
l u i ) , c a s ă n u m a i v o r b i m de diversele p a s a g i i ) d i n
H u n g a r i a , u n d e vorbeşte de s t r ă b u n i i s ă i .

1
O l â h Miklos-Levelezâse-Ipolyi A r n o l d . (M. H . H . Depl.
XXV) p g . 3 i i : „ M e n i n i ego p a t r e m m e u m , q u i erat o r t u s ex
sa
nguine Dracula Voyvodae Valachiae..."
2
D o c u m e n t u l e p u b l i c a t î n î n t r e g i m e : „De s i t u , m o r i b u s
e t
c S c y t h a r u m " de N i c . R o z e n b e r g , î m p r e u n ă cu Hungaria ed.
^ ° l l a r . v. p g . 229 iqq. v o r b i n d d e s t r ă m o ş i i şi de originea l u i
64 á. BEZDECÜl

Deşi ştirile, pe c a r e le avem, a t â t de la X. O l a h u s cât

şi de i a uliii, d e s p r e o r i g i n e a sa, s â n t destui de n u m e r o a ­
se, totuşi a c e a s t ă chestie e i n c ă d e p a r t e de a fi e l u c i d a t ă .
Şi p o a t e că t o c m a i c o n t r a z i c e r e a d i n t r e aceste ş t i r i a f ă ­
cut pe u n i i să se î n d o i a s c ă de nobleţă V a l a h u l u i , c a r e a
a j u n s m i t r o p o l i t la S t r i g o n i u . Avem de a face cu o a d e v ă ­
r a t ă e n i g m ă , din s t u d i u l c ă r e i a se vede cât de p l i n ă de
l a c u n e şi de i n c e r t i t u d i n e m a i este î n c ă , în m u l t e
p ă r ţ i , istoria t r e c u t u l u i n o s t r u , c h i a r a celuia care
n u e p r e a î n d e p ă r t a t . N i c i eu nu m ă pot m â n g â i a
cu g â n d u l , că î n r â n d u r i l e de m a i jos voi izbuti s'o
desleg, î n s ă p r i n g r u p a r e a datelor, pe c a r e le a d u n aci,
voi a j u t a poate u n u i istoric de meserie, să se a p r o p i e de
deslegarea ci.

Scritorii, care ne furnizează date despre chestiunea

ce n e i n t e r e s e a z ă , se pot î m p ă r ţ i î n trei categorii :
a ) cei c a r i se îndoesc de originea p r i n c i a r ă a Ola-
hilor şi c a r i socotesc pe N i c . Olahus., d r e p t u n h â b l e u r " ;
b) cei c a r e îl cred de origine d ă n u l e a s c ă şi c) cei c a r e
susţin, că se t r ă g e a clin n e a m u l D r ă c u l e ş t i l o r .
Din p r i m a serie face p a r t e F . F o r g a c h , episcopul din
O r a d e a , crescut la şcoală de Nic. O l a h u s . V e n i n o s u l e p i s ­
cop a f i r m ă în al s a u C o m m e n t a r i u s (eil. H o r â n y i . p . 317)
că Nicolae a fost ..sordidissino loco n a t u s " . F e a f i r m a ţ i u n i l e
sale nu se poate însă p u n e m a r e preţ, d u p ă c u m ne a-

Olabus, d i p l o m a s p u n e : „ i n t e r q u a s (gentes) V a l a c h i , g e n t i l e s
tui, m i n i m e postremas h a b a n t : ut quas ab ipsa r e r u m d o m i n a
u r b e R o m a o r i u n d o s et i n u n a i l l i u s o p u l e n t i s s i m a p a r t e , cui
n u n c n o m e n est T r a n s a l p i n a e , a d a r c e n d a s í i n i t i n o r u m h o s -
t i u m in p r o v i n c i a s R o m a n a s i n c u r s i o n e s , collocatos esse con­
s t a i ; unric mine quoque sua lingua Romania vocantur... Qua t u a
i s t a g e n s p r a e p o l l e u s fuit, m u l t o r u m p r a e s t a n t i s s i m o r u m g e n e -
t r i x ; i n t e r q u o s et I o a n n e s H u n y a d e s , i n e l y t i R e g i s Mathiae-
p a t e r , et i l l i u s a e t a t i p r o x i m i m a i o r e s t u i e n i t u i s s e f e r u u t u r ' .
(v. pag. 237).
3
) H u n g a r i a . ed. R o l l a r . V i n d o b . 1763. p g . 55 s. 99.
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 65

vertizează î n s u ş i istoricul I . M a i l a t h (Gesch. der U n g . V,

110). I n t r ' a d e v ă r , oricine citeşte dealtfel v i g u r o a s a şi ele­
g a n t a scriere a e p i s c o p u l u i i n g r a t , n u se p o a t e r e ţ i n e de
a nu se g â n d i Ia Teoporap, acel „ n i a l e d i c e n t i s s i m u s s c r i p -
t o r " al Grecilor. F o r g a c h g r a t i f i c ă cu epitete i n j u r i o a s e pe
mai toţi eroii istoriei sale. L a fel vorbeşte şi de P a u l B o r -
nemisza şi de M i h a i l Gsâki al n o s t r u . E l e d e s a p r o b a t de
altfel şi de istoricii u n g u r i .
D a r in o r i g i n e a p r i n c i a r ă a l u i O l a h u s n u crede nici
Jezuitul K a z y , a u t o r u l acelui i n t e r e s a n t „ B r e v i s C o m m e n -
1
tariu.s". Citând strofa s a f i c ă ) p r i n c a r e Leodius celebră
î n t o a r c e r e a lui O l a h u s î n F l a n d r a , a d a u g ă : „ S e d a d u l a ­
t o r ei n a t a l e s r e g i o s " .
N u c u n o a ş t e m motivele c r e d i n ţ i i sale, d a r n u e e x c l u s
să fi fost i n f l u e n ţ a t de l e c t u r a operii lui F o r g a c h .
M a i l a t h , istoricul citat m a i s u s , p o m e n i n d de i l u ­
strul n o s t r u c o m p a t r i o t , s p u n e p u r şi s i m p l u că e r a „ein
W a l l a c h e " , ceea ce n e l a s ă să b ă n u i m , c ă n i c i el n u e r a
convins de nobleţă originei l u i N i c o l a u s . L a aceste îndoeli
sau a f i r m a ţ i i n u p u t e m r ă s p u n d e decât cu vorbele lui
K o l l a r : „ N o b i s s u m m i viri p o t i o r est fides q u a m ejus
a e t n u l o r u m " . (v. p a g . 56 n o t a ) .
Din a d o u a categorie fac p a r t e N a g y I v a n şi W a g n e r .
P r i m u l î n a sa „ M a g y a r o r s z â g C s a l â d a i " a f i r m ă la p a g .
213, p . I I ) că M a n z i l l a , a r h e g e t u l familiei, e u n d ă n u l e s c ,
iar cel de al doilea în a s a „Collectanea geneal. hist."
(pag. 90) n e s p u n e : „ A t q u e h u j u s D a n ( p r e d e c e s o r u l lui
Tepeş) u t ex r a t i o n e t e m p o r i s confici potest, filius certe
necessarius fuit M a n z i l l a a b A r g y e s " . E i se bazează, fi­
reşte, c h i a r p e datele f u r n i z a t e de î n s u ş i O l a h u s î n a sa
H u n g a r i a . I n t r ' a d e v ă r din p a s a g i u l a m i n t i t ( p a g . 55 K o l -
l a r ) din cuvintele „ M i h n e , p r o p i n q u a n o b i s j u n c t u s s a n -

1
v. K a z y : B r e v i s C o m m e n t a r i u s (1718 T y r n a v i a e ) p g . 71:
Regius sanguis N i c o l a u s illejNoster O l a h u s r e d u s e f e r t u r | N a n e
Brabnntinas avibus bonisquel S a n u s ad urbes.

Anuarul Inst. de ist. 5

66 S. BEZDECHI

g u i n i s necessitudine, utpote ex Danoruin g e n t e " , cât şi din

c o m e n t a r i u l la s c r i s o a r e a , pe c a r e s p u n e c'a p r i m i t - o dela
P e t r u s a b Argyes, v ă r u l s ă u , reiese i n d u b i t a b i l că M â n z i l l a ,
şi deci şi fiul s ă u , S t o i a n , t a t ă l lui N . O l a h u s , e r a u din fami­
lia D ă n u l e ş t i l o r .
Totuşi al fi c e r c e t ă t o r i m a i noi, î n t r e c a r e p o m e n i m în
o r d i n e a cronologică pe T. K a r â c s o n y i şi I. L u p a ş , susţin
că el era din familia D r ă c u l e ş t i l o r . U l t i m u l se bazează în
p r i m u l r â n d pe s c r i s o a r e a î n s u ş i a lui Olahus, din 7 M a r ­
1
tie 1533 : cel d i n t â i pe u r m ă t o a r e l e a r g u m e n t e ) : a ) D a c ă
Ştefan O l a h u s e nepot lui M i h n e a * (şi d u p ă K a r a c s . , M â n -
zilla e frate cu M i h n e a ) . el n u p o a t e fi decât D r ă c u i e s c ,
căci M i h n e a e fiul lui Vlad Ţepeş c a r e incontestabil fă­
cea p a r t e din familia D r ă c u l e ş t i l o r ; b) Matia C o r v i n u l n u
s p r i j i n ă pe D ă n u l e ş t i . D a r ştim că el a p r o p u s lui S t o i a n
să-1 facă d o m n în M u n t e n i a . Deci S t o i a n n u p u t e a fi
un Dănulesc.
R e c u n o a ş t e m că p r i m u l a r g u m e n t invocat de cei doi
istorici e foarte p u t e r n i c în b r u t a l i t a t e a lui, c a r e p a r c fără
replică. S p u n e d o a r neted O l a h u s . că el îşi a d u c e a m i n t e
2
că t a t ă l s ă u o n ă s c u t din voevodul D r ă c u l e a ) . Şi a t u n c i ,
d u p ă o b s e r v a ţ i a lui K a r â c s o n y i , a u t o r u l „ H u n g a r i e i " —
s a u conştient s a u i n v o l u n t a r — a făcut o e r o a r e c â n d a
a f i r m a t că M i h n e a e d ă n u l e s c . şi tot astfel c â n d l a s ă să
se înţeleagă că Mânzilla era D ă n u l e s c , căci d u p ă p a s a -
giul din T i u n g a r i a . u r m a ş i i a c e s t u i a a u fugit sau a u fost
ucişi ori schilodiţi sub d o m n i a u n u i D r ă c u l e s c . Şi a c e a s t a
îi'ai fi s i n g u r a e r o a r e a lui N . Olahus. D u p ă stema d o m n i ­
lor m u n t e n i , a l c ă t u i t ă de T. K a r â c s o n y i . acel S t a n c i u l . pe
c a r e îl pomeneşte a u t o r u l „ U n g a r i e i " ca fiind frate cu S t o i a n
Olahus, a r fi din familia D ă n u l e ş t i l o r , fiu al lui B a s a r a b
IV-lea Ţepeluş (1479—81). Deci. d u p ă K., el n ' a r putea fi
1
v. S z ă z a d o k . 1910. p. 177 sqq.
* E u c r e d că M i h n e a e v ă r cu S t o i a n şi deci u n c h i u l u i
N. O l a h u s .
2
) P r i n a c e s t D r ă c u l e a eu c r e d că a v e m a î n ţ e l e g e pe Vlad
D r a c u l , t a t ă l l u i Ţ e p e ş . şi n u pe Ţ e p e ş , c u m s u s ţ i n e K.
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 07

nitul decât acel D a n c i u , a m e s t e c a t î n c o n s p i r a ţ i a dela S i ­

biiu, c o n t r a lui M i h n e a , şi ucis de r ă z b u n ă t o r i i acestuia î n
Sibiiu, tot î n z i u a c â n d şi d o m n i t o r u l m u n t e a n c ă z u v i c t i m ă
f a n a t i s m u l u i l u i l a x i c i . N u ştiu, d a c ă n e e î n g ă d u i t să p u ­
nem î n t r ' a t â t la î n d o i a l ă datele l ă s a t e de N i c . O l a h u s , de­
s p r e familia sa. D a c ă a d m i t e m ipoteza lui K a r â c s o n y i , a t u n c i
u r m e a z ă î n chip firesc că n i c i fiii l u i S t a n c i u l ( a l i a s
Danciul) n u m a i s u n t veri p r i m a r i cu N . 01. Deci acesta
a r face o n o u ă e r o a r e , c â n d s p u n e că P e t r u de A r g y e s ii
« r a văr.
Gât p r i v e ş t e l e g ă t u r a de r u d e n i e î n t r e S t o i a n şi M i h ­
nea, ea e d e p a r t e de a fi c l a r i f i c a t ă . K . a d m i t e că S t o i a n
e nepot de frate l u i M i h n e a şi el se î n t e m e i a z ă p e t e x t u l
scrisorii din 7 M a r t i e 1533 c ă t r e S c h e p p e r (v. I p o l y i A r -
nold. p . 311). I n t r ' a d e v ă r la a c e a s t ă d a t ă Nicolae v o r b i n d
de voevoul m u n t a n ucis la Sibiiu, s p u n e : M y h n e Voy-
voda T r a n s a l p i n u s , p a t r i s mei, si bene meiuini, patruus..."
deci când scrie acestea, a u t o r u l „ H u n g a r i e i " n u ştie p r e c i s
în ce g r a d se î n r u d e ş t e t a t ă l s ă u cu M i h n e a .
D a r în t e s t a m e n t u l s ă u , m i t r o p o l i t u l de S t r i g o n i u ,
vorbind de acel inel de a u r ~) al lui M i h n e a , pe c a r e îl
deţinea ca d a r ( p o a t e de la S t o i a n , c ă r u i a îi v a fi fost
dat de î n s u ş i voevodul, cu care-1 ştim î n b u n e r e l a ţ i u n i la
Sibiiu) s p u n e p r e c i s că M i h n e a îi e „ p a t r u u s " , deci u n c h i u
după tată, de u n d e a r reieşi că M i h n e a era v ă r cu S t o i a n .
E de a d m i s că la 1564, c â n d scrie t e s t a m e n t u l , ştia urai
bine ce r u d ă e cu M i h n e a , de î n r u d i r e a cu c a r e î n 1533,
când scrie lui S c h e p p e r şi în 1536, c â n d scrie . . H u n g a r i a "
vorbeşte vag. B a î n a c e a s t ă l u c r a r e nici n u p r e c i z e a z ă , ce
r u d ă îi e, ci s p u n e p u r şi s i m p l u „ p r o p i n q u a nobis i u n c -
tus s a n g u i n i s n e c e s s i t u d i n e " . De a c i r e z u l t ă deci. că g e n e a ­
logia stabilită de K., c a r e face din S t o i a n u n nepot al lui
Mihnea, e g r e ş i t ă . S t o i a n e v ă r cu M i h n e a , c a r e îi e u n c h i u
h i Nicolae O l a h u s .

") v. T o r f e n e l m i t â r 189C, pg. 153. T e x t u l d a t de M e r e n y i

Lajos s p u n e aereum, g r e ş a l ă , p r o b a b i l în loc de aureum.
5*
68 S. BEZDECHI

V o r b i n d Ia r â n d u l .său de filiaţiunea, ce leagă î n t r e e i

p e diverşii m e m b r i i a i familiei Olăheştilcr, Xenopo
î n s ă e de altă p ă r e r e . El s u s ţ i n e (voi. IV, p . 253.
ed. I I ) că a t â P e t r u d i n A r g e ş ( P a i s i e ) cât şi R a d
de la A f u m a ţ i e r a u fiii lui R a d u voevod cel M a r e , * dec'
d i n familia D r ă c u l e ş t i l o r . A t u n c i , p e n t r u a r ă m â n e în c o n ­
c o r d a n ţ ă cu s t a r e a stabilită de N . Olahus, a r t r e b u i să ere
d e m c ă acel S t a n c i u , p r e z e n t a t ca p ă r i n t e al lui D a n ş
P e t r u (de A r g e ş ) , a fost d o m n i t o r , .şi suit pe t r o n , .şi-"
s c h i m b a t n u m e l e de S t a n c i u în R a d u .
T r e b u e să r e c u n o a ş t e m , că vinovat de toate aceste con
fuzii e a r h i e p i s c o p u l de S t r i g o n i u , c a r e oscilează în datele,
pe c a r e ni le f u r n i z e a z ă d e s p r e a n t e n a ţ i i săi. I n t r ' a d e v ă
a m văzut că el î n s c r i s o a r e a d i n 1533, s p u n e că t a t ă l să
face p a r t e d i n f a m i l i a D r ă c u l e ş t i l o r . I n , , H u n g a r i a " ( s c r i s
în 1536—7) îl p r e z i n t ă ca u r m a ş al D r ă c u l e ş t i l o r . Şi (ceea c
e m a i c u r i o s ) î n d i p l o m a , p r i n c a r e e r i d i c a t la r a n g u l d
b a r o n ( î n 1548) şi c a r e , cel p u ţ i n î n p a r t e a u n d e n e vor
beşte de o r i g i n e a familiei sale, va fi fost — evident — in
s p i r a l ă de datele f u r n i z a t e de viitorul m i t r o p o l i t , n i 1
-
.spun u r m ă t o a r e l e : „ I t a q u e c u m S e r e n î s s i m i M a t t h i a e Regis -
t e m p e s t a t e saevitia et t y r a n n i d e D r a g u l a e Voyvodae, tunc-
Jemporis T r a n s a l p i n a e p r i n c i p i s , consanguinei scilicet sui,
p a t r i a e x c e s s i s s e t ; n e q u e s u o r u m p o p u l a r i u m , r e d i t u m ejus*
1
e e r t a t i m efflagitantium, favore..." ) .
De aci r e ţ i n e m d o u ă l u c r u r i esenţiale: a ) că în 1548,
a d i c ă cu 12 a n i d u p ă ce scrisese „ H u n g a r i a " , r e v i n e i a r la-
c o n v i n g e r e a că t a t ă - s ă u se t r ă g e a din Drăcule.şti şi b) că-

* D a c ă S t a n c i u = R a d u cel M a r e , a t u n c i M â n z i l l a -
Vlad 111 C ă l u g ă r u l (1481—94), frate cu V l a d Ţ e p e ş . D a r în ca­
z u l a c e s t a a r fi a d m i s i b i l ca S t o i a n (identificabil în a c e a s t ă
i p o t e z ă cu M i r c e a , al doilea fiu al l u i V l a d C ă l u g ă r u l ) s ă nUi
fi ş t i u t că t a t ă l s ă u a fost d o m n i t o r ? S a u fiul s ă u , Nicolae,.
s ă n u fi a f l a t d e s p r e a c e s t l u c r u ?
1
v. Xic. de R o z e n b e r g . op. c£t. p a g . 23L.
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 69

r e î n t o a r c e r e a ca d o m n i t o r în M u n t e n i a a lui S t o i a n , e r a
2
r e c l a m a t ă de „ p o p o r u l " m u n t e a n . )
Despre a c e a s t ă d i n u r m ă a s e r ţ i u n e n u p u t e m a v e a
nici u n d o c u m e n t . Cât d e s p r e p r i m a , cred c ă e r a d a t o r i t ă
unei m a i a m p l e d o c u m e n i ă r i . Şi ea pledează i a r î n f a ­
voarea acelora, c a r i cred că î n definitiv Olăheştii se t r ă ­
geau din f a m i l i a D r ă c u l e ^ t i l o r . D i n acest p a s a g i u m a i
reiese că S t o i a n a fugit d i n M u n t e n i a , c â n d e r a p e t r o n u n
Drăculese, u n „ c o n s a n g u i n e u s " . A t u n c i a r u r m a c ă î n t r e g
pasagiul din H u n g a r i a , (ed. K o l l a r , p . 55—6) de u n d e a r
:ezulta că el se t r a g e din D ă n u l e ş t i , t r e b u e i n f i r m a t . A m
putea p r e s u p u n e c ă a c u m N i c . O l a h u s , fiind m a i b i n e i n ­
format, va fi a b a n d o n a t c o n v i n g e r e a , că s ' a r fi t r a s din
Dănuleşti.
E cu p u t i n ţ ă ca î n 1536, c â n d s c r i a „ H u n g a r i a " d e ­
parte de ţ a r a lui, t o c m a i î n Belgia, N i c . O l a h u s s ă n u fi
avut o ideie limpedie d e s p r e spiţele de î n r u d i r e , c a r e îl
legau cu u n a s a u cu c e a l a l t ă d i n cele d o u ă familii d o m n i ­
toare. E r a şi firesc. E l se n ă s c u s e în Sibiiu şi plecase de
copil de a c a s ă . Se p u t e a deci s ă fi u i t a t genealogia e x a c t ă
a familiei sale. M a i t â r z i u î n s ă se va fi d o c u m e n t a t m a i
bine.
N a t u r a l că aceste c o n s i d e r a ţ i i n u e x p l i c ă î n d e a j u n s
curioasa lui oscilare î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , c â n d s p r e o
părere, c â n d s p r e a l t a . O r i c u m , d i n cele e x p u s e p â n ă a-
cum, o r i g i n e a lui r ă m â n e e n i g m a t i c ă . Şi a c e a s t ă e n i g m ă
n u se poate deslega — cred — decât î n d o u ă c h i p u r i :
Sau p ă s t r ă m ca b u n e toate datele sale şi a t u n c i , p e n t r u
le p u n e î n c o n c o r d a n ţ ă , a r t r e b u i s ă a d m i t e m o î n c u s c r i r e

2
v. C o n d u r a t u „ R e l a ţ i u n i l e Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi Moldovei cu
U n g a r i a " , p g . 146, u n d e e v o r b a de t r a t a t u l î n c h e i a t î n 1452 în­
t r e T u r c i şi U n g u r i : „şi d a c ă î n s u ş i a c e s t L a d i s l a u (Regele
Ungariei), în t i m p u l a s t e i p ă c i s ' a r î n t â m p l a să m o a r ă , n i c i o
P a r t e (nici T u r c i , n i c i U n g u r i ) s ă n u a i b ă f a c u l t a t e a s ă p u e
domn în Ţ a r a M u n t e n e a s c ă de cât pe acela, pe care însăşi Ţara
î l
fi ales".
70 S. BEZDECHI

î n t r e a n u m i ţ i m e m b r i a i celor d o u ă familii d o m n i t o a r e * !
s a u socotim ca g r e ş i t ă ştirea, p r i n c a r e el se p u n e î n l e g ă ­
t u r ă cu Dănuleştii, şi a t u n c i a r r ă m â n e n u m a i dificulta­
tea, pe c a r e ne-o oferă p a s a g i u l , î n c a r e n e s p u n e că Mih-
nea e u n D ă n u l e s e , dificultate c a r e s ' a r p u t e a î n l ă t u r a '
d o a r p r i n o e m e n d a ţ i e î n text, c a m î n d r ă z n e a ţ ă , d a r ab-'j
solut n e c e s a r ă . I n t r ' a d e v ă r î n loc de „Mihne,... u t p o t e e x ;
D a n o r u m n a t u s g e n t e " s ' a r p u t e a citi „ex D r a g u l a r u m
g e n t e " . P â n ă l a alte dovezi m a i concludente cred însă.'
că t r e b u e să n e o p r i m la p r o b a b i l i t a t e a , c a r e a r e cei m a i
m u l ţ i sorţi de a se c o n f i r m a , c ă a n u m e Olalius e din fa­
m i l i a D r ă c u l e ş t i l o r , m ă c a r că î m p o t r i v a acestei p ă r e r i s ' a r
:
p u t e a a d u c e î n t r e altele şi a r g u m e n t u l i n d i c a t de K a -
r â c s o n y i , că a d i c ă a r fi foarte g r e u de explicat în această,
familie p r e z e n ţ a n u m e l u i D a n , pe c a r e ştim că îl poată,,
fraltele lui P e t r u de Argeş, fiul lui S t a n c i u şi v ă r c u
Nicolae O l a h u s . ) 2

I a t ă o serie î n t r e a g ă de n e d u m e r i r i , pe c a r e le va l ă ­
m u r i p o a t e pe deplin n u m a i viitorul, a d u c â n d u - n e o m a i
a m p l ă recoltă de d o c u m e n t e p r i v i t o a r e la v i a ţ a acelui
R o m â n , c a r e a a v u t u n rol a ş a de m a r e î n i s t o r i a c u l t u r a l ă a.
Ungariei.
î n a i n t e de a n e o c u p a m a i pe l a r g de m e m b r i i acestei
vestite familii, să n e o p r i m i n s ă p u ţ i n a s u p r a altei date;
din „ H u n g a r i a " , pe c a r e K a r â c s o n y i o socoate n u n u m a i o
e r o a r e , ci o l ă u d ă r o ş i e d a t o r i t ă „ g r a n d i l o c v e n ţ e i " lui Ni­
colae O l a h u s ,
E v o r b a de î n c u s c r i r e a lui M â n z i l ă cu familia H u n i a -
zilor. I n t r ' a d e v ă r s e c r e t a r u l Reginei M ă r i a a f i r m a , că a i i
hegetul n e a m u l u i s ă u ţ i n e a în c ă s ă t o r i e pe M a r i n a , sora-.

J
) E a d e v ă r a t că şi î n a c e s t caz a r s u b s i s t a d i f i c u l t ă ţ i din
p a s a g i u l cu M i h n e a p r e z e n t a t ca d ă n u l e s e .
2
T o t u ş i n u m e l e de V l a d se g ă s e ş t e şi la D r ă c u l e ş t i şi l a
D ă n u l e ş t i , s u b f o r m a de V l a d i s l a v . Apoi n u m e l e de R a d u e co­
m u n la a m b e l e f a m i l i i , c a r e n u m e r g e a u cu e x c l u s i v i s m u l lor
c h i a r şi p â n ă l a n u m e l e diferiţilor lor m e m b r i
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 71

m a r e l u i erou, i o a n H u n i a d e . C e r c e t ă t o r u l de la O r a d e a sus­
ţine, că acest l u c r u n u c o r ă s p u n d e a d e v ă r u l u i , p e n t r u că
după calculele p r o b a b i l e făcute de el, c a r e e u n i n ­
vestigator s a g a c e al acelei „ r a t i o t e m p o r i s " (pe c a r e se
sprijinea şi W a g n e r în Collectanea lui (v. p a s a g . citat
m a i sus) ca s ă dovedească că M â n z i l l a e n e p o t u l lui M i r -
cea cel M a r e ) , Mânzilla n u s'a p u t u t n a ş t e decât a p r o ­
ximativ pe la 1445, şi deci e imposibil de a d m i s ca H u ­
niade, c a r e m o a r e la 1456, în v â r s t ă de 68 de a n i , să fi
avut pe la 65, c â n d M â n z i l l a e r a a p t p e n t r u î n s u r ă t o a r e ,
o soră de m ă r i t a t . A r g u m e n t u l p a r e destul de solid, d a r
nu e iresistibil. I a t ă p e n t r u ce: K a r â c s o n y i face o greşală,
când îşi î n c h i p u e că Stoian, fiul lui M â n z i l l a , se va fi născut
pe la 1470. I n t r ' a d e v ă r î n scrisorile, p r i n c a r e dKer;;; o-
crotitori a i lui Matei O l a h u s , fiul lui S t o i a n , i n t e r v i n la
regele Ludovic al U n g a r i e i să-1 n u m e a s c ă î n 1520 pe o-
crotitul lor ca j u d e x r e g i u s în Orăştie, toţi a f i r m ă că
1
S t e p h a n u s ( S t o i a n ) e „senio confectus" ) , a d i c ă gârbovit
de b ă t r â n e ţ e . Deci t a t ă l lui O l a h u s se va fi n ă s c u t cel m a i
târziu pe la 1450, d a c ă n u c h i a r m a i de v r e m e . P r i n u r ­
m a r e M â n z i l l a , t a t ă l s ă u , se va fi p u t u t n a ş t e , n u pe la
1445. c u m a f i r m ă K a r â c s o n y i , ci c h i a r pe la 1410 s a u 15, m a i
ales c â n d n e g â n d i m , că a m a i a v u t şi alţi fii a f a r ă de
cei doi fii, S t o i a n şi S t a n d u l , (v. H u n g . , K o l l a r p . 56), şi
nu e de loc sigur, că u n u l din aceştia a fost primogenilus.
Apoi de u n d e teoria că u n om face copii n u m a i la 20 sau
22 de a n i ? N u poate face şi la 45 şi l a 50 de a n i ' ? Va
fi avut W a g n e r u n motiv (cronologic, cel p u ţ i n ) , c â n d face
din M â n z i l l a u n fiu al lui D a n , fratele lui M i r c e a cel
Mare (1387—1418).
Cât d e s p r e l e g ă t u r i l e de î n c u s c r i r e î n t r e H u n i a z i şi
Drăculeşti, l u c r u l n u t r e b u e să n e m i r e . P e o s o r ă a lui
2
Matia C o r v i n u l o ţine Vlad ) Ţepeş.

') v. Amlacher: Arch. des V e r e i n s f. Sieb. Landeskunde,

XVI, B â n d , an. 1880, pag. 260—1.
-) R o n f i n i u s . (Rd. L i p s e a 1771, pg. 514).
72 S. BEZDECH1

S ă n e o c u p ă m a c u m p e r â n d de fiecare m e m b r u a l
familiei Olahilor, î n c e p â n d cu M a n z i l l a . Acesta, d u p ă p ă ­
3
r e r e a lui Karâcisonyi, a r fi f r a t e i ) leu M i h n e a şi
fiu a l lui Ţepeş. D a r f i l i a ţ i u n e a a c e a s t a n u se p o a t e sus^
tine p e n t r u că : a ) din t o a t e d o c u m e n t e l e reiese, că
S t o i a n a fugit din M u n t e n i a , î n t i m p u l l u i Ţepeş , a r
r e z u l t a deci, c ă S t o i a n a r fi fugit c h i a r în t i m p u l dom­
niei t a t ă l u i s ă u , l u c r u c a m g r e u de a d m i s ; b) d a c ă M a n ­
zilla e frate cu M i h n e a , c a r e m o a r e î n 1510, c u m a r fi
p u t u t el a v e a u n fiu, c a r e d u p ă socoteala de m a i s u s
a v e a u n fecior — pe S t o i a n — c a r e pe la 1520 a v e a c a m
şaptezeci de a n i ? S t o i a n va fi fugit — î n v â r s t ă de vre-o
15 a n i ( p a e n e p u e r o ) — în t i m p u l p r i m e i d o m n i i a lui
Ţepeş ( 1 4 5 7 — 6 2 ) . E r a n ă s c u t deci pe la 1450, i a r t a t ă l
s ă u î n t r e 1410—20.
Deci pe la 1430—35, c â n d M â n z i l l ă era- a p t p e n t r u
c ă s ă t o r i e , I o a n H u n i a d e va fi p u t u t î n c ă a v e a o s o r ă d e
măritat.
D a c ă s u s ţ i n e m — c u m şi s â n t e m î n d r e p t ă ţ i ţ i — c ă
M â n z i l l ă e u n D r ă c u l e s c , a t u n c i el va fi fost m a i d e g r a b ă
frate cu Vlad Ţepeş. Astfel S t o i a n a r fi fost d o a r n e p o t u l
a c e s t u i a , i a r M â n z i l l ă , n u fiu, ci frate al lui Ţepeş. Şi
a t u n c i a m înţelege, de ce D r ă c u l e ş t i i e r a u s p r i j i n i ţ i de
M a t i a Gorvinul. Ţepeş avea d o a r ca soţie pe o s o a r ă a lui
Matei, i a r M â n z i l l ă p e M a r i n a , m ă t u ş a m a r e l u i Rege. Toc­
m a i acest l u c r u m ă face să cred, că M â n z i l l ă e r a m a i
v â r s t n i c decât Ţepeş.
I n d i p l o m a , p r i n c a r e Nicolae O l a h u s e r i d i c a t la
r a n g u l de nobil, se s p u n e că t a t ă l s ă u , S t o i a n , a fugit
în t i m p u l u n u i d o m n i t o r , c a r e îi e r a consemguinem. Acest
consaguineus e r a deci u n c h i u l s ă u Ţepeş. Astfel S t o i a n şi
M a t i a Gorvinul e r a u veri p r i m a r i . I n cazul acesta s'ar p ă ­
rea că n u e d a t o r i t ă t o c m a i g r a n d i l o c v e n ţ e i a f i r m a ţ i a lui
Nicolae că e î n r u d i t cu H u n i a z i i .

3
) v. a r t i c o l u l citat.
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 73

Despre Mânzilla — n u m e foarte c u r i o s de altfel ) —

nu ştim nimic precis. D a c ă a d m i t e m , că e fiul lui Vlad
D r a c u l , el a r p u t e a fi acel M i r c e a , fiu n a t u r a l al lui
Vlad D r a c u l şi frate cu Vlad Ţepeş şi c u R a d u cel F r u ­
mos, d u p ă c u m se s p u n e în d o c u m e n t u l citat de Xenopol
(ed. I I , voi I V , pg. 189, v. n o t a ) . S i m p l ă ipoteză. Altfel
p e n t r u c a r e motiv a r fi p r o p u s M a t i a C o r v i n u l Iui S t o i a n
să-1 p u e în t r o n u l M u n t e n i e i , d a c ă el n ' a r fi fost „os de
2
d o m n " ? ) . I a t ă câteva n e d u m e r i r i , pe c a r e poate le va
deslega viitorul.

Al doilea m e m b r u m a i c u n o s c u t d i n a c e a s t ă familie
e Stoian, a l i a s Ştefan Olahus, c a r e — p a e n e p u e r o — a
trecut î n A r d e a l î n t i m p u l lui Ţepeş. P r i c i n a acestei fugi
ne-o î n c h i p u i m u ş o r . Ga p r e t e n d e n t posibil la t r o n , p e n ­
tru a fi s c ă p a t de u r m ă r i r e a d u ş m a n i l o r săi, va fi fost
î n d e m n a t să m e a r g ă î n A r d e a l . S a u poate a t r e c u t î m ­
3
p r e u n ă cu alţi m e m b r i din f a m i l i a sa ) , c a r i a r fi fost
mai direct a m e s t e c a ţ i î n aceste l u p t e p e n t r u t r o n . E l s'a

1
N u v a fi u n n u m e de copil n e l e g i t i m ? Şi V l a d D r a c u l a
a v u t u n a s e m e n e a fiu, d a c ă n u m a i m u l ţ i .

-) M i r c e a , fiul cel m a r e al l u i V l a d D r a c u l , a fost ucis de

H u n i a d e o d a t ă cu p ă r i n t e l e s ă u . D a r de u n M i r c e a , fiu al l u i
V. Dr. şi e v e n t u a l c a n d i d a t l a t r o n , d u p ă p i e i r e a l u i Ţ e p e ş , vor­
beşte t o t u ş i Xenopol, c a r e se î n t r e a b ă (1. c.) de ce M a t i a C o r v i n
nu-1 p u n e p e t r o n u l M u n t e n i e i . E u c r e d că a c e s t M i r c e a e i d e n ­
tic cu V l a d C ă l u g ă r u l . A ş a că n e d u m e r i r e a l u i p a r e f ă r ă
temei.
3
) D a c ă , V l a d C ă l u g ă r u l = M â n z i l l a şi îi e t a t ă , n u v a fi fu-
8'it el în A r d e a l o d a t ă cu a c e s t a ? V l a d C ă l u g ă r u l p e t r e c e m u l t
t i m p p r i n B r a ş o v şi Sibiiu. E l e a c e l p r e t e n d e n t d i n A r d e a l , de
c a r e se p l â n g e a t â t Ţ e p e l u ş (v. X e n o p o l , IV, p g . 189 ed. II) c â t
Şi V l a d Ţ e p e ş , c a r e îl n u m e ş t e cu d i s p r e ţ „ s a c e r d o s W a l l a c h o
r u m q u i se n o m i n a t f i l i u m V o i v o d a e " . D i s p r e ţ u l a c e s t a se ex­
plică n u m a i p r i n f a p t u l că V l a d Căi., va fi fost u n fiu n e l e g i t i m .
 74 S. BEZDECHI

stabilit la Sibiiu, r e ş e d i n ţ a de predilecţie a f u g a r i l o r m u n ­

teni. Aci dobândeşte o c a s ă şi î n t e m e i a z ă o familie. N u e
exclus să fi p r i m i t vre-o dotaţie din p a r t e a v ă r u l u i s ă u
Matia C o r v i n u l , pe c a r e ştim că l'a slujit ca ostaş. Odată — d e ­
s i g u r în a n u l , c â n d M a t i a se î n s o a r ă cu Ga te r i n a , fiica regelui
B c e m i e i — îl î n t â l n i m p r i n ţ a r a s ă c u i a s c ă , t r i m e s să s t r â n ­
g ă nişte vite, pe c a r e locuitorii e r a u obligaţi s ă le d e a . c a ­
sei regale, cu ocazia c ă s ă t o r i e i s u v e r a n u l u i . Ş t i m că cu
acest prilej a a v u t conflict cu Secuii şi era. cât p ' a c i s'o
p ă ţ e a s c ă , (v. H u n f a l v y ; Az Olâliok Tortenete. I I , 276), O
ştire foarte i n t e r e s a n t ă o aceea, c a r e n e s p u n e că Regele u n ­
g a r voia să-1 i m p u n ă d o m n î n M u n t e n i a , d a r că el — iu fiind
a m b i ţ i o s — a refuzat a c e a s t ă o n o a r e . Cele d o u ă d o c u ­
mente, de o p r e c i z i u n e , c a r e n e interzice să n e î n d o i m de
v e r a c i t a t e a lor, se află î n H u n g a r i a ( p g . 56) şi în epistola
l u i Nic. O l a b u s din 7 M a r t i e 1533. B a se citează şi n u m e l e
m a r t o r i l o r , c a r i a u fost de faţă, când regele i-a p r o p u s să-1
1
f a c ă d o m n i t o r î n M u n t e n i a ) . M a i î n d o i o a s ă e .ştirea din
d i p l o m a p r i n c a r e N i c . O l a b u s e n u m i t b a r o n , ştire în
c a r e n i se s p u n e că S t o i a n a fost r e c l a m a t de „ p o p u l a r e s "
din ţ a r a sa de n a ş t e r e . P u t e m o a r e p u n e acest eveniment
î n l e g ă t u r ă cu dispoziţia t r a t a t u l u i d i n t r e U n g u r i şi T u r c i ,

1
) v. Ipolyi A r n o l d , O l á h M i k l ó s Levelezése, 1. c. 311 „ A u d i v i t
e t i a m a l i q u a n d o , si b e n e r e c o r d o r , T h o m a s N a d a s d y a I o a n n e
B o r n e m i s s a a c A m b r o s i o S a r k a n , C o m i t i b u s in H u n g a r i a a q u o
si t e c u m si a l i q u a n d o c o n s t i t u e t u r , i n t e r r o g a r e p o t e r i s " , i a r în
„ H u n g a r i a " p . 50, c e t i m : „qui ( M a t h i a s Rex), u t a b i p s o m e t
p a t r e et I o a n n e B o r n e m i s s a , m o r t u o r e g i s M a t h i a e c o n s i l i a r i o qui
c u m patre, u n a sub rege militabant, postea audivi, decreverunt
e u m s a e p e n u m e r o aci r e g n u m c u m e x e r c i t u r e d u c e r e . . . sed p a ­
t e r m e u s m a l u i t v i t a m a g e r e p r i v a t a m q u a m in t y r a n n i d e et
i m p e r i o , miile p e r i c u l i s s u b i e c t o (sic !), i n s t a r m a i o r u m s u o n i m
i n t e r f i c i " . C a r e e r a e x e m p l u l a ş a de c r u n t , l a c a r e se v a fi g â n ­
dit S t o i a n ? C a r e e r a u acei maiores s u i ? De b u n ă s e a m ă V l a d
D r a c u l , u c i s de l o a n H u n i a d e , M i r c e a , fiul l u i V l a d , u c i s de a-
celaş, a p o i m a i r e c e n t u c i d e r e a lui V l a d Ţepeş, a u n c h i u l u i s ă u ,
ca să n u m a i v o r b i m de alţi d o m n i t o r i , c a r i î n t r e t i m p p i e r i s e r ă
în M u n t e n i a de m o a r t e v i o l e n t ă .
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 75

conform c ă r u i a se stabilea, că d o m n u l va fi ales p r i n

x
c o n s i i n ţ i m â n t u l ţ ă r i i ) . S a u p u t e m p r e s u p u n e că M a t i a
a r fi i n t e r v e n i t î n M u n t e n i a p i n o a m e n i i săi, ca s ă c r e -
ieze o f a c ţ i u n e de p a r t i z a n i a i aceluia, din c a r e el v r e a
să facă u n c a n d i d a t l a t r o n u l m u n t e a n ? Şi c â n d s ă fi
avut loc a c e a s t ă p r o p u n e r e ? I n t r e cele d o u ă d o m n i i ale l u i
Ţepeş s a u d u p ă m o a r t e a a c e s t u i a ? I p o t e z a din u r m ă p a r e
m a i probabilă.
F a p t e c ă el n u s'a clintit din A r d e a l şi a p r e f e r a t o
viaţă m a i s i g u r ă de p a r t i c u l a r decât u n a m a i s t r ă l u c i t ă
de d o m n i t o r e x p u s la a t â t e a r i s c u r i . I n Sibiiu şi-a l u a t de
soţie ( c â n d ?) pe a c e a B a r b a r a , c a r e cu n u m e l e ei de
familie e n u m i t ă î n unele p ă r ţ i H u n z a r ( H u n g a r i a ) , a l t e
daţi H u s s a r (v. s c r i s o a r e a lui Olalius), şi c a r e m a i p u r t a ca
n u m e de familie şi pe acela de Gsászár. F o s t - a B a r b a r a
o r o m â n c ă s a u o u n g u r o a i c ă ? L u c r u l e g r e u de rezolvat.
Dacă n e r e f e r i m l a n u m e l e de H u n z a r , el a r p u t e a fi t r a n ­
s c r i p ţ i a î n latineşte a l u n u i n u m e H â n s a r , c a r e a r p u t e a fi
r o m â n e s c . De oarece î n s ă f o r m a H u s s a r e m a i des î n t â l n i t ă , şi
de oarece n u m e l e de G s á s z á r e r ă s p â n d i t la familia ei, e m a i
p r o b a b i l s ă fi fost o u n g u r o a i c ă , a ş a că î n c l i n ă m a c u m
2
să d ă m d r e p t a t e lui Odon N o s k a y . )

S t o i a n e r a u n u l d i n ofiţerii lui M a t i a şi va fi l u a t
p a r t e la m u l t e d i n n u m e r o a s e l e lupte, pe c a r e regele u n g a r
3
le d u c e a î m p o t r i v a n e a m u l u i s ă u . ) P e n t r u meritele lui.
p e n t r u fidelitatea f a ţ ă de rege, g r a ţ i e fireşte şi l e g ă t u r i i
de r u d e n i e ce-1 u n e a cu acesta, el c ă p ă t ă la 1504 şi j u d i c a ­
t u r a r e g a l ă d i n Orăştie, cu t o a t ă opoziţia S a ş i l o r d i n lo­
1
c a l i t a t e ) . P r i m u l act, î n c a r e îl vedem f i g u r â n d cu a c e a s t a

1
v. C o n d u r a t u p . 146.
2
) v. H u n g a r i a , p . 56 ji Nic. de R o z e n b e r g , op. cit., p . 229.
3
) H u n g . 56 „... q u i c u m patre u n a sub rege militabant".
4
) C a r e m a i t â r z i u s ' a u î m p ă c a t cu noul lor judex, v.
H u n v a l v y : T. II, p . 276, s. 99, şi n o t e l e .
 76 S. BEZDECHI

r a l i t a t e , e din 8 Iulie, 1505, de l a Mediaş, u n d e se v o r ­

4
beşte de Steffanus Olach de Saswaros, jud. reg." )
D i n d o c u m e n t e l e p r i v i t o a r e la i s t o r i a Orăştiei reiese că
5
S t o i a n ( S t e f a n u s ) n u e r a nici a ş a de b l â n d ) , n i c i a ş a
b
de i u b i t o r de p a c e ) , c u m îl p r e z i n t ă u n u l d i n biografii
7
săi. D i n t r ' u n a c t ) din 17 Dec. 1506, se vede c ă nobilul
S t e p h a n Olah, î m p r e u n ă cu alţii, e c h e m a t la i n s t a n ţ a de
j u d e c a t ă din Alba l u l i a ca a c u z a t î n t r ' u n proces de t u r
b u r a r e de posesie, r e c l a m a t fiind de B e a t r i x F r a n g e p a n i ,
8
v ă d u v a lui I o a n C o r v i n u s ) . î n t r ' u n act d i n 1507, F e ­
b r u a r i e , S t o i a n e p o m e n i t ca d u c â n d o r a ş u l u i Sibiiu o s u ­
9
m ă de 200 de f l o r i n i . )
1 0
M a i i n t e r e s a n t e u n d o c u m e n t ) din 1514 M a i 12,
d a t a t î n Sebeşul Săsesc, p r i n c a r e d o c u m e n t I o a n Z â p o l y a ,
voevodul A r d e a l u l u i , î n s ă r c i n e a z ă Sfatul din Sibiiu s ă c e r ­
ceteze p l â n g e r e a B a r b a r e i Z a r k a , al c ă r e i fiu B l a s i u s , a r
fi fost o m o r â t de Ştefan Olah, j u d e c ă t o r u l din Orăştîe.
P ă c a t c ă n u a v e m alte d o c u m e n t e , c a r i s ă ne v o r b e a s c ă
de acest caz, ca s ă p u t e m vedea î n t r u c â t e r a î n t e m e i a t ă
a c e a s t ă a c u z a ţ i e . Totuşi d i p l o m a de nobleţă a fiului s ă u
s p u n e d e s p r e Ştefan c ă : „vixisse t a m e n e u m et in T r a n s y l v a -
n i a c u m d i g n i t a t e , q u e m a d m o d u m v i r t u s eius m e r e b a t u r ,
i t a gestis m a g i s t r a t i b u s et vivens in m a g n a o m n i u m fuisse
d i c i t u r a d m i r a t i o n e et decedens p e r p e t u u m sui deside-
r i u m reliquisse".
E p r o b a b i l că u n u l din o a m e n i i lui S t o i a n , î n t r ' o î n c a e -

4
) v. A m l a c h e r : A r c h . d e s V. f. Sieb. L a n d e s k u n d e , U r k u n -
d e n b u c h d e r S t a d t B r o o s . p g . 71, cit. d i n Hunfalvy, op. cit.
II, n o t a 346), XV (1880), p . 243.
5
) v. L u p a ş . Doi u m a n i ş t i r o m â n i (An. Acad.), p . 2.
6
) Nie. de R o z e n b e r g . D i p l o m a p a g . 229 „ v i r u m singulari
moderatione animi et p r u d e n t a p r a e d i t u m " .
7
) v. A m l a c h e r , op. cit. p . 247.
8
) Cu a c e s t C o r v i n u s v a fi fost p o a t e c h i a r r u d ă St. O l a h u s .
°) S u m a e r a p r o b a b i l u n fel de d a r e , pe c a r e O r ă ş t i a o
plătea „Universităţii Săseşti".
1 0
) v. A m l a c h e r , p. 254.
 FAMILIA LUI i\. OLAHUS 77

r a r e , va fi ucis p e fiul v ă d u v e i s u s n u m i t e . Căci îl v e d e m

f u n c ţ i o n â n d m a i d e p a r t e ca j u d e regesc p â n ă la 1520. P r i n
trei s c r i s o r i din acest a n (v. doc. c u N o . 113, 114 şi 115
din A m l a c h e r ) Regele Ludovic, I o n Z a p o l y a şi episcopul
George d i n F u n f k i r c h e n ( P e c s ) r e c o m a n d ă ca j u d e î n l o ­
cul lui Ştefan, c a r e a r fi „senio confectus", pe Matei, fiul
său m a i m i c . I n u l t i m a d i n aceste s c r i s o r i e v o r b a şi de
Magister Nicoluus, s e c r e t a r u l e p i s c o p u l u i , fiul m a i m a r e
al lui Ştefan O l a h u s , c a r e r o a g ă şi el S f a t u l d i n Sibiiu, s ă
î n t ă r e a s c ă î n locul b ă t r â n u l u i ca j u d e c ă t o r pe fiul s ă u .
Aceste s c r i s o r i dovedesc c ă j u d i c a t u r a din Orăştie n u e r a
e r e d i t a r ă în f a m i l i a l u i O l a h u s ; deci a f i r m a ţ i a din H u n -
g a r i a (v. p . 6 7 ; „ c u j u s p r a e f e c t u r a , nobis h a e r e d i t a r i a ,
M a t t h a e u s O l a h u s , frater, f u n g i t u r " ) n u e e x a c t ă , a f a r ă n u ­
m a i d a c ă n u a d m i t e m , c ă Nicolae e r a î n d r e p t ă ţ i t să s p u n ă
acest l u c r u , b a z â n d u - s e p e f a p t u l că ea fusese o c u p a t ă p e
r â n d de t a t ă l s ă u , i a r a p o i de fratele s ă u . L a u r m a u r m e i
n u e exclus, ca î n t i m p u l c â n d Z â p o l y a a a j u n s rege al U n g a ­
riei, să fi a c o r d a t acest p r i v i l e g i u lui Matei, c a r e l u s e s e u n
p a r t i z a n al lui Z â p o l y a î n luptele a c e s t u i a c o n t r a lui F e r -
d i n a n d . Decât î m p o t r i v a acestei a s e r ţ i u n i s ' a r p u t e a face
obiecţia î n t e m e i a t ă , că fiul lui M a t e i n u m a i e j u d e c ă t o r i a
Orăştie.
Ştefan O l a h u s a m u r i t b ă t r â n , „senio confectus". Gând"?
1 2
T e s t a m e n t u l lui e d i n 1 5 2 2 . ) Cât va m a i fi t r ă i t ) d u p ă
a c e a s t a d a t ă , n u p u t e m şti. D i n t e s t a m e n t reiese, că b ă t r â n u l
m a i p o s e d a o c a s ă la T u r d a , u n d e n u e e x c l u s s ă fi fost
i n s p e c t o r a l salinelor, slujbă pe c a r e o a r e m a i t â r z i u şi
fiul s ă u M a t e i . D a c ă c o n d i ţ i u n i l e t e s t a m e n t u l u i a u fost
r e s p e c t a t e , el a fost î n g r o p a t î n b i s e r i c a Sf. Nicolae d i n
Orăştie.

*) v. E g y h â z t o r t e n e l m i E m l e k e k I, 1520—29, p a g . 55—56.
2
) Ca o c u r i o z i t a t e r e v e l ă m că î n doc, 135 d i n colecţia
Amlacher, d a t a t d i n 1546 se m a i p o m e n e ş t e ca m a r t o r u n oa­
r e c a r e S t e f a n u s Olach, î n s u r a t cu E l e n a F a r k a s . V a fi fost o
r u d ă cu t a t ă l l u i N i c o l a e O l a h u s ?
 S. BEZDECHI

Cel m a i vestit m e m b r u a l acestei familii a fost N i c o ­

l a e , m i t r o p o l i t u l de S t r i g o n i u . P e n t r u date p r i v i t o a r e l a
v i a t a l u i t r i m i t e m la s t u d i u l d-lui L u p a ş , citat m a i sus, la
aricolele lui K o l l â n y i din „ K a t h . KSzemle": (1888, p a g . 16
s g ) , la articolele p u b l i c a t e de s u b s e m n a t u l în „ S o c i e t a t e a
de M â i n e " ( N o . din 15 A p r i l i e 1928) şi „ T r a n s i l v a n i a " (pe
M a r t i e şi A p r i l i e acelaş a n ) şi în genere la t o a t ă biblio­
g r a f i a i n d i c a t ă de d. L u p a ş în s u b s t a n ţ i a l a sa m o n o g r a f i e .
U n p u n c t c a r e m e r i t ă să fie e x p l i c a t în deosebi, e r e ­
ligia catolică a lui Nicolae O l a h u s . Va fi a v u t el a c e a s t ă r e l i ­
gie de l a t a t ă l s ă u . S t o i a n ? P r o b a b i l că n u . Catolicismul
îl va fi d a t o r i t m a i de g r a b ă influenţei m a m e i sale, B a r ­
b a r a , u n g u r o a i c ă , şi a p o i şcoalei: a t â t celeia de la Sibiiu,
cât m a i ales şcoalei c a p i t u l a r e de la O r a d e a . De altfel t r e ­
cerea a c e a s t a se p o a t e e x p l i c a c h i a r şi f ă r ă i n t e r v e n ţ i a
m a m e i sale. I n f a m i l i a lui, Ţepeş — silit de Gorvin
t r e c u s e la catolicism. Catolic era şi M i h n e a cel R ă u . C â n d
n e g â n d i m la p r e s i u n e a pe c a r e Matei Gorviiiul o e x e c u t a
a s u p r a l u i Ţepeş ca să-1 facă s ă t r e a c ă la catolicism, n e
î n c h i p u i m că t â n ă r u l Nicolae, clacă n u devenea catolic,
n u p u t e a u să a j u n g ă la nici u n u l din r a n g u r i l e î n a l t e , p e
c a r e le-a ocupa) m a i t â r z i u . Şi a p o i e de crezut — t o a t ă
v i a ţ a s a u l t e r i o a r ă o dovedeşte — că viitorul m i t r o p o l i t
„ m a r e l e r e s t a u r a t o r al catolicismului în U n g a r i a " — i u b e a
p r o f u n d legea, de c a r e ţ i n e a m a i c ă - s a , şi pe c a r e n u e
exclus s'o fi î m b r ă ţ i ş a t — p o a t e la c ă s ă t o r i a sa cu B a r ­
b a r a — c h i a r S t o i a n O l a h u s . Aceste treceri la catolicism,
în v r e m e a aceea c â n d religia se confunda a p r o a p e cu n a ţ i o ­
n a l i t a t e a , d a c ă e r a u folositoare p e r s o n a l noilor a d e p ţ i a i
catolicismului, e r a u p r i m e j d i o a s e p e n t r u că, d u p ă r e n e g a ­
r e a religiei p ă r i n t e ş t i , aceşti p r o a s p e ţ i catolici, a j u n g e a u
pe nesimţite să-şi uite şi de n e a m u l lor şi să t r e a c ă cu t o ­
tul în t a b ă r a s t ă p â n i l o r u n g u r i .
D a r N i c . O l a h u s n u şi-a u i t a t n i c i o d a t ă originea sa r o ­
m â n e a s c ă , ba — d u p ă c u m a m văzut din d i p l o m ă — c h i a r
e r a m â n d r u de ea. Şi apoi poziţia lui de slujitor al u n e i
 FAMILIA LUI A'. OLAHUS 79

Curţi catolice e r a m a i u ş o a r ă , cu m u l t de cât, de pildă, a

acelor d o m n i c a r i , d u p ă ce a u t r e c u t la catolicism, vin s ă
d o m n e a s c ă în Ţ a r a M u n t e n i e i , cu o r t o d o x i a ei a ş a de te­
nace, c a r e socotea p e p a p i s t a ş i egali cu p ă g â n i i .
Se va î n t r e b a u n u l şi altul d a c ă î n i n i m a lui Nic. 0 -
l a h u s m a i v i b r a u s e n t i m e n t e r o m â n e ş t i . î n t r e b a r e a este
chiar d e p l a s a t ă p e n t r u acele v r e m u r i . De R o m â n i — fie
chiar de cei din A r d e a l — p u ţ i n i-a p ă s a t şi lui I o a n H u -
niade şi lui M a t i a C o r v i n u l . E i sânt... slujitori devotaţi
ai intereselor U n g a r i e i . Tot a ş a şi N i c . O l a h u s . D a c ă î n
diploma, lui se i n s i s t ă a s u p r a originei sale r o m â n e ş t i , a-
poi aceasta se d a t o r e a de b u n ă s e a m ă şi f a p t u l u i , că m i t r o ­
politul voia, s ă accentueze originea s a p r i n c i a r ă . R o m â n i i
ca a t a r e îl i n t e r e s e a z ă p u ţ i n , deşi n u u i t ă î n „ H u n g a r i a "
lui să v o r b e a s c ă de o r i g i n e a lor r o m a n ă .
.Pe el îl i n t e r e s e a z ă p a t r i a sa, c a r e era U n g a r i a şi m a i
ales acele moşii, pe c a r e le s t ă p â n e a , p r i m i t e fie din m o ş ­
teniri, fie din d a r u r i regale, şi pe c a r e d u ş m a n u l s ă u Va­
lentin Torok i le r ă p i s e î n t i m p u l certei d i n t r e Z a p o l y a şi
Fei'dinand, c â n d Nic. O l a h u s stătea ca s e c r e t a r î n F l a n -
dra. P e n t r u aceste moşii p o a r t ă el o î n t i n s ă c o r e s p o n d e n ţ ă
cu pro vizorul s ă u din Cegled, pe care-1 î n d e a m n ă m e r e u
să facă tot posibilul s p r e a r e i n t r a î n p o s e s i u n e a moşiilor.
Acestea, e r a u p a t r i a lui O l a h u s .
Pe M u n t e n i n u vorbeşte de cât cu dispreţ şi cu necaz
a p r o a p e retrospectiv. P o a t e că felul acesta de a j u d e c a ţ a r a
s
a de origine va fi d a t o r i t m e d i u l u i în c a r e a t r ă i t , şi
mal. ales t a t ă l u i s ă u , S t o i a n , c a r e n u va fi u i t a t că a fost ne­
voit să fugă în ţ a r ă s t r ă i n ă s p r e a-şi face r o s t u r i n o u ă
de viată. De altfel m a n i f e s t ă r i de p a t r i o t i s m î n acea v r e m e ,
ui sensul în c a r e le înţelegem noi azi, nici n u e r a u obici­
nuite. I n t e r e s e l e f u n d a m e n t a l e , — î n sfera c ă r o r a şi in
•Pirul c ă r o r a se g r u p e a z ă toate celelalte — s u n t interesele
câtorva case d o m n i t o a r e , în conflict u n a cu alta. indiferent
c
lc n a ţ i o n a l i t a t e a s u p u ş i l o r , pe caro-i c o n d u c . I a t ă de ee
"ici nu avem să p r e t i n d e m dela Nicolae O l a h u s să se in-
80 S. BEZÜECHl 1

tereseze de V a l a h i i săi, î n t r ' o v r e m e c â n d acest s e n t i m e n t

n a ţ i o n a l n u e r a destul de p r o n u n ţ a t .
O a r e E r a s m u s n ' a fugit d i n p a t r i a lui, î n c a r e cu
toate insistenţele n u a voit s ă se î n t o a r c ă n i c i o d a t ă , şi p e
c a r e se p a r e c'o detestă sincer ? I n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă cel
p u ţ i n se deosebeşte de N i e . O l a h u s , c a r e d o r e a m e r e u să se
î n t o a r c ă î n „ p a t r i a s a " U n g a r i a . D a r ceeace l ' a r fi î n d e m ­
n a t s ă p ă r ă s e s c ă pe Belgieni, p e c a r e n u p r e a - i iubea, a
fost de b u n ă s e a m ă şi c o n ş t i i n ţ a că î n B r u x e l l e s v a lâncezi
p e r p e t u u ca s e c r e t a r a l Beginei, pe c â n d p e el, c a r e era.
totuşi u n a m b i ţ i o s , î n U n g a r i a îl a ş t e p t a o c a r i e r ă , u n
viitor m a i s t r ă l u c i t . D a r p e n t r u a-şi f ă u r i acest viitor, 0 -
l a h u s t r e b u i a să fie şi el de f a ţ ă î n U n g a r i a , î n mijlocul
evenimentelor, căci cu m u l t î n a i n t e a lui Goethe se va fi
c o n v i n s şi el c ă „die G e g e n w ä r t i g k e i t ist eine m ä c h t i g e
Göttin".
D a r n u m a i insist a s u p r a p o r t r e t u l u i m o r a l a l lui N .
Olahus, p o r t r e t pe c a r e l'a făcut u n d e v a B . K o l l â n y i (v. 1.
c.) î n culori — e a d e v ă r a t — destul de s a r b e d e . A s u p r a
acestei c h e s t i u n i c r e d c ă voi r e v e n i a l t ă d a t ă . Totuşi d i n
î n t r e a g a sa viaţă, cât şi d i n m a n i f e s t ă r i l e de a d m i r a ţ i e
ale c o n t e m p o r a n i l o r — m i n u s invidioşii de felul episco­
p u l u i E o r g a c h — reiese că el a ştiut s ă fie u n m a r e senior
î n t o a t ă p u t e r e a c u v â n t u l u i şi u n a d e v ă r a t m a g n a t al s p i ­
ritului.
F i e - n e î n g ă d u i t aici să i n s i s t ă m p u ţ i n n u m a i a s u p r a
unei l a t u r i a firii sale. El a fost u n o m religios, c h i a r p r o ­
fund religios. I a t ă o t r ă s ă t u r ă , c a r e n ' a r e s ă n e m i r e în a-
1
ceastă familie a D r ă c u l e ş t i l o r , î n c a r e e x t r e m e l e se a t i n g ) .
P e de o p a r t e a v e m s p e c i m e n e de felul lui Ţepeş şi M i h -
nea, pe de a l t ă p a r t e d o m n i t o r i p r o f u n d religioşi ca Vlad
C ă l u g ă r u l , R a d u cel M a r e , R a d u C ă l u g ă r u l ; P e t r u P a i s i e , a
fost şi el c ă l u g ă r . N u n i - a r m i r a deci că N i e . O l a h u s , c a r e

1
) V l a d Ţ e p e ş de I. B o g d a n , p g . X I I şi 55, „copii a c e s t u i
d o m n a u p r e z e n t a t d i v e r s e s i p t o m e de d e g e n e r a r e : u n u l de m a ­
n i a r e l i g i o a s ă , a l t u l de m a n i a c r u z i m e i " .
 FAMILIA LUI IV. OLAHUS 81

a ajun» r e s t a u r a t o r u l Catolicismului î n U n g a r i a , s a u „ s a l ­
vator a l bisericei catolice", c u m îl n u m e ş t e I s t o r i a ecle-
riastică m a g h i a r ă , să fi fost u n nepot a l acelui Vlad C ă l u ­
gărul, frate n a t u r a l c u Vlad Ţepeş.
Nic. O l a h u s m o a r e în 16 I a n . 1568 la T y r n a v i a . P r i n
m o a r t e a sa familia Olan se stinge î n p a r t e b ă r b ă t e a s c ă ,
deoarece, c u m vom vedea m a i jos, d i n t r e cei doi u r m a ş i
bărbăteşti ai fratelui s ă u Matei, u n u l Mihaly, m o a r e de
copil, iar celalalt, Tenia, m o a r e în I r 5 9 l ă s â n d n u m a i o
fată. Lucrez/da.
Ala tei, a l doilea fiu al iui Ştefan, se va fi n ă s c u t l a
Sibiu. D e s p r e c o p i l ă r i a şi e d u c a ţ i a lui n u a v e m n i c i o
ştire. D a r c a r t e va fi î n v ă ţ a t şi el ia Sibiu şi a p o i , p o a t e ,
la O r a d i a , ca şi fratele s ă u . O r i c u m el n u e u n c ă r t u r a r .
P r i m a p o m e n i r e d e s p r e .el o a f l ă m î n acele d o c u m e n t e
p r i n c a r e e r e c o m a n d a t la j u d i c a t u r a Orăştiei, pe c a r e a
obţinut-o c h i a r în 1520. I n t r ' o s e n t i n ţ ă din 1532, 17 A p r i ­
lie, dată" de Z a p o l y a în Leva, se pomeneşte de „ c i r c u m s p e c ţ i
Mat hei Olani, j u d i c i s n o ş t r i r e g i i " . Din alte p ă r ţ i ştim că a
fost şi i n s p e c t o r al Salinelor. El a făcut politica lui Z a ­
polya, s p r e deosebire de fratele s ă u c a r e a slujit cu c r e ­
dinţă t o a t ă v i a ţ a interesele lui F e r d i n a n d . Aceasta n u i-a
împiedecat să fie buni. fraţi. Cel p u ţ i n Nicoiae îi p o a r t ă
afecţiune şi se i n t e r e s e a z ă m e r e u de s o a r t a lui.
M o a r t e a lui — n u ştim pe b a z a c ă r u i d o c u m e n t — e
l'usă la 1536. * Această m o a r t e a fost c â n t a t ă de m u l t e
celebrităţi ale A p u s u l u i * * , prieteni cu Nicoiae, pe c a r e
"wiiau să-1 consoleze p e n t r u p i e r d e r e a i u b i t u l u i s ă u frate.

* K a z y : Brevis comm. o p u n e in 1536 v. p. 52 (ed. 1718).

** „Ut s u u m a f f e c t u m in f r a t r e m s u p e r s t i t e m d e m o n s t r a -
rent, a d o r n a v c r u n t e p i t a p h i a M a t t h a e i , v i r i s u a e a e t a t i s c l a r i s -
simi: F r a n c i s c u s Craneveldius. J u r i s u t r i u s q u e doctor; P e t r u s
X a n n i u s , F e r d . Rcgi et M a r i a e R e g i n a e a, C o n s i l i i s ; A d r i a n u s
^ i e l l i u s , N i c o l a u s G r u d i u s , L a u r e n t i u s S e l i r i u s , H e m b e r t u s , Da­
niel M a u c h i u s , A d o l p h u s R r i a r d u s , I a c o b u s D a n u s , F r a n c i s c u s
a Burgundia, I.evinus P a n a g a t h u s , Crucius Enomius, Corn,
^ r a p h a e u s , S c r i b o n i u s " . Ibid. p. 52.

• \ituarvj Inst, de ist. a

82 S. BEZDECH1

Matei m o a r e de t â n ă r . P o a t e eâ la 1 5 3 ( 3 n u va fi a v u t nici
40 de a n i . Şi în familia lui se vede că m a i toţi m o r de
tineri.
Matei l a s ă trei c o p i i : doi băeţi, Toma şi M i h a i şi o
fată, A n n a . P r i m u l ia în c ă s ă t o r i e pe B a k i c h M a r g i t , tot
o u n g u r o a i c ă , şi m o a r e î n 1559, 15 I u n i e " ) . El e î n g r o p a t
4
în biserica S-tu)l M a r t i n din P o j o n '')• M i h a l y ) m o a r e de
t i m p u r i u , f ă r ă u r m a ş i . A n n a ia în c ă s ă t o r i e pe Biidy M i ­
h a l y şi se p a r e c ă u r m a ş i din a c e a s t ă c ă s ă t o r i e m a i t r ă -
5
esc şi azi ) .
D i n a l i a n ţ a sa cu M a r g i t B a k i c h , T o m a a r e o
fată, L u c r e z z i a c a r e ca fată — l u c r u c u r i o s — îşi p ă s t r e a ­
z ă n u m e l e de Olah ''). I n 1554 ea se c ă s ă t o r e ş t e cu I o a n
7
Liszti. Din a c e a s t ă c ă s ă t o r i e r e z u l t ă p a t r u c o p i i : ) I o a n
şi Ştefan, Sofia şi Agnes. Aceasta se m ă r i t ă cu S z u n y o g h
J a n o s , i a r fata ei, A n n a M ă r i a , i n t r ă p r i n a l i a n ţ ă în fa­
m i l i a M a j t h e n y i , c a r e t r ă e ş t e şi p â n ă azi.
Din cele de m a i sus, reiese că în 1568, c â n d se
stinge m i t r o p o l i t u l de S t r i g o n i u , în familia Olah n u m a i
t r ă e ş t e nici u n u r m a ş de s p i ţ ă b ă r b ă t e a s c ă . Nicolae n ' a
a v u t copii, căci a fost cleric, i a r descendenţii f r a t e l u i s ă u ,

1
N a g y I v a n în M a g y a r o r s z â g C s a l â d a i , vot. II, p. 214, d ă
1536, 4 I u n i e , c a d a t ă a m o r ţ i i l u i M a t e i . De u n d e v a fi l u a t
această dată, nu ştiu. P o a t e din Kazy.
2
) v. loc. s u p r a . cit.
!
• ) v. t e s t a m e n t u l lui Nic. Olahus în „Tortenelmi Tar",
a n . 1896, p a g . 149.
4
) In 1564, c â n d O l a h (Nic.) îşi face testamentul, Mihail
m a i trăia, căci unchiul său, mitropolitul, îl l a s ă cohe'rede a-
s u p r a casei sale d i n V i e n a .
3
) v. N a g y I v a n , loc. cit.
c
) v. T o r t e n e l m i T a r , a. 1896, Test. l u i O l a h u s (Nic.) p. 156.
7
) A n u l m o r ţ i i s a t e n u se p ă s t r e a z ă . Liszti a r e u n fiu,
I o a n , (v. Test. lui O l a h . loc. c i t a t p a g . 139) r e z u l t a t d i n a l t ă
c ă s ă t o r i e , p r o b a b i l , căci în t e s t a m e n t e p o m e n i t d o a r ca fiul
lui, I o a n n e s L i s z t i u s , s e c r e t a r u l , c a r e m a i t â r z i u , î n v ă d u v i e ,
a j u n g e episcop.
 FAMILIA LUI N. ÜLAHUS 83

Matei, se p r ă p ă d e s c toţi î n v â r s t ă t â n ă r ă . M a i t r a i n i c ă a
fost descendentţa de p a r t e a femeeasoă. U r s u l a Olan, o a r e
vine ca v â r s t ă d u p ă Matei, se m ă r i t ă î n t â i cu Cristof
Csaszar, c a r e va fi fost p r o b a b i l tot d i n familia sa ; m a m a
ei, B a r b a r a , e tot d i n familia C s a s z a r . D i n a c e a s t ă c ă s ă ­
torie ea a r e u n fecior, n u m i t Nicolae, ca şi u n c h i u l s ă u ,
şi acestui Nipolae ( O l a h - G s a s z a r ) , m i t r o p o l i t u l de S t r i -
goniu îi l a s ă î n t e s t a m e n t u l s ă u m a i m u l t e l u c r u r i (v. test.
pag. 139, 155 etc.h Acest Nicolae O l a h C s a s z a r e c ă s ă t o r i t
cu A n n a Z l u n y , c a r e şi ea e p o m e n i t ă de m a i m u l t e ori
c a moştenitoare p r i n t e s t a m e n t . D i n a c e a s t ă familie r e z u l ­
1
tă, (v. i v a r a c z o n y i , 1. a ) , şi vestita familie a E s t e r h a z i l o r . )

U r s u l a se m ă r i t ă a d o u ă o a r ă cu B o n a Gyorgy, o a r e
moare la 1559, 3 S e p t e m b r e , l ă s â n d u n fiu, Gheorghe, c a r e
moare de copil.
S o r a cea m a i m i c ă a l u i Nic. O l a h u s , I l e a n a e p o ­
menită în t e s t a m e n t m e r e u s i n g u r ă (v. p a g . 139, 154, 156,
157, din T o r t e n e l m i T â r , 1896) ceea ce î n s e a m n ă — p o a t e —
ca la 1564, c â n d se face t e s t a m e n t u l , ea r ă m â n e v ă d u v ă
d u p ă Oloz ( a l i a s Olasz) Miklos.
Aceştia s â n t m e m b r i i din f a m i l i a Olăheştilor, d e s p r e
care ne d a u ştiri documentele pe c a r e l e - a m consultat. Vom
încheia lista a m i n t i n d şi p e acel Gyorgy B i d i , p o m e n i t de
f
două ori î n t e s t a m e n t u l m i t r o p o l i t u l u i (v. op. cit. p a g .
145 „affini a d o l e s c e n ţ i " şi 155) c a r e n u v a fi fost a l t u l
decât fiul Anei Olah şi al lui M. Biidy.
Deci î n i n t e r v a l de m a i p u ţ i n de u n veac ( a d o u a
J u m ă t a t e a sec. al XV-lea, c â n d S t o i a n se r e f u g i a z ă î n
Ardeal şi p â n ă în a doua jumătate a sec. al
X V I - l e a ) , se s t i n g toţi u r m a ş i i de s p i ţ ă b ă r b ă t e a s c ă
din familia Olăheştilor. S â n g e l e familiei acesteia va fi
trăit m a i d e p a r t e în u r m a ş i i de p a r t e a femeească, şi a n u -
nie în acei d e s c e n d e n ţ i din famliia Biidy, M a j t h e n y i şi cei.

V. N a g y [ v a n , op. cit., col. 3, p a g . IOC.

9
84 S. UEZDECH1

ieşiţi din c ă s ă t o r i a lui X-ieulae O l â h - C s â s z â r cu A n a Z l u n y ,

c a r i s â n t î n r u d i ţ i cu E s t e r h a z i i . Cât despre I l e a n a Olan,,
s o r a m i t r o p o l i t u l u i , se p a r e că ea mi. a l ă s a t u r m a ş i .
E a d e v ă r a t c ă S t o i a n O l a h u s a m a i fost c ă s ă t o r i t o -
d a t ă , d u p ă m o a r t e a p r i m e i sale soţii, B a r b a r a , cu o o a r e ­
c a r e J o d g i e i (v. K a r â c s o n y i , p . 179). Din a c e a s t ă c ă s ă t o r i e ,
f ă c u t ă la b ă t r â n e ţ e , — S t o i a n va fi a v u t î n t r e 50—HO de-
a n i — e p r o b a b i l că n ' a u r e z u l t a t copii. Altfel m i t r o p o l i ­
tul, î n t e s t a m e n t u l său. a r fi pomenit şi de ei.
S p r e a completa tabloul, trebue să ne o c u p ă m şi de
r a m u r a colaterală, c a r e r ă m â n e î n M u n t e n i a şi e a m e s ­
tecată în luptele p e n t r u t r o n . A m văzut că isicolae O l a h u s
a f i r m ă că b u n i c u l s ă u , Manzilla, „ î n t r e alţi fii" a avut.
şi pe S t a n c i u (în o r i g i n a l . . S t a n t z u l " ) . P e acest S t a n c i u ,
K a r â c s o n y i p r i n e m e n d a i a lui îl identifică cui Danciu,.
c a r e a r fi fost ucis la Sibiiu, cu c caz ia a s a s i n ă r i i
lui M i h n e a Vodă. D a r pe acest D a n c i u . K a r â c s o n y i
îl face un. B ă n u i e s c , soeotindu-1 fiu al lui Ba-
s a r a b IV-lea, Ţepeluş. B a z a t pe a c e a s ' ă lecţiune, K . s u s ­
ţine că D a n c i u n u p o a t e fi u n D r ă c u l e s c . î n t r u c â t acest
n u m e n u se î n t r e b u i n ţ e a z ă î n familia D r ă c u l e ş t i l o r . A r g u ­
m e n t u l n u e valabil, căci de pildă n u m e l e Adad se î n t r e -
b i n ţ e a z ă şi în familia D r ă c u l e ş t i l o r şi î n a D a n e ş t i -
lor. Acelaş l u c r u şi cu D a n c i u s a u D a n . S t a n c i u l va fi fost
u n D r ă c u l e s c , d a c ă el e î n t r a d e v ă r fiu al lui M a n z i l a .
Acest S t a n c i u , frate cu S t o i a n Olahus. a avut doi feciori:
P e t r u de Argeş şi D a n . D e s p r e acest P e t r u , m i t r o p o l i t u l
s p u n e că îi e v ă r d u p ă tată (v. P f u n g a r i a . p . 68) că stă
în corespondenţă eu> el, şi că a fost d o m n i t o r î n M u n t e n i a ,
P e acest voevod m u n t e a n , Xenopol (Ist. R o m . E d . 1T,
voi. IV. pg. 253). îl identifică cu P e t r u P a i s i e , c a r e d o m ­
neşte de la 1535—1546. D a r e x p u n e r e a m a r e l u i istoric n u
e x p l i c ă unele din datele, pe c a r e mitropolitul ni le dă r e ­
feritor la acest v ă r al s ă u , i a r genealogia pe c a r e ne-o
rrc7i>ită ne p u n e în î n c u r c ă t u r ă . î n t r a d e v ă r Xenopol a f i r m ă
că P e t r u P a i s i e , D r ă c u l e s c , e r a fiul lui Radu. Voevod cel
 FAMILIA LUI N. OLAHUS 85

Mare şi frate eu R a d u de la A f u m a ţ i . D a c ă m e n ţ i n e m a-
ceasiă filiaţie, a t u n c i S t a n d u l s u b n u m e l e de R a j u , a fost
domnitor, i a r Lan fiul s ă u , şi frate cu P e t r u P a i s i e , a fost
şi el d o m n i t o r sub n u m e l e de R a d u de la A f u m a ţ i . I a t ă a-
tâtea identificări a s u p r a temeiniciei c ă r o r a a u să se p r o ­
nunţe istoricii de meserie. Se m a i iveşte î n s ă o n e d u m e r i r e :
Dacă lui P e t r u i s'a t ă i a t n a s u l , c u m a f i r m ă M c . Olaiiul
în pasagiul citat, m a i p u t e a el a j u n g e d o m n i t o r ? Ştiu că
iegea ţării, ca şi la C o n s t a n t i n o p o l , cerea ca d o m n i t o r u l
să nu fie i n f i r m s a u diform. î n c ă o chestie, c a r e a r t r e ­
bui l ă m u r i t ă , e cea p r i v i t o a r e la identificarea acelui r i v a l
al său. de c a r e pomeneşte P e t r u P a i s i e î n s c r i s o a r e a c ă ­
tre v ă r u l său din B r u x e l l e s . X e n o p o l identifică pe acest
d u ş m a n , cu L a i o t ă B a s a r a b . E o a r e j u s t ă a c e a s t ă i d e n ­
tificare ?

In acest s t u d i u , b a z a t pe a t â t e a ipoteze şi p e a t â ­
tea conjecturi, p o r n i t e din d o r i n ţ a s i n c e r ă de a l u m i n a u n
colţ din viaţa u n e i familii de r o m â n i t r e c u t e în A r d e a l pe
la j . m ă l a t e a secolului XV, se d e s p r i n d u r m ă t o a r e l e c o n ­
d u zi uni :

1. Cu toate ipotezele n o a s t r e n ' a m p u t u t stabili o fi­

liaţie n e c o n t e s t a t ă a lui M a n z i l l a , filiaţie p r i n c a r să-1
putem p u n e î n t r ' o l e g ă t u r ă s i g u r ă cu u n a d i n cele d o u ă
vestite familii de d o m n i t o r i : D ă n u l e ş t i s a u D r ă c u l e ş t i . D i n
tentativele de m a i s u s se vede, c ă se poate s u s ţ i n e a şi o
origine şi cealaltă, deşi noi c r e d e m că d r u m u l a d e v ă r a t
duce s p r e concilierea diverselor date c o n t r a d i c t o r i i p r i n
a c c e n t u a r e a f a p t u l u i că î n r u d i r i l e p r i n femeile d i n n e a m u l
Corvineştilor, explică î n r u d i r e a c u a m b e l e familii.

2. Că o foarte m a r e p a r t e din c u l t u r a m a g h i a r ă e d a ­
torită a p o r t u l u i a d u s de fiii a l t o r n e a m u r i , c a r i ş i - a u p u s
talentul î n slujba U n g a r i e i . Aceasta n u scade, fireşte, m e ­
ritul U n g a r i e i , ci-1 sporeşte, căci d ă d o v a d ă de c o n t i n u a ei
silinţă de a - ş i a s i m i l a dela p o p o a r e l e c o n l o c u i t o r e a t â t e a
elemente v a l o r o a s e .
Viaţa şi opera Doctorului Vasilie Popr>
(1789-1842)
. P e n t r u Dumnezeu, dar biografia lui Petru.
Maior, Şincai, Klain şi încă a unora nimeni
n'are râvnă din vieţuitori să o lucreze ?"
Bariţiu, Foaie pentru Minte, 1839, p. 97.

S u n t e m î n c ă d e p a r t e de a c u n o a ş t e a m ă n u n ţ i t o p e r a
şi, m a i ales, v i a ţ a î n v ă ţ a ţ i l o r şi literaţilor n o ş t r i d i n î n t â i e l e
decenii ale secolului t r e c u t . A s u p r a celor c a r i a u a v u t u n
rol c u l t u r a l deosebit de i m p o r t a n t î n a c e a s t ă epocă de scu­
t u r a r e de ceeace e r a st/răin î n şcoala n o a s t r ă , de e m a n c i p a r e
şi de i n i ţ i a t i v ă , ni s ' a u d a t î n sfârşit, d u p ă r ă z b o i a abia,
m o n o g r a f i i b u n e : a s u p r a lui Gheorghe L a z ă r şi Gheorghe-
A s a c h i . Cei c a r i a u a v u t u n rol m a i p u ţ i n p r é p o n d é r a n t ,
c u toate că a u l ă s a t o g r o a s ă d â r ă de l u m i n ă î n u r m a lor,
cu toate că s u n t p e n t r u noi R o m â n i i d e s c h i z ă t o r i de d r u ­
m u r i şi i n i ţ i a t o r i în d o m e n i i multiple, s u n t d e p a r t e de a
fi c u n o s c u ţ i c u m se cuvine.
U n u l d i n t r e aceştia e şi doctorul Vasilie P o p p . Un des­
c h i z ă t o r i de d r u m u r i î n trei direcţii a ş a de deosebite: b i ­
bliograf, a u t o r medical şi folklori.st. El e c u n o s c u t m a i ales
p e n t r u î n t â i u l titlu ce-i a t r i b u i m aici, p r i n „ D i s e r t a ţ i a
a s u p r a tipografiilor r o m â n e ş t i " (1838). Cu l u c r a r e a „ D e ­
s p r e apele m i n e r a l e delà A r p ă t a c , Bodoc şi C o v a s n a " (1821)
. , p r i m a l u c r a r e ştiinţifică scrisă de u n medic r o m â n din
A r d e a l în limba m a t e r n ă " , îşi p r o p u n e s ă se o c u p e a m ă ­
n u n ţ i t Doctorul V. Bologa, c a r e n e - a dat p r e ţ i o a s a „ C o n t r i ­
1
b u ţ i e la istoria medicinei din A r d e a l " . Ca folkloïist. P o p p
e complet n e c u n o s r a t . E o l a c u n ă , pe c a r e vom î n c e r c a s ă

*) C l u j , 1927., p . 30.
 VIAŢA SI OPERA DOCTOlïl-LUI VASIL1E POPI' 87

o umplem in acest s t u d i u , cu a t â t m a i m u l t cu cât i m p o r ­

t a n t a >a ca i'olklorist iese d i n d o m e n i u l n a t i o n a l .
Î n a i n t e de a trece la a c e a s t ă latuire a operei lui Yasilie
P o p p . să n e o p r i m î n t â i u la v i a ţ a sa. Ga şi o p e r a , ea e
foarte p u ţ i n c u n o s c u t ă , deşi a m â n d o u ă s u n t tot a t â t de v a ­
riate şi de inteiresante. O s e a m ă de b r o ş u r i l a t i n e ş t i ale
lui, n ' a u fost c u n o s c u t e p â n ă a c u m nici m ă c a r cu n u m e l e .
La fel s'a î n t â m p l a t cu u n m a n u s c r i s i m p o r t a n t d i n m a i
multe p u n c t e de vedere. Le vom î n c a d r a î n b i o g r a f i a sa,
pe c a r e vom c ă u t a să o d e s v o l t ă m în cele u r m ă t o a r e .
1
Date p r e a m u l t e a s u p r a vieţii l u i n u a v e m . Cele m a i
n u m e r o a s e ştiri le g ă s i m î n t r ' u n a r t i c o l - n e c r o l o g a l l u i
Gheorghe B a r i ţ i u " p u b l i c a t u n sfert de veac d u p ă m o a r t e a
lui l ' o p p . B a r i ţ i u îi fusese b u n p r i e t e n , c u m vom vedea
mai încolo, şi cei doi b ă r b a ţ i p u r t a s e r ă o c o r e s p o n d e n ţ ă
a s i d u ă : p ă r ţ i din ea n i se d a u c h i a r în airticolul a m i n t i t ,
î n a i n t e de d a t a a ş e z ă r i i l u i P o p p la B r a ş o v , B a r i ţ i u n u
ştie î n s ă a p r o a p e n i m i c d e s p r e el. Alte câteva i n f o r m a ţ i i
despre doctorul P o p p g ă s i m în i s t o r i a „ S e m i n a r u l u i V e n i a -
m i n " delà I a ş i . Unele p e r i o a d e ale vieţii sale s u n t î n s ă
complet n e c u n o s c u t e ; a ş a se şi e x p l i c ă supoziţiile gfreşite
3
a s u p r a originii şi a n i l o r i u i de ş c o a l ă .
. . P ă c a t că n u p u t e m şti miai m u l t e d e s p r e acest f r u n ­
taş p r i n t r e î n t â i i c ă r t u r a r i r o m î n i cu diplome î n n a l t e a i
1
In Serbarea şcolară de la Iaşi ( I a ş i , 1885, p. 240, n o t ă ) ,
r e g r e t a t u l Xenopol m ă r t u r i s e ş t e că „ a s u p r a l u i V a s i l e P o p n'am
p u t u t d o b t n d i nici o i n f o r r n a t i u n e " .
- Dr. Vasile Popii, în „ T r a n s i l v a n i a " , I (1868), pp, 129—135,
Kil —167.
3
1)1 I o r g a (Istoria literaturii în secolul al XIX-lea, vol. I,
p. 23) îl c r e d e a bi a ş o v e a n „ d e s i g u r fiu de n e g u s t o r " . Dl B o e d a n -
Duică. (Gheorghe Lazăr, B u c u r e ş t i , 1924, p . 13, n o t a 3), g ă s i n d
c
în b r o ş u r a d e s p r e e x a m e n e l e de la g i m n a z i u l p i a r i s t d i n . i b i i u
din a n u l 1802, u n R o m â n r u n u m e l e V a s i l e ( B a s i l i u s ) P o p p . ne
s p u n e : „Vasile P o p p este Dr. V. P o p p , a u t o r u l c u n o s c u t e i nre-
fe'e la P s a l t i r e a lui P r a l e a şi al D i s e r t a ţ i e i d e s p r e t i p o g r a f i i l e
r o m â n e ş t i " , şi că el e r a b l ă j a n . D u p ă c u m v o m v e d e a î n d a t ă ,
Popp n u e r a nici b r a ş o v e a n n i c i 11."jar. r i i i r u a \ i « i f (V .să
canto la liceul d i n Sibiiu.
88 ION UUSLEA

Românilor d i n A r d e a l " , zicea dl l o r g a . No b u c u r ă m că

c e r c e t ă r i l e făcute de n o i n e permit să u m p l e m u n gol î n
i s t o r i a l i t e r a t u r i i n o a s t r e şi să a r u n c ă m p u ţ i n ă l u m i n ă
a s u p r a u n u i a d i n cei m a i î n v ă ţ a ţ i , m a i c a p a b i l i şi m a i in^
suvieţiţi R o m â n i a i t i m p u l u i .
* *
R u p ă m o a r t e a lui P o p p , R a r i ţ i u cere informaţii - - d e ­
s i g u r î n v e d e r e a a r t i c o l u l u i - n e c r o l o g ce voia s ă scrie — t o ­
v a r ă ş i l o r de tinereţe ai d o c t o r u l u i P o p p a s u p r a datei şi
locului n a ş t e r i i l u i . Află astfel că s ' a r fi n ă s c u t î n M a r t i e
1787. Socotind î n s ă d u p ă r e g i s t r u l de clasificaţie a l Liceu­
lui catolic d i n Cluj, u n d e î n 1808 P o p p e a r ă t a t ca a v â n d
10 a n i , el trebuie să se î'i n ă s c u t î n 1789. R a r i ţ i u dă ca
loc a l n a ş t e r i i : „ c o m u n a Timitelnicu pe C â m p i a " , pe c a r e
t r e b u e să o citim Chimitelnicul de C â m p i e (Mezokemeuv-
telke). a s t ă z i n u m i t ă Gipăieni, d i n j u d e ţ u l T u r d a ( c o m u n ă
s i t u a t ă la o d i s t a n ţ ă a p r o a p e egală de Cluj şi T â r g u - M u -
1
r ă ş ) . A s u p r a locului n a ş t e r i i nu î n c a p e nici o î n d o i a l ă -
11 g ă s i m indicat şi în registrele liceului d i n Cluj; P o p p î n ­
suşi în d o u ă d i n elegiile sale latineşti, t i p ă r i t e la Viena î n
1813 si 1814, i n d i c ă s u b n u m e l e s ă u : ..Transilvanii» Mezd-
K e m e n y t e l k i e n s i s " . D i n prefaţa Disertaţiei sale a s u p r a î n ­
m o r m â n t ă r i i la R o m â n i (1817). m a i a f l ă m că „ s ' a n ă s c u t
din t a t ă şi d i n s t r ă m o ş i slujitori la a l t a r u l D o m n u l u i " .
B a r i ţ i u î n s e m n e a z ă , vag, că P o p p „înveţiase m a i i n u l t u
în C l u s i u " . Cercetările n o a s t r e ne p e r m i t o a r e c a r i p r e c i ­
zii! n i : o notă (b) de pe p a g i n a 14 a elegiei sale latineşti
s c r i s ă î n cinstea medicinei (Viena 1813), n e i n d i c ă locul
u n d e P o p p ş i - a î n c e p u t studiile: ....„civitas Agropolis: ubi
P o e t a a n n o 1801 studiis i n i t i u m fecit, et H u m a n i o r i b u s , ut
a j u n t . o p e r a m n av av i t , q u i b u s Claudiopoli a. 1810 c o r o n i -
2
dem i m p o s u i t " .

1
B ă t r â n u l p r e o t d i n C i p ă i e n i - C h i m i t e l n i c , DI. ITarşian. n e - a
!
c o m u n i c a t că în s a t nu se ştie a b s o l u t n u n i • Ce I'opyi - i f:r.n -
lia l u i .
2
A f i r m a ţ i a d-lui R o g d a n - D u i c â (Gheorahc Lazăr. p. 13
nota 3) d u p ă c a r e acel Vasile P o p p c a r e f i g u r e a z ă în broşura
 VIAŢA şi OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 89

Astivl P o p p face g i m n a z i u l la T g . - M u r ă ş ( A g r o p o l i s ) ,
în şcoala catolică de s i g u r , î n ale c ă r e i r e g i s t r e totuşi n u
i-am p u t u t d a de u r m ă . De a i c i trece la Cluj s p r e a-şi
l
termina. . . u m a n i t ă ţ i l c " , d a r n u p u t e m p r e c i z a în ce a n
s'a î n t â m p l a t a c e a s t ă trecere. B ă n u i m că n ' a venit la
Cluj î n a i n t e de 1807. I n registrele liceului p i a r i s t îl g ă s i m
2
o s i n g u r ă d a t ă , la 1808, în „ I n f o r m a t i o de p r i m a classe
Philo.Mipliiao p r o s e m e s t r i s e c u n d o a n n i 1808", ca P o p p
3
Ba^il'u.< Senior Y alaciáis Uberlinus Co[ mUaJtus Thor-
deiisi* Kciiicitii Telke. Se m a i s p u n e că e de 19 a n i , g r e c o -
catolic si a r e cele m a i b u n e note posibile: 1 la „ M o r u n i in
cla>--i" şi ..Matliematica P u r a " , 1 E I m i n e n t ] la „ D o c t r i ­
na Reliuionis, M e t a p h i s i c a et P h i l o s o p h i a m o r a l i s " şi , . H i s ­
toria Ciiiversalis". Tot de aici a f l ă m că locuia î n S e m i n a ­
rul Sf. îosif, î n t r e ţ i n u t d i n t r ' o f u n d a ţ i u n e „ B a b i a n a " c a r e
4
nu era alia decât a e p i s c o p u l u i B l a j u l u i l o a n B o b b .
De.-pre a n i i p e t r e c u ţ i la Cluj a v e m şi a l t e dovezi, d e ­
oarece' aici îşi începe P o p p a c t i v i t a t e a s a l i t e r a r ă . L a 1808

dtsiin >.amenul d i n 1802 al g i m n a z i u l u i d i n S i b i i u , a r fi a u t e .

rul D i s e r t a ţ i e i d e s p r e t i p o g r a f i i l e r o m â n e ş t i , c a d e d u p ă a c e a s t ă
m ă r i ur i - i ¡ o a lui P o p p î n s u ş i . Ce a r fi c ă u t a t el la S i b i u , c â n d
la un nas de C h i m i t e l n i c u l lui a v e a cele d o u ă licee clin Tg.-
Murăs şi a l t e v r e o t r e i l a C l u j , d i n t r e c a r i pe cel m a i vestit, al
Pian'stjior, 1-a şi f r e c v e n t a t ? V a s i l e P o p p , de c a r e a m i n t e ş t e Dl
Bogilan-Duică c r e d e m că este u n s i b i i a n a - e l a romlc < u ..Pa»;>
Rasilin- j u n o r , Valao.hus, Sede C i b i n i e n s i , n e u n i t d i n R u s n y a k "
(sic! j:,: ] t e R u ş c i o r i ) pe oare-1 g ă s i m î n c l a s i f i c a ţ i a î n t â i u l u i a n
;

de f ü < w . , ¡ ie a l i c e u l u i d i n C l u j , s e m e s t r u l II al a n u l u i 180S, a l ă ­
turi o,' B a s i l i u s P a p p a l n o s t r u , c a r e e î n s e m n a t ca ..senior",
deşi ar- a c e e a ş i v â r s t ă .
1
AMipra liceelor d i n T r a n s i l v a n i a d u p ă 1800 şi în s p e c i a l
a s u i a i v l u i în c a r e a î n v ă ţ a t P o p p (Liceul p i a r i s t din Cluj),
v
e:si B o u d a n - D u i e ă , op. cit, p. 10.
- O l c m a i m u l t e d i n r e g i s t r e l e a n i l o r în c a r i P o p p a fost
a
' Cluj m i se m a i g ă s e s c .
Acest „ s e n i o r " care-1 d e o s e b i a de o m o n i m u l s ă u d i n R u s -
cioi'i. ,),-. c a r e - a m v o r b i t m a i s u s p . —, n o t a 1), îl î n t â l n i m şi p<î
m t a i i c d o u ă „ e l e g i i " l a t i n e ş t i pe c a r i le p u b l i c ă î n 1808.
i
A c e a s t a d ă r u i s e î n t r ' a d e v ă r , în 1000, s u m a de 14000 f l o r i n i
S 0 |
n i n ; n ului c l u j a n (vezi A r h i v e l e S t a t u s u l u i Catolic d i n Cluj),
 90 IUN MUŞLEA

a p a r e î n t â i a s a publicaţie, de către a v e m c u n o ş t i n ţ ă , o „ E l e ­
gie" î n c a r e p l â n g e , în h e x a m e t r i l a t i n i , m o a r t e a profeso­
r u l u i s ă u Garol Moger ( F i g . 1. Biblioteca M u z e u l u i A r d e ­
lean (Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj), 16/11 cm.. 4 foi).
B r o ş u r a n u n e s p u n e d e s p r e autofrul ei decât că e r a şco­
l a r şi „ a l u m m i s " î n S e m i n a r u l Sf. Iosif.

E L E G I A

Q U 3

SPECTABILI A C CLARÎSS.'.VO

Viro
CAROLO MICHALTi MOGER.
1 N

LYCF.O PECIO CI.AUDIOPOLITANO

Chymi*. Merjllurgiţ Hiftoiis NJturalis.

Ft Tcchno/ogi»e
P R O F li S S O R I
P U fiV I C 6 ORDINARIO
P aren t a t
B A S i L r U S P A P P Senior.
Pius Defuncţi
I
Ducipoiuş & in N e g » i / o s . Stminario Alumnus
flnno Aera: Cnfbanae 1808.
C U u d i o p o l L

T y p i s Coli R e ' o r m a t o r u m 1808.

FIG. 1.
I n acelaş a n 1808, P o p p scoate o a l t ă elegie, a c e a s t a
în cinstea g u v e r n a t o r u l u i George Banffi ( F i g . 2. Biblioteci
M u z e u l u i N a ţ i o n a l d i n B u d a p e s t a , 16/11 cm., 4 foi). N i c i
dju ea n u a f l ă m m a r e l u c r u d e s p r e R o m â n u l de p e C â m ­
pie c a r e m â n u i a a t â t de u ş o r metjrul clasic, ci d o a r c ă e r a
 17.4ŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASIL1E POPI' 91

Cat t i m p v a m a i r ă m â n e a la Cluj, P o p p n e va d a î n
fiecare a n câte o elegie. Toate s u n t l a u d e în h e x a m e t r i
plini de p e r s o n a g i i istorice a n t i c e şi de peisagii şi c o m p a ­
raţii mitologice — p e c a r i a u t o r u l le e x p l i c ă la tot p a s u l î a
notele clin subsol. L a 1809 a p a r e o elegie în cinstea cole­
gului săii E m e r i c W a s s , nepot a l acelui conte N e m e ş d e
Hidvég cu c a r e P o p p etra legat şi de c a r e v a fi v o r b a m a i

E L E G I A
H ' C F L L t N T I SS I M O
ac
I L L U S T R I S S I M O DOMINO
COMIŢI
G E O R G * O B À N F F I
L. B d e L O S O N T Z
S.C R . n A M. CAMERARIO, STATUS
ACTUAL LS INUMO (X)MSILIARIO. IN -
SK.MV ORDINIS SAMCn KFGIS
STEPIIANI MAGN/1 CRUCIS
LQ^U I T I .
MAGNI PRINCIPATUS T K ANSILVANI AL.
PARTIUMQUE GlDEM RE APLICATA RUM
GUBERNATORI REGIO
ET REGNI EJUSD MAGNI PRINCIPATUS
GUBERNII PRAESJDI,
Devotissimo animo ot>'^*
DIE O N O M A S T I C O
à BASILIO P A PP
Seniore Logico
Et in Regio Seminano S lofi-phi Alumno
Anno aerae chnsuandc
Quo:
FTX tranqVILL» poU, ile Vi tot. fVLgclr lpt1,
iltqVt CoMn IVbdf 1, <,V.h Llbci 1LL» VII*
C I a urf• o p o I •
Typit Coli Kcformatorum 1808.
F1G. 2.
încolo ( F i g . 3. Biblioteca M u z e u l u i A r d e l e a n (Biblioteca
Universităţii din Cluj), 16,11 cm., 6 foi), din c a r e a f l ă m că
]
u acest, a n e r a î n al doilea a n de filosofie.
A p a t r a elegie din t i m p u l p e t r e c u t de P o p p la Cluj,
a p a r e în 1810 ( F i g . 4. Biblioteca M u z e u l u i A r d e l e a n ( B i b ­
lioteca U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj), 1 6 1 1 cm., 7 foi). E a e î n -
92 IUN MUŞLEA

c h i n a t ă s t a t u r i l o r î n t r u n i t e la Cluj î n acel a n , şi n u ştim

cine i-a.r fi p u t u t - o cere ori 1-a î n d e m n a t să o scrie, d a c ă
nu acelaş conte N e m e ş . E a n e i n f o r m e a z ă că Dopp îşi t ă ­
cea în acest t i m p î n t â i u l s ă u a n de drept. E l va fi t e r m i n a t
şi pe al doilea (1810,11), a s u p r a c ă r u i a n ' a v e n i î n s ă nici o
ştire. B a r i ţ i u î n s e m n e a z ă d o a r că ,,în a. 1811 a m e r s u l a
Viena" — ceeace c o r e s p u n d e cu eventuala t e r m i n a r e a s t u -

E L E G I A
Q,u a m
Jllultrifsimo Comiţi

EMER1CO WASS
De C z £c 6

E L Y C E O R E C I O
C L A U D I O P O L I T A N O TCRM1NATIS
M A X I M A C U M L A U D E STUDII S

r.xcedenti cecmif
BnSlLtVSPAPP
Philosophis CCC. in iltrrum Annum
« U O l T O d
C X a u d t o p o Ii
Aftf>o acri C h r i ft i a a j t

M D C C C U

ImylfS TypiS CoU 4 (f for rr, jt-jf ufT* | g o^.

Fir..;!.

dlilor j u r i d i c e , c a r e a r fi t r e b u i t să se î n t â m p l e î n v a r a
aceluiaş an.
I n dedicaţia Disertaţiei d e s p r e tipografiile r o m â n e ş t i ,
d e s p r e c a r e va fi v o r b a m a i încolo, P o p p n e vorbeşte de
„ t i m p u l de şase a n i ce a m p e t r e c u t î n U n i v e r s i t a t e a Vienei".
Socotind că în v a r a a n u l u i 1817 el îşi trece acolo al doilea
 YJAŢA şi OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 93

doefurat, în m e d i c i n ă , şi cu a c e a s t a îşi t e r m i n ă studiile u n i ­

versitare, a n u l in c a r e a plecat la Viena se dovedeşte a fi
cel indicat de B a r i ţ i u : 1811. P o p p făcuse la Cluj u n u l s a u
doi a n i de drept, şi iată-1 a c u m p l e c â n d dteparte ca s ă î n ­
ceapă o n o u ă facultate, b a c u m vom vedea, c h i a r d o u ă :
;
i ilosnfia şi m e d i c i n a . U r m â n d d r e p t u l la Cluj, n e h o t ă r î r e a

E L E G I A
A D
INCLYTOS S T A T U S ET ORD1MES TR1UM

NATJONUM MAGNI FR1NCIPATUS

T R A N S 1 L V A N 1 A E

PARTiUMCiUE El DEM REANNEXARUM

C 1a u d i o p o I i

AD PUBLICA NECOTIA TRaCTaNDA

C O N G R E G a T O S

P e r
8 A S I L 1U M P A p p.

Juris Natinac. Publici. Cfiiuum, Civilis

Romani, Throrrnci Patriae & cil.

A u J i ţ o r e m

Ciau J i o p o l i
Anno Anx CVrilianst
MDCC.CX.

)oipt. 7 ypis Coli Rcfoiuialoum 18 J o.

F1G. 4.
lui
a s u p r a c a r i e r e i căreia, a v e a s ă se dedice t r e b u i e s ă fi
fost din cele m a i c h i n u i t o a r e . A c e a s t a cu a t â t m a i m u l t , c u
cât dorinţele p ă r i n ţ i l o r săi n u se î m p ă c a u cu ale lui, şi nici
chiar î n t r e ele: t a t ă l s ă u voia să-1 v a d ă avocat, m a m ă - s a
Preot. El începe d r e p t u l , îl l a s ă şi se a p u c ă de m e d i c i n ă .
I a t ă p a s a j u l in c a r e vorbeşte d e s p r e acceste l u c r u r i (în b r o ­
ş u r a : ..Elegia de l a u d i b u s m e d i c i n a e " , Viena 1813 p . 6 ) :
94 IUN MUŞLEA

„Namque T o g a m ( b ) G e n i t o r , G e n i t r i x m i h i p a l l i a s u a s i t ( c )
Haerebamque d u a s i n t e r et ipse vias.
lussa sequor P a t r i s , M a t r i s pia s u a s a recuso,
Saepe piis N a t i s n o n licet esse piis.
I u r a p r i u s disco, t i t u l o r u m c a p t u s a m o r e ,
(Hoc iter a d titulos t u t i u s esse solet).
Vidit, et invidit aliis m e vester Apollo,
Et mihi ( n a m m e m i n i ) talia v e r b a dedit:
Quid facis? 0 ! I u v e n i s n o s t r i s a p t i s s i m u s a r m i s ,
Siste g r a d u , et n o s t r i s fer t u a s a c r a focis"...
b) TOIJ am: h o c est s t a t u m civilem et q u i d e m s t r i c t e m p o -
liticum.
c) Pallia: S t a t u m e c c l e s i a s t i c u m ; u t r u m q u e q u a signum
pro re s i g n i f i c a t a p o n i t u r .
Astfel P o p p reuşeşte s ă t r e a c ă peste d o r i n ţ a păTinţilor
Şi să se înscrie la m e d i c i n ă .
Pentru întâii ani petrecuţi în capitala Austriei ne lip­
seşte orice ştire. D i n t r ' o b r o ş u r ă c a r e a p a r e acolo la 1813
(Eig. 5 Biblioteca M u z e u l u i A r d e l e a n (Biblioteca U n i v e r ­
sităţii din Cluj) 18/12 cm., 14 p . ) , a f l ă m că P o p p u r m a
cursuri de fiziologie şi chimie, e r a deci în primul
sau al doilea an de m e d i c i n ă (1812/13). Ge fă­
cuse în a n u l şcolar 1 8 1 1 / 1 2 ? P e diferitele sale p u b l i ­
caţii latineşti s a u r o m â n e ş t i , P o p p iscăleşte p r e t u t i n d e n i ,
începând cu a n u l 1817, şi doctor î n filosofie \ î n a i n t e de
a avea ştiri precise de la Viena, e r a m a p l i c a ţ i s ă c r e d e m
că în acest a n P o p p şi-a p r e p a r a t d o c t o r a t u l î n filosofie.
Astăzi ştim că acest e x a m e n şi 1-a t r e c u t a b i a l a s f â r ş i t u l
anului 1814. I n a ş a n u m i t u l „ P e d e l l e n - J o u r n a l " a l U n i v e r ­
sităţii vieneze se găsesc u r m ă t o a r e l e d a t e r e f e r i t o a r e la
2
Popp :

1
„a f r u m ó s e l o r î n v ă ţ ă t u r i a Filosofiei şi a M e d i c i n e i Dof­
t o r " (pe b r o ş u r a „ D e s p r e apele m i n e r a l e ' . . . . 1821) şi D i s e r t a ţ i a
despre t i p o g r a f i i ) ; „A. A. L. L. P h i l o s o p h i a e D o c t o r " (pe Diser­
t a ţ i a de la Viena, 1817. „ M e m o r i a - de la 1833'..
2
C o m u n i c a r e d a t o r i t ă b u n ă v o i n ţ e i d-lui Dr. G o l d m a n n ,
a r h i v a r u l U n i v e r s t ă ţ i i d i n V i e n a , c ă r u i a - i e x p r i m ă m şi pe a c e a ­
s t ă cale m u l ţ u m i r i l e n o a s t r e .
 VIAŢA .ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 95

,,1814 15 Dez. E x a m e n r i g o r o s u m ex m a t h e s i et h y p -
sica dom. phil. c â n d . L a d i s l a i B a s i l i i P a p p in a u d i t o r i o
publico.
2A Dez. P r o m o t i o pliil. c a n d . L. B . P a p p " .
Teză de d o c t o r a t în filozofie nv a v e m de la el. p e n t r u c ă

Elegia
de laudibus Medicinae

q u a tn

Illustrissimo ac Magnifico Domino Praesi-

di et Directori, item Clarissimis D . D
Professoribus , totique Inclytae Facultăţi
Medicae Vindobonensi.

N o v o anno
Muneiis instar

Animo devotissimo
o b t u I ì t.

h. Basilius Papp,
Transilvanus Mezö . Keménylelkiensis, in A n t i c j i m s i m a ,
ac c e l e b e r r i m a Universitate Vindobonensi Pliysiologiae et
Chemiae Ordinarius Auditor.

I l l u s t r i s s i m o Corniti J o a n n i N e m e s d e Ilidvc'^
C a e s j r e o l i u h e l j o .et i n C a e s a r e a K e g i a N o b i l i -
n m Academia Theresiann Jurium iu atterum
Aiiuum Auditori, Dilectissimo Musarum A m i c o
, in uerennis observautiae tesseram
dedicata.

V i e n n a e.
Anno aerae C h r i s t i a n a e.
MDCCCXUI.
F1G. 5.
Pe vremea aceea n u se o b i c i n u i a a ş a ceva decât la facul­
tatea de m e d i c i n ă \

* D u p ă A s a c h i , P o p p p a r e a fi î n t â i u l d o c t o r în filosofie
l a
R o m à n i . I n t r ' o r e t a a P r e f e ţ e i s a l e l a P s a l t i i e a lili P r a l e a
(1827!. .'I î n s e m n e a z ă î n t â i e l e d i p l o m e u n i v e r s i t a r e d i n M u n t e n i a :
96 ION MUŞLEA

El a u r m a t deci î n aeelaş t i m p la filosofic şi medicină,,

răci î n acelaş a n 1814, c â n d îşi trece d o c t o r a t u l amintit»
el iscăleşte ca medicinist in a n u l a l t r n l e a . Accasia pe a l t ă
b r o ş u r ă ( F i g . 6. Biblioteca M u z e u l u i A r d e l e a n (Bibi. U n i ­
versităţii din Cluj, 22.17 cm,.. 4 foi), c a r e p a r e s ă fie u l t i m a

E l e g i a ,
q u a m

C a e s a r i A u g u s t o

F r a n c i s c o p r i m o
Austriae Imperalori, Hungariae, Bohemiae, etc.
Regi Aposlolico Domino suo Clementissimo.

Bum 16. Junii pompa triumphali V i e n n a m ingiederetui ,

s n b

Nomine Europae , q u a e e j u s v i c l r i c i b u s armis a j u g o , s u b q u o tarn d i u

penuit, nunc t l e m u m liberata est

L a u r e a e i n s t a r
Dcvoîo animo cratulabimiluj offeTeba'

L a d i s l a u s B a s i l . P a p p

Transilvanus M e z ö - K e m e n y t e l k i e n s i s i n c e l e b e r r ' m a et aniiquissini.»

V n i v e r s i t a t e V i n t i o b o n e n s i Î M e d i c i n a e UI. a n n o C j n \ i i u . , u ^ .

A c n e A

M D C C C . V I V.

' c n n a e.

FIG. 6.

„Titulîl A c a d e i n i c e a ş c ă î n t r e T i n e r i m e a V a l a h i e i î n t â i a u primit,
în A c a d e m i a P a r i s u l u i (Jeorga Bil-escu l a 18»4 f ă e â n d u să Doctor
Legilor.... Al doilea i a s t e Const. Pop... A c e s t a s a u făcut Doctor
L e g i l o r l a A c a d e m i a d i n P i s a " . De A r d e l e n i n u a m i n t e ş t e nimic,
p o a t e şi p e n t r u a n u se n u m i p e el î n s u ş i .
 VIAŢA .>/ OPERA D0CT01WLUI VAS1L1E POPP QJ

sa elegie d i n a n i i de student. Se vede că a c u m m u n c i a m a i

mult decât î n a i n t e , ori poate să fi a j u n s şi i n t e r p r e t a l
Curţii, c u m iscăleşte pe d i s e r t a ţ i a cu c a r e ş i - a t r e ­
cut doctoratul î n m e d i c i n ă la 1817. L i p s i n d u - n e e l e ­
giile, ne lipsesc şi ştirile d e s p r e el d i n acest t i m p .
Bariţiu s c r i a c ă la 1815 P o p p e r a î n c ă la Yiena, e e e a -
ce n o u ă ne p a r e n a t u r a l , el t r e b u i n d s ă r ă m â n ă î n t r e g a n u l
1815 si 1816 acolo, p e n t r u t e r m i n a r e a f a c u l t ă ţ i i de m e d i ­
1
c i n ă . I n acest a n e s i g u r că e r a i n t e r p r e t a l C u r ţ i i p e n t r u
limba r o m â n e a s c ă ( l i n q u a e v a l a c h i c a e i n t e r p r e s a u l i c u s ) ,
titlu pe care-1 g ă s i m pe teza s a d e m e d i c i n ă t i p ă r i t ă la
Yiena tot î n 1817. C u r â n d d u p ă p r o m o v a r e a s a c a d o c ! o r el
părăseşte Viena: î n 1817 e l a B r a ş o v .
Î n a i n t e de a trece l a a c e a s t ă p a r t e a vieţii sale, s ă n e
întrebăm î n s ă cu ce b a n i p u t u s e el s ă se s u s ţ i n ă l a s t u d i i
atât d e î n d e l u n g a t e î n s t r ă i n i . De a c a s ă trebuie s ă fi fost
sărac: biet b ă i a t de p o p ă de pe Câmipie. S ă r a c a r ă m a s
toată viaţa de altfel şi a m u r i t tot a ş a , c u m n e s p u n e B a ­
2
riţiu î n n e c r o l o g u l a m i n t i t . F a p t u l că m a i miulte d i n p u ­
blicaţiile sale latineşti din tinereţe s u n t închiriate diverşilor
membri a i familiei conţilor N e m e ş de Hidveg, şi î n special
capului ei, contelui A d a m —• a c e s t u i a e î n c h i n a t ă şi teza
de doctor î n m e d i c i n ă , b a şi b r o ş u r a î n o n o a r e a e p i s c o p u ­
lui L e m e n y i — n e - a făcut s ă b ă n u i m că P o p p a fost a j u -
*at de a c e a s t ă familie î n c u r s u l s t u d i i l o r sale. N u e i m p o s i ­
bil să fi fost c h i a r p r e c e p t o r u l acelui conte I o a n N e m e ş de
Hidvc-K. c ă r u i a e î n c h i n a t ă elegia de l a 1813 şi c a r e e r a d o a r
cu cinci-şase a n i m a i m i c decât P o p p , şi se afla îri acel an.
r
Şi el la Y iena, u n d e s t u d i a d r e p t u l . Aceste dedicaţii vor fi
*°st poate şi ele u n mijloc de a-şi a c h i t a a n u m i t e î n d a t o ­
riri — d a c ă ele n u vor fi fost c u m v a c h i a r c e r u t e de m e -
cenaţi. Iosif K e m e n y , a m i n t i n d î n al s ă u „Lexicon E r u -

1
Din „Pedelleri-Journal"-ul amintit mai s u s , se vede că
Popp
si-a t r e c u t î n t â i u l e x a m e n d e d o c t o r a t l a 10 I a n u a r i e 1817.
a
l doilea la 21 M a r t i e . Şi-a s u s ţ i n u t t e z a ( D i s p u t a t i o ) l a 14 I u l i e ,
la cinci zile u r m j â n d p r o m o ţ i a (19 I u l i e ) .
2
. . T r a n s i l v a n i a " , A n u l I (1868), p. 129.
Anuarul Inst. de ist. 7
 98 I0^ MUS LE A

d i t o r u m H u n g a r i a e et T r a n s i l v a n i a e " , vol. I V ( p ă s t r a t î n
m a n u s c r i s î n A r h i v a Bibliotecii U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj) şi
d e s p r e P o p p , n e a r a t ă că şi-a dedicat d i s e r t a ţ i a contelui
N e m e ş de Hjdvég „de al c ă r u i sprijin şi a j u t o r P o p p s'a
b u c u r a t a d e s e o r i " . Dealtfel P o p p î n s u ş i îşi m ă r t u r i s e ş t e î n
a c e a s t ă dedicaţie r e c u n o ş t i n ţ a i a t ă d? conte, pe carc-i î n ­
t i t u l e a z ă „ M a e c c n a s a m p l i s s i m u s " , ale c ă r u i b i n e f a c e r i f i l a
de el s u n t a t â t e a î n c â t nici n u le poate î n ş i r a . P o p p p r e ­
cizează c h i a r că de s p r i j i n u l contelui s'a b u c u r a t „ î n tot
c u r s u l studiilor şi în repetite r â n d u r i " ; i a r K e m é n y a m i n ­
teşte că P o p p a r fi p r i m i t şi b a n i n u m e r a r , ba că şi d i s e r ­
t a ţ i a delà Viena (1817) a r fi fost t i p ă r i t ă c u c h e l t u i a l a con­
telui. N u m a i astfel n e p u t e m deci e x p l i c a posibilitatea lui
P o p p d e a face î n s t r ă i n ă t a t e studii a t â t de l u n g i , c u m
poate n u făcuse î n c ă R o m â n p â n ă a t u n c e a .
D a r cel ca're avea să fie î n t â i u l n o s t r u bibliograf şi
folklorist a n u m ă r a t î n t r e m e c e n a ţ i i săi c h i a r m e m b r i a i
casei d o m n i t o a r e a A u s t r i e i . N e - o m ă r t u r i s e ş t e el î n s u ş i î n
dedicaţia Disertaţiei d e s p r e tipografii făcută arhiducelui
F e r d i n a n d de E s t e : „ I o a d e v ă r a t , că p r i n î n c h i n a r e a a c e ş -
tii c ă r ţ i ş o a r e n u a m v r u t altceva dtecât a a r ă t a u m i l i t a m e a
m u l ţ ă i n i t ă , cu c a r e e r a m d a t o r i u C r ă i e s c u l u i P r i n ţ şi Ar-
c h i d u c ă Macsimilian p e n t r u multele şi a d e v ă r a t p ă r i n t e ş t i l e
a j u t o r i n ţ e , ce a u făcut cu m i n e î n t i m p de şease ani ce a m
p e t r e c u t în U n i v e r s i t a t e a Vienii, şi a c e a s t a a m v r u t a o
face de faţă..." C u m va fi a j u n s R o m â n u l n o s t r u de pe
C â m p i e la a r h i d u c e l e M a x i m i l i a n —• n u p r e a vedem. De
r e ţ i n u t , din a c e a s t ă dedicaţie, că acest Grăiesc P r i n ţ „limba
r o m â n e a s c ă a ş a din f u n d a m e n t o a u î n v ă ţ a t cât cu d r e p t u l
î n t r e cei m a i de f r u n t e Filologi a i a ceştii Limbi s ă p o a t e
n u m ă r a " . N e î n t r e b ă m d a c ă P o p p n u va fi fost c h i a r el
ce] ce a i n t r o d u c în s t u d u l limbii n o a s t r e pe a r h i d u c e l e
M a x i m i l i a n , c ă r u i a îi va fi fost r e c o m a n d a t poate de vechiul
s ă u s p r i j i n i t o r , contele N e m e ş , c a r e în calitatea sa de c a ­
m e r i e r şi consilier i n t i m a l î m p ă r a t u l u i e r a u n f a m i l i a r al
C u r ţ i i . Tot p r i n M a x i m i l i a n s ' a r p u t e a s a fi a j u n s a p o i
P o p p şi i n t e r p r e t al C u r ţ i i .
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE l'OPP 99

Tot aici c r e d e m că e locul să vo'rbim şi de n u m e l e lui.

P e P o p p îl c u n o a ş t e m î n t r ' a d e v ă r s u b trei n u m e : la Cluj,
pe elegiile sale latineşti (.1809—10), el iscăleşte B a s i l i u s
P a p p , pe l u c r ă r i l e p u b l i c a t e la Viena (1813—17) el a deve­
nit L. s a u L a d i s l a u s B a s i l i u s P a p p , n u m e p e care-1 î n t â l ­
nim şi p e ,»Memoria" de la 1833 î n c h i n a t ă e p i s c o p u l u i Le-
meuyi, pe u n act de la e x a m e n e l e şcolii d i n B r a ş o v d i n
18::7 ', ca şi pe nişte c e r e r i a d r e s a t e î n 1820 şi 1828 M a ­
g i s t r a t u l u i a celuia ş o r a ş . I n ştia'ile ce le a v e m d e s p r e el de
pe v r e m e a c â n d e r a profesor l a I a ş i (1820—21) îi c u n o a ş ­
tem i n s ă n u m a i ca Vasilie P o p p . Tot a ş a p e cărţile sale
,.Bespre apele m i n e r a l e " şi ..Disertaţie d e s p r e t i p o g r a f i i " ;
şi celelalte l u c r ă r i şi articole s u n t iscălite simplu Vasilie
P o p p . L a acel L a d i s l a u m a i 'revine d o a r odată, î n d e d i c a ţ i a
Disertaţiei d e s p r e tipografii (1838), c â n d iscăleşte L. V a ­
silie P o p p . poate î n d o r i n ţ a de a fi r e c u n o s c u t de A r h i d u ­
cele M a x i m i l i a n . care-1 c u n o ş t e a p r o b a b i l n u m a i ca L a -
di.-laus P a p p .

Această v a r i a ţ i e de n u m e — vorbim de cel de familie —

nu e r a ceva neobicinuit î n epoca a c e a s t a . L a P o p p p o a t e
să fi fost o influenţă, o sugestie, ori o i m p u n e r e a p r o f e s o ­
ri.or -ăi u n g u r i de la T â r g u - M u r ă ş şi Cluj, ori c h i a r a c o n ­
telui Nemeş. I se va fi p ă r u t lui P o p p că acest n u m e ( P a p p )
s u n ă m a i f r u m o s pe publicaţiile sale l a t i n e ş t i ? căci 1-a
Păstrat c h i a r d u p ă ce îşi t e r m i n a s e studiile (Actele de la
B r a ş o v din 1820 şi 1828, l a u d a lui L e m e n y i d i n 1833). P e
cărţile sale r o m â n e ş t i el n u iscăleşte î n s ă decât Vasilie
Bop],. S i g u r e că n e c u n o a ş t e r e a lui p â n ă a c u m , n e c e r c e t a -
rea l u c r ă r i l o r lui şi î n special a aceleia a t â t de i m p o r t a n t e ,
t a r e ne vom o c u p a în p a r t e a a doua a acestui s t u d i u ,
se datoreşte şi a c e s t u i n u m e , de c a r e p r o b a b i l c e r c e t ă t o r i i
n u a v e a u c u n o ş t i n ţ ă . I n ce priveşte pe , . L a d i s l a u s " c a r e
a p a r e p e o p a r t e din b r o ş u r i l e sale latineşti, a v e m d e a face
probabil tot cu o i n f l u e n ţ ă u n g u r e a s c ă , î n a c e a s t ă l i m b ă

1
Of. A. B â r s e a r m , Istoria şcolelor centrale române gr. or
<ih, Hraxov, B r a ş o v . 1902, p . 16.
7*
100 10J\ MU Ş LE A

penUru n u m e l e „ V a s i l e " o b i c i n u i n d u - s e m a i m u l t ,,Lâszlo"

( L a d i s l a u ) decât „ V ă z u l " , P o p p a î n t r e b u i n ţ a t pe t i p ă r i ţ i i -
r i t e sale latineşti din Viena şi pe câteva din cele din A r ­
d e a l a m â n d o u ă aceste n u m e , c a r i n u î n s e m n e a z ă m a i m u l t
decât acel „Vasile" pe c a r e - l vom vedea î n c u r â n d pe pe-
blicaţiile sale r o m â n e ş t i .
*

A n u l venirii lui P o p p la B r a ş o v , B a r i ţ i u n u 1-a p u t u t

a f l a cu nici i.n preţ, nici chiatr de la b ă t r â n i i localnici. C r e ­
d e m că a c e a s t a s'a î n t â m p l a t i m e d i a t s a u c u r â n d d u p ă p r o ­
m o v a r e a sa ca doctor: deci î n a d o u a j u m ă t a t e a a n u l u i .
1817. Dovezile le g ă s i m î n t r ' o cerere a d r e s a t ă de P o p p M a ­
g i s t r a t u l u i din B r a ş o v la 29 M a r t i e 1820 \ I n c i o r n a r ă s ­
p u n s u l u i M a g i s t r a t u l u i la a c e a s t ă cerere, se s p u n e că P o p p
.s'ar g ă s i la B r a ş o v „ d e - a p r o a p e trei a n i " — ceea ce ne d u c e
deci l a 1817. A c e a s t ă c i o r n ă — din c a r e n u d ă m decât u n
p a s a j , deoarece e e x t r e m de defectuoasă şi în a n u m i t e p ă r ţ i
a b s o l u t ilegibilă, — e i m p o r t a n t ă p e n t r u c ă n e a r a t ă a c t i ­
v i t a t e a lui P o p p la B r a ş o v în î n t â i i săi a n i . La c e r e r e a sa
d i n 1820 el a n e x a s e d o u ă certificate — pe c a r i , s p r e m a r e ­
le n o s t r u regret n u l e - a m p u t u t afla — u n u l elibetrat de Co­
m u n i t a t e a r o m â n e a s c ă d i n Şchei, celălalt de . . C o m p a n i a
G r e c e a s c ă " . I n a m â n d o u ă se a r a t ă — ştim din c i o r n a a m i n ­
t i t ă c a r e le r e z u m ă — că d o c t o r u l P o p p „sowohl der r e i ­
chen, a l s a r m e n Volks Classe o h n e U n t e r s c h i e d , in d e n ge­
f ä h r l i c h s t e n K r a n k h e i t s Umstandten mit d e r Artzlichen
Hülfe, mit u n e r m ü d t e n Fleiss, u. einer.... Moralität... mit
e i n e m glücklichem Erfolg beyfindet ".
Astfei, P o p p a fost î n t â i u l doctor r o m â n al R o m â n i l o r
d i n B r a ş o v şi m a i ales al celor din Şchei. P e b a z a a c t i v i ­
tăţii lui de trei ani î n t r e ei, el cere M a g i s t r a t u l u i , s ă - i e l i ­
bereze un certificat p e n t r u a obţine d r e p t u l de liberă p r a c ­
tică. P o p p va fi c o n t i n u a t , de sigur, şi d u p ă p r i m i r e a lui,.,
s ă a j u t e tot a ş a de desinteresat pe bolnavii r o m â n i . Dar
p r a c t i c a îi l ă s a destul t i m p şi p e n t r u a l t ă activitate.

1
A r h i v a o r a ş u l u i B a.şov, No. —1820.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 101

l... B r a ş o v îşi scrie el î n t â i a b r o ş u r ă în româneşte: „De­

spre apele m i n e r a l e dela A r p ă t a c , Bodoc şi Govasna" (Fig.
7. Hi 11 cm., 2 foi, 36 p a g i n i ) .
IH-.fi c a r t e a a p a r e la 1821, încheierea, prefeţei: „ S c r i ­
sa m in B r a ş o v 15 A p r i l i e 1820", ne a r a t ă c ă ea era g a l a

i é c n re

Ànm Miuiepiùe

àPniTflK, K0J.0K,
UI H

K O E ÂC H Â,

UIH fìtMft

n*TMMH.

Ci>'fi ci ntHTptf £mn«a« Kom$?n

Of n a

B^cH/iiâ nonn,
* fytf.wo.Ni/IWf fiaqs'rtfjN Â <PnAOto$î<l< Ulii i Mt-

1 8) I.

FIG. 7.

Î n a i n t e cu u n a n . N u c a d e î n a t r r h u ţ i u n i l e n o a s t r e s ă n e
o c u p ă m c u fondul acestei „ p r i m e l u c r ă r i ştiinţifice scrise
de un m d i c r o m â n din A r d e a l în l i m b a m a t e r n ă " c u m o
n u m e ş t e doctorul V. Bologa c a r e a p r o m i s c h i a r să se
ocupe m a i a m ă n u n ţ i t de ea. N o i v o m releva d o a r câteva
chestiuni c a r i a r a t ă evoluţia lui P o p p şi concepţiile lui —
102 iOJV MU Ş LE A

c a r i n u a u n i m i c de a face c u m e d i c i n a , ci m a i m u l t c u
o m u l de c u l t u r ă g e n e r a l ă , cu filologul şi i s t o r i c u l l i t e r a r .
I n acelaş t i m p a m ţ i n u t s ă r e l e v ă m a c e a s t ă r a r i t a t e biblio­
g r a f i c ă ; ea n u se găseşte nici l a A c a d e m i a R o m â n ă , nici
la Cluj şi nici la Sibiiu — locul t i p ă r i r i i ei. E x e m p l a r u l u t i ­
lizat do noi a p a r ţ i n e Bibliotecii Liceului H o n t e r u s din B r a ­
şov.
A r ă t â n d , în p r e f a ţ ă , că a scris b r o ş u r a a c e a s t a s p r e a
face pe o a m e n i să evite a n u m e greşeli, ce fac îri î n t r e b u i n ­
ţ a r e a a p e l o r m i n e r a l e , P o p p a j u n g e să n e v o r b e a s c ă d e l u ­
c r u r i i n t e r e s a n t e . „ S c o p u l m i e u — zice el — iaste Binele
c o m u n n u slava, n u cinstea a m ă vedea şi eu î n v ă ţ a t . De
v r e a m v â n a acestea, s c r i a m ieu A l e x a n d r i i , A g a t h a n g h e l e
şi î n f r u n t ă r i a s u p r a J i d o v i l o r \ C ă r ţ i cu a d e v ă r a t , i n t r u a-
cest veac l u m i n a t ! c a r e m a i m u l t î n t u n e c ă decât l u m i n e a z ă
m i n t e a . Şi totuşi s ă află m u l ţ i , c a r e m a i b u c u r o s p i e r d n e ­
p r e ţ u i t a v r e m e cu acestea, decât cu cetirea I s t o r i i N a ţ i e i
sale, cu o pedagoghie, s a u viaţa n e s c a r o r B ă r b a ţ i vestiţi, din
c a r e să p o a t ă culege ceva s p r e folosul s ă u şi al N a ţ i e i " .
Cât d i s p r e ţ la d o c t o r u l p r o a s p ă t d e b a r c a t din cetatea
Vienei p e n t r u A l e x a n d r i a , c a r e l e g ă n a tinereţele şi b ă t r â -
neţele c o n n a ţ i o n a l i l o r săi r ă m a ş i în ţ a r ă . E l înţelegea p o a t e
ca î n astfel de poveşti să se c o m p l a c ă p o p o r u l , c e r e a î n s ă
c ă r t u r a r i l o r să citească altceva!
D i n t r ' u n p a s a j al b r o ş u r i i acesteia, a f l ă m şi cât de t e ­
m e i n i c ă e r a la doctorul P o p p n u n u m a i c u n o ş t i n ţ a limbilor
clasice, ci şi a celor m o d e r n e . P e pereţii u n u i pavilion r i d i ­
cat de M i t r o p o l i t u l Dositeiu a l M u n t e n i e i la 1808 în j u r u l
u n u i izvor de la C o v a s n a , P o p p găseşte o m u l ţ i m e de i n ­
scripţii. El le e x a m i n e a z ă p e r â n d şi h o t ă r ă ş t e l i m b a . în c a r e
s u n t scrise Cp. 28, n o t ă ) : „ U n g u r e a s c ă , N e m ţ e a s c ă , S ă s e a ­
scă, Croatică, P o l o n i c e a s c ă , R u s e a s c ă , B o h e m i c e a s c ă , G r e ­
cească, Ţ i g ă n e a s c ă , J i d o v e a s c ă , L a t i n e a s c ă , Gallicească,
Italienească şi R o m â n e a s c ă " . Broşura mai prezintă

1
O c a r t e cu a c e s t t i t l u — „ î n f r u n t a r e a J i d o v i l o r " — a p ă ­
r u s e l a 1803, în I a ş i . Vezi „ B i b l i o g r a f i a v e c h i e r o m â n e a s c ă " .
 VIAŢA SI OPERA DOCTORULUI VASIL1E POPP 103

i m p o r t a n ţ ă si clin p u n c t de vedere al t e r m i n i l o r me­

J
dicali t r a d u ş i de l o p p din alte limbi. D a r c u m s p u n e a m
mai sus, a c e a s t ă l ă t u r e a p a r ţ i n e d o m e n i u l u i istoricului
medieinei.

C u r â n d d u p ă t e r m i n a r e a b r o ş u r i i sale medicale, în
t o a m n a a c e l u i a ş a n (1820), P o p p p ă r ă s e ş t e B r a ş o v u l în
împrejurările următoare:

Mitropolitul V t n i a m i n de l a I a ş i ţ i n â n d să-şi r e o r g a ­
nizeze S e m i n a r u l , t r i m i t e pe A s a c b i să a d u c ă din A r d e a l
profesori. D u p ă ce r e c r u t e a z ă la Biaj pe Ivianfi si pe Cos-
tea. şi în a l t ă p a r t e pe F a b i a n , „însoţit de aceşti trei t i n e r i
veni la B r a ş o v . Aici m a i a n g a j a şi pe D. doctor î n filosofiă
şi medicină P o p p u n u l din cei m a i î n v ă ţ a ţ i r o m a n i a i se­
colului al X I X , d u p ă c u m irecunosc o a m e n i foarte c o m p e -
tinţi. p e n t r u filologia şi filosofiă şi t o t o d a t ă directore S e ­
m i n a r u l u i " \ D a r să-1 l ă s ă m pe P o p p î n s e ş i să povestească,
întiY, f o r m ă i n d i r e c t ă " , d e s p r e î m p r e j u r ă r i l e în c a r i a
plecat şi d e s p r e t i m p u l petrecut î n Moldova: „D. Asm-Iii in
fiinţa sa în B r a ş o v făcu c u n o ş t i n ţ ă cu D. D r . P o p p c a r e p e
atei t i m p se afla acolo, pe c a r e îl îmbie c u profesoria Silo-•
s o f i e i şi a filologiei p r e c u m şi cu D i r e e t o r i a S e n i i n a r i e i . D.
P o p p p r i m i a c e a s t ă c h e m a r e supt o a r e ş c a r e condiţii cinstite.
I n s ă fiindcă D. A s a c h i nu. a v e a î n d e s t u l i t ă p l e n i p u t i n ţ ă de
a.'încheia u n c o n t r a c t a ş a î n s ă m n ă t o r i u ; şi D. P o p p î n c ă n u
v r c i i a m e r g e f ă r ă de o a r e ş c a r e î n v e d e r a t ă a s e c u r i n ţ ă , fu si­
lit a. scrie la E p i t r o p i e p e n t r u o deosebită p l e n i p u t i n ţ ă s p r e
î n t ă r i r e a a c e s t u i c o n t r a c t . P â r i ă a m e r g e şi a veni r ă s p u n s u l
era t r e b u i n ţ ă de v r e m e m a i l u n g ă P e l a î n c e p u t u l lui

1
<;. M i s a i l , Scalele şi inviţietura la Români înainte de <Re-
(pilument 1800—1831, în „ B u l e t i n u l I n s t r u c ţ i u n e i P u b l i c e " , 18G5—
66, p. 174.
2
Trăsuri oareşicare din biografia.... lui Vasile Fabian sau
Bobii. în „ F o a i a pt. m i n t e " , 1839, p p . 254—255. N u î n c a p e n i c i o
î n d o i a l ă că a u t o r u l a c e s t u i a r t i c o l iscălit . , P " este d o c t o r u l P o » p . '
104 ION MUŞLEA

N o e m v r i e D. A s a c h i î n t o v ă r ă ş i t de profesorii m a i s a s n u ­
miţi, se î n t o a r s e î n Moldavia, u n d e a j u n g â n d la I a ş i , DD.
profesori P a p p (sic), Gostea şi M a n f i se d u s e r ă la. staţia
lor la M ă n ă s t i r e a Socola, u n d e li s'au r â n d u i t cost şi s ă ­
laşe... Silinţa DD. profesori din Socola, isteţimea t i n e r i m e i
m o l d o v e n e f ă g ă d u i a u n s p o r i u f r u m o s p e n t r u cele viitoare".
P o p p a v e a s ă p r e d e a „filosofia şi filologia s a u c o m p a r a ţ i u -
n e a limbei r o m â n e şi d e r i v a ţ i u n i l e ei cu l i m b a m u m ă - l a -
t i n a " \ A s a c h i n e spune"' că sub d i r e c ţ i a lui P o p p p r o f e ­
sorii „ a u î n c e p u t c u r s u l cu u n zel c a r e p r o m i t e a d o r i t u l
r e z u l t a t " . P o p p î n s u ş i se p r o n u n ţ ă astfel d e s p r e epoca
aceea: ,,Veniamin Gostachi, m i t r o p o l i t u l Moldovei şi M i h a i l
S t u r z a i n s p e c t o r u l Şcoalelor a u l u c r a t şi cu m a r i jertfe,
pentruca să statornicească această limbă (latina) în p a t r i a
s a ; n u n u m a i profesori t r a n s i l v ă n e n i a u c h e m a t la s i n e ;
d a r şi s. m ă n ă s t i r e Socola cu toate v e n i t u r i l e ei m u s e l o r
latineşti o a u î n c h i n a t . Şi batăfc oă l ă c u i a acele muşte l a
c â m p şi în c ă s u ţ e m i c i ( p e n t r u c ă î n politie şi î n p a l a t u r i să
resfăţa cele s t r ă i n e ) totuşi m a r i r o d u r i a r fi a d u s , d a c ă
a c e a nefericită revoluţie a c ă r e i a u r m e şi p â n ă a s t ă z i se
văd î n Moldova n u l e - a r f*i a l u n g a t din d u l c e a lor h o d i n ă ' " ' .
I n t r ' a d e v ă r n u trec nici p a t r u l u n i de la v e n i r e a lui P o p p
şi i s b u c n i r e a m i ş c ă r i i eteriste ( F e b r u a r i e 1821) p u n e c a p ă t
acestui început plin de n ă d e j d i . Profesori şi elevi se î m ­
p r ă ş t i e ca p o t â r n i c h i l e . Bieţii d a s c ă l i „ c h i b z u i a a c e a s t ă r e ­
voluţie... ca u n t u n e t g r a b n i c t r e c ă t o r i u ; p e n t r u aceia în
mijlocul acestui foc a u zăbovit m a i trei s ă p t ă m â n i , m â n g â ­
iaţi de o dulce n ă d e j d e că în s c u r t vor p u t e a i a r ă ş i î n c e p e
î n t r e r u p t u l c u r s . I n s ă v ă z â n d m a i pe u r m ă , că r ă u l se tot
î n t i n d e , şi nici cinstita E p i t r o p i e , nici G. G. Agenţie n u le

1
C. E r b i c e a n u , Istoricul Seminarhtlvi Teniamin Iaşi
1885, p. 51.
- Serbarea şcolară dela laşi cu o c a z i a î m p l i n i r e i a cincizeci
d e a n i de la î n f i i n ţ a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i s u p e r i o r î n M o l d o v a .
Acte şi d o c u m e n t e . I a ş i 1885, p. 116.
3
I n P r e f a ţ a la P s a l t i r e a lui P r a l e a . e d i ţ i a de la Braşov
(1827).
 VIAŢA SI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPI' 105

făgăduieşte vre-o a s i c u r i n ţ ă î n v e d e r a t ă , f u r ă siliţi a se î n ­

toarce în p a t r i a sa, şi, p r e c u m u r m ă r i l e a u dovedit, n u f ă r ă
cuvânt"' \ „ I n z a d a r î n t r e b u i n ţ a ( A s a c h i ) cele m a i umilite
poftiri de a s t a p r e loc î m b ă r b ă t â n d u - i c u n ă d e j d e că poate
2
această u r g i e c e r e a s c ă va trece î n c u r â n d " . S i n g u r F a b i a n
rămase.
X ' a v e m nici u n fel de ştire d e s p r e m o d u l c u m îşi î n ţ e ­
legea F o p p m i s i u n e a de p r o f e s o r şi d i r e c t o r al i n s t i t u t u l u i
ieşim. D a r d u p ă c u m îl c u n o a ş t e m a s t ă z i , p u t e m a p r e c i a
p i e r d e r e a p e c a r e a suferit-o î n v ă ţ ă m â n t u l Moldovei şi r e ­
n a ş t e r e a ei n a ţ i o n a l ă . î n d r ă z n i m s ă c o m p a r ă m rezultatele,
la cari a r fi a j u n s el, d a c ă n ' a r fi izbucnit r e v o l u ţ i a g're-
cească. cu acele obţinute de L a z ă r la B u c u r e ş t i , exact î n
•acela* (iitip. E r a tot a t â t de î n v ă ţ a t ca şi el, c u m u l t ă a u t o ­
ritate a s u p r a profesorilor şi s t i m a t de A s a c h i şi de M i h a i l
Sturzii. Conştient de pericolul î n ă b u ş i t o a r e i şcoli greceşti
şi foarte h o t ă r î t să o d o b o a r e . Ce e x e m p l u m ă r e ţ a r fi fost
această b i r u i n ţ ă a şcolii lui a d ă p o s t i t ă „ î n c ă s u ţ e m i c i şi
In e a m p " — cutii zicea el d e s p r e a ş e z ă m â n t u l de la Socola,
a s u p r a „ m u s e l o r s t r ă i n e ce se r ă s f ă ţ a u î n politie şi î n p a ­
l a t i n i " : o a d e v ă r a t ă revoluţie c u l t u r a l - n a ţ i o n a l ă ! E r a şi
mult m a i t â n ă r decât L a z ă r , plin de energie, î n c ă n e a t i n s
de boală. N a ţ i o n a l i s m u l lui n u p o a t e fi p u s la î n d o i a l ă şi
vom vedea m a i încolo, ce c r e d e a el d e s p r e h o t a r e l e fireşti
ale unei n a ţ i i . I a r l a t i n i s m u l lui c a r e p o a t e s ă p a r ă e x a g e ­
rat, era n e c e s a r p e n t r u p o r n i r e a u n e i m i ş c ă r i r a d i c a l e a-
colo. u n d e g r e c i s m u l p r i n s e s e a ş a de a d â n c . De altfel acest
latinism n u 1-a orbit, şi î n scrisorile de m a i itârziu c ă t r ă
B a i i j i u , ca şi în articolele p u b l i c a t e î n „ F o a i a p e n t r u min­
te", îl vedem c h i a r l u â n d poziţie c o n t r a exceselor l a t i n i z a n t e
în ortografie şi limbă.

I n Moldova, P o p p ş i - a r fi găsit a d e v ă r a t a sa c a r i e r ă ,
a d e v ă r a t a sa m i s i u n e . De a r fi p u t u t r ă m â n e a acolo, el a r

]
Trăsuri oareşicare..., „ F o a i a p e n t r u m i n t e " 1839, p . 255.
- V. P o p e s c u - S c r i b a n , Viaţa lui Vasile Fabian, î n „Foaia
.pentru m i n t e " , 1839, p. 153.
106 ION MUŞLEA

fi contat d e s i g u r a s t ă z i î n i s t o r i a ' r e n a ş t e r i i n o a s t r e n a ţ i o ­
nale ca u n alt L a z ă r !
S o a r t e a a voit î n s ă altfel.
* *

D u p ă o a b s e n ţ ă c a m de u n a n , zice B a r i ţ i u , P o p p se
î n t o a r c e la B r a ş o v . D a c ă e să-1 c r e d e m pe r e d a c t o r u l Gaze­
tei, d i n acest t i m p , P o p p va fi stat la I a ş i , o j u m ă t a t e de
1
a n , i a r r e s t u l va fi c o l i n d a t p r i n M o l d o v a . P r o b a b i l la a-
ceastă epocă se r e f e r ă el î n p r e c u v â n t a r e a la D i s e r t a ţ i a de­
s p r e tipografii (1838) c â n d s p u n e : „ l o în c ă l ă t o r i a m e a în
a n u l 1820 şi 1821 p r i n Ţ a r a r o m â n e a s c ă şi Moldavia, a m
aflat m u l t e Biblioteci p r i v a t e , c a r e c u p r i n d e a în >ine cei
m a i vestiţi A u c t o r i greceşti, latineşti şi m a i cu s a m ă f r a n ţ u ­
zeşti, i n s ă aceea, ce a m c ă u t a t , a d e c ă cărţi r o m â n e ş t i , n u
a m aflat. D a r n u i m i r a r e ; penl'rucă î n a i n t e de douăzeci
şi m a i bine de a n i , î n aceste P r i n c i p a t u r i , L i m b a r o m â n e a ­
scă, c a r o a c u m ( m u l ţ ă m i t ă m a r e l u i D u m n e z e u ) se cinsteşte
de c ă t r ă S t ă p â n i r e ; se vorbeşte p r i n casele celor Neblí, şi
p r i n Boitele N e g u ţ ă t o r i l o r ; se c â n t ă p r i n P r ă v ă l i i l e Meşte­
r i l o r ; a c e a s t ă Limbă, zic, se a u z e a n u m a i în g u r a P o p o r u ­
lui, şi n u m e l e de R o m â n , c â t ă n e d r e p t a t e ! e r a s i n o n i m ă de
sclav, s a u r o b ; pe scurt, n u m e de o c a r ă ! "

I n t o r c â n d u - s e la B r a ş o v (1821) „ P o p p r ă m a s e aici cu
scopul de a esercita p'racsa de m e d i c a " , n e s p u n e B a r i ţ i u .
Şi tot el ne i n f o r m e a z ă că o b u c a t ă de vreme, p â n ă când
o r a ş u l şi satele din j u r e r a u pline de boeri şi n e g u s t o r i p r i ­
begiţi din M u n t e n i a , „ a d e c ă p â n ă la v e n i r e a lui Grigorie
Ghica în B u c u r e ş t i ca d o m n r o m â n " . P o p p p u t u să t r ă i a s c ă

' ) K r b i c e a n u , op. cit., p . 51, a m i n t e ş t e că î n t r ' o h a r t ă a So-

cotei d i n a n u l 1815 se g ă s e ş t e s u b s c r i e r e a u n u i i n g i n e r Vasilie
P o p p , si se î n t r e a b ă : „Ore n u este c h i a r Dr. Vasilie P o p p . c a r e
c u n o s c e a si i n g i n e r i a şi c a r e p r o b a b i l c'au fost pe aicea î n a i n t e
de a c e a s t ă e p o c ă ' ? T r e b u i e s ă t'ie v o r b a de u n a l t P o p p . căci
d o c t o r u l n o s t r u se afla î n 1815 l a V i e n a , u n d e n u - ş i t e r m i n a s e
î n c ă s t u d i i l e de m e d i c i n ă şi u n d e , c h i a r în acel a n , îi a d r e s a
P e t r u Maior o scrisoare.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 107

din m e s e r i a sa. D a r i n a f a r ă de p r a c t i c a medicinei, care-1

punea în contact cu boerii m u n t e n i , ce m a i făcea el la
Braşov u n d e stă p â n ă la t r e c e r e a la F ă g ă r a ş , î n t â m p l a t ă
la l&S ? B a r i ţ i u ne s p u n e că „ p u s e î n o r d i n e chrisóvele şi
orice r h a r t i i şi c ă r ţ i ale bisericei S. Nicolae r e s p a n d i t e şi
rătăcite p a n ă a t u n c i , î n c â t Dzeu să apere,... a d u n a t e d i n
toate iu ghiulelele de d u p ă lăzi şi d u l a p u r i şi dela u n i i p r i ­
1
v a ţ i " - Va fi a v u t deci, f ă r ă î n d o i a l ă l e g ă t u r i şi c u şcoala
bia-rif.; din. Schei, la al c ă r e i e x a m e n din 2L i u n i e 1927
asista. ( iun a m a m i n t i t şi m a i s u s „ u t b e n e v o l u s a u d i t o r " .
Tot i i ! acest t i m p , î n a n i i cât s t ă la B r a ş o v , t r e b u i e să fi
întiu orins şi a c e a călătorie în M u n t e n i a de c a r e a m i n t e ş t e
Bari li u. .Şi aici, ca şi î n t i m p u l p e t r e c u t în Moldova, „el
nu n i n n a i îşi p u s e t o a t ă silinţa p e n t r u ca se a d u n e d o c u ­
mente p e n t r u i s t e r i a n a ţ i u n e i , ci deştepta totu o d a t ă la
mulţi r o m â n i zelul de a culege şi p ă s t r a orice s c r i s o r i c ă ve­
chea, locma şi î n c a ş u l c a n d u i s a r p ă r e a aceea cu tctiul
n e î n s e m n a t a " . B ă n u i m că P o p p c ă u t a nu n u m a i d o c u m e n t e
istorice ci şl t i p ă r i t u r i r o m â n e ş t i , î n vedereea acelei bi­
bliografii, pe c a r e o va t i p ă r i a b i a la 1838. M a i î n s e m n ă m
că în i a r n a a n u l u i 1824 el p r i m e ş t e vizita fostului s ă u to­
varăş de la. I a ş i , P a b i a n , c a r e î n d r u m s p r e Sibiiu, se o-
preşte să-l v a d ă şi să-i î n c r e d i n ţ e z e „ c a u n s u v e n i r al vechii
prietinii" p o e m a „Allusio"*. L a B r a ş o v a scris P o p p şi
om;.: cuta p r e f a ţ ă la a d o u a ediţie a P s a l t i r i i lui P r a l e a ,
4
lin care af-lăm că în acest t i m p b o a l a şi „ t u r b u r a t a p r a ­
xis a t â t e a c e a s u r i odihnite îi r ă p e ş t e " .
$i tot c a m din epoca a c e a s t a (1825—1828) t r e b u i e să
datăm şi a l t ă l u c r a r e a l u i P o p p , r ă m a s ă p â n ă a s t ă z i c o m -

1
Kl a m i n t e ş t e a d e s e o r i î n a r t i c o l e l e s a l e de „ A r h i v u m u l "
bisericii d i n Şchei. Astfel î n P r e f a ţ a P s a l t i r i i l u i P r a l e a , în a r ­
ticolul ..Diplomatic a" („Foaie", 1838, No. 13), etc.
2
B a r i ţ i u a m i n t e ş t e de o c o l e c ţ i u n e de d o c u m e n t e i s t o r i c e
r a m a s e de la P o p p , d e s p r e c a r e n u ştie de s ' a u p i e r d u t cu t o t u l
o r
i a m a i s c ă p a t ceva d i n ele ( „ T r a n s l v a n i a " , 1868, p . 166).
Trăsuri oareşicare.... „ F o a i e " , 1839, p. 258.
4
P r e f a ţ a e d a t a t ă . „Oct. 1. 1827".
108 ION MUŞLEA

plet n e c u n o s c u t ă . E s t e o m a n i f e s t a r e a a c e s t u i poligraf, î n -
t r ' u n d o m e n i u , în c a r e n u l - a m văzuit î n c ă : i s t o r i a .
I n c u n o s c u t a c a r t e a s u p r a S ă c u i m i i , a lui O r b â n B a -
lâzs \ se m e n ţ i o n e a z ă o „ B r e v i s N o t i t i a Eoclesiae Bolgar-»
szegiensis a d St. N i c o l a u m " , m a n u s c r i s p ă s t r a t î n colecţia
Miko de la Muzeul A r d e l e a n din Cluj (Biblioteca U n i v e r ­
sităţii), pe c a r e n e m i r ă m c u m n u 1-a văzut î n c ă n i m e n i
din cei i n t e r e s a ţ i : d i n t r e R o m â n i . O r b â n 1-a folosit p e n t r u
istoricul bisericii Şcheilar, s p u n â n d că e s c r i s „de cineva
sub p s e u d o n i m u l „ T a n t u m " , p e r s o a n ă foarte l a c u r e n t cu
relaţiile bisericii".
A c e a s t ă p e r s o a n ă — c a r e n u iscălia , , T a n t u m " , căci
a c e s t a n u e decât u n fel de a î n c h e i a m a n u s c r i s u l , a ş a p r e ­
c u m alţii încheie cu „ F i n i s " .— şi c a r e c u n o a ş t e a a t â t 'de
bine i s t o r i a b i s e r i c i i Şcheilor, n u e r a a l t c i n e v a decât D o c ­
torul Vasilie P o p p . I d e n t i f i c ă r i i n o a s t r e n u i se p o a t e o p u n e ,
c r e d e m , nici u n fel de observaţie. Şi i a t ă p e n t r u ce.
I s t o r i a d i n m a n u s c r i s u l a m i n t i t e f ă c u t ă p e n t r u contele
L a d i s l a u L â z â r de S z â r h e g y , c ă r u i a pe l â n g ă titlurile de
consilier i n t i m şi „ a c u b i c u l i s " a l î m p ă r a t u l u i , i se m a i d ă
şi acela de ,,director s u p r e m al Liceului din C l u j " . Ori,
acest conte L â z â r n u o c u p a s e a c e a s t ă d e m n i t a t e decât î n t r e
2
a n i i 1824—28 . M a n u s c r i s u l t r e b u i e deci să fi fost scris în
acest timţp — ceeace se vede şi din alt a m ă n u n t : lista p r e o ­
ţilor de la b i s e r i c a din Şchei m e r g e n u m a i p â n ă la 1825 —
c â n d e absolut s i g u r că P o p p e r a la B r a ş o v : la 1827 d a ­
t e a z ă din B r a ş o v p r e f a ţ a l a P s a l t i r e a lui P r a l e a , i a r p e ce­
r e r e a î n a i n t a t ă la 1828 M a g i s t r a t u l u i , s u s ţ i n e a că s u n t zece
a n i de c â n d e la B r a ş o v . A m văzut,, d u p ă B a r i ţ i u , cât r ă s c o ­
lise P o p p î n a r h i v a bisericii din Şchei, şi v o m vedea m a i
încolo că din d o c u m e n t e l e ei a şi p u b l i c a t câteva. A m a m i n ­
tit că asistase la u n e x a m e n a l şcolii acestei biserici. E r a
s i n g u r u l om c a r e c u n o a ş t e a a r h i v a şi i s t o r i a bisericii SL

1
A azehelyfold leirdsa, B u d a p e s t , 1873, voi. VI, p.343.
2
L â z â r Miklos, A gr&f Lrizăr csaldd. K o l o z s v â r t t , 1858.,
p . 263.
 VIAŢA Şl OPERA DOCTORULUI VAS1L1E POPP 109

Nicolae, stăpânind. î n acelaş t i m p şi l i m b a l a t i n ă — m a n u ­

scrisul e scris î n t r ' o l a t i n e a s c ă c o r e c t ă — şi d o v e d i n d u - s e
familiarizat şi cu g r a f i a chirilică p e c a r e o î n t r e b u i n ţ e a z ă
de m a i m u l t e ari. Apoi, î n p a g i n a de i n t r o d u c e r e , vorbeşte
despre m e s e r i a s a : ....„illud t e m p u s q u o d m i n i a t u r b u l e n t a
p r a x i s u p e r e r a t " . . . . şi vom înţelege c ă „ t u r b u l e n t a p r a x i s "
nu se p u t e a referi decât l a p r a c t i c a r e a medicinei, de c a r e
se plângea — c u m a m a m i n t i t —- c a m î n a c e l a ş t i m p (1827)
în P r e f a ţ a la P s a l t i r e a lui P r a l e a , c u e x a c t aceeaşi t e r m i n i :
„ t u r b u r a t a p r a x i s " . D a c ă d u p ă aceste i n d i c a ţ i u n i m a i p o a t e
r ă m â n e a vre-o î n d o i a l ă , g r a f i a m a n u s c r i s u l u i de l a Cluj,
pusă a l ă t u r i de aceea a petiţiei din A r h i v a B r a ş o v u l u i , i s ­
călită de P o p p — vezi p l a n ş a din A n e x e — dovedeşte c ă i s ­
toria bisericii din Şchei a fost s c r i s ă de el.
I n ce î m p r e j u r ă r i , a f l ă m d i n p a g i n a ei de i n t r o d u c e r e :
Contele L â z â r — p o a t e î n d r u m s p r e B o r s e c u l , c a r e - i d a t o ­
rează iu p a r t e î n f l o r i r e a de a s t ă z i — a vizitat şi m o n u m e n ­
tele B r a ş o v u l u i . I n t r e altele, b i s e r i c a Sf. Nicolae l - a r fi
interesat în chip deosebit. Şi c u tot d r e p t u l — zice P o p p —
pentru vechimea, b o g ă ţ i a şi m a r i i ei ctitori. Contele v a fi
fost condus, p r e s u p u n e m , c h i a r de P o p p , c a r e - ş i va fi d e s ­
făşurat cu a c e a s t ă ocazie t o a t ă e r u d i ţ i a şi tot ce ştia d e ­
spre f r u m o a s a b i s e r i c ă a Şcheilor, î n a c ă r e i a r h i v ă scotocia
de a t â ţ i a a n i de zile: Astfel va fi a j u n s contele L â z â r s ă - i
ceară o n o t ă d e s p r e i s t o r i a celei m a i m ă r e ţ e biserici a o r ­
todocşilor a'rdeleni.
M a n u s c r i s u l — 2 3 p a g i n i î n 4°, s c r i s p e h â r t i e cu fili­
g r a n a . . F o g a r a s " —• a r e o i m p o r t a n ţ ă m a i m u l t i s t o r i c ă : o
istorie a bisericii din Şchei, s c r i s ă î n l a t i n e ş t e , de u n r o -
"lan unit, a c u m o s u t ă de a n i , pe s e a m a u n u i conte u n g u r .
Popp
s'a servit, de s i g u r , d e vechea c r o n i c ă a bisericii —•
Pe care o şi citează î n t r ' o n o t ă l a p a g . 21 — l u â n d m a j o -
r i
t a t e a datelor din ea. I n ' r â n d u r i l e de i n t r o d u c e r e ale m a ­
nuscrisului el s p u n e că ceeace a s c r i s p e n t r u conte ştie din
a u
z i t e s a u din citirea vechilor h â r t i i ale bisericii \ D a r î n
1
Pe acestea nu pare să le fi putut folosi cum ar fi vrut,
110 IUN MUSLEA

faţa acestei cronici a t â t de p u ţ i n critice, P o p p simte nevoia

de a se 'referi ia texte, şi a t u n c i , p e n t r u unele a m ă n u n t e , el
ne t r i m i t e la a u t o r i t ă ţ i s t r e i n e şi r e c u n o s c u t e , ca M a r i e n -
bu:i'g, Benkd, A n d r e a s Wolff şi c r o n i c a r i i S a ş i l o r b r a ş o v e n i .
M a n u s c r i s u l lui P o p p a're deci i m p o r t a n ţ ă şi din acest p u n c t
de vedere. C u n o a ş t e r e a lui n u va fi în nici un caz de prisos,
a n u m i t e d a t e vor p u t e a fi utilizate de istoricii bisericii din
Soliei, de pildă p a r t e a r e f e r i t o a r e la odoarcle bisericii, in­
v e n t a r i a t e de P o p p în chip a m ă n u n ţ i t — de aceea, şi p e n ­
t r u v a l o a r e a sa istorică pe c a r e a m a c c e n t u a t - o m a i sus, îl
d ă m î n î n t r e g i m e în A n e x e .
* *

D u p ă plecarea p r i b e g i l o r munteni „veniturile (lui

P o p p ) a u s c a d i u t u in m e s u r a , i n c a t u pela 1829 se vediu
c o n s t r â n s u a cere m a i a n t e i u postulu de fisicu i n F a g a r a -
siu, de u n d e peste p u t i n u i se conferi fisicatulu dela Z l a t n a ,
u n d e au r e p a u s a t u in M a r t i e 1 8 4 3 " — trece s c u r t peste a-
ceşti 25 de ani B a r i ţ i u , greşind în acela.ş t i m p şi a n u l m o r ţ i i ,
1
c a r e de fapt, e 1 8 4 2 . N o i vom î n c e r c a să u r m ă r i m p e P o p p
m a i de a p r o a p e în acest t i m p . G â n d u l p l e c ă r i i din B r a ş o v
t r e b u i e să-1 fi m u n c i t m a i demult. La î n c e p u t u l a n u l u i 1828
el o c h i a r h o t ă r î t î n c ă t ' r ă u s ă se î n d r e p t e p e n t r u a d u c e o

s a u c u m s u s ţ i n e a B a r i ţ i u , căci î n î n c h e i e r e a n o t i ţ e i sale istorice

(p. 23 a m a n u s c r i s u l u i ) , el a r a t ă c o n t e l u i S z â r h e g y . că i-ar fi
c o m u n i c a t p o a t e l u c r u r i şi m a i i m p o r t a n t e d e s p r e b i s e r i c a d i n
Şchei, d a c ă s'ar fi p u t u t folosi de A r h i v a ei în c a r e se p ă s t r e a z ă
a t â t e a v e n e r a b i l e m o n u m e n t e a n t i c e şi c a r i a c u m , p r i n igno­
r a n ţ a a c e l o r a c a r i s t a u î n f r u n t e a bisericii, zac a r u n c a t e ca o
h r a n ă n e f o l o s i t o a r e p e n t r u c a r i şi molii, c o n d u c ă t o r i i i g n o r â n d
v a l o a r e a acelor documente, ba n e p e r m i ţ â n d nici chiar acelora
c a r i a r v r e a şi a r p u t e a s ă le folosească î n m o d înţelept, să le
consulte.
1
Vezi ş t i r e a m o r ţ i i l u i în „ G a z e t a de T r a n s i l v a n i a " d i n 9
M a r t i e 1842 (Nn 10, p. 37). în c a r e ni se s p u n e că „fizicul" Z l a t -
nei a t r e c u t la cele veciniee în z i u a de (i M a r t i e st. n., î n v â r s t ă
de 53 a n i , în u r m a „ u n e i boa le de p l ă m â n i , î n s o ţ i t ă de f r i g u r i
nervoase".
 VIAŢA Şl OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 111

viaţă m a i u ş o a r ă . Din c e r e r e a lui de la 26 F e b r u a r i e 1828

— i e care o d ă m în Anexe — adresată Magistratului Braşo-
u i l u i ', îl vedem a v â n d nevoie de u n certificat de m o r a l i t a t e
şi a p t i t u d i n e p e n t r u a se p u t e a p r e z e n t a la u n c o n c u r s de
modic de c a r a n t i n ă ( „ p r o medico c o n t u m a c i a l i " ) în B a n a t .
M a g i s t r a t u l îi eliberează certificatul — a v e m c i o r n a rezo­
luţii ni acest sens — totuşi P o p p n u pleacă. Cel p u ţ i n noi
ir a ni p u t u t afla n i m i c d e s p r e a ş a ceva. E p r o b a b i l ca el să
nu fi reuşit la acel c o n c u r s , s a u s ă fi r e n u n ţ a t s ă m a i c a n ­
dideze. La s f â r ş i t u l a c e l u i a ş a n — 1828, n u 1829 c u m s u s ­
ţinea B a r i ţ i u — ei e n u m i t „ p h y s i c u s " la F ă g ă r a ş . Cu toate
că aici n u r ă m â n e decât câteva l u n i , informaţiile d e s p r e el
în acest t i m p s u n t m a i n u m e r o a s e . S u n t e m î n m ă s u r ă să
d ă m şi e a v e c a r i detalii.
Din a c t u l de n u m i r e al g u v e r n u l u i a r d e l e a n din Cluj,
cu \ r . 10544 din 6 N o e m v r i e 1828, în c a r e el a p a r e ca
2
P a p p L â s z l o . vedem c ă leafa l u i n u era p r e a m a r e , f i x a t ă
3
fiind la 250 florini pe a n . La 20 N o e m v r i e c o n d u c e r e a d i s ­
trict ului scrie lui P o p p la B r a ş o v , să se p r e z i n t e i m e d i a t
la post. deoarece c i u m a a izbucnit la B r a ş o v , a m e n i n ţ â n d
Şi ţinutul F ă g ă r a ş u l u i . La 30 N o e m v r i e P o p p p a r e s ă fi
fost la d a t o r i e , căci c i r c u l a r a cu d i s p o z i ţ i u n i c o n t r a ciu­
mei ce a m e n i n ţ a din P r i n c i p a t e , i se a d r e s e a z ă şi lui.
In arhiva Făgăraşului se găsesc m a i m u l t e certificate
medicale iscălite de doctorul P o p p . Nici unul n u e mai nou
de lu M a r t i e 1829. î n c e p â n d d!e la 26 M a i , certificatele a c e s ­
tea nu m a i s u n t iscălite de P o p p , ci de u n a l t doctor. Se

1
A r h i v a o r a ş u l u i B r a ş o v , No. 552/1828.
- K f o a r t e p r o b a b i l că P o p p îşi d a t o r i a n u m i r e a l a F ă g ă r a ş
fiului v e c h i u l u i s ă u m e c e n a t e , I o a n N e m e ş de H i d v e g , c a r e în
acest a n e a d m i n i s t r a t o r al d i s t r i c t u l u i „ T e r r a e F o g a r a s " , şi
Contelui L a d i s l a u L â z ă r , care-i i s c ă l e ş t e şi a c t u l de n u m i r e .
:;
Datele ce a v e m a s u p r a t i m p u l u i p e t r e c u t de P o p p în Fă­
g ă r a ş s u n t s c o a s e d i n A r h i v a o r a ş u l u i şi le d a t o r i m b u n ă v o i n ţ e i
p r o f e s o r u l u i V a i e r L i t e r a t , c ă r u i a - i a d r e s ă m şi pe a c e a s t ă cale
mulţumirile noastre.
112 IUN MUS LE A

vede că el fusese m u t a t — la c e r e r e a p r o p r i e ori în interes-

de serviciu? — l a Z l a t n a \
-X'avem nici o ştire d e s p r e vre-o activitate pe alt t e r e n
a d o c t o r u l u i P o p p î n a c e a s t ă j u m ă t a t e de a n p e t r e c u t ă la
F ă g ă r a ş . De a s e m e n e a nici o ştire diin t i m p u l cât a s t a t la
Z l a t n a , a p r o a p e treisprezece a n i . I n S c h e m a t i s m u l T r a n s i l ­
vaniei p e a n u l 1830, î n t â l n i m î n t â i a o a r ă pe P o p p la Z l a t -
ca ca, ,,D. L a d i s l a u s F a p t ) " f ă c â n d p a r t e din p e r s o n a l u l
Direcţiei m i n e l o r (Officium P r o b a t o r i u m Z a l a t h n e i w y ) . la
serviciul medical ( F a c u l t a s s a n i t a t i s ) , ea ,,Doctor M e d i c i -
n a e " , la a c e a s t ă secţie m a i f i g u r â n d şi u n c h i r u r g şi o
2
„obstetrrix" . I n a n i i u r m ă t o r i el p ă s t r e a z ă acelaş titlu de
,,doctor m e d i c i n a e " . L a 1835 S c h e m a t i s m i ú ni-l a r a t ă î n ­
tâia o a r ă ca „ P h y s i c u s M o n t a n o - C a m e r a l i s " ; de d a t a a c e a ­
sta îl g ă s i m t r e c u t l a a d m i n i s t r a ţ i a c e n t r a l ă : „Administ.
U s t r i n . Silv. et dom. Z a l a t h n e n s i s " . N u ştim b i n e d a c ă a-
3
ceasta î n s e m n a o a v a n s a r e efectivă s a u n u m a i o n o r i f i c ă .
Acest titlu îi r ă m â n e p â n ă în a n u l cel din u r m ă în c a r e îl m a i
a m i n t e ş t e S c h e m a t i s m u l : 1842.
L a Z l a t n a — P o p p s c r i a Zlagna (vezi foaia de titlu a
Disertaţiei d e s p r e t i p o g r a f i i şi d e d i c a ţ i a ei), n u m e dat şi
astăzi a c e s t u i orăşel de c ă t r ă R o m â n i i din p a r t e a locului —
n u se m a i ştie n i m i c d e s p r e d o c t o r u l P o p p . I n A r h i v a ofi­
ciului m o n t a n s u n t d o a r câteva acte din a n i i 1840—43,
p r i n c a r i P o p p cerea m ă r i r e a indemnizaţiei de călătorie,
4
ori a c h i t a r e ehieltuielilor de b i u r o u . î n c o l o ni oi o altfel de
u r m ă n u se m a i p ă s t r e a z ă .

1
Schematismul T r a n s i l v a n i e i pe 1829 a r a t ă p o s t u l de
„ p h y s i c u s " al o r a ş u l u i F ă g ă r a ş — v a c a n t .
2
P e a n u l 1829 l o c u l l u i P o p p e a r ă t a t v a c a n t .
3
T i t l u l a c e a s t a îl î n t r e b u i n ţ e a z ă d e j a la 1833 c â n d îşi t i p ă ­
reşte poezia ocazională în cinstea episcopului I.eményi.
4
I n f o r m a ţ i i d a t o r i t e b u n ă v o i n ţ e i d-lui P a r t e n i u D u c a , d i ­
r e c t o r u l Şcoalei m e d i i d i n Z l a t n a . D-Sa n e - a c o m u n i c a t c a
în A r h i v a b i s e r i c i i greco-catolice n ' a p u t u t g ă s i n i m i c despre
Doctorul Popp.
 VIAŢA SI OPEUA DOCTORULUI VASILIE POPP 113

Şi totuşi, Z l a t n a este locul în c a r e P o p p a l u c r a t cu

m a i m u l t ă r â v n ă şi m a i r o m â n e ş t e . I n t i m p u l cât s t ă aici,
Ia 1833, el p u b l i c ă s i n g u r a sa poezie l a t i n e a s c ă î n c a r e s e

M E M O R I A

I N A I GURATIONIS PONTIFICIAE

ILLUSTRISSJ.MI AC R E V E R E N D I S S I M 1

DOMINI

J O A N N I S L E M É N Y
DE E A D E M,
DIVINA MISERATIONE
Per
Magnum TranssiK aniae P r i n c i p a l u m
et Patios pidcm rcadnexas
EPISCOPI C R A E C I RITUS UNIŢI

F O C AR AS1ENSIS,
Solenni Ritu Posterităţi
Officiosis Versiculis
transcripta
Die 14-« Mensis lulii
A n n o M. D . CCC. XXXTII.

C L A U D l O P O t l

Typis Lvcei Regii.

FI6. 8.

o c u p ă de u n R o m â n , e p i s c o p u l B l a j u l u i l o a n L e m é n y i ( F i g .
8., Biblioteca Muzeului Ardelean (Biblioteca Universităţii
din Cluj) 24/18 c m , 8 foi) \
1
Numele autorului e dat la sfârşitul broşurii: „Canebat et
offerebat L a d i s l a u s B a s i l i u s P a p p , A. A. L. L. P h i l o s o p h i a e et
Anuarul Inst, de ist. 8
114 IUN MU Ş LE A

Deşi dedicată tot contelui A d a i n Nemeş, — b r o ş u r a se

deosebeşte d!e celelalte elegii latineşti ale sale, p r i n f a p t u l
că P o p p a m i n t e ş t e , despre originile n o a s t r e latine, de c a r i
p u t e m fi m â n d r i :
„ T u quoque, n a m q u e potes, Latiis e x o r t a colonis,
(Quod m o n u m e n t a . docent) Naţio, toile ca put.
E x u e l u g u b r e s . satis est n u n e , exue vestes..."
Tot la Z J a t n a îşi t e r m i n ă el acea o p e r ă la c a r e a l u c r a t
douăzeci de a n i , D i s e r t a ţ i a d e s p r e tipografiile româneşti,
a p ă r u t ă la Sibiiu la 1838, a cărei i m p o r t a n t ă a fost de m u l t
relevată, ea fiind î n t â i a î n c e r c a r e de bibliografie r o m â ­
nească.
Vom s p u n e câteva cuvinte d o a r şi d e s p r e a c e a s t ă u l ­
t i m ă c a r i e a lui P o p p a l cărei titlu complet este Disertlutk!
despre tipografiile româneşti in Transilvania şi învecinatele
Ţări dela âncepuhd lor până la vr emile noastre. E a este
î n t r ' a d e v ă r î n t â i a n o a s t r ă bibliografie. I m p o r t a n t ă n u n u ­
m a i din p u n c t de vedere istoric, ea a r e şi o deosebită v a l o a r e
ştiinţifică, p r i n i n f o r m a ţ i a — c a r e cu mici şi. a ş a de e x p l i ­
cabile excepţii — este e x a c t ă .
D i s e r t a ţ i a n u p a r e să se fi b u c u r a t nici o d a t ă de u n
r ă s u n e t deosebit, d a t o r i t ă p o a t e şi n u m ă r u l u i r e s t r â n s de
e x e m p l a r e în c a r e se va fi t r a s . 3 ' a folosit m u l t m a i m u l t
„.Bibliografia c r o n o l o g i c a " a lui l a r c u (1873). D a r în î n ­
t â i a sa ediţie, cea de la 1865, acesta m ă r t u r i s e ş t e î n p r e c u ­
v â n t a r e că la l u c r a r e „mi-a fost de mult ajutoriu o p e r a
D-lui Vasile P o p p " . I a r c u a r fi p u t u t s p u n e c h i a r mai
m u l t : f ă r ă disertaţia d o c t o r u l u i de la Z l a t n a , bibliografia
lui nici n ' a r fi p u t u t lua fiinţă. .Şi deşi I a r c u vine l a u n
sfert de veac d u p ă P o p p . c a r t e a a c e s t u i a din u r m ă e m u l t
superioară. I n privinţa aceasta declaraţia autorilor m o n u ­
mentalei opere „Bibliografia r o m â n e a s c ă veche" . catego­ t

r i c ă : „ î n c e r c ă r i l e lui I a r c u . . . s u n t cu totul insuficiente şi

n u pot sta a l ă t u r i nici m ă c a r cu modesta Diseţtiaţie a l u i

Medicinae Doctor ef R. M o n t a n o Cameralis Physicus Zalath-

nensis".
 VIATA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP \ 15

V. P o p p , c a r e este c u m u l t m a i b u n ă c a e x a c t i t a t e şi c a
pricepere sciintifică".
Şi s ă n e g â n d i m c u ce mijloace r e s t r â n s e l u c r a bietul
P o p p . D u p ă p l e c a r e a d i n B r a ş o v , p o a t e c h i a r d u p ă 1821—•
22, n u c r e d e m c a P o p p s ă m a i fi t r e c u t m u n ţ i i . E l e r a a s t ­
fel forţat s ă se m ă r g i n e a s c ă l a bibliotecile p a r t i c u l a r e d i n
Ardeal, l a acelea ale u n o r i n s t i t u ţ i i c a b i s e r i c a d i n Şcheii
B r a ş o v u l u i , l a notele ce-şi l u a s e c â t s t ă t u s e l a I a ş i şi c â t
călătorise p r i n M u n t e n i a ş i Moldova şi la c o r e s p o n d e n ţ i .
Felul i n c a r e a fost silit s ă lucreze, ni-1 s p u n e î n s u ş i , în
1
prefaţa c ă r ţ i i s a l e : „Doaozeci de a n i s â n t , d e c â n d m ă s t r ă -
duesc î n a d u n a r e a şi o r â n d u i r e a T i p o g r a f i i l o r r o m â n e ş t i ;
pentru aceia p r i n c ă l ă t o r i a m e a p r i n U n g a r i a , T r a n s i l v a ­
nia, Ţ a r a r o m â n e a s c ă . M o l d a v i a şi B u c o v i n a , n u a u r ă ­
m a s n biserica, u n P r e o t , s a u u n D ă s c ă l a ş , la c a r e n u m ' a ş
fi abătut, şi a ş fi cercetat şi î n t r e b a t d e s p r e acest feliu de
Cărţi, din c a r e se pot afla b a t ă r u r m e l e Tipografiilor n o a ­
stre. P e l â n g ă a c e a s t ă c ă l ă t o r i e s c r i s ' a m o m u l ţ i m e de C ă r ţ i
la felurimi de b ă r b a ţ i T i p o g r a f i şi Bibliopoli c e r â n d cata­
loage şi î n s ă m n ă r i de C ă r ţ i r o m â n e ş t i , d a r , b a t ă r c ă m i
r u ş i n e a s p u n e , delà m u l ţ i n i c i r ă s p u n s n u a m c ă p ă t a t . . . "
S i n g u r u l c o r e s p o n d e n t pe c a r e îl n u m e ş t e , ,.cu m u l ţ u m i t ă "
este C i p a r i u ; acesta i-a t r i m i s c a t a l o g u l c ă r ţ i l o r d i n biblio­
tecile B l a j u l u i . C r e d e m î n s ă c ă î n v ă ţ a t u l c a n o n i c e x a g e r a ,
atunci c â n d susţinea, vorbind de „ n o t i ţ i a l i t e r a r ă " — bib­
2
liografică, a m s p u n e n o i — a „ C r e s t o m a ţ i e i " s a l e : „Multe
dein a s t a Notitia se afla si i n D i s e r t a t i u n e a repausatului
Dr. Rasiliu P o p u d e s p r e Tipografiele r o m . , î n s e r e p a u s a t u l u

' A c e a s t a p r e f a ţ ă , c a şi d e d i c a ţ i a ce o p r e c e d e s u n t a d e v ă ­
rate r a r i t ă ţ i b i b l i o g r a f i c e şi e p r o b a b i l că a u a p ă r u t i n d e p e n d e n t ,
î n a i n t e a D i s e r t a ţ i e i î n s ă ş i (cf. .şi „ F o a i a pentru m i n t e " , 1838,
Sera. II, p . 204). Nici u n u l d i n cele c i n c i e x e m p l a r e c a r i se g ă s e s c
l n
Bibliotecile C l u j u l u i , n u le a r e . De r e ţ i n u t că e x e m p l a r u l Li­
ceului Ş a g u i i a d i n B r a ş o v a r e o foaie p a g i n a t ă 101—102, c a r e
lipseşte c h i a r l a e x e m p l a r u l Bibliotecii A c a d e m i e i . E o „errata"
c ,
i câteva cuvinte de introducere ale lui Popp.
2
B l a ş i u , 1858. P r e f a ţ i u n e . p. V I I .
8*
 116 ION MUS LE A

cele bibliografice m a i tote le a l u c r a ţ i i d u p a insemnarile>

t r a m i s e de inene..." Că biblioteca şi cunoştinţele lui C i p a r i u
e r a u deosebit de vaste, i a t ă u n l u c r u pe c a r e nu-1 p u n e m
l a î n d o i a l ă . D a r nici m e r i t u l m u n c i i lui P o p p nu-1 p u t e m
s c ă d e a , a ş a c u m n e - a r î n d e m n a m ă r t u r i s i r e a lui C i p a r i u .
D a c ă n ' a m c u n o a ş t e pe d o c t o r u l P o p p ca u n p a s i o n a t r ă s ­
colitor de a r h i v e , şi de p o d u r i de biserici, c u m ni-1 a r a t ă
B a r i ţ i u şi p a s a g i u ! din P r e f a ţ a disertaţiei citate m a i sus —
p o a t e . Aşa î n s ă , c r e d e m că C i p a r i u îşi m ă r i a p u ţ i n c o n t r i ­
b u ţ i a s a p e r s o n a l ă la c a r t e a lui P o p p .

„Disertaţia despre t i p o g r a f i i " n u se poate a n a l i z a . R e ­

l e v ă m doar scopul î n c a r e m ă r t u r i s i a d o c t o r u l P o p p c ă o
scrie: p e n t r u ca t i n e r i l o r noştri cari s t u d i a z ă în s t r ă i n ă t a t e
s ă n u le lipsească cu totul cunoştinţele d e s p r e l i t e r a t u r a
r o m â n e a s c ă „ p e n t r u că n u i m a i m a r e r u ş i n e decât î n t r u o>
soţietate de b ă r b a ţ i î n v ă ţ a ţ i , n u m a i d e s p r e I s t o r i a şi Lite^
r a t u r a a l t o r N a ţ i i a vorbi, şi d e s p r e a t a a n u şti n i m i c a " .
Şi apoi, t r e b u i e s ă se ştie o d a t ă c ă s t r ă m o ş i i n o ş t r i n ' a u fost
c h i a r a ş a de „ t i c ă l o ş i " ca s ă „ n u fi făcut ceva v r e d n i c de>
ş t i i n ţ ă " . A u i n t r o d u s şi ei, c â n d a u p u t u t , t i p o g r a f i a , a u
l u c r a t , au avut f r u m o a s e biblioteci p a r t i c u l a r e . . . . D a r p r e ­
faţa lui P o p p a r t r e b u i citită î n î n t r e g i m e !

D u p ă câteva p a g i n i dedicate î n c e p u t u l u i t i p o g r a f i i l o r
în g e n e r a l , şi a celor din T r a n s i l v a n i a î n special, P o p p ia
pe r â n d oraşele a r d e l e n e în c a r i s ' a u t i p ă r i t c ă r ţ i r o m â ­
neşti, face u n istoric al tipografiilor şi î n ş i r ă cărţile ieşite
din teascurile d e s p r e c a r i a r e c u n o ş t i n ţ ă . Acelaş l u c r u îl
face cu tipografiile din M u n t e n i a , Moldova, R u s i a . U n g a ­
ria, V i e n a şi B u c o v i n a .

C a r t e a a r e , fireşte, l i p s u r i . P o p p îşi d a î n s u ş i s e a m a
de acest fapt. D a r modest, el se d e c l a r a m u l ţ u m i t de a fi
„ p u t u t a a d u n a aceste oase, c a r e e r a r ă s i p i t e p r i n a t â t e a
locuri, şi ale p u n e fiecare la scheletul s ă u , şi că a m deschis
calea pe c a r e cu m a i lesnire s ă p o a t ă c ă l ă t o r i cei u r m ă ­
t o r i " . D a c ă n u s ' a r m ă r g i n i m u n c a Iui P o p p decât la a c e a ­
s t a şi î n c ă m e r i t u l lui a r fi considerabil şi i - a r d a d r e p t l a
 VIAŢA SI OPERA VOCTORULUI VASILIE POPP U7

1
a p r e c i e r e a p e c a r e la 1840 i-o d ă d u s e lui C a n t e m i r : ,,E1
2
nu a u a v u t m e r g ă t o r i înnainte', ci a u s p a r t g h i a ţ ' a s i n g u r " .
La Z l a t n a a r fi reuşit — d u p ă B a r i ţ i u —• să câştige î n ­
t r e a g a p o p u l a ţ i e , a ş a c a la m o a r t e să fie „jalit n u n u m a i
de familia sa, ci de n a ţ i u n e a î n t r e a g a " . I n tot cazul, ceeace
3
spune B a r i ţ i u , că pe c â n d e r a bolnav, comunele din j u r u l
Zlatnei t r i m i t e a u delegaţi să v a d ă c u m îi m a i m e r g e docto­
r u l u i b i n e f ă c ă t o r , că p i a ţ a d i n f a ţ a casei e r a p l i n ă de o a ­
meni c a r i la a f l a r e a vestii m o r ţ i i a u i s b u c n i t î n p l â n s — e
o d o v a d ă de i u b i r e a p u ţ i n o b i c i n u i t ă care-1 î n c u n j u r a l a
4
Zlatna .
Si tot de la Z l a t n a c o n t r i b u i e P o p p l a î n c e p e r e a î n t â i e -
lor n o a s t r e p u b l i c a ţ i i periodice, p r i n i n f l u i n ţ a deosebită
e x e r c i t a t ă a s u p r a lui B a r i ţ i u .
X u ştim c â n d şi u n d e s ' a u p u t u t c u n o a ş t e cei doi b ă r ­
baţi. B a r i ţ i u a r a t ă p e P o p p ca ,,omu... p e r s o n a t u (sic!),
a r ă t ă t o s u , p r e a serioşii, totu o d a t ă m o d e l de b l a n d e t i e " . Le­
g a t u r i l e l o r p a r e s ă fi fost m a i m u l t de c o r e s p o n d e n ţ ă . I n
1838, B a r i ţ i u petrece totuşi p a t r u zile de P a ş t i la Z l a t n a ,
unde fusese i n v i t a t de P o p p . E r a u v r e m u r i l e eroice ale î n ­
tâiului a n de a p a r i ţ i e al „ F o i l o r " de l a B r a ş o v . C r e d e m c ă
nu s"a a c c e n t u a t î n chip suficient r o l u l a v u t de d o c t o r u l
Popi) la î n t e m e i e r e a şi s p r i j i n i r e a lor. M ă r t u r i s i r i l e lui B a ­
riţiu î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s u n t precise, şi n o i n u v o m face
decât să r e z u m ă m î n câteva c u v i n t e s t r ă d u i n ţ e l e „ f i z i c u l u i "

1
Fonie pentru minte, 1840, No. 38, p . 297.
2
C â t e v a d a t e b i b l i o g r a f i c e d ă d u s e P o p p şi l a 1827 î n P r e ­
t a t ă s c r i s ă p e n t r u a d o u a ediţie a P s a l t i r i i l u i P r a l e a .
:]
Op. cit. „ T r a n s i l v a n i a " , I (1868), p . 166.
A
î n s e m n ă m a i c i şi cele ce B a r i ţ i u s c r i a în „ G a z e t a de T r a n ­
s i l v a n i a " (No. 10 d i n 1842) la. a f l a r e a ş t i r i i m o r ţ i i d o c t o r u l u i
l ' o p p : „ C r e d i n c i o s u l a c e s t a şi n e p r e g e t ă t o r i u l d e r e g ă t o r i u de
stat. î n f o c a t u l a c e s t n a ţ i o n a l i s t , c a r e l e p e n t r u binele şi f e r i c i r e a
-laţiei s a l e r o m â n e ş t i e r a g a t a a ş i j ă r t f i v i a ţ a , a c e s t t a t ă a u n e i
familii n e m â n g ă i e t e , c a r e p e p ă m â n t î n t r e ai s ă i ' ş a u fost for­
mat raiul, b ă r b a t fără p r i h a n ă , care n u s'au a b ă t u t dela căra­
rea a d e v ă r u l u i , f i l a n t r o p u l , c a r e pe toţi m u r i t o r i i îi s o c o t e a nu­
m a i de f r a ţ i ai săi...."
 i
-5

•i
1 S ION Mi ŞL LA l

de ia Z l a t n a , a r ă t â n d in aeelaş t i m p şi d u p ă aceleaşi s c r i ­
sori, şi p ă r e r i l e saio despre m a r e a p r o b l e m ă a limbii şi or­
tografiei n o a s t r e .
>

B a r i ţ i u r e c u n o a ş t e că s f a t u r i l e pe c a r i P o p p , bărbat,
t r e c u t de 50 de a n i , le d a „ j u n e l u i r e d a c t o r şi p r i n c a r e ' i
m o d e r a fer vor ea fir oscă î n a c e a e t a t e " a u f ă c u t m a i m u l t
decât u n tom de a r t i c o l e şi disertaţii, deoarece „ s f a t u l de
m o d e r a ţ i u n e a fost a s i g u r ă t o r u l vieţii Gazetei şi F o i i " . D i n -
t r ' u n a din scrisorile p u b l i c a t e de r e d a c t o r u l b r a ş o v e a n , ve­
d e m însufleţirea lui P o p p la a f l a r e a ştirii a p r o p i a t e i a p a ­
r i ţ i i a Gazetei (1837). I n a l t a , el p r o m i t e articole de filolo­
gie şi „ d a t u r i istoricesci. c a r e se ţ â n u de r o m a n i şi c a r e
î n c ă n u s'au vediutu p a n a a c u m p r i n istorii..." Î n d e a m n ă
pe B a r i ţ i u s ă scrie c u r a t r o m â n e ş t e : „ m a i a l e s u în t r a -
ductii n u te lega t a r e de stilulu s t r a i n u " . I n altă scrisoare
din acelaş a n (1838), îl sfătuieşte să n u scrie după. o r t o ­
g r a f i a greoaie a lui P e t r u M a i o r , îi a r a t ă că „limba noa­
s t r ă b a t ă r că e fiia limbei latinesci, totuşi în t o n u r i e cu
m u l t m a i b o g a t ă decât m a m a ei", R o m a n i i n e a v â n d ge,
j , e, nici ă, î, ea — aceste sunete n e p u t â n d u - s e astfel ex­
p r i m a cu semnele latineşti. P o p p m a i a v e r t i z e a z ă pe r e d a c ­
tor s ă se t e a m ă de slavisme, d a r n u a ş a ca „ l a p e d â n d u cu­
vintele cele c u n o s c u t e şi v o r î n d u alte n o u a si n e p r i c e p u t e ,
se î n t u n e c i l i m b a si se s t r i m t o r e s c i ideile". R e l e v ă m aceste-
p a s a j e , deoarece c r e d e m c ă s u n t cele m a i m ă s u r a t e şi c u ­
m i n ţ i c u v i n t e ce s ' a u s p u s î n a i n t e de Alecu R u s s o în m a ­
terie de limbă şi ortografie r o m â n e a s c ă . Chestiunile de filo­
logie p r e o c u p a u de altfel pe P o p p î n c ă din 1815, d u p ă c u m
se poate vedea din s c r i s o a r e a a d r e s a t ă lui de c ă t r ă P e t r u
1
M a i o r î n acel a n , î n c a r e - i r ă s p u n d e a la c e r e r e a de a-i
l ă m u r i c u v i n t e ca „ v a m ă , tău, chindeu, i o b a g i u " şi alte. —
P o p p n u î n c e t e a z ă s ă î n d e m n e pe B a r i ţ i u la p r u d e n ţ ă , pen­
t r u ca periodicele b r a ş o v e n e să n u fie s u s p e n d a t e . El p a r e
s ă fi ţ i n u t î n c h i p deosebit la Foaie „ p e c a r e î n c e p u s e a o
p r i v i ca pe o fiica a s a " — c u m s p u n e B a r i ţ i u . I n ce p r i -

1
P u b l i c a t ă în „ T r a n s i l v a n i a " , 1868, pp. 227—228.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 119

veste p ă r e r i l e sale în m a t e r i e de o r t o g r a f i e , r o a g ă pe r e d a c ­
tor ca o r i c â t de p o t r i v n i c e a r fi criticele oe a r i n t r a l a r e ­
dacţie f a ţ ă de p r o i e c t u l s ă u de o r t o g r a f i e „latino-românea-
scă" să le publice, p e n t r u a se face l u m i n ă . E i i n s i s t ă şi p e n ­
t r u ca cititorii a r d e l e n i s ă fie ţ i n u ţ i la c u r e n t cu m i ş c a r e a li­
t e r a r ă de peste C a r p a ţ i : „ c â t u puteţi, te r o g u , f ă n e cunos­
cuţi cu literatura tierei romanesci şi a Moldovei", scrie
P o p p l u i B a r i ţ i u , căci el e u n u l d i n t r e p r i m i i c a r i a u s u s ­
ţ i n u t cu t ă r i e : „că o N a ţ i e n u se p o a t e fireşte osăbi prin
m u n ţ i înalţi, r â u r i m a r i , s a u a l t e h o t a r ă politiceşti; ci n u ­
mai acolo î n c e t e a z ă o Naţie, unde înceată limba, c a r e o
uneşte" \
2
In afară de b r o ş u r i l e şi c ă r ţ i l e a m i n t i t e până aici ,
Popp a mai publicat şi c â t e v a a r t i c o l e î n „ F o a i a pentru
m i n t e " ( p a r t e p o s t u m e ) , u n e l e iscălite n u m a i cu i n i ţ i a l a P ,

:
P r e f a ţ a la „ D i s e r t a ţ i a d e s p r e tipografii".
- Dl G. A d a m e s c u , î n B i b l i o g r a f i a s a (II, p . 62) c a r e din
operele c i t a t e d e n o i n u c u n o a ş t e d e c â t „ D i s e r t a ţ i a d e s p r e t i p o ­
grafii" pe c a r e o face s ă a p a r ă p a t r u a n i m a i c u r â n d d e c â t î n
r e a l i t a t e , a m i n t e ş t e de o l u c r a r e „Omul de lume. B u d a ( c i t a t ă
de alţii)". S u n t e m în m ă s u r ă s ă a f i r m ă m că i n d i c a ţ i a d-lui A d a ­
m e s c u e g r e ş i t ă . E x i s t ă î n t r ' a d e v ă r o c a r t e cu t i t l u l de m a i s u s ,
d a t ă î n B i b l i o g r a f i a l u i I a r c u l a 1819: Omulu de lume. A u t o r u l
a r fi Vasile Gergehj de Ciociovivi. N u se a r a t ă l o c u l u n d e s'a ti­
p ă r i t . D a t e m a i p r e c i s e a f l ă m i n S z i n n y e i József, Magyar irók
élete és munkái, B u d a p e s t , 1894, voi. I I I . s u b Gergely V ă z u l d e
Ciocotisiu, c a r e a s c r i s : Omul de leune (sic!), c a r t e a p ă r u t ă l a
Virria l a 1819. N u n e - a fost cu p u t i n ţ ă să v e d e m a c e s t t r a t a t de
b o n t o n , c u m îi zice S z i n n y e i . P e b a z a d a t e l o r de m a i s u s , p u t e m
t o t u ş i s u s ţ i n e că 'Omul de lume n u p u t e a fi s c r i s de D o c t o r u l
Bopp.' S z i n n y e i n e s p u n e că a u t o r u l ei a fost preot greco-catolic
si a m u r i t î n t r ' u n s a t d i n B i h o r — e r a deci u n p e r s o n a j c u n o ­
scut. D a c ă a r fi fost v o r b a de o c a r t e a l u i P o p p . a c e s t a a r fi ci-
'at-o fără îndoială, în „Disertaţia despre tipografii", între c ă r ­
ţile a p ă r u t e l a V i e n a , a ş a c u m a f ă c u t cu a l t ă c a r t e a s a a p ă ­
r u t ă l a S i b i i u : „ D e s p r e a p e l e m i n e r a l e (1821). Ceeace 1-a f ă c u t p e
'îl A d a m e s c u ( s a u pe „alţii"), să a t r i b u i e „ O m u l de l u m e " l u i
P o p p este p o a t e f a p t u l c ă a u t o r u l ei f ă c u s e şi el s t u d i i l a Viena,
a m in a c e l a ş t i m p cu P o p p , şi c a şi a c e s t a se chiema... V a s i l e .
120 / O A MU $ LE A

altele neiscălite. A t r i b u i r e a a c e s t o r a din u r m ă d o c t o r u l u i

P o p p , o d ă m cu toate rezervele. Î n s e m n ă m din cele găsite
de n o i :
1838 S e m e s t r u l 1 . N o . 6, 7, 12, 20, 21. ..Corespondenţii
î n t r e doi A r d e l e n i a s u p r a o r t o g r a f i i " (Iscălit l ' x x x şi „ P " ) .
No. 13. ..Diplomatică" (Iscălit V. Pop])). A r a t ă înţelesul
c u v â n t u l u i şi i m p o r t a n ţ a ştiinţei, p u b l i c ă u n document
m u n t e a n din secolul X V I I şi p r o p u n e î n f i i n ţ a r e a u n e i c a ­
tedre la A c a d e m i a din B u c u r e ş t i , u n d e să se înveţe diplo­
m a t i c a şi i s t o r i a u n i v e r s a l ă .
No. 14. „ S l a v o n i s m u r i l e limbii r o m â n e ş t i " . ( N e i s c ă l i t ) .
N o . 2(i. p p . 207—208. Actul de d a n i e al lui A r o n , voi­
vodul Moldovei, p e n t r u b i s e r i c a din Şchei şi o i n t r o d u c e r e
d e s p r e documentele ei. (Neiscălit).
1840. No. 31—34. . . T r ă s u r i o a r e ş i c a r e din b i o g r a f i a s a u
viaţa r ă p o s a t u l u i d. P a h a r n i c Vasilie F a b i a n s a u B o b " . ( I s ­
călit „ P " ) .
No. 37—39. „ L i t e r a t u r ă . Ceva d e s p r e h r o n i c u l R o m a -
no-Moldo-Vlahilor". (Iscălit „ P " ) .
1841. No. 1—2. „Aflarea şi fol asul tipografiei". ( I s c ă ­
lit. „ P " ) .
1844. p p . 249—252. ..Despre n e c ă s ă t o r i a m i r e n e a s c ă " (O
n o t ă a redacţiei a r a t ă că acest articol a r ă m a s de la doc­
torul Popp).
1853 şi 1854. Eclogele lui Virgiliu ( T — V I I I ) , t r a d u c e r i
trimise redacţiei de C i p a r i u .
Mai a m i n t i m apoi că P o p p se ocupa, c u m a m văzut,
cu biografia lui F a b i a n . pe care-1 p r e ţ u i a mult, a r ă t â n d u - 1
ca pe „ u n al doilea Virgilie" şi voia să-i t i p ă r e a s c ă a c e a
s c r i e r e l a t i n e a s c ă î n t i t u l a t ă „Alhisio" pe care, c u m a m
a m i n t i t m a i sus, F a b i a n i-o a d u s e s e în 1824 la B r a ş o v , i n
teza sa de doctorat el s p u n e (§ 47) că a r e de g â n d s ă scrie
„ a l t ă d a t ă , c â n d va avea t i m p , o disertaţie î n t r e a g ă d e s p r e
j o c u r i l e obicinuite de B o m â n i la p r i v e g h i u " . I n fine, B a -
r i ţ i u m a i a m i n t e a şi de o colecţiune de d o c u m e n t e istorice
r ă m a s e de la P o p p — a s t ă z i de s i g u r p i e r d u t e , ca şi a p r o a ­
pe toate m a n u s c r i s e l e sale.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 121

1
O v i a ţ ă s b u c i u m a t ă şi o o p e r ă m u l t i l a t e r a l ă , d e d i c a t ă
în cea m a i m a r e p a r t e i n t e r e s e l o r n e a m u l u i s ă u : Poet,
p r e a m ă r i n d , în h e x a m e t r i latineşti, profesori, colegi, î n a l ţ i
d e m n i t a r i a i T r a n s i l v a n i e i şi pe episcopul u n i t al B l a j u l u i ;
poet şi în r o m â n e ş t e , d â n d b u n e t r a d u c e r i d i n Virgiliu; î n ­
tâiul n o s t r u bibliograf şi d a s c ă l al u n e i a din î n t â i l e şcoli
s u p e r i o a r e r o m â n e ş t i ; medic p r a c t i c i a n , a l i n â n d cu vor­
ba şi cu f a p t a d u r e r i l e R o m â n i l o r b r a ş o v e n i , a p o i ale Moţi­
lor c a r i se p r e g ă t i a u p e n t r u 1848, şi a u t o r al u n e i cerce­
tări ştiinţifice în acest d o m e n i u . Filolog bine p r e g ă t i t , susţi­
n â n d unele din cele m a i s ă n ă t o a s e idei ale epocii sale î n
materie de limbă şi o r t o g r a f i e ; c u l e g ă t o r de h r i s o a v e vechi
a r ă t â n d — poate cel d i n t â i la n o i — i m p o r t a n ţ a lor şi a
diplomaticei, şi istoric al celei m a i î n s e m n a t e biserici a R o ­
m â n i l o r ortodocşi din A r d e a l .
0 l ă t u r e a operii sale î n c a r e n u l - a m c u n o s c u t î n c ă ,
tot atât de r o m â n e a s c ă ca şi r e s t u l o p e r i i sale, este aceea
In c a r e vom trece a c u m a : folklorul.
• *

(ia şi la alte p o p o a r e , î n c e p u t u r i l e folklorului n o s t r u

î n s e m n e a z ă culegeri de cântece p o p u l a r e , a p o i de b a s m e , şi
abia d u p ă aceea de obiceiuri. Acestea din u r m ă se găsesc
notate, e a d e v ă r a t , ici-colo şi de c r o n i c a r i , p r e c u m şi de c ă ­
lătorii s t r ă i n i . C a n t e m i r , în a sa ,,Descriere a Moldovei",
î n s e n i n e a z ă c h i a r ceva m a i m u l t e obiceiuri. D a r el n ' a ţ i ­
nut să le claseze sistematic. I n t â i e l e n o a s t r e c e r c e t ă r i d e

1
In ce p r i v e ş t e v i a ţ a f a m i l i a r ă a l u i P o p p , B a r i ţ i u n e l a s ă
să î n ţ e l e g e m că ea n ' a fost, deloc fericită. C ă s ă t o r i t o d a t ă l a
Braşov, a p o i , r ă m â n â n d v ă d u v , l a Z l a t n a , soţiile l u i p a r s ă fi
fost a m â n d o u ă n e m ţ o a i c e (a d o u a e r a d i n t r ' o f a m i l i e W a g n e r ) .
Copiii, toţi p u r t â n d n u m e s t r e i n e — F r a n c i s c a , L u d o v i c a , L a d i s l a u
— au m u r i t s a u s a u î n s t r e i n a t de n e a m , ca acel L a d i s l a u , k o s -
s u t h i s t c ă z u t l a 1849. P e c â t de r o m â n e ş t i e r a u s e n t i m e n t e l e ce­
hii ( a r e „cu i s t o r i a l u i P e t r u M a i o r î n m â n ă şi cu cronicele şi
d o c u m e n t e l e ce a d u n a s e a r ă t a c a l e a pe c a r e t r e b u i e să a p u c e
orice p o p o r a p ă s a t ' ( B a r i ţ i u , op. cit., p . 130), p e a t â t de p u ţ i n n o -
' " c a a v u t cu copiii c r e s c u ţ i de soţiile s a l e s t r e i n e .
122 IUN MU $ LE A

obiceiuri, p r e z e n t a t e ca un .întreg, le î n t â l n i m n u m a i d u p ă
a n u l 1860.
Avem însă o l u c r a r e a s u p r a obiceiurilor p o p o r u l u i n o ­
s t r u la î n m o r m â n t ă r i , c a r e , deşi t i p ă r i t ă la 1817, a rămas-
n e c u n o s c u t ă celor ce s a u o c u p a t de istoria c e r c e t ă r i l o r folk-
lorice la R o m â n i . E a lipseşte, şi din conspectul a t â t de
1
util şi bogat, dat de L a z ă r Ş ă i n e a n u p r e c u m şi din a l t e
p ă r ţ i . E s t e v o r b a de l u c r a r e a c a r e a servit l u i R o p p ca
teză de d o c t o r a t la f a c u l t a t e a de m e d i c i n ă din Viena, s c r i s ă
in latineşte şi p u r t â n d u r m ă t o r u l titlu p o m p o s :
Disertaţiei inaiiguralis historico-medica de funeribus
plebejis Daco-Romanorum sive hodiernorumu Yalacltorum et
quisbusclam circa ea abusibus, perpetua respectu habito ad
veterani Romanorum furiera, quam... JIRO doeforis medici lau-
rea rite adipisceuda in artfiquissima ar ceJelierrima: l'itjcerşi-
Ude Yiiidobouensi publice disquisitioni submittebat Ladisla-
m Basilius Papp Transylvanus, A. A. L. L. et Pliilosoph.
Doctor, et linguae valachicae interpres aulicus. Yiennae,
M D C C G X Y U . (in 4°, .1 f., 56 p . ) .
D i n t r e istoricii noştri literari n'o citează decât dl
2
l o r g a . E p r o b a b i l c ă d-so n ' a p u t u t - o î n s ă avea î n
m â n ă şi astfel se e x p l i c ă f a p t u l c ă n u i n s i s t ă a s u p r a ,
ei. C a r t e a nici n u era u ş o r de găsit. Biblioteca A c a ­
demiei n ' o a v e a — n ' o a r e p r o b a b i l nici a s t ă z i . ..Bib­
liografia r o m â n e a s c ă v e c h e " c u n o a ş t e d o a r d o u ă e x e m ­
p l a r e : u n u l la Blaj (Bibi. I. M. M o l d o v a n ) a l t u l >
Oradea. (Biblioteca d i e c e z a n ă e p i s c o p e a s c ă ) . S e m n a l a m a-
cuin a l treilea e x e m p l a r din ţ a r ă . c a r e se găseşte în Biblio­
3
teca M u z e u l u i A r d e l e a n din Cluj (Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i ) . .
Ca şi omul, c a r t e a m e r i t ă şi ea să fie c u n o s c u t ă m a i
de a p r o a p e şi să i se dea locul ce i se cuvine în istoria ştiin-

1
I n ISTORIA filologiei române.
2
Istoria literaturii române în secolul al XV111-LEA. Voi. II*
p p . 325—326, Sec. XIX, voi. I. p. 23.
* E x e m p l a r e se m a i g ă s e s c în B i b l i o t e c a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n
V i e n a ( s i g n a t u r a I 31773), şi, p r o b a b i l , şi în bibliotecile Bu­
dapestei.
 VIAŢA ŞI OPEP.A DOCTORULUI VASILIE POPP 1J3

ţei r o m â n e ş t i , şi c h i a r în a c e e a a folklorului î n g e n e r e .

Mai o nevoie să a c c e n t u ă m i m p o r t a n ţ a ei i s t o r i c ă ? l'stu

întâia î n c e r c a r e ştiinţifică î n d o m e n i u l folklorului r o m â ­
nesc, subiectul şi a u t o r u l a p a r ţ i n â n d p o p o r u l u i n o s t r u . D a i
însenină ta tea ei iese din c a d r e l e n a ţ i o n a l e : ce p o p o r m o d e r n
îşi avea, î n t r ' a d e v ă r , la 1817, o l u c r a r e d e s p r e obiceiurile sale
de î n m o r m â n t a r e ? D a c ă n u n e î n ş e l ă m , nici u n u l . P r i n
disertaţia lui P o p p , noi R o m â n i i r e p r e z e n t ă m î n t r ' o l ă t u r e
a ştiinţei folklorului, c a r e p e a t u n c i se r e d u c e a d o a r la c u ­
legere şi c o m p a r a r e de cântece p o p u l a r e , un început. Şi e
păcat că acest l u c r u n u e c u n o s c u t s t r ă i n ă t ă ţ i i p e n t r u a se
putea da r o m â n u l u i P o p p locul m e r i t a t î n i s t o r i a folkloru­
lui u n i v e r s a l ! V a l o a r e a ştiinţifică a disertaţiei lui Popp
constă şi în faptul că obiceiurile r o m â n e ş t i n u s u n t numai,
înşirate u n u l d u p ă a l t u l — deşi c h i a r şi a c e a s t a a r fi fost
destul p e n t r u epoca sa — ci ele s u n i a p r o a p e toate c o m p a ­
rate cu ale R o m a n i l o r si Grecilor şi ale u n o r n e a m u r i m o ­
derne, ca Slavii, P o p p d â n d u - ş i foarte b i n e s e a m a de i n ­
fluenţa lor a s u p r a n o a s t r ă . E l î n c e a r c ă u n e o r i c h i a r să e x ­
plice o p a r t e din aceste obiceiuri, dovedind u n e o r i m u l t ă
perspicacitate, alteori tot a t â t a naivitate, î n i n t e r p r e t a r e ,
cum vom vedea la a n a l i z a r e a disertaţiei. Apoi i n f o r m a ţ i a
lui I'opp este deosebit de v a s t ă p e n t r u e p o c a în c a r e scria,
şi no'ojp ini ni-1 a r a t ă c o n s u l t â n d o m u l ţ i m e de l i t e r a t u r ă
la tu ă, g e r m a n ă şi franceză, f ă r ă s ă m a i v o r b i m de C a n t e -
imr. Del Ghiaro, Sulzer, Grisellini şi Wolf, pe c a r i îi citea­
ză de a t â t e a ori.
B i u p u n c t de vedere r o m â n e s c , c a r t e a a r e şi o i m p o r ­
tanţă de p r o p a g a n d ă . P r i n f a p t u l că obiceiurile n o a s t r e la
moarte s u n t a s e m ă n a t e la tot p a s u l cu acelea ale R o m a n i ­
lor, s c o ţ â n d u - s e în evidenţa î n r u d i r e a lor, l u c r a r e a c o n s t i ­
tuie o a f i r m a r e , î n c h i a r limba l a t i n ă , a l a t i n i t ă ţ i i noastre-
Citând şi obiceiuri de ale A r o m â n i l o r , se a r a t ă şi l e g ă t u r a
intre R o m â n i i din N o r d u l şi S u d u l D u n ă r i i .

Ge p ă c a t , că d i s e r t a ţ i a , t i p ă r i t ă d e s i g u r î n t r ' u n n u m ă r
r e s t r â n s de e x e m p l a r e , va fi c i r c u l a t a ş a de p u ţ i n ! S ă î n -
124 ION MUS LE A

c e r c ă m s'o facem c u n o s c u t ă m ă c a r astăzi, d u p ă m a i b i n e

de u n veac de la a p a r i ţ i e !
D u p ă - d e d i c a ţ i a f ă c u t ă contelui Aclam N e m e ş de H i d -
veg, de c a r e a m vorbit m a i s u s şi c ă r u i a i se datoreşte şi
t i p ă r i r e a c ă r ţ i i , găsim p r e f a ţ a din c a r e a f l ă m ce 1-a în­
d e m n a t p e P o p p să-şi a l e a g ă p e n t r u teza s a de medicină
un subiect a t â t de p u ţ i n obişnuit. Deoarece aceste d o u ă p a ­
gini c u p r i n d şi alte î n s e m n ă r i i n t e r e s a n t e şi n e r e l e v a t e p â n ă
astăzi, c a r i dovedesc d r a g o s t e a de p o p o r şi s i m ţ u l de felk-
lorist al lui P o p p — câteva a r ă t â n d felul în c a r e a l u c r a t
şi-şi j u d e c a opera, — le d ă m în cele ce u r m e a z ă .

„ N ' a m făcut a c e a s t ă l u c r a r e din d o r i n ţ a de a d a ceva

n o u — zice P o p p — deoarece sunt u n u l din cei c a r i ţin
mult la, obiceiurile t r a d i ţ i o n a l e : ei în folosul c o n n a ţ i o n a . i -
lor mei şi p r i n ei, d u p ă p u t e r i l e mele, î n folosul p a t r i e i ,
a p o i ca acele l u c r u r i ce î m i n o t a s e m o d i n i o a r ă să le public
a c u m . A m crezut î n t o t d e a u n a că aceste studii îmi revin
mie p r i n t r ' u n drept o a r e c a r e familiar, deoarece n u n u m a i
m ă t r a g clin aceeaş n a ţ i u n e (cu ale cărei obiceiuri m ă
o c u p ) , l u c r u din c a r e îmi fac o m â n d r i e , ci m ' a m n ă s c u t şi
din t a t ă şi d i n t r ' u n l u n g şir de s t r ă b u n i slujbaşi la a l t a r u l
D o m n u l u i . I a r c ă t r ă studiile a n t i c h i t ă ţ i l o r , de c a r i nici
c â n d n u m ' a m simţit s t r ă i n , s u n t a t r a s cu o p u t e r e , a ş zice,
deosebită. Şi nici n u c r e d că m ' a m a p u c a t de o t r e a b ă cu
iotul nefolositoare, d e o a r e c e c h i a r aceste î n m o r m â n t ă r i . în
cazul c â n d n u se fac bine, p r o v o a c ă alte î n m o r m â n t ă r i \
Vor fi negreşit şi de aceea c ă r o r a d i s e r t a ţ i a a c e a s t a a m e a
le va p ă r e a u n l u c r u c u m s ' a r zice f ă r ă rost şi n e v r e d n i c ă
de a fi cetită. D a r eu p e n t r u aceştia n u m a i insist: vor ve­
dea ei. E u cred că m a i bine a m făcut d e s c o p e r i n d unele su-<
perstiţii şi c o m b ă t â n d u - l e , decât s ă repet p â n ă la s a t u r a ţ i e
acelaş l u c r u — pe placul î n v ă ţ a ţ i l o r : deşi îmi d a u b i n e s e a m a

1
P r o b u l u i că P o p p face a l u z i e l a p r i m e j d i a perpetuă
pe c a r e o c o n s t i t u e felul î n c a r e se s p a l ă m o r ţ i i , se d a u de po­
m a n ă h a i n e l e r ă p o s a t u l u i — i n d i f e r e n t de ce b o a l ă a p ă t i m i t
el, e t c , c h e s t i u n i pe c a r i le şi d i s c u t ă în c o r p u l l u c r ă r i i (§ 32,
:56—57 de p i l d ă ) .
 VIAŢA $1 OPERA DOCTORULUI VASIL1E POPP 125-

cât e de g r e u a c o m b a t e greşeli g e n e r a l e , şi m a i cu s e a m a
acelea c a r i a p a r ţ i n religiei. Şi d a c ă a m înţeles c ă trebuie
să descriu î n m o r m â n t ă r i l e p o p o r u l u i î n a i n t e a a c e l o r a ale
nobililor, a c e a s t a se clatoreşte f a p t u l u i că la î n m o r m â n t ă ­
rile a c e s t o r a din u r m ă se î n t â l n e s c m u l t m a i p u ţ i n e s u p e r ­
stiţii decât la acelea ale p o p o r u l u i . Şi cu toate că e vorba
de l u c r u r i ale p o p o r u l u i , c h e s t i u n e a n u m i - a dat p u ţ i n de
lucru. Căci deşi î n acest d o m e n i u eu î n s u m i a m p u t u t ob­
serva m u l t e î n p a t r i e , şi a m a u z i t şi de la t a t ă l m e u p r e a
iubit, totuşi u n m a r e n u m ă r a u m a i r ă m a s de cercetat, cu
atât m a i v â r t o s că din cele văzute o d a t ă m u l t e m i - a u ieşit
din m i n t e . " Toate aceste l u c r u r i i l e - a u „ r e a m i n t i t şi i-au
sugerat altele n o u ă " doi o a m e n i de c a r i n e vom o c u p a în­
dată. P o p p le e x p r i m ă aici g r a t i t u d i n e a sa, m ă r t u r i s i n d :
,,în cea m a i m a r e p a r t e a l u c r ă r i i mele t r e b u i e să m ă refer
Ia i n f o r m a ţ i i l e l o r " . D u p ă c e m u l ţ u m e ş t e şi d e c a n u l u i fa­
cultăţii vieneze şi u n u i a din profesori, p r e c u m şi d o c t o r u ­
lui Nicolides, de c a r e va fi v o r b a î n d a t ă , încheie p r e f a ţ a
a r ă t â n d că e m u l ţ u m i t că „ a p r e p a r a t calea a l t o r a c a r e v o r
serie c â n d v a , în viitor, m a i învăţaţi, şi că a c e s t o r a el le-a
făcut serviciul pe care-1 face cutea a s c u ţ i n d fierul, ea î n ­
săşi n e p u t â n d î n s ă t ă i a . "

U r m e a z ă cele d o u ă s c r i s o r i ale celor doi i n f o r m a t o r i

p r i n c i p a l i c ă r o r a le-a m u l ţ u m i t î n p r e f a ţ ă . U n u l e S i m e o n
B r a n . c a n o n i c la O r a d e a - M a r e . Tot ce ş t i m d e s p r e acesta
e că a fost î n t â i preot î n c o m u n a Leta şi c ă a m u r i t la
1
Oradea c h i a r î n a n u l a p a r i ţ i e i tezei lui P o p p . De l a a c e s t
fost preot de sat a u t o r u l n o s t r u deţine i n f o r m a ţ i i p u ţ i n e ,
d a r i n t e r e s a n t e , d e s p r e î n m o r m â n t a r e a la R o m â n i , m a i
ales din ţ i n u t u l C h i o a r u l u i ( K d v â r ) .
Al doilea i n f o r m a t o r n u e altul, decât P e t r u M a i o r . E o
'a ture a activităţii f r u n t a ş u l u i şcoalei l a t i n i s t e c a r e n a
Ştim să fi fost r e l e v a t ă p â n ă a c u m , cu toate că s c r i s o a r e a de
care vorbim a fost p u b l i c a t ă a c u m m a i b i n e de cincizeci de
«»i în . . A r c h i v u l " lui C i p a r i u ( p p . 3&3—4), c a r e , prieten c u

1
Enciclopedìa Romtina, s. V .
 .126 ION MU Ş LE A
l
1
P o p p a v e a ' C u n o ş t i n ţ ă şi d o d i s e r t a ţ i a l u i de l a 1817. I n - j
s c r i s o a r e a sa. M a i o r s p u n e a d o c t o r u l u i : „ t o a t e cele ce m i r \
a n i p u t u t a m i n t i ţi l e - a m î n s e m n a t în a n e x e " . Ce p ă c a t că 1
pe acestea P o p p n u le dă, c u m a făcut la c a n o n i c u l B r a n . ;
Şi C i p a r i u , l a p u b l i c a r e a s c r i s o r i i , s p u n e î n t r ' o ri'otă de- \
s p r e aceste a n e x e : „ n u se află l â n g ă o r i g i n a l u l în m â n a
n o a s t r ă " . I n f o r m a ţ i i l e l u i M a i o r , p r e ţ i o a s e şi p r i n faptul :
că el „ ş i - a p e t r e c u t , c u m zice P o p p (§ 2 1 ) , cea m a i m a r e •
p a r t e din viaţă î n t r e V a l a h i " , a u fost folosite î n s ă de '
c ă t r ă d o c t o r u l P o p p î n l u c r a r e a sa, î n c a r e m a r e l e istoric \
e citat î n v r e - o d o u ă s p r e z e c e locuri, c u m vom vedea m a i
încolo. I n s c r i s o a r e a p u b l i c a t ă , d u p ă ce M a i o r a p r o b ă a l e - I
g e r e a subiectului, şi a s i g u r ă pe P o p p că î n a i n t e a l u i n ' a \
s c r i s n i m e n i d e s p r e a ş a ceva, îi l ă m u r e ş t e î n câteva r â n d u r i j
î n c e p u t u r i l e c r e ş t i n i s m u l u i la R o m â n i , a m i n t e ş t e d o u ă ca- .
l e n d a r e ale epocei, c o m u n i c â n d l u i P o p p că ele n u conţin |
n i m i c d e s p r e î n m o r m â n t ă r i . „De u n d e se vede c ă a c e a s t ă j
m a t e r i e ţ i - a fost r e z e r v a t ă ţie s i n g u r " . I] î n d e a m n ă s ă l u - :
creze conştiincios, n o u t a t e a s u b i e c t u l u i nedispeiisându-1
de a c e a s t ă d a t o r i e , „ s ă e x h a u r i e z e subiectul, a ş a ca s ă n u :'
m a i r ă m â n ă n i m i c a l t o r a " . M a i o r n u s'a m ă r g i n i t î n s ă la "\
aceste simple s f a t u r i şi la t r i m i t e r e a de m a t e r i a l u r i , ci, -
c u m vom vedea î n d a t ă , s'a şi e x p r i m a t î n u n e l e c a z u r i a - "
s u p r a obiceiurilor r o m â n e ş t i la î n m o r m â n t a r e , d â n d şi eti- J
m o l o g i a u n o r t e r m i n i tehnici şi dovedind astfel tot i n t e r e - J
sul ce p u r t a folklorului r o m â n e s c . j
0 a t r e i a p e r s o a n ă , î n fine, 1-a i n f o r m a t pe P o p p de- J
2
s p r e A r o m â n i — l u c r u p u ţ i n obicinuit, desigur, p e n t r u ' |
v r e m e a aceea. I n p r e f a ţ ă ( p . 4 ) , P o p p n e s p u n e : „ n e c p a u c a j
de V a l a c h i s T r a n s d a n u b i a n i s (respecto veteris D a c i a e ) fa­
m i l i a r e s e r m o n e mihi r e t u l i t VTir! C H a r i s s i m u s l J . Nicoli-
des Nobil, a P i n d o " . Acest N i c o ' i d e s . pe c a r e P o p p îl a r a - ş

1
I n t r e p r i e t e n i i l u i P o p p t r e b u i e să c i t ă m şi pe B a r a c ,
p o e t u l b r a ş o v e a n şi pe filologul C o r n e l i uf. I o r g a . /*(. !U, rom..
sec. XVIII, voi. I I , p p . 316 şi 4 7 4 ) .
2
Ş t i r i l e d e s p r e a c e ş t i a se r e d u c de f a p t l a : î n c h i d e r e a ochi­
lor m o r t u l u i (§ 24), obolul (§ 38) şi b o c i r e a (§ 43'.
 VIAŢA şi OPERA DOCTORULUI YASILIE POPP 127

tă ..om d i s t i n s p r i n b o g a t a sa l e c t u r ă şi c u l t u r ă şi priit
sufletul s ă u " , este d e s i g u r u n a şi a c e e a ş p e r s o a n ă cu I o a n
1
N k o l i d e d i n P i n d , p e c a r e V. B o l o g a ni-1 a r a t ă ca ..me­
dic p r a c t i c " î n Viena, t r a d u c ă t o r (la 1 7 9 i ) al u n e i c ă r ţ i
de medicină î n greceşte, şi „ p r o b a b i l A r o m â n " . C r e d e m că
î n s e n i n a m ! d i n p r e f a ţ a l u i P o p p şi obiceiurile pe c a r i le
deţine do la el, a r a t ă că s u p o z i ţ i a l u i Bologa, d u p ă c a r e
acest Xicolide e r a A r o m â n , este î n t e m e i a t ă .
Cu e x c e p ţ i a ş t i r i l o r p r i m i t e de l a Nicolides, i n f o r m a ­
ţiile Inedite ale l u i P o p p p r i v e s c n u m a i A r d e a l u l u n d e fu­
seseră n o t a t e de el i n s u ş , de c a n o n i c u l B r a n şi de P e t r u
Maior. B a c ă a r fi s ă p r e c i z ă m , a m p u t e a n u m i m a i ales
cent iul şi n o r d u l A r d e a l u l u i , ţ i n u t u l d i n t r e T â r n a v e şi
Murăş ( M a i o r ) , C â m p i a ( P o p p ) şi C h i o a r u l ( B r a n ) . D a r
nici ştirile a s u p r a celorlalte ţ i n u t u r i r o m â n e ş t i n u - i lipsesc,
El le-a găsit în c ă l ă t o r i i s a u î n istoricii secolului al X V I I I -
lea şi. foloseşte l a tot p a s u l : p e n t r u B ă n a t pe Grisellini, p e n ­
tru Moldova pe C a n t e m i r şi Wolff, p e n t r u M u n t e n i a pe
Bel C h i a r o , p e n t r u ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i î n g e n e r a l pe S u l -
-
zer . I'entru obiceiurile p o p o a r e l o r vecine, el utilizează o-
pcre [ e a t u n c i celebre, a s t ă z i cu totul u i t a t e , <a Vie<i<i(>.
d Azţir. E s s a i s u r Ies l i e u x et. Ies d a n g e r s de s e p u l t u r e s . P a ­
ris 177^: NicoJai, T r a c t . de s e p u l c h r i s v a r i a r . Cent-, Virară,
Ccivm.inies et c o u t u m e s religieuses de t o u s Ies peuples d u
moiide.. Haberniann, Dissert. de sepult. salub., etc. I n *ine,
Pentru a n t i c i , pe toţi filosofii şi poeţii clasici, apoi c â t e v a

op. cit., p . 38, n o t a H.

' !•' i n t e r e s a n t că pe c â n d toţi aceşti a u t o r i c a r i au scris

despiv Homâni s u n t d i s t i n ş i d e P o p p cu cele m a i e l o g i o a s e epi­
tete, ,i . c â t e o r i il a m i n t e ş t e pe S u l z e r îl face — p r i n t r ' u n reu-
t

11
* K"' d e c u v i n t e — insul sus (neghiob, p r o s t , n e s ă r a t ) . Astfel
111
§• to: „ p r a e t e n d i t i n s u l s u s S u l z e r u s . . . sed î a l l i t u r et f a l l i t "
§ ^ 3 : ...„quod i n s u l s o S u l z e r o non p a r u m b i l e m m o v i t " . Se pare
C u
P " p p îl b ă n u i a d e l i p s ă d e o b i e c t i v i t a t e şi d e s u p e r f i c i a l i t a t e ,
eeearc-i făcea s ă î n t r e b u i n ţ e z e s i n g u r u l epitet m a i t a r o î n d i s e r -
t r t
t i a Ini a ţ â ţ de a c a d e m i i ă.
128 ION MU $ LE A

t r a t a t e m o d e r n e ca Kirchman, De funerib. R o m a n . , (Juen

1
ted, De a n t i q u i s rit. sepuilcra, eifcc .
Cea m a i m a r e p a r t e d i n obiceiurile de î n m o r m â n t a r e
ale R o m â n i l o r t r a t a t e pe l a r g de P o p p , e firesc s ă n e fie
cunoscute. Trebuie r e m a r c a t î n s ă că p e n t r u epoca sa l u n u ­
rile s t ă t e a u altfel: aceste obiceiuri c o n s t i t u i a u deci p e n t r u
cititorii disertaţiei lui P o p p l u c r u r i n o u ă . C u m a m m a i
s p u s , d u p ă cât a v e m c u n o ş t i n ţ ă l u c r a r e a lui este î n t â i a c e r ­
c e t a r e s i s t e m a t i c ă a obiceiurilor de î n m o r m â n t a r e ale u n u i
popor modern.
S t u d i i l e lui L a m b r i o r , B u r a d a şi în special a c e l a al
lui M a r i a n " , — a l ă t u r i de c a r i a r m a i t r e b u i a m i n t i t e o m u l ţ i ­
m e de articole m ă r u n t e publicate în reviste — a u a d u n a t tot
ce se ştie a s t ă z i d e s p r e obiceiurile p o p o r u l u i nosltirui l a î n ­
m o r m â n t ă r i . Fireşte, obiceiurile e r a u î n g e n e r a l aceleaşi şi
pe t i m p i d lui P o p p . Astfel e fatal, ca d u p ă l u c r a r e a de 60O
de p a g i n i a lui M a r i a n , c a r e avea o î n t r e a g ă reţea de cores­
p o n d e n ţ i în a p r o a p e toate provinciile r o m â n e ş t i şi putuse-
să a i b ă la dispoziţie o m u l ţ i m e de articole p u b l i c a t e î n r e ­
viste şi z i a r e , p r e c u m şi cercetările a n t e r i o a r e a s u p r a aces­
tei c h e s t i u n i — l u c r a r e a lui P o p p nu o c u n o ş t e a î n s ă , p r e ­
c u m n u o c u n o s c u s e r ă nici L a m b r i o r , nici B u r a d a — diser­
t a ţ i a de la Viena să n u ne a d u c ă p r e a m u l t e ştiri n o u ă .
Câteva d o a r pot conta ca nerelevate p â n ă a c u m . Altele, pot.
să ne ajute la c o m p l e t a r e a u n o r informaţii date de M a r i a n ,
la l ă m u r i r e a lor, ele fiind notate a c u m m a i bine de 100'
a n i şi în consecinţă p ă s t r â n d mai bine sensul p r i m i t i v a l
r i t u l u i . P e toate acestea le vom releva în c u r s u l r e z u m ă r i i
c ă r ţ i i lui P o p p , c o m e n t â n d u - l e cu mijloacele de a s t ă z i ale-
ştiinţei folklorului. Vom trece în revistă obiceiurile cu c a r i .
se o c u p ă P o p p , o p r i n d u - n e la tot ce a r putea i n t e r e s a din

1
N e r e u ş i n d să v e d e m nici u n a d i n a c e s t e o p e r e , d ă m a u ­
t o r i i şi t i t l u r i l e î n t o c m a i c u m l e - a m g ă s i t î n n o t e l e lui P o p p .
2
Al. L a m b r i o r , ()biceiuri si credinţe la Români, înmormân­
tările ( „ C o n v o r b i r i L i t e r a r e " IX (1875), p. 153): T. B u r a d a , Dati-
nele poporului român la Înmormântări, Iaşi, 1882: S. FI. M a r i a n *
Inmormintarca la Români. B u c u r e s c i , 1892.
 VIAŢA ŞI UI'EHA DOCTORULUI VAS1L1E POPP 129

punct de vedere al limbii, al folklorului n o s t r u şi al istoriei

lui. ici-colo c h i a r la câte o î n s e m n a r e r e l a t i v ă la i s t o r i a
medici nei, p e n t r u c ă ele s u n t a ş a de r a r e . Ne vom o p r i d e a-
semenea la tot ce vom r e c u n o a ş t e ca o c o n t r i b u ţ i e a lui
1
Fetru M a i o r .
„Koniânii —• începe P o p p (§ 2) — u r m a ş i i vechilor
Români în Dacia, cari îşi t r a g o r i g i n e a de l a coloniştii a d u ş i
în această p r o v i n c i e d e p o p u l a t ă de locuitori de c ă t r ă divul
T r ă i a u , p r i n s i t u a ţ i a lor, m u l t deosebiţi de s t r ă m o ş i i lor,
d a r p r i n diferite r i t u r i , obiceiuri, l i m b ă şi n u m e l e cu c a r e
se n u m e s c p â n ă în ziua de astăzi, foarte a p r o p i a ţ i de ei; şi
precum în alte p r i v i n ţ e , a ş a şi în j u r u l r i t u l u i de î n m o r ­
m â n t a r e f'oai't m u l t e a u p ă s t r a t d e le R o m a n i . Acestea to­
tuşi în u r m a religiei creştine ce a u l u a t şi î n u r m a legă­
turii cu alte p o p o a r e , s'au m a i s c h i m b a t . L u c r u ce se va
vedea din cele ce vom s p u n e în c u r s u l acestei l u c r ă r i . "
D u p ă această s c u r t ă i n t r o d u c e r e , P o p p a r a t ă că R o ­
mânii cred că omul se c o m p u n e d i n t r ' u n suflet n e m u r i t o r
şi d i n t r ' u n corp (§ 3 ) . Aici se opreşte la o e x p r e s i e a lui
F e t r u Maior. Acesta i-a s c r i s : . . Ţ ă r a n i i r o m â n i cred î n -
t r ' u n mod simplist şi f ă r ă o c e r c e t a r e m a i a p r o f u n d a t ă , c ă
omul este a l c ă t u i t din t r u p şi suflet, că a c e s t a din u r m ă e
n e m u r i t o r , şi d u p ă m o a r t e depinde de faptele făcute cât e r a
legat, de t r u p ca să d e v i n ă ori fericit ori nefericit. E v i d e n t
ca în HKXI simplist şi f ă r ă o cercetare mai aprofundată —-
subliniază P o p p . Căci d a c ă s ' a r cerceta m a i a d â n c , vei găsi
mulţi d i n t r ' â n ş i i c a r i cred că omul e în aşa fel alcătuit din
t r u p şi suflet, că cel din u r m ă e î n c h i s în cel d i n t â i ca î n -

1
P l a n u l l u c r ă r i i lui P o p p e u r m ă t o r u l : O s c u r t ă i n t r o d u ­
cere t r a t â n d d e s p r e o r i g i n e a R o m â n i l o r , c o n c e p ţ i a lor d e s p r e
suflet .şi c â t e v a f o r m e ale c u l t u l u i m o r ţ i l o r l a ei. C a r t e a e d i v i ­
zată în p ă r ţ i , c a p i t o l e şi p a r a g r a f e . P a r t e a I t r a t e a z ă d e s p r e m o r ­
m i n t e i n g e n e r a l , r i t u r i l e f u n e r a r e ale b a r b a r i l o r , r o s t u l m o r ­
m â n t u l u i (pp. 11—Hi). P a t e a II a r e trei secţii, c u p r i n z â n d : cele
ce se fac î n a i n t e de r i d i c a r e a m o r t u l u i d i n c a s ă (pp. 17—39). d u ­
cerea la g r o a p ă (pp. 40—44) şi c a p i t o l u l d e s p r e g r o a p ă şi î n h u ­
m a r e (pp. 44—55).

Anuarul Inst. de ist. 0

 (
130 IUN MU Ş LE A

t r ' o t e m n i ţ ă ' ( c u m zice p s a l m u l 141): ,.Scoate clin t e m n i ţ ă

sufletul m e u ca să se m ă r t u r i s e a s c ă n u m e l u i t ă u " . M a i d e ­
p a r t e ei cred că m o r ţ i i lor t r e c din a c e a s t ă v i a ţ ă î n t r ' a l t a
ca nişte c ă l ă t o r i , d r u m î n c a r e a u m u l t e de î n d u r a t , şi că
dincolo îşi a r e fiecare locul lui d e s e m n a t u n d e îşi a ş t e a p ­
t ă z i u a j u d e c ă ţ i i din u r m ă : I n sfârşit m u l ţ i cred că sufletul
î m p r e u n ă cu t r u p u l e s u p u s pedepselor, căci f ă c â n d u - s e vi­
novat de p ă c a t e î n t o v ă r ă ş i a t r u p u l u i se crede că trebuie să
1
i s p ă ş e a s c ă cu t r u p u l î m p r e u n ă . "
P o p p a r a t ă a p o i c u m se p o a r t ă l u m e a î n t i m p u l cât
m o r t u l e î n casă (§ 4 ) şi dă, în r o m â n e ş t e , felul de s a l u ­
t a r e al celor ce î n t r ă î n c a s a m o r t u l u i : „ D u m n e z e u săi i a r -
t e " şi „ S ă i i a r t e D u m n e z e u " .
D u p ă câteva p a g i n i c o n s a c r a t e felului de î n m o r m â n ­
t a r e al b a r b a r i l o r , d e s p r e m o r m i n t e l e lor î n g e n e r a l şi d e ­
s p r e r o s t u l lor (§§ 5—20), c h e s t i u n i a s u p r a c ă r o r a P o p p
se dovedeşte bine i n f o r m a t , revine la R o m â n i . S u s ţ i n e c ă în
g e n e r a l ei nu se tem de m o a r t e , l u c r u pe c a r e i 1-a c o m u n i ­
cat şi P e t r u M a i o r . I n s p r i j i n u l acestei a f i r m a ţ i i P o p p a-
duce c h i a r e x e m p l u l s f â r ş i t u l u i de m a r t i r al lui C o n s t a n t i n
B r â n c o v e a n u , pe care-1 c u n o a ş t e din Del C h i a r o (§ 2 1 ) . M a i
î n s e m n e a z ă că V a l a h i i n u v r e a u să a u d ă de doctor şi m e d i ­
c a m e n t e , c h i a r în cele m a i grele boli, a c e a s t a din p r i c i n a fa­
t a l i s m u l u i lor î n faţa m o r ţ i i (§ 2 2 ) . A m i n t i n d de l u m â n ă ­
rile ce se p u n în m â n a celui ce t r a g e de m o a r t e , se m i r ă de
c r e d i n ţ a R o m â n i l o r î n sfinţenia cerii şi î n s e m n e a z ă că se
j u r ă pe ea şi că acest j u r ă m â n t n u se calcă n i c i o d a t ă
(§ 23).
F a c e a p o i istoricul î n c h i d e r i i ochilor m o r ţ i l o r la p o ­
p o a r e l e vechi. La noi, P o p p s p u n e că a c e a s t a p a r e să fie
cea m a i sfântă d i n t r e datoriile faţă do m o r ţ i . P e t r u M a i o r
i-a dat c h i a r a m ă n u n t e inedite — nu le g ă s i m nici la M a ­
r i a n nici la alţi a u t o r i . A n u m e el îi scria că cel ce î n c h i d e
ochii m o r t u l u i ..crede că aceasta îi va a d u c e u n m a r e n o -
1
Am dat traducerea întregului pasaj referitor la credin­
ţele d e s p r e v i a ţ a de d i n c o l o de m o a r t e , p e n t r u c ă în ce p r i v e ş t e
această, c h e s t i u n e colecţiile n o a s t r e de folklor s u n t f o a r t e s ă r a c e
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP DJ1

ioc, şi de m u l t e ori o povesteşte cu m â n d r i e . De aceea se

îmbulzesc pe î n t r e c e r e s ă î n c h i d ă ochii m o r t u l u i , astfel că
încep să-i apese ochii î n a i n t e de a-şi d a sufletul, ca n u
•euinva in a c e a s t ă a c ţ i u n e să le ia alţii pe d i n a i n t e , şi le
închid şi g u r a " . „ D a r nici o a c ţ i u n e n u este a t â t de s f â n t ă
şi sacră, î n c a r e p o p o r u l să n u amestece şi ceva s u p e r s t i ­
ţios" — a d a u g ă P o p p . Şi ca o e x e m p l i f i c a r e , citează alt
amănunt, d u p ă cât a v e m c u n o ş t i n ţ ă tot inedit, c o m u n i c a t de
canonicul B r a n : „ î n unele l o c u r i (obiceiul n u este acelaş
peste tot; ochii îi î n c h i d e d a c ă este de f a ţ ă o femeie, c a r e
i o r b o r o s i n d n u ştiu ce, î n t i n d e (o b u c a t ă de) c e a r ă î n f o r m ă
1
de ban şi o a ş e a z ă pe ochii m u r i b u n d u l u i " (§ 2 4 ) . L a acest
paragraf P o p p î n s e m n e a z ă şi obiceiul A r o m â n i l o r d e a
pune m u r i b u n z i l o r u n t d e l e m n pe ochi, pe u r e c h i şi pe g u r ă ,
m ă r t u r i s i n d că n u c u n o a ş t e r o s t u l a c s t u i obiceiu. F i r e ş t e ,
în faţa acestui fel de p r o c e d e u r i medicul P o p p n u poate
•decât sa -e revolte, h i f i e r â n d u - l e ca „ m a x i m o s a b u s u s " c a r i
fac „să sc i n c h i d a î n a i n t e (de v r e m e ) cele d o u ă căi m a i n o ­
bile prin c a r i a r p u t e a să î n t r e î n c o r p s t i m u l e n ţ i i p e n t r u o
redeşteptare a sufletului c a r e poate se a s c u n d e . . . " (§ 2 6 ) .
Popp n u p o a t e să n u - ş i a m i n t e a s c ă (§ 27) de legea l u i
Varro. p r i n c a r e se interzice copiiilor s ă î n c h i d ă ei înşişi
ochii p ă r i n ţ i l o r la m o a r t e , p e n t r u c a n u c u m v a u n i i , p r e a
lacomi la m o ş t e n i r e , să procedeze c a m r e p e d e la acest act.

S p ă l a r e a m o r ţ i l o r este g e n e r a l ă la R o m â n i — zice
Popp — f | a r nf n peste tot de aceleaşi p e r s o a n e şi în
s e a c e

acelaş fel. A m ă n u n t e l e lui n u a d u c n i m i c din ceeace n ' a m

cunoaşte de la M a r i a n . E l se r i d i c ă d o a r ca medic, c h e m â n d
m ajutor şi a u t o r i s t r ă i n i a i u n e i „sisteme de poliţie m e ­
dicală" c o n t r a s p ă l ă r i i p r i n m o a ş e şi b ă t r â n i c a r i a r p u t e a
trece boala m o r t u l u i şi altora p e c a r i îi î n g r i j e s c : lăuze,
c
° P i i . e î c . c§ 32).

U r m e a z ă u n capitol d e s p r e î m b r ă c a r e a m o r ţ i l o r l a R o -

:
l i t e r a t u r a consultată de noi nu cunoaşte un astfei de obi­
ceiu. Asupra celor ce se pune pe ochii mortului vezi Archiv fur
e!
R hlionsivissenschaft, II, p. 221 seq., care nu ne-a fost accesibilă.
9*
132 ION MU Ş LE A

m a n i şi G e r m a n i i vechi. Revenind la R o m â n i , el a r a t ă că ei
îşi î m b r a c ă m o r ţ i i cu a t â t a î n g r i j i r e , d a t o r i t ă mai întâi
m â n d r i e i d e ş a r t e , a p o i p e n t r u c ă ei c r e d că din a c e a s t ă lume-
m o r ţ i i trec în alta, a v â n d deci să î n d u r e pe d r u m c ă l d u r ă
şi frig, sete şi foame, să plătească vămi, etc. i ' o p p însem­
n e a z ă aici î n t r ' o notă, (p. 24) că despre acest d r u m a m i n ­
tesc şi bocetele, in c a r i m o r t u l e pus să vorbească astfel:.

„Veniţi c a r e m ă iubiţi cu m i n e călătoriţi

I o m ă duc în cale l u n g ă , n a m n i m i c a să-mi a j u n g ă " 1

O b s e r v ă m că aceste v e r s u r i a u fost culese şi m a i t â r z i u şi

publicate, o d a t ă de M. B e s a n u ~ , apoi de L a m b r i o r ''. Versu­
rile sunt absolut identice, deşi î n t r e culegerea lor s a scurs
o j u m ă t a t e de veac. L a m b r u r n o t e a z ă că ele se c â n t ă la.
plecarea m o r t u l u i din casă.
C r e d i n ţ a că în lumea cealaltă vor a p a r e cu acela.ş trup,,
face pe R o m â n i nu n u m a i să-şi î m b r a c e m o r ţ i i cu hainele-
cele m a i b u n e . zice P o p p ci să le dea şi, o a r e c a r e obiecte n e ­
c e s a r e pe d r u m : p â i n e , s a r e , b â t ă şi b a n i . A u t o r u l insistă
a s u p r a felului c u m se p u n e î n diferite p ă r ţ i obolul: în dinţi,
sub limbă. în m â n a d r e a p t ă , în toiag (§ 38). M a i o r îi scrie-
că în c o p i l ă r i a sa a a u z i t c ă obolul acesta serveşte pentru
p l ă t i r e a vămilor, şi tot el a m i n t e ş t e de vorba cu c a r e cerşii
tarii cereau milă: să-fi fie vămile plătite. „ C ă acest rit c a r i
a r e ceva p ă g â n , R o m â n i i l-au p r i m i t de la R o m a n i , n u m a i
acela n e a g ă c a r e nu p r e a e versat în istoria a n t i c ă " spune­
rii m â n d r i e P o p p (§ 39) citând diferiţi a u t o r i latini, cari
a m i n t e s c de obol. de C h a r o n şi de A c h e r o n . E i n t e r e s a n t
că obiceiul p u n e r i i obolului la m o r t î n c e p u s e s ă nu se mar*
observe întocmai deja a c u m o s u t ă şi m a i b i n e de a n i : P o p p

1
P o p p d ă t e x t u l o d a t ă cu c h i r i l i c e — cel t r a n s c r i s de noi —
a p o i cu litere l a t i n e , pe c a r i le d ă m p e n t r u g r a f i e :
Veniţi q u a r e m e i u b i ţ i cu m i n e c ă l ă t o r i ţ i
lo m e d u c u ' i n cale l u n g ă , n ' a m u n i m i c a se m i a j u n g ă -
-' Datinile Românilor la, înmormântare, în „ A l b i n a " (Viena»
1866, I, No. 57).
3
Op. cit., p. 153.
 îl AŢA şl OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 133

însemnează a n u m e (§ 4 0 ) c u m obiceiul i a o n u a n ţ ă c r e ş ­
tină. .Maior îl i n f o r m e a z ă şi d e s p r e m o d i f i c a r e a obiceiului
obolului: n u se m a i p u n e i n m â n a d r e a p t ă , nici n u se m a i
îngroapă. .Se face o c r u c e de c e a r ă p e c a r e p r e o t u l o p u n e
pe pieptul m o r t u l u i , a p o i c â n d se î n c h i d e sicriul, p r e o t u l o
ia. Când m o r t u l e p o r n i t s p r e cimitir, se p u n e pe s i c r i u o
cruce cu un b a n pe ea, pe c a r i , d u p ă ce toţi a u s ă r u t a t c r u ­
cea, le ia p r e o t u l .
Ue-pre bocire 4 3 ) , P o p p e bine i n f o r m a t , a t â t de
11aior <ai şi de JN'icolides, de C a n t e m i r şi Wolf — d a r n u
ne a e i M - i ' n i m i c n o u .
El nu poate uita, fireşte, p r i v e g h i u l ( p e r v i g i l i u i n ) (§
47.) cu j o c u r i l e sale ..verbale" şi „ c o r p o r a l e ' ' . P e acestea
din urniţi le î m p a r t e i n utile şi v ă t ă m ă t o a r e . J o c u r i l e ver­
bale -unt vorbe cu d o u ă î n ţ e l e s u r i , c a r a g h i o s l â c u r i . A s u p r a
jocurilor c o r p o r a l e utile n u insistă, dat fiind c ă el şi-a p r o ­
pus să vorbească ..de a b u s i b u s " şi .şi p e n t r u c â se g â n d i a
ea despre acestea să scrie altă d a t ă , c â n d va avea t i m p , o
diseiiu(i» itttreagă. g â n d pe c a r e . s p r e m a r e a p i e r d e r e a
1
folklorului r o m â n e s c , j i u 1-a r e a l i z a t . .
Hintre cele v ă t ă m ă t o a r e , descrie d o a r u n u l , pe cel m a i
de căpetenie: . . m o a r a " . Deoaj'ece j j u l - a m găsit a m i n t i t n i -
căiri". d ă m în r e z u m a t descrierea a c e s t u i joc: L a el i a u
l'ai'ie pat im inşi: f i e r a r u l , fierul si d o u ă calfe t i n e r e , a j u ­
toare ale f i e r a r u l u i . Cel c a r e face pe vierul, este ales tot­
deauna pj'in sorţi şi t r e b u i e s ă p r i m e a s c ă de voie de nevoie
acest rol. de u n d e — zice P o p p — p r o v e r b u l sorte şi morte.
Xenoroeosul e aşezat pe p ă m â n t ca şi c â n d a r şedea, cu
picioarele întijise î n a i n t e , ele f ă c â n d serviciul foilor. F i e r a ­
rul îşi sufulcă m â n e c i l e , se p u n e pe l u c r u : pletele „fieru-
b n " a d j j n a t e î n t r ' u n j n ă n u n c h i t i le î n t o a r c e î n fel şi chip,

1
ln tot c a z u l n u ş t i m sa fi p u b l i c a t a ş a ceva.
-' M a r i a n , op. cit., p . 205, d e s c r i e u n joc n u m i t astfel, d a r
a t e s t a n ' a r e n i m i c cu a l l u i P o p p . L a p . 222 r e g r e t a t u l folklorist
a n u n t e ş t e de u n joc foii, c a r e a r p u t e a fi acela descris de Popp,
d a r M a r i a n nu-1 d e s c r i e , căci el face p a r t e d i n j o c u r i l e „a c ă r o r
p r o c e d u r ă î n s ă n u n e - a fost p â n ă a c u m a cu p u t i n ţ ă a o a f l a " .
 134 IUN MU Ş LE A

le suceşte şi le î n v â r t e ş t e , le împleteşte şi le despleteşte, le-

resfiră, le î n n o a d ă şi le d e s n o a d ă , p r o c e d â n d c a u n a d e v ă ­
r a t fierar. I n acest t i m p calfele r i d i c ă c u s c h i m b u l picioa­
rele celui aşezat, le t r a g şi le î m p i n g şi fac ca şi c â n d a r fi
foi a d e v ă r a t e ; nici s p e c t a t o r i i a p r o p i a ţ i n u s u n t feriţi dej
scânteile f ă u r i ş t e i : loviturile calfelor. Acesta a r fi d u p ă
P o p p jocul ,,morii", a l c ă r u i n u m e m ă r t u r i s i m c ă nu-1 prea]
înţelegem.
Deşi n e a n u n ţ ă c ă el n u n e v a vorbi d e s p r e m â n g â i e ­
r e a aci^jă de r u g ă c i u n i sufletelor celor m o r ţ i , „ d e c a r i t r e ­
buie s ă se ocupe teologii şi n u m e d i c i i " , el se opreşte t o t u J
destul de m u l t l a scopul şi m o d u l î n c a r e se fac ele. D ă mai"
î n t â i , d u p ă c o m u n i c a r e a l u i P e t r u M a i o r , etimologia, l u i s ă -
răcustă. M a i o r d e r i v ă c u v â n t u l d i n grecescul xsooapsţ, dec.
etimologia e î n p r i n c i p i u aceeaşi cu cea a d m i s ă a s t ă z i ..
Tot p e b a z a i n f o r m a ţ i i l o r l u i M a i o r n i se d ă şi r o s t u l aces­
tor r u g ă c i u n i (§ 4 9 ) . U r m e a z ă u n e x c u r s m a i l u n g despreţ
motivele p e n t r u c a r i e v a n g h e l i a se citeşte p e p i e p t u l mor-4
tului (§ 52).
1
I n ce p r i v e ş t e pomenile trebuie să n o t ă m că. I'oi'l face-
o deosebire î n t r e p o m a n a ce se face a c a s ă , î n a i n t e de ple-j
c a r e a m o r t u l u i , şi cea d e l a g r o a p ă (eleeniosi,nae) şi p o m e B
nile ce se fac l a a n u m i t e zile d u p ă m o a r t e (epulae). P e c e l a
d i n t â i le t r a t e a z ă la capitolul X X , p e c â n d pe celelalte fl
2
lasă, c u m n i se p a r e şi n o u ă n a t u r a l , t o c m a i l a u r m ă . Şi.
aici P o p p a d u c e 'deci c o n t r i b u ţ i i n o u ă şi observaţiile l u i :
p r o p r i i s u n t deosebit de i n t e r e s a n t e . I n ce priveşte pome-1
nile, P o p p găseşte că R o m â n i i s u n t e x t r e m de d a r n i c i („ad"
e x c e s s u m p e n e " ) . „ E i cred c ă s ă r a c i i s u n t cei m a i potriviţi]
p e n t r u a li se î n c r e d i n ţ a l u c r u r i l e morţilor, l u c r u r i cari:
:
cu cât s u n t m a i m a r i , c u a t â t m a i m u l t o să a i b ă ei î n v i a ţ a ,

' ) MgT. crapamur-q ( p e n t r u recrcrapaKotrTri) p r i n s l a v o n u l „ s a r a k u s t i " ( V .

D i c ţ i o n a r u l l u i T i k t i n , s. v . ) Popp î n s u ş i crede că celalalt c u v â n t , să­
rindar, are l a bază pe b a r b a r o - g r e c u l Za/mvra, şi şl el pare să fi a v u t
dreptate (of. T i k t i n : etim. m g r . o-apavrăpi).
2
M a r i a n le-a t r a t a t c a m u n a p e s t e a l t a , s u b c a p i t o l u l ..Co­
m a n d a r e a " . A m p u t e a s p u n e c h i a r că l a el, c e a d i n t ă i , p o m a n a ^
f ă c u t ă a c a s ă , a b i a de-i a m i n t i t ă .
 VIAŢA $1 OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 135

de apoi. C a r e este scopul p o m e n i l o r se vede din a c e s t e a :

să se v i n ă î n t r ' a j u t o r nevoilor celor m o r ţ i şi ca s ă le fie
bine, scop, pe c a r e , p e n t r u a-1 a j u n g e , s u n t folosiţi s ă r a c i i
ca nişte m i j l o c i t o r i " (§ 5 3 ) . L a p o m a n ă se p r o c e d e a z ă a s t ­
fel: a f a r ă , î n c u r t e , d u p ă ce s'a d a t m o r t u l u i deslegarea, o
r u d ă s t â n d de o p a r t e a s i c r i u l u i , i a h a i n e l e m o r t u l u i , le
s ă r u t ă , şi le d ă peste sicriu s ă r a c i l o r (§ 5 4 ) . Acelaş l u c r u
se face cu vitele şi d a c ă ele s u n t mici, le s ă r u t ă şi pe ele şi
le trece peste sicriu. „ L a fel se î m p a r t şi b a n i i , d a r ceva
m a i t â r z i u , c h i a r î n p r e a j m a l ă s ă r i i î n g r o a p ă — deoarece
p o p o r u l p u n e m a r e nădejde î n acest fel de p o m a n ă , căci
dacă nu s ' a r d a î n felul acesta, se crede că p o m a n a a r a v e a
mai p u ţ i n efect". P o p p Î n s e m n e a z ă şi f a p t u l că mulţi îşi fac
ei înşişi p o m a n a , î n v i a ţ ă fiind, deoarece se tem că u r m a ş i i
nu le vor î m p l i n i dorinţele î n t o c m a i . A u t o r u l n o s t r u c u ­
noaşte şi p r o v e r b u l p r i n c a r e p o p o r u l îşi e x p r i m ă r e z e r ­
vele iu ce priveşte felul î n c a r e se î-ace p o m a n a : Multe
spune morUd viu face cei place. F i r e ş t e , P o p p n u p o a t e s ă
cer> eieze î n t r u c â t aceste p o m e n i a d u c m â n g â i e r e m o r t u l u i .
F a r nu se poate o p r i să nu a r a t e (§ 58) c u m p r i n h a i n e l e
cari se împărţese, s ă r a c i l o r , v a g a b o n z i ce r ă t ă c e s c din sat
în sat, c o m u n i t ă ţ i î n t r e g i se pot c o n t a g i a de boala celui
mort. El citează şi exemple de astfel de m o l i p s i r i p r i n h a i ­
nele m o r ţ i l o r (§§ 57, 5 8 ) .
S ă r u t a r e a m o r ţ i l o r , e d u p ă P o p p . u n obiceiu a ş a de
r ă s p â n d i t , că ea n u se face n u m a i de c a t r ă r u d e n i i , ci şi
de s t r ă i n i şi. c h i a r de n e c u n o s c u ţ i , şi a c e a s t a se î n t â m p l ă n u
nu mai în t i m p u l cât m o r t u l e î n c a s ă ci p â n ă ' c e e coborît în
g r o a p ă (§ 60), obiceiu ce e r a şi la R o m a n i dealtfel. (§ 61).
Doliul R o m â n i l o r se m a n i f e s t ă î n t â i -prin bocete, de
cari P o p p a auzit el î n s u ş i şi a aflat .şi de la P e t r u M a i o r .
El m a i a m i n t e ş t e planşetele, s m u l g e r e a p ă r u l u i — obiceiuri
ce se î n t â l n i a u de altfel şi la R o m a n i (§ 63). I n ce priveşte
doliul, el e cel c u n o s c u t : despletirea p ă r u l u i la fete, des­
pletirea d a r a c o p e r i r e a c a p u l u i cu o b r o b o a d ă la femei- D e ­
spre acest obiceiu al femeilor, P o p p s p u n e că „e r u ş i n e d a c ă
" n a - ş i descopere p ă r u l , i a r î n v e l i t o a r e a c a p u l u i e a t â t de
136 JOiV MU Ş LE A

s a c r ă , că d a c ă cineva o ia cu p u t e r e a s a u o v a t ă n i ă î n o r i ­
ce fel, e pedepsit î n c h i p e x t r a o r d i n a r " (§ 6 4 ) . Ce p ă c a t că
P o p p n u n e c o m u n i c ă s a n c ţ i u n e a a c e ş t i a c i u d a t delict, con-"
t r i b u i n d astfel la î n m u l ţ i r e a colecţiei obiceiurilor noastre'
:
j u r i d i c e . Tot î n ce priveşte doliul, P o p p n e d e c l a r ă că î n
„ p a t r i a s a " ( T r a n s i l v a n i a ) n"a văzut n i c i o d a t ă un obiceiu';
ca cel citat de C a n t e m i r p e n t r u Moldova, ca la m o a r t e a
u n u i fecior, s u r a lui să-şi ia o p a r t e d i n p ă r şi s ă o a t â r n e
de c r u c e a c a r e se p u n e pe m o r m â n t . El ştie î n s ă de o f r a n d e
de p ă r la m o r ţ i i R o m a n i l o r (§ 66). R o m â n i i n ' a u h a i n e
speciale de doliu (§ 67). I n ce priveşte d u r a t a Jui, P o p p o
ştie r â n d u i t ă d u p ă v â r s t ă şi g r a d de î n r u d i r e , d a r f ă r ă
c o n s i d e r a r e de poziţie socială: trei zile copiii, .şapte cei m a i
m a r i , p a t r u z e c i a d u l ţ i i , p ă r i n ţ i i pe copii şi aceştia pe p ă ­
rinţi u n a n . S u n t şi de aceia cari jelesc t o a t ă viaţa (§ 68).
P o p p însemnează, a p o i cele ce se fac imediat ce m o r t u l
e scos din c a s ă : î n t o a r c e r e a laviţelor p e c a r i a fost a ş e z a t
«icriul, închiderea, uşii, scoaterea şi a r u n c a r e a unei. oale
pline cu cenuse în u r m a m o r t u l u i .
..Acestui rit i se a t r i b u i e d o u ă r o s t u r i : î n t â i u l este ciă
v r e a u să v ă d e a s c ă că omul este a s e m e n e a u n u i v a s de p ă ­
m â n t a t â t de fragil şi c a r e se preface repede în praf. Altă
e x p l i c a r e este c ă familia s'a î n p u ţ i n a t cu un c a p . astfel a r e
nevoie de un v a s mai p u ţ i n . De unde p r o v e r b u l : / sau frânt
oala-.... ca şi c â n d s a r zice: a m u r i t " (§ 69). Nici u n a din
e x p l i c ă r i l e lui P o p p nu p o a t e sta î n p i c i o a r e , fireşte. S p a r ­
gerea oalei d u p ă scoaterea m o r t u l u i din c a s ă , ori l a m o r ­
m â n t , este u n obiceiu r ă s p â n d i t la o m u l ţ i m e de p o p o a r e şi
face p a r t e din r i t u r i l e de d e s p ă r ţ i r e ( T r e n n u n g s b r ă u c h e )
s ă v â r ş i t e de s u p r a v i e ţ u i t o r i p e n t r u a împiedeca r ă m â n e r e a
ori r e v e n i r e a sufletului. întocmai ca celelalte d o u ă p r o c e ­
dee a r ă t a t e de P o p p : î n t o a r c e r e a laviţelor si î n c h i d e r e a uşi­
lor, la cari a r t r e b u i să se a d a u g e scoaterea cu p i c i o a r e l e
1
î n a i n t e , s a u pe sub p r a g , m ă t u r a r e a casei. e t c .
N u oricine p o a t e p a r t i c i p a la î n m o r m â n t a r e , spune

1
Cf. P a u l S a r t o r i , Sitte und Tlrmich. l.eipzig, 1910. 1, p. H i .
 VIAŢA Şl OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 137

-Popp, (.§ 70). E x i s t ă o a r e c a r i r e s t r i c ţ i i . Nfau acest d r e p t

cei c a r i n ' a u î m p l i n i t 40 de a n i ; t i n e r i i n u se cade s ă m e a r ­
gă la î n m o r m â n t a r e , decât d a c ă a u l e g ă t u r i de s â n g e cu cel
.mort, c o n t â n d î n f-amilia î n d o l i a t ă .
D e s p r e felul d u c e r i i s i c r i u l u i , P o p p s p u n e (§ 72) c ă
în T r a n s i l v a n i a e deosebit de cel din B a n a t , M u n t e n i a şi Mol­
dova: „Aici se p u n î n j u r u l s i c r i u l u i nişte l e g ă t u r i (fâşii) s a u
ştergare de in, ale c ă r o r capete d u c ă t o r i i î n f ă ş u r â n d u - l e pe
m â n ă , r i d i c ă sicriul peste g e n u n c h i . Aceste fâşii s a u se ţes
pereche, s a u se î n n o a d ă . T o a t ă l u m e a îşi face î n c ă î n v i a ţ ă
fiind, şi p ă s t r e a z ă p â n ă la m o a r t e cu m a r e grije aceste l e g ă ­
turi p e c a r i d u c ă t o r i i le primesc ca r ă s p l a t ă a ostenelii lor.
Obiceiul acesta de a duce c a d a v r e l e îl povesteşte p e n t r u v r e ­
mea sa în unele p ă r ţ i ale d a l b e i şi F r u t e r i u s şi 1-a v ă z u t î n
1
A u r e l i a p r e a î n v ă ţ a t u l K i r c h m a n n " . Tot a i c i a m i n t e ş t e
de obiceiul R o m â n i l o r din T r a n s i l v a n i a de a î n g r o p a p e
cel o m o r î t de fulger acolo u n d e s'a î n t â m p l a t n e n o r o c i r e a .
„Căci ei c r e d că loc/urile pe u n d e t r e c cu icadavrul ( u n u i astfel
de m o r t ) a r fi b ă t u t e dei g r i n d i n ă " . P o p p virea s ă v a d ă î n acest
fel al d u c e r i i m o r ţ i l o r la g r o a p ă şi î n c r e d i n ţ a c u b a t e r e a
grindinii, r e m i n i s c e n ţ e din obiceiuri r o m a n e şi în special
din legea lui N u m a a s u p r a celor t r ă z n i ţ i — l u c r u p r e a p u ­
ţin probabil. Obiceiul şi c r e d i n ţ a s u n t c u n o s c u t e şi de Ma­
rian ".
Şi P o p p ştie că pe c â n d m o r ţ i l o r b o g a ţ i H se fa? in
d r u m s p r e b i s e r i c ă m u l t e „ s t ă r i " ( o p r i r i c u r u g ă c i u n i ) , la
cei s ă r a c i acestea s u n t de tot p u ţ i n e . De u n d e l o c u ţ i u n e a
3
Dnl că nare bani (§ 7 3 ) , c a r e la L a m b r i o r a p a r e completă.
Duceţi-1 m a i t a r e
Că b a n i n ' a r e .
P o p p m a i î n s e m n e a z ă că d a c ă la c i m i t i r n u se citeşte des-
legarea, p o p o r u l crede că „nici c a d a v r u l nici p ă r u l lui n u

1
Orléans?
-' O/i. cit., p p . 348—9. Vezi şi T. G e r m a n , Grindina, în „Co­
m o a r a . S a t e l o r " III, p. 69.
:i
Op. cit. p. 153.
138 IUN MU Ş LE A

putrezesc, î n s c h i m b îi cresc u n g h i i l e şi alte f a n t a s m a g o r i i

asemănătoare c r e d " (§ 74). Obiceiul citirii deslegăvii „e
l u a t de la R u ş i , f r a ţ i de religie c u V a l a h i i , î n întâiele t i m ­
p u r i , p r i n c ă r ţ i l e sfinte.... d a c ă n u m ă î n ş e l " a f i r m ă P o p p .
P u p ă u n c ă l ă t o r pe care-1 citează — O l e a r i u s — R u ş i i a r
merge c h i a r m a i d e p a r t e : preoţii lor l i b e r e a z ă m o r ţ i l o r un.
p a ş a p o r t p e n t r u a a j u n g e m a i uşor în î m p ă r ă ţ i a c e r u r i l o r .
P o p p d.'ă d u p ă acelaş c ă l ă t o r t e x t u l u n u i astfel de p a ş a p o r t
( r u s e s c ) şi a r a t ă că el o iscălit de episcop ori de popi ş i
p u n â n d u - s e î n t r e degetele m o r t u l u i , se î n g r o a p ă astfel.
P u p ă u m p l e r e a g r o p i i , m o ş t e n i t o r i i d e f u n c t u l u i d a u , în
a f a r ă de alte l u c r u r i , u n d a r deosebit g r o p a r i l o r : o g ă i n ă
n e a g r ă (§ 7.")). P o p p n u c u n o a ş t e rostul acestui dar:... „.poa­
te v r e a u sâ-i a r a t e pe a c e ş t i a (pe g r o p a r i ) ca pe nişte n e ­
norociţi c a r i îşi c â ş t i g ă p â i n e a lor a ş a de m i z e r a b i l , căci
c u l o a r e a neagra, a r a t ă n e n o r o c i r e , p r e c u m albul a r a t ă n o ­
roc."
D a r e a peste g r o a p ă a unei găini - - de obicei u i i : C ' r c d a r
şi pestriţe — se p r a c t i c ă în mai multe p ă r ţ i alo A r d e a l u l u i ,
î n Moldova şi M u n t e n i a . P o p o r u l crede c ă a c e a s t ă g ă i n ă
m e r g e î n a i n t e a m o r t u l u i , a r ă t â n d u - i sau nefezindu-i d r u ­
1
m u l s p r e r a i u . F i r e ş t e , a c e a s t a n u p o a t e fi o e x p l i c a r e . E'
de r e m a r c a t că acestei găini i se s p a l ă picioarele, c ă u t â n -
d u - s e să fie cât mai c u r a t ă , ceea ce a r ţintea î n s e m n a că la
origine a m avut de a face cu o jertfă. Iu tot c a z u l o p r o b a ­
bil ca. ea să, r e p r e z i n t e ..un d a r p e n t r u forţele cari a d u c
m o a r t e a , a c ă r o r p u t e r e o dovedeşte c a d a v r u l , si cari u ş o r
a r p u t e a p r e t i n d e şi altfel de j e r t f e " ". Se p o a t e î n s ă ca
a c e a s t ă g ă i n ă să nu vie nici ea decât o p a r t e din ceea ce so­
d ă m o r t u l u i să a i b ă p e n t r u l u n g u l d r u m ce a r e do făcut.
jNTU se î n g r o a p ă om ori chiar animal, zice P o p p . f ă r ă
să se a r u n c e de cei de faţă o m â n ă de p ă m â n t . P a r R o ­
m â n i i n u f^iu p e n t r u ce fac, acest l u c r u , pe c â n d la R o ­
m a n i acest rit era. s e m n u l î n c e p e r i i c u l t u l u i m o r m i n t e l o r
(§ 76).
1
Marian, op. cil., pp. 3 3 1 — 2 .
= Sartori, op. cit.. II, pp. 139—40.
 VIATA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 139

D e s p r e cimitire (§§ 77—79) n i m i c deosebit de r e ţ i n u t .

A p r o a p e la fel despre m o r m i n t e (§§ 8 0 — 8 1 ) . V o r b i n d d e ­
s p r e i n p o d o b i r e a a c e s t o r a (§ 82), P o p p face o distincţie
î n t r e acelea ale n e c ă s ă t o r i ţ i l o r şi ale c ă s ă t o r i ţ i l o r . La
cei d i n t â i se duce înaintea cortegiului cunoscutul
steag alb v ă r g a t c u r o ş u şi c u c i u c u r i , descris şi de
1
M a r i a n , c a r e a p o i se p u n e pe m o r m â n t . Popp ne
dă şi o listă a florilor ce. se p u n p e m o r m i n t e l e ce­
lor î n s u r a ţ i : „Busiocu, L e m u u D o m n u l u i , Calape.ru, R o m o -
niţei, M i n t ă , R o s â s. T r a n d a f i r u " (§ 8 3 ) . E l a r a t ă a p o i
în câteva c u v i n t e (§ 86) că deşi cimitirele R o m â n i l o r p a r
neîngrijite, cultul m o r m i n t e l o r e x i s t ă totuşi şi la ei, şi
cei c a r i î n d r ă s n e s c să le p r o f a n e z e s u n t pedepsiţi î n mod
e x e m p l a r . El se m a i o c u p ă şi de felul c u m e aşezat m o r t u l
în g r o a p ă (§ 87), a p o i trece la p o m e n i .
Xu ştie d a c ă acest c u v â n t vine dela post meminisse,
sau de la s l a v u l pomenii; n u discută, ci l a s ă a c e a s t ă s a r c i n ă
filologilor (§ 8 8 ) . Aminteşte de fidileşe, cofe s a u bote şi
urceori, cari se î m p a r t s ă r a c i l o r (§ 8 9 ) . Apoi de pomişori,
r a m u r i cu fructe şi de turtă. Tot aici d e s p r e colivă — d u p ă
informaţiile lui P e t r u M a i o r (§ 9 0 ) . ,
Despre „ p o m e n i l e m o r ţ i l o r " , P o p p n e s p u n e u r m ă t o a ­
rele: ..credeau R o m â n i i şi şi p â n ă a s t ă z i cred î n unele lo­
curi, ' ă în a n u m i t e t i m p u r i ale a n u l u i sufletele celor m o r ţ i
ies din m o r m i n t e şi că aceste suflete r ă t ă c e s c î n j u r u l m o r ­
m i n t e l o r , de cari voiau să se î n g r i j e a s c ă ( r u d e l e ) p r i n p o ­
meni şi libaţii (epulis et inferiis) şi z i u a aceea a n u m i t ă n u
Ştiu priit ce creflinţă o aleg Vinerea c a r e p r e m e r g e P a ş t i l o r
Şi pe c a r e o n u m e s c „ s e a c ă " — p e n t r u că postesc, c r e d —
Şi în zorile acestei zile, duc la m o r m i n t e c ă r b u n i a p r i n ş i ,
p â i n e , a p ă s a u vin şi sare, l ă s â n d u - l e acolo, d i n c a r i sufle­
tele r ă t ă c i t o a r e se î n f r u p t ă " (§ 9 1 ) .
V o r b i n d de p o m e n i l e vechilor R o m a n i , a m i n t e ş t e şi de
a p a c a r e se v ă r s a p e n t r u cei morţi, cu c a r e se făceau liba­
ţiile, c a r e se n u m e a Arferiam s a u Arferial — iar la R o m â n i

1
Op. cit, p . 92.
140 ION MU Ş LE A

Arferie (§ 92) — c u v â n t a s u p r a c ă r u i a n u m a i d ă n i c i u n
d e t a l i u şi pe care-1 relevăm p e n t r u c â nu l - a m î n t â l n i t n i -
căiri până acum.
M a i o r i-a m a i c o m u n i c a t că î n unele p ă r ţ i , a d o u a zi
de î n m o r m â n t a r e , r u d e l e r ă p o s a t u l u i u m p l u o o a l ă cu c ă r ­
b u n i a p r i n ş i , o d u c l a m o r m â n t şi o l a s ă acolo p â n ă ce se
.sparge î n u r i n a i n t e m p e r i i l o r şi p â n ă ce se risipeşte o d a t ă
cu c e n u ş a ( c ă r b u n i i ) . I n s ă în t i m p u l cât d u c oala a c e a s t a
la m o r m â n t s u n t foarte î n g r i j o r a ţ i d a c ă a plecat, sufletul
s a u n u „căci u n d e e acest obiceiu, e şi c r e d i n ţ a că sufletul
m o r t u l u i d u p ă ce s'a d e s p ă r ţ i t de t r u p r ă t ă c e ş t e trei zile
în j u r u l c a s e i u n d e a z ă c u t c a d a v r u l şi că seţ duce şi pe la
m o r m â n t . Unora din femei, p r e o c u p a t e că a plecat sufle­
tul sau n u . p r i n p u t e r e a i m a g i n a ţ i e i , li se p a r e , în t i m p ce
d'uc oala la m o r m â n t , că a u văzut sufletul r i d i c â n d u - s e
s p r e cer şi a s i g u r ă pe celelalte de r e a l i t a t e a acestui l u c r u .
Ritul acesta n u e o a r e o u r m ă a r u g u l u i ? — se î n t r e a b ă
P o p p , şi sufletul ce r ă t ă c e ş t e şi se d e p ă r t e a z ă n u este o a r e
o u r m ă a p r e c a u ţ i e i ca n u c u m v a să fie a r s cu sufletul î n c ă
viu a s c u n s î n el: l u c r u p e n t r u c a r e se p ă s t r a c o r p u l d u p ă
m o a r t e m a i m u l t ă vreme, p r e c u m se face şi a c u m ? (§ 9 3 ) .
De fapt focul ce se d u c e la m o r m â n t , este privit a s t ă z i fie ca
o grije ca m o r t u l să a i b ă foc p e l u m e a cealaltă, fie ca u n
1
mijloc de a p ă r a r e c o n t r a l u i .
Tn u l t i m u l p a r a g r a f (§ 94), P o p p a m i n t e ş t e pe c o n d u ­
cătorii vieţii religioase a R o m â n i l o r a r d e l e n i , episcopii u n i ţ i
l o a n Robb şi S a m u i l V u l c a n , n e u i t â n d nici pe o r t o d o x u l
Va.sile Moga. Acestora a r v r e a el să le fi plăcut, c a r t e a d e ­
s p r e î n m o r m â n t ă r i l e R o m â n i l o r , pe c a r e o s u p u n e criticii lor,
aceasta, şi d e o a r e c e cele scrise în e a „privesc î n t r u c â t v a si
r e l i g i a " . El îşi e x p r i m ă n ă d e j d e a că va satisface m ă c a r î n
p a r t e a ş t e p t a r e a lor şi a a l t o r b ă r b a ţ i de s e a m ă , ceea ce m ă r ­
turiseşte a. fi fost s u p r e m a sa d o r i n ţ ă .
Cu a c e a s t a t e r m i n ă m r e z u m a r e a capitolelor lui P o p p

1
Cf. P a u l S a r t o r i , Feuer und Licht im Totengebrauche, in
-
.Zeitschrift des V e r e i n s für V o l k s k u n d e ' , XVII (1907), p. 375.
 VIAŢA Şl OPERA DOCTORULUI VASIL1E POPP 14J

şi c o m e n t a r e a lor. N u p u t e m î n s ă î n c h e i a f ă r ă a r e l e v a
câteva a m ă n u n t e date de c a n o n i c u l B r a n î n s c r i s o a r e a s a ,
c a r i n u se î n t â l n e s c î n c o r p u l disertaţiei. Şi a c e a s t a cu a t â t
m a i m u l t cu cât u n u l d i n ele e deosebit de i n t e r e s a n t , p r e a
p u ţ i n c u n o s c u t şi n e e x p l i c a t .
I n t r e altele B r a n scrie l u i P o p p , c ă se povesteşte d e s p r e
sufletul m o r t u l u i că r ă m â n e î n c a s ă , şi a n u m e d e a s u p r a
uşii, şi de aceea i se p u n e acolo colac şi l u m â n a r e . B a el a
auzit c h i a r c ă se crede „ c u m că zăboveaşte î n s t r e a ş i n e a
casei" ( î n r o m â n e ş t e ) . I s'a m a i povestit a p o i c ă se d e s p l e ­
teşte p ă r u l m o r t u l u i s a u m o a r t e i şi tot t i m p u l cât zace "a-
d a v r u l î n c a s ă n u se m ă t u r ă .
D a r cel m a i i n t e r e s a n t d i n t r e a m ă n u n t e l e date de B r a n
este a c e l a referitor l a u n r i t l a c a r e e s u p u s ă v ă d u v a celui
ce e î n g r o p a t : " I n q u i s b u s d a m locis, ut relictae v i d u a e citius
o b l i v i s c a n t u r m a r i t o r u m , c o n s a g v i n e a e a c c i p i u n t voiam t e r -
r a e e T u m u l o et i n s i n u m V i d u a e i m m i t u n t " ( p . 6 ) . A c e a s t ă
i n t r o d u c e r e a u n u i b u l g ă r e de p ă m â n t din mormântul
p r o a s p ă t î n s â n u l văduvei, f ă c u t ă î n n ă d e j d e a că astfel e a
va u i t a c â t m a i r e p e d e pe m o r t , t r e b u i e s ă i se fi p ă r u t a ş a
de c i u d a t ă l u i P o p p , î n c â t nici n u m a i r e v i n e a s u p r a ei l a
1
capitolul respectiv a l l u c r ă r i i .

1
R i t u l m e r i t ă s ă n e o p r i m î n t r ' a d e v ă r p u ţ i n l a el si s ă î n ­
c e r c ă m să-1 e x p l i c ă m . N u l - a m î n t â l n i t c i t a t î n l i t e r a t u r a obi­
c e i u r i l o r de î n m o r m â n t a r e a a l t o r p o p o a r e — atâta cât a m putut
c o n s u l t a î n ţ a r ă — ceeace, b i n e î n ţ e l e s , n u î n s e m n e a z ă c ă a r fi
ceva p r o p r i u r o m â n e s c . Tot ce a m m a i g ă s i t a s u p r a a c e s t u i obi-
ceiu, este d o a r î n u r m ă t o r u l p a s a j d e l a M a r i a n {op. cit., p. 327):
, . P e r s 6 n e i celei m a i s u p e r a t e ii b a g ă ţ e r î n ă p e d u p ă c a p , p a r t e
ca să-i t r e a c ă s u p e r a r e a şi s ă u i t e p e cel m o r t , p a r t e ca s ă n'o
n ă c ă j e a s c ă s u f l e t u l m o r t u l u i " . R i t u l e a r ă t a t c a a p a r ţ i n â n d la
o s e a m ă d e R o m â n i . D i n n o t e l e a ş a d e p u ţ i n c l a r e a l e l u i Ma­
r i a n (aici n o t a 4, p. 327), n u ş t i m d e e v o r b a de u n o b i c e i u din
Transilvania, de u n u l d i n Moldova ori de unul din Bucovina,
sau d i n a m â n d o u ă aceste d i n u r m ă provincii.
E s t e e v i d e n t c ă a v e m d e a face, î n a m â n d o u ă c a r u r i l e cu
a c e l a ş obiceiu. Cele d o u ă i n f o r m a ţ i i se c o m p l e t e a z ă , întrucât
„ p e r s o a n a cea m a i s u p ă r a t ă " de la Marian trebuie s ă fie, d e cele
m a i m u l t e ori, v ă d u v a , d e care v o r b e ş t e Bran. Marian încearcă
 142 ION MUŞLEA

încheind analiza disertaţiei lui P o p p , n u e oare natu­

r a l să ne î n t r e b a m : ce e m e d i c i n ă î n a c e a s t ă teză de i s t o r i a
medicinii prezentată în vederea promovării ca doctor al
u n e i f a c u l t ă ţ i de m e d i c i n ă ? De s i g u r , f o a r t e p u ţ i n . E a nici
n u e p r o p r i u zis, o t e z ă de i s t o r i a m e d i e i n e i ci u n a de folk-
lor. Ca a t a r e , ea c a d r e a z ă , î n t r ' a d e v ă r , c â t se p o a t e de b i n e
cu v i a ţ a , î n d e l e t n i c i r i l e şi o p e r a l u i P o p p . C u e x c e p ţ i a b r o ­
ş u r i i d e s p r e apele m i n e r a l e , în care preocupările literare
ale a u t o r u l u i se t r ă d e a z ă de altfel î n p r e f a ţ ă , î n tot r e s ­
t u l o p e r e i sale c a r e c o n t e a z ă , P o p p n u s ' a o c u p a t d e c â t ide
limba, literatura şi i s t o r i a n e a m u l u i s ă u . Teza l u i „ h i s t o -
r i c o - m e d i c a " - l ă , c a r e î n a l e g e r e a s u b i e c t u l u i c h i a r se r e s i m ­
te a t â t a de i n d e l e t n i c i r i l e de „filosof" ale i u i P o p p — am
p u t e a s ă o c o n s i d e r ă m c a a d e v ă r a t a l u i t e z a de filosofie —
se î n c a d r e a z ă a r m o n i c î n r e s t u l operei sale d e d i c a t e graiu­
l u i şi i s t o r i e i neamului românesc, adăugând studiul obi-

s ă d e a d o u ă e x p l i c a ţ i i : r i t u l se face „ c a s ă - i t r e a c ă supă­
r a r e a şi s ă u i t e pe cel m o r t " , şi a c e a s t a o î n t â l n i m şi Ja Popp,.
— evident n u acesta e cazul. Căci î n t r u c â t ţinerea în s â n a u n u i
b u l g ă r e d e p ă m â n t d i n m o r m â n t u l b ă r b a t u l u i a r p u t e a face p e
v ă d u v ă să-1 uite? B a c h i a r d i n p o t r i v ă ! E x p l i c a ţ i a a d o u a : „ p a r t e
ca s ă n ' o n e c ă j e a s c ă s u f l e t u l m o r t u l u i " , c r e d e m că se a p r o p i e
de a d e v ă r . Se c u n o s c a e f a p t m ă s u r i l e pe c a r i p r i m i t i v i i — şi
c h i a r s t r a i u r i l e de j o s a l e p o p o a r e l o r civilizate — le i a u p e n -
truca. m o r ţ i i să n u s u p e r e p e cei r ă m a ş i î n v i a ţ ă , p e cei c a r i le
e r a u m a i a p r o a p e şi c u c a r i a u t r ă i t î n t r ' o c a s ă : î n p r i m u l r â n d
pe v ă d u v ă . L a a t â t e a popoare primitive, văduvele îşi acoper
c o r p u l cu cenuşe s a u cu a r g i l ă a l b ă ( A u s t r a l i a c e n t r a l ă ) a c e a s t a
d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e fie pentru î n ş e l a , fie pentru a d e s -
g u s t a p e m o r t ( F r a z e r , Le folklore dans t'ancien Testament, Pa­
r i s , 1924, p . 300). B u l g ă r e l e d i n m o r m â n t u l b ă r b a t u l u i , care se
p u n e în s â n u l v ă d u v e i , n u p a r e s ă a i b ă n i m i c c o m u n cu p r o c e ­
d e u l A u s t r a l i e n i l o r . Şi t o t u ş i t r e b u i e s ă a v e m d e a face t o t c u
u n m i j l o c m a g i c p e n t r u î n d e p ă r t a r e a m o r t u l u i . Obiceiul de c a r e
e v o r b a p r e z i n t ă dealtfel a n a l o g i i c u altele, cel p u ţ i n tot a ş a
d e s u r p r i n z ă t o a r e şi c a r i t o t u ş i se p r a c t i c ă şi a s t ă z i , c h i a r l a
n o i în ţ a r ă . I n O l t e n i a d e p i l d ă , v ă d u v a „ p e n t r u a dovedi m a r e a
d r a g o s t e ce-i p o a r t ă ( m o r t u l u i ) şi a-1 î n d u p l e c a s ă n u o c h i e m e
d u p ă el p e l u m e a c e a l a l t ă — se î m b ă i a z ă în s c a l d a m o r t u l u i " (Ch.
L a u g i e r , Contribuţiuni la etnografia medicală a Olteniei, C r a -
 VIAŢA SI OPEliA DOCTORULUI VASILIE POPP 143

1
c e i u r i l o r a c e i u i a ş n e a m . L i m b ă , i s t o r i e şi o b i c e i u r i : n u e
aici t o a t ă fiinţa u n u i p o p o r ? Gel d i n t â i c a r e d u p ă Cante-
m i r — Şi î n unele p r i v i n ţ e m a i m u l t decât el, — şi-a s t u d i a t
n e a m u l d i n aceste t r e i p u n c t e de vedere, s i n g u r e l e c a r i pot
da i c o a n a c o m p l e t ă a u n u i p o p o r , a fost d o c t o r u l Vasilie
Popp.
I a t ă p e n t r u c e a m c r e z u t c ă v i a ţ a şi o p e r a l u i t r e b u i e s c
scoase d i n u i t a r e .
ION MDŞLEA.

iova, 1920, p p . 11, 37). Obiceiul n u este î n n i c i u n c a z izolat. E l

face p a r t e d i n t r ' u n î n t r e g ciclu de p r a c t i c e î n l e g ă t u r ă c u păs-
m â n t u i de pe m o r m i n t e . Astfel e p r o b a b i l s ă a v e m d e a face
cu u n p r o c e d e u m a g i c a c ă r u i a d o u a p a r t e s'a u i t a t p o a t e î n
cazul n o s t r u . L a noi, c a şi î n a l t e p ă r ţ i , şi m a i a l e s l a S l a v i i
balcanici, c u o m â n ă de p ă m â n t d e p e m o r m â n t se fac o m u l ­
ţime de f a r m e c e . C i t ă m d o a r d o u ă : femeile c a r i v r e a u s ă a i b ă
copii, i a u p ă m â n t de p e p ă m â n t u l u n e femei m o a r t e d i n f a c e r e
şi-1 p o a r t ă o v r e m e s u b b r â u . (S. F r . K r a u s s , Sitle und Brauch
der SOdslaven, W i e n , 1885, p p . 531—532). M a i a p r o a p e d e p r o c e ­
deul n o s t r u este a l t u l n o t a t t o t l a S â r b i : „ v ă d u v a c a r e v r e a s ă
se m ă r i t e d i n n o u , t r e b u i e s ă i a p ă m â n t de p e m o r m â n t u l î n ­
t â i u l u i ei soţ şi să-1 a r u n c e , p e furiş, p e s t e a c e l a pe c a r e v r e a
să-l ia de b ă r b a t . (S. F r . K r a u s s , Volksglaube und religidser
Brauch der Sudsluren, M i n i s t e r , 1890, p . 136).
N ' a m p u t e a a v e a o a r e ceva a s e m ă n ă t o r cu a c e s t u l t i m p r o ­
cedeu si î n p u n e r e a u n u i b u l g ă r e d e pe m o r m â n t î n s â n u l v ă d u ­
vei? I n tot cazul, r i t u l c o m u n i c a t l u i P o p p d e c ă t r ă c a n o n i c u l
B r a n t r e b u i e i n t e r p r e t a t c a u n m i j l o c magic, t i n z â n d l a a p ă r a ­
rea v ă d u v e i de e v e n t u a l e l e vizite a l e s t r i g o i u l u i , la î n d e p ă r t a ­
rea l u i .
1
C â t d e m u l t îl p r e o c u p a p e P o p p folklor-.il se p o a t e v e d e a
din p l a n u l l u i de a d a o „ d i s e r t a ţ i e î n t r e a g ă " d e s p r e j o c u r i l e d e
la p r i v e g h i u , de c a r e a m a m i n t i t m a i s u s (p. 133).
 ANEXE

Anuarul Inst, de ist.

 BREVIS
NOTITIA
ECCLESIAE BOLGÄRSZEKIENSIS
AD S. NIGOLAUM.

BREVIS NOTITIA
ECCLESIAE BOLGARSZEKIENSIS
AÜ.S. NICOLAUM.
AD
ILLUSTRISSLMUM DOMINUM
LADISLAUM LÄZÄR
E
CÜM1T1BUS D E S Z A R H E G Y .
S. C. R. E T A P O S T . M A J E S T A T I S
A CUBICULIS ;
EXCELSI REGII GUBERNII CONSILIARIUM
ACT UAL EM I N T I M U M ; L I C A E I R.
CLAUDOPOLITANI SUPREMUM
DIRECTOREM ;
ET
C J , E H I N. X. R K F E R E N D A R I U M ;
VIRUM
Rl'.RUM S A C R A R U M E T A N T I Q U I T A -
TUM P A T R I A E AMANTISSIMUM ;
EA, QUA P A R E S T , V E N E R A T I O N E .
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 147

Q u a e sit T u a , I l l u s t r i s s i m e Comes ! i n R e s s a c r a s ]/ie- P>

las, et A n t i q u i t a t e s P a t r i a e S t u d i u m ; testes s u m u s onrn.es,
qui Te aestate e l a p s a C o r o n a e v e n e r a t i s u m u s . N a m p o s t
.quam l i a n e U r b e m i n g r e d e b a r i s ; p r i m a tibi fuit c u r a n o n
m o t t o Loca S a c r a , s i n e d i s c r i m i n e , pie i n v i s e n d i et v e n e ­
r a n d i ; v e r u m e t i a m de i l l o r u m initiis, fatisque docte i n q u i -
rendi. Defixit a u t e m a d m i r a t i o n e m T u a m c a e t e r a i n t e r
Ecclesia ilia B o l g à r s z é k i e n s i s , q u a e a d S. N i c o l a u m d i c i -
tur. A e c i m m e r i t o . N a m sive e j u s a n t i q u i t a s spectetur, si ve
res ejus pretiosae, a p u s P r i n c i p i i s Viris ei a b u n d e oblatae
c o n s i d e r e n t u r ; d i g n a est, c u j u s u b e r i o r N o t i t i a a v i r i s d o c -
tis h a b e a t u r . Quod vero a me, et n o n alio, ejus N o t i t i a m
h a b e r e c u p i v e r i s : id u n i c e h u m a n i t a t i T u a e t r i b u e n d u m
est ; c u m ipse m e a m t e n u i t a t e m sic s a t i s a g n o s c a m . N e t a ­
rnen o p i n i o n e illa, q u a m de m e c o n c e p e r a s , f r u s t r a r e r e ,
omne illud t e m p u s , q u o d m i h i a t u r b u l e n t a p r a x i supei*e-
rat, i n id c o n v e r t i : ut, q u i d q u i d a u d i e n d o p e r c e p i s s e m , P-
a u t legendo et v e s t u s t a s c h a r t u l a s voi v e n d o didicissem ; i n
liane E p i s t o l a m , q u o desideriis Tuis s a t i s fieret, cojicercm.
Sunt vero, q u a e s e q u u n t u r :
( a r c a a. 1392 q u o t e m p o r e Ecclesia p a r o c h i a l i s Co-
r o n e n s i s i n h o n o r e m B . M. V. m a g n i f i c e e x u r g e r e t ; o r t a i n
B u l g a r i a fame, m u l t i B u l g a r o r u m , a s s u m t i s s e c u m p a r v u -
lis et foeminis, spe s u a s o p e r a s in a e d i f i c a n d o tempio col­
locai) d i i n d u c t i C o r o n a m p e r v e n e r u n t ; a t q u e in S u b u r b i o
S u p e r i o r i , a q u i b u s n o m e n a c c e p t u m h o d i e d u m retinet a )
Sedes s u a s f i x e r u n t . b) Tenella h a e c Colonia, S a c r i s E c c ì e -
siae O r i e n t a l i s a d d i c t a , p e r 9 0 a n n o s sine p u b l i c o a l t a r i , i n
p r i v a t is o r a t o r i i s s a c r a facere coacta : m u l t a profecto iper-
ferre c o g e b a t u r : u t a v i t a m r e l i g i o n e m i n v i o l a t a m s e r v a -
ret ; et a b u n a g e n e r a t i o n e a d a l t e r a m t r a n s p l a n t a r e t . c)
a ) H o c S u b u r b i u m H u n g a r i s d i c i t u r B o l g ä r s z e g . i e.
A n g u l u s B u l g a r i c u s ; V a l a c h i s Skei, itidem a B u l g a r i s ,
quos i n t e r d u m S l a v o s n o m i n a n t ; G e r m a n i s Belgereij, item
die obere V a l a c h i s c h e V o r s t a d t , a p r a e v a l e n t i b u s V a l a -
chis.
b ) Vid. L u c . l o s . M a r i e n b u r g K l e i n e S i e b e n b u r g i s c h e
Ceschichte p a g . 178.
c) ibid. * 10
 148 ION MUS LE A

7
P* Crescebat tameix in dies h a e c Colonia, et accedentibus-
V a [ l a ] c h i s et G r a e c i s a ) adeo a u g e b a t u r : u t c i r c a a. 1484-
de e s t r a e n d o publico tempio cogitationes v e r s a r e t ; q u o d ,
i m p e t r a t a a M a g i s t r a t u licenţia, l i g n e u m e x t r u x e r u n t . b>>

a ) E s t i n s i g n i s locus, q u i hoc t e s t a t u r in Literis Pa—

p a e L e o n i s X. q u a r t o c a l e n d a s I a n . 1516. R o m a e e x a r a t i s , .
q u a e sic h a b e n t : Leo E p i s c o p u s , S e r v u s S e r v o r u m Dei, u -
n i v e r s i s C h r i s t i fidelibus, p r a e s e n t e s Literas i n s p e e t u r i s , ,
s a l u t e m et a p o s t o l i c a m Benedictionem... D a d u n i siquidera.
p e r felicis r e c o r d a t i o n i s S i x t u m P a p a m IV. (: praefuit-
S i x t u s IV. Ecclesia© a b a. 1471. a d 1484. :) P r a e ; i e c e s s o r e m .
n o s t r u m , accepto, q u o d in Dioecesi Milkoviensi existat,
q u o d d a m insigne et notabile o p p i d u m , C o r o n a a l i a s B r a s c h o -
n u n c u p a t u m . . . I n Metis infidelium V a l a c h o r u m , A r m e n o -
r u m , B u l g a r o r u m et G r a e c o r u m , q u a m a l i o r u m infideliuitt-
copia u n a c u m ipsis c h r i s t i a n i s (: catholicis :) in ipso op~
pido d e g e n t i b u s . A p u d B e n k ò Milk. Tem. I, p. 178.

b) Ilio loco, q u o vetus Ecclesia steterat, ad r e t i n e n d a n v

ejus m e m o r i a m P e r m i s s u et Benedictione defuncţi E p i s c o ­
pi G e r a s i m i A d â m o v i t s e r e c t u m est S a c e l l u m l a t e r i c i u m , .
in q u o C r u x p e t r i n a v i s i t u r c u m i n s c r i p t i o n e :
8
P. F i i n d că în locul acesta a u fost b i s e a r i c a B u l g a r i l o r cea.
veache, aişa î n locu sf : p r e a s t o l s a u r ă d i c a t a c e a s t ă sf :
c r u c e în zilele s t ă p â n i t o r i . (sic !) î n : în : n o s t r u F r a n ­
tisi. I I . cu blagosloveniia preaosf : Arh : n o s t r u Chera-
x
sim A d a m o v i c i s p r e a j u t o r u l creştinilor. 1795. )

P o s t t r i g i n t a vero a b h i n c a n n o s . h. e. c i r c a initiurm
Saeculi sexti decimi, sive a, 1512. o p i b u s et p o p u l o p a u l #
a u c t i o r i b u s , ipso Negoe, V a l a c h i a e T r a n s a l p i n a e P r i n c i p e , -
ex illustri B a s s a r a b a r u m f a m i l i a o r i u n d o , A u c t o r e et P r o ­
motore a) lapideum aedificarunt templum ; quod inter
G r a e c a n i c a , si B a l a s f a l v e n s e e x c e p e r i s . h o d i e d u m p r i m a s -
tenet.

a ) T e m p l u m hoc, a Negoe P r i n c i p e V a l a c h i a e T r a n ­
salpina© a e d i f i c a t u m esse, t e s t a n t u r , p r a e t e r i n t e r r u p t a n t

l
) Cu chirilice.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 1-J9

t r a d i t i o n e m , i p s a Ecclesiae D i p t y c h a , i n q u i b u s p r i m u s in-
ter pios B e n e f a c t o r e s l o c a t a r ; et i n q u i b u s e t i a m ejus i m a ­
go p r o t o t y p o n m o n s t r a t u r .
M a g n i f i c u m hoc t e m p l u m , a P r i n c i p e Viro f u n d a t u m , p. 9
et notabili a r g e n t i i m p e n d i o aedificaturn, post o c t u a g i n t a
a n n o s n o n a m p l i u s a d r e c i p i e n d o s fideles sufficiebat. Q u a -
re P a r o c h i t u m t e m p o r i s I o a n n e s et Michael, V i r i non
m i n u s docti a ) a c p r o d o m o Dei zelosi, P r i n c i p e m V a l a c h i a e
Transalpina©, P e t r u m Gsercsel (fiilbevaló) Petrasconis
' P r i n c i p i s filium, et f r a t r e m Michaelis A u d a c i s , eo p e r d u -
x e r u n t : u t p a r t e m illam Ecclesiae, i n q u a foeminae s a c r a
a u d i u n t , et i p s a m t u r r i m ex f u n d a m e n t o aedificaret. 1533.
a ) H i s a u c t o r i b u s p r i m u s liber L i n g u a v a l a c h i c a i m -
p r e s s u s p r o d i i t C o r o n a e 1581. in fol. sub titulo K a z a n i a e ,
sive libri c o n c i o n a t o r i i ; e x p e n s a s ferente L u c a H i [ r ] s c h e -
ro, l ' i b i s p r i m a r i o judice, c u j u s e t i a m i n s i g n i a gerit. E-
x e m p l a r h u j u s libri, q u o d i n A r c h i v o Ecclesiae a s s e r v a t u r ,
d o o a t u m fuit Ecclesiae a M a r t h a B e n k n e r i n v i d u a M i c h a e ­
lis F r o n i i m i r o s a n e scopo, q u o d ex a d n [ o t ] a t i o n e in ipso
« x o m p l a r i lucet : M E A n n o 1630 de 25 Maij h a b e ich M a r ­
tha B e n k n e r i n , P u n t e r i a sene des wohlseligen H e r r n M i c h a e ­
lis F r o n i i i n die W a l a c h i s c h e K i r c h diess B u c h v e r h e r t
z u m ewigen Gedechniss, d a m i t vieleicht die a b g ö t t i s c h e n
z u r w a h r e n E r k e n t n i s s des H e r r n I e s u Christi m ö g e n d a ­
durch bekehrt werde. Io. Hircherus. m. p.

V e r u m p i u s P r i n c e p s s u a sede d e t u r b a t u s u l t i m a m o- p JQ
peri m a n u r n a d d e r e n o n p o t u i t ; q u a r e A r o n , M o l d a v i a e
P r i n c e p s et A u t h e n t e s , p e r P e t r u m q u e m d a m sede s u a p u l ­
v i s , c u m in T r a n s y l v a n i a , a S i g i s m u n d o P r i n c i p e opem
q u a e s i t u r u s v e r s a r e t u r a ) a t q u e i n c h o a t u m sed i m p e r f e c -
tuni o p u s c e r n e r e t ; n o n m o d o t e m p l u m o r n a t i u s i m a g i n i -
bus reddidit, et i p s a m t u r r i m a l t i u s extulit, v e r u m in
M o h l a v i a m r e d u x , sede r e c u p e r a t a , E l e e m o s y n a 12000 a s -
p r o r u m , q u o t a n n i s ex s a l i n i s M o l d a v i a e d e s u m e n d a , E e c l e -
•siani in P e r p e t u u m d o n a v i t . 1549. b)
a ) A n d r . Wolf. B e i t r a e g e z u einer s t a t i s t i s c h - h i s t o r i ­
schen B e s c h r e i b u n g des F ü r s t e n t h u m s Moki. 2 Th. S.
108.
b) E o t e m p o r e , q u o h a e c eleemosyna a P r i n c i p e Mol-
 150 ION MUŞLEA

d a v i a e Ecclesiae oblata e r a t . 40 a s p r i efficiebant 1 T l i a l e -

r u m i m p e r i a l e m . r i d . M ă r c i C r u s i i T u r c o - G r a e c i a m . pag.
287. L i t e r a e , q u i b u s P r i n c e p s h a n c e l e e m o s y n a m f i r m a n *
n a b e r e voluit, a s s e r v a n t u r in Archive- Ecclesiae. S u n t v e r o
28 oct. 1594 l a s i i s i n p e r g a m e n a , l i n g v a illyrica e x a r a t a e ,
sigili o cereo, h e m i s p h a e r i c o ex Z o n a sericea p e n d e n t e r o -
b o r a t a e . Confirma.runt illas secfuentes Moldaviae P r i n c i p e s :

Georgius S t e p h a n u s . I a s i i s . 5. A p r . 1656 ; G r e g o r i u s
Gyka 1 1 . A u g . 1731 ; C o n s t a n t i n u s N i c o l a u s M a v r o e o r -
d a t u s 2 - d a Sept. 1732 ; idem. 21 M a r t . 1748 ; eo a d d i t o : u t
400 p a r o c h o r u m Ecclesiae oves a t a x a p a s c u i l i b e r a e essent;
n o n secus e o r u m p a s t o r e s a b o m n i b u s Datiis ; Consta n t i -
n u s Michael R a k o v i t z a 30 I a n . 1751 ; S c a r l a t u s Gregorius-
Gyka 20. Oct. 1757 ; I o a n n e s T h e o d o r u s K a l i m a c h . 16. Aug.
1760 ; G r e g o r i u s A l e x a n d e r Gyka 1-a Sept. 1766. i d e m 28.
Oct. 1776 ; G o n s t a n t i n u s M o r u z 22. A u g . 1779. I o a n a e s -
M a v r o c o r d a t u s 1785. Ab hoc t e m p o r e s u p i n a negligentia eo­
r u m , q u i b u s p r o v e n t u s Ecclesiae c o m m i s s i s u n t , n i h i l d e -
s u m t u m ; adeoque h o r u m u n i c a c u l p a -Ecclesia t a n t i s b e n e ­
ficii s spolia t u r .

11 G r a t i h u j u s Ecclesiae fidèles a d r e t i n e n d a m , ob t a n t a .
beneficia, u t r i u s q u e P r i n c i p i s m e m o r i a m , f r o n t i s p i c i u m E c -
clesia l a p i d a r i i n s c r i p t i o n e , tot beneficiorum m e m o r i . o r -
narunt. a)

a ) I n s c r i p ţ i o i p s a ex I l l y r i c o in V a l a c h i c u n i t r a d u c t a
sic s o n a t : î n n u m e l e t a t ă l u i şi a l fiiului şi al sf : d u h . s a u
î n c e p u t şi s a u zidit a c e a s t ă d i n l ă u n t r u b i s e a r i c ă din d u m ­
n e z e i a s c ă î n d e m n a r e de nişte i u b i t o r i de H r i s t o s creştini
cu d a r e a şi cu m i l a blagocestivilor D o m n i delà Moldova ş t
ţ a r a r o m â n e a s c ă în n u m e l e A d o r m i r i i M a i c i i P r e a c i s t i i şi
sf : A r h i e r a r h şi f ă c ă t o r i u de m i n u n i Nicolae. D u p ă aceia
î n leat 7092. şi delà blagocestivul P e t r u voevod Cercel v ă ­
z â n d a c e a s t ă b i s e a r i c ă î n v e c h i t ă şi ne î n p o d o b i t ă , cu pof­
t ă d u m n e z e i a s c ă sau a p r i n s şi împodobind... D u p ă a c e s t e a
î n leat 7103. şi i u b i t o r u l de H r i s t o s D o m n u l A r o n vv : a u
u r m a t p r e aceşti vechi b u n i D o m n i , a u î n c h i p u i ţ i i şi p o ­
melnic, şi a u dires toate c a r e să. v ă d cele dumnezeeştî ş i
ale sfinţilor scrise şi a u zidit... şi de a c u m p r e cine v a
 VIATA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 151

aleage D u m n e z e u s ă fie D o m n , m a i m u l t s ă m i l u i a s c ă şi s ă
dea s p r e p o m e n i r e a sa, î n leat 7107. dela n a ş t e r e a lui
H r i s t o s 1598. M a i 13. *)
Ab hoc t e m p o r e n u l l a s m u t a t i o n e s fere p e r c e n t u m p. 12
a n n o s h o c t e m p l u m subivit. A n n o vero 1695. c u m p a v i -
m e n t u m a n t e a a s s e r i b u s s o l u m m o d o o b d u c t u m fuisset, l a -
pide q u a d r a t o s t r a t u m est. a )
a ) P r o t o p o p a e B a s i l i i H o b a n o v i t s S y n c h r o n a Ms. a d -
hotatio in libro Ms. sic dicto : P e n t i c o s t a r i o n .
Nec hic supstitit p i o r u m s u b s e q u e n t i u m p a r o c h o -
r u m zelus ; v e r u m , ut h a b e r e t p o p u l u s , q u o et s a e p i u s i d - p | 3

que v a r i i s h o r i s s a c r a a u d i r e t , a u t h o r e , loci p a r o c h o , R a ­
dula T e m p e , i n p a r t e s e p t e m t r i o n a l i Ecclesiae o r a t o r i u m
a e d i f i c a r u n t 1733. a ) et p a u l o post a l t e r a m i n m e r i d i o n a l i .
Sed crescebant et a u g e b a n t u r , D o m i n o favente, filii I s r a e l
adeo : u t n e c sic Ecclesia a d c a p i e n d o s fideles, p r a e s e r t i m
festis diebus sufficeret. U n d e f a c t u m est : ut a n n o q u a d r a -
gesimo s u p r a M i l l e s i m u m s e p t i n g e n t e s i m u m n o v u m a l t a r e
cum c h o r i s a b u t r a q u e p a r t e ex f u n d a m e n t o aedificare co-
g e r e n t u r . b)
a ) E x t r u c t i a. 1733. o r a t o r i i m e m i n i t p a r i e t a l i s i n s c r i p ­
ţio, q u a e sic s o n a t : t Acest p a r a c l i s s a u zidit î n h r a m u
b u n e i Vestiri a p r e a c u r a t e i s t ă p â n e i n o a s t r e n ă s c ă t o a r e i
de D u m n e z e u p u r u r e a fecioarei M ă r i e i î n zilele p r o t o p o ­
pului F l o r e i şi p o p R a d u şi p o p T h e o d o r şi p o p Staţie :
şi pop I o a n cu a j u t o r u l c r e ş t i n i l o r d i n o r a ş şi a streinilor,
i a r cu î n d e m n a r e a şi osteneala celui m a i s u s zis p o p R a ­
dul T e a m p e a . E r a g o c i m a n i R a d u l P r i c o p , şi P e t r u I n a ş .
2
a n u l 1733. I u l i e 9 s a u p u s t e m e l i a ) .

b) E x t r u c t u m n o v u m 1740. a l t a r e t e s t a t u r i n s c r i p ţ i o ,
q u a e in ejus m u r o m e r i d i o n a l i sic l e g i t u r : Vo i m e otca i
s n :1
a i sggo d u h a ) cel v r e a d n i c de l a u d ă D u m n e a l u i j u p a n
1
Cu c h i r i l i c e . Cf. t r a d u c e r e a l u i S y r k u în Istoria besere-
cei Şcheilor Braşovului (Manuscript dela R a d u Tempe) publi­
cată, de S t e r i e S t i n g h e . B r a ş o v 1899, p . 215.
2
Cu chirilice.
3
Cu s l a v o n e , în a c ă r o r l e c t u r ă P o p p p ă r e a m a i p u ţ i n
familiarizat.
 152 ION MUS LE A

H r i s t e a H a g i P e t r u . V ă z ă n d g l o a t a n o r o d u l u i , c a r e l a â.
p r a z n i c e n u î n c ă p e a î n s : b i s e a r i e ă , cu î n d e m n a r e d u m ­
n e z e i a s c ă bine a u voit a o m ă r i f ă c â n d din temelie s t r a n e
cu t r u d ă şi oltari, a j u t â n d şi j u p â n e a s a M a r i a r ă p o s a t u ­
lui j u p Gheorgiiie Lebul s o c r u l celui m a i s u s n u m i t , în
yilele p r o t o p o p u l u i R a d u T e a m p e a , p o p Theodor B ă r a n ,
p o p E o s t a t i e Gridovici, p o p P e t c u Ş o h a n ( H o c a u t h o r e p r i ­
m a m c a l e n d a r i u m ex R u s s i c o in Y a l a e h i c u m t r a d u c t u m
p r o d i i t C o r o n a e 1733. i n - 8 - vo.) j goc. P e t c u I n a ş . i
:
goc. R a d u D u m a . I u l . 1. 1740 ) .
Vixit vero circa a. 1751 E o s t b a t i u s Grid a r c h i d i a c o -
n u s , vir n o n m i n u s d o c t u s a c zelosus. H i e , suscepto p r o
colii gen dis eleemosynis in R u s s i a m itinere, n o n m o d o i n ­
signia inde ecclesiastica vestimenta ; veruni ei a r g e n t i non
contemnendam s u m m a m ab Imperatrice Elisabetha secum
a t t u l i t ; ex q u o a r g e n t o t u r r i s horologialis s u p r a p r o p i l a e o
Ecclesiae aedificata est. a )

a ) T e s t a t u r h o c i p s a i n s c r i p ţ i o , q u a e i n t u r r i Uteris
a u r a t i s p i c t a est, in h u [ n ] c m o d u m :
P i a Liberalitate Elisabethae Petrownae Monocra-
t r i x (?) ") Totius R n s s i a e Imperatrici.-; I n v i c t a e 11 is S a c e r
L o c u s E s t R e n o v a t u s . A n n o 1751.
p-15 H u c u s q u e de ipso tempio, ejus initiis a c p r o g r e s s i b u s ;
n u n c q u a e d a m c i r c a ejus T h e s a u r u m .

De Supellectili a r g e n t e a , q u a e in Ecclesia publice e x -

posita est. ex R e g e s t r o A n n i 1798.

1. 1 A r c a foederis a r g e n t e a .
2. 2 Gruces a r g e n t e a e m a g n a e .
3. 3 Gystulae a r g e n t e a e p r o c o m m u n i c a n d i s a e g r i s .
4. 1 Cystula a r g e n t e a cum S S . Reliquiis.
5. 2 Candelabra argentea.
6. 1 Crux argentea parvula.
7. 1 Thuribulum argenteum deauratum.
8. 3 Thuribula mere argentea.

1
Cu chirilice.
- S e m n u l î u t r e l i ă r i i în manuscris.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 153

9. 19 L u c e r n a e a r g e n t e a e c o r a m i m a g i n i b u s p e n d u l a e .
10. 1 L u c e r n a m a x i m a c u m 4 p a r v u l i s i n m e d i t u l i o .
11. 1 C r u x a r g e n t e a .
12. 12 L u c e r n a e a r g e n t e a e a p u d faeminas

In Novo Oratorio.

1?. 1 C r u x a r g e n t e a .
I S . 6 Lucernae argenteae.
p IE
in Y eteri Oratorio.
15. 6 L u c e r n a e a r g e n t e a e .
1G. 3 Evangelia, b r a c t e i s a r g e n t é i s obducta.

Coram B. M. V. in Atrio Templi.

17. 3 Or d i n e s u n i o n u m o r i e n t a l i u m .
l b . 1 O r d o ex G u m m i M a s t i g i s .
19. 16 A u r e i i m p e r i a l e s m i n o r e s .

Coram B. M. V. in Fornice.

20. 5 G r a n a u n i o n u m .
2 1 . 1 T o r q u e s a r g e n t e u s c i r c a colum.

Coram B. M. V. super pyla.

3/
22. 10 A u r e i i m p e r i a l e s . 3 T u r c i c i , IV2 Veneticus, i
aurei. 1 A u r i p e n d u l u m argenteum. 1 C r u x lapide Iaspidis
et g r a n a t i s o r n a t a .

Coram B. M. V. a sinistris.

23. 2 Paria auripendulorum deauratorum.

24. 2 Torques argentei.
1 6
25. 1 Colare unionibus ornatura. P-
26. 2 Ordines unionum.
27. 6 Aurei majores.
28. 30 A u r e i m i n o r e s .
29. 2 D u o flosculi a r g e n t e i d e a u r a t i .
 154 ION MUSLEA

Coram 13. M. V. ante Altare.

30. 2 Ordines unionum.

31. 1 Ordo g r a n a t o r u m .
32. 2 A u r e i dimidii.
33. 5 Quadrantes aureorum.
34. 1 Aureus parvus Turcicus,
35. 1 P a r a u r i p e n d u l i c u m aliquot u n i o n i b u s .

Coram B. M. V. in Choro ginis1.ro.

3(3. 1 Colare e x u n i o n i b u s et g r a n a t i s .
37. 1 A u r e u s i m p e r i a l i s m a g n u s .
38. 2 A u r e i i m p e r i a l e s o r d i n a r i i .
1
39. / A u r e i i m p e r i a l i s .
2

40. 4 Q u a d r a n t e s a u r e i .
P 18 41. 4 Granae unionum.
42. 1 C r u x c u m a d a m a n t i b u s Septem et d u o b u s nu-
mismatibus.
4 3 . 1 T o r q u e s a u r e u s c u m aquilla.
44. 3 A u r e i rnagiii i m p e r i a l e s .
45. 3 Aurei i n t e g r i .
46. i 8 A u r e i d i m i d i a t i .
47. 1 C r u x a r g e n t o obducta.
48. 1 Aureus Turcicus.
49. 1 C o r o n a m a g n a , u n i o n i b u s dives.

Coram B. M. V. in Altari.

50. 2 A u r e i Turcici.
51. 4 Q u a d r a n t e s a u r e i .

Apendix.

52. 1 A u r e u s Veneticus ad 15. M. V. a s i n i s t r i s .

53. 1 Q u a d r a n s a u r e i il)idem.

De caeteris rot is argentéis ad varias imagines pendulis.

p_ ig 54. 44 C o r o n a e in o r a t o r i i s et a t r i o faeminarum.
 VIAŢA ŞI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 155

55. 60 Oculi.
56. 51 M a n u s .
57. 34- P e d e s .
58. 2 G r u c e s longiores.
59. 2 Lanceae argenteae.
60. 1 S t a p e s a r g e n t e a a p u d S. G e o r g i u m .

Quid d i c a m de c a e t e r i s E c c l e s i a e a p p a r a m e n t i s , v e s -
tibus s a c e r d o t a l i b u s a u r o et a r g e n t o divitibus ? Quid d e
calicibus, a l i i s q u e T h e s a u r i s , q u i i n c l u s i h a b e n t u r , s o l u m
c u r a t o r u m t i t u b a n t i fidei, sine c a t a l o g o c o n c r e d i t i s ? et a
quibus, d u m m u t a n t u r n u n q u a m ea, q u a deberet, a c c u r a -
tione repetitis ? q u a e o m n i a , si i n j u s t u m c a t a l o g u m , p r o u -
ti deceret, a c deberet, i n f e r r e n t u r ; h a b e r e t s a n e , quo h o s -
pes c u p i d u m a n i m a m vel legendo, q u i d d i c a m , oculis u s u r •
pando, pasceret.
Adclam p r o c o r o n i d e s e r i e m P a r o c h o r u m , qui indc a b P*
initio Ecclesiae p r a e f u e r u n t , si q u o s p a r t i m i n D i p t y c h i s ,
p a r t i m i n aliis i n s c r i p t i o n i b u s h i n c i n d e a d n o t a t o s i n v e -
ni, u n a c u m a n n i s , q u i b u s v i x e r u n t , q u o s d e t e r m i n a r e
potui.
Series Parochorum.
1. P e t r u s I. 1484
2. B r a t u s I . fere eodem t e m p o r e .
3. Alde I .
4. P e t r u s I I . Alde I . filius.
5. P e t r u s I I I . B r a t i I . filius 1495
6. Thomas 1 1541
7. Dobra 1 1547
8. Basilius 1 1572
9. Vojkula 1 1572
10. I o a n n e s I . fere eodem t e m p o r e
11. Michael I . *) 1577

*) H i c i p s u s est, q u i Michaeli A u d a c i p e r f a u c e s M o n -
t i u m 1599 i n T r a n s y l v a n i a m i r r u e n t i et D i s t r i c t u m B a r -
censem d e p o p u l a n t i c u m Gyrillo G r e i s s i n g p r o j u d i c e o b -
 156 ION MUSLEA

12.
Bale 1 1591
13.Negoslaw 1 1592
14.
G o n s t a n t i n u s 1. filius Michaelis 1 1605
2 1
P- 15.
Stan 1 1606
16.
Michael I I . circa idem tempus. Mox Zernesticus
Paroclius
17. D e m e t r i u s I . i n t r a 1606 et 1628
18. B a s i l i u s I I . filius M i c h a e l i s 1 1628
19. M i c h a e l I I . a l t e r a vice 1633
20. P a u l u s 1 1633
21. Georgius 1 1636 •
22. Georgius I I . filius S t a n 1 1659
23. Z m e d u 1659
24. B a s i l i u s 111. H o b à n 1659
25. J o a n n e s 11. K o r b e 1659
26. B a d a l a 1 1659
27. Basilius IV *) filius Basilii ITT 1661
28. Velkula I . filius Georgii 1 1661
29. S t a n k u I. a n t e a P a r o c h u s T ü r k ö s i e n s i s . . 1671
30. Opre I. K i p r i a P a r o c h . H o s z s z u f a l u s i e n s i s . 1671
p. 22 3 1 . B a s i l i u s V. filius Basilii I V 1681
32. B a s i l i u s V I . G r i d 1686
33. C h r i s t i a n u s I . filius S t a n k u 1 1687
34. F l o r a I. B ä r ä n y i 1692
35. R a d u l a I I . T e m p e 1724
36. T h e o d o r a s I . filius F l o r a e 1 1724
37. E v s t h a t i u s I . filius Basilii VI. Grid . . . 1724
38. J o a n n e s I I I 1733
39. P e t k u ( P e t r u s I V . ) 1740
40. R a d u l a U T . filius R a d u l a e I I . T e m p e . . . 1748
41. Nioolaus 1 1748
42. B o r i s T. filius N i c o l a i 1 1748

Adam factus ita d e m u l s i t : u t D i s t r i c t u i p a r c e r e t ; dein 1604.

a Magistratu ablegatus ad Serbanum Valachiae Principem
discedens h o n o r i f i c e e u m C o r o n a m a d d u x i t . Vid. Mich.
W e i s s , C h r o n . m s . sui t e m p o r i s .
*) Ad P r i n c i p e m V a l a c h i a e T r a n s a l p i n a e 1673. Able­
g a t u s . Vid. C h r o n . ms. Ecclesiae B o l g a r s z e k i e n s i s .
 VIATA SI OPERA DOCTORULUI VASILIE POPP 157

43. Demetrius II. Duma 1770

44. Stephanus 1 1771
45. P e t r u s V. filius E v s t h a t i i I . Grid 1772
46. R a d u l a I V . filius R a d u l a e I I I . T e m p e . . . 1772
47. Georgius I I I . B u k u r 1774
48. Georgius IV. H e r s 1774
49. G e o r g i u s V. R a d o v i t s 1780 P-
50. Simeon I. Datko 1780
51. Georgius VI. D u m a 1786
52. Evsthatius II. Katana 1793
53. Georgius VII. Lebu
54. R a d u l a V. filius R a d u l a e I V . T e m p e . . . 1794
55. I o a n n e s I V . filius S t e p h a n i 1 1807
56. Simeon I I . Popovits 1S09
57. N i c o l a u s . I L filius P e t r i V. G r i d . . . . 1815
58. I o a n n e s V. T h e o d o r o v i t s 1815
59. R a d u l a V I . filius R a d u l a e V. T e m p e . . 1825

A t q u e h a e c s u n t , Gomes I l l u s t r i s s i m e ! q u a e c i r c a b a n c
Ecclesiam a d n o t a r e p o t u i . P r a e s t i t i s s e m forte et m e l i o r a et
i l l u s t r i o r a , si A r c h i v o Ecclesiae, i n q u o tot v e n e r a n d a a n -
t i q u i t a t i s m o n u m e n t a a s s e r v a n t u r , u t i p o t u i s s e m ; et q u a e
n u n c s u s d e q u e i g n o r a n t i a e o r u m , q u i Ecclesiae p r a e s u n t ,
t a m q u a m i n u t i l i a b l a t t a r u m et t i n e a r u m p a b u l a d i s j i c i u n -
t u r ; et q u o r u m p r e t i u m a b illis i g n o r a t u r , n e q u e illis, q u i
his p r u d e n t e r u t i s c i r e n t et vellent c o n c e d u n t u r .

Tantum.
 Contribuţii la istoria revoluţiei lui Horia
de Virgil Ş o t r o p a

Este ş t i u t că c h i a r şi n u m a i c e r e r e a u n e i clase depose­

date şi m a l t r a t e , c u m e r a ţ ă r ă n i m e a r o m â n ă p e v r e m u r i ,
ca să i-se ia l a n ţ u r i l e robiei şi să fie p r i v i t ă ca fiinţă c u
d r e p t u r i fireşti, p u n e a î n m i ş c a r e î n t r e a g a ceată, şi î n t r e g
a p a r a t u l o p r e s o r i l o r s p e r i a ţ i . D a c ă î n s ă suferinţele robilor
d e s p e r a ţ i îi făceau pe aceştia s ă - ş i p i a r d ă c u m p ă t u l şi s ă se
dedea la excese, a t u n c i u r m a u cele m a i violente pedepse şi
acte de r ă s b u n a r e din p a r t e a s t ă p â n i t o r i l o r nemiloşi, c u m
s'a î n t â m p l a t şi d u p ă s u p r i m a r e a revoltei p o r n i t e de H o r i a
şi soţii săi.
P e n t r u a c u n o a ş t e în toate detaliile izvorul, c u r s u l şi
u r m ă r i l e u n e i s g u d u i r i sociale, c u m a fost revolta ţ ă r a n i l o r
în 1874, este n e c e s a r să se ia î n c o n s i d e r a ţ i e şi r e p e r c u r s i u -
nile dela p e r i f e r i a c a t a c l i s m u l u i , u n d e î n c ă pot ieşi la iveală
momente n o u ă şi i n s t r u c t i v e p e n t r u cercetători.
in N o r d - E s t u l A r d e a l u l u i , pe t e r i t o r u l regimentului
g r ă n i c e r e s c n ă s ă u d e a n , cu toate c ă p o p u l a ţ i a r o m â n ă e r a i n ­
f o r m a t ă d e s p r e toate cele ce se p e t r e c e a u î n M u n ţ i i A p u s e n i
Şi u r m ă r e a cu atenţie d e s f ă ş u r a r e a evenimentelor, n u se
poate c o n s t a t a î n acel t i m p v r ' o m i ş c a r e s a u î n c e r c a r e de i n ­
s u b o r d i n a r e , căci r a p o r t u r i l e de e x i s t e n ţ ă e r a u cu totul de
alta n a t u r ă , şi a c i d o m n e a severă disciplină m i l i t a r ă . D i m ­
potrivă î n s ă în cetatea B i s t r i ţ i i , î n c o n j u r a t ă n u n u m a i de
comune săseşti ci şi d e sate r o m â n e iobăgeşti, a p o i î n ţ i n u ­
turile î n v e c i n a t e ale B e c l e a n u l u i , Dejului, L ă p u ş t i l u i şi pe la
B a i a M a r e , s i t u a ţ i a e r a cu totul a l t a . B o i e r i i m a g h i a r i de
Prin satele r o m â n e ş t i , s p e r i a ţ i şi îngroziţi de veştile a l a r -
m f
i n t e , îşi p ă r ă s e a u moşiile cu castelele şi c ă u t a u a d ă p o s t
 160 VIRGIL ŞOTROPA

p r i n o r a ş e ; i a r S a ş i i bistriţeni, deşi a v e a u g a r n i z o a n ă , se
t e m e a u să n u fie a t a c a ţ i de R o m â n i i d i n î m p r e j u r i m e .
D e s p r e stările şi î n t â m p l ă r i l e de a t u n c i ne vorbesc
diverse acte şi s c r i s o r i , pe c a r i l e - a m găsit în vechea a r h i v ă
•bistriţană, şi d i n t r e c a r i pe câteva — m a i cu s e a m ă ordine
g u v e r n i a l e , s e m n a t e a p r o a p e toate de g u v e r n o r u l b a r o n S a -
m u i l B r u c k e n t h a l , c a n c e l a r u l D a v i d Szekely şi de s e c r e t a r u l
A d a m Veress — le public în î n t r e g i m e d i n motivul, că pe
unele n u le-am v ă z u t n i c ă i r i c o m u n i c a t e , i a r p e altele p u ­
blicate ori defectuos ori n u m a i î n e x t r a c t e şi regeşte.
î n c ă î n a i n t e de a p o r n i m i ş c ă r i m a i serioase, obser-
v â n d u - s e a g i t a ţ i a tot m a i vie a spiritelor, g u v e r n u l din
Sibiu c ă u t a să î n l ă t u r e şi c u r m e orice p r i c i n ă de i r i t a r e şi
a ţ â ţ a r e a p o p o r u l u i . Se iviseră a d i c ă p r i n t r e ţ ă r a n i i n d i ­
vizi suspecţi pe c a r i , b ă n u i ţ i cu i n t e n ţ i i subversive, toate
oficiile d i n ţ a r ă îi u r m ă r e a u cu cea m a i m a r e î n c o r d a r e şi
severitate, i m p u s e de g u v e r n .
I n t r e ordinele p r i m i t e de m a g i s t r a t u l b i s t r i ţ a n în a c e a ­
s t ă m a t e r i e , aflu pe u n u l din 26 S e p t e m v r i e 1784, î n c a r e
fiind vorba d e s p r e u n e m i s a r cu n u m e l e Salis, se zice că
acesta m a i ales în ţ i n u t u r i l e m ă r g i n a ş e î n c e a r c ă în p e r s o a ­
n ă şi p r i n i n t e r m e d i a t o r i să a m ă g e a s c ă p e m u l ţ i s u p u ş i ai
p r i n c i p a t u l u i ca să emigreze. P r o b a b i l i-a şi succes aceluia
să-şi c o n t i n u e a c t i v i t a t e a c l a n d e s t i n ă , căci la o r d i n m a i
î n a l t î n N o e m v r i e se p u b l i c ă u n p r e m i u de 100 galbeni p e n ­
t r u cel ce va p u n e m â n a pe Salis, pe a j u t o a r e l e sale ori p e
alţi s e d u c ă t o r i de felul lor.
Tot a s e m e n e a s u n t u r m ă r i ţ i indivizii suspecţi, s e m n a ­
l a ţ i ca f u g a r i d i n alte p r o v i n c i i şi o a m e n i p e r i c u l o ş i : A u -
gustin Freudenthal, I g n a z Cristian Hertzog şi Mihael
Schneider.
M a i î n g r i j i t o r î n s ă este faptul, că î n c u r s u l bunei Octom-
vrie în mod i n c o n s t a t a b i l a u s c ă p a t cu fuga din temniţele
H u n e d o a r e i robii: A v r a m Şoldea, Ştefan N e c ş a . T ă n a s e
R e r a şi Ştefan R e r a o r i g i n a r i dan L u p e n i , Tuon P a d e a din
R i u alb, losif I s e r u din V u l c a n şi M i h u ţ Groza din B ă n a t .
I a r la î n c e p u t u l lui N o e m v r i e se iveşte individul misterios
 CONTltlIWŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI IIORIA 161

Mihail F o p e r s k y , c a r e p u r t â n d c â t e o d a t ă u n i f o r m ă r u s e a ­
scă şi medalii, a d e m e n e ş t e pe ţ ă r a n i i r o m â n i să i n t r e î a
serviciu m i l i t a r s t r e i n .
Toate aceste incidente î n g r i j i t o a r e se î m p ă r t ă ş e s c ofi­
ciilor p r o v i n c i a l e cu p o r u n c a s t r i c t ă , ca numiţii indivizi
cum şi o r t a c i i l o r să fie p r i n ş i şi p r e d a ţ i c u r ţ i l o r m a r ţ i a l e .
I n 8 N o e m v r i e , c â n d î n comitatele H u n e d o a r a unită
cu Z a r a n d u l şi Alba i n f e r i o a r ă p o r n i s e r e v o l u ţ i a , guvernul
c o m u n i c ă a u t o r i t ă ţ i l o r din ţ a r ă că revolta „plebei valahe"
a t r e c u t la cele m a i violente a t r o c i t ă ţ i , şi s p r e a î m p i e d e c a
lăţirea c a l a m i t ă ţ i i , le s o m e a z ă s ă i a u r m ă t o a r e l e m ă s u r i de
precauţie:
1. F u n c ţ i o n a r i i s u p e r i o r i s ă r ă m â n ă î n c e r c u r i l e l o r şi
s ă n u cuteze a le p ă r ă s i , a v â n d grea răspundere.
2. Toţi oficianţii m a i mici s ă observe şi c o n t r o l e z e
strict m i ş c ă r i l e şi faptele f i e c ă r u i ţ ă r a n , i a r d e s p r e r e z u l t a t
imediat s ă r a p o r t e z e s u p e r i o r i l o r .
3. S u b g r a v ă p e d e a p s ă f u n c ţ i o n a r i i au să se reţină-
faţă cu ţ ă r a n i i d e l a orice s t o a r c e r e ilegală de b a n i , fie p e n ­
t r u s i n e fie p e n t r u ţ a r ă .
4. Dela toţi ţ ă r a n i i şi m a i cu s e a m ă dela supuşii sus­
pecţi s ă se a d u n e toate a r m e l e şi s ă se d e p u n ă la loc sigur
în cel m a i a p r o p i a t o r a ş o r i î n v r ' o cetate, şi n i c i d e c u m să.
n u se e x t r a d e e cuiva.
5. I n toate locurile u n d e se p r e p a r ă şi c o n s e r v ă praf de
Puşcă, s ă se i n t e r z i c ă strict v i n d e r e a a c e l u i a p r e c u m şi a.
plumbului.
6. S ă se d i s p u n ă î n toate comunele paznici, nu dintre
sătenii t i n e r i ci d i n t r e cei mai b ă t r â n i , c a r i s ă nu permită
trecerea d i n t r ' u n s a t î n t r ' a l t u l nici unui om necunoscut
fără p a ş a p o r t , ci să-1 ducă la vr'un proprietar din loc, o r i
la p r e o t o r i l a un m e s e r i a ş pentru p a z ă p â n ă la constatarea,
ulterioară.
7. I n t â m p l â n d u - s e a t â t în a n u l trecut c â t şi în cel o u -
r e n t o m u l ţ i m e de hoţii, oficianţii au să facă investigaţii
î n fiecare s a t şi s ă constate, c a r i d i n t r e s ă t e n i au absent**
Anuarul Inst. de ist. 11
162 VIRGIL ŞOTUOPA

şi u n d e ş i la cine a u p e t r e c u t ; a p o i s ă n u - i libereze p â n ă
ce n u se vor legitima.
8. Cât t i m p vor d u r a m i ş c ă r i l e ţ ă r a n i l o r , oficianţii î n ­
v e c i n a ţ i a u s ă stea î n c o n t i n u u contact s p r e a l u a m ă s u r i l e
necesare.
9. D r u m u r i l e şi p o d u r i l e să se ţ i n ă în s t a r e b u n ă , i a r
cele s t r i c a t e să se r e p a r e .
I n i n t e r e s u l s i g u r a n ţ e i oficianţii s u n t responsabili p e n ­
t r u o b s e r v a r e a s t r i c t ă a t u t u r o r dispoziţiilor.
I m e d i a t d u p ă p r i m i r e a a c e s t u i ordin, m a g i s t r a t u l B i s ­
t r i ţ i i a şi l u a t dispoziţia, ca î n a i n t e de toate c ă p i t a n u l o r ă ­
şenesc S c h o e p p să constate n u m ă r u l şi felul a r m e l o r din
p r ă v ă l i i l e n e g u s t o r i l o r , a p o i să s t r â n g ă dela „ V a l a h i " toate
a r m e l e . C ă p i t a n u l r a p o r t e a z ă că a găsit Ia n e g u s t o r i i : l o h .
H e r t z o g 10 pistoale, F r . S c h u s t e r 1 p u ş c ă şi 2 pistoale, Sim.
S c h m i d t 7 p i s t o a l e şi o sabie, Gottfried B i n d e r 4 pistoale şi
2 săbii, l o h . S c h a n k e b a n k 2 p u ş t i 1 pistol, 1 sabie, l o b . R e -
g i u s 1 p u ş c ă , 10 pistoale şi 2 s ă b i i , Georg R a u p e n s t r a u c h 1
p u ş c ă şi 2 pistoale, D a n . Wolf 2 p u ş t i , 12 pistoale, 1 sabie,
E m . N o w a k 8 pistoale. I a r p u ş t i s'au l u a t dela u r m ă t o r i i
„ V a l a h i ostezeni" (locuitori î n m a h a l a l e ) : D o u ă d e la
I s t r a t e , i a r câte u n a de la Macavei, Lica, l o s i p , O n u S t ă ­
v a r , P a s c u , S i m i o n a F a n ţ i şi Oniga P a r a s c h i .
V ă z â n d că r ă s c o a l a ţ ă r a n i l o r i a p r o p o r ţ i i tot m a i m a r i ,
g u v e r n u l p u b l i c ă c u d a t a 11 N o e m v r i e 1784, î n r o m â n e ş t e ,
Următorul ordin*, denumit „patentă":
N o i a preaosfinţitei c h e s a r o - c r ă e ş t i i şi apostoleştii M ă ­
r i r i al D o m n u l u i D o m n Iosif a l doilea, d i n m i l a lui D u m n e ­
zeu a l e s î m p ă r a t u l R â m l e n i l o r p u r u r e a p r e a p o d o b n i c ,
c r a i u l u i ţ ă r i l o r nemţeşti, u n g u r e ş t i şi al B o h e m i i , al m a r e -

*) O r d i n u l t i p ă r i t pe h â r t i e g r o a s ă , cu l i t e r e cirilice, p r e ­
c u m şi a l t e t r e i o r d i n e c a r i v o r u r m a , se p u b l i c ă aci — cu o m i ­
t e r e a l u i ti f i n a l — î n t r a n s c r i e r e a ce a b i n e v o i t s'o f a c ă d l prof.
u n i v . Nic. D r ă g a n u . I n „ R e v o l u ţ i a l u i H o r i a " de Nic. D e n s u ş i a u u
a f l ă m o r d i n u l t r a d u s în p a r t e d i n t e x t l a t i n ; i a r î n „ R e v i s t a
A r h i v e l o r ' - No. 3 d i n 1926 dl A n d r e i V e r e s s p u b l i c ă r e g e s t e l e
ordinelor.
 CONTRIBUŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI II01UA 163

lui p r i n ţ i p al A r d e a l u l u i şi a s p â n u l u i S ă c u i l o r , î n m a r e l e
p r i n ţ i p a t a c e s t a a l A r d e a l u l u i crăesc G u b e r n i u m t u t u r o r a şi
fieşte c ă r o r a r ă z v r ă t i t o r i l o r R u m â n i , şi celorlalţi c ă r o r a s ă
cuvine, şi c ă r o r a a c e a s t a s ă va vesti. R a c e şi g r i j n i c ă î n ­
toarcere.
N u f ă r ă de g r e a m â h n i r e a u î n ţ ă l e s c r ă e s c u l G u b e r -
nium în ce chip u n i i d i n N e a m u l R u m â n e s c , p r i n m i n c i u ­
nile şi î n ş ă l ă c i u n i l e a u n o r a voitori d e r ă u şi c ă p e t e n i i a
•răutăţilor ce să n u m e s c V ă t a f i s a u p o v ă ţ u i t o r i , fiind î n ş ă -
laţi, p r e a grele r ă u t ă ţ i a r face, şi a d u c â n d u - v ă la olaltă,
toate celea, m a i v â r t o s casile D o m n i l o r şi a N e m i ş i l o r s u p t
acest î n p r i l e j l e - a r r ă s i p i şi l e - a r pustii, ca c â n d lor d e l a
cei m a i m a r i a i s ă i li s ' a r fi dat s p r e a c e a s t a p o r u n c ă . I a r ă
fiindcă voinţa a p r e a î n ă l ţ a t u l u i î m p ă r a t n e v ă t ă m a t şi
chiar a c e a s t a ieste, ca fieşte c a r e î n linişte c a s a sa să şi-o
•chivernisească, şi fiind şi a c e a s t a a d e v ă r a t ă , p r e c u m c ă
î n ă l ţ a t u l î m p ă r a t i o a r t e cu m a r e g r e o t a t e va suferi, şi p e
unii ca aceia c a r e a s c u l t ă r i i n u s ă vor s u p u n e , c a pe nişte
r ă z v r ă t i t o r i , şi ceia ce t u r b u r ă p a c e a şi l i n i ş t e a cea de obşte
cu p r e a g r e a p e d e a p s ă îi va pedepsi, p e n t r u aceia d a r ă acest
crăesc G u b e r n i u m c u n u m e l e p r e a î n ă l ţ a t e i î n p ă r ă ţ i i , t u t u ­
r o r a şi fieşte c ă r o r a voao ceice u m b l a ţ i a r ă z v r ă t i şi a t u r ­
n u r a liniştea de obşte s u p t g r e a p e d e a p s ă v ă p o r u n c e ş t e ,
ca voi să v ă î n t o a r c e ţ i cu inimile voastre, şi s ă v ă t r a g e ţ i
la ca silo voastre, şi de-ţi a v e a î n p r o t i v a c ă r u i a p o n o s l u s a u
p l â n s o a r e , n o a o c r ă e s c u l u i G u b e r n i u m s ă ne-o a r ă t a ţ i , şi
ñ o i fieşte c ă r u i a d r e p t a t e a s a o vom sluji, şi-i vom face î n ­
destulare, şi a ş a oui a c e a s t ă a s c u l t a r e şi p l e c a r e a v o a s t r ă , e r -
t a r e a faptelor v o a s t r e ş i g r a ţ i e a d e c ă m i l ă a preaosfinţitei
m p ă r ă ţ i i s p r e voi a o t r a g e v ă veţi î n v r e d n i c i ; i a r ă de n u
T,
e t i face a c e a s t a , şi n u v ă veţi p l e c a aceştii p o r u n c i , să ştiţi
cu a d e v ă r a t a c e a s t a , c ă voi ca n i ş t e r ă z v r ă t i t o r i -şi rebeli şi
n e c r e d i n c i o ş i a î n ă l ţ a t e i î m p ă r ă ţ i i s u p u ş i v ă v ă (sic) veţi
Socoti, şi cu s i l n i c ă şi î n a r m a t ă m â n ă p r i n mulţimea: e a t a -
nelor v ă veţi î n f r â n a . S'au dat î n Sibiiu 11 zile a lui N o -
'«nivrie 1784.
B. S. de B r u c k e n t h a l Gub. D a v i d Szókely c a n e . A n t o n •
•Horváth secr. 11*
104 V1HGIL ŞOTROPA

I n s c r i s o a r e a , c a r e însoţeşte a c e a s t a p a t e n t ă , g u v e r n u l
o r d o n ă m a g i s t r a t u l u i din B i s t r i ţ a s ă facă p u b l i c a ţ i i l e ne­
toate satele, şi fiind el r e s p o n s a b i l p e n t r u tot ce se î n t â m p l ă
î n D i s t r i c t u l s ă u , îl s o m e a z ă s ă u r m ă r e a s c ă cu a t e n ţ i e pe
p r i m a r i i şi j u r a ţ i i satelor, deoarece s'a c o n s t a t a t că î n unele
•locuri c h i a r a c e ş t i a a u fost a u t o r i i r ă s v r ă t i r i l o r .
I n t r ' a c e e a r ă s c o a l a ţ ă r a n i l o r î n loc s ă c o n t e n e a s c ă se
tot a g r a v a , şi a t r o c i t ă ţ i l e comise î n p ă r ţ i l e a p u s e n e ale p r o ­
vinciei se ţ i n e a u l a n ţ . G u v e r n u l vorbeşte iîn a l t ă s c r i s o a r e a
sa d i n 11 N o e m v r i e d e s p r e „ f u r o r plebis v a l a c h i c a e " şi de-
„ r a b i e s s e d i t i o s o r u m " , şi cu cea m a i m a r e î n g r i j o r a r e i m *
p u n e f u n c ţ i o n a r i l o r , boierilor, locuitorilor din o r a ş e şi di­
verselor c o m u n i t ă ţ i s ă u r m ă r e a s c ă zi şi n o a p t e cu cea m a i
m a r e î n c o r d a r e toţi p a ş i i „plebei v a l a h e " , s ă p u n ă m â n a
p e cei s u s p e c ţ i şi periculoşi, p e e m i s a r i şi i n c e n d i a r i , să-
d e s c o p e r e orice c a n v e n t i c u l e f u n c ţ i o n a r i l o r s u p r e m i şi co-
m a n d e l o r m i l i t a r e ; c a p e n t r u m e n ţ i n e r e a s i g u r a n ţ e i şi l i ­
niştii publice să se p o a t ă l u a i m e d i a t toate m ă s u r i l e de a p ă ­
r a r e . I a r î n s c r i s o a r e a d e la 21 N o e m v r i e a d a u g e că faţă
de a u t o r i i r ă s v r ă t i r i l o r se vor a p l i c a legile m a r ţ i a l e , şi faţă
de cei r ă s v r ă t i ţ i se va p r o c e d a ou cea m a i m a r e severitate.-
I n ţ i n u t u l B i s t r i ţ i i n u se î n t â m p l a s e n i m i c î n g r i j i t o r ,
şi c u t o a t e a c e s t e a o m u l ţ i m e de boieri şi p r o p r i e t a r i m a ­
g h i a r i , p ă r ă s i n d u - ş i moşiile, c ă u t a u scut î n t r e z i d u r i l e a c e ­
stui o r a ş săsesc. D i n actele p ă s t r a t e a f l ă m c a z u l r e m a r c a b i L -
că î n t r e alţii se r e f u g i a s e r ă cu familiile l o r la B i s t r i ţ a u r ­
m ă t o r i i m a g n a ţ i : conţii D o m i n i c Bethlen de I k t â r şi I o a n
Bethlen, F r a n c a s e F o l d v â r i , b a r o n i i S a m u i l K e m e n y de M.
Gy. M o n o s t o r şi I g n a t i u s B u d n y â n s k i de Bezer, conţii N i - -
colae şi D a n i e l de Bethlen, contesa G r i s t i n a W a s s v ă d u v a
b a r o n u l u i N i c o l a e K e m e n y , şi contesa I u l i a n a W a s s v ă d u v a
contelui A l e x i u B e t h l e n .
Aceşti boieri a d r e s a r ă d i n B i s t r i ţ a tîn 16 N o e m v r i e
1784 o r u g a r e c ă t r e g u v e r n u l t r a n s i l v a n , al cărei c o n ţ i n u t
este a c e s t a : Aflând din diverse r a p o a r t e d e m n e de crezare*
despre calamitatea care, iscată în judeţul Hunedoarei, e
g a t a s ă î n t r e a c u m cu silnicia b a n d e l o r hoţeşti şi în m ă r i m —
 •CONTRIBUŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI HORI A 165

l a i e l e a c e s t u i p r i n c i p a t ; s u b s e m n a ţ i i , p e n t r u de a n e m â n ­
t u i viaţa p r o p r i e , a soţiilor şi copiilor n o ş t r i , ne-am- r e f u ­
giat î n a c e a s t ă cetate a B i s t r i ţ i i . F i i n d î n s ă o r ă ş e n i i de aci
foarte î n g r i j u r a ţ i de i v i r e a m i ş c ă r i l o r s i m i l a r e p â n ă î n i m e ­
diata vecinătate; apoi constând g a r n i z o a n a militară n u ­
m a i d i n t r ' o c o m p a n i e c a r e nici pe d e p a r t e n u e suficientă
pentru î n l ă t u r a r e a pericolului ameninţător; r u g ă m pe m ă ­
r i t u l g u v e r n , s ă se î n d u r e a-se î n g r i j i de s i g u r a n ţ a n o a s t r ă ,
cu a t â t m a i v â r t o s căci d u p ă c u m a m înţeles, c h i a r şi a c ­
t u a l a g a r n i z o a n ă a p r i m i t o r d i n u l să stea g a t a de p l e c a r e .
Apoi n u va fi n u m a i î n folosul s i g u r a n ţ e i n o a s t r e , ci şi î n
al o r a ş u l u i , d a c ă g u v e r n u l va o r d o n a s ă se ţ i n ă t â r g u r i l e
s ă p t ă m â n a l e a f a r ă , şi n u în i n t e r n u l o r a ş u l u i . I n sfârşit n e
r u g ă m s ă binevoiţi a a m i n t i p ă r i n t e ş t e m a g i s t r a t u l u i să n e
î n t i n d ă tot s p r i j i n u l . C e r e m scut şi a j u t o r â n g r i j a ţ i i .şi
triştii s u b s e m n a ţ i .
La aceste i m p l o r ă r i g u v e r n u l scrie î n 22 N o e m v r i e
m a g i s t r a t u l u i , ca î n c o n f o r m i t a t e cu cele o r d o n a t e p r i v i t o r
l a a s i g u r a r e a o r d i n e i şi liniştei publice, s ă ofere s p r i j i n u l
necesar s u p l i c a n ţ i l o r .
Se vede î n s ă că n u toţi boierii f u g a r i o b s e r v a u con­
d u i t a , c u c a r e a r fi d a t o r i t o r a ş u l u i şi o r ă ş e n i l o r , s u p t a
c ă r o r o c r o t i r e «feteau. Ca p i l d ă c a r a c t e r i s t i c ă r e p r o d u c aci
jalba m a i s t r u l u i c r o i t o r Georg B o h n a d r e s a t ă î n 22 N o -
-emvrie 1784 m a g i s t r a t u l u i B i s t r i ţ i i . I a t ă - o :
Cinstit M a g i s t r a t , L a m u l t e r u g ă r i , p e r s u a s i u n i şi p r o ­
m i s i u n i ale contelui F ô l d v â r i , î n a i n t e cu d o u ă l u n i i - a m
J
ă s a t ca doică pe fiica m e a cu e x p r e s a condiţie s ă fie b i n e şi
c o r e s p u n z ă t o r î n t r e ţ i n u t ă , şi pe l â n g ă leafa f i x a t ă contele
s
â fie d a t o r a-se î n g r i j i de o altă doică p e n t r u copilul fetei
m ele. V e n i n d u - m i d e l à a c e a s t a m u l t e p l â n s o r i , a n i c ă l ă t o r i t
în p e r s o a n ă l a conte î n I d a m a r e , u n d e a m aflat că p l â n s u ­
rile fetei mele s u n t m o t i v a t e ; deci ca b u n i c milos, după
n o u ă făgădueli ale contelui, m i - a m l ă s a t fiica acolo, i a r pe
n
e p o t l - a m a d u s la b u n i c ă - s a ca să-1 î n g r i j e a s c ă ea,
"De c u r â n d s'a î n t â m p l a t apoi fuga t r i s t ă a m a g n a ţ i l o r
Şi nobililor, c a r i l o c u i a u î n ţ i n u t u l n o s t r u şi acest F ô l d v â r i
166 VIRGIL ŞOTROPA

a fost p r i m u l d i n t r e refugiaţi. I n t i m p u l cât a s t a t î n B i s ­

t r i ţ a m i s'a p l â n s fiica m e a că, d e c â n d groful a n ă i m i t c*-
e c o n o a m ă , ea e î n t r e ţ i n u t ă şi m a i r ă u î n r â n d c u ceilalţi s e r ­
vitor. Multele t â n g u i r i m ' a u d e t e r m i n a t î n s f â r ş i t s ă m e r g
a z i î m p r e u n ă cu fata l a conte s p r e a-i cere l ă m u r i r i . I n loc
s ă fie î n s ă a s c u l t a t e p l â n g e r i l e m e l e şi ale fetei de c ă t r e
groful, c a r e c h i a r se friza, a c e s t a î m i dete o p a l m ă z d r a ­
v ă n ă şi m ă a r u n c ă p e u ş ă a f a r ă . I e ş i n d a p o i şi fata l a m i n e
î m i s p u s e că groful i-a s t r i g a t aceste vorbe: „ N ' a r e s ă - m i
p o r u n c e a s c ă n i m e n i î n B i s t r i ţ a . E u s u n t u n cavaler, i a r
S a ş i i şi u r ş i i n e m ţ e ş t i s u n t c e p a r i s i m i ş e i ; şi d a c ă t a t ă l t ă u
m a i v i n e o d a t ă încoace, a t u n c i l a s s ă - i m ă s o a r e p a t r u a r ­
g a ţ i d e a i m e i 24 beţe, o r i s ă - i t r a g ă c u pistolul u n glonţ
în cap."
I n n ă d e j d e a că c i n s t i t u l m a g i s t r a t este p ă r i n t e l e şi
o c r o t i t o r u l cetăţenilor n o ş t r i , şi c ă m a g n a ţ i i r e f u g i a ţ i a c i —
a s e m e n e a o r ă ş e n i l o r , c a r i v a l o r e a z ă d o a r m a i m u l t decât
f u g a r i i — s u n t d a t o r i s ă asculte d e p o r u n c i l e lui c a de ale
s u p e r i o r i l o r n o ş t r i ; s u b s e m n a t u l , ca c e t ă ţ e a n a l a c e s t u i o r a ş ,
c a r e îşi plăteşte cu c r e d i n ţ ă b i r u r i l e c ă t r e d o m n u l terii,
m ă r o g cu u m i l i n ţ ă c a î n b a z a motivelor p r e c e d e n t e c i n s t i ­
t u l m a g i s t r a t s ă - i n i p r o c u r e satisfacţie, ori d a c ă aceasta
n ' a r fi posibil, s ă - m i d e a l i b e r t a t e a ca s ă r i d i c a c u z ă î m ­
p o t r i v a contelui la i n s t a n ţ e l e s u p e r i o a r e .
A m slujit M a i e s t ă ţ i i sale ca s o l d a t credincios, şi în*
t i m p u l a n i l o r m e i d e serviciu î n c ă n i c i o d a t ă n ' a m fost t r a ­
t a t î n m o d a t â t de r u ş i n o s d e . c ă t r e v r ' u n ofiţer de ştab —
c a r e a v e a m a i m u l t d r e p t s ă - m i p o r u n c e a s c ă —, şi c h i a r
şi d u p ' a c e e a n i c i o d a t ă n ' a m fost i n s u l t a t a ş a ca din p a r t e a
a c e s t u i grof.
I n sî'ârşit protestez î m p o t r i v a e x t r u d ă r i i obiectelor
a p a r ţ i i t o a r e contelui î n a i n t e de ce m ă voi fi r ă f u i t complet.'
cu dânsul.
Gu d a t a 16 N o e m v r i e g u v e r n u l îi î m p ă r t ă ş e ş t e m a g i ­
s t r a t u l u i b i s t r i ţ a n u r m ă t o a r e l e : P l e b e a v a l a h ă s'a dedat a—
c u m l a desfrâu şi d i s c o n s i d e r â n d legile divine şi u m a n e r ă ­
z v r ă t i ţ i i a u o m o r î t p e m u l ţ i nobili p r i n ş i pe l a casele lor, ş i
 CONTRIBUŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI HORIA 167
I-

a u jefuit sculele a c e s t o r a , p r e c u m şi ale a l t o r a , c a r i îşîmân-

t u i s e r ă v i a t a cu fuga. C o n f o r m î n ş t i i n ţ ă r i l o r p r i m i t e se
p o a t e b ă n u i că m ă r g ă r i t a r e l e , obiectele d e a u r , a r g i n t , a r a ­
m ă ş i zinc, a p o i h a i n e l e , m ă t ă s u r i l e şi a l t e s c u m p e t u r i , n e -
fiindu-le de folos, v o r î n c e r c a s ă le v â n d ă în oraşele şi c o ­
mitatele î n v e c i n a t e . P e n t r u a c e e a s ă p u b l i c a ţ i î n cercul
D - V o a s t r e ca mu c u m v a v ' r u n V a l a h s ă c u m p e r e d i n o b i e c ­
tele î n ş i r a t e aci, căci ele i m e d i a t se pot c o n s t a t a . I n c a z u l
a c e s t a obiectele s ă se i a dela ţ ă r a n i şi s ă se consemneze în
mod p r e c i s , i a r v â n z ă t o r i i a u s ă fie s t r i c t i n t e r o g a ţ i , şi p e
celce c a d e b ă n u i a l a , a r e s ă fie ţ i n u t sub severă p a z ă .
Tot c a m a c e s t e a se r e p e t ă şi î n s c r i s o a r e a din 18 N o -
emvrie, î n c a r e se m e n ţ i o n e a z ă obiectele şi d o c u m e n t e l e
f u r a t e dela familia T o r o c z k a i d^n S â n g e o r z u l T r ă s c ă u l u i ;
i a r î n 6 D e c e m v r i e g u v e r n u l t r i m i t e lista obiectelor r e c l a ­
m a t e d e grofii S i g i s m u n d şi L a d i s l a u K u n din Geoagiul de­
jos, a d i c ă : î n t r e a g a l o r a r h i v ă f a m i l i a r ă , diferite obiecte
d e a r g i n t p ă s t r a t e á n t r ' o l a d ă , m ă r g ă r i t a r e şi alte s c u m p e ­
t u r i femeieşi, o l a d ă c u l i n g e r i e , t r e i r o c h i i s c u m p e : u n a d e
catifea, a l t a c u s u t ă c u fire de a u r , a t r e i a cu fire de a r g i n t .
U r m e a z ă p a t e n t a g u v e r n i a l ă N r . 10.753 cu d a t a 18 N o -
emvrie, pe care magistratul Bistriţii o primeşte însoţită d e
o r d i n u l , că juzii şi j u r a ţ i i s a t e l o r c a r i vor u r m a şi a s c u l t a
pe r ă z v r ă t i t o r i vor fi pedepsiţi cu m o a r t e ; m a i d e p a r t e , c ă
p u b l i c a r e a s ă se facă de c ă t r e d r e g ă t o r i c u e v e n t u a l u l a j u ­
t o r a l b i r ă i l o r d o m n e ş t i , a ş a că p r i n p r e o t u l s a t u l u i să i-se-
e x p l i c e f i e c ă r u i ţ ă r a n c o n ţ i n u t u l o r d i n u l u i , a p o i să fie î n ­
t r e b a t d a c ă 1-a înţeles, î n sfârşit fiecare ţ ă r a n s ă s e m n e z e
o r d i n u l ori s ă confirme cu p u n e r e a degetului.
T e x t u l o r i g i n a l a l acestei p a t e n t e — c u o m i t e r e a i n t i t u ­
l ă r i l o r obişnuite şi a s e m n ă t u r i l o r —• este u r m ă t o r u l :
F i i n d că î n t r u t u r b u r a r e a şi r ă s v r ă t i r e a de a c u m a a
u n o r a dintre R u m â n i , care s'au cufundat întru toată f a ­
c e r e a de r ă u , s ' a r fi î n ţ e l e s c u m c ă î n t r u celelalte p r e a
grele r ă u t ă ţ i , p e n t r u ca r ă u t a t e a a c e a s t a m a i încolo d i n
zi î n zi s ă s ă s p o r e a s c ă , şi a c e s t prilej l - a r fi aflat şi l - a r
u r m a , ca n e b u n a a c e i a a t u r b u r ă t o r i l o r şi a rebelişilor a d u -
168 VIRGIL ŞOTROPA

nare, prin trimişii săi corifei sau inşălători şi spre rău în-
demnători, norodul ce întru acestea răutăţi s'au întinat cu
minciuni numai din capul lor gândite, nu fără de a sa şi
acelora ce cred minciunile acestea grea perire, spre această
de toată urâciunea vrednică insoţire, din sat în sat i-ar
chiema, şi ar sili a-i trage cătră sine; aşa dară ca nu cum­
va această răutate să sporească lînainte, şi şi alţii, carii fără
de aceia despre credinţa sa cătră Craiu şi cătră ţară sânt
bine cunoscuţi, la nefericirea aceasta să cază; Tuturora vă­
zătorilor aceştiia cu numele crăescului Gubernium de ştire
să face, cum că fieşte cine, care aceşti feliu de oameni ce
umblă în rândul acestui feliu de înşălăciune şi dezmântare
ce sânt prea tare oprite, îi va prinde, şi prinşi îi va duce şi
îi va da la cea mai de aproape tablă, îşi după ce să vor
ceroa sau să vor pune supt întrebare, şi se vor afla cum că
chiar dintre cei înşălători ar fi fost, unul ca acela lângă
dreptatea şi credinţa sa care cătră craiu şi cătră ţară s-au
arătat, frumoasă răsplătire în treizeci de florinţi ungureşti
pentru fieşte ce faţă ca aceasta deschilinit fără de nici o în­
doială va dobândi. Iară de cumva vreun comunitaş adecă
vreun sat la atâta îndărătnicie ar veni, ca pre acei înşălă­
tori i-ar cuprinde, şi cui minciunile si desmântările acelora
s'ar răbda pe sine a să birui şi a să înşăla, să ştie un sat ca
acela cumcă birăul satului cu trei lângă sine după legile
ţării fără de nici o nădejde a mai dobândi viiaţă în ţapă
să va trage. S'au dat în Sibiiu 18 zile Noemvrie anul 1784.
Pare că, dintre toate, acestei patente i-s'a atribuit cea
mai mare importanţă, deoarece într'un act separat al ma­
gistratului bistriţan se face în 24 Noemvrie 1784 această
declaraţie: Patenta Nr. 10.753 din 18 c. privitoare la Va­
lahii răsvrătiţi a publicat-o magistratul de două ori în 23
şi 24 c. şi a explicat conţinutul ei tuturor şi fiecăruia din­
tre Valahii locuitori în mahalalele oraşului; ceeace confir­
mă cu subscriere şi cu semnul degetului subscrişii: Popa
Iuon paroh, Popa Leonte, Vasile Moldovan, Nechita Ghin- 4
dan, Man Grigore, Oniga Ursul, Iuon Petruţa, Hodnog Si-
mion, Petru Telcean, Grigore Dabija şi Grate David.
 CONTRIBUŢII LA IS-TORIA REVOLUŢIEI LUI II0R1A 169

Privitor la supunerea, cu care datoresc iobagii stăpâ­

nilor şi slujbaşilor acestora, apoi la robotele de prestat, gu­
vernul publică • în 22 Noemvrie cu Nr. 10.874 această pa­
tentă :$L
Cu mare neplăcere a înţăles crăescul Gubernium în ce
chip unii oameni, după ce s'au auzit în toate părtue răzvră­
tirea aceia care s'au rădicat despre partea a unora dintre
Rumâni nu fără de grele siltncii (sic = „silnicii"), n'ar
vrea mai mult a mai asculta şi împlini voia şi porunca tis­
turilor şi a domnilor săi precum sânt datori; nici ar vrea a
plini slujbele care sânt hotărâte prin legi şi porunci înpără-
teşti, şi nu s'ar îndoi a arăta semne de neascultare;
Pentru aceasta Crăescul Gubernium după datoria ce
i s'au dat dela înălţata împărăţie a purta de grijă şi a lua
seamă, vrut-au pre toţi cărora să cuvine cu numele prea-
înălţatei înpărătii a-i dojeni şi a le porunci, ca nu numai
în linişte şi în odihnă după poruncile crăescului Gubernium
să se contenească şi să nu să însoţească, supt grea pe­
deapsă ce s'au hotărît întru acelea patenşuri, cu acei în-
vrăjbitori, sau să îndrăznească a primii corifeii acelora,
adecă pe ceia ce umblă a dezmânta oamenii, ci şi încă cu
toată ascultarea şi plecarea să fie cătră tisturi şi cătră
•domnii locurilor, şi obicinuitele slujbe precum prin lege
s'au hotărît şi s'au poruncit deplin şi fără nici o împotri­
vire să le îndeplinească, de nu li voia să cază la grea pe­
deapsă. Dat în Sibiiu 22 zile Noemvrie anul 1784.
Tot în 22 Noemvrie guvernul împărtăşeşte magistratu­
lui că pentru susţinerea ordinei şi liniştei publice să se
pună în înţelegere cu comándele şi oficiile militare, cari
prin patrule vor controla populaţia.
Iar în 23 Noemvrie cu Nr. 10.944 se publică a patra
patentă a guvernului, în care se stabileşte o remuneraţie
pentru prinderea capilor revoltei. Ea are următorul con»-
ţinut:
Dupăce au înţăles preaosfinţita crăeasca şi apostoleasca
Mărire acea fără de lege şi plină de răutate turburare ce
s'au făcut în unele locuri prin oare care dintre Români,
170 VIRGIL ŞOTROPA

a ş i j d e r e a şi alte foarte grele s â l n i c i i şi r ă p i r i , p r e c u m m i ­

lostivire a u p o r u n c i t c ă f ă r ă de z ă b a v ă şi f ă r ă de n i c i o
m i l ă p e u n i i t u r b u r ă t o r i ca a c e i a s ă - i p e d e p s e a s c ă , a ş a p r e a
c u m a r e m i l ă a u h o t ă r î t ca t r e i s u t e de galbeni cinste, s a u
c u m s ă zice colac, s ă i-să dea l a u n u l ca acela, c a r e p r e
u n u l s a u a l t u l d i n t r e corifei, a d e c ă d i n t r ' a c e i a c a r e s â n t
c ă p e t e n i i şi î n d e m n ă t o r i a c e ş t i i a r ă u t ă ţ i , îl va p r i n d e şi
p r i n s îl v a d a î n a i n t e .
Aceasta d a r ă preamilostivă a înălţatei înpărăţii rezo­
luţie s a u h o t ă r î r e d i n p o r u n c a î n p ă r ă ţ i i sale c r ă e s c u l Gu-
b e r n i u m , p r i n acest P a t e n ş , t u t u r o r a c ă r o r a s ă cuvine
v r u t - a u a o face de ştire. D a t î n Sibiiu 23 zile N o e m v r i e
a n u l 1784.
C u m a m i n t i s e m , l a î n c e p u t o r g a n e l e publice î n c ă a u
comis acte de o r o a r e lovind c u pedepse excesiv de grele n u
n u m a i pe vinovaţi, ci c o n f o r m c o n s t a t ă r i l o r u l t e r i o r e şi pe-
m u l ţ i o a m e n i n e v i n o v a ţ i . De aceea î m p ă r a t u l Iosif I I a o r ­
d o n a t î n 22 N o e m v r i e s ă fie s u p r i m a t p a s a j u l o r d i n u l u i a n -
t e r i t o r , î n c a r e se zice că i n s t i g a t o r i i l a r e v o l t ă s ă fie p e ­
depsiţi c o n f o r m legilor m a r ţ i a l e .
D i n t r e actele a r h i v e i b i s t r i ţ e n e p r i v i t o a r e la m i ş c ă r i l e
r e v o l u ţ i o n a r e din 1784 m e r i t ă s ă fie m e n ţ i o n a t e a c i şi s c r i ­
sorile s c h i m b a t e î n t r e m a g i s t r a t e l e o r a ş e l o r B i s t r i ţ a , B a i a
S p r i e şi Cluj.
I n 2 Decemvrie p r i m a r u l ş i s e n a t u l din B a i a S p r i e îi
scrie m a g i s t r a t u l u i bistriţan acestea: Auzind despre ră­
scoala plebei v a l a h e d i n M u n ţ i i metaliferi t r a n s i l v a n i î m ­
p o t r i v a nobilimei, n e - a c u p r i n s o s p a i m ă î n g r o z i t o a r e aci
î n ţ i n u t u r i l e aceste m ă r g i n a ş e ale U n g a r i e i . S e zice că s ' a u
a d u n a t la 13.000 c o m i ţ â n d î n t o a t e p ă r ţ i l e c r u z i m i ; a u j ă -
fuit tot ce a u găsit d i n m e t a l , i a r celelalte obiecte l e - a u n i ­
m i c i t c u fier şi foc. N u v r e a u s ă c r u ţ e nici v i a ţ a copiilor
s u g ă t o r i şi, n e m a i a u z i t ă c r u z i m e , sfăşie şi pe feţii s m u l ş i
d i n p â n t e c e l e m a m e l o r . Celor m a i m a r i le scot ochii, sfăşie
p e cei orbiţi cu foc, i a r pe a l ţ i i îi t r a g d e vii î n ţ e a p ă . P o r ­
n i n d miliţie î m p o t r i v a lor, se zice că peste o m i e d i n t r e
a c e i sălbatici a u fost omoriţi, d a r locul a c e s t o r a l - a u u m p l u t
 CONTRIBUŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI HORIA 17J

alte şase mii. C i r c u l ă diferite svionuri d e s p r e c o n d u c ă t o r i i

lor. Ca s ă p u t e m l u a m ă s u r i , c u a j u t o r u l vecinilor a p r o ­
p i a ţ i , î m p o t r i v a h o r d e i hoţilor c a r i , c u m a u z i m , voesc s ă
asalteze minele, vă r u g ă m s ă n e i n f o r m a ţ i d e s p r e toate c i r ­
c u m s t a n ţ e l e , c a s ă n e p u t e m p r e g ă t i , căci a t â t a d m i n i s t r a ­
ţ i a m i n i e r ă c â t c h i a r ş i fiscul' cu tot d r e p t u l t r e b u e s ă p o a r t e
frică de a c e i a .
L a acestea m a g i s t r a t u l B i s t r i ţ i i r ă s p u n d e în 17 D e ­
cemvrie u r m ă t o a r e l e : D o m n i f r a ţ i şi s c u m p i p r i e t e n i ! T r i s t e
s u n t veştile ce n e sosesc zilnic d e s p r e violenţele n e î n t r e ­
r u p t e ale plebei v a l a h e din H u n e d o a r a ş i Z a r a n d c a r e c o ­
mite cele m a i înfricoşate m ă c e l u r i . S u n t cu a t â t m a i t r i s t e
şi a b i a credibile, c u cât a p u t u t s ă p o r n e a s c ă o astfel d e
furie î n t i m p u l cel m a i p a c i n i c c h i a r î n i n t e r i o r u l p r i n c i ­
p a t u l u i . C â n d a sosit la n o i p r i m a f a i m ă d e s p r e r e v o l t ă ,
g â n d u l la n e n o r o c i r e a a t â t de a p r o p i a t ă şi m a r e , la p e r i c o ­
lul i m i n e n t , n e - a î n g r o z i t i n i m a şi sufletul. Veştile s p u ­
n e a u c ă s ' a u a d u n a t o n e n u m ă r a t ă m u l ţ i m e din o a m e n i i cei
m a i n e t r e b n i c i , c a m 12 m i i , c u i n t e n ţ i a s ă n u se o p r e a s c ă
p â n ă ce n u vor o m o r î pe toţi b e i e r M ' m a g h i a r i . D u p ă c e s ' a u
l u a t a p o i de c ă t r e g u v e r n ş i de c o m a n d a g e n e r a l ă m i l i t a r ă
m ă s u r i l e necesare, cu c a r i a v e a s ă fie s u p r i m a t ă c u t e z a n ţ a
d e s f r â n a t ă a a c e s t o r n e m e r n i c i o a m e n i , şi p â n d i ţ i fiind şi
de m i l i ţ i a a c e s t u i p r i n c i p a t , a t â t g r ă n i c e r ă cât şi regulată,-
orî d i n c o t r o a r ieşi; a m s p e r a t că în s c u r t t i m p se v a p u t e a
r e p r i m a r ă s c o a l a . D i m p o t r i v ă î n s ă , d u p ă c e rebelii a u s ă ­
v â r ş i t m a r e l e m ă c e l d i n t â r g u l Devei, e r a a ş a d e p a r t e de ei
g â n d u l s ă se liniştească, î n c â t c h i a r şi fugăriţi, c o n s t i t u i n -
clu-se c u c ă p i t a n i sub c o m a n d a s u p r e m ă a u n u i p o p ă ( ! ) n u ­
mit H o r a , c a r e s p u n e p e f a ţ ă că. el e Regele Daciei, d i n n o u
s ' a u g r u p a t î n t r e i cete, d i n t r e c a r i — c u m se s p u n e — u n a
s'a p r e d a t , cealaltă s'a r e t r a s î n t r e m u n ţ i i dela T u r d a , u n d e
n u se p o a t e a p r o p i a n i c i miliţia, şi u n d e p â n ă a c u m n ' a i *
p u t u t fi a d u ş i la m i n t e s ă n ă t o a s ă ş i la a s c u l t a r e d a t o r i t ă
nici d u p ă c e M a i e s t a t e a s a le^a oferit g r a ţ i a r e .

S t â n d l u c r u r i l e astfel, v ă l ă s ă m să j u d e c a ţ i înţelepţeşte,
că o a r e n ' a v e m s ă n e t e m e m pe viitor cu tot d r e p t u l de-
172 VIRGIL ŞOTROPA

a c e i a c a r i n i c i p â n ă a c u m n ' a u p u t u t fi a d u ş i l a linişte?
I n t r e a l t e c r u z i m i m a i m u l t d e c â t b a r b a r e s ă v â r ş i t e de
ei — cu t o a t e că s u n t c a r i n e a g ă de a fi făcut a ş a ceva c a
p e v r u ' u n om t r a s î n ţ e a p ă î n c ă de viu să-1 a r u n c e î n foc
— c h i a r î n ş i ş i m ă r t u r i s e s c c ă a u comis o s i m i l a r ă f a p t ă fe­
roce c â n d â n t r ' u n sat, al c ă r u i n u m e n u ni-e c u n o s c u t ( l ) ,
p e v r e - u n om t r a s î n ţ e a p ă î n c ă d e viu să-1 a r u n c e î n foc
a p o i d e s p i c â n d u - i p â n t e c e l e îi l^au u m p l u t cu c ă r ţ i şi i a r ă ş
l-au cusut.
A r reclama lung timp e n a r a r e a t u t u r o r faptelor c r â n ­
c e n e de felul a c e s t a ; destul d a c ă a m i n t i m c ă a u jăfuit foarte
m u l t e castele boiereşti s i pe boieri i - a u omorît, i a r p ă r ţ i l e
acele ale p r i n c i p a t u l u i î n t r u a t â t a l e - a u devastat, î n c â t
t o a t e zac ca şi c â n d a r fi fost r u i n a t e şi d i s t r u s e de cel
m a i hidos r ă s b o i u . Vă p u t e ţ i c o n v i n g e d e s p r e a c e a s t a din
a c i a n e x a t u l e x t r a c t a l s c r i s o r i l o r ce n i s ' a u t r i m i s de c ă ­
t r e u n c ă p i t a n c a r e s t ă t u s e aci l a n o i î n g a r n i z o a n ă , î n u r ­
m ă a n s ă a fost d i s p u s cu c o m p a n i a s a î n a c e a p a r t e a p r o ­
vinciei.
D u p ă r ă s p u n s u l a c e s t a d a t s e n a t u l u i din B a i a S p r i e ,
s ă vedem a c u m s c r i s o a r e a din 19 D e c e m v r i e p e care B i s t r i -
t e n i i o a d r e s e a z ă m a g i s t r a t u l u i din Cluj:
F e l u r i t e veşti din i z v o a r e n e s i g u r e a f i r m ă c ă o c e a t ă
d e rebeli a f u r i s i ţ i a p ă t r u n s p â n ă î n a p r o p i e r e a Clujului şi
i n c e n d i i n d totul pe o î n t i n d e r e m a r e , p r e p a r ă n ă v ă l i r e a î n
p ă r ţ i l e i n t e r i o a r e ale provinciei. F a p t u l acesta n e u m p l e
i n i m a de griji, ş i c u a t â t m a i m u l t n e î n d e a m n ă să l u ă m
m ă s u r i d e a p ă r a r e î n f a ţ a p e r i c o l u l u i i m i n e n t , cu cât în
o r a ş u l n o s t r u a c u m se găseşte n u m a i o m i c ă garnizoană.
Deci r u g ă m p e cinstitul m a g i s t r a t s ă b i n e v o e a s c ă a n e t r i ­
m i t e u n r a p o r t fidel d e s p r e cele ce se î n t â m p l ă , ca la caz
d a c ă r e v o l u ţ i a s'a potolit, să fim scutiţi de frică z a d a r n i c ă ;
d a c ă î n s ă — de c e e a c e D - z e u să n e f e r e a s c ă — s i t u a ţ i a e a-
m e n i n ţ ă t o a r e , a t u n c i s ă n e p u t e m m a i b i n e î n g r i j i de sigu­
r a n ţ a noastră.
T o t o d a t ă , c u p r i n s de frica celor auzite, m a g i s t r a t u l b i -
•striţean se a d r e s e a z ă î n 21 Decemvrie g u v e r n u l u i a r d e l e a n cu
 CONTRIBUŢII LA ISTORIA REVOLUŢIEI LUI HORIA 17&

u r m ă t o a r e a r u g a r e : Nie-au sosit cele m a i triste veşti, c ă

t u r b a r e a plebei nelegiuite revoltate este î n c o n t i n u ă c r e ş t e r e
î n a p r o p i e r e a Clujului, a ş a că î n a c e a r e g i u n e — c u m s e
s p u n e — - 1 8 s a t e , c a şi date p i e r z ă r i i de c ă t r e cer, a u a p u c a t
a r m e l e b l ă s t ă m a t e . D i n acel motiv d e t a ş a m e n t u l c ă l ă r e ţ i l o r
din regimentul Savoya care-şi avea garnizoana în Distric­
t u l B i s t r i ţ i i , a plecat de aci fiind c o m a n d a t s p r e Cluj p e n ­
t r u î n ă b u ş i r e a t u r b u r a r i i acelor o a m e n i n e b u n i . P r i n f a p t u l
acesta n u n u m a i întreg Districtul bistriţan î m p r e s u r a t din
toate p ă r ţ i l e de V a l a h i , ci c h i a r î n s ă ş i cetatea B i s t r i ţ i i s t ă
d e s p o i a t ă d e g a r n i z o a n ă m i l i t a r ă , c ă c i de p r e z e n t î n ea se-
găseşte n u m a i o s i n g u r ă c o m p a n i e d i n r e g i m e n t u l Gyulai,
şi aceea f o a r t e r e d u s ă p r i n dislocări. Deci cu tot d r e p t u l n i
se s t r â n g i n i m i l e de frică, n u c u m v a s ă se î n t â m p l e c a şi î n
f a ţ a n o a s t r ă s ă se r i d i c e subit v r ' o ceată, m a i ales c ă de r e -
peţiteori s ' a n lăţit d e c ă t r e u r z i t o r i n e c u n o s c u ţ i faime, c a r t
p a r să p r e v e s t e a s c ă şi a c i r ă s c o a l ă . C r e s c â n d p e r i c o l u l d i n
zi î n zi, î n c â t î n c e p e m s ă n e t e m e m c ă n u v o m p u t e a fi
m â n t u i ţ i , n e r u g ă m c u u m i l i n ţ ă ca g u v e r n u l s ă i n t e r v i n ă
părinteşte pentru detaşarea unei garnizoane m ă c a r de-
t r e i c o m p a n i i n e m ţ e ş t i î n o r a ş u l n o s t r u , cu c a r e s ă se p o a t ă
înlătura primejdia ameninţătoare.
I n aceeaş zi, a d i c ă în 2 1 Decemvrie, m a g i t s r a t u l B i ­
striţii se î n d r e a p t ă şi c ă t r e n o u n u m i t u l c o m a n d a n t g e n e ­
r a l din Sibiu, l o c o t e n e n t - m a r e ş a l u l F a b r i s , c u o s c r i s o a r e
î n c a r e m a i î n t â i u îl s a l u t ă şi M i c i t ă l a o c u p a r e a noului
post ce i-s'a î n c r e d i n ţ a t d i n p a r t e a î m p ă r a t u l u i p e n t r u m u l ­
tele sale m e r i t e ; a p o i c o n t i n u ă astfel: S p r i j i n u l şi f a v o a r e a
M ă r i e i tale n e - a u fost p r e ţ i o a s e î n toate t i m p u r i l e , d a r m a t
cu s e a m ă de a s t ă d a t ă n i se p a r e foarte n e c e s a r ă , căci p e
l â n g ă t o a t ă liniştea p a c i n i c ă g u s t a t ă p â n ă a c u m , tot m a i
m u l t s u n t e m a m e n i n ţ a ţ i de c a l a m i t a t e a revoluţiei iscate î n
acest p r i n c i p a t , c a r e zilnic se î n t i n d e î n cerc m a i l a r g , şi
s u n t e m foarte î n g r i j u r a ţ i d u p ă p l e c a r e a e s c a d r o n u l u i d i n
r e g i m e n t u l de d r a g o n i S a v o y a , c a r e s t ă t u s e p â n ă a c u m î n
Districtul bistriţan.
D i n m o t i v u l a c e s t a n e l u ă m voia s ă V ă r u g ă m c u smerenie-
174 V1BG1L SOTIÎOPA

c a — ceeace s i g u r s p e r ă m — s ă V ă î n d r e p t a ţ i a t e n ţ i a s p r e
a c e s t ţ i n u t d e p ă r t a t d a r r ă m a s liniştit, şi s ă V ă î n d u r a ţ i a
o r d o n a ca d i n r e g i m e n t e l e p o r n i t e s p r e A r d e a l , cel p u ţ i n
trei c o m p a n i i , î n deosebi d a c ă a r fi n e m ţ e ş t i , s ă se d i s p u n ă
c a g a r n i z o a n ă a c i î n o r a ş u l n o s t r u . N ă d ă j d u i m că cu a -
c e a s t ă dispoziţie se va î m p i e d e c a a c ţ i u n e a t e m e r a r ă a plebei
v a l a h e , de c a r e s u n t e m î n c u n j u r a ţ i , şi v o m fi întru c â t v a
asiguraţi împotriva năvălirilor aceleia.
In s f â r ş i t l a 9 I a n u a r i e 1785 soseşte r ă s p u n s u l m a g i ­
s t r a t u l u i clujan, d a t a t d i n 28 Decemvrie 1784, c u u r m ă t o ­
rul c o n ţ i n u t : L a î n t r e b ă r i l e ce n i - l e p u n e ţ i , V ă î m p ă r t ă ş i m
c ă c e a t a V a l a h i l o r c r i m i n a l i , ce s ă v â r ş e ş t e fapte nelegiuite şi
inumane, mulţumită Domnului, n ' a pătruns p â n ă în oraşul
acesta, nici î n a p r o p i e r e a l u i ; n u m a i la d e p ă r t a r e de 6—8
miluri de a c i a comis diverse i n c e n d i e r i şi nemai auzite o-
m o r u r i şi orgii, i n s u l t â n d şi n e c i n s t i n d pe u n i i nobili, p e s o ­
ţiile şi fetele lor. D u p ă c e î n s ă la o r d i n m a i î n a l t ceata r e ­
voltaţilor d i n toate p ă r ţ i l e este î n c u n j u r a t ă de m u l t ă miliţie,
s p e r ă m că, l i p s i t ă de a l i m e n t e , c u a j u t o r u l D o m n u l u i v a fi
î m b l â n z i t ă p r i n foame şi a r m e , o r i va fi a r u n c a t ă în v a l u ­
r i l e stygice ( î n i a d ) .
Stampe privitoare la Istoria Românilor
de Ioan C. Băcilă

Lucrarea de fată nu este altceva decât o bibliografie a

gravurilor privitoare la luptele purtate de străini pe pămân­
tul României, ori la luptele purtate de Românit gravuri
pe-şi au însemnătatea lor istorică. Unele se găsesc sin­
guratice, scoase în acel timp pentru, a comemora o acţiune
•oare care, iar altele se găsesc în albume sau în cărţi. Aşa
-£jiun s e iprezintă, ele fac un tot care poate aduce p con­
tribuţie foarte preţioasă la studiul luptelor purtate în
Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, sau la stu­
diul cetăţilor româneşti.
La început gravurile privitoare la Români sunt pu­
ţine una este o miniatură din secolul XV, oare reprezintă
lupta lui Basarab Voevod cu Carol Robert. Mai târziu,
când epoca lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş face mare
vâlvă în Europa, atunci începe să crească interesul pentru
noi şi se reproduc diferite tipuri militare româneşti, sau
câte o iconografie generală a ţării. Apoi, când Mi-
hai Viteazul, în scurta lui domnie cade ea. un trăsnet
asupra Turcilor şi dă vestitele lupte dela Giurgiu, Gălugă-
reni, Târgovişte, scrindu-se istoria acestor lupte, scrii­
torul Ortelius Hieronymus în Chronologia sa din 1604 dă
în gravuri reprezentarea acestor lupte.
Epoca lui Mihai Viteazul este bogată în astfel de
reproduceri, cu toate că sunt tendenţioase, arătândunse că
ioate aceste victorii se datoresc lui Sigismund Bathori.
Dela sfârşitul secoluliu XVI, începând ou Mihai Vitea­
zul şi până în secolul XIX, luptele se continuă din partea
Austriacilor cu succes şi începând dela Viena, Leventz,
176 IOAN C. BACILA

In eu. Săufel —• u n d e M u n t e n i i şi Moldovenii e r a u a l i a ţ i i

T u r c i l o r a l ă t u r i de T ă t a r i — se c o b o a r ă pe l a cetăţile O r a -
dia Mare, S a t u M a r e şi T i m i ş o a r a . P e de a l t ă p a r t e e m -
p o r i i i e comerciale ale S a ş i l o r şi tot o d a t ă cetăţi, c a Sibiiul,
B r a ş o v u l , Bistriţa, a p o i S i g h i ş o a r a , Alba I u l i a , Clujul, î ş i .
î n d e p l i n e s c r o l u l lor de linii de a p ă r a r e c o n t r a T u r c i l o r .
A t e n ţ i a g r a v o r i l o r este a t r a s ă a s u p r a cetăţilor, p e c a r i le r e ­
p r o d u c cu î n t ă r i t u r i l e şi c u unele scene de l u p t ă din juriul
lor. D a r n u n u m a i cetăţile din T r a n s i l v a n i a aui a t r a s a-
t e n ţ i a g r a v o r i l o r , c i şi cele d i n M u n t e n i a şi Moldova c a
B u c u r e ş t i i , T â r g o v i ş t e a , S u c e a v a şi I a ş i i , c a r i toate îşi a u
i m p o r t a n ţ a lor d i n p u n c t de vedere istoric, ele f ă c â n d u - n e
c u n o s c u ţ i î n E u r o p a , a r ă t â n d u - n e ca u n factor m i l i t a r i m ­
p o r t a n t î n r ă s ă r i t u l E u r o p e i . I n aceste l u p t e c o n t i n u e î n ­
t r e A u s t r i a c i şi T u r c i s i î n t r ' o o a r e oare m ă s u r ă şi P o l o n i ,
R o m â n i i c a r i e r a u c u p r i n ş i î n t r e aceste p u t e r i , a u fost
i n f l u e n ţ a ţ i şi î n d e m n a ţ i s ă i a p a r t e l a l u p t e c a soldaţi c i t
p l a t ă , d u p ă c u m se a r a t ă î n t r ' o g r a v u r ă , f ă c â n d p a r t e
din t r u p e l e a u x i l i a r e polone.
L a î n c e p u t u l secolului X V I I I , c â n d A u s t r i a c i i c o n t i n u ă
ofensiva lor v i c t o r i o a s ă c o n t r a T u r c i l o r , c â n d se o c u p ă
cetăţile T i m i ş o a r a , Lipova, Orşova, i n s u l a A d a - K a l e h , i a r
p e de altă p a r t e î n p ă r ţ i l e de r ă s ă r i t cetăţile B e n d e r u l , H o -
t i m u l şi I s m a i l u l a t r a g o p a r t e d i n a r m a t e l e turceşti, i a r ă ş
c r e ş t e i n t e r e s u l p e n t r u ţ ă r i l e n o a s t r e . De a t u n c i a v e m f r u ­
moasele r e p r o d u c e r i ale cetăţii şi p l a n u l u i de cetate a B e n -
d e r u l u i a lui L a M o t r a y i e şi I r e m i a s Wolff. Secolul X V I I I
este cel m a i bogat î n lupte, p e t r e c u t e toate a p r o a p e p e p ă ­
m â n t u l r o m â n e s c . S u n t luptele R u ş i l o r c o n t r a T u r c i l o r l a
Stănileşti (1711), la Cahul în B a s a r a b i a (1770), la Giurgiu,
H o t i n , L a r g a , P r u t , la Tulcea, B a b a d a g şi T u r t u o a i a . M a i
t â r z i u , î n a n i i 1788—1790, c â n d la r ă z b o i u l R u ş i l o r c o n t r a
T u r c i l o r s ' a u a l ă t u r a t şi A u s t r i a c i i , c â m p u l de l u p t ă c u ­
p r i n d e a p r o a p e t o a t ă Moldova. L u p t a î n c e p e delà R o h a t i n , s e
c o n t i n u ă l a H o t i n , B o t o ş a n i şi I a ş i —• u n d e D o m n u l A l e ­
x a n d r u I p s i l a n t i este l u a t p r i z i o n e r . T u r c i i fiind u r ­
m ă r i ţ i s u n t siliţi s ă dea luptele delà Valea S e a c ă , F a r o a -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR IJJ

ni, Adjud, Trotuş, Mărtineşti, Focşani, Râmnic şi B r ă i l a ,

unde sunt bătuţi şi siliţi în cele din urmă să se retragă î n
Dobrogea. In acest timp în Muntenia domnea Nicolae M a -
vrogbeni şi domnia lui este importantă pentru noi din punct
de vedere militar, dacă nu ca rezultate practice, cel puţin
pentru faptul că a adunat oaste — poate cea dintâi,
din epoca fanarioţilor — a înarmat-o cu puşti şi ou t u ­
nuri şi alături de Turci s'a bătut cu Austriacii. El a c o ­
lindat pe la Jiu, Predeal, Focşani, unde erau strânse trupe
româneşti, a luptat contra Austriacilor la mănăstirea C o -
zia, la trecătoarea Buzăului, bătându-i l a Văideni şi la R u ­
car şi înaintând pe la Vălenii de Munte până la Braşov,
pe care-1 asediază şi dă o proclamaţie către Braşoveni. Ga
să susţie toată această oaste, a pus la contribuţie şi pe boeri
ameninţându-i cu confiscarea moşiilor, lucru ce a făcut, a -
ducând c u asta o scuturare d i n toropeala ce a c u p r i n s p e
boeri şi pe cler. S'a s p u s că acest Domn a fost u n nebun ;.
silea pe preoţi să stea în biserică ziua şi noaptea ; s e p l i m ­
ba pe străzile Bucureştilor într'o trăsurică trasă de d o i
cerb c u coarnele aurite ; persecuta pe boieri silindu-i
să fugă peste munţi în Transilvania ; şi pe deasupra tu­
turor, era aliatul Turcilor. In adevăr, numai un „nebun"'
putea să facă ce a făcut el : să strângă oaste dintre ţăranii
cari se credeau că nu sunt făcuţi pentru aşa ceva, să a-
rate vitejia românească şi să se lupte cu două mari im­
perii —• cel austriac şi rusesc —• şi acestea de religie c r e ş ­
tină. Toate aceste nu le puteau ierta boerii şi clerul înalt,
cari prin intrigi reuşesc să-1 facă urgisit l a Turci — la
aceasta contribuind şi înfrângerile Turcilor — în cele
din urmă, Nicolae Mavrogheni, aliatul credincios al T u r ­
cilor, fu împuşcat îi ziua de 11 Fevruarie 1790 în B u l ­
garia, la Şumla.
Luptele din anii 1789—1790 au făcut să apară foarte
multo gravuri cari reprezintă lupte, vederi şi planuri d e
cetăţi, hărţi topografice destul do importante prin faptul,
că -ne f-un ţara. în-altă lumină.- ••
Anuarul Inst. de ist. • y>
178 IOAN C. BACILA

Gravurile din acest timp sunt adevărate cronici, căci

la legendă .se dă explicaţia foarte pe larg, ceea ce contri­
bue şi mai mult la explicarea gravurii.
La secolul 19 numărul gravurilor se împuţinează, pen-
tru-că luptele cele multe nu mai sunt ca în secolul trecut
şi numai când vr'un călător străin însărcinat cu vre-o
misiune militară, sau de dorul unei călătorii în Orient,
când trece prin ţara noastră, ia schiţe, publică vr'un album
.şi în felul acesta ne rămân documentele vremii.
In anul 1828, cu prilejul luptelor între Turci şi Ruşi,
apar câteva gravuri binişor executate, cu vederi de lupte
şi de ce>tăti ; dar mai cu «seamă în anul 1853—1854, când
a isbucnit răsboiul Grimeii, unele gravuri sunt de o exe­
cuţie de o înaltă valoare artistică.
Mai târziu, când în anul 1877 izbucneşte răsboiul pentru
independenţă, avem foarte multe fotografii cu scene din
aceste lupte.
Importanta gravurilor ca material ajutător istoriei a
trecut până acum aproape nebăgată în seamă.
Ele merită totuş atenţiune, întrucât de multe ori sunt
o icoană credincioasă din timpul acela, sunt documente
iconografice contemporane cu evenimentele, cari pot servi
ca material auxiliar pentru viitoarele cercetări istorice
asupra trecutului nostru militar.
Nu m'am gândit să fac un studiu amănunţit de is­
torie militară, ci numai să dau o bibliografie asupra stam­
pelor ; cari ne înlesnesc cunoaşterea luptelor petrecute pe
pământul României şi a luptelor purtate de Români în
afară de hotarele ţării.
Am cercetat toate gravurile şi fotografiile, cari mi-au
fost la îndemână, delà început până înm anul 1877 inclu­
siv — exceptând fanteziile — neputând merge mai de­
parte din cauza lipsei de material documentar.
Din'epoca delà 1913 şi cea din 191(3—1919 în colecţia A-
cademiei Române nu se găseşte nimic ; numai atunci când
cele câteva mii de fotografii, privitoare la anii 1916—19,
.scoase de Serviciul fotografic al armatei, vor fi dăruite
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR J79'

Academiei R o m â n e , c a r e le va p u n e , ca t o t d e a u n a , î n m o d
l a r g , l a î n d e m â n a p u b l i c u l u i cercetător, n u m a i a t u n c i a -
eeastă epocă a ş a de f r u m o a s ă şi de b o g a t ă şe v a c u n o a ş t e
mai bine.
G r a v u r i l e l e - a m d a t î n o r d i n e cronologică şi l a u r m ă
a m d a t u n indice g e n e r a l in o r d i n e a alfabetică a g r a v u r i ­
lor, a n u m e l o r , a l u c r u r i l o r , h ă r ţ i şi p l a n u r i de l u p t ă ,
cetăţi ş i p l a n u r i de cetăţi.
Ca o c o m p l e a r e , a m i n t e s c la î n c e p u t şi a l b u m e l e , u n d e
s u n t r e p r o d u s e o m u l ţ i m e de g r a v u r i ce n e i n t e r e s e a z ă ş i s u n t
c u p r i n s e î n l u c r a r e a de faţă. G r a v u r i l e , fotografiile şi a l ­
b u m e l e se găsesc î n colecţia A c a d e m i e i R o m â n e —• Secţia
«tâmpelor.
Prescurtări.
B . A. R. = Biblioteca A c a d e m i e i R o m â n e .
No. inv. = N u m ă r u l inventarului.
Ioan C. Băcilă.

ALBUME.

Balzer (Anton), Walenta (I). Sammlung der merkwürdigsten

Städte und Festungen, welche in den Jahren 1788, 1789 und 1790,
von den K. K. ö e s t e r e i c h i s c h e n , und Kais: russischen Armee der
Pforte abgenommen w o r d e n , n a c h i h r e r wahren Lage gezeichnet
und illuminirt von Anton Balzer, nebst einer Kurzen Beschrei­
bung derselben nach Hof- u n d a n d e r n glaubwürdigen Berichten
gesammelt, und z u s a m g e t r a g e n , v o n J. Walenta. Zu finden in
Prag bei Johann Balzer Kupferstecher und bei Herrn Caspar
Widtmann Buchhändler Ano 1790.
Bearne (Hector de). Quelques S o u v e n i r s dune Campagne en
Turquie. Paris 1828. 1 Volum i n folio.
Bodenehr (Gabriel). Das durch den Bömischen Adler von
den Türcken befreyete Königreich Ungarn. Augspurg c. 1720.1 Vo­
lum oblung (26,5X17 cm.).
Curioses Staats- und Kriegs-Theatrum Dermahliger Bege­
benheiten in Ungarn. Augsburg, c. 1720.
Alt (Jacob). Zweihundert vier u. sechzig Donau-Ansichten
nach dem Laufe des Donaustromes von seinem Ursprünge bis
zu seinem Ausflusse in das schwarze Meer. Wien 1826.
Lannge (G. G.). Ungarn und Siebenbürgen in malerischen
Original-Ansichen ihrer interessantesten Gegenden, Städte, Bade-
12*
180 10 AN C. DACILA

o r t e , K i r c h e n , B u r g e n , P a l ä s t e , etc. SO B l a t t . Von G. G. Lange

i n D a r m s t a d t . F r a n k f u r t a. M. [c. 1830].
Meckel ( C r i s t i a n ) . „ V o r s t e l l u n g e n u n d P l ä n e d e r m e r k w ü r ­
digsten Begebenheiten des g e g e n w ä r t i g e n Krieges der Oestrrei-
c h e r u n d R u s s e n g e g e n die T ü r k e n . H e r a u s g e g e b e n u n d i h r e r
K ö n i g l . H o h e i t d e m H e r r n E r z h e r z o g F r a n z von O e s t e r r e i c h u n -
t e r t h ä n i g s t g e w i d m e t v o n C h r i s t i a n v o n M e c h e l d e r K. K. A k a d e ­
m i e i n W i e n u n d a n d e r e r Mitglied. Z u B a s e l i n d e r S c h w e i t z bey
d e m H e r a u s g e b e r , i n W i e n bey d e n H e r r e n A r t e r i a & C o m p , u n d
i n d e n v o r n e h m s t e n B u c h h a n d l u n g e n . MDCCXC. C u m P r i v i l e g i o .
— N o t a . Diese K u p f e r s t i c h e o d e r v i e l m e h r G e m ä h i d e , v o r a u s die
erste Abtheilung dieses W e r k s bestehet sind n a c h Original-Zeich-
n u g e n , die auf O r t u n d Stelle n a c h d e r N a t u r v e r f e r t i g e t w o r ­
d e n , a u s g e f ü h r t ; u n d w e l c h e s i c h d e r m a h l e n i n d e r S a m m l u n g Sr.
K ö n i g l . H o h e i t des H e r r n E r z h e r z o g s F r a n z b e f i n d e n . Der z w e y t e
T h e i l dieses W e r k e s b e s t e h e t a u s d e n S i t u a t i o n s - u n d O p e r a t i o n s -
P l ä n e n d e r w i c h t i g s t e n V o r f ä l l e n dieses K r i e g e s . Sie s i n d n a c h ,
ächten Rissen der besten Ingenieur der Armeen der allierten ho­
h e n M ä c h t e gestochen. Das Ganze ist m i t E r k l ä r u n g e n u n d
z u v e r l ä s s i g e n B e r i c h t e n a u s s i c h e r e n Q u e l l e n gezogen, begleitet..
Gedruckt in Basel bey W i l h e l m H a a s dem Sohne".
Peeters (Jacobus), Körte Beschryvinghe, ende aen — wy-
s i n g h e d e r P l a e t s e n i n desfn Boeck, m e t h u n n e n t e g h e n w o o r d i g -
hen Standt, pertinentelijck byt — gheueldt, in Oestenryck. Ant­
w e r p e n , c. 1690. W o r u m o b l o n g (28X17,5 c m ) .
Sigerus (Emil). Siebenbürgisch—Sächsische Burgen und
K i r e h é n k a s t c l l e . I I I A u f l a g e . D r u c k u n d V e r l a g von Jos. Drotlcff.
H e f m â n n s t a d t . 1900.
'''Sigerus (Envil). A u s Alter Zeit. 50 B i l d e r a u s s i e b e n b ü r g i s c h -
s ä e t t e i c h e n S t ä d t e n . K u n s t v e r l a g v. Jos. Drotleff. H e r m a n n s t a d t .
1900.
— P r i n T r a n s i l v a n i a . U n v o i a g i u t u r i s t i c î n 58 t a b l o u r i . E d i ­
t u r a i n s t i u t u l u i a r t i s t i c Ios. Drotleff, Sibiiu, 1905.
XX. Der T ü r k e n k r i e g in B i l d e r n , o d e r V o r s t e l l u n g der-
w i c h t i g s t e n Vorfälle, w ä h r e n d d e n i m J a h r e 1788 e n t s t a n d e n e n
K r i e g e v o r g e f a l l e n s i n d . P r a g u n d W i e n in d e r von S c h ö n f e l d -
s c h e n H a n d l u n g . (24,5X18,5 cm.) c. 1789.

Secolul Ii.

1. L U P T A L U I C A R O L R O B E R T CU B A S A R A B V O E V O D
I N M U N Ţ I I A R G E Ş U L U I . 1330.

• A s u p r a a c e s t e i l u p t e s ' a u p ă s t r a t d o u ă m i n i a t u r i în Chroni-
cov, -pictiim. S u n t r e p r o d u s e î n Z i n k o g r a f i e (9X12; 9X12) în Car-
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 181

pa{ii in luptele dintre Români şi Unguri de N . I o r g a „Analele

1
A c a d e m i e i R o m â n e " . T o m u l X X X V I I I . M e m . secţ. ist. ).
a) P e u n d r u m î n t r e s t â n c i , c a d s d r o b i ţ i d e b o l o v a n i sol­
d a ţ i i u n g u r i . I n p l a n u l I se v ă d t r e i c ă l ă r e ţ i f u g i n d , d i n care
u n u l cu c o r o a n a p e c a p .
b) O v a r i a n t ă a a c e l e i a ş i g r a v u r i . R o m â n i i s u n t p e s t â n d
- a r u n c â n d b o l o v a n i şi s ă g e t â n d , a l ţ i i s t a u d u p ă s t â n c i . I n p l a ­
nul I o c e a t ă de c ă l ă r e ţ i u n g u r i fug, d i n c a r i u n u l a r e coroană
pe c a p şi p e s c u t .
Aceste g r a v u r i s u n t f o a r t e i n t e r e s a n t e c ă c i n e arată costu­
mul o s t a ş i l o r r o m â n i d i n t i m p u l l u i B a s a r a b (1330). A v e a u că­
ciuli înalte de oaie, p e umeri a v e a u sarica şi iţari strâmţi î n
picioare. P ă r u l le c a d e p e s p a t e . A r m e a v e a u a r c u l şi s ă g e a t a .
I n colecţia A c a d e m i e i R o m â n e se g ă s e ş t e o l i t o g r a f i e 73X49
cm. r e p r e z e n t â n d a c e a s t ă luptă şi m o m e n t u l c â n d c o n t e l e Desi-
^deriu se î m b r a c ă cu h a i n e l e r e g e l u i . E a este f ă c u t ă î n 1855 d e
"Sialnar Ios. şi i m p r i m a t ă l a Paris, Lemercier, Charpentier. Titlul
gravurii este: Dezso Hosi o n f e l â l d o z â s a K i r â l y a e r t , 1330 e v b e n .

1531.

l/bis. LUPTA DELA OBERTYN.

Zincografie, 10,2X12 c m .
Reprezintă lupta M o l d o v e n i l o r contra Polonilor la Obertyn
In anul 1531.
Moldovenii e r a u s u b c o m a n d a l u i P e t r u R a r e ş şi P o l o n i i
sub comanda l u i T a r n o w s k y , p a l a t i n u l Galiţiei. I n mijloc se
vede lagărul p o l o n î n c o n j u r a t d e ş a n ţ u r i , lângă şanţuri sunt
carele c u b a g a j e , l e g a t e c u l a n ţ u r i şi î n m i j l o c u l c a r e l o r , t r u p e l e
polone f o r m a t e d i n i n f a n t e r i e , c a v a l e r i e şi a r t i l e r i e , cu s t e a g u l
lor. I n f a ţ a l a g ă r u l u i î n a i n t e a z ă î n r â n d u r i s t r â n s e , t r u p e d e
c a v a l e r i e m o l d o v e n e a s c ă , î n a r m a t e c u s u l i ţ i . î n a i n t e a lor este ar­
t i l e r i a c a r e b o m b a r d e a z ă p e P o l o n i . I n u r m ă v i n a l t e t r u p e de
c a v a l e r i e . I n p a r t e a s t â n g ă a l a g ă r u l u i î n a i n t e a z ă o t r u p ă d e ca­
v a l e r i e m o l d o v e n e a s c ă s u b c o m a n d a l u i P e t r i l l o şi Golopist(?) In
d r e a p t a l a g ă r u l u i se v e d e i e ş i r e a c ă l ă r e ţ i l o r p o l o n i din lagăr şi
lupta l o r c u M o l d o v e n i i . I n f u n d a r d s a t e l e , G w o z d z i e c şi O b e r t y n .
R e l a t i v l a a c e a s t ă l u p t ă vezi s t u d i u l l u i I. U r s u Bătălia
dela Gwozdziec şi Obertyn (1531) p u b l i c a t î n „Analele Acade­
m i e i R o m â n e " . Tomul XXXV (1912—13). M e m . secţ. ist.

1
) Z i n c o g r a f i i l e s u n t r e p r o d u s e d u p ă Chronicon pictum în
I s t o r i a j u b i l a r ă a U n g a r i e i I I p . 103 şi 104.
182 IOAN C. BĂC1LĂ

c. 4550.

2. W A L A C H I A .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 22,5X23 cm. a n u l şi n u m e l e g r a v o r u l u i
lipseşte.
E s t e o foaie l u a t ă d i n t r ' o c a r t e [ p a g . CCLX] a p ă r u t ă p e l a
a. 1550, c a r e v o r b e ş t e şi d e s p r e „ V a l a c h i a " . G r a v u r a c a r e este o
fantezie, a v e a m e n i r e a s ă f a c ă c u n o s c u t ă ţ a r a n o a s t r ă , d â n d o
i n f o r m a ţ i e s c u r t ă şi o i c o n o g r a f i e g e n e r a l ă a s u p r a Ţ ă r i i R o m â ­
n e ş t i . I n f u n d s u n t n i ş t e m u n ţ i şi o c e t a t e ; î n d r e a p t a şi î n s t â n g a
d o u ă c e t ă ţ i î n t r e ele c u r g â n d u n r â u ; î n f a ţ ă este a l t ă c e t a t e . De­
d e s u b t u l g r a v u r i i şi p e c o n t r a p a g i n ă este o n o t i ţ ă i s t o r i c ă
a s u p r a ţării, în limba latină.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 478. — B IX 62.

3. D I E W A L E C I I E Y .
G r a v u r ă î n a r a m ă 22,5X23,5 c m . a n u l şi n u m e l e gravorului
l i p s e ş t e . G r a v u r a este o f a n t e z i e şi a r a t ă c e t ă ţ i c u c a s e şi turnuri
cu p o r ţ i . I n s t â n g a c u r g e u n r â u şi î n f a ţ ă este o a l t ă î n t ă r i t u r ă .
D e a s u p r a c a d r u l u i este t i t l u l „Die W a l a c h e y " ; p a r e s ă fie i m i t a ­
ţie d u p ă g r a v u r a d e s u s , d a r n u se a s e a m ă n ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . 38. — A I 38.

4558..
1
4. M I L I T I S EX WALACHIA VESTITUS )
G r a v u r ă î n a r a m ă , 5X9,5 c m .
E s t e u n s o l d a t r o m â n d i n secolul a l 16, î m b r ă c a t c u o m a n t a ,
l u n g ă cu g u l e r î n c h e i a t ă p â n ă l a p i e p t şi c u m â n e c i l e d u b l e s p r e
u m ă r . P e c a p a r e c ă c i u l ă c u p a n ă î n f a ţ ă , este î n c i n s c u s a b i e şi
l a ş o l d u l s t â n g a r e t o l b a cu s ă g e ţ i . I n m â n a d r e a p t ă ţine a r c u l ,
î n p i c i o a r e a r e c i s m e . L â n g ă el este u n s o l d a t ungur. D e d e s u b t u l
c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s .
Reproduceri, a) F o t o g r a f i e 8X9,50 c m . B . A. R. Ist. m i l i t .
No. i n v . 777. — A. X V I I I 40.

45%.
5. G I U R G I U .
a) C o n s t r u i r e a p o d u l u i l a G i u r g i u d e S i n a n P a ş a în 1595.
Zincografie, 15X11 c m .

*) B r u y n , O m n i u m p e n e E u r o p a e , Asiae, A p h r i c a e atqufr
A m e r i c a e g e n t i u m h a b i t u s . p l . 41. A n t v e r p i a e 1558. e x c u d e b a t .
Michiel Colyn.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 183

A r a t ă c u m T u r c i i c o n s t r u c s c p o d u l p e s t e D u n ă r e până
la Giurgiu. In mijlocul Dunării sunt două insule mici apropiate,
pe una este o c a p e l ă şi p e a l t a u n fort.
b) î n f r â n g e r e a T u r c i l o r l u i S i n a n P a ş a l a podul Giurgiului
în O c t o m v r i e 1595.
Z i n c o g r a f i e 15X11 c m .
R e p r e z i n t ă f u g a T u r c i l o r p e p o d , p e malul românesc este
o l u p t ă c o r p l a c o r p î n t r e T u r c i şi R o m â n i . P e D u n ă r e se v ă d
corăbii.
A m â n d o u ă g r a v u r i l e f a c p a r t e d i n Panoniae Historia. Chro-
nologica *) p e r T h e o d o r u m de B r y . F r a c f u r t 1596, pag. 106, 121 şi
sunt r e p r o d u s e d e N . A. C o n s t a n t i n e s c u . Cetatea Giurgiu. Origí­
nele si trecutul ei, î n „ A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " . Tomul
XXXVIII (1915—16 M e m . secţ. i s t .

c. 4600.

6. A. MIRISZLOI CSATA TERVE.

Reprezintă planul luptei dela Mirislău, î n t r e Mihai Vitea­

zul şi G e o r g e Basta î n 8/18 S e p t e m v r i e 1600. Se d ă s a t u l şi a ş e ­
zarea t r u p e l o r , fiecare grup de soldaţi este însemnat cu litere;
în s t â n g a este un lagăr, în c a r e se v ă d c o r t u r i l e şi în f u n d nişte
m u n ţ i . Gravura este d i n c. 1600 si r e p r o d u s ă î n c a r t e a l u i M i k a
Sándor Weiss Mihdly 1893. p a g . 55. Z i n c o g r a f i e 155X10,5 c m .

7. C Ă L Ă R E Ţ M O L D O V E N E S C .

F o t o g r a f i e 9,5X12 c m . d u p ă friza d e l a b i s e r i c a S f â n t u N i -
culae v e c h i u d i n I a ş i .
Este o sculptură reprezentând u n soldat călare cu u n buz­
d u g a n î n mână şi î m b r ă c a t c u o c ă m a ş e de zale.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 750. — A X V I I I 13

2
8. E I N H E Y D U C K ) .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 9,5X14 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e ,
c. 1600.
Este u n soldat î m b r ă c a t cu o h a i n ă scurtă cu pantaloni
strâmţi şi c u u n fel d e î n c ă l ţ ă m i n t e a s e m ă n ă t o a r e cu opincile.
Peste h a i n ă a r e o p e l e r i n ă l u n g ă cu g u l e r l a t şi p e c a p p ă l ă r i e

1
) Cartea n ' a m avut-o pentru cercetare.
") A f ă c u t p a r t e d i n c o l e c ţ i a G e n e r a l u l u i E. P e n c o v i c i .
184 10AN C. BACILA

m i c ă u n g u r e a s c ă cu p e n e . I n m â n a d r e a p t ă ţ i n e o s e c u r e , în
s t â n g a o s a b i e l u n g ă şi p e s p a t e a t â r n ă p u ş c a . D u p ă p o r t a r p ă ­
r e a u n U n g u r , d a r şi î n a r m a t a r o m â n ă , î n c ă d i n t i m p u l l u i
M i n a i V i t e a z u l e r a u h a i d u c i — î n î n ţ e l e s u l de s o l d a ţ i p e n t r u
h ă r ţ u i a l ă — şi f o r m a u u n c o r p d e o s e b i t de c e a l a l t ă a r m a t ă .
U n g u r i i a v e a u a c e a s t ă a r m a t ă , p e c a r e a u î m p r u m u t a t - o şi
R o m â n i i . U n i f o r m a lor e r a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n a s e m ă ­
nătoare.
B . A. R. T i p u r i şi c o s t u m e . N o . i n v . 41. — A I 41.

4604.
9. A B R I S D E R B E L E G R U N G T E R G O V I S T , U N D D E R
S C H L A C H T , SO VOM P R . VON S I E B E N B Ü R G E N G E S C H E ­
1
H E N A N N O 1595. M e n s e O c t o b : ) .
G r a v u r ă î n a r a m ă 26X16 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n f a ţ a c e t ă ţ i i T â r g o v i ş t e î n 1595. I n p l a n u l I
se vede l a g ă r u l principelui Transilvaniei, Sigismund Bâthory,
î n t ă r i t c u p a l i s a d e şi cu 4 t u n u r i , d i n c a r i 2 b o m b a r d e a z ă T â r g o -
v i ş t e a . I n l a g ă r se v ă d c o r t u r i , s o l d a ţ i şi l â n g ă t u n u r i b u t o a i e
c u i a r b ă de p u ş c ă . I n faţa l a g ă r u l u i o t r u p ă de soldaţi merge
c o n t r a c e t ă ţ i i . I n p l a n u l I I se v e d e c e t a t e a î n t ă r i t ă c u z i d u r i şi
p r i n t r ' o s p ă r t u r ă f ă c u t ă î n zid s o l d a ţ i i i n t r ă î n c e t a t e ; o a l t ă
"trupă î n a i n t e a z ă s p r e c e t a t e . I n p a r t e a d r e a p t ă se vede o b i s e r i c ă ,
m a i m u l t e c a s e şi m u n ţ i i P i a t r a C r a i u l u i , depe m u n c o r a d e u n
v u l t u r m a r e î n t a b ă r a c r e ş t i n ă . I n p l a n u l I I I se v e c e D u n ă r e a
ş i p e s t e D u n ă r e o t r u p ă d e c a v a l e r i ş t i f u g i n d . P e cer se v e d e
s o a r e l e , l u n a , stelele şi o c o m e t ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l
d e s u s şi î n p a r t e a s t â n g ă l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 41. — A I 41.

10. S C H L A C H T Z W I S C H E N D E M F Ü R S T E N VON
SIEBENBÜRG: UNND SINAN BASSA MIT EROBE­
RUNG TERGOVIST UN BOGERIST UNND HIRGIO.
D e n 22 O c t o b e r A n n o 1595.

G r a v u r ă î n a r a m ă 26,5X17,5 c m . N u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e
c u m şi l e g e n d a . G r a v u r ă a s e m ă n ă t o a r e cu cea de s u s , a v â n d o a r e
c a r i d e o s e b i r i : e x e c u ţ i a e s t e m a i c l a r ă ; p e cer s o a r e l e este m a i
m a r e , a s e m e n e a l u n a stelele şi c o m e t a ; e x p l i c a ţ i i l e s u n t d a t e c u

*) G r a v u r ä d i n Ortelms Hieronimvs. Chronologia, N ü r n b e r g

1604, p a g . 294. Id. ed. 1615, p a g . 292, ed. 1620, p a g . 292.
Cf. Ortelius redivimts et continuatus. F r a n k f u r t , 1665, p a g .
182.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 185

. n u m e r e şi u n e l e şi cu n u m e l e „ K o n i g S t e i n " „ T e r g o v i t u m " şi
1
„ F u : st i n 7 B i r g e n Zelt". D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s ) .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 42: — A I 42:

11. S I G E N T L I C H E R A B R I S D E R G E W A L T I G E N S C H L A C H ­
TEN IN S I E B E N B U R G E N .

G r a v u r ă î n a r a m ă . 33X25,5 c m . f ă c u t ă î n a n u l 1595. N u ­
mele g r a v o r u l u i lipseşte.
R e p r e z i n t ă l u p t a de c a v a l e r i e f o a r t e s â n g e r o a s ă î n t r e R o ­
m â n i , T u r c i şi U n g u r i l a C ă l u g ă r e n i „ C o p o r i e n " î n a n u l 1595. I n
p l a n u l II se vede pe o s t â n c ă c e t a t e a G i u r g i u „ G i r g o " , a t a c u l ei
c u m şi t r e c e r e a D u n ă r i i de c ă t r e T u r c i i , c a r i s u n t b ă t u ţ i . L a a c e a ­
s t ă luptă a luat p a r t e Albert Kyrali colonelul artileriei u n g u r e ş t i ,
S i n a n P a ş a , d a r este c u r i o s că d e s p r e M i h a i V i t e a z u l n u a m i n t e ş ­
te n i m i c . E s t e o g r a v u r ă t e n d e n ţ i o a s ă v o i n d s ă a r a t e că a c e a s t ă
v i c t o r i e e s t e d a t o r i t ă l u i S i g i s m u n d B a t h o r i , d u p ă c u m îl a r a t ă
î n t r ' u n medalion oval în s t â n g a gravurii. Dedesubtul gravurii,
î n t r ' u n c a d r u s e p a r a t este u r m ă t o a r e a e x p l i c a ţ i e a s u p r a a c e s t e i
lupte, scrisă în limba g e r m a n ă , d a r a p r o a p e necitibilă din cauza
l i t e r i l o r a r u n c a t e : Warhaffter Bericht aus dem Leger bey der
Vonung Copieren in Walachia wass massen Herr Krjrali Albert
Ihr Fürst B: in Sibenburgen Feldeobrister daselbst, neben dem
Sinan Bassa so des Türkischen Kayser gaintze macht bei sich
gehabt, (den 23H Augusti dis 95. Nach rein anseglich Schlacht ge-
than, welcher von frue morgen bis abent gemachet und endli­
chen mit Gottes gnedmgen hülff das Feldt erhalten darauf Sinan
Bassa nach Verbrachter Schlacht sein Volkes Wider gemachet
sein ihme damals an der haupt suma 42000 To geblieben ab­
gangen."
B. A. R. I s t . m i l i t . inv. 467, — B I X 51.

12. A B R I S D E R O S C H L A C H T U N D V I C T O R I E N . SO I N S I E ­
B E N B Ü R G E N G E S C H E H E N , d e n 3 A u g u s t i , N e u C a l : A n n o 1601.

G r a v u r ă î n a r a m ă 32X25 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
G r a v u r a este î m p ă r ţ i t ă î n 2 p ă r ţ i o r i z o n t a l e . I n p a r t e a d e
s u s r e p r e z i n t ă l u p t a d e l a G o r ă s l ă u î n 1601 î n t r e M i h a i V i t e a z u l ,
G e o r g e B a s t a şi S i g i s m u n d B â t h o r y . L u p t a se d ă pe o v a l e î n t r e
c a v a l e r i a r o m â n e a s c ă , i m p e r i a l i şi t r a n s i l v a n i ; de pe d o u ă d e a -

J
) I n b i b l i o t e c a A c a d e m i e i R o m â n e No. i n v . 43. — A I 43
-este o g r a v u r ă a s e m ă n ă t o a r e cu a c e l a ş i t i t l u d a r pe cer se v e d e
n u m a i cometa.
186 IOAN C. BACILA

l u r i a r t i l e r i a se b o m b a r d e a z ă r e c i p r o c . D e a l u r i l e d i n faţă a u
b a s t i o a n e î n t ă r i t e cu t u n u r i şi p e u n u l d i n d e a l u r i e s t e î n s e m ­
n a t ă l o c a l i t a t e a „ B o r e s k o " . P e c â m p u l d e l u p t ă se v ă d s ă b i i ,
p u ş t i şi c o r t u r i .
I n p a r t e a I I a g r a v u r i i se d ă i n t r a r e a a r m a t e i b i r u i t o a r e î n
1
P r a g a cu steagurile luate dela S i g i s m u n d Bâthory ). D e a s u p r a
p r i m e i p ă r ţ i este t i t l u l de s u s şi d e d e s u b t u l p ă r ţ i i a d o u a este
u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e : , . N a c h d e m S i g i s m u n d u s B a t h o r y ge­
w e s e n e r F ü r s t i n S i b e n b ü r g e n , i n d i e 40.000 s t a r c k a l l e r l e y V o l c k s
beisamen gehabt. D a r g e n Michael W e y d a u n d Georg B a s t a I h r e
K a : M a y : V e l d ö b e r s t e n t a g . e i n e r n s t l i c h s treffen z w i s c h e n i h n e n
g e s c h e h e n ) . Die u n s r i g e n a b e r (gott lob) d i e V i c t o r i e n e r h a l t e n ,
u n d d e m S i b e n b ü r g e r bey 11000 m a n erlegt, die ü b r i g e n i n d i e
flucht ver lagt, sein gantzes Leger neben a n d e r e r grosen P e u t h ,
s a m p t 48 g r o s s e s t ü c k g e s c h ü t z , u n d ü b e r 150 f a h n e n e r o b e r t ,
v o n w e l c h e n f a h n e n 110. i h r e K a : M a j : d e n 14 A u g u s t i , a u f d a s
P r a g e r Schlos sind öfentlich P r o e s e n t i r t u n d furgetragen wor­
d e n . D e r U n s r i g e n s i n d i n s o l c h e m treffen ü b e r 1200 n i c h t gebli-
2
b e n . Gott sey lob u n d d a n c k für s o l c h e n S i e g " ) .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 466, — B IX 50.

13. W A H R E C O N T R A F A C T U R D E R V Ö S T U N G G R O S W A R A -
D E I N , IN' O B E R U N G E R . W I E D I E T Ü R K N B E L E G E R T
G E W E S T . . A N N O 1598.

G r a v u r ă î n a r a m ă 26X15,5 c m . n u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
R e p r e z i n t ă a s e d i u l şi b o m b a r d a r e a c e t ă ţ i i O r a d i a M a r e d e
c ă t r e T u r c i şi T ă t a r i î n a n u l 1598. I n f a ţ a c e t ă ţ i i se v e d e l a g ă r u l
t u r c e s c şi t ă t ă r e s c cu s o l d a ţ i şi c o r t u r i . I n p a r t e a de s u d c u r g e
r â u l C r i ş u l m a r e şi în p a r t e a de n o r d C r i ş u l m i c .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi î n d r e a p t a este
legenda.
F a c e p a r t e d i n Chronologia de O r t e l i u s H i e r o n y m u s . N ü r n ­
b e r g 1604 p a g . 416. I d e m ed. 1615 p a g . 419. I d e m . ed. 1620 p a g , 416,
O r t e l i u s r e d i v i v u s et c o n t i n u a t u s Ungarische und Siebenbür­
gische Kriegs F r a n k f u r t a m M a y n 1665 p a g . 247.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 48. — A I 48.

*) P e n t r u s t e a g u r i l e l u a t e d e l a S i g i s m u n d B â t h o r y vezi c a r ­
t e a l u i M i k a S â n d o r Weiss Mihdly planşele.
2
) I n b i b l i o t e c a A c a d e m i e i R o m â n e (No. i n v . 29. — A. I. 29)
este şi o fotografie, d u p ă a c e a s t ă g r a v u r ă , f ă c u t ă l a Nestor Heck
î n I a s s i î n a n u l 1890; 19X14,5 cm.
 STAMPE PRIVITOARE LA 1ST0KIA ROMANILOR 187

14, IL S U C E S S O S E G U I T O N E L L A V A L A C H I A TRA
L ' - P R E N C I P E T R A N - S I L V A N O et S i n a m B a s s a sotto
li 18 de O t t o b r e 1595.
G r a v u r ă î n a r a m ă 20X12,5 c m .
D u p ă l u p t a d e l a C ă l u g ă r e n i 1595 M i h a i V i t e a z u l s'a r e t r a s
spre m u n ţ i d i n c o l o de T â r g o v i ş t e , u r m ă r i t de T u r c i , a ş t e p t â n d
a j u t o r u l f ă g ă d u i t de S i g i s m u n d B â t h o r y . A j u t o r u l sosindu-i,
M i h a i d ă l u p t a , b a t e p e T u r c i şi o c u p ă T â r g o v i ş t e a . G r a v u r a c a r e
r e p r e z i n t ă l u p t a de c a v a l e r i e î n t r e a r m a t a P r i n c i p e l u i T r a n ­
s i l v a n i e i şi c a v a l e r i a t u r c e a s c ă î n f a ţ a o r a ş u l u i T â r g o v i ş t e ,
este t o c m a i p e n t r u a a r ă t a , p o a t e t e n d e n ţ i o s r o l u l ce P a
j u c a t S i g i s m u n d î n a l i a n ţ a c r e ş t i n ă . I n p l a n u l I este a c e a l u p t ă
de c a v a l e r i e , î n s t â n g a s u n t c o r t u r i de alo l u i S i g i s m u n d si î n
d r e a p t a s u n t c a r e l e şi t u n u r i l e t u r c e ş t i p ă r ă s i t e „ A r t o g l i e r i e et
c a r i a g g i l ' a s c i a t i d a S i n a n " . I n f u n d se vede c e t a t e a T â r g o v i ş t e
„ T e r m o g i s t o " cu z i d u r i . I n f a ţ a c e t ă ţ i i o t r u p ă de c a v a l e r i ş t i u n ­
g u r i î n a i n t e a z ă cu s t e a g u r i l e d e s f ă ş u r a t e c o n t r a T u r c i l o r c a r i
fug î n f r u n t e c u „ S i n a n " p ă r ă s i n d c a r e l e . A r t i l e r i a t r a n s i l v ă n e a ­
nă bombardează cetatea.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 39—40. — A I 39—40.

15. C O N T E R F A C T U R W I E D I E V Ö S T U N G T E M E S W A R ,
VOM F Ü R S T E N A U S S I E B E N B Ü R G E N B E L L E G E R T G E - ;
W E S T . A N N O 1596. M e n s e I u n y .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 26X15,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
Se d ă v e d e r e a c e t ă ţ i i T i m i ş o a r a şi b o m b a r d a r e a ei l a a p u s
de c ă t r e A l b e r t K i r â l y , c o l o n e l u l a r t i l e r i e i l u i S i g i s m u n d B â ­
t h o r y , P r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . L a s u d se v e d e l a g ă r u l l u i C a r -
n i t z e n şi l a n o r d l a g ă r u l l u i F l o t t e n . I n j u r u l c e t ă ţ i i s u n t caSe,
c a r i r e p r e z i n t ă s u b u r b i i l e c e t ă ţ i i , şi t r u p e de s o l d a ţ i c a r i o a s e ­
d i a z ă . I n i n t e r i o r u l c a d r u l u i , jos î n p a r t e a d r e a p t ă , se d ă l e g e n d a
şi d e d e s u b t u l c a d r u l u i t i t l u l de s u s . F a c e p a r t e d i n Chronologia
de O r t e l i u s H i e r o y m u s . N ü r n b e r g 1604 p a g . 318. I d e m ed. 1615
p a g . 316. I d e m ed. 1620, p a g . 316; O r t e l i u s r e d i v i v u s et c o n t i n u a t u s
Hungarische und Siebenbürgische Kriegs Frankfurt am Mayn
1665 p a g . 195.

16. T E M E S W A R .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 8,5X7 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e ,
a n u l c. 1604.
Se d ă v e d e r e a c e t ă ţ i i T i m i ş o a r a î n t ă r i t ă cu z i d u r i şi î n
f a ţ ă c u r g e r â u l T i m i ş . G r a v u r ă a s e m ă n ă t o a r e cu cea de s u s .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. u n i v . 35. — A I 35.
188 IOAN C. BACILA

1
17. E Q U E S V A L A C H U S . E I N R E U T E R A U S S D E R W A L A C H I ) .

G r a v u r ă în a r a m ă , 7X10 cm.
R e p r e z i n t ă pe u n s o l d a t r o m â n c ă l a r e , î n profil s p r e s t â n g a .
S o l d a t u l a r e î n m â n a s t â n g ă o s u l i ţ ă şi î n d r e a p t a u n s c u t î n
f o r m ă de p a r a l e l o g r a m a s c u ţ i t , p e c a r e se v e d e î n m i j l o c u n leu
î n p i c i o a r e ( m a r c a Olteniei). P e m a r g i n i , s c u t u l a r e b ă t u t e b u -
l o a n e . C ă l ă r e ţ u l este î m b r ă c a t cu o m a n t a l u n g ă c a r e a c o p e r e şi
s p a t e l e c a l u l u i ; î n p i c i o a r e a r e c i s m e cu p i n t e n i a s c u ţ i ţ i şi p e
c a p a r e o c ă c i l u ă ţ u g u i a t ă cu d o u ă p e n e î n s t â n g a . P e s p i n a r e
-calul a r e o zea de s â r m ă p r i n s ă l a piept, a r e f r â u l a t şi de g â t
a t â r n ă u n c i u c u r m a r e . C o a d a este î n o d a t ă . D e a s u p r a g r a v u r i i
-este s c r i s Eques Valachus şi d e d e s u b t u l c a d r u l u i Ein Reuter auss
•der Walachi.
18. ABBîLDTJNG D E S S H A R T E N T R E F F E N S B E Y L E W E N T Z ,
M I T D E N T U R C K E N D E N 9—19 J U L J 1664.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 25,5X16 c m .
L. S. fecit.
R e p r e z i n t ă v e d e r e a c e t ă ţ i i L e v e n t z şi l u p t a d i n j u r u l c e t ă ţ i i
î n t r e A u s t r i a c i s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i de S o u c h e s şi î n t r e
T u r c i . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i a u a v u t ca a j u t o a r e pe T ă t a r i şi
M o l d o v e n i . I n d r e a p t a c e t ă ţ i i e r a l a g ă r u l t u r c o - m o l d o v e a n şi î n
s t â n g a a r a t ă r e t r a g e r e a T u r c i l o r , M o l d o v e n i l o r şi T ă t a r i l o r
-din f a ţ a A u s t r i a c i l o r .
D e a s u p r a g r a v u r i i , î n d r e a p t a , este l e g e n d a şi d e d e s u b t u l
cadrului titlul.
G r a v u r a face p a r t e d i n O r t e l i u s r e d i v i v u s et c o n t i n u a t u s
Vngarische und Siebenburgische Kriegs I I . F r a n k f u r t a m M a y n
1665 p a g . 351.

1665.

19. L U P T A D E L A L O W E N T Z 10.20 I U L I E 1664.

G r a v u r ă î n a r a m ă . 27X16,5 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l â n g ă
c e t a t e a L a e w e n t z şi r â u l R a a b . I n s t â n g a s u n t a r m a t e l e a u s t r i a c e
s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i de Souches, a ş e z a t e î n m a s e c o m p a c t e
şi î n d r e a p t a s u n t T u r c i i a j u t a ţ i de T ă t a r i , M o l d o v e n i şi M u n ­
t e n i . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i s u n t b ă t u ţ i î m p r e u n ă cu a l i a ţ i i lor.

*) B r u y n , Diversarum gentium armatura equestris, ubi fere

Europae, Asiae, atq. Africae equitandi ratio propria expresa est.
J o o s . de. B o s c h e r . E x c u d e . A m s t e r d a m , 1606.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 189*

I n g r a v u r ă a r a t ă s c r i s Turcken, Tartarn, Walachen und Molda-

wer flucht.
G r a v u r a face p a r t e d i n Hungarische, Siebenbürgische, Mol-
dau-Wallach-Türck-Tartar-Persian- und Venetianische Chronica,
de J o h a n n e s G r a d e l e h n u s . F r a n k f u r t a m M a y n . 1665. p a g . 744.

20. A B B I L D U N G D E S S T R E F F E N S U N D E N T S E T Z U N G D E R
S T A T T L E V E N S , D U R C H I H R O K A Y S E R L : MAY: H E R R K
GENERAL F E L D M A R S C H A L G R A F F E N L U D W I G R A D W I G de
SOUCHES, MIT DEN TÜRCKEN UND SEINEN ADHAEREN­
TEN DIE TARTARN MOLDAUER UND WALLACHEN SO
G E S C H E H E N A°. 1664.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 33,5X29 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
E s t e p l a n u l de l u p t ă d e l a c e t a t e a L e v e n e z , l â n g ă r â u l G r a n , ,
a r ă t â n d a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s t r i a c e şi t u r c e ş t i , u n d e e r a u şi R o ­
m â n i i a l ă t u r i de Turci. Turcii e r a u aşezaţi î n faţa cetăţii, la
a r i p a s t â n g ă e r a u i e n i c e r i i şi l a cea d r e a p t ă M o l d o v e n i i şi T ă ­
t a r i i c u c o n t i n g e n t e l e lor d e c a v a l e r i e . A t a c u l cel m a i î n v e r ş u n a t
s'a d a t l a a r i p a d r e a p t ă , u n d e e r a u M o l d o v e n i i .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 659. — C. XV. 12.

21. L A B A T A G L I A A P P R E S S O DI L E V E N E Z D A T A D A L G E N E ­
RALE CESAREO CONTE DE SOUCHES CONTRO TURCHI,
T A R T A R I , M O L D A V I E V A L A C C H I , CON L A P I E N A V I T T O -
RIA DEGL I M P E R I A L I E LIBERATIONE DELLA F O R T E Z Z A
D A L L A S S E D I O 1664. ADI 19 DI L U G L I O .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 37.5X30 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
E s t e o h a r t ă r e p r e z e n t â n d p o z i ţ i a de l u p t ă şi a ş e z a r e a t r u ­
p e l o r a u s t r i a c e şi t u r c e ş t i l a L e v e n z . l â n g ă r â u l R a a b . A l ă t u r i
de T u r c i a u l u p t a t şi M u n t e n i i şi M o l d o v e n i i . I n p a r t e a de e u s a.
g r a v u r i i s e a f l ă t i t l u l şi l e g e n d a .
B A. R. No. inv. 660. — C. XV. 13.

22. D I E V E S T U N G N E U SÄUFEL.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 255X14,5 c m . c. 1664.
L a a s e d i u l c e t ă ţ i i N e u Säufel, l â n g ă r â u l N e i t r a , a u l u a t
p a r t e şi M o l d o v e n i i a l ă t u r i de T u r c i şi T ă t a r i . M o l d o v e n i i e r a u -
a ş e z a ţ i î n f a ţ a c e t ă ţ i i l â n g ă o m l a ş t i n ă , î n s t â n g a şi î n d r e a p t a ,
erau Turcii
• R. A. Iî. Ist. m i l i t . No. inv. 376. — A V I I I 24.
 190 IOAN C. BACILĂ

23. S Ä T M A H .

a) A b b i l d u n g d e r V ö s t u n g S a c m a r i n U n g a r n . 1665.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 18.5X13.5 c m .
L. S. f.
D ă v e d e r e a c e t ă ţ i i S ă t m a r î n t ă r i t ă c u z i d u r i şi a ş e z a t ă p e
nişte s t â n c i .
b) Z a t m a r .
G r a v u r ă î n a r a m ă 17,5X14 c m .
L. S. î.
O v e d e r e a c e t ă ţ i i S ă t m a r , diferită d e c e a d e s u s . D e a s u p r a
. g r a v u r i i este s c r i s Urbs i fortalitium Zatmaria in Ungaria muni-
tum a Rudolfo II.
G r a v u r i l e f a c p a r t e d i n O r t e l i u s r e d i v i v u s et c o n t i n u a t u s ,
Ungarische und Siebenburgische Kriegs II. F r a n c k f u r t a m M a y n
1665. p a g . F X I X şi 212.

1666.
24. C R O N S T A D T ( = B R A Ş O V ) .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 1 5 X 1 1 c m . H. I. Sehollemberger s.
E s t e v e d e r e a o r a ş u l u i şi a c e t ă ţ i i B r a ş o v î n t ă r i t ă c u z i d u r i
şi î n c o n j u r a t ă de a p ă . D e a s u p r a g r a v u r i i este t i t l u l şi doi în­
geri c a r i ţ i n u n s c u t c u e m b l e m a o r a ş u l u i . F a c e p a r t e d i n
c a r t e a Das Alt und Nev Tevtesche Dacia v o n I o h a n n T r ö s t e r .
Nürnberg 1666, p a g . 394.

25. K L A U S E N B I J H G (=- C L U J ) .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 13,5X8 c m . H. I. Schollenberg er s.
D ă v e d e r e a o r a ş u l u i şi a c e t ă ţ i i C l u j , î n t ă r i t ă cu z i d u r i
şi î n c o n j u r a t ă c u a p ă . F a c e p a r t e d i n c a r t e a Das Alt und Neu
Teutsche Dacia v o n I o h a n n T r ö s t e r N ü r n b e r g 1666, p a g . 449.

26. H E R M A N S T A D T = Sibiu.

G r a v u r ă î n a r a m ă 1 5 X 1 1 c m . H. I. Schollenberg er s.
Vederea o r a ş u l u i Sibiiu î n t ă r i t c u două rânduri de zi­
d u r i . D e a s u p r a g r a v u r i i s u n t d o i î n g e r i î n sbor, c a r i ţ i n u n
•scut cu o c o r o a n ă d e a s u p r a . I n i n t e r i o r u l s c u t u l u i sunt două
s&Mi î n c r u c i ş a t e p e s t e un romb. D e o p a r t e şi de alta a em­
b l e m e i este s c r i s Her = man Stadt.
Această vedere a cetăţii este reprodusă într'o carte' din
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR igi

« n u l 1666, p a g . 364. Das Alt tind Neu Teutsche Dacia v o n Io­

h a n n T r ö s t e r , N ü r n b e r g , 1066.
A c e a s t ă g r a v u r ă este r e p r o d u s ă şi în cartea lui Mika
S a n d o r Weiss Mihaly, 1893, p a g . 115.

27. M E D W I C H [= Mediaş].

G r a v u r ă în a r a m ă , 10,5X5,5 c m . H. I. Schollemberger s.
Vederea cetăţii Mediaş, î n t ă r i t ă c u ziduri, forma cetăţii
este r o t u n d ă . F a c e p a r t e d i n c a r t e a Das Alt un Neu Teutsche
Dacia v o n I o h a n n T r ö s t e r , N ü r n b e r g . 1666, p a g . 408.
E s t e r e p r o d u s ă şi î n c a r t e a l u i M i k a S â n d o r Weiss Mi­
haly 1893, p a g . 86.

28. M I L L E N B A C I I Sebeşul săsesc).

Gravură î n a r a m ă , 11,5X7 cm.

D ă o v e d e r e a c e t ă ţ i i S e b e ş u l s ă s e s c , c a r e este î n t ă r i t cu z i d u r i
şi î n c o n j u r a t cu a p ă . F o r m a c e t ă ţ i i este r o t u n d ă . F a c e p a r t e
d i n c a r t e a Das Alt und Neu Teutsche Dacia v o n I o h a n n T r ö ­
s t e r . N ü r n b e r g 1666, p a g . 435.

29. N Ö S E N = Bistriţa (Transilvania).

G r a v u r ă în a r a m ă , 11X6 c m . H. I. Schollemberger scuip.

D ă vederea, o r a ş u l u i B i s t r i ţ a d i n T r a n s i l v a n i a , î n t ă r i t cu
z i d u r i . F a c e p a r t e d i n c a r t e a Das Alt und Neu Teutsche Dacia
v o n I o h a n n T r ö s t e r . N ü r n b e r g 1066, p a g . 440.

30. S C H E S S B U R G [= Sighişoara].

G r a v u r ă în a r a m ă , 13X8 c m .
V e d e r e a c e t ă ţ i i S i g h i ş o a r a , î n t ă r i t ă cu z i d u r i , î n a f a r ă de
z i d u r i se î n t i n d e o r a ş u l . F a c e p a r t e d i n c a r t e a Das Alt und Neu
Teutsche Daca v o n I o h a n n T r ö s t e r . N ü r n b e r g , 1666, p a g . 404.
E s t e r e p r o d u s ă şi în c a r t e a l u i M i k a S â n d o r Weiss Mi-
hdly, 1893, p a g . 79.
168i.

31 A L B A GIULIA.

G r a v u r ă în a r a m ă 11X5,5 c m .
D ă v e d e r e a c e t ă ţ i i şi a o r a ş u l u i A l b a I u l i a , î n t ă r i t ă cu
z i d u r i . G r a v u r a face p a r t e d i n c a r t e a L'Origine del Danubio,
p a g . 102. N o r i m b e r g e & B o l o g n a 1684, t i p ă r i t ă l a Gioseffo
Longhi.
192 IOAN C. BACILA

1686.

32. T E M I S V A R .

G r a v u r ă î n a r a m ă 10,5X6 c m .
Dă o v e d e r e a o r a ş u l u i T i m i ş o a r a , cu î n t ă r i t u r i l e şi c u
marginile oraşului, în faţă curge r â u l Timiş. Dedesubtul ca­
d r u l u i este l e g e n d a . F a c e p a r t e d i n c a r t e a l u i S i m p l i c i a n o Bi-
zozeri Notizia I particolare Ideila stato passato, e presente I de'
regni I d'Vngheria, / Croazia, I e principato / di I Transil­
vania, B o l o g n a 1686. L a p a g . 52 d ă şi o m i c ă d e s c r i e r e asupra,
cetăţii.

33. V A R A D I N O ( = O r a d i a M a r e ) .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 2 1 X 6 c m . M. Attioli f.
D ă v e d e r e a o r a ş u l u i şi a î n t ă r i t u r i l o r O r a d i a M a r e şi c u
m a r g i n i l e o r a ş u l u i . I n f a ţ ă c u r g e C r i ş u l . D e d e s u b t u l ca­
d r u l u i este l e g e n d a şi n u m e l e g r a v o r u l u i M. Attioli f.
G r a v u r a face p a r t e d i n c a r t e a l u i S i m p l i c i a n o B i z o z e r i
Notizia l particolare j dello stato passato, e presente I de' regni I
d'Vngheria, I Croazia, I e principato I di j Transilvania. Bo­
l o g n a 1686. p a g . 66.
E s t e r e p r o d u s ă d i n c a r t e a L'Origine del Danubio. Norim­
b e r g a & B o l o g n a 1684. Gioseffo L o n g h i . p a g . 98.

34. Z A K M A R ( = Sătmarul).

Gravură în aramă, 10,5X5,5 cm.

D ă p l a n u l c e t ă ţ i i S a t u M a r e , c a r e a r e f o r m a u n e i stele
c u 10 c o l ţ u r i şi î n c o n j u r a t ă de d o u ă r â u r i . F a c e p a r t e d i n
c a r t e a l u i S i m p l i c i a n o Bizozeri Notizia I particolare I dello
stato passato, e presente [ de're.gni / d'Vngheria, I Croazia, I e
Principato / di / Transilvania. B o l o g n a 1686. p a g . 77.

1688.

35. H E R M E S T A T C A P I T A L E / D E L L A TRANSILVANIA.

G r a v u r ă în a r a m ă , 19X12,5 c m .
D ă p l a n u l f o r t i f i c a ţ i i l o r o r a ş u l u i Sibiiu, î n d r e a p t a şi îm
s t â n g a c u r g e r â u l Cibin ; d ă p o r ţ i l e o r a ş u l u i : p o a r t a Hel-
t a u şi S t a E l i s a b e t a , şi C i t a d e l a . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este le­
g e n d a . F a c e p a r t e d i n L'Ongaria vendicata, p a g . 550. Milano»
1688. _
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 19$

36. EIGENTLICHER ENTWURFF DES KOSSACKISCHEN EIN / FALLS IN

DER TARTAREY/UNTER DEM TAPFFERN POLEN: GENERALEN KÜN1KI
MIT ZUZIEHUNG DER WALLACHEN UND MOLDAUER / WODURCH DIE
BE = / SAGTE TARTAREY ZWISCHEN DEREN DNIESTER UND DONAW
FLUSS VÖLLIG RUIN1RT WORDEN. WIE AUCH DIE ABBILDUNG DER
HERRLICHEN VICTORI BESAGTER KHR1ST / CHER ARMEE, WIDER
DIE TÜRCKEN UND TARTARN UNWEIT TILGROT1N ZU / ENI) DES l ü 8 3 .
UND ANFANG DES 1681 STEN IAHRS.

Gravură în aramă, 49X29,5 cm. Numele autorului lip­

seşte.
Gravura prezintă o luptă între Poloni, sub c o m a n d a
g e n e r a l u l u i p o l o n K u n i k i şi C a z a c i c o n t r a T u r c i l o r şi T ă t a r i ­
l o r î n s u d u l B a s a r a b i e i , în u n g h i u l c u p r i n s d e l a N i s t r u —
d e l a C e t a t e a B e n d e r — p â n ă l a b r a ţ u l D u n ă r i i — C h i l i a . Sö-
d ă N i s t r u şi M a r e a N e a g r ă . P e l â n g ă r â u l N i s t r u se d ă î n ­
f ă ţ i ş a r e a c e t ă ţ i l o r , î n t ă r i t e c u z i d u r i c a B e n d e r , B u c z a v i a (?)
şi C e t a t e a Albă, t o a t e î n f l ă c ă r i ; a p o i C h i l i a , I s m a i l u l „ S m a i -
lo", T i l g r e t i n ( B o l g r a d ?). I n p l a n u l I I e s t e o l u p t ă î n t r e P o ­
loni, C a z a c i şi T ă t a r i . I n p l a n u l I se v e d e c u m P o l o n i i a u s c ă ­
p a t o m u l ţ i m e de c a p t i v i , femei, copii, b ă r b a ţ i , M o l d o v e n i s a u
M u n t e n i , d i n m â i n i l e T ă t a r i l o r , şi c u m a d u c o m u l ţ i m e de-
p r i z o n i e r i T u r c i şi T ă t a r i . G r a v u r a este f o a r t e i n t e r e s a n t ă p e n -
tru-că ne dă o înfăţişare generală a sudului Basarabiei dela
B e n d e r p â n ă l a C e t a t e a A l b ă şi î n f ă ţ i ş e a z ă o a c ţ i u n e c a r e s ' a
p e t r e c u t î n a n u l 1684 c â n d s'a d a t a c e a l u p t ă .

D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi l e g e n d a foart»
1
amănunţită ).
B. A. B . Ist. m i l i t . No. i n v . 598. — C X I I I 24.
Reproduceri, a) G r a v u r ă î n a r a m ă 32,5X21,5 c m . E s t e a -
c e i a ş i a c ţ i u n e , d a r n u a ş a de e x a c t ă , n u a r e l e g e n d a , î n
s c h i m b diferite p ă r ţ i a r e n u m e r e . D e a s u p r a g r a v u r i i , î n c a ­
d r u , a r e t i t l u l Doppeltes höchstiraportantes Sieg des Königli­
chen Polonischen Armee in Moldau wider die Tartarn 'Ab-
1686 im herbst Monat.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 452. — B I X 36.
b) Z i n c o g r a f i e î n r e v i s t a „ I l u s t r a ţ i a " B u c u r e ş t i . Septem­
vrie, 1922, cu t i t l u l Soldatul român in armata polonă, de I o a n
C. B ă c i l ă .

1
) In exemplarul Academiei Române partea dela sfârşit
a l e g e n d e i - este r u p t ă .

Armarul Inst, de ist. 13

194 JOAN C. BACILA

37. L E I C H T E INFANTERIE SOGENANNTE MOLDAUER.

(Secolul 17).
Aquarelă 7X18,5 cm. M[oriz] Ledeli 883; A. Huber K. v.
K. Hof. Kamer fotograf. Wien.
Este un soldat moldovean, care fâcea parte din trupele
polone, luptând cu plată. Este îmbrăcat cu o manta lun­
g ă până la genunchi, de coloare gri, la guler şi la mâ­
neci are o bucată de postav roşu. Pe cap are căciula
Înaltă de oaie neagră, cu fundul de postav roşu, care cade p«
spate. In picioare are o încălţăminte de piele, un fel de bo-
•canci şi pe picioare sunt încrucişate nişte curele. Peste piept
se încrucişaza două curele care ţine un sac mic cu merinde
sau muniţii şi pe spate are o sapă ascuţită ; pe umăr ţine o
puşcă şi în mâna stângă o frânghie.
B. A. R. Colecţia de tablouri.
Reproduceri, a) Zincografie, în lucrarea lui N. Iorga Un
•Ofiţer Român in oastea lui Car ol XII. „Analele Academiei Ro­
mâne". Seria II. Tomul XXXIV (1911—12) Mem. sect. ist.
b) Zincografie în revista „Ilustraţia" Septembrie 1922, cu
titlul Soldatul român in armata polonă de Ioan C. Băcilă.

c. 1690.
38. BUCHOREST.
Gravură în aramă, 23,5X12 cm.
Reprezintă o vedere a oraşului Bucureşti care este în­
tărit cu ziduri; se văd multe case, minareturi şi în f a ţ a lui
curge Dâmboviţa „Dembowicen". Peste râu sunt două po­
duri ; în faţă, în dreapta, este un han şi în stânga un drum.
Este o fantezie. In interiorul gravurii este numele gravorului
I. Harwin fecit. şi dedesubtul cadrului are titlul Bucharest in
Moldavia aan de Revier Dembowicen. Această gravură face
parte din albumul lui I. Peeters pi. 67.

39. COLOSWAR VULGO CLAUSENBURG / TRANSILVANIAE

CIVITAS PRIMĂRIA.
Gravură în aramă, 24X12 cm.
Oraşul Cluj întărit cu ziduri, în fund sunt nişte dea­
luri. Dedesubtul cadrului în partea stângă este scris I. Peeters
«x. Ant. Face parte din albumul lui I. Peeters pi. 36. La pa­
gina C No. 36 se dă şi o mică notiţă asupra oraşului.

CRONSTADT ( = BRAŞOV).
Gravură în aramă, 24X12 cm. - ''
Oraşul Braşov cu întăriturile lui de ziduri, după gra-
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 195

-vură se vede că el se întinde şi pe nişte dealuri. In fată se

vede câmpul de semănături, case şi râul Olt „Alăuta" şi un
drum. Oraşul are multe geamii şi minarete, in interiorul ca­
drului, în dreapta este numele gravorului I. Harrwin fecit şi
•dedesubtul cadrului este scris Cronstat aan de Revier de Aluta
in Transilvania. Această gravură face parte din albumul lui
I. Peeters, pl. 62.

41. H E K M A N N S T A D T ( = SIBIU).
Gravură în aramă, 24X12 cm.
Oraşul Sibiiu întărit cu ziduri şi cu şanţuri, în dreapta
«curge Oltul şi în fund se văd munţii Carpaţi. Execuţia este
toarte bine îngrijită. Jos, în dreapta este numele gravorului
/. Harrwin fecit şi dedesubtul cadrului este scris Hermanstadt
op de Revier de Alăuta in Transilvania. Gravura face part*
-din albumul lui I. Peeters pl. 64.

42. LIPA.
Gravură în aramă, 24X12 cm.
Reprezintă o vedere a cetăţii Lipova, lângă oraşul Arad
şi râul Mureş, întărită cu ziduri. In faţa cetăţii este o luptă
sângeroasă între Austriaci şi Turci. Lupta care se petrece in
faţa cetăţii, trebue să amintească lupta care s'a purtat tn
1595 când această cetate a căzut în mâinile Austriacilor, în
-aceiaşi zi când Minai Viteazul dădea lupta dela Călugăreni.
Dedesubtul cadrului scrie Lipa aan de Revier de Marocz by
Transilvania. Gravura face parte din albumul lui /. Peeters,
pl. 60.

43. ROTENTHURM.
Gravură în aramă, 24,5X12 cm.
Reprezenta cetatea Turnu Roşu din Transilvania, dela tre-
-cătoarea munţilor Carpaţi, aşezată pe nişte stânci şi întărită
-cu ziduri şi turnuri. In fund se vede râul Olt şi oraşul Sibiiu
„Hermannstadt". In interiorul cadrului, I. Harrwin fecit şi de­
desubtul cadrului este scris Rotenthurn op de Revier Alăuta in
Transilvana. Gravura face parte din albumul lui I. Peeters,
Vi 61.

44. SILISTRIA.
Gravură în aramă, 23,5X11,5 cm.
Cetatea Silistra întărită cu ziduri şi înconjurată cu un
=şanţ cu apă, în interiorul cetăţii se văd multe moschee şi mi-
13*
1% IOAN C. BACILA

narete. In dreapta este o pădure, în stânga sub nişte copaci uns

cort şi câţi-va soldaţi înarmaţi cu lănci. In interiorul gravurii,
jos în partea dreaptă, este numele gravorului I. Harrwin fetit
şi dedesubtul cadrului este scris SILISTRIA in Bulgaria. Gra­
vura face parte din albumul lu I. Peeters pl. 72.
45. S O C Z O W .

G r a v u r ă î n a r a m ă , Î4.5X12 cm.
Reprezintă cetatea Suceava întărită cu ziduri şi cu şanţuri,
în fund curge râul Şiret „Sereth". In faţa cetăţii, în dreapta
şi în stânga, u n peisagiu, î n f u n d n i ş t e m u n ţ i . G r a v u r ă f c a r t e
bine executată. Jos în stânga s e a f l ă n u m e l e g r a v o r u l u i . / . lîar-
win fecit şi dedesubtul cadrului este scris SOCZOW onn de Re-
vier de Sereth in Walachia.
Gravura face parte din albumul lui /. Peeters, pl. 66.
46. TEMISWAR.
Gravură în aramă, 24,5X9,5 cm.
Se dă vederea cetăţii Timişoara cu suburbiile. In faţa ce­
tăţii este râul Temeş; pe malul râului nişte soldaţi şi î n fund
munţi. In interiorul cadrului, jos la stânga este numele gra­
vorului Gasp: Bouttats fecit, mai jos numele autorului I. Pee­
ters, ex. Ant. şi dedesubtul cadrului se dă legenda. Gravura face-
pârte din albumul lui /. Peteers, pl. 35 şi la pag. C No. 35 dă şi
o notiţă asupra cetăţii.
B. A. R. Ist. mililt. No. înv. 34. — A I 34.
47. TERGOVISCO.
Gravură în aramă, 24X12 cm.
Cetatea Târgovişte întărită cu ziduri şi înconjurata cu u n
şanţ cu apă peste care sunt câteva poduri. I n cetate se v ă d
geamii şi câteva minarete cu semiluna. In dreapta c u r g e râul
Jalomiţa „Launiza" şi pe un munte este o întăritură „CasteL
Kizi". In faţa cetăţii, în stânga, se vede locul de osândă al con­
damnaţilor la moarte: un om pus în ţeapă, corpul unui condam­
nat pe un stâlp de Zid şi de un pom atârnă un lanţ cu 4 cârlige
şi câteva persoane privesc acest Ioc de supliciu. Dedesubtul ca­
drului este scris Tergovisco op de Rever de Launiza in Moldavia-
Gravura face parte din albumul lui /. Peeters, pl. 66.
48. WARADIN.
Gravură în aramă, 26X10,5 cm.
Cetatea Oradia Mare întărită eu ziduri, în faţă curge r â u t
Crişul. In interiorul cadrului, deasupra, este titlul de sus; jos,.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 19*7/

î n p a r t e a d r e a p t ă , este n u m e l e g r a v o r u l u i Gasper Bouttats fecit;

«dedesubtul c a d r u l u i este l e g e n d a şi î n s e m n a r e a / . Peeters, ex. op.
De. Soen. Mert. Ant.
G r a v u r a face p a r t e d i n a l b u m u l l u i I. Peeters, p l . 32. La pa­
g i n a B N o . 32 d ă şi o m i c ă î n s e m n a r e a s u p r a c e t ă ţ i i .

49. W E I S S E N B U R G .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 24X12 c m .
E s t e o v e d e r e a c e t ă ţ i i A l b a I u l i a î n t ă r i t ă cu z i d u r i şi î n c o n ­
j u r a t ă c u ş a n ţ u r i . I n f u n d c u r g e r â u l M u r e ş u l „ M a r o c z a " şi î n
p l a n u l I de pe nişte stânci 4 soldaţi fugăresc p r i n focuri de p u ş c ă
n i ş t e h o ţ i . J o s î n i n t e r i o r u l c a d r u l u i este n u m e l e g r a v o r u l u i I.
Harrwin fecit şi d e d e s u b t u l c a d r u l u i este s c r i s Wissenburg ao.n
de Revier Marocza in Transilvania. G r a v u r a face p a r t e d i n a l b u ­
m u l l u i I. Peeters, pl. 63.

50. Z A T M A R .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 12X9,5 c m .
C e t a t e a S ă t m a r î n t ă r i t ă c u z i d u r i , î n f a ţ ă c u r g e r â u l So­
m e ş . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i 1. Peeters, pl. 49, l a p a g . C N o .
49 s e d ă şi o m i c ă n o t i ţ ă a s u p r a o r a ş u l u i .

51. P R O S P E C T D E R S T A D T B U K A R E S T I N D E R
WALLACHEY.

G r a v u r ă î n a r a m ă 12,5X16 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
Reprezintă oraşul Bucureşti întărit cu ziduri aşezat la m a r ­
g i n e a u n u i r â u , p e c a r e se v e d e p l u t i n d n i ş t e b ă r c i cu p â n z ă .
I n f a ţ a o r a ş u l u i s u n t c o r t u r i t u r c e ş t i şi s o l d a ţ i t u r c i . D e d e s u b t u l
c a d r u l u i este t i l u l d e s u s .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. î n v . 4. — A I 4.

52. K O W A R I N T R A N S Y L V A N I A .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 37X28,3 c m .
I. v. Holst obr: fecit.
Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i C h i n a r u ( C e t a t e a d e p i a t r ă ) a ş e z a t ă l â n g ă
r â u l L ă p u ş u l , î n t r e o r a ş e l e G h e r l a şi S ă t m a r . D e d e s u b t u l t i t l u ­
l u i se d ă şi c â t e v a e x p l i c a ţ i u n i î n I. i t a l i a n ă a s u p r a c e t ă ţ i i c u m
şi l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . î n v . 449. — B I X 33.
, a) A c e l a ş i p l a n , d a r m a i m i c ş i f ă r ă e x p l i c a ţ i a î n l i m b ă i t a ­
l i a n ă . G r a v u r ă î n a r a m ă , 18,5X13,5 c m . — A I 23.
198 lOAN C. BACILA

53. NEUESTER PLAN DER KAYSERL. ATTAQUE VOR

TEMESWAR.
Gravură în aramă 35,5X24,5 cm. Numele gravorului lipseşte-
Este planul cetăţii Timişoara arătându-se locul tranşeelor,.
al bateriilor, şanţurile şi mlaştinile din jurul oraului şi drumu­
rile cari pleacă din cetate spre Belgrad, Caransebeş, Lipova, Arad,.
Seghedin, Zenta. In partea dreaptă este titlul şi legenda.
B. A. R. Ist. milit. No. înv. 474. — B IX 58.

54. VARADINUM.

Gravură în aramă 45,5X33,5 cm.

Se dă vederea cetăţii Oradia Mare cu întăriturile, şi margi­
nile oraşului (case, mori, biserici). La miază noapte se dă vede­
rea cetăţii Sătmar „Sakmar" şi a râului Crişul „Sereskes". In
interiorul gravurii este următoarea însemnare „Varadium vul­
go Gros Wardein, Transilvaniae oppidum, cum munitissimo pro­
pugnáculo. In provinciae intoitu secundo, â Mahumeta Turca-
rum Imp. obsessum et frustra tentatum", mai jos se dă legenda
şi numele gravorului Georgius Houfnaglius. Această gravură face;
parte dintr'un atlas, pl. 40.
B. A. R.Ist, milit. No. înv. 476. — B IX 60.

55. AUSLEGUNG UND TOPOGRAPHISCHER ABRISS DER

VESTUNG GROSSWARDEIN / UND WAS VOR OPERATIONES
VON DER KÄYSERLICHEN ARMEE VORGENOMMEN WOR­
DEN UND VORBEY GEGANGEN SEYND / VON AN. 1691. DEN
11. OCTQBER / BISS ZU WOLLIGER EROBERUNG WELCHE
DEN 30 MAY DIESES 1692. JAHRS MIT ACCORD ERFOLGET.

Gravură în aramă, 28,5X16,5 cm. Numele autorului lipseşte.

Se dă planul cetăţiiii şi a împrejurimilor cum şi o mică hartă
topografică reprezentând relieful; dedesubtul cadrului este le­
genda.

B. A. R. Ist. milit. No. înv. 435. — B IX 19.

1
56. DIE FÜRSTL. WALLACH. RESIDENTZ IASY. )
Gravură în aramă, 19X13 cm.
Reprezintă cetatea Iaşi întărită cu ziduri şi înconjurată d»
apă. Dedesubtul gravurii este explicaţia în limba germană. Mat

*) O reproducere a acestei gravuri s'a făcut în revista „Ar­

hiva" din laşi, 1914—1918 cu titlul Cetatea laşului in anul }
(azi palatul administrativ).
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 199

jos este scris Augspurg I gedruckt und zu finden bey Jacob

Schonig.
B. A. R.Ist. milit. No. înv. 440. — B IX 24.

57. JASS.
Gravură în aramă, 16X10,5 cm., numele gravorului lipseşte,
Asemănătoare cu No. 56. Dedesubtul cadrului este legenda.
B. A. R. Ist. milit. No. înv. 20 — A I . 20.

58. GROSWARDEIN.
Gravură în aramă, 20X13 cm.
Arată vederea cetăţii Oradia Mare, întărită cu două rânduri
de ziduri, cum şi oraşul, întărit cu zM. In faţa cetăţii curge râul
Crişul. In interiorul gravurii este titlul, jos în dreapta are o în­
semnare asupra cetăţii. Dedesubtul cadrului este numele gravo­
rului G. Bodenehr et exc. a. V. Face parte din albumul lui
Gabriel Bodenehr.
59. MEDIA ODER MEADIA.
Gravură în aramă, 16X13 cm.
Dă planul cetăţii Mehadia şi cu două drumuri cari pleacă din
cetate, unul spre Caransebeş şi altul spre Orşova. In dreapta
este o notiţă asupra cetăţii şi în stânga este legenda.
Gravura face parte din albumul lui Gabriel Bodenehr.

60. ACCURATER PLAN VON MEADIA.

Plan manuscris, 16X13 cm. numele desenatorului lipseşte-

Se dă planul cetăţii Mehadia care este cuprinsă între râul
Cerna „Czerna Flus" şi „Krayova Flus", din ea plecând dou&
drumuri, unul spre Caransebeş şi altul spre Orşova. Jos în dreap­
ta este legenda şi deasupra legendei titlul. Este o copie după.
No. 59.
B. A. R. Originale.

61. TEMESWAR.
Gravură în aramă, 49,5X14,5 cm.
Dă vederea cetăţii Timişoara întărită cu ziduri şf înconju­
rată cu apă. Dedesubtul cadrului etse legenda şi o mică însem­
nare asupra cetăţii. In stânga este numele gravorului Gabriel
Bodenehr Scuip, et excud. Aug. Viind.
Face parte din albumul lui Gabriel Bodenehr.
200 IOAN C. BACILA

62. T E M E S W A R E R BANNAT.

G r a v u r ă în a r a m ă , 27X15 cm. N u m e l e g r a v o r u l u i lipseşte.

A n u l c. 1717.
E s t e u n p l a n de l u p t ă şi t o t o d a t ă şi o h a r t ă , a r ă t â n d r e g i u ­
n e a D u n ă r i i d i n f a ţ a B e l g r a d u l u i p â n ă l a T i s a cu a f l u e n ţ i i Du­
n ă r i i . T i s a , B e g a , T e m i ş şi S a v a , c u m şi d r u m u l u r m a t de a r ­
m a t a a u s t r i a c ă d e a l u n g u l D u n ă r i i î n fiecare zi, d e l a 10 I u n i e
1717—18 I u n i e 1717, c â n d a c a n t o n a t î n f a ţ a B e l g r a d u l u i . S u n t
î n s e m n a t e cu l i t e r e c a n t o n a m e n t e l e d i f e r i t e l o r t r u p e a u s t r i a c e .
F a c e parte din a l b u m u l lui Gabriel Bodenehr.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 36. — A I 36.

63. TEMESWAR.
E s t e p l a n u l c e t ă ţ i i T i m i ş o a r a , a r ă t â n d u - s e şi a ş e z a r e a t r u ­
p e l o r a u s t r i a c e î n j u r u l c e t ă ţ i i , c u m şi relieful, c â m p u l , d r u m u ­
r i l e s p r e C a r a n s e b e ş , S e m e n d r i a şi B e l g r a d şii r â u r i l e T i m i ş şi
B e g a . D e o p a r t e şi de a l t a a c a d r u l u i este o n o t i ţ ă î n l i m b a g e r ­
m a n ă a s u p r a a c e s t e i c e t ă ţ i p â n ă l a a n u l 1716, c u m şi l e g e n d a .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n p a r t e a d r e a p t ă , este s c r i s Augspurg zu
finden bey Gabriel Bodenehr. Kupffersterhern. Face p a r t e din al­
b u m u l lui Gabriel Bodenehr.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 37. — A I 37.

Secolul XVIII.
64. O R S O W A . I

G r a v u r ă î n a r a m ă , 21X17,5 c m . A n u l c. 1734.
Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i O r ş o v a şi î n t ă r i t u r a d i n i n s u l a A d a -
K a l e h , c u m şi p o z i ţ i a a r m a t e l o r t u r c e ş t i şi a u s t r i a c e . Ca h a r t ă
s e d ă r â u l C e r n a şi d o u ă d r u m u r i ce p l e a c ă d i n O r ş o v a s p r e
M e h a d i a şi a l t u l d e a l u n g u l D u n ă r i i î n O l t e n i a . D e o p a r t e şi de
a l t a a h ă r ţ i i se d ă c â t e v a i n f o r m a ţ i i istorice a s u p r a c e t ă ţ i i d e l a
1688—1716, î n l i m b a g e r m a n ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a ,
e s t e n u m e l e g r a v o r u l u i G. Bodenehr exc. aug. V. G r a v u r a face
p a r t e din a l b u m u l lui Gabriel Bodehnehr.
B. A. R. No. inv. 26. — A I 26.

65. B E N D E R .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 35X25 c m . S. Parker S c u l p t . IV. Ilogarth

I n v . et s c u i p .
G r a v u r a este î m p ă r ţ i t ă î n 2 p ă r ţ i o r i z o n t a l e ; î n p a r t e a d e
s u s î n s t â n g a , d ă o v e d e r e a c e t ă ţ i i B e n d e r şi c â ţ i v a c ă l ă r e ţ i
s u e d e z i şi T u r c i .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 201

I n p a r t e de jos, d ă N i s t r u l c u o c o t i t u r ă a l u i , în r e g i u n e a
« e t ă ţ i i B e n d e r , p l a n u l c e t ă ţ i i şi a r ă t a r e a c a m p a m e n t e l o r , î n t â i u l
ş i al doilea, f ă c u t e d e r e g e l e S u e d i e i C a r o l X I I , când s'a refugiat
l a B e n d e r . Acest p l a n este p e s c a r a 1000 p a ş i .
F a c e p a r t e d i n c a r t e a Voyage du Sr. A de La Motraye en
Europe, Asie, & Afrique. I I . p . 110 H a y e . 1727.
1. Tot î n colecţia d e s t a m p e a l e A c a d e m i e i R o m â n e se g ă ­
s e ş t e a c e l a ş p l a n î n s ă şi c u v e d e r e a c a s e i u n d e a s t a t C a r o l X I I .
G r a v u r ă î n a r a m ă 46X38,5 cm. — Ist. m i l i t . No. iinv. 701. —
C. X V I I . 7.

66. P L A N D E B E N D E R V I L L E D E L A T U R Q U I E E U R O P E A N E
EN B E S S A R A B I E SUR L E D N I E S T E R OU C H A R L E S X I I ,
ROT D E S U È D E A L L A S E R E F U G I E R A P R È S A V O I R P E R D U
L A B A T A I L L E D E P U L T A W A C O N T R E L E CZAR P I E R R E
L E GRAND.

P l a n c o l o r a t , m a n u s c r i s , 29,5X14 c m .
Echelle de 360 Toises. A n u l c. 1710, n u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e .
Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i B e n d e r şi p u ţ i n relieful, c a r e este s c h i ­
ţ a t n u m a i î n p a r t e a N i s t r u l u i ; pe l a C ă u ş e n i şi d e a l u n g u l r â u l u i
ce c u r g e p e l a C ă u ş e n i . Ca l o c a l i t ă ţ i se d ă „ V a r n i ţ a , o u C h a r l e s
X I I d r e s s a s o n c a m p en 1709 a p r e s l a B a t a i l l e d e P u l t a w a " , L a -
g a l a şi C ă ş e n i „ C a z e n y " ; t o t o d a t ă a r ă t â n d u - s e şi d r u m u r i l e
ce p l e a c ă d i n B m d e r s p r e a c e s t e 3 l o c a l i t ă ţ i . I n faţa B e n d e r u l u i
pe r â u l T i g h i n a este o a l t ă î n t ă r i t u i ă c a r e ţine' tot de c e t a t e .
D e d e s u b t u l a c e s t u i p l a n este şi u n p l a n al c e t ă ţ i i O c e a c o v u l d e l a
gura Niprului.
B. A. R. O r i g i n a l e .

67. A C C U R A T E D E L I N E A T I O N D E R V E S T U N G BENDER
MITT DERER SITUATION UND VORSTAEDTEN, W I E AUCH
I H R O K Ö N I G E . MAY. Z U S C H W E D E N A L L D O R T I G E C A M P E ­
M E N T , M I T D E R T Ü R K I S C H E I N F A N T E R I E U. C A V A L L E -
R I E 1710.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 56,5X40,5 c m .
Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i B e n d e r cu î n t ă r i t u r i l e , m a h a l a l e l e şi o
p o r ţ i u n e m i c ă d i n r â u l N i s t r u . L a r ă s ă r i t , m i a z ă z i şi a p u s este
l a g ă r u l t u r c e s c şi l â n g ă c e t a t e , l a c o t i t u r a N i s t r u l u i este l a g ă r u l
regelui Suediei Carol XII. Ca p l a n topografic s u n t a r ă t a t e înăl­
ţ i m i l e de l â n g ă B e n d e r , g r ă d i n i l e c u z a r z a v a t , viile, c â m p u l şi
d r u m u r i l e c a r i p l e a c ă d i n c e t a t e s p r e I a ş i , C o n s t a n t i n o p o l , Kiew,
O c e a c o w şi î n a l t e p ă r ţ i . S p r e m i a z ă n o a p t e este l a g ă r u l r e g e l u i
S u e d i e i d e l a 24 Iulie—5 A u g u s t 1710, î n d r e a p t a este c a m p a m e n -
202 WAN C. BAC1LA

tul trupelor dela 24 Iulie—5 August 1709 şi în stânga campamen­

tul trupelor din 1710—11, dându-se şi numele comandanţilor. Jos,
în.-dreapta gravurii este 6 notiţă explicative asupra cetăţii din-
acest timp (1710); în stânga, într'un cadru dreptunghiular împo­
dobit cu 2 îngeri se dă scara „Scala von 1000 Schritt" şi numele
gravorului Jeremias Wolff excudit Aug. Vindelicoru. Gravura-
este bine executată şi foarte interesantă.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 578. — C. XIII. 4.
a) O copie după acest plan, dar nu aşa de complet, este un
plan colorat, manuscris, 35,5X52,5 cm. intitulat Plan von Ben­
der wie bei solchen Ihro Königl: Majestät in Schweden nach
der verlohrnen Schlacht bei Pultava campieret um die Türken
und Tartarn zugleich mit zugegen gestanden. Anno 1H0. Se dă.
planul cetăţii, a oraşului Bender şi lagărul regelui Suedieii Caröl
XII, dela 24 Iulie—3 August 1710 şi lagărul armatei turceşti. Nu­
mele autorului lipseşte.
B. A. R. Originale.

68. PLAN VON DER VESTUNG BENDERN AM DNIESTER

FLUS, ZWISCHEN DER MOLDAU, WESTLICHEN NOGAY UND
BESSARABIEN AN EINEN MORAST GELEGEN
Gravură în aramă, colorată, 22X17,5 cm.
Este un fragment de hartă, arătând planul şi poziţia cetăţii
Bender, lângă. Nistru, cum şi o parte din raiaua Benderului,
dela râul Botna până mai sus de satul Varniţa, în faţa satului
de peste Nistru, Olmassu. La sudul râului Botna este Basarabia
„Bassarabien", dincolo de satul Varniţa, Moldov,a „Moldau" şi-
peste Nistru, Tătarii Nogai „ein t h e l des westlichen Nogay Tar-
tarey". Pentru cetate se dă planul întăriturilor cetăţii, tranşeele
din faţa ei, cum şi o mlaştină. Gravura este făcută cu ocazia
luptelor lui Carol XII cu Ruşii, când a fost bătut şi a fost silit
să se retragă la Bender. Se dă şi vechile linii de întărire ale-
Suedezilor, la marginea lagărului.
Dedesubtul cadrului este titlul de sus, iar în partea dreaptă,
este iniţiala gravorului L.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 1. — A I 1.

69. [PLANUL LUPTII DELA STANILEŞTI INTRE

RUŞI ŞI TURCI 1711.]
Gravură în aramă, 35,5X25,5 cm. D..Lockley Sc.
Dă regiunea râului Prut, cât a ţinut locul de luptă, cu aşe­
zarea trupelor ruseşti şi turceşti deoparte şi de alta a Prutu<i.'i_
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 2QŞ.

Fiecare poziţie ocupată de una d i n trupe este însem ?iţă

cu litere.
Gravura face parte d i n Voyage du Sr A de La Motraye, an
Europe, Asie & Afrique. A La Haye chez T. Johnson & J. Voa
Duren. 1727. La pag. 15 dă acest plan şi la pagina 16 dă şi ex­
plicarea literelor d i n plan.

70. PLANUL LUPTEI DELA STĂNILEŞTI INTRE

RUŞI ŞI TURCI 1711.
Gravură In aramă, 17,5X25 cm. Wm Hogarth sculpt.
Arată planul şi poziţia luată de Turci şi Ruşi în această
luptă, lângă râul Prut. I n medalion se d ă Ţaru Rusiei, Petru I
şi Vizirul Baltagi Mehemet, comandatul Turcilor.
Gravura face parte din cartea Voyage du Sr A . de La Mo-
traye en Europe, Asie, & Afrique. II. pag. 19. Haye. 1727.

71. ACTION BEY DER PRUTT ZWISCHEN DENEN

TURCKEN UND MOSCOWITEN 1711.

Gravură în aramă 38,5X30 cm. Numele gravorului lipseşte^

Scara pe 1/2 milă.
Arată planul şi poziţia luată de Turci şi Ruşi în această
luptă la Stănileşti între Ţarul Rusiei, Petru cel Mare şi Turci.
Fiecare grup de armată este numerotat. Este planul de luptă,
dându-se regiunea Prutului în această parte cu câteva drumuri,,
păduri şi dealuri, nu se dă nici un sat.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 459. — B IX 43.

72. PLAN DE L'AFFAIRE DU PRUTH ENTRE LES RUSSES

COMMANDES PAR LE CZAR PIERRE I, EN PERSONNE E T
LES TURCS, LES TARTARES, LES MOLDAVES, QUELQUES.
SUEDOIS AUX ORDRES DU G. V. BALTAGI MEHEMET PACHA.

Plan colorat, manuscris, 35,5X27 cm. Scara, şi numele gra­

vorului lipseşte. Anul c. 1711.
Este planul luptei dela Stănileşti din 1711, purtată între
Ruşi sub comanda Ţarului Rusiei, Petru cel Mare şi Turci, sub-
comanda Iui Mehemet Paşa şi Vali Paşa.
Se d ă numai o porţiune din râul Prut unde s'a petrecut
acţiunea, aşezarea trupelor ruseşti şi turceşti, cum şi planul în­
tăririi trupelor ruseştii, înconjurarea lor şi bombardarea acelui
loc de bateriile turceşti. Jos, în dreaptă se dă explicarea aşezării
trupelor şi cum a urmat atacul.
B. A. R. Originale.
204 lOAN C. BACILA

73. W A R N I T Z A .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 17,5X25 c m .
A r a t ă aşezarea trupelor suedeze sub C o m a n d a regelui Sue­
d i e i C a r o l X I I l a V a r n i ţ a , u n s a t l â n g ă B e n d e r , u n d e r e g e l e şi-a
t ă c u t al treilea c a m p a m e n t . Dar din cauza certurilor între Turci
•şi Suedezii, î n z i u a de 1 F e b r u a r i e 1713 s'a i s c a t o l u p t ă î n t r e ei,
« a r e a a v u t c o n s e c i n ţ ă p l e c a r e a r e g e l u i de acolo s p r e S u e d i a . Se
-dă şi p o r ţ i u n e a f l u v i u l u i N i s t r u , c â t ţ i n e s a t u l .
F a c e p a r t e d i n c a r t e a Voyage du Sr A. de La Motraye en
Europe, Asie, & Afrique, II p a g . 136. H a y e 1727.

/773.

74. C H I L I A .

a) K i l i a n o v a .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 21X15 c m .
D ă v e d e r e a c e t ă ţ i i C h i l i a N o u ă . E s t e f ă c u t ă de Kleeman
1768 şi g r a v a t ă de I. C. B e r n d t sc. V i e n a e . G r a v u r a este a n e x a t ă
l a c a r t e a Reisen von Wien über Belgrad bis Kilianova durch
•die Butschiack-Tarţarey über Chavschan Bender, durch die iVo-
gen-T artarey in die Crimm, dann von Kaffa nach Konstantino­
pel, nach Smirna und durch den Archipelagum nach Triest und
Wien, in den Jahren 1768, 1769. und 1770. L e i p z i g , 1773, p a g . 41
b) K i l i a n o v a a m a u s f l u s s d e r D o n a u 3 S t u n d e v o m S c h w a r ­
z e n Meer.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 20X12,5 cm., a s e m ă n ă t o a r e c u a. Klee­
mann d e l i n e a v i t ; 1. Balzer sc.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 22. — A I 22.

7 5 . PLAN DE LA BATAILLE E T DE LA V I C T O I R E R E M P O R ­
T É E PAR L E S R U S S E S SUR L E S TURCS COMMANDÉS P A R
L E GRAND VIZIR P R È S DE LA R I V I E R E KAGUL EN BASSA-
R A B I E , L E 21 J U I L L E T 1770.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 26,5X18 cm. Gravé par P. F. Tardieu.

S c a r a este d a t ă î n v e r s t e r u s e ş t i (2) şi î n l e g h i f r a n c e z e (1). '
E s t e p l a n u l de l u p t ă d e l à C a g u l , d â n d u - s e n u m a i r â u l Ca-
g u l şi relieful d i n a c e a s t ă r e g i u n e şi d r u m u l l u i T r a i a n . I n a c e s t
p l a n s u n t î n s e m n a t e cu l i t e r e fiecare t r u p ă şi fiecare poziţie
o c u p a t ă de R u ş i . A r m a t a r u s e a s c ă e r a s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i
R o m a n z o f f şi s u b el m a i e r a u g e n e r a l i i B a u e r , P l e m e n i k o f , con­
t e l e de B r u c e , P r i n ţ u l R e p n i n , contele Söltikof şi P r i n ţ u l Dolgo-
r u k i . I n p a r t e a d r e a p t ă a c a d r u l u i se d ă e x p l i c a ţ i u n i l e p o z i ţ i i l o r
 STAUPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 205»

l u a t e de a r m a t e l e r u s e ş t i şi a o r d i n e i de b ă t a i e î n t r e R u ş i şi
Turcii.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 445. — B IX 29.

76. D I E Z W E Y T E E R O B E R U N G D E R T Ü R K I S C H E N
S T A D T U N D V E S T U N G G I U R G I E W O 1771.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 18,5X13,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
R e p r e z i n t ă b o m b a r d a r e a c e t ă ţ i i G i u r g i u , d â n d u - s e şi v e d e ­
r e a c e t ă ţ i i . I n f a ţ ă este D u n ă r e a cu i n s u l a d i n f a ţ a G i u r g i u l u i ,
î n d r e a p t a n i ş t e c ă l ă r e ţ i T u r c i f u g i n d şi p e s t e D u n ă r e se v e d e
u n l a g ă r cu c o r t u r i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este tiitlul de s u s .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 18. — A I 18.

77. [ R E G I U N E A GIURGIU—SILISTRA].

G r a v u r ă î n a r a m ă , 30X18,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
E s t e o h a r t ă c o l o r a t ă c a r e a r a t ă a c ţ i u n e a de l u p t ă f ă c u t ă
de g e n e r a l u l r u s R o m a n z o f f î n a n u l 1773 I u n i e 27, s p r e S i l i s t r a
c a s ă s p r i j i n e pe g e n e r a l u l W e i s s m a n n c a r e l u p t a c u Turcii) l a
K a i t a j i , l â n g ă S i l i s t r a . Se d ă şi r e g i u n e a D u n ă r i i d e l a G i u r g i u
p â n ă l a S i l i s t r a , relieful şi c â t e v a s a t e d i n j u r u l S i l i s t r e i . S u s î n
p a r t e a d e m i j l o c , î n t r ' u n c a d r u , este u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e „A.
1773. d: 29: l u n i . W u r d e d a s u n t e r O s m a n P a s c h a bey S i l i s t r i a
stehende Türckische corps von dessen Russen angegriffen u n d
g e s c h l a g e n . D a i n z w i s c h e n die R u s s i s c h e H a u p t A r m e e u n t e i -
C o m a n d o d e s G r a f e n v o n R o m a n z o w , die J a l o n i z a u n d d i e D o ­
n a u s e l b s t e n p a s s i r t e , u n d ü b e r d a s k l e i n e F l ü s g e n G a l i z a gieng-
u n d s i c h a u f d e n e n A n h ö h e r bey G u r o b a l y l a g e r t e , u m d e n Ge­
n e r a l W e i s m a n zu u n t e r s t ü z e n , w e l c h e r b e y K a i t a d s c h y v o n d e n
S e r a s k i e r N i a m u k P a s c h a a n g e g r i f e n w u r d e , die T ü r c k e n w u r ­
den zwar allda geschlagen, allein der General W e i s m a n n ver-
lohr sein Leben dabey."
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 469. — B IX 53.

78. P L A N D E L A F O R T E R E S S E D E C H O C Z I N E N MOL-
D A V I E , A V E C L E S E N V I R O N S D E 300 T O I S E S A LA
RONDE, L E V E A P R E S LA P R I S E DE C E T T E P L A C E
E N 1769.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 60,5X45,5 c m .
Se d ă p l a n u l f o a r t e a m ă n u n ţ i t al c e t ă ţ i i H o t i n cu î m p ă r ţ i ­
r i l e c e t ă ţ i i : m a g a z i i , c a z ă r m i , b ă i , î n t ă r i t u r i , etc., a p o i reliefuF
d i n j u r u l c e t ă ţ i i , N i s t r u şi o m i c ă p a r t e d i n f a ţ a H o t i n u l u i , î n
P o d o l i a . E s t e u n u l d i n p l a n u r i l e cele m a i b u n e ale c e t ă ţ i i H o t i n . .
•206 10AN C. BÄCILA

D e a s u p r a g r a v u r i i este t i t l u l de s u s ; jos, în s t â n g a , este l e g e n d a

§i d e d e s u b t u l c a d r u l u i este n u m e l e g r a v o r u l u i I. V. Schley.
Scuip, direz.
B. A. R. Ist. m i l i t No. inv. 586. — C X I I I 12.

79. F Ü R S T G A L L I Z I N , E I N Ü B E R W I N D E R D E R
T Ü R C K E N B E Y C H O Z I M D. 18 S E P T . : 1769.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 22X16 c m .
S c e n a p r e z i n t ă pe P r i n z u l G a l l i z i n l â n g ă trofee t u r c e ş t i :
u n t u n , s t e a g u r i şi a r m e . I n s t â n g a trofeelor este o l u p t ă î n t r e
R u ş i şi T u r c i şi î n d r e a p t a u n g r u p d e t u r c o a i c e şi z i d u r i l e ce­
t ă ţ i i Hotin. G r a v u r a reprezenta o alegorie a victoriei Ruşilor
c o n t r a T u r c i l o r . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi u r m ă ­
t o a r e a î n s e m n a r e : Die Hechte bringt die Fivlcht dem stolzen Mu­
selmann. Die Linke, loechelt Huld den Nymphen Orients., mai
jos, în s t â n g a , este n u m e l e a u t o r u l u i D. Chodowieczki, i n v . şi I a
• d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i 1. E. Nilson, exc. Aug: V.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 8. — A I 8.

Reproduceri: a) A C T I O N P R E S D E C H O C Z I M LE XVIII
S E P T . : MDCCLXIX.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 22,5X16,5 c m .
A s e m ă n ă t o a r e cu cea de s u s şi f ă c u t ă t o t de D. Chodowiecki:
f. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi u r m ă t o a r e l e 4 v e r s u r i ,
p u s e pe 2 c o l o a n e :
Gallizin porte un coup funeste
A VEmpire Ottoman, qu'il prive de Soldats:
Et plus d'une captive, ou maintien si modeste,
De ses vainqueurs va peupler les Etats.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 10. — A I 10.
b) M F e l t M a r e s c i a l l o P r i n c i p e d i G a l l i c z i n o c c u p a C o c h t z i m
•dopo r e p l i c a t e v i t t o r i e o t t e n u t e s o p r a i T u r c h i .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 22X16 c m . E s t e a c e i a ş i a c ţ i u n e ca s u s ,
•dar p e r s o n a g i i l e n u s e a m ă n ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. inv. 11. — A I 11.

80. V I C T O I R E R E M P O R T É E S U R L E S T U R C S L E 1-er
A O U T 1770. P A R L ' A R M É E R U S S E AUX O R D R E S D U
G E N E R A L FELD-MARECHAL COMTE DE ROMANZOFF.

G r a v u r ă î n a r a m ă 22,5X16 c m .
Scena reprezintă lupta sângeroasă delà L a r g a între a r m a t a
r u s e a s c ă , s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i R o m a n z o f f şi a r m a t a t u r -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 207

«ceaşcă, unde- T u r c i i s u n t b ă t u ţ i . I n s t â n g a se v e d e g e n e r a l u l
B o m a n z o f f c o n d u c â n d l u p t a , î n c o n j u r a t d e S t a t u l s ă u M a j o r şi
l â n g ă el n i ş t e s t e a g u r i turceştii. I n p l a n u l I I este l a g ă r u l t u r ­
cesc c u c o r t u r i l e şi a s a l t u l s o l d a ţ i l o r î n m a s o a d â n c i ; î n f u n d
: s u n t d e a l u r i . D e d e s u b t u l g a r v u r i i este t i t l u l de s u s şi î n d r e a p t a
e s t e n u m e l e g r a v o r u l u i Inv. et Gravé pur D. Chodowiecki
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 444. — B IX 28.

81. E R Ö F F N U N G D E R F E I N D S E L I G K E I T E N D E R K A I ­
SERL. RUSSISCHEN ARMEE GEGEN DIE TÜRKISCHE
DURCH DEN ÜBERGANG ÜBER DEN PRUTH.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 20,5X14 c m . A n u l şi n u m e l e g r a v o r u l u i
lipseşte.
G r a v u r a r e p r e z e n t a t r e c e r e a R u ş i l o r p e s t e P r u t pe d o u ă p o ­
d u r i d e v a s e . A c ţ i u n e a s e p e t r e c e c. î n t r e a n i i 1760-1792, î n t i m ­
p u l r ă s b o a i e l o r d i n t r e R u ş i şi T u r c i , c a r i t o a t e s ' a u p e t r e c u t
a p r o a p e p e t e r i t o r u l r o m â n e s c . I n p l a n u l I, l a s t â n g a , se v e d e
i n f a n t e r i a cu steagul în frunte, l a d r e a p t a o t r u p ă de Cazaci;
în p l a n u l II trecerea Ruşilor pe două p o d u r i de vase, peste P r u t .
3 n f u n d este u n s a t şi d e a l u r i .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 458. — B IX 42.

82. P L A N D E l ' A T T A Q U E D U R E T R A N C H E M E N T , D U
C A M P , E T D E LA F L O T T E D E T U R C S P A R L E G-al
W E I S M A N , P R È S D E T U L T S C H I , L E 30 IUIN 1771.
G r a v u r ă î n a r a m ă , H X l 6 c m . Gravé par P. F.
Tar dieu. S c a r a 2 v e r s t e şi 1 leghe.
E s t e o h a r t ă î n c a r e se d ă r e g i u n e a Dunării) î n t r e o r a ş u l T u l -
cea şi I s m a i l , c u b r a ţ u l D u n ă r i i şi l a c u r i l e K o h o r u l u i şi I a l p u g
şi r â u l S o m o v a . Se a r a t ă şi p o z i ţ i a l u a t ă d e a r m a t a ş i flota
rusească contra Turcilor. A r m a t a rusească era sub c o m a n d a
g e n e r a l u l u i W e i s s m a n n a v â n d s u b c o m a n d a l u i a l ţ i ofiţeri. Ac­
ţ i u n e a d e l u p t ă e r a d e l a I s m a i l l a T u l c e a şi r â u l S o m o w a ; o
p a r t e d i n a r m a t ă a m e r s c u c o r ă b i i l e p e D u n ă r e şi a l t a d e a l u n ­
g u l D u n ă r i i s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i Cerenikof şil coloneii S t r i ­
cher, S i e v e r s , S o l t i k o v şi Vogt. A v a n t g a r d a e r a c o m a n d a t ă de
l o c o t e n e n ţ i i L u n i n , B u l d a k o v , B e a t l o n g şi M e l i n , a v â n d c a a r ­
m a t ă a u x i l i a r ă pe cazacii Zaporojeni. I n p a r t e a s t â n g ă a h ă r ţ i i
este o l u n g ă l e g e n d ă , f o a r t e a m ă n u n ţ i t ă . E x e c u ţ i a este f o a r t e
1
bună. )

1
) I n t r ' u n a l t p l a n g r a v a t îtl a r a m ă , a r a t ă a t a c u l T u l c e i l a
4 A p r i l i e 1771 şi a l I s a c c e i l a 27 A p r i l i e 1771 f ă c u t t o t de g e n e ­
r a l u l W e i s s m a n . P l a n u l este fflârilt p â n ă l a . I s a c c e a . I n s t â n g a
este o l e g e n d ă a s u p r a a c e s t o r a t a c u r i . B. A. R. — I s t . Milit.
A. I. 44.
208 10AN C. BAC1LA

G r a v u r ă î n a r a m ă , 23X16 c m . — B . A. R. Ist. m i l i t . No-

inv. 711. — C X V I I 17.

83. [ R E G I U N E A T U L C E A — B A B A D A G 1 .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 35X20 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i lipseşte,
a n u l c. 1771.
H a r t ă c o l o r a t ă , î n c a r e se d ă r e g i u n e a T u l c e a — B a b a d a g şi
D u n ă r e a î n t r e I s a c c e a şi T u l c e a , u n d e s ' a u p u r t a t l u p t e l e R u ş i l o r ,
sub c o m a n d a generalului W e i s s m a n contra Turcilor, arătându-se
şi o r d i n e a de b ă t a i e şi p o z i ţ i a l u a t ă de T u r c i şi d e R u ş i . T u r c i i
a u fost b ă t u ţ i l a T u l c e a , de a i c i s ' a u r e t r a s l a B a b a d a g şii a p o i
l a I s a c c e a E s t e o c o m p l e t a r e a h ă r ţ i i No. 82. C a l o c a l i t ă ţ i se d a u
T u l c e a , I s a c c e a , I s m a i l , B a b a d a g şi c â t e v a s a t e d e a l u n g u l D u ­
n ă r i i . Se d a u şi r â u r i l e d i n a c e a s t ă p a r t e şi m u n ţ i i , d e a l u r i l e , p ă ­
d u r i l e şi d r u m u r i l e . J o s î n d r e a p t a este l e g e n d a .
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 475. — B IX 59.

84. B A T A I L L E E T V I C T O I R E A T U R T U K A Y 1773.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 16X11,5 cm.
Reprezintă bombardarea oraşului Turtucaia, trecerea D u ­
n ă r i i de R u ş i cu b ă r c i l e şi a s a l t u l c o n t r a c e t ă ţ i i , c a r e este î n t ă r i t
cu p a l i s a d e şi cu z i d u r i . P e s t e D u n ă r e se v e d e a r m a t a r u s e a s c ă
î n c a r e - u r i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n d r e a p t a n u ­
m e l e a u t o r u l u i Weibert del. şi î n s t â n g a a l g r a v o r u l u i Kăssner
sc. 1775. E x e c u ţ i a e s t e f o a r t e fin l u c r a t ă .
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 47. — A I 47.

1789.

85. E I N W R S C H E D E R K: K: T R U P P E N I N A L T - O R S O V A
D E N 12-ten F E B R . 1788.

H a r t ă c o l o r a t ă , 16,5X12,5 c m . S c a r a 600 Klafteri, anul c>

1789, n u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e .
Se d ă r e g i u n e a D u n ă r i i d e l a O r ş o v a p â n ă Ia r â u l B a h n a ,
cu relieful —• c u m şi p a r t e a c o r e s p u n z ă t o a r e d i n S e r b i a , r â u r i l e
C e r n a şi B a h n a şi d r u m u r i l e ce d u c d e l a O r ş o v a s p r e M e h a d i a
dealungul Dunării.
I n p ă r e a B a n a t u l u i se d a u m u n ţ i şi o v e d e r e a c e t ă ţ i i T i m i ­
ş o a r a „ T e m e s w a r " . P e D u n ă r e se d ă p l a n u l î n t ă r i t u r i i c e t ă ţ i i
Carolina din insula Ada Kale „Festung Neu Orşova". Pe l â n g ă
relief se d ă si a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s t r t a c e şi m a r ş u l l o r s u b c o -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 2Q9

m a n d a g e n e r a l i l o r P a p p i l l a şi Vecsey. A c e a s t ă g r a v u r ă face parte

d i n c o h l e c ţ i a „ V o r s t e l u n g d e r K r i e g s g e s c h i c h t e " pl. 5.
ß . A. R. I s t . miilit. No. i n v . 27. — A I 27.

86. PLANN l DER AM M-ten AUGUSTY 788 BEY BESCHESTY

IN DER MOLDAU Z W I S C H E N D E N N E N K. K. T R O U P P E N
UNTER ANFÜHRUNG DER HERRN OBRISTLIUT. K I P I R E
VON F E I N D L I C H E R S E I T E U N T E R A N F U H R U N G D E S T A R ­
TE R CHANN UND TÜRKISCHEN PASSA IßRAYM NASIR
FORGEFFALLENE AFFAIRE.

P l a n , m a n u s c r i s , 17.5X19 c m . c a d r u l t o t a l 3 4 X 2 3 c m . Nu­
m e l e a u t o r u l u i lipseşte.
P l a n v e r t i c a l î m p ă r ţ i t î n d o u ă , a r ă t â n d poziţia luată da
t r u p e l e a u s t r i a c e şi cele t u r c e ş t i î n j u r u l s a t u l u i Belceşti, lângă
r â u l B a h l u i , d â n d u - s e şi r e l i e f u l d i n a c e a s t ă r e g i u n e . In d r e a p t a ,
este p l a n u l , î n s t â n g a o l u n g ă l e g e n d ă şi d e d e s u b t u l h ă r ţ i i titlul
d e sus. A c e a s t ă h a r t ă a fost r e p r o d u s ă d e V. A. Urechia Istoria
R o m â n i l o r . S e r i a 1786—1800. T o n u l I I I .
B . A. R. O r i g i n a l e . (

87. B E S I T Z N E H M U N G DER STADT BOTUSCHAN.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 18,5X12,5 c m .
A r a t ă c u m t r u p e de i n f a n t e r i e ş i c a v a l e r i e a u s t r i a c ă intră,
î n o r a ş u l B o t o ş a n i , d u p ă r e s p i n g e r e a l u i I b r a h i m N a z i r P a ş a de
către colonelul F a b r i cu ajutoarele sale, c ă p i t a n u l de c a v a l e r i e
S e r e n i şi m a i o r u l R e v a y . I n f u n d se v e d e o r a ş u l î n t ă r i t cu zi­
d u r i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i e s t e titlul.
F a c e p a r t e d i n colecţia Der Türkenkrieg in Bilder p l . 12.

88. D I E B E S T Ü R M U N G D E R F E S T U N G B R A I L O W .

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă c u m â n a , 26X17 cm.
G r a v u r a r e p r e z i n t ă c e t a t e a B r ă i l a întărită cu ziduri şi c u
t u n u r i şi b o m b a r d a r e a ei d e c ă t r e R u ş i , care o a p r i n d . In faţa
c e t ă ţ i i este o l u p t ă î n t r e c a v a l e r i a , i n f a n t e r i a r u s e a s c ă şi tur­
c e a s c ă , l a a c e a s t ă l u p t ă l u â n d p a r t e şi flota de r ă s b o i u r u s e a s c ă .
P e z i d u r i l e c e t ă ţ i i se u r c ă c u s c ă r i R u ş i i . E x e c u ţ i a este p r i m i t i v ă .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi î n d r e a p t a este numele
e d i t o r u l u i Wien bey Franz Barth. G r a v u r a face p a r t e dintr'o
s e r i e p u b l i c a t ă î n a c e l t i m p , a r e N o . 179.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 418. — B IX 2.
Anuarul Inst, de ist. 14
 210 IOAN C. BACILA

89. CARTE VON FOKSCHANI, ADGIUD UND TRATRUSCH.

Hartă colorată, 22X17 cm. Numele desenatorului lipseşte.

Această hartă, care este cât se poate de completă, dă re­
giunea din Moldova cuprinsă între Focşani, Adjud şi Trotuş, cu
relieful şi satele. Ea a fost ridicată de Austriaci pentru cunoaş­
terea amănunţită a acestei regiuni, în lupta ce au purtat-o Au-
striacii cu Turcii la 27 Maiu—20 Iunie 1788. Tot pe hartă se arată
ordinea de bătae, marşul şi aşezarea trupelor austriace şi tur­
ceşti. Sus, în dreapta, este titlul împreună cu nişte steaguri tur­
ceşti, un tun, o puşcă, o tolbă cu săgeţi. Jos, în stânga, este o
scenă ce reprezintă o luptă între Turci şi Austriaci. Pe un deal
•este o mănăstire şi pe poarta mănăstirii trupele austriace îm­
puşcă într'o trupă de turci infanterişti, iar jos în vale husarii ur­
măresc pe cavaleriştii turci. Această hartă vrea să arate urmă­
rirea mai departe a Turcilor, după lupta dela Adjud, unde Tur­
cii sunt fugăriţi de Austriaci până la Focşani. Colonelul austriac
Horwatb. merge dela Adjud până la Focşani, unde bate 400
de Turci. Apoi Austriacii se retrag, mai având o încăerare cu
Turcii la Odobeşti, la satul Petrescani, lângă oraşul Trotuş, apoi
la satul Bulca (20 Iunie) între oraşul Trotuş şi Adjud.
Dedesubtul cadrului este legenda în 3 rânduri în limba
germană, mai jos în limba franceză.
Aceasta hartă face parte din colecţia T. E. v. Trattnern K.
K. Buch. Wien, planşa IX.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 430. — B IX 14.

90. CARTE VON CHOTIM UND DER UMLIEGENDEN

GEGEND 1788.
Hartă colorată, 22,5X17 cm. Scara 1 milă.
Dedesubtul cadrului este legenda în 1. franceză şi germană.
Se dă raiaua Hotinului cu cetatea şi cu o mică parte din
Podolia, arătându-se poziţiunile ocupate de diferite trupe austria­
ce sub comanda Prinţului de Coburg. Se dau cotiturile Nistrului
lângă Hotin, câteva sate din raiaua Hotinului, apoi dealurile,
•drumurile şi pădurile din partea Bucovinei. Harta face parte din
colecţia Trattner. Wien bei T. E. Von Trattner K. K. Buch. planşa
VIII.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 428. — B IX 12.

Dl. ĂtTSSICHT DER VESTUNG CHOTIM VON DER BRAHAER

SEITE W1E SIE AM 10-ten SEPT: 1788 BESCHOSSEN WURDE.
Gravură în aramă, colorată, 30X17 cm. Bey Loschenkohl
in Wien.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 212

I n s a t u l B r a h a , p e s t e N i s t r u , î n f a ţ a H o t i n u l u i se v ă d 2
b a t e r i i de t u n u r i , c a r i b o m b a r d e a z ă c e t a t e a H o t i n . I n s t â n g a
s u n t n i ş t e c a s e şi u n g r u p d e i n f a n t e r i e a u s t r i a c ă î n m a r ş , l â n g ă
u n cort c â ţ i v a ofiţeri s t a u l a m a s ă şi b e a u . I n d r e a p t a s u n t ghiu­
lele, b u t o a i e l e cu i a r b ă de p u ş c ă şi u n c a r cu m u n i ţ i i .
P e s t e N i s t r u se vede c e t a t e a H o t i n u l u i , cu î n t ă r i t u r i l e s a l e de
z i d u r i şi t u n u r i , î n s t â n g a şi î n d r e a p a c e t ă ţ i i este c â t e u n l a ­
g ă r turcesc. Este o g r a v u r ă b u n ă care redă exact poziţia cetăţii
Hotin.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 13. — A I 13.

92. [ B O M B A R D A R E A C E T Ă Ţ I I H O T I N I N A N U L 1788
IULIE—AUGUST.]

G r a v u r ă î n a r a m ă , 32,5X20 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
S c e n a r e p r e z i n t ă b o m b a r d a r e a c e t ă ţ i i de c ă t r e t r u p e l e a u -
s t r i a c e s u b c o m a n d a P r i n ţ u l u i de C o b u r g şi d e c ă t r e t r u p e l e r u ­
s e ş t i s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i B a r o n de S o l t i k o w . I n f a ţ a ce­
t ă ţ i i , î n s t â n g a s u n t b a t e r i i l e şi a r m a t a a u s t r i a c ă , î n dreapta
b a t e r i i l e şi a r m a t a r u s e a s c ă . I n s p a t e l e c e t ă ţ i i c u r g e N i s t r u l şi
p e s t e N i s t r u l se v e d e c e t a t e a C a m e n i ţ a . D e a s u p r a g r a v u r i i a r e
u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e î n l i m b a f r a n c e z ă şi î n l i m b a g e r m a n ă :
Chozim une Fortresse dans le Moldav en les limites Polonaises
au Fleuve Dniester, de la Fortresse Polonoise Caminick vis a vis
16 lieues Hongroises de Iassy vers Nord, et pendant quelques
années très fortifiée par des Turcs. D e d e s u b t u l c a d r u l u i se d a u
c â t e v a e x p l i c a ţ i i î n l i m b a g e r m a n ă a s u p r a c e t ă ţ i i şi a s u p r a a s e ­
diului cetăţii.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 427. — B IX 11.

93. [ P R E D A R E A CETĂŢII HOTIN 1788. SEPTEMVRIE.]

G r a v u r ă î n a r a m ă , 29,5X16 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
Scena reprezintă î n m â n a r e a capiturării cetăţii Hotin, de
c ă t r e 6 o f i ţ e r i t u r c i d i n S t a t u l M a j o r , c a r e se p e t r e c e
în f a ţ a cortului Prinţului de S a x a C o b u r g . I n dreapta
s u n t s o l d a ţ i c a r i d a u o n o r u r i l e , î n s t â n g a c o r t u r i şi o b a t e r i e de
t u n u r i . I n f u n d , î n s t â n g a , este c e t a t e a H o t i n cu s t e a g u l a l b a l
p ă c i i şi î n d r e a p t a , l a g ă r u l a r m a t e i a u s t r i a c e . D e d e s u b t u l c a d r u ­
lui este u r m ă t o a r e a n o t i ţ ă î n l i m b a g e r m a n ă a s u p r a a c e s t e i ca-
p u t u l a ţ i i : Als am 48 Sept. 1788 die Türkische Besatzung 'in der
Moldau Festung Cotschim die Weisse Fahne aufsteckten, erschien
den 19 Sept: in dem Kaiserl: Kängl: u: russisch Kayserl. Lager
6 Türkische Stabsofficire, mit welchen der comandirende General
Prinz von Sachssen Coburg, u: den russisch. Kayser: Comandi-
14*
212 IOAN C. BAC1LA

renden General, die Capitulation mit dem in der Festung coman-

direnden Bascha Osman schlössen, nach welchen die Türkische-
Garnizon den 29 Sept: der freye Abzug gestattet wurde, unter
dessen aber die Thore den Kayser. Truppen Eigehändiget wurde^
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 424. — B IX 8.

94. E I N F A L L D E R K E Y S E R L I C H E N I N D I E K O N S T A N T I -
N O P O L E N V O S T A D T ZU C H O T Y M .
G r a v u r ă în a r a m ă , 18X13 cm.
S c e n a r e p r e z i n t ă o î n c ă e r a r e î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i , î n
m a h a l a u a H o t i n u l u i n u m i t ă a C o n s t a n t i n o p o l u l u i , î n z i u a de~
12 I u l i e 1788. I n f u n d se v e d e c e t a t e a H o t i n u l u i î n t ă r i t ă c u
ziduri.
F a c e p a r t e d i n c o l e c ţ i a Der Türkenkrieg in Bilder. pL 30.

95. W E G N A H M E DES TÜRKISCHEN VICTUALIEN TRANS­

P O R T S BEY CHOTZIM.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 17,5X12,5 c m .
I n z i u a de 24 M a i u , A u s t r i a c a s u b c o m a n d a c o l o n e l u l u i '
K a r a i c z a i , c a p t u r e a z ă de l a T u r c i 4 c a r e cu p r o v i z i i , 23 de c a r
şi 28 de boi, d e s t i n a ţ i p e n t r u g a r n i z o a n a t u r c ă d i n H o t i n . I n
p l a n u l I se v e d e c a p t u r a r e a p r o v i z i i l o r , î n p l a n u l II o l u p t ă
şi c e t a t e a H o t i n .
F a c e p a r t e d i n c o l e c ţ i a Der Türkenkrieg in Bilder, p l . 25.-

96. 1. C A R T E V O N G A L A T Z U N D B R A I L O W W O R A U F D I E
S I E G E D E S R U S S : K A I S : G-al D O R F E L D E N V O N 16 A P R I L
U N D 1 M A U 1789 V O R G E S T E L L E T S I N D .
H a r t ă c o l o r a t ă , î n a r a m ă , 23X17,5 c m . S c a r a 1 m i l ă g e r ­
mană. ••;
Se d ă r e g i u n e a D u n ă r i i î n t r e B r ă i l a şi G a l a ţ i cu o p a r t e
d i n Ş i r e t p â n ă l a M ă c i n e n i , î m p r e u n ă cu s a t e l e d e a l u n g u l Ş i r e ­
t u l u i , fiind s c h i ţ a t şi relieful d i n M o l d o v a d i n a c e a s t ă p a r t e .
S e a r a t ă şi o r d i n e a de b ă t a i e a a r m a t e l o r r u s e ş t i s u b I b r a i m -
P a ş a . I n s t â n g a este u n s t â l p , pe c a r e este s c r i s t i t l u l de s u s ,
i a r d e a s u p r a c a o r n a m e n t a ţ i e este u n s t e a g r u s e s c , d o u ă t u i u r i
t u r c e ş t i , o t o b ă , o g h i u l e a de t u n şi o c a s c ă de c a v a l e r i s t cu?
3 pene.

2. C A R T E D E R B E Y P H A R A O N I V O R G E F A L L E N E N A T T A ­
Q U E D E S K. K. O B E R S T C A R A I C Z A I AM 19 A P R I L 1789.
H a r t ă , 9 X 8 c m . a r ă t â n d p o z i ţ i a t r u p e l o r a u s t r i a c e şi t u r ­
ceşti la satul F a r a o a n i (Judeţul Bacău) l â n g ă r â u l Bistriţa..
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 213

D e d e s u b t u l c a d r u l u i se d ă e x p l i c a ţ i u n e a l u p t e i î n l i m b a g e r ­
m a n ă şi f r a n c e z ă .
A c e s t e 2 h ă r ţ i s u n t p e o s i n g u r ă foaie şi f a c p a r t e d i n
c o l e c ţ i a T. E. «. Trattnern K. K. Buch. Wien. P l a n ş a X V I .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 431. — B I X 15.

-96 a. P L A N V O N G A L A T Z U N D B R A I L O W W O R A U F D I E
S I E G E D E S R U S S . G. D O R F E L D E N V. 16 AP. U. 1 MAU
1789. V O R S T E L T .

G r a v u r ă în a r a m ă , colorată, 21X13 cm.

F a c e p a r t e d i n colecţia Balzer-W atenta p l . 18.

97. D I E T Ü R C K I S C H E S T A D T GALATZ.

R e p r e z i n t ă a s a l t u l d a t de t r u p e l e r u s e ş t i a s u p r a o r a ş u l u i
G a l a ţ i , c a r e este î n t ă r i t c u z i d u r i şi c u t u n u r i . I n d r e a p t a o
.'baterie d e t u n u r i b o m b a r d e a z ă c e t a t e a şi o a p r i n d e . I n s t â n g a
i n f a n t e r i a r u s e a s c ă d ă a s a l t c e t ă ţ i i , u r c â n d u - s e c u s c ă r i p e zi­
d u r i . D e a s u p r a g r a v u r i i , î n m e d a l i o n c i r c u l a r este î m p ă r a t u l
r o m a n V a l e n t i n i a n u s I I şi d e o p a r t e şi d e a l t a a m e d a l i o n u l u i
este următoarea însemnare: Die Türkische Stadt Ga­
latz wurde den I Maij Ano 1789, von den Kayserl. Russischen
Truppen mit Sturm eingenomen, die besatzung war 6000. mann
stark 2000 blieben auf dem Platz, die übrigen samt den Ibrahim
Bascha wurden gefangen. D e d e s u b t u l g r a v u r i i , î n d r e a p t a , este
n u m e l e g r a v o r u l u i G. Hister fecit şi î n s t â n g a este n u m e l e e d i ­
t o r u l u i zu finden bei] Gottlob Ekart.
B. A. R. I s t . milit. No. î n v . 432. — B I X 16.

«8. 1. C A R T E D E R A T T A Q U E B E I B O T U S C H A N I Z W I S C H E N
D E N K. K. T R U P P E N U N T E R COM-DO D E S O B E R S T F A B R Y
U N D D E M I B B A H I M N A S I R P A S C H A D E N 19 M Ä R Z 1788.

H a r t ă c o l o r a t ă 9,5X18 c m .

2. C A R T E D E R U M L I E G E N D E N - G E G E N D V O N YASSY AUF
W E L C H E R D A S B E I L A R G A AM 18 A P R I L 1788 V O R G E ­
F A L L E N E T R E F F E N Z W I S C H E N DEN K. K. TRUPPEN UN­
T E R COM-DO D E S O B E R S T : F A B R Y U N D D E M I B R A H I M
N A S I R P A S C H A , A N G E Z E I C H N E T I S T . D I E K. K. T R U P P E N
B E S E T Z T E N SODANN D I E STADT YASSY.

Hartă c o l o r a t ă 13X12,5 c m .
214 IOAN C. BACILA

3. A N S I C H T D E R HAUPTSTADT Y A S S Y IN D E R MOLDALL

G r a v u r ă l n a r a m ă c o l o r a t ă , 13X5,5 c m . E s t e v e d e r e a o r a ­
şului Iaşi.
P e o foaie s u n t c u p r i n s e a c e s t e d o u ă h ă r ţ i şi v e d e r e a o r a ­
ş u l u i I a ş i , t o a t e s e p a r a t . Cele d o u ă h ă r ţ i r e p r e z i n t ă a c ­
ţ i u n e a l u p t e l o r î n t r e A u s t r i a c i şi T u r c i , 19 M a r t i e — 18 A p r i l i e
1788, î n c e p â n d l u p t e l e d e l a B o t o ş a n i , u n d e T u r c i i a u fost b ă ­
t u ţ i , u r m ă r i ţ i s p r e I a ş i şi b ă t u ţ i l a s a t u l L a r g a (Iaşi), c â n d
A u s t r i a c i i a u o c u p a t o r a ş u l , T u r c i i fiind siliţi s ă se r e t r a g ă
s p r e I s m a i l . C a o î n c o r o n a r e a a c e s t u i s u c c e s se d ă şi v e d e r e a
o r a ş u l u i I a ş i . H ă r ţ i l e se c o m p l e t e a z ă u n a pe a l t a şi a r a t ă r e ­
g i u n e a d i n l o c u r i l e d e l u p t ă , c u relieful, d e a l u r i l e , r â u r i l e , s a ­
tele, d r u m u r i l e , c u m şi o r d i n e a de b ă t a i e a t r u p e l o r a u s t r i a c e
şi t u r c e ş t i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i se d ă e x p l i c a ţ i a î n l i m b a f r a n ­
ceză şi g e r m a n ă . F a c e p a r t e d i n colecţia T. E. V. Trattnern.
K. K. Buuch. Wien. P l a n ş a V I I . C a d r u l t o t a l 22.5X18 cm.
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 439. — B I X 23.
Reproduceri: a) O r e p r o d u c e r e e x a c t ă a a c e s t e i s t a m p e
este o foaie m a n u s c r i s . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a , m a i r e ­
p r e z i n t ă u n t u r c c ă l a r e , t r u p e a u s t r i a c e şi o h a t e r i e de t u n u r i
b o m b a r d â n d u n o r a ş . P e u n s t e a g e s t e s c r i s Gezeichnet von
Matti: Willa Stiftung des K. K. Waisenhaus Win den 9-ten De-
cembry 1789. 22,5X18 c m .
B A. R. O r i g i n a l e .

99. E R S T E C A N O N A D E A U F CHOTZIM.

G r a v u r ă î n a r a m ă 17,5X12,5 c m .
R e p r e z i n t ă b o m b a r d a r e a c e t ă ţ i i H o t i n (15 M a i u ) de d o u ă
b a t e r i i a u s t r i a c de p e s t e N i s t r u , d i n s a t u l B r a h a . I n p r i m u l
p l a n se vede l a g ă r u l a u s t r i a c c u c o r t u r i , d o u ă b a t e r i i şi c â ţ i v a -
h u s a r i . I n p l a n u l a l I I este c e t a t e a H o t i n î n t ă r i t ă c u z i d u r i şi
a p ă r a t ă de T u r c i . I n f a ţ a c e t ă ţ i i c u r g e N i s t r u l şi î n f u n d se
v ă d n i ş t e m u n ţ i D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s . F a c e
p a r t e d i n colecţia Der Turkenkrieg in Bilder 1788. p l . 24.
Reproduceri: a) A q u a r e l ă 31X17 c m . N u m e l e a u t o r u l u i l i p ­
seşte. E s t e o r e p r o d u c e r e e x a c t ă a g r a v u r i i de s u s .
B. A. R. O r i g i n a l e .

100. D E R H O S P O D A R VON D E R M O L D A U W I R D G E F A N G E N ,
U N D D E R BASC HA VON C H O C Z I M G E S C H L A G E N .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 18X12,5 c m .
D ă o v e d e r e a c e t ă ţ i i I a ş i , c a r e este î n t ă r i t ă cu z i d u r i . I n
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 215

faţa c e t ă ţ i i , p e u n c â m p , se d ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c ! -
Face p a r t e d i n colecţia Der Türkenkrieg in Bilder, pl. 19.

101. P L A N / V O N D E R M O L D A V I S C H E N H A U P T S T A D T
IASSY UND I H R E R GEGEND.

H a r t ă c o l o r a t ă , m a n u s c r i s , 38X34,5 c m .
E s t e o h a r t ă c a r e d ă r e g i u n e a d i n j u r u l I a ş i l o r , c u relie­
ful f o a r t e a m ă n u n ţ i t ; se vede oraşul I a ş i c u î m p r e j u r i m i l e lui,
T ă t ă r a ş i , G a l a t a , Socola, C e t ă ţ u i a , d e a l u r i l e d i n jurul oraşului,
Socola, Copou, A r o n V o d ă , H u l b o k a , e t c . c u m şl poziţia arma­
t e l o r r u s e ş t i , a u s t r i a c e , t u r c e ş t i şi t ă t a r e .
T u r c i i d u p ă ce a u fost b ă t u ţ i l a L a r g a , 18 A p r i l i e 1788,
s ' a u r e t r a s p r i n I a ş i , s p r e I s m a i l . A c e a s t ă h a r t ă este o com­
p l e t a r e a h ă r ţ i i No. 98.
A c e a s t ă h a r t ă a fost r e p r o d u s e de V. A. Urechia, Istoria
Românilor. Tom. III.
B. A. R. O r i g i n a l e .

102. D I E T Ü R K I S C H E F E S T U N G IASSI.

Gravură î n a r a m ă , 30,5X18,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i lip­

seşte.
Reprezintă o luptă între cavaleria austriacă, sub coman­
da c o l o n e l u l u i F a b r i j şi c a v a l e r i a t u r c e a s c ă , în jurul o r a ş u l u i
I a ş i î n a n u l 1788, u n d e T u r c i i s u n t î n v i n ş i . Se vede o r a ş u l I a ş i ,
î n t ă r i t c u z i d u r i , c a r e a r e o m u l ţ i m e de b i s e r i c i şi o t r u p ă d e
i n f a n t e r i e a u s t r i a c ă i n t r â n d î n o r a ş . I n l a g ă r u l a u s t r i a c se
v ă d c a r e c u p r o v i z i i şi t u n u r i . D e a s u p r a g r a v u r i i , î n m e d a l i o n
c i r c u l a r , este î m p ă r a t u l r o m a n I o v i a n u s , d e o p a r t e şi de alta
a m e d a l i o n u l u i este s c r i s î n l i m b a g e r m a n ă : Die Türkische
Festung Iassy, welche durch den Obristen Fabrij, nach dem er
am 18 April den feind beij Larga geschlagen und in die flucht
getrieben.am, 19 dieselbe eingenomen, bey welcher auch der
Moldauische Fürst Ipsilandi gefangen wurde. Anno 1788.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 438. — B IX 22.

103. C A R T E / D E S E R F O C H T E N E N S I E G E S B E I / M A R T Ï -
N E S T I E D E R K : K : U N D R. K. V E R E I N I G / T E N A R M E E
U N T E R COM-do: D E S P R : / V O N S A C H S E N C O B U R G U N D G E ­
N E / RAL S U W A R O W ÜBER D E N GROS / W E Z I E R KUDS-
C H U C K H A S S A N / P A S C H A M I T 100.000 T Ü R K E N , / D E N
22 S E P T E M B E R 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 23,5X17 c m .
G r a v u r a este î m p ă r ţ i t ă î n d o u ă . S u s este o h a r t ă 23,5X9
216 10AN C. BACILA

c m . c a r e r e p r e z i n t ă r e g i u n e a î n t r e B r ă i l a , R â m n i c , F o c ş a n i şi
Ş i r e t . Se d a u r â u r i l e , s a t e l e şi a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s t r i a c e , r u ­
s e ş t i şi t u r c e ş t i . T r u p e l e r u s e ş t i şi a u s t r i a c e e r a u a ş e z a t e î n t r e
r â u l R â m n a şi R â m n i c , a v â n d c a l i m i t ă a p u s e a n ă o r a ş e l e F o c ­
ş a n i şi R â m n i c u l - S ă r a t , i a r c a l i m i t ă r ă s ă r i t e a n ă r â u l Ş i r e t .
A r m a t a t u r c e a s c ă e r a a ş e z a t ă î n t r e r â u l R â m n i c , B u z ă u şi o r a ­
şul Brăila.
D e d e s u b t u l h ă r ţ i i este o g r a v u r ă , c o l o r a t ă , 23,5X8 c m . c a r e
r e p r e z i n t ă l u p t a î n t r e T u r c i , A u s t r i a c i şi R u ş i . I n p l a n u l I a r ­
m a t e l e înaintează în caré-uri, în s t â n g a cavaleria a u s t r i a c ă pă­
t r u n d e î n t r ' u n l a g ă r t u r c e s c , u n d e se v ă d c a r e , t u n u r i , c ă m i l e .
I n p l a n u l I I s u n t r e t r a n ş a m e n t e l e t u r c e ş t i şi î n f u n d l a g ă r u l
t u r c e s c cu c o r t u r i . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i s u n t b ă t u ţ i şi se r e ­
t r a g s p r e B r ă i l a l ă s â n d î n p ă r ă s i r e 3 l a g ă r e , 80 de t u n u r i , 100
•de d r a p e l e şi 5000 de m o r ţ i .
G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia T. E. v. Trattnern K. K.
Buch. Wien. P l a n ş a XX.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 450. — B IX 34.

104. B A T A I L L E D E M A R T I N E S T I E L I V R É E L E 22 S E P ­
T E M B R E 1789.
G r a v u r ă în a r a m ă , c o l o r a t ă , 41,5X26,5 c m .
R e p r e z i n t ă l u p t a î n t â m p l a t ă î n t r e A u s t r i a c i şi T u r c i
la Martineşti, lângă o pădure, unde Turcii sunt zdro­
b i ţ i şi fug în d e z o r d i n e . I n p r i m a linie l u p t ă cavaleria
a u s t r i a c ă , apoi vine infanteria în caré-uri, a v â n d în faţă
c â t e u n t u n . T o a t e c a r é - u r i l e f o r m e a z ă u n m a r e s e m i c e r c . Se
m a i v ă d c a r e l e cu m u n i ţ i i , a r t i l e r i a c a r e m e r g e î n t r a p ca s ă - ş i
o c u p e p o z i ţ i a de l u p t ă ; pe j o s s u n t r ă n i ţ i şi m o r ţ i d i n a m b e l e
p ă r ţ i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i î n s t â n g a este n u m e l e d e s e n a t o r u l u i .
Nach der Natur .gezeichnet von I. Petrich v. K. K. Genie Corp.
şi n u m e l e g r a v o r u l u i Ausgefilhret und gestochen von C. Schiitz.
M a i j o s e s t e c o r o a n a h a b s b u r g i l o r , şi este s c r i s , î n l i m b a f r a n ­
c e z ă şi g e r m a n ă : Bataille de Martinestie livrée le 22 Septembre
•1189. Prince Frédéric Iosie, Duc de Saxe Cobourg Saalfeld I com­
mandant General de toutes les Trouppes en Hongrie et Colonel
I aux Armées de Sa Majesté l'Empereur et Roi. par ses très, hum­
bles et très obeissans Serviteurs Artaria Comp. à Vienne et Ma-
yence chez Artaria Comp. G r a v u r a este f o a r t e i n t e r e s a n t ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. î n v . 596. — C X I I I 22.

105. L A R E P R E S E N T A T I O N D E L A B A T A I L L E 1789 L E
22 S E P T .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 31X20 c m .
S c e n a a r a t ă l u p t a î n t r e A u s t r i a c i , R u ş i şi T u r c i l a râul
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 217

H â m n i c , l â n g ă o r a ş u l R â m n i c u l S ă r a t , u n d e T u r c i i au fost b ă ­
t u ţ i . I n p l a n u l I este o l u p t ă de c a v a l e r i e între Austriaci şi
T u r c i , î n p l a n u l I I l u p t ă d e i n f a n t e r i e şi a r t i l e r i e . P e s t e r â u l
R â m n i c se v ă d u r m e l e u n u i p o d d i s t r u s şi p e c e l a l a l t m a l e s t e
l a g ă r u l cu c o r t u r i a l a r m a t e i t u r c e ş t i . A r m a t a a u s t r i a c ă e r a
s u b c o m a n d a p r i n ţ u l u i de S a x a C o b u r g , c e a r u s e a s c ă s u b g e n e ­
r a l u l S u v a r o v şi c e a t u r c e a s c ă s u b M a r e l e Vizir.
D e a s u p r a g r a v u r i i este e x p l i c a ţ i a şi l e g e n d a î n l i m b a f r a n ­
ceză, d e d e s u b t u l c a d r u l u i e x p l i c a ţ i a şi l e g e n d a î n l i m b a g e r ­
m a n ă . M a i j o s este n u m e l e g r a v o r u l u i Ioh: Mart: Will exc. A.
V. F a c e p a r t e d i n t r ' o s e r i e de g r a v u r i a p ă r u t e î n a c e l t i m p ,
sare N o . 44.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 609. — C X I I I 35.

106. G E F A H R T R O H E N D E R E I N F A L D E R T U R K E N B E Y D E N
O I T O S C H E R P A S S E D E N l - t e n S E P T E M B E R 1788.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 36X20,2 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a p a s u l
O i t u z , T u r c i i se c o b o a r ă d e p e u n m u n t e c u c â i n i şi A u s t r i a c i ! s u n t
întăriţi în nişte redanuri. Comanda trupelor austriace o avea
c o l o n e l u l v. H o r w a t h , l o c o t e n e n t u l B u r g a r i s c h , s u b l o c o t e n e n t u l
P e t t a u e n , c a r i î n a i n t e a z ă p r i n p a s u l „ G y i l k o s " ; se v ă d şi d o i o-
fiţeri l u a ţ i p r i z o n i e r i — c ă p i t a n u l C r i s t i a n i şi u n a l t ofiţer.
Trupele din r e d a n u r i erau s u b c o m a n d a lui F r a n z Saukop.
I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i a u fost siliţi s ă s e r e t r a g ă s p r e G r o -
z e ş t i şi B o g d ă n e ş t i c u t u n u r i şi c u c a r e l e c u b a g a j e . D e a s u p r a
c a d r u l u i este t i t l u l şi l e g e n d a î n l i m b a f r a n c e z ă , d e d e s u b t u l ca­
d r u l u i , î n d r e a p t a , n u m e l e g r a v o r u l u i I. M. Will exc. A. V., m a i
jos t i t l u l şi l e g e n d a î n l i m b a g e r m a n ă , G r a v u r a e s t e i n t e r e s a n t ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 599. — C X I H 25.
a) M a i este o g r a v u r ă a s e m ă n ă t o a r e cu c e a d e sus, dar
m a i m i c ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a , este n u m e l e g r a v o ­
r u l u i I. Markin sc. Vienne şi t i t l u l c u l e g e n d a î n l i m b a g e r ­
mană.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 25X16,5 c m .
A f ă c u t p a r t e d i n colecţia G e n e r a l u l u i E . P e n c o v i c i .
13. A. R. I s t m i l i t . N o . i n v . 25. — A I 25.

107. T U R K E N - D E S E R T I R E N VON ORSOWA.

G r a v u r ă în a r a m ă , 18X13 cm.
Se d ă v e d e r e a c e t ă ţ i i O r ş o v a , î n t ă r i t ă c u z i d u r i şi t u r n u r i ,
t o t o d a t ă e î n f ă ţ i ş a t ă şi o l u p t ă î n t r e T u r c i . O p a r t e d i n T u r c i
«din g a r n i z o a n a Orşovei fug cu o b a r c ă l a A u s t r i a c i , c a r i sunt
218 IQAN C. BACILA

pe c e l a l a l t m a l a l D u n ă r i i şi îi p r i m e s c . F a c e p a r t e d i n colecţia.
Der Türkenkrieg in Bilder, pl. 20.

108. D I E B E Y D E M K L O S T E R B O N G R A T Z 6 G E F A N G E N E
IANITSCHAREN.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 17X12,5 c m .
I n z i u a de 27 F e v r u a r i e 1788 o p a t r u l ă de s o l d a ţ i , d i n r e ­
g i m e n t u l I de S e c u i d i n T r a n s i l v a n i a , s u b c o m a n d a c ă p i t a n u l u i
W e i n b r e c h t p r i n d în apropierea m ă n ă s t i r i i P â n g ă r a ţ i , şase ieni­
c e r i t u r c i . S c e n a a r a t ă c u m s o l d a ţ i i a u s t r i a c i l e a g ă pe T u r c i ,
în f u n d se v e d e m ă n ă s t i r e a . F a c e p a r t e d i n colecţia Der Tür­
kenkrieg in Bilder, pl. 10.

109. L A G E R B E Y P O D U BEYSEDEI.

P l a n c o l o r a t , m a n u s c r i s , 33X44,5 c m . N u m e l e a u t o r u ­
lui lipseşte. C u p r i n d e regiunea Bacău, râul Bistriţa şi
V a l e a M a r e , d â n d u - s e relieful, d r u m u r i l e şi p o z i ţ i a l u a t ă de t r u ­
pele a u s t r i a c e d e l a 25 A p r i l i e — 5 M a i u 1789, c a r i e r a u c o m ­
p u s e d i n 3 divizii s u b c o m a n d a c o l o n e l u l u i B a r c o şi a l t e 3 d i ­
vizii s u b c o m a n d a l u i L ö v e n e h r .
Acest m a n u s c r i s a fost r e p r o d u s de V. A. Vrechia Istoria
R o m â n i l o r . S e r i a 1786—1800. T o m . I I I .
B. A. R. O r i g i n a l e .

110. PLAN VON DER HAUPTSCHLACHT AN DEM R1MNICK

FLUSS D E N 22-tden S E P T B R . 1789, Z W I S C H E N T I G U L K U K U -
LUI UND MARTINESTIE, VEREINIGT UND GEMEIN-
S C H A F F T L I C H G E G E B E N V O N D E M K. K. G A L L I T Z I S C H E N
T R U P P E CORPS, U N T E R COMMANDO D E S G E N E R A L S D E S
C A V A L L E R I E P R I N Z E N VON S A C H S E N C O B U R G U N D D E R
KAYSS: R U S S I S C H E N DIVISION, U N T E R COMMANDO D E S
G E N E R A L E N C H E F VON S U W A R O W G E G E N D E N H A S S A N
BASSA V O R H E R COMMANDANT ZU W I D D I N DERMAL
GROSS VIZIER DER OTTOMANISCHEN PFORTE, UND WO-
B E Y B E S A G T E R G R O S S W I Z I E R M I T S E I N E R 90 B I S 100.000
MANN STARKEN ARMEE GÄNZLICH GESCHLAGEN UND ZUR
EILFERTIGSTEN FLUCHT GEZWUNGEN WORDEN.

H a r t ă c o l o r a t ă , m a n u s c r i s , 37X29 c m . Masstab von 1200.

ord. Schritten oder 4800 Klaftern. Numele a u t o r u l u i lipseşte.
I n a c e a s t ă h a r t ă se d ă p o r ţ i u n e a c u p r i n s ă î n t r e r â u l R â m ­
n i c şi R â r n n a şi a s a t e l o r Z o r e ş t i —• T â r g u C u c u l u i , cu r e l i e -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 21&

ful f o a r t e a m ă n u n ţ i t , u n d e a fost l u p t a d e l a M ă r t i n e ş t i , a r ă -
t â n d u - s e a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s t r i a c e , r u s e ş t i şi t u r c e ş t i c u m şi
m i ş c a r e a şi o r d i n e a d e l u p t ă f o a r t e a m ă n u n ţ i t ă .
I n p a r t e a s t â n g ă a p l a n u l u i , d e d e s u b t u l t i t l u l u i este o
l u n g ă l e g e n d ă şi d e a s u p r a h ă r ţ i i a l t ă l e g e n d ă , a m b e l e p r i v i ­
toare la ordinea de luptă. A r m a t a a u s t r i a c ă e r a s u b c o m a n d a
contelui de S a x a Coburg, a v â n d s u b c o m a n d a sa pe generalul
Karaiczai, iar Ruşii erau sub comanda generalului Suvarov.
B. A. R. O r i g i n a l e .

111. MERKWÜRDIGER, KÜHN GEWAGTER, MIT RÖMISCHEN

HELDENMUTH ERKÄMPFTER SIEG DES K. K. FELDMAR­
SCHALLS PRINZ V. KOBURG, VEREINIGET MIT DEM R U S :
K A I S : C O M M A N D I E R E N D E N G E N E R A L V: S U W A R O W , M I T
21.000 M A N N , / Ü B E R D I E 100.000 S T A R K E A R M E E D E S
KUDSCHUK HASSAN PASCHA, G R O S S W E Z I E R DER OTTO­
M A N I S C H E N P F O R T E , AM R I M N I K F L U S S I N D E R W A L L A -
C H E Y D E N 22 S E P T E M B E R , 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă c u m â n a , 38X23,5 c m .
R e p r e z i n t ă l u p t a R u ş i l o r şi A u s t r i a c i l o r c o n t r a T u r c i l o r
l a r â u l R â m n i c , l â n g ă s a t u l M ă r t i n e ş t i . I n p l a n u l I este o
l u p t ă d e c a v a l e r i e , î n p l a n u l I I l u p t ă d e c a v a l e r i e şi i n f a n t e r i e
contra Turcilor într'o p ă d u r e , c o m a n d a având-o colonelul Kin-
m a i j e r . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i s u n t î n v i n ş i şi se r e t r a g c u
M a r e l e Vizir p e s t e r â u l R â m n i c s p r e M ă r t i n e ş t i . I n d r e a p t a este
l a g ă r u l d i n T â r g u C u c u l u i , de u n d e a t a c ă p e S p a h i i , g e n e r a l u l
a u s t r i a c K a r a i c z a i . I n s t â n g a este r â u l R â m n i c şi l a g ă r u l t u r ­
cesc c u c o r t u r i şi î n t ă r i t c u ş a n ţ u r i . D e d e s u b t u l g r a v u r i i este
t i t l u l de s u s şi l e g e n d a , î n d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i / . Mark
Sc. B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 464. — B I X 48.

112. VORSTELLUNG DES HERRLICHEN SIEGES, I WELCHEN

D I E K. K. T R U P P E N U N T E R D E M C O M M A N D O D E S H .
F E L M A R S C H A L L S P R I N Z E N VON S A C H S E N - COBURG GE­
M E I N S C H A F T L I C H M I T K E R K. / R U S S I S C H E N D I V I S I O N
D E S H . G E N E R A L E N E N C H E F S O U W A R O W , AM 22 S E P ­
T E M B E R 1789. I N D E R W A L L A C H E Y AM F L U S S E R I M N I K ,
Z W I S C H E N TIRKU-KUKULI / UND MARTINESTIE ÜBER DAS
T Ü R K I S C H E H E E R V O N 80 B I S 100.000 M A N N U N T E R A N ­
FÜHRUNG DES GROSSVEZIERS KUDSCHUCK HASSAN
PASSA, ERFOCHTEN HABEN.
1
G r a v u r ă î n a r a m ă , Colorată ) , 24,5X16 c m .

*) M a i este o g r a v u r ă , l a fel, d a r n e c o l o r a t ă . (B. A. R. I s t

m i l i t . No. i n v . 461. — B IX 45.
220 10AN C. BACILA.

R e p r e z i n t ă o l u p t ă c r â n c e n ă î n t r e T u r c i , A u s t r i a c i şi R u ş i
i a r â u l R â m n i c (Judeţul R â m n i c u l Sărat) între satele T â r g u
C u c u l u i şi M ă r t i n e ş t i . I n p l a n u l I este u n a t a c a l c a v a l e r i e i
austriace contra Turcilor, d u p ă cavaleria care era î n a r m a t ă cu
s u l i ţ i , p u ş t i şi p i s t o a l e , v i n b a t a l i o a n e l e î n c a r e - u r i , a v â n d l a
fiecare l ă t u r e câte u n t u n . In această l u p t ă A u s t r i a c a e r a u sub
c o m a n d a P r i n ţ u l u i de C o b u r g , a j u t a t de g e n e r a l u l K a r a i c z a i şi
c o l o n e l u l K i e n m a y e r , R u ş i i e r a u c o m a n d a ţ i de g e n e r a l u l S u -
v a r o v şi T u r c i i de M a r e l e Vizir C u c i u c H a s a n P a ş a . I n a c e a s t ă
l u p t ă T u r c i i a u fost b ă t u ţ i c o m p l e t . D e d e s u b t u l c a d r u l u i î n
s t â n g a , e s t e n u m e l e g r a v o r u l u i C. Schütz fecit şi t i t l u l d e s u s .
M a i j o s e s t e l e g e n d a şi n u m e l e e d i t o r u l u i zu finden in Wien
bey Artaria Com-pagnie cum Priv. S. C. M.

B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 460. — B I X 44.

113. A T T A Q U E A U F D E M P A S S ROHATIN.

G r a v u r ă î n a r a m ă 18X13 c m .
E s t e o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a p a s u l R o h a t i n ,
« p r e T r a n s i l v a n i a şi B u c o v i n a . I n d r e a p t a , p e u n m u n t e e s t e o
î n t ă r i t u r ă cu z i d u r i , î n s t â n g a o p ă d u r e . I n a c e a s t ă l u p t ă A u s ­
t r i a c ă e r a u c o m a n d a ţ i de m a i o r u l P l a n k şi c ă p i t a n i i P o t t i e r şi
O d o n o w a n . L u p t a este n u m a i s c h i ţ a t ă . F a c e p a r t e d i n c o l e c ţ i a
Der Türkenlcrieg in Bilder, pl. 21.

114. A T T A Q U E VOR D E M T Ö M Ö S E R PASS.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 18X12,5 c m .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a p a s u l Te-
m e ş î n z i u a de 30 A p r i l i e . A u s t r i a c i i e r a u c o m a n d a ţ i d e m a i o ­
r u l S t r o j a n i c h , l o c o t e n e n t u l Sieel şi s u b l o c o t e n e n t u l de G r a c e .
L u p t a este n u m a i s c h i ţ a t ă . F a c e p a r t e d i n colecţia Der Türken­
krieg in Bilder, p l . 22.

115. PLAN DER AFFAIRE BEI WALESACKA DEN i9-ten

APRIL 1789 Z W I S C H E N DEM TÜRKISCHE SERASKIER
H A G Y S O I T A R Y U N D D E M K: K: D E T A C H E M E N T D E S H E R R N
O B R I S T E N BARON KARAICZAY.

H a r t ă c o l o r a t ă , m a n u s c r i s , 36X48,5 c m . S c a r a 3000 Schritte.

N u m e l e a u t o r u l u i lipseşte.
I n a c e a s t ă h a r t ă se d ă r e g i u n e a î n t r e V a l e a S e a c ă , Se-
•cuieni şi F a r a o a n i — s a t e î n j u d e ţ u l B a c ă u , l â n g ă r â u l B i s t r i ­
ţ a — cu relieful f o a r t e a m ă n u n ţ i t ( m u n ţ i i , d r u m u r i l e , s a t e l e şi
p o d u r i l e p e s t e r â u r i ) , cu o p a r t e d i n r â u l Ş i r e t şi B i s t r i ţ a şi c u
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 22t

a ş e z a r e a şi m i ş c a r e a t r u p e l o r a u s t r i a c e şi t u r c e ş t i . I n stânga
e s t e t i t l u l de s u s şi d e d e s u b t l e g e n d a .
B. A. R. O r i g i n a l e .

116. P I M B A S C I I A VON C Z E R N E S T W I R D S A M T DEM

V ICEAGA GETÖDTET.

G r a v u r a î n a r a m ă , 17,5X12 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a p a s u l
V u l c a n , î n z i u a de 27 M a r t i e , u n d e este o m o r â t î n l u p t ă Bin*
P a ş a de C e r n e ş t i şi u n a g ă . A u s t r i a c i i e r a u c o m a n d a ţ i d e m a ­
iorul Kettner.
F a c e p a r t e d i n colecţia Der Türkenkrieg in Bilder, p l . 1<L

117. O R Ş O V A F O R T E Z Z A S O P R A D ' U N A I S O L A D E L D A N U -
BIO F R A L'ASPRIS-MO. M O N T E H E M U S DUE / MIGL.
LONTANA DALLE P O R T E FERRO.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 21,5X13,5 c m .
A r a t ă D u n ă r e a cu i n s u l a A d a K a l e h şi î n i n s u l ă p l a n u l
c e t ă ţ i i C a r o l i n a , l e g a t ă de m a l u l s â r b e s c p r i n t r ' u n p o d . L a .
O r ş o v a „ O r ş o v a V e c h i o " se d ă o s c e n ă de î n c ă e r a r e î n t r e A u s ­
t r i a c i şi T u r c i i c a r i fug l ă s â n d î n p ă r ă s i r e c a r e , t u n u r i şi c o r ­
t u r i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s ; m a i jos, î n s t â n g a ,
este n u m e l e a u t o r u l u i ...de Honstein cap. d'Ingegner şi î n
d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i G. Filosi.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 28. — A I 28.

118. D I E B E L A G E R U N G D E R T Ü R K I S C H E N FESTUNG
NEU-ORSOVA.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 30X18,5 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă b o m b a r d a r e a i n s u l e i A d a K a l e h s a u Or­
ş o v a n o u ă , de c ă t r e A u s t r i a c i , de p e D u n ă r e şi de p e t e r i t o -
r u l a u s t r i a c . I n s u l a a r e f o r t i f i c a ţ i i î n t ă r i t e c u z i d u r i şi de j u r
î m p r e j u r u l z i d u r i l o r , ş a n ţ u r i . P e c e l a l a l t m a i se v ă d m u n ţ i i
A l i o n u l u i , V â r c i o r o v a „ W e t s c h e r o w a " , 2 fortificaţii, O r ş o v a ş i
v a l e a r â u l u i C e r n a „ S c h u p a n e k e r t h a l " . A c e a s t ă a c ţ i u n e se p e ­
t r e c e î n a n u l 1789—90 (24 N o e m v r i e 1789 — 16 A p r i l i e 1790).
M u l t e d i n a c e s t e l o c u r i s u n t î n s e m n a t e c u l i t e r e , c a r i s u n t ex­
p l i c a t e î n l e g e n d ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n d r e a p t a , este n u ­
m e l e g r a v o r u l u i G. Hister sculpsit şi î n s t â n g a n u m e l e e d i t o ­
r u l u i zu finden bei G. Ekart. D e a s u p r a g r a v u r i i este î m p ă r a t u L
222 10AN C. BACHA

f o m a n V a l e n t i n i a n u s , î n m e d a l i o n c i r c u l a r . D e o p a r t e şi de a l t a
a m e d a l i o n u l u i este t i t l u l şi l e g e n d a î n l i m b a g e r m a n ă . T r u ­
pele a u s t r i a c e e r a u s u b c o m a n d a F e l d m a r e ş a l u l u i L a u d o n .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 455. — B I X 39.

119. P L A N DR L A I L L E D E O B S O V A N O M E C A R L E S FRID.

P l a n m a n u s c r i s c o l o r a t , 18X15,5 c m . A n u l c. 1790, n u m e l e
a u t o r u l u i şi l e g e n d a l i p s e ş t e .
Se d ă p l a n u l î n t ă r i t u r i i d i n i n s u l a A d a K a i e n u m i t ă de
Austriaci Neu Orşova sau Carolina.
B. A. R O r i g i n a l e .

120. P L A N / VON D E R N E U E R / B A U T E N F E S T U N G / A U F
D E R I N S U L / ORSOVA.

P l a n m a n u s c r i s , c o l o r a t , 45,5X31 c m . A n u l c. 1790, n u m e l e
•desenatorului lipseşte.
E s t e p l a n u l c e t ă ţ i i d i n i n s u l a A d a Cale, a s e m ă n ă t o r cu
N o . 119.
B. A. R. O r i g i n a l e .

121. DAS T R E F F E N B E I A D S C H U D I N D E R M O L D A U D. 14-ten

8-br. 1788. — C O M B A T D ' A D S C H U D E N M O L D A V I E , L E
14 8-br. 1788.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 42X28,5 c m .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a r â u l T r o -
t u ş şi Şiret, u n d e a r m a t a a u s t r i a c ă este î n c a r é - u r i , î n t ă r i t e cu
s â r m ă şi î n t r e c a r é - u r i este c a v a l e r i a . P e m a l u l T r o t u ş u l u i
T u r c i i s u n t r e s p i n ş i şi p e c e l a l a l t m a l a r t i l e r i a t u r c e a s c ă b o m ­
b a r d e a z ă pe A u s t r i a c i . A r m a t a a u s t r i a c ă este î n 3 c a r é - u r i m a r i ,
d e i n f a n t e r i e s u b c o m a n d a c o l o n e l u l u i K e p i r o , c a r e a v e a şi o
companie din regimentul grăniţăresc r o m â n delà N ă s ă u d ; a
G e n e r a l u l u i - M a j o r de S c h m e r z i n g şi a G e n e r a l u l u i M a j o r F a -
b r y , c a r e a v e a şi u n b a t l i o n d i n r e g i m e n t u u l g r ă n i ţ ă r e s c r o ­
m â n d e l à N ă s ă u d . L a a c e a s t ă l u p t ă a l u a t p a r t e şi c a v a l e r i a
s u b c o m a n d a Locot-Colonel C o n t e de N e m e ş , m a j o r u l N o w a c k y
d ' E r d o e d y şi a c ă p i t a n u l u i P i o c r e c k . I n f u n d se vede p a r c u l
d e c a v a l e r i e a u s t r i a c î n c o n j u r a t de c a r e , l u p t a î n t r e c a v a l e r i a
t u r c e a s c ă şi a u s t r i a c ă şi o r a ş u l A d j u d . D u p ă l u p t ă T u r c i i se
r e t r a g s p r e F o c ş a n i . G r a v u r a este f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă şi r e ­
prezintă o vedere interesantă a luptei.
D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a , este n u m e l e d e s e n a t o r u l u i
*C. Schütz delineavit, î n d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i Chr : à
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 223

Mechel excudit Basileae 1788, şi m a i jos t i t l u r i l e de s u s şi ex­

p l i c a ţ i a a s u p r a a c e s t e i l u p t e î n l i m b a f r a n c e z ă şi î n l i m b a g e r ­
m a n ă . L e g e n d a este d a t ă pe o foaie s e p a r a t ă c u m şi o r e l a ţ i e
e x a c t ă a s u p r a a c e s t e i l u p t e . F o a i a este î m p ă r ţ i t ă î n d o u ă , î n
s t â n g a e x p l i c a ţ i a este î n l i m b a g e r m a n ă şi î n d r e a p t a î n l i m b a
f r a n c e z ă . G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia Mechel p l . 11.

122. Ü B E R G A B E D E R T Ü R K I S C H E N H A U P T F E S T U N G B E N ­
DER AN S E I N E D U R C H L A U C H T DEN H E R R N FELDMAR­
S C H A L L F Ü R S T E N VON P O T E M K I N T A W R I T S C H E S K O I
AM 4/15 N O V E M B E R 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă 35,5X23 c m .
E s t e o s c e n ă i s t o r i c ă î n c a r o se a r a t ă p r e d a r e a c e t ă ţ i i
B e n d e r . S u b u n cort, c u m a r c a r u s e a s c ă , s t ă P r i n ţ u l P o t e m k i n ,
î n c o n j u r a t de ofiţeri s u p e r i o r i , î n t r e c a r i g e n e r a l u l E n g e l h a r t ,
p r i m i n d pe d e l e g a ţ i i t u r c i d i n T i g h i n a - B e n d e r , c a r i îi p r e z i n t ă
cheile c e t ă ţ i i î n s e m n de p r e d a r e . A l ă t u r i de c o r t s o l d a ţ i i r u ş i
dau onorurile cuvenite. In fund sunt tunurile îndreptate spre
c e t a e , s o l d a ţ i şi c e t a t e a cu z i d u r i l e . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este
t i t l u l de s u s , l e g e n d a şi î n d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i loh:
Mart: Will. exc. A: V.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 580. — C. X I I I 6.

123. A U S M A R S C H D E R T Ü R K E N A U S B E N D E R AM 15-ten
D E C . 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 37X27,5 c m . N u m e l e g r a v o ­
rului lipseşte.
G r a v u r a este î n l e g ă t u r ă cu cea de s u s , s c e n a r e p r e z e n t â n d
i e ş i r e a T u r c i l o r d i n B e n d e r cu b a g a j e . I n f r u n t e este o t r u p ă
de R u ş i cu m u z i c ă , c o m a n d a ţ i de u n ofiţer, d u p ă ei v i n e m u ­
zica t u r c e a s c ă , a p o i i n f a n t e r i a f ă r ă a r m e şi l a u r m ă c ă r u ţ e l e
cu b a g a j e . A c e s t c o r t e g i u a r e d i n d i s t a n ţ ă î n d i s t a n ţ ă s o l d a ţ i
r u ş i cu b a i o n e t a l a a r m ă . I n f u n d se vede c e t a t e a B e n d e r cu
z i d u r i l e şi l â n g ă c e t a t e n i ş t e s a t e . E x e c u ţ i a este b u n ă şi f o a r t e
i n t e r e s a n t ă p r i n r e p r e z e n t a r e a c e t ă ţ i i B e n d e r cu î n t ă r i t u r i l e şi
c o s t u m e l e R u ş i l o r şi ale T u r c i l o r .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 579. — C X I I I 5.

1790.
124. P L A N D E L A F O R T E R E S S E D E B E N D E R AVEC L A
SITUATION D'AUTOUR.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 37,5X28 c m .
Este p l a n u l cetăţii Bender, foarte interesant, făcut d u p ă
luptele- dela. 1 N o e m v r i e 1790. Se d a u cele 7 p o r ţ i al c e t ă ţ i i : p o a r t a
224 10ĂN C. BÄCILA

C o n s t a n t i n o p o l u l u i , Orhei, V a r n a , p o a r t a apei, K a m e n i t a , Tobak:

şi m i c a p o a r t ă a a p e i ; a p o i m a i d ă m a g a z i n e l e , a r s e n a l u l , c a -
z a r m e l e , m o s c h e i e l e , m a h a l a l e l e etc., etc. T o a t e a c e s t e s u n t î n ­
s e m n a t e cu l i t e r e şi a u e x p l i c a ţ i a î n l e g e n d ă . P e s t e N i s t r u se­
da planul u n o r baterii, cari trebuiau să bombardează cetatea î n
z i u a d e 1 N o e m v r i e şi p l a n u l p o d u l u i de v a s e tot p e s t e N i s t r u
f ă c u t î n z i u a de 4 N o e m v r i e 1790. D e d e s u b t u l p l a n u l u i , î n
s t â n g a , este u r m ă t o a r e a i n s c r i p ţ i e : Dédié A Son Altesse Mon­
seigneur le Prince Gre.goire Alex, de Potemkin le Tauricien
Feldmaréchal des armées de S. M. I. de toutes les Russies par
ses très humbles et très soumises serviteurs Artaria Comp. D e -
d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , o e x p l i c a ţ i e a s u p r a c e t ă ţ i i
şi î n d r e a p t a n u m e l e g r a v o r u l u i Gravé par Seb. Mansfeld 4790~
B . A. R. I s t . m i l i t . No. inv. 577. — C X I I I 3.

125. P L A N D E R F E S T U N G B E N D E R 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 21X31 c m .
Este u n p l a n al regiunii fluviului Nistru, delà g u r a r â u ­
l u i B â c u , p â n ă m a i j o s de o r a ş u l T i g h i n a . Se d ă r e l i e f u l a -
cestei r e g i u n i , p l a n u l c e t ă ţ i i B e n d e r c u î n t ă r i t u r i l e şi c i t a d e l a ,
d r u m u r i l e cari pleacă din cetate spre Iaşi, Constantinopole şi
p r i n î m p r e j u r i m i , c u m şi a ş e z a r e a t r u p e l o r r u s e ş t i î n j u r u l B e n -
derului.
S u s , l a d r e a p t a , este o s c e n ă de î n c ă e r a r e î n t r e R u ş i ş i
T u r c i , î n s t â n g a se v e d e u n l a g ă r cu c o r t u r i şi j o s este t i t l u l .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e î n l i m b a g e r ­
m a n ă „ N a c h d e m die R u s s . T r u p p e n u n t e r com.-do des G e n e r a l
K a m e n s k i j i n 3 c o l o n n e n die T ü r k e n bei G a n g u r a u n d bei S a l -
k u z a d e n 20Decemb. 1788. Ü b e r f a l l e n , u n d i n die F l u c h t g e ­
s c h l a g e n , W o b e i j v o n d e n F i n d e n 390. n e b s t d e m S o h n d e s
C h a n auf d e m P l a t z geblieben".
F a c e p a r t e d i n v o l u m u l Balzer-Walenta p l . 17.

126. A N S I C H T D E R S T A D T B O T U S C H A N . D I E K. K. T R U P E N
U N T E R COMANDO D E S O B E R S T F A B R I J R Ü C K T E N M I T
K L I N G E N D E N S P I E L E D E N 22-TEN M Ä R Z 1788. I N D I E S E
STADT EIN ; WORAUS DIE T Ü R K E N NACH IASSIJ F L O H E N .

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 21X13,5 c m .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă l a B o t o ş a n i , î n t r e A u s t r i a c i s u b co­
m a n d a c o l o n e l u l u i F a b r i şi T u r c i . I n d r e a p t a este o t r u p ă de-
e a v a l e r i e a u s t r i a c ă i e ş i n d d i n t r ' o p ă d u r e şi f u g ă r i n d o t r u p ă
de c a v a l e r i e t u r c e a s c ă . I n s t â n g a este o r a ş u l B o t o ş a n i î n t ă r i t
cu z i d u r i , î n c a r e i n t r ă A u s t r i a c i i . J o s î n s t â n g a este n u m e l e -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 225'

g r a v o r u l u i Anton Balzer del., d e d e s u b t u l c a d r u l u i e s t e titlul.

G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia Balzer-Walenta, p i . 3.
B . A. R. I s t . m i l i t . No. inv. 417. — B I X 1.

127. P R O S P E K T D E R B E S I T Z N E H M U N G B U K A R E S T D E R
H A U P T S T A D T IN DER W A L L A C H E Y VON D E N K : K : T R U P ­
P E N U N T E R / C O M A N D O D E S F. M. P R I N Z E N V O N
S A C H S E N C O B U R G AM 10 N O V E M B E R 1789.

A q u a r e l ă , 24X16,5 c m .
R e p r e z i n t ă v e d e r e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i î n t ă r i t cu z i d u r i ş i
î n c o n j u r a t de ş a n ţ u r i cu a p ă , î n f a ţ a o r a ş u l u i c u r g e r â u l D â m -
b o v i ţ a şi p e m a l u l c e l a l a l t a l r â u l u i , î n f a ţ a u n e i b i s e r i c i , b o e -
r i i d a u p e o p e r n ă cheile o r a ş u l u i , P r i n ţ u l u i de S a x a C o b u r g :
î n c o n j u r a t de s t a t u l M a j o r . Se v ă d t r u p e de c a v a l e r i e şi i n ­
f a n t e r i e a u s t r i a c ă i n t r â n d i n o r a ş şi î n p a r t e a s u d i c ă a o r a ­
şului, a v a n t g a r d a austriacă sub c o m a n d a Colonelului K i e n m a -
ier, f u g ă r e ş t e pe T u r c i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi
o scurtă legendă. In partea dreaptă a cadrului sunt două stea­
g u r i a u s t r i a c e , u n t u n , g h i u l e l e d e t u n , o t o b ă şi d o i i n f a n t e ­
r i ş t i a u s t r i a c i . P e s t e a g u r i e s t e s c r i s Gezeich I net von I los~
Ant I ter Stift I ung II des K: K: Waisenhaus j in Wien den
H Iän I 790. D e s e n u l d e s t u l de b i n e f ă c u t , este o copie d u p ă c»
g r a v u r ă în a r a m ă din acel t i m p .
B. A. R. O r i g i n a l e .

129. E I N N A H N D E R T Ü C K I S C H E N F E S T U N G B U K A R E S T A N
D E R D O N A U I N D E R W A L L A C H E I D E N 10 N O V E M B E R : 1789-

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 39,5X30 c m . n u m e l e g r a v o r u ­
lui lipseşte.
S c e n a r e p r e z i n t ă i n t r a r e a p r i n ţ u l u i de S a x a C o b u r g î t t
Bucureşti. Pe o s t r a d ă largă, în frunte m e r g p l u t o a n e de sol­
d a ţ i a u s t r i a c i , pe u r m ă v i n c ă l ă r i b o e r i i r o m â n i , î m b r ă c a ţ i c u
g i u b e l e şi işlice, d u p ă ei v i n e P r i n ţ u l de C o b u r g , a v â n d d o i ser­
v i t o r i d i n p a r t e a boerilor, şi ofiţeri. I n d r e a p t a şi î n s t â n g a s e
v ă d c a s e l e o r a ş u l u i , 2 s t r ă z i şi o g e a m i e cu d o u ă m i m a r e t u r i .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s .
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 581. — C X I I I 7.

129. E I N N A H M D E R T Ü R K I S C H E N F E S T U N G B U K A R E S T A N
D E R D O N A U I N D E R W A L L A C H E I D E N 10 N O V E M B E R : 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 40X20,5 c m .
R e p r e z i n t ă i n t r a r e a P r i n ţ u l u i de S a x a C o b u r g î n B u c u ­
r e ş t i . L a p o r ţ i l e o r a ş u l u i l â n g ă o b i s e r i c u ţ ă îi iese î n a i n t e c l e -
Anuarul Inst, de ist. 15
 226 IOAN C. BACILA

r u l , b o i e r i i şi n e g u s t o r i i , p e c a r i îi p r i m e ş t e P r i n ţ u l cu s u i t a l u i
l â n g ă u n cort. I n p l a n u l I I t r u p e d e c a v a l e r i e şi i n f a n t e r i e a u s ­
t r i a c ă m e r g s p r e o r a ş î n t i m p ce a r t i l e r i a b o m b a r d e a z ă o r a ş u l .
M a i d e p a r t e se v e d e o r a ş u l î n t ă r i t cu z i d u r i şi T u r c i i r e t r ă g â n -
•du-se î n d e z o r d i n e pe colinele d i n s p a t e l e o r a ş u l u i . L â n g ă o r a ş
se v e d e D u n ă r e a „ D o n a u F l u s " . D e a s u p r a c a d r u l u i se d ă t i t l u l
•de s u s şi e x p l i c a ţ i a a c e s t e i a c ţ i u n i î n l i m b a f r a n c e z ă , i a r d e ­
d e s u b t u l c a d r u l u i î n l i m b a g e r m a n ă . M a i j o s este n u m e l e g r a ­
v o r u l u i I. M. Will exc: A. V. G r a v u r a este o fantezie, pe p r e o ţ i i
r o m â n i i îi face c a p e catolici.
B. A. R. I s t . milirt. N o . i n v . 419. — B IX 3.

130. P R O S P E K T D E R E I N A H M E U. B E S I T Z N E H M U N G D E R
H A U B T S T A D T B U K A R E S T IN D E R W A L A C H E I J , VON D E N
K. K. T R U P P E N , U N T E R C O M A N D O D E S F . M A R S C H A L
P R I N Z V. S A C H S E N K O B U R G A M 10 NOV. 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 30,5X18,5 c m .
R e p r e z i n t ă p e P r i n ţ u l de S a x a C o b u r g c u S t a t u l M a j o r p r i ­
m i n d d e p u t a ţ i u n e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , c o m p u s ă d i n clerici şi
b o e r i — î m b r ă c a ţ i i t u r c e ş t e c u ş a l v a r i şi t u r b a n — c a r i îi p r e ­
z i n t ă p e o p e r n ă cheile o r a ş u l u i . I n p l a n u l I I se v ă d t r u p e d e
i n f a n t e r i e a u s t r i a c ă i n t r â n d î n o r a ş , c a r e este î n t ă r i t c u z i d u r i
şi în faţa lui curge Dâmboviţa. Afară din oraş, pe nişte dealuri,
o t r u p ă d e c a v a l e r i e a u s t r i a c ă s u b c o m a n d a Locot. Colonel v.
Kinmeier goneşte pe Turci.
D e a s u p r a g r a v u r i i este î m p ă r a t u l r o m a n G r a t i a n u s , î n m e ­
d a l i o n c i r c u l a r , şii o n o t i ţ ă a s u p r a a c e s t e i a c ţ i u n i . D e d e s u b t u l
•cadrului, î n s t â n g a , este s c r i s zu finden bey G. Ekart.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 4420. — B IX 4.

131. F E I E R L I C H E R E M P F A N G D E S K. K. F E L D M A R S C H A L -
L E N P R I N Z E N V. C O B U R G S A M T D E R G E N E R A L I T Ä T V O N
DER GEISTLICHKEIT IN DER WALLACHEY BEI BUCKAREST
A M 10-ten N O V E M B : 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 37,5X25,7 c m .
R e p r e z i n t ă p e P r i n ţ u l de S a x a C o b u r g , l a p o r ţ i l e o r a ş u l u i
B u c u r e ş t i , î m p r e u n ă cu S t a t u l m a j o r — c o m p u s d i n F e l d m a r e -
ş a l u l B a r o n v. L ö v e n e h r , G e n e r a l i i M a j o r i S c h m e r z i n g şi A u f s -
s e s s , C o l o n e l u l v. F i s c h e r , B a r o n v. K i e n m a y e r , M a i o r u l H a r t ­
m ü l l e r , I n g i n e r u l F o r o n , l o c o t e n e n t u l F e s z k i j şi S u b l o c o t e n e n t u l
T s a i m a d i j — f i i n d p r i m i t d e p o p o r , p r e o ţ i şi m i t r o p o l i t , 2 b ă r ­
b a ţ i îi p r e z i n t ă p e d o u ă t ă v i cheile c e t ă ţ i i . I n s t â n g a s e v ă d
z i d u r i l e c e t ă ţ i i cu t u r n u r i şi î n o r a ş o m o s c h e e şil d o u ă m i n a r e -
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 227

. t u r i . D e a s u p r a p o r ţ i i este s t e m a t u r c e a s c ă , u n s c u t având în
m i j l o c s e m i l u n a , d e o p a r t e şi de a l t a a s c u t u l u i c â t e două stea­
g u r i şi d e a s u p r a s c u t u l u i u n t u r b a n .
G r a v u r a este f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă şi d e s t u l de îngrijită.
D e d e s u b t u l g r a v u r i i , î n s t â n g a , este n u m e l e gravorului)
Mark sc, m a i jos t i t l u l şi l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t .

132. D E R S I E G B E I K A L L A F A T .
1
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 2 0 X 1 3 c m . Anu'l c. 1790, n u
mele g r a v o r u l u i lipseşte.
S c e n a r e p r e z i n t ă o î n c ă e r a r e î n t r ' o c e a t ă de c ă l ă r e ţ i T u r c i
şi A u s t r i a c i l a C a l a f a t , u n d e T u r c i i s u n t b ă t u ţ i . I n d r e a p t a se
v ă d c a v a l e r i ş t i i t u r c i r e t r ă g â n d u - s e , u n l a g ă r c u c o r t u r i şi ce­
t a t e a V i d i n . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este u r m ă t o a r e a n o t i ţ ă î n l i m ­
b a g e r m a n ă :Der Sieg bei Kallafat, Welcher den 26 luni 1790 der
Her. Gen. Klairfe über die Türken erfochten hatte. Die Oesterei-
cher erlegten gegen W00 und eroberten das'ganze Feindliche
Lager.
B . A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 447. — B IX 31.

133. V O R S T E L L U N G D E R BĂTĂLIE B E I J W I D I N IN DER

1
W A L A C H E I ) Z W I S C H E N K. K. U N D D E N T Ü R K I S C H E N /
T R U P P E N U N T E R D E R A N F I H R U N G D E S K. K. G E N E R A L
K L A R F E I J T D E N 26 I U N I J A. 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 29,5X19 c m . a n u l c. 1790 n u m e l e g r a ­
vorului lipseşte.
Reprezintă o luptă sângeroasă între Austriaci sub comanda
g e n e r a l u l u i K l a r f e j i t şi T u r c i pe c â m p i a C a l a f a t u l u i , u n d e t r u ­
pele de c a v a l e r i e t u r c e a s c ă s u n t î n c o n j u r a t e d e a u s t r i a c i . O
p a r t e d i n a r m a t a t u r c e a s c ă d i n Viditn a t r e c u t D u n ă r e a şi î n ­
c e a r c ă s ă s c a p e a l t e t r u p e , c a r i s u n t î n t ă r i t e î n r e d u t e , d a r ge­
neralul Burglach alergând în ajutorul căpitanului Hessenhom-
b u r g o p r e ş t e î n a i n t a r e a lor. I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i a u p i e r d u t
tot l a g ă r u l şi a u a v u t 1500 de m o r ţ i . Diferite p e r s o n a g i i şi lo­
1
c u r i s u n t î n s e m n a t e c u l i t r e e x p l i c a t e î n l e g e n d ă . Dea-
s u p r a g r a v u r i i , î n m e d a l i o n c i r u c l a r , este î m p ă r a t u l b i z a n ­
t i n A n a s t a s i u s ; d e o p a r t e şi de a l t a a m e d a l i o n u l u i , este t i t l u l
şi l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 446. — B IX 30.

*) O v a r i a n t ă a a c e s t e i l u p t e se g ă s e ş t e î n a l t ă g r a v u r ă cu
• a c e l a ş t i t l u . B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 704. — C X V I I 10.

15*
228 10 AN C. BACILA

134. C A R T E D E S S C H A R M Ü T Z E L S D E R K. K. T R U P P E N U N ­
T E R COM.-do D E S O B R I S T L E U T . B E Y O H N W E I T C A L E F A T
I N D E R W A L A C H E Y D E N 12 A P R I L 1790.

H a r t ă c o l o r a t ă , 16,5X11.5 c m . n u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e .
Se d ă r e g i u n e a d i n t r e C a l a f a t şi s a t u l M o ţ ă ţ e i „Nozozeii"
c u m şi c o t u l D u n ă r i i d e l à C a l a f a t ş' za d r u m u l ce m e r g e s p r e -
C a r a c a l . Se a r a t ă p o z i ţ i a t r u p e l o r a u s t r i a c e , c a r i e r a u s u b co­
m a n d a l o c o t e n e n t u l u i Colonel Bey, c u m a u r e u ş i t s ă p u e m â n a
p e u n caic t u r c e s c cu t u n u r i . L a a c e a s t ă l u p t ă a u l u a t p a r t e
şi R o m â n i v o l u n t a r i , a l ă t u r i d e A u s t r i a c i . J o s î n d r e a p t a , o m i c ă
g r a v u r ă a r a t ă c u m A u s t r i a c i i a u p u s m â n a p e caic, l u â n d t u n u ­
r i l e şi d u c â n d u - l e cu ei. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 14. —A I 14.

135. [ L U P T A D E L A C A L A F A T , 26 I Û N I E 1790].
1
I n h a r t a r i d i c a t ă de A u s t r i a c i ) î n a n u l 1790, f o a i a 7 c a r e
r e p r e z i n t ă r e g i u n e a C a l a f a t u l u i , d ă şi a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s ­
t r i a c e de i n f a n t e r i e şi c a v a l e r i e î n f a ţ a o r a ş u l u i . Se d ă şi p l a ­
n u l cetăţii yidin, în d r e a p t a Vidinului era l a g ă r u l lui Nicolae
M a v r o g h e n i , D o m n u l M u n t e n i e i şi î n s t â n g a a l S e r a s c h i e r u l u i
Iusuf Paşa. In acest t i m p trupele turco-române trec D u n ă r e a
p e c o r ă b i i , pe o i n s u l ă î n f a ţ a C a l a f a t u l u i , a p o i l a C a l a f a t , s i ­
l i n d p e A u s t r i a c i s ă se r e t r a g ă s p r e F â n t â n a B a n u l u i .
H a r t ă m a n u s c r i s , c a r e se g ă s e ş t e î n colecţia A c a d e m i e i R o ­
mâne.

136. E M P F A N G D E S P R I N Z E N F R I E D R I C H V O N SACHSEN.
C O B U R G U N D D E R K. K. T R U P P E N VON D E N M I T R O P O L I -
T E N U N D D E N S Ä M M T L I C H E N B O J A R E N VOR B U K A R E S T .
AM 10-ten NOV. 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 21X13,5 c m .
A r a t ă c u m c l e r u l r o m â n cu p r a p u r i şi cu c ă d e l n i ţ e iese-
înaintea P r i n ţ u l u i de Coburg, la m a r g i n e a oraşului Bucureşti-

*) M i l i t ä r i s c h e C a r t e , d e r k l e i n e n o d e r o e s t e r r e i c h i s c h e n
u n d g r o s s e n V a l a c h e i , w e l c h e b e i d e z u s a m m e n a u s 394 S e c t i o n e n
b e s t e h e n t , u n d w e h r e n d d e m W a f f e n s t i l l s t a n d z w i s c h e n d e r K:
K : u n d d e r t ü r k i s c h e n A r m e e v o n M o n a t S e p t e m b e r 1790 b i s
E n d e M a y 1791 d u r c h d e n G e n e r a l q u a r t i e r m e i s t e r s t a a b u n t e r d e r
D i r e c t i o n d e s O b r i s t e n S p e c h t g e o m e t r i s c h a u f g e n o m m e n , uncT
i n d a s r e i n e a u s g e z e i c h n e t w o r d e n . Diese C a r t e ist i n d e n h a l ­
b e n M a s s s t a a b d e r w i e n e r Zoll z u 2000 S c h r i t t i n 108 B l a e t t e r m
zu s a m m e n g e s e t z e t .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 229

Un d r e a p t a o t r u p ă de i n f a n t e r i e şi c a v a l e r i e a u s t r i a c ă , d ă o-
n o r u r i l e ; î n s t â n g a se v e d e o r a ş u l şi t r u p e de c a v a l e r i e a u s ­
t r i a c ă i n t r ă î n o r a ş . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u şi n u m e l e
d e s e n a t o r u l u i Anton Balzer. F a c e p a r t e d i n c o l e c ţ i a Balzer-Wa-
lenta p l . 29.

137. P L A N O D E R D I E V O R S T E L L U N G D E S S I E G E S B E I FOK-
-SAN D E R K. K. U N D R U S S . K A I S . V E R E I N I G T E N A R M É E
U N T E R COM.-do D E S G E N E R A L P R . C O B U R G U N D G. S U W A -
R O W Ü B E R 30000 T Ü R K E N U N T E R D E M D E R W I S C H M E C H -
M E T B A S C H E S E R A S K I E R D E N 30 U N D 31 I U L I U S 1789.

H a r t ă c o l o r a t ă , 2 1 X 1 3 c m . S c a r a 1. m i l ă g e r m a n ă .
H a r t a d ă r e g i u n e a din Moldova, c u p r i n s ă între Adjud-Siret
şi F o c ş a n i , c u relieful, s a t e l e , r â u r i l e şi c u a r ă t a r e a p o z i ţ i i l o r
• o c u p a t e de a r m a t e l e r u s e ş t i s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i S u w a r o w ,
•a celor a u s t r i a c e s u b c o m a n d a P r i n ţ u l u i de C o b u r g şi a celor
turceşti sub comanda lui Mehmet Paşa. Trupele ruso-austriace
c o n c e n t r a t e l a A d j u d , t r e c T r o t u ş u l p e t r e i p o d u r i şi î n a ­
i n t e a z ă î n t r e i c o l o a n e p â n ă l a M ă r ă ş e ş t i . De a i c i a v a n t g a r d a
• a u s t r i a c ă , s u b c o m a n d a c o l o n e l u l u i K a r a i c z a i şi a b a r o n u l u i K i n -
m a i e r , m e r g e p â n ă l a r â u l P u t n a , l a s a t u l Ţifeşti, u n d e a p r i n d e
l a g ă r u l turcesc al lui O s m a n P a ş a . Trec apoi r ă u l P u t n a res­
p i n g â n d pe i e n i c e r i i t u r c i şi î n a i n t e a z ă p â n ă l a î n t ă r i t u r i l e
•delà F o c ş a n i — m ă n ă s t i r e a s f â n t u l S a m u i l — u n d e s e d ă l u p t a .
T u r c i i s u n t b ă t u ţ i şi siliţi s ă se r e t r a g ă s p r e R â m n i c şi
Brăila.
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este l e g e n d a şi î n s t â n g a p l a n u l u i e s t e
t i t l u l . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l Balzer-Watenta, p l . 21.

138. D E R S I E G B E I F O K S A N Ü B E R 30000 T Ü R K E N D U R C H
D A S K. K. P R I N Z K O B U R G I S C H E T R U P P E N K O R P S I N V E ­
REINIGUNG DER RUSSISCH KAIJSERL. DIVISSION DEN
31 I U L . 1789.

G r a v u r ă în a r a m ă , colorată, 21X13 cm.

A r a t ă l u p t a R u ş i l o r şi A u s t r i a c i l o r c o n t r a T u r c i l o r î n f a ţ a
-oraşului Focşani. î n a i n t e s u n t trupele de infanterie î n caré-uri,
a p o i v i n t r u p e l e de c a v a l e r i e . I n f u n d se vede o r a ş u l F o c ş a n i ,
î n d r e a p t a m ă n ă s t i r e a S-tul S a m u i l a p r i n s ă şi r e t r a g e r e a T u r ­
c i l o r s p r e B u z ă u , B r ă i l a şi R â m n i c . D e d e s u b t u l c a d r u l u i e s t e
t i t l u l şi l e g e n d a .
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l Balzer-Walenta, pl. 22.
230 IO AN C. BACILA

139. L A BATAILLE A U P R E S DE FOSCHAN LE 1, 2, 3..

A u g . 1789.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 36X25,5 c m .
G r a v u r a r e p r e z i n t ă o l u p t ă s â n g e r o a s ă î n t r e A u s t r i a c i şir
1
T u r c i l â n g ă o r a ş u l Focşani , u n d e T u r c i i a u fost b ă t u ţ i . I n f u n d
se v e d e o r a ş u l şi î n f a ţ a o r a ş u l u i a r m a t a , l g ă r u l t u r c e s c c u
c o r t u r i l e şi l u p t a . I n p l a n u l I, î n s t â n g a , este P r i n ţ u l de S a x a
C o b u r g , c o m a n d a n t u l a r m a t e i a u s t r i a c e şi î n d r e a p t a D e r v i ş
Mahomet Paşa, c o m a n d a n t u l a r m a t e i t u r c e ş t i ; câţiva soldaţi
a u s t r i a c i a d u c î n c ă c i u l i a u r r ă s t u r n â n d u - 1 pe o p â n z ă î n f a ţ a
c o m a n d a n t u l u i l o r . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i a u p i e r d u t 1500 de
m o r ţ i , 16 d r a p e l e , t o a t ă a r t i l e r i a , p r o v i z i i l e , l a g ă r u l şi t o a t ă m u -
n i ţ a ; î n o r a ş s ' a u g ă s i t 4000 de m ă s u r i de g r â u . D e d e s u b t u l
c a d r u l u i î n s t â n g a este explicaţia acestei lupte î n l i m b a fran­
ceză, şi î n d r e a p t a este î n l i m b a g e r m a n ă ; m a i j o s n u m e l e g r a ­
v o r u l u i Ioh. Mart. Will exc. A. V. G r a v u r a face p a r t e d i n t r ' o »
s e r i e de g r a v u r i a p ă r u t e î n a c e l t i m p , a r e No. 43.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 591. — C X I I I 17.

a) B a t a i l l e bey F o k s c h a n z w i s c h e n d e m Gen. d e r Caval:

P r i n z F r i e d : v. S a c h s e n C o b u r g u : d e m D e r v i s c h M e h m e t B a s c h a
S e r a s k i e r v o n 3 R o s s s e h w e i s e n a m 1, 2 u n d 3-ten A u g : 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 36X25,5 c m . A s e m ă n ă t o a r e cu cea d e -
s u s , d a r cu m i c i d e o s e b i r i , fiind şi c o l o r a t ă . D e d e s u b t u l c a d r u ­
l u i este t i t l u l de s u s cu o m i c ă î n s e m n a r e a s u p r a l u p t e i şi n u ­
m e l e g r a v o r u l u i Loschenkohl in Wien.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 592. — C X I I I 18.

140. P L A N V O N D E R S C H L A C H T B E Y F O C K S A N D E N
31 I U L I U S 1789.

H a r t ă c o l o r a t ă , 36,5X27 c m . S c a r a 3 Mile.
N u m e l e d e s e n a t o r u l u i lipseşte.
A c e a s t ă h a r t ă , c a r e este şi u n p l a n de l u p t ă , c u p r i n d e r e g i u ­
n e a B r ă i l a — B u z ă u — F o c ş a n i — T r o t u ş , d â n d u - s e relieful f o a r t e
a m ă n u n ţ i t , c u m şi poziţiile l u a t e de t r u p e l e a u s t r i a c e , r u s e ş t i şi
t u r c e ş t i d e l a T r o t u ş p â n ă l a R â m n i c . I n p a r t e a M u n t e n i e i se d ă
şi m a r ş u l t r u p e l o r t u r c o - r o m â n e d e l a V ă l e n i p â n ă l a Temeş,
voind să ocupe B r a ş o v u l ; aceste t r u p e e r a u s u b c o m a n d a lui Ni-
colae M a v r o g h e n i I n l u p t a d e l a F o c ş a n i , T u r c i i e r a u î n n u m ă r
de 30.000 s u b c o m a n d a l u i D e r v i ş M a h o m e t P a ş a , c a r e a t r e c u t
M i l c o v u l şi P u t n a s p r e Adj u d şi A u s t r i a c i i e r a u s u b c o m a n d a
P r i n ţ u l u i de C o b u r g , c a r i s ' a u u n i t cu R u ş i i ce v e n e a u d e l a B â r ­
l a d , s u b c o m a n d a l u i S u v a r o v . L a 28 Iulie, A u s t r i a c i i a u î n c e p u t
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 231

î n a i n t a r e a s p r e Adjud, s i l i n d pe T u r c i s ă se r e t r a g ă ; l a 30 a u t r e ­
c u t T r o t u ş u l m e r g â n d p â n ă la M ă r ă ş e ş t i ; l a 31 a u t r e c u t P u t n a
î n a i n t â n d p â n ă l a F o c ş a n i , u n d e d a u l u p t a şi b a t p e T u r c i l â n g ă
m ă n ă s t i r e a Sf. S a m u i l . I n a c e a s t ă l u p t ă a fost u c i s şi c o l o n e l u l
a u s t r i a c B a r o n u l v. A u e r s b e r g . S u s , în d r e a p t a , este t i t l u l d e s u s
cu o r e l a ţ i e a s u p r a a c e s t e i l u p t e şi jos se d ă l e g e n d a . D e d e s u b t u l
c a d r u l u i , î n s t â n g a , este i n i ţ i a l a g r a v o r u l u i * L.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 589. — C X I I I 15.

141. G L O R B E I C H E R S I E G Ù B E R 30.000 T U R K E N B E I F O K -
SAN, D U R C H DAS K. K. P R I N Z K O B U R G I S C H E TRUPPEN-
K O R P S IN VEREINIGUNG DER RUSSISCH-KAISERL. DIVI­
S I O N D E N 31 J U L I N J A H R 1789.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 25X16 c m .
G r a v u r a r e p r e z i n t ă l u p t a R u ş i l o r şi A u s t r i a c i l o r c o n t r a
Turcilor, cari s'au î n t ă r i t în faţa oraşului Focşani. Ruşii e r a u
s u t c o m a n d a g e n e r a l u l u i S u w a r o w şi A u s t r i a c i i s u b comanda
P r i n ţ u l u i d e C o b u r g . I n f a n t e r i a î n a i n t e a z ă î n c a r e - u r i şi î n a i n ­
t e a ei c a v a l e r i a , î n u r m ă v i n c a r e l e cu m u n i ţ i i u n i şi a r t i l e r i e .
I n d r e a p t a este P r i n ţ u l de C o b u r g şi n s t â n g a g e n e r a l u l S u v a -
rov. I n p l a n u l I I se v e d e o r a ş u l F o ; ş a n i şi î n f a ţ a l u i l a g ă r u l
t u r c e s c î n t ă r i t c u p a l i s a d e , l â n g ă F o c ş a n i este m ă n ă s t i r e a S f â n t u
S a m u i l , c a r e e s t e b o m b a r d a t ă şi a p r i n s ă . I n a c e a s t ă l u p t ă
T u r c i i , f i i n d î n v i n ş i , a u t r e b u i t s ă se r e t r a g ă , o p a r t e s u b c o ­
m a n d a lui Derviş Mehmet P a ş a spre Bu^ău, alta s u b c o m a n d a
l u i O s m a n P a ş a s p r e R â m n i c u l S ă r a t şi I e n i c e r i i s p r e B r ă i l a .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s şi l e g e n d a î n l i m b a g e r ­
m a n ă , î n d r e a p t a este n u m e l e g r a v o r u l u i I. Markin se. Vien.
E x e c u ţ i e b u n ă şi î n g r i j i t ă i ) , l e g e n d a î n s e m n a t ă cu litere.
F a c e p a r t e d i n t r ' o s e r i e de g r a v u r i s c o a s e l a V i e n a cu a c e a s t ă ,
ocazie, foaia N o . 10.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 462. — B I X 46.
a) Siège a u p r è s de F o k s a n v e r s Ies 3000 T u r c s p e r Ies T r u p -
p e s de P r i n c e K o b u r g et l a D i v i s i o n des I m p é r i a l e s R u s s i e n e s
le 31. I u l : 1789. d e s i n é p e r I n g e n e u r I m p e r i a l e .
G r a v u r ă î n a r a m ă , 3 6 X 2 1 c m ; i d e n t i c ă cu cea de s u s .
D e a s u p r a g r a v u r i i este t i t l u l ; l e g e n d a n u m e r o t a t ă dede­
s u b t u l c a d r u l u i şi î n s e m n a r e a Gezeichnet durch einen Kaiserlr
Ingénier, în dreapta numele g r a v o r u l u i /. M. Will, exc. A. V.
F a c e p a r t e d i n t r ' o serie de g r a v u r i a p ă r u t e l a V i e n a î n acel t i m p ,
No. 65.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 593. — C X I I I 19.

i) Maf este o g r a v u r ă n e c o l o r a t ă d i n a c e i a ş i colecţie şi exe­

c u ţ i e . (B. A. R. I s t . m i l i t . No. inv. 463. — B IX 47).
232 IOAN C. BACILA

142. P L A N A LA V U E DU P A S S A G E D E LA P U T N A L A N U I T
D U 31 J U L L I E T AU 1 d ' A O U T E T D E L A B A T A I L L E D E F O C -
ZAN GAGNÉE PAR L E S T R O U P P E S I M P E R I A L E S AUX ORD­
R E S D E S: A: L E P R I N C E D E S A X E C O B U R G U N I Â U N D E ­
T A C H E M E N T I M P E R I A L E R U S S E A U X O R D R E S DU G E N E -
P A L EN C H E F F COMTE DE S O U W A R O F F SUR l'ARMEE
O T T O M A N E L E 1 d ' A O U S T 1789.

H a r t ă c o l o r a t ă , m a n u s c r i s , 23,5X35,5 c m . N u m e l e a u t o r u l u i
lipseşte.
I n a c e a s t ă h a r t ă se a r a t ă r e g i u n e a î n t r e r â u l P u t n a şi r â u l
Milcov, cu relieful f o a r t e a m ă n u n ţ i t , o r d i n e a d e b ă t a e şi p o z i ţ i a
l u a t ă de a r m a t e l e a u s t r i a c e , r u s e ş t i şi tucreştil a r ă t â n d m i ş c a ­
r e a fiecărei a r m a t e . A r m a t a u s t r i a c ă e r a s u b c o m a n d a p r i n ţ u l u i
<3o S a x a C o b u r g a v â n d s u b c o m a n d a s a pe c o l o n e l u l K a r a c z a i ,
L i n g e , G e n e r a l u l S p l e y n , B a r c o şi L e v e n e r . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r ­
cii a u fost b ă t u ţ i fiind siliţi s ă se r e t r a g ă o p a r t e s p r e R â m n i c
ş i a l t ă p a r t e s p r e B r ă i l a , l ă s â n d î n p ă r ă s i r e 300 de c a r e .
B. A. R. O r i g i n a l e .

143. VORSTELLUNG DES HERLICHEN SIEGES WELCHEN

D I E K. K. T R U P P E N U N T E R D E M C O M M A N D O D E S H .
F E L M A R S C H A L L S P R I N Z E N VON S A C H S E N C O B U R G . G E ­
M E I N S C H A F T L I C H M I T D E R K. R U S S . D I V I S I O N D E S H . G E ­
N E R A L E N E N C H E F S O U W A R O W , A M 22 S E P T E M B E R 1789.
I N D E R W A L A C H E Y AM F L U S S E R I M N I K , Z W I S C H E N T I R -
KU-KUKULI UND M A R T I N E S T I E Ü B E R DAS T Ü R K I S C H E
H E R R VON 100.000 M A N N U N T E R A N F Ü H R U N G D E S G R O S S -
VEZIERS KUDSCHUCK HASSAN PASSA ERFOCHTEN
HABEN.

G r a v u r ă în a r a m ă , colorată, 21X13 cm.

R e p r e z i n t ă l u p t a d e l à R â m n i c î n t r e T u r c i , R u ş i şi A u s t r i a c i .
A r m a t e l e r u s o - a u s t r i a c e î n a i n t e a z ă î n c a r é - u r i şi î n f o r m ă d e
•unghiu c o n t r a Turcilor, care s u n t bătuţi. T u n u r i l e s u n t aşezate
l a c o l ţ u r i l e c a r é - u r i l o r . I n f u n d se vede l a g ă r u l t u r c e s c cu a r t i l e r i a
şi c o r t u r i l e şi s a t u l M ă r t i n e ş t i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este n u m e l e
d e s e n a t o r u l u i Anton Ralzer del., a l g r a v o r u l u i Vin. Grüner sc,
t i t l u l şi l e g e n d a . F a c e p a r t e d i n colecţia Ralzer—Walenta pl. 23.

144. V O R S T E L L U N G D E R G R O S S E N B A T A L I E B E I G I O R G E -
W O H A U P T S T A D T I N D E R W A L A C H E Y VON 2 B I S DEN
8 J U N Y A. 1790.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 34,5X21,5 c m .
Gravura reprezintă o luptă între Turci şi A u s t r i a c i la
 STAUPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 233

< i i u r g i u , u n d e T u r c i i s u n t b ă t u ţ i şi l a g ă r u l l o r o c u p a t ; se v ă d
« o r t u r i , t u n u r i , care cu provizii, cai, cămile. Austriacii e r a u s u b
c o m a n d a P r i n ţ u l u i de C o b u r g , G e n e r a l M a j o r B a r o n T h u m
.şi s u b l o c o t e n e n t u l G l a s e r . I n f u n d se v e d e o r a ş u l î n t ă r i t . Dede­
s u b t u l c a d r u l u i e s t e - t i t l u l de s u s şi u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e î n
l i m b a g e r m a n ă , a s u p r a a c e s t e i l u p t e : Unsere Trupen brachten sie
anfangs zum weichen, wurden aber durch den Sucurs des Prin­
zen unterstütz, und erhielte das Schlachtfeld an Todten hatten
wir 282 und worunter sich den Gen-r May. Graf von Thum und
der Unterlettenante Glaser, der vertust der Türken bestehtin 4000
Mann. M a i j o s este n u m e l e g r a v o r u l u i loh: Uartin Will ex:
Augsburg.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 433. — B IX 17.

145. P R E I S W I R D I G E E I N N A H M D E R S T A D T U N D F E S T U N G
•CHOTYM V O N K. K. U N D R U S I S C H K A I S . T R U P P E N DEN
29-ten S E P T E M B E R 1788.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 25,5X16 c m .
G r a v u r ă f o a r t e i n t e r e s a n t ă şi f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă , r e p r e ­
zentând ieşirea Turcilor din Hotin sub c o m a n d a lui O s m a n P a ş a
Si A c h m e t cu 2700 d e c ă r u ţ e şi 16857 d e s o l d a ţ i . L a a c e a s t ă i e ş i r e
•asistă P r i n ţ u l de S a x a C o b u r g , g e n e r a l u l r u s S o l t i k o v , colonelii
a u s t r i a c i K a r a i t z a i , M e z a r o s şi a l ţ i ofiţeri. P e p o a r t a I a ş i l o r şi a
B e n d e r u l u i ies T u r c i i î n c ă r c a ţ i cu b a g a j e şi p e a l t ă p o a r t ă i n t r ă
A u s t r i a c i , c a r i a u î n f i p t s t e a g u l pe t u r n u l c e t ă ţ i i , s t e a g u l a fost
î n f i p t d e M a j o r u l a u s t r i a c R o o s . I n p l a n u l I se vede o p i a ţ ă i m ­
p r o v i z a t ă , de u n d e T u r c i i îşi c u m p ă r ă a l i m e n t e d e l a A u s t r i a c i , î n
f u n d este N i s t r u l cu l a g ă r i l e r u s e ş t i şi a u s t r i a c e . D e d e s u b t u l
c a d r u l u i , î n d r e a p t a , este n u m e l e g r a v o r u l u i I. Markin sc. Vienn,
m a i j o s este t i t l u l şi l e g e n d a .
B. A. R. I s t . m i l i t . No i n v . 425. — B IX 9.
a) M a i este o g r a v u r ă l a fel, d a r n e c o l o r a t ă . B . A. R. N o i n v .
426. — B IX 10.
b) O v a r i a n t ă a l u ă r i i H o t i n u l u i , este o g r a v u r ă î n a r a m ă ,
5 0 X 4 6 c m . — Ist. m i l i t . No. inv. 837. — D XX 27.

146. P R O S P E C T D E R F E S T U N G C H O C Z I M AM R E C H T E N
U F E R D E S D N I E S T E R S G E L E G E N , VON D E N V E R E I N I G ­
T E N K A I S E R L : KÖNIGL: U N D R U S S I S C H K A I S E R L : AR­
M E E N 1788, B E L A G E R T , U N D D E N 18-TEN HERBSTM-t
NEMLICHEN JAHRS DURCH CAPITULATION EINGE­
NOMMEN.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 42,5X28,5 c m .
Reprezintă b o m b a r d a r e a cetăţii Hotin, din localităţile de
p e s t e N i s t r u , B r a h a şi Z w a n i e c z , u n d e s u n t a ş e z a t e t u r n u r i l e a u -
234 10AN C. BACILA

s t r i a t e . P e s t e N i s t r u se vede H o t i n u l cu fortificaţiile s a l e de t u r ­
n u r i şi z i d u r i , t r u p e de s o l d a ţ i t u r c i şi a u s t r i a c i , c u m ş i
a l t e t u n u r i c a r i b o m b a r d e a z ă c e t a t e a . G r a v u r a este f o a r t e b i n e
e x e c u t a t ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este n u m e l e d e s e n a t o r u l u i C
Schütz d e l i n e a v i t , a l e d i t o r u l u i Chr. a Meckel şi t i t l u l î n l i m b a
f r a n c e z ă şi g e r m a n ă . G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia Meehel.

147. S I T U A T I O N S - U N D O P E R A T I O N S P L A N / V O N D E R B E ­
L A G E R U N G / D E R B E R Ü H M T E N F E S T U N G CHOCZIM ODER
CHOTIN I IN DER MOLDAU AN DEM D N I E S T E R G E L E G E N
/ DURCH DIE VEREINIGTE OESTERR. UND RUSS. ARMEE,
DIE E R S T E UNTER DEN B E F E H L E N DES H-RN GEN: DER
C A V A L L : F Ü R S T E N VON S A C H S E N C O B U R G , D I E Z W E Y T E
C O M M A N D I E R T VOM G R A F E N V O N S O L T I K O F .

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 57X42 c m .
E s t e o h a r t ă , p e s c a r a 3000 d e p a ş i , r i d i c a t ă î n 1788 d e
C a r t i e r u l g e n e r a l a u s t r i a c şi d e s e n a t ă de c ă p i t a n u l Rehm. Dă
r e g i u n e a N i s t r u l u i cu cele d o u ă c o t i t u r i , de l â n g ă Hotiln, relieful
f o a r t e a m ă n u n ţ i t şi p o z i ţ i a o c u p a t ă d e t r u p e l e a u s t r i a c e ş i r u ­
s e ş t i d i n a n u l 1788, M a i u p â n ă l a 10 O c t o m v r i e 1788. D e a s e m e n e a
m a i d ă şi poziţiile o c u p a t e î n 1739 d e F e l d m a r e ş a l u ' l M u n i c h , şi
cele d i n 1769 de P r i n c i p e l e G a l l i t z i n . H a r t a este f o a r t e b i n e exe­
c u t a t ă şi cu m i n u ţ i o z i t a t e a l c ă t u i t ă .
I n p a r t e a d r e a p t ă este t i t l u l î n l i m b a g e r m a n ă şi l e g e n d a
î n l i m b a g e r m a n ă şi f r a n c e z ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l
î n l i m b a f r a n c e z ă . H a r t a face p a r t e d i n colecţia Meehel.

148. P L A N D E L A V I L L E D E C H O T C Z Y M E N M O L D A V I E .

P l a n c o l o r a t , m a n u s c r i s , 26X26,5 c m . N u m e l e desenatoru­
l u i l i p s e ş t e . E c h e l l e de £00 Toises.
Se d ă p l a n u l o r a ş u l u i şi a l c e t ă ţ i i H o t i n . S u s î n d r e a p t a este
t i t l u l şi u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e : ce plan de Chotzyn et de
ses Environs est réduit d'après l'original envoyé a la cour par S.
E. M-gr Venceslas Rzevuski Palatin de Cracovie et General de
Camp de la Republique. 1788. A Paris chez Mondhare et Jean, rue
St Jean de Beauvais près celle des Noyers: j o s î n d r e a p t a a r e u r ­
m ă t o a r e l e d a t e d e s c r i p t i v e şi i s t o r i c e a s u p r a H o t i n u l u i : Remar­
que historique sut cette Ville. Les Turcs la regardent comme le
Boulvard de lueur Empire contres les ! Polonois et les Russes. Ses
Fortifications consistent dans un Rempart revêtu de Pierre de
Taille de la hauteur de près de 7 Toises, un Fossé de 8 Toises de
large et un souterrain, dont les Murs sont également revêtus en.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 235-

Pierre de Taille. I La Ville à 2 Portese l'une du côté de Terre, et

Vautre du côté du Dniester. Presque toutes les Maisons sont en
Rois
Chotczym est célèbre par trois Victoires que les Polonois
remportèrent sur les Turcs en 1621, 1673, et 1683. I n d r e a p t a c a d ­
r u l u i , î n a l t c a d r u d r e p t u n g h i u l a r se d ă r e g i u n e a d e l à C a m e n e ţ
P o d o l s c l a C e r n ă u ţ i c u t i t l u l Les Environs de Chotczym, u n d e dàV
N i s t r u l şi P r u t u l l â n g ă Cernăuţii şi c e t a t e a H o t i n u l u i . Relieful
este d e a b i a s c h i ţ a t . 13X26,5 c m . E c h e l l e . L i e u e s c o m m u n e s de­
F r a n c e d e 25 a u D e g r é . W e r s t e s d e R u s s i e d e 104 a u D e g r é .
B. A. R. O r i g i n a l e .

149. P L A N V O N C H O T I M U N D D E R U M L I E G E N D E N
G E G E N D 1788.
H a r t ă c o l o r a t ă , 21X13,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i lipseşte,
H a r t a a r a t ă poziţila t r u p e l o r a u s t r i a c e î n zilele d e 12—24
M a i u 1788 şi d e d e s u b t u l h ă r ţ i i , î n d r e a p t a , s e d ă o s c e n ă d e l u p t ă
î n t r e c â ţ i v a c a v a l e r i ş t i t u r c i şi i n f a n t e r i ş t i a u s t r i a c i . D e d e s u b ­
t u l c a d r u l u i este t i t l u l şi l e g e n d a î n l i m b a g e r m a n ă . F a c e p a r t e ,
d i n colecţia Balzer—Walenta, p l . 12.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 12. — A I 12.

150. E R O B E R U N G D E R S T A D T U N D F E S T U N G C H O T Y M
V O N K. K. U N D R U S I S C H K A I S E R L . T R U P P E N D E N
29-TEN S E P T E M B E R 1788.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 21X13 c m .
Scena reprezintă ieşirea Turcilor din Hotin cu bagaje ş t
i n t r a r e a t r u p e l o r austrilace î n c e t a t e . I n f u n d se v e d e c e t a t e a c u
fortificaţiile şi î n f a ţ a c e t ă ţ i i c â ţ i v a s o l d a ţ i t u r c i c u m p ă r ă a l i ­
mente, i a r î n s t â n g a , trupele austriace i n t r ă î n cetate.
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i Balzer—Walenta p l . 11. (Vezi şi
N o . 145.)
151. I S M A I L , AVEC L E P R O J E T D ' U N E C I T A D E L L E E T D E
B A T T E R I E S CAZUMATIER, DU COTÉ DU DANUBE.
P l a n colorat, m a n u s c r i s , 44X41 c m .
A n u l c. 1790, n u m e l e d e s e n a t o r u l u i lipseşte.
Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i I s m a i l şi p o r ţ i u n e a D u n ă r i i cât ţine
cetatea.
B. A. R. O r i g i n a l e .
152. E I N N A H M E D E R F E S T U N G ISMAEL.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 25X16 c m .
înfăţişează luarea cetăţii Ismail în Basarabia de către R u ş i
d t a m â n a T u r c i l o r î n a n u l 1790 D e c e m v r i e 22. C e t a t e a este a t a -
 236 10 AN C. BACILA

-cată pe u s c a t de g e n e r a l u l S u v a r o w şi p e a p ă de flota a m i r a l u ­
l u i R i b b a s şi de a r t i l e r i a c o l o n e l u l u i P r i n c i p e l e C a r o l de L i g n e .
I n p l a n u l I se v ă d c o r ă b i i r u s e ş t i şi d e b a r c a r e a R u ş i l o r , î n
p l a n u l I I e s t e c e t a t e a î n t ă r i t ă cu z i d u r i şi a s a l t u l d a t de R u ş i
a s u p r a c e t ă ţ i i ; î n f u n d se v e d e l a g ă r u l r u s e s c c u c o r t u r i l e . E x e ­
c u ţ i a este f o a r t e b i n e î n g r i j i t ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a ,
jeste n u m e l e g r a v o r u l u i C. Schütz del & scuip. 1791 şi u r m ă t o a ­
r e a explicaţie în limba g e r m a n ă , a s u p r a acestei lupte: Einnahme
der Festung Ismael Welche am 22 Decemb: 4790. von einer aus
28000 Mann bestandenen russischen Armée unter den Befehlen
des General en Chef Grafen von Souvaroff von S Uhr Früh, bis 1
Uhr Nachmittag bestürmet, erobert, und die aus 36.000 Mann
-ausgewählter Streiter von den Armée des Grossveziers bestandene
Besatzung bis auf 41.000 Mann Gefangene niedergemacht worden
4st. M a i j o s este l e g e n d a .
B. A. R. I s t . miflit. No. i n v . 441. — B IX 25.

153. P L A N D U S I E G E D I S M A I L . ,

P l a n , 16,5X16,5 c m .
Se d ă p l a n u l î n t ă r i t u r i l o r c e t ă ţ i i I s m a i l , relieful şi a ş e z a r e a
t r u p e l o r r u s e ş t i şi t u r c e ş t i î n f a ţ a c e t ă ţ i i . N u a r e l e g e n d ă .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 21. — A I 21.

154. V O R S T E L U N G D E R V O N S E I T E N B E L A G E R T E N T Ü R -
C K I S C H E N F E S T U N G ISMAIL VON D E N K A Y S E R L , R U S ­
SISCHEN TRUPPEN.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 30X18,5 c m . a n u l c. 1790, n u m e l e g r a v o -
T u l u i lipseşte.
Atacul Ruşilor contra cetăţii Ismail făcut din trei părţi, pe
D u n ă r e s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i R i b b a s şi d i n d o u ă p ă r ţ i pe
u s c a t —• g e n e r a l u l H u d o v i t z î n d r e a p t a şi S a m o y k o w i n î n s t â n g a .
I n f a ţ a c e t ă ţ i i s u n t t r e i b a t e r i i de t u n u r i , c a r i b o m b a r d e a z ă c e t a ­
t e a î n t ă r i t ă cu z i d u r i , t u n u r i şi c o n t r a f o r t u r i , c o r t u l g e n e r a l u l u i
r u s şi t r u p e de i n f a n t e r i e r u s e a s c ă , g a t a d e a t a c . D e a s u p r a g r a ­
v u r i i este î m p ă r a t u l r o m a n Theodosie, în m e d a l i o n circular, deo­
p a r t e şi d e a l t a a m e d a l i o n u l u i este t i t l u l d e s u s şi l e g e n d a .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 443. — B I X 26.

155. I S M A I L .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 30X18,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p s e ş t e .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e c a v a l e r i a şi i n f a n t e r i a r u s e a s c ă —
« u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i S u v a r o v — şi T u r c i î n a n u l 1790. E s t e
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 23T

o v a r i a n t ă a g r a v u r i i d e s u s . I n p l a n u l I a r t i l e r i a r u s e a s c ă bom­
b a r d e a z ă p e T u r c i , în p l a n u l II se vede c e t a t e a î n t ă r i t ă cu zi­
d u r i . D e a s u p r a g r a v u r i i , î n m e d a l i o n c i r c u l a r , este î m p ă r a t u l ,
I u s t i n u s I; d e o p a r t e .şi de a l t a a m e d a l i o n u l u i este u r m ă t o a r e a »
n o t i ţ ă a s u p r a a c e s t e i l u p t e : Vorstelung des blutigen gefôchVs
bey der Einahme und bestürmung der Türkischen Festung Is­
mail I unter Komando und anfürung des Russischen General Su-
warow mit einer Macht von 36.0001 den 22 Dec. 1790 früh von 5*
bis 1 Uhr nachmittag welches 8 stunden gedauert. Russischer
vertust I wird auf 14.000 Mann gerechnet, der Eiwohner in der-
Stadt kamen 12.000 ums leben das Tür I -kische Millitär nicht .ge­
rechnet, von loelchen keine zuverlässiche nachricht eingegangen^.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 443. — B IX 27.

156. A N S I C H T D E R H A U P T S T A D T J A S S Y I N D E R M O L D A U Ï
WELCHE, NACH DEM VORGEFALLENEN TREFFEN BEY"
L A R G A D E N 18. A P R I L 1788. VON D E N K. K. T R U P P E N , U N ­
T E R COMANDO. / D E S O B E R S T F A B R Y B E S E T Z T W U R D E .

1
G r a v u r ă în a r a m ă ) , colorată, 21X13 cm.
După l u p t a dela Larga, Austriacii a u ocupat oraşul I a ş i
s i l i n d pe T u r c i s ă se r e t r a g ă s p r e I s m a i l . S c e n a r e p r e z i n t ă v e ­
d e r e a o r a ş u l u i I a ş i , î n t ă r i t cu z i d u r i , î n c o n j u r a t d e u n ş a n ţ ci*
a p ă şi l e g a t cu u n p o d de c e l a l a l t m a l a l a p e i . I n f a ţ a o r a ş u l u i -
s u n t s o l d a ţ i a u s t r i a c i , t u n u r i şi i n f a n t e r i ş t i , c a r i i n t r ă î n oraş-
şi p e c e l a l a l t ă p a r t e a o r a ş u l u i T u r c i i se r e t r a g în f u g ă . D e d e ­
s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi n u m e l e d e s e n a t o r u l u i Anton-
Balzer del.
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l Balzer-Walenta, pl. 4.

157. P L A N D E R B E R Ü H M T E N S C H L A C H T B E Y M A R T I N E S -
T I E , / in Welcher die Vereinigte Kaiserl: Königl: u n d Russ:
Kaiserl: Armée u n t e r den Befehlen / des P r i n z e n von S a c h s e n
K o b u r g u n d G e n e r a l S u w a r o w ü b e r d i e g r o s s e 100.000 Mann
/ s t a r c k e T ü r k i s c h e A r m é e u n t e r A n f ü h r u n g d e s G r o s Veziers-
K u d s c h u c k H a s s a n P a s c h a / d e n 22-ten S e p t e m b - r 1789. e i n e n
volkommen Sieg erfochten.
G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 39,5X29 c m .
Este o h a r t ă , care dă regiunea cuprinsă între r â u l R â m ­
nic şi l o c a l i t ă ţ i l e O d a i a , T â r g u C u c u l u i , M ă r t i n e ş t i şi Z o -

*) O g r a v u r ă î n a r a m ă 19X11,5 c m . r e p r e z e n t â n d n u m a i v e ­
d e r e a o r a ş u l u i I a ş i î n t ă r i t c u z i d u r i , e s t e şi î n a l b u m u l l u i G.
B o d e n e h r . — I s t . m i l i t . No. i n v . 766—767. — A X V I I I 29—30.
238 IO AN C. BACILA

r e ş t i . P e h a r t ă se a r a t ă foarte a m ă n u n ţ i t relieful c u m şi pozi­

ţ i i l e l u a t e de t r u p e l e a u s t r i a c e , r u s e ş t i şi t u r c e ş t i şi î n t ă r i t u r i l e
•delà M ă r t i n e ş t i şi d e l â n g ă s a t u l O d a i a . I n a c e a s t ă l u p t ă T u r c i i
« u n t b ă t u ţ i l ă s â n d î n p ă r ă s i r e 100 de s t e a g u r i , 6 m o r t i e r e , 7 t u ­
n u r i de c a l i b r u m a r e , 64 de t u n u r i de c â m p şi f o a r t e m u l t e m u ­
n i ţ i i şi b a g a j e .
H a r t a face p a r t e d i n c o l e c ţ i a Meckel. Dedesubtul cadrului
-este t i t l u l î n l i m b a g e r m a n ă şi f r a n c e z ă .

158. D I E B L U D I G E S C H L A C H T / B E Y M E H A D I A .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 27X16,5 cm. A n u l c. 1790, n u m e l e g r a ­

vorului lipseşte.
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă s â n g e r o a s ă î n t r e T u r c i şi A u -
« t r i a c i , c a r i o c u p ă u n l a g ă r t u r c e s c şi c a p t u r e a z ă c o r t u r i , t u n u r i ,
s t e a g u r i şi c a r e cu p r o v i z i i . S u s î n i n t e r i o r u l c a d r u l u i este t i t l u l .
B. A. R. Ist. miilit. No. i n v . 24. — A I 24.

159. F E S T U N G O R S O W A , W I E S O L C H E V O N D E N K. K.
TRUPPEN BELAGERT WIRD.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 21X13 c m .
D ă o v e d e r e a i n s u l e i A d a K a i e şi a c e t ă ţ i i d i n i n s u l ă , î n ­
t ă r i t ă c u z i d u r i . P e D u n ă r e , c o r ă b i i l e a u s t r i a c e b o m b a r d e a z ă ce­
t a t e a ; î n fund, p e s e D u n ă r e , este m u n t e l e A l i o n u l şi O r ş o v a . De-
- d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l şi l e g e n d a . F a c e p a r t e d i n colecţia
Balzer—Walenta pl. 28.

159 a) K A R T E D E S T Ö M E S E R U N D P O S A N E R PASS
IN SIEBENBÜRGEN.

Z i n c o g r a f i e , 17,5X15,5 c m . ( a c e i a ş i m ă r i m e ca o r i g i n a l u l ) .
E s t e o h a r t ă c u r e g i u n e a c u p r i n s ă î n t r e s a t u l C o m a r n i c şi
r â u l B u z ă u — î n M u n t e n i a — şi t r e c ă t o a r e a T e m e ş şi s a t u l Zi-
z i n d i n T r a n s i l v a n i a , a r ă t â n d p o z i ţ i a l u a t ă de t r u p e l e a u s t r i a c e
î n l u p t e l e d i n a n u l 1788 (24 M a r t i e — 1 9 Iulie) c o n t r a Turcilor.
L u p t e l e a u î n c e p u t î n t â i l a m ă n ă s t i r e a S i n a i a î n z i u a de 24
M a r t i e . A u s t r i a c ă fiind c o m a n d a ţ i d e l o c o t e n e n t u l Geiiz, a p o i l a
14 A p r i l i e l a p a s u l B u z ă u l u i s u b c o m a n d a c ă p i t a n u l u i W a l t e r
şi T e l e k y şi l a 14 I u n i e , 19—20 I u l i e s u b c o m a n d a colonelului
Schultz.
Jos, î n i n t e r i o r u l h ă r ţ i i se d ă o s c e n ă de l u p t ă î n t r e T u r c i
şi A u s t r i a c i î n f a ţ a u n e i m ă n ă s t i r i ( S i n a i a ? ) şi d e d e s u b t u l c a d r u ­
l u i este l e g e n d a .
G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia de p l a n ş e c o l o r a t e Vorstel-
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 239

iung der Kriegs-Geschichte in Kupferstichen zwischen den dreg

Kaiserhoef en, f o a i a 7. şi d e s e n a t ă de Jo. Chr. Winkler, Kohl, Pon-
-heimer şi I. C. Weinrauch.
R e p r o d u s ă de N. D o c a n o povestire în versuri incă necunos­
cută despre Domnia lui Mavrogheni pl. I. „ A n a l e l e A c a d e m i e i
R o m â n e " S e r i a I I . T o m u l X X X I I I (1911) M e m . Secţ. lit.

159 b) L ' A T T A Q U E R E P O U S E E T O U T A U P R E S L E
P A S S A G E B O Z A N L E 14 J U I N 1788.
Z i n c o g r a f i e 17,5X11,5 c m . ( o r i g i n a l u l a r c m ă r i m e a 33,5X21,5
cm.
R e p r e z i n t ă l u p t a î n t r e T u r c i şi A u s t r i a c i l a t r e c ă t o a r e a B u ­
z ă u l u i , î n z i u a de 14 I u n i e 1788. I n d r e a p t a , t r u p e de c a v a l e r i e
t u r c e a s c ă m e r g pe m a l u l u n e i ape, pe c e l a l a l t m a l a r t i l e r i a
a u s t r i a c ă b o m b a r d e a z ă p e T u r c i şi î n f u n d t r u p e de i n f a n ­
t e r i e a u s t r i a c ă m e r g l a a t a c ; d i n t r e ofiţerii a u s t r i a c i s ' a u d i s t i n s
m a i o r u l E r n s t ş i l o c o t e n e n t u l B e n k o . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este
o m i c ă î n s e m n a r e a s u p r a a c e s t e i l u p t e , î n l i m b a f r a n c e z ă şi ger­
m a n ă , m a i j o s este n u m e l e g r a v o r u l u i Joh. Mart. Will exc. A. V.
R e p r o d u s ă de N. D o c a n O povestire în versuri încă necunos­
cută despre domnia lui Mavrogheni. pl. I I . „ A n a l e l e A c a d e m i e i
R o m â n e " S e r i a I I . T o m u l X X X I I I (1911) M e m . Secţ. lit.
G r a v u r a este o c o m p l e t a r e a celei de s u s (No. 159 a).

160. C A R T E DES SCHARMÜTZELS BEY DED ROHATINER

S C H A N Z AM 24-TEN A P R I L 1788.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 16,5X12,5 c m . J. C. Weinrauch del et
Sc. Wien.
H a r t ă colorată reprezentând porţiunea dealungul Nistrului
d e l a H o t i n p â n ă l a R o h a t i n , cu o r d i n e a de b ă t a e a a r m a t e l o r a u -
s t r i a c e şi t u r c e ş t i . Se d ă p l a n u l c e t ă ţ i i H o t i n c u m şi l o c a l i t ă ţ i l e
u n d e a u fost a c e s t e l u p t e , se m a i d a u r â u r i l e , p ă d u r i l e d r u m u ­
r i l e . I n p a r t e a P o l o n i e i se d a u n u m a i s a t e l e de l â n g ă N i s t r u . Ar­
m a t a a u s t r i a c ă e r a s u b c o m a n d a P r i n ţ u l u i de C o b u r g , a v â n d c a
a j u t o a r e pe c o l o n e l u l K a r a t z a i , m a i o r u l P l a n k şi c ă p i t a n u l P o t -
t i e r . D e d e s u b t u l h ă r ţ i i este o g r a v u r ă c a r e a r a t ă l u p t a î n t r e i n ­
f a n t e r i a a u s t r i a c ă şi c a v a l e r i a t u r c e a s c ă , î n s t â n g a o b a t e r i e a u ­
s t r i a c ă a t a c ă u n c o n v o i u t u r c e s c . A c e a s t ă g r a v u r ă este o c o m ­
p l e t a r e a h ă r ţ i i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i se d ă l e g e n d a în l i m b a ger­
m a n ă ; s u s î n d r e a p t a este o h a r t ă î n c a d r u deosebit cu titlul
Curte des Scharmützels bei Doliani den 13 Maii 1788. 7,5X5,5 c m .
G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia „ V o r s t e l l u n g der Kriegs­
g e s c h i c h t e " , p l a n ş a No. 12.
B. A. R. Ist. m i i l t . No. inv. 465. — B IX 49.
240 IOAN C. BACILÄ

161. VORSTELLUNG DES ANGRIFFES UND GÄNZLICHEN"

NIEDERLAGE, DES IN DER WALLACHEY BEY PROTSENV
UND VAIDENY S T E H E N D E N F E I N D L I C H E N C O R P S VON,
10.000 M A N N , / U N T E R A N F Ü H R U N G D E S P A S C H A V O N 2 .
R O S S S C H W E I F E N K A R A M U S T A F F A : D U R C H D I E K. K. T R U P ­
P E N V O N 5562 M A N N , U N T E R C O M M A N D O D E S H : F E L D = /
Z E U G M: F Ü R S T V. H O H E N L O H E , D E N 7. U N D 8. O C T O B E R ,
1789.

1
G r a v u r ă î n a r a m ă ) , c o l o r a t ă , 25X16 c m .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă s â n g e r o a s ă c o r p l a c o r p î n t r e T u r c i şi?
A u s t r i a c i l a V ă M e n i şi P o r c e n i î n j u d e ţ u l Gorj î n a n u l 1789,
A u s t r i a c ă f i i n d c o m a n d a ţ i de p r i n ţ u l V o n H o h e n l o h e şi T u r c i t
de K a r a M u s t a p h a . I n p r i m e l e r â n d u r i î n a i n t â n d c a v a l e r i a
a u s t r i a c ă şarjează pe Turci, în u r m ă vine infanteria în r â n ­
d u r i s t r â n s e . I n f u n d se v e d e r â u l J i u „ S c h y l l " şi s a t e l e P o r c e n f
„ P r o t s e n y " şi Văidenii, a ş e z a t e l â n g ă r â u l J i u . I n t e r e s a n ţ i s u n t
i n f a n t e r i ş t i i î m b r ă c a ţ i cu fier şi a v â n d p u ş t i c u c r ă c a n e .
Diferite l o c u r i şi p e r s o n a g i i a u n u m e r e , c a r i s u n t e x p l i c a t e îi*
l e g e n d ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a , este n u m e l e g r a v o r u l u i
C. Schütz inv. et fecit 1789 şi t i t l u l d e s u s , m a i j o s este l e g e n d a
şi n u m e l e e d i t o r u l u i zu finden in Wien bey Artaria Compagnie,,
cum Priv. S. C. M.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 456. — B IX 40.

162. R E P R E S E N T A T I O N D E L A B A T A I L L E A R R I V E L E 7 E T
8 OCT. E N T R E L E S T R O U P E S I M P E R I A U X S O U S L E C O M A N -
D E M E N T DU G E N E R A L GRAND M A I T R E DE L ' A R T I L L E R I E
P R I N C E D E / H O E N L O H E T L ' A R M E E D E S T U R C S D E £0.000
HOMES SOUS L E COMANDANT KARA M U S T A P H A BACHA
DE DEUX QUEVES DE CHEVAUX.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 29X20,5 c m .
E s t e o r e p r e z e n t a r e a l u p t e i d e l a P o r c e n i şi Văidenii, d a r cir
t o t u l d e o s e b i t ă d e cea de s u s . T u r c i i î m p r e u n ă c u R o m â n i i a u
v r u t s ă t r e a c ă î n T r a n s i l v a n i a p e l a H a ţ e g s p r e Silbiiu, d a r a u
fost r e s p i n ş i . S c e n a î n p l a n u l I r e p r e z i n t ă o l u p t ă de c a v a l e r i e ,
î n p l a n u l I I este a l t ă l u p t ă u n d e T u r c i i p ă r ă s e s c l a g ă r u l c u
c o r t u r i , t u n u r i şi t r e c r â u l J i u . D e a s u p r a g r a v u r i i este t i t l u l d e
s u s , î n l i m b a f r a n c e z ă şi g e r m a n ă , d e d e s u b t u l c a d r u l u i este le­
g e n d a şi n u m e l e g r a v o r u l u i J. M. Will. A. V.
B . A. R. I s t . m i l i t . No. inv. 614. — C X I I I 40.

*) M a i este o g r a v u r ă î n a r a m ă d a r n e c o l o r a t ă . (B. A. R_
Ist. m i l i t . No., i n v . 457. — B I X 4 1 .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 241

163. VORSTELLUNG DES ANGRIFFES UND GÄNZLICHEN

NIEDERLAGE, DES IN DER WALLACHEY BEY PROT SEN Y
UND VEIDENI STEHENDEN FEIND = / LICHEN CORPS VON
10.000 M A N N , U N T E R A N F Ü H R U N G D E S P A S C H A V O N 2,
R O S S S C H W E I F E N K A R A M U S T A F F A D U R C H D I E K. K. T R U P ­
P E N V O N 5563 M A N N , U N T E R C O M M A N D O D E S H. F E L D Z E U G
M : F Ü R S T V O N H O H E N L O H E , D E N 7. U N D 8. O C T O B E R , 1789.

Gravură în a r a m ă , colorată, 21X13 cm.

Reprezintă l u p t a d e l a P o r c e n i şi V ă i d e n i î n t r e Turci şi
Austriaci. Scena se a s e a m ă n ă c u No. 161.
Face parte d i n colecţia Balzer—Walenta, pl. 27.

164. C A R T E D E R G L Ü C K L I C H E N E R O B E R U N G D E R ZWEI
TÜRKISCHEN FESTUNGEN TULSCHA UND / ISATSCHE
D U R C H DAS L E I C H T E R U S S I S C H E G E S C H W A D E R D E S G E ­
N E R A L R I B A S . D E N 6. U. 7 N O V : 1790.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 16X12 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i
lipseşte.
Este u n p l a n colorat, f ă r ă s c a r ă , a r ă t â n d p o r ţ i u n e a D u n ă r i i
î n t r e I s a c c e a , T u l c e a şi I s m a i l , s u d u l B a s a r a b i e i c u 6 s a t e d e a -
l u n g u l D u n ă r i i , i n s u l e l e dim a c e a s t ă p o r ţ i u n e şi p o z i ţ i a a r m a t e l o r
ruseşti în faţa Ismailului. Dedesubtul planului, dar în acelaşi
c a d r u , se d ă î n g r a v u r ă a c ţ i u n e a l u p t e i ; î n d r e a p t a b o m b a r d a r e a
c e t ă ţ i i de a r t i l e r i a r u s e a s c ă , o t r u p ă d e c a v a l e r i e î n m a r ş şi î n
s t â n g a c o r t u l şi c o m a n d a n t u l r u s cu S t a t u l M a j o r conducând
o p e r a ţ i u n i l e de l u p t ă . P e D u n ă r e se d ă l u p t ă î n t r e flota r u s e a s c ă
s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i R i b a s şi c e a t u r c e a s c ă , î n t r ' u n c a n a l
a l D u n ă r i i î n t r e T u l c e a şi I s a c c e a , s i l i n d p e T u r c i s ă se r e t r a g ă
s p r e I s a c c e a u r m ă r i ţ i de o p a r t e d i n flota r u s e a s c ă s u b c o m a n d a
căpitanului Achmatow.
G r a v u r a î m p r e u n ă cu p l a n u l se c o m p l e t e a z ă u n a pe a l t a
d â n d u - n e o idee m a i c l a r ă a s u p r a l u p t e i D e d e s u b t u l c a d r u l u i
e s t e l e g e n d a . F a c e p a r t e d i n t r ' u n a t l a s . pl. 74.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 473. — B IX 57.

165. P L A N D E R B E R Ü H M T E N S O G E N A N N T E N VETERA­
NISCHEN HÖHLE.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 41,5X30 c m .
H a r t ă a r ă t â n d p o r ţ i u n e a D u n ă r i i şi o parte din Banat, l â n ­
g ă c l i s u r i l e D u n ă r i i . Relieful este a r ă t a t foarte a m ă n u n ţ i t , a s e ­
m e n e a şi a ş e z a r e a t r u p e l o r a u s t r i a c o şi t u r c e ş t i . L u p t a s'a d a t
în jurul cavernei Veteraniene, aşezată l â n g ă D u n ă r e , î n 178S-
Anuarul Inst, de ist. 16
 242 10AN C. BACILA

A u g u s t 10. D e t a ş a m e n t u l a u s t r i a c s u b c o m a n d a M a j o r u l u i S t e i n a
t r e b u i t s ă se p r e d e a d i n l i p s ă de m u n i ţ i i . J o s î n s t â n g a este p l a ­
n u l c a v e r n e i şi î n d r e a p t a v e d e r e a c a v e r n e i cu î n t ă r i t u r i l e . De­
d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l î n l i m b a f r a n c e z ă şi g e r m a n ă . F a c e
p a r t e d i n colecţia Mechel.

166. R I C H T I G E R P L A N / V O N D E M O R T E D E S
F R I E D E N S - C O N G R E S S E S . [c. 1772].

H a r t ă c o l o r a t ă , 16X24 c m . n u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e .
A r a t ă p o z i ţ i a t r u p e l o r celor t r i m i ş i p e n t r u p a c e — c o r t u r i l e
b a r o n u l u i Orlow, Obreskow, I n t e r n a ţ i u l î m p ă r a t u l u i , trimişii
r e g e l u i P r u s i e i , a m b a s a d a c a v a l e r i l o r şi t r i m i ş i i T u r c i l o r —
l â n g ă r â u l Milcov şi o r a ş u l F o c ş a n i , d â n d puţim şi relieful. S u s ,
î n d r e a p t a , este t i t l u l şi l e g e n d a .
B . A. R. Ist. m i i t . No. i i n v . 15. — A I 15.

c. 1810.
167. S I L I S T R I A .

C r o m o l i t o g r a f i e , 34X22 c m . J. Vollweider c. 1810.

Se d ă o v e d e r e a o r a ş u l u i S i l i s t r a î n t ă r i t cu z i d u r i c r e n e ­
l a t e şi c u f o r t u r i . I n f a ţ ă c u r g e D u n ă r e a . G r a v u r a f o a r t e b i n e
e x e c u t a t ă , este de pe l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l 19. D e d e s u b t u l c a d ­
r u l u i este t i t l u l şi n u m e l e e d i t o r u l u i , C a r l s r u h e - V e r l a g v. Veith.
B . A. R. I s t . m i l i ţ .

168. U N E D E S R U I N E S D E L A V I E L L E T O U R ROUGE
SUR LA R I V I E R E D'ALT.

L i t o g r a f i e 46X34,5 cm. g e z e i c h n e t v. Steinfeld. Aufgenomen

v o n Neuhauser c. 1810.
Se d ă o v e d e r e a f o r t ă r e ţ e i T u r n u R o ş u , c a r e este o r u i n ă .
I n d r e a p t a m u n ţ i , î n s t â n g a Oltul, l â n g ă f o r t ă r e a ţ ă se o d i h n e s c
u n g r u p de o a m e n i cu p u ş t i .
B. A. R. I s t . m i l i t . — C X V I I 19.

1822.
169. T Ü R K I S C H E TREUE.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 23X14,5 c m . a n u l c. 1822, n u m e l e g r a v o ­
r u l u i lipseşte.
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi E t e r i ş t i i g r e c i r ă m a ş i d e l a
I p s i l a n t e î n B u c u r e ş t i cu c ă m i n a r u l S a v a . L u p t a este p e o s t r a d ă
î n f a ţ a c o n s u l u l u i a u s t r i a c F l e i s c h h a c k e r , c a r e a fost j e f u i t de
T u r c i . P e s t r a d ă se v ă d m o r ţ i , răniţii, p i s t o a l e etc. Dedesubtul
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 243

' c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi u r m ă t o a r e a n o t i ţ ă e x p l i c a t i v ă : Der

treulose căminar Sawa der die türkische Parthei wieder ergrif­
fen und Ypsilanti verruthen hatte, zog mit seinen 500 Amanten
in Bucharest ein um sich I mit dem Bimbaschi zu vereinigen.
Unterwegs lockte er noch gegen 150 versprengte Hetärvsten an
sich und' versprach ihnen Amnestie, aber er überlieferte sie den
I Türken, die sie lebendig spiessten. Doch ihm würde vergolten!
Da er den 19-ten August in die Wohnung des Bimbaschi trat, und
seinen Dank holen uiollte, wurde der I Treulose von den Treu­
losen erschossen. Die Türken stürzten über die Arnuutcn her mor­
deten, sengten und brennten. Selbst die Wohung des Oesterei­
chischen Consuls Fleischhacker wurde geplündert und der Rus­
sische Consul musste flüchten.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 46. — A I 46.

170. P L A N D E LA B A T A I L L E D E DR A G A C H A N E N T R E L E S
T U R C S E T L ' A R M É E D T P S I L A N T I L E 7/19 J U I N 1821.
P l a n d e l u p t ă , 12X19 c m .
L i t h o g . de C. Motte.
Se d ă r e g i u n e a O l t u l u i d e l à D r ă g ă ş a n i p â n ă l a T u r n u -
R o ş u î n T r a n s i l v a n i a , c u relieful d e a l u n g u l O l t u l u i şi c u l o c a l i ­
t ă ţ i l e D r ă g ă ş a n i , R â m n i c , Cozia, C â i n e n i şi L o t r u , c u m şi pozi­
ţ i a l u a t ă de t r u p e l e g r e c e ş t i şi turceştii. A c e a s t ă g r a v u r ă este l a
î n c e p u t u l c ă r ţ i i : Nouvelles observations I sur la Valachie, I sur
ses productions, son commerce, I les moeurs et coutumes des ha­
bitons et sur son Gouvernement; I suivies I d'un Précis Histoiqrue
des événement qui se sont passés dans I cette province en 1821,
lors de la révolte de Theodor et de I l'invasion du prince Ipsilanti.
P a r F . G. L [ a u r e n c o n ] . — P a r i s , 1822.
L a p a g i n a 100 se d ă d e s c r i e r e a t r u p e l o r , c a r i a u l u a t p a r t e
la luptă.

171. Z W E I T Ä G I G E R H E L D E N K A M P F V O N 97 G R I E C H E N
G E G E N 1500 T Ü R K E N IM W A L L A C H I S C H E N K L O S T E R
S L A T I N A D E N 25 u . 26 I U L Y 1821.

C r o m o l i t o g r a f i e 23,3X14,3 c m . N u m e l e a u t o r u l u i l i p s e ş t e .
A r a t ă l u p t a î n t r e E t e r i ş t i i G r e c i şi T u r c i î n c u r t e a m ă ­
n ă s t i r i i S l a t i n a , c a r i î m p u ş c ă î n T u r c i de p e f e r e s t r e şi de p e
acoperişul m ă n ă s t i r i i . Toţi Grecii s u n t î m b r ă c a ţ i î n u n i f o r m ă
r u s e a s c ă şl p e c a p a u p ă l ă r i e c u p e n e d e cocoş şi c u c a p d e
m o r t . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s şi o n o t i ţ ă expli­
cativă a s u p r a acestei lupte, în limba g e r m a n ă .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. î n v . 31. — A I 3 1 .
16*
 244 10AN C. BACILA

1826.
172. F E S T U N G N E U O R Ş O V A M I T D E N FORT.

Litografie 35,5X25 c m .
D ă u n p e i s a g i u a l D u n ă r i i l â n g ă i n s u l a A d a K a i e , cunfe
şi v e d e r e a i n s u l e i cu î n t ă r i t u r i l e ei de z i d u r i , f o r t u r i , etc. Pal­
m a r u l d r e p t a l D u n ă r i i este u n a l t fort.

2-te. A N S I C H T D E R F E S T U N G N E U - O R S O V A M I T D E M
FORT ELISABETH.
L i t o g r a f i e 355,5X25,5 c m . v o n F. Wolf. Erminy del. E s t e o
altă vedere a fortificaţiilor din i n s u l a A d a Kaie.
A m â n d o u ă l i t o g r a f i i l e fac p a r t e d i n a l b u m u l l u i lacob-
Alt. pl. 208, 209.

173. F E S T U N G BRĂILA.

L i t o g r a f i e 34,5X25 c m . L i t h . A. v. Saar. Erminy del.

Arată întăriturile cetăţii Brăila. In planul I s u n t nişte
c ă l ă r e ţ i t u r c i şi u n p o s t do o b s e r v a ţ i e t u r c e s c . I n p l a n u l I I
s u n t î n t ă r i t u r i l e . I n d r e a p t a este D u n ă r e a şi c â t e v a c o r ă b i i .
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i lacob Alt pl. 257.

174. F E S T U N G K I L L I A N O V A AM S C H W A R Z E N MEER.

L i t o g r a f i e , 34,5X24,5 c m . A. v. Saar. Erminy del.

D ă o v e d e r e a î n t ă r i t u r i l o r Chiliei, c a r i s u n t pe o s t â n c ă ,
l â n g ă D u n ă r e şi se c o n t i n u ă şi p e m a l u l D u n ă r i i . C e t a t e a este-
î n t ă r i t ă cu z i d u r i . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i lacob Alt.

175. F E S T U N G U N D D O R F SCHURTSCHUI.

L i t o g r a f i e 34,5X25 c m . A. v. Saar. Erminy del.

Se d ă o v e d e r e a î n t ă r i t u r i l o r şi a o r a ş u l u i G i u r g i u ; îit
iată curge Dunărea.
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i lacob Alt. p l . 250.

176. S T A D T U N D F E S T U N G H I R S O V A .
1-te U N D 2-te A N S I C H T .
2 l i t o g r a f i i 34,5X24,5 c m . ; 35X25 c m . A. v. Saar. Er-
viinij del.
S u n t d o u ă v e d e r i a l e o r a ş u l u i şi ale c e t ă ţ i i H â r ş o v a . Ce~
t a t e a este l â n g ă D u n ă r e pe o s t â n c ă , a r e z i d u r i şi t u r n u r i c r e ­
nelate.
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l lu lacob Alt pl. 253, 254.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 245

177 FESTUNG SILISTRIA.

L i t o g r a f i e 34,5X24,5 c m . A. v. Saar. Erminy del.

A r a t ă î n t ă r i t u r i l e c e t ă ţ i i şi a l e o r a ş u l u i S i l i s t r a .
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i Iacob Alt p l . 251.

178. F E S T U N G TURNUL.

Litografie 35X25 c m .
Este o vedere de pe D u n ă r e a î n t ă r i t u r i l o r turceşti dela
T u r n u - M ă g u r e l e . S e vede o r a ş u l şi z i d u r i l e c e t ă ţ i i . F a c e p a r t e
• d i n a l b u m u l l u i Iacob Alt p l . 242.

1828.
179. CASERNE ZU BABADAGH. / ( F U R 2000 M A N N ) 1828.

Litografie 19,5X12,5 c m .
E s t e o s c h i ţ ă a c a z ă r m i i d i n B a b a d a g z i d i t ă î n 1816 d e
S u l t a n u l M a h m u d . I n mijlocul curţii e r a o f â n t â n ă destul de
m a r e , p r i n c a r e c u r g e a a p a p r i n m a i m u l t e c i ş m e l e , de j u r
î m p r e j u r . I n s c h i ţ ă se d ă p e r s p e c t i v a f â n t â n i i c u i n s c r i p ţ i a
i n l i m b a t u r c ă , v e d e r e a c a z ă r m i i , p l a n u l z ă b r e l e l o r d e l a fe­
r e s t r e şi t r a d u c e r e a i n s c r i p ţ i i t u r c e ş t i î n l i m b a g e r m a n ă : Sul­
tan Mahmud der Siegreiche hat diesen Brunnen erbaut; trink
von diesem I umsser das wie Sorbet ist und ruhe dabei Na­
men Gottes an. Der Allmächtige j möge die Tage des Padischa
Verlängern: Stille deinen Durst indem Du von die = / sem
Wasser trinkst das gleich ist dem von Semsem. 1231. (1816$.
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n s t â n g a n u m e l e g r a ­
v o r u l u i Auţg. v. A. M. şi î n d r e a p t a a l d e s e n a t o r u l u i inetalon.
v. lise.
B. A. R. I s t . m i l i t .

180. L A C A S E R N E D E B A G H B A G H D A G H .
L i t o g r a f i e 27X17 c m .

E s t e v e d e r e a c a z ă r m i i şi a f â n t â n i i c u c i ş m e l e d i n m i j ­
l o c u l c u r ţ i i . Se d ă şi i n s c r i p ţ i a a r a b ă d e p e f â n t â n ă . F a c e
p a r t e d i n v o l u m u l de s t a m p e Quelques Souvenirs d'une cam-
l>agne en Turquie 1828. H e c t o r de B e a r n . H e c t o r d e B e a r n a
fost t r i m e s d e g u v e r n u l f r a n c e z s ă î n s o ţ e a s c ă a r m a t a r u s e a s c ă
î n c a m p a n i a d i n 1828, ce o f ă c e a c o n t r a T u r c i l o r . C u o c a z i a
a c e a s t a a f ă c u t şi a c e a s t ă s c h i ţ ă .
L i t o g r a f i a a c e a s t a c u c e a de s u s se c o m p l e t e a z ă u n a p e
•Äita
246 10AN C. BACILA

181. B E N D E R .

Litografie 26,5X17 cm.

E s t e o v e d e r e a o r a ş u l u i şi a c e t ă ţ i i B e n d e r . I n f u n d se?-
z ă r e ş t c c e t a t e a cu z i d u r i l e .
F a c e p a r t e d i n v o l u m u l de v e d e r i a l l u i H e c t o r B ö a r n
Quelques Souvenirs d'une campagne en Turque 1828. pl. No. 8.

182. D I E S C H L A C H T B E I B O G L E S T A I N D E R K L E I N E N
W A L L A C H E I , AM 26 S E P T E M B E R 1828.

Gravur?; în a r a m ă , c o l o r a t ă , 22,5X14,5 c m .
Reprezintă lupta între Ruşi, sub comanda generalului
G e i s m a r , şi T u r c i s u b c o m a n d a S e r a s k i e r u l u i d i n V i d i n şi a l
P a ş e i d i n A l b a n i a . I n p l a n u l I este u n a t a c al i n f a n t e r i ş t i l o r
t u r c i şi r u ş i , î n al II a t a c u l c a v a l e r i e i r u s e ş t i c o n t r a celei t u r c e ş t i
si î n al I I I l u a r e a u n e i î n t ă r i t u r i de R u ş i . L u p t a s a d a t l a
s a t u l B o g l e s t a , B ă i l e ş t i (?), î n O l t e n i a , pe c â m p u l de l u p t ă se
v ă d m o r ţ i , r ă n i ţ i , p u ş t i , p i s t o a l e . G r a v u r a este b i n e e x e c u t a t ă
1
şi i n t e r e s a n t ă p r i n u n i f o r m a T u r c i l o r şi a R u ş i l o r ) .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u de s u s şi o n o t i ţ ă a s u p r a
a c e s t e i l u p t e , î n l i m b a g e r m a n ă . I n d r e a p t a este n u m e l e g r a ­
v o r u l u i Wunder fe : şi m a i j o s Nürnberg bei Fr. Campe.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 2. — A I 2.

183. E R S T Ü R M U N G D E R F E S T U N G B R Ă I L A D E N 15 l U N Y
1828.

2
G r a v u r ă în a r a m ă ) , 22,2X14,5 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă u n a t a c al R u ş i l o r c o n t r a c e t ă ţ i i B r ă i l a .
I n p l a n u l I este P r i n ţ u l M i h a i l cu S t a t u l M a j o r c o n d u c â n d
o p e r a ţ i u n i l e de l u p t ă şi s o l d a ţ i r u ş i , m e r g â n d p r i n t r a n ş e e
s p r e c e t a t e . I n p l a n u l a l I I b a t e r i i r u s e ş t i şi flota r u s e a s c ă
de pe D u n ă r e b o m b a r d e a z ă c e t a t e a , i a r în p l a n u l I I I se vede
c e t a t e a î n f l ă c ă r i şi s o l d a ţ i r u ş i u r c â n d z i d u r i l e . D e d e s u b ­
t u l c a d r u l u i este t i t l u l şi o n o t i ţ ă e x p l i c a t i v ă a s u p r a a c e s t e i
l u p t e , î n l i m b a g e r m a n ă , î n s t â n g a este n u m e l e d e s e n a t o ­
r u l u i Geissler fen: Del: şi î n d r e a p t a a l g r a v o r u l u i Wunder
fe. M a i j o s scrielVwrn&ergr bei Fr. Campe.
B . A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 3. — A I 3.

J
) A f ă c u t p a r t e d i n colecţia l u i G. Sion.
2
) A f ă c u t p a r t e din colecţia l u i G. Sion.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 24?

184. CONSTANŢA.
a) K u s i e n g e .
L i t o g r a f i e 27X17 c m .
Se d ă v e d e r e a p o r t u l u i C o n s t a n ţ a s p r e m a r e , î n t ă r i t cu
riduri crenelate. Spre uscat are u n pod ridicător, care face
l e g ă t u r a cu u s c a t u l .
b) , V u e de K u s t e n g e , p r i s e de l a m e r .
L i t o g r a f i e 2GX15 c m .
E s t e o a l t ă v e d e r e a C o n s t a n ţ e i . Se d i s t i n g n u m a i zi­
durile.
Amândouă l i t o g r a f i i l e fac p a r t e d i n Quelques Souvenirs
d'unc campagne en Turquie 1828 H e c t o r B e a r n . p l . 42, 47.

185. E R Ö F F N U N G DES RUSSISCH = TÜRKISCHEN

F E L D Z U G S 1828.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 20X14,5 c m . N u m e l e g r a v o r u l u i l i p ­
seşte.
G r a v u r a r e p r e z i n t ă t r e c e r e a D u n ă r i i de a r m a t a r u s e a s c ă
p e d o u ă p o d u r i de v a s e î n D o b r o g e a î n t r e I s a c c e a şi T u l c e a ,
î n u r m a m a n i f e s t u l u i p e n t r u r ă s b o i u , d a t d e Ţ a r u l Nicolae-
î n a n u l 1828 A p r i l i e 26. Se v e d e m u l t ă i n f a n t e r i e , a r t i l e r i e
şi c a r e cu m u n i ţ i i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s c u
o notiţă explicativă a s u p r a acestei acţiuni, în limba germană»
M a i jos, î n d r e a p t a , este s c r i s Nürnberg bei Fr. Campe. Gra­
v u r a este f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă . A f ă c u t p a r t e d i n colecţia l u t
G. Sion.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 45. — A I 45.

1829.
180. E I N N A H M E V O N S I L I S T R I A D E N 30. J U N Y 1829.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă , 20X15 c m .
Reprezintă i n t r a r e a trupelor ruseşti în Silistra. F r u n ­
taşii Turcilor din oraş prezintă c o m a n d a n t u l u i r u s încon­
j u r a t de S t a t u l M a j o r , cheile c e t ă ţ i i , pe o p e r n ă . I n f u n d e s t e
c e t a t e a S i l i s t r a cu z i d u r i a v â n d 4 t u r n u r i şi î n i n t e r i o r u l ce­
t ă ţ i i se v e d e o g e a m i e t u r c e a s c ă cu u n m i n a r e t . I n s t â n g a
este D u n ă r e a şi m a i m u l t e c o r ă b i i , î n d r e a p t a n u m e l e g r a ­
v o r u l u i Wunder fc. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi
u r m ă t o a r e a n o t i ţ ă : Nach einer hartnäckigen Vertheidung,
fiel endlich Silistria, das Hauptbollwerk des türkischen Rechs.
Die Sieger eroberten 220 Kanonen; und I in ihre Hände
fielen zwei Pascha's von 3 Rossschweifen, 1800 Gefangene»
248 10AN C. BACILA

iOO Fahnen, die Ganze Donauflotte, nebst unermessuchen Vor­

rathen an I Kriegs bedürfwissen. M a i jos, î n dreapta, scrie
Nürnberg, bei Fr. Campe.
B. A. R. No. inv. 30. — A I 30.

C. 1830.
187. A L T S T A D T U N D F E S T U N G KRONSTADT.

G r a v u r ă în a r a m ă , 16X11 cm. L. Bohbock delt. 3. Richter

sculpt.
A r a t ă o p a r t e d i n o r a ş u l Braşov cum şi cetatea care
«ste p e un m u n t e . F a c e p a r t e din albumul lui G. G. Lange.

188. F E S T U N G F OG A R A S . *

G r a v u r ă î n a r a m ă , 16X10,5 cm. L. Rohbock delt. 1. M.

Kolb d i r e x t . Knopfmacher sculpt.
A r a t ă v e d e r e a c a s t e l u l u i din Făgăraş întărit cu ziduri
.şi î n c o n j u r a t c u un ş a n ţ c u a p ă . In fund se v e d e o biserică
ş i c â t e - v a c a s e . E x e c u ţ i a este f o a r t e b u n ă şi î n g r i j i t ă . Face
p a r t e d i n a l b u m u l l u i G. G. Lange.

189. F E S T U N G D E V A M I T T A G S S E I T E .

G r a v u r ă î n a r a m ă , 16X11,8 c m . L. Rohbock delt. G. Hei-

singer sculpt.
A r a t ă v e d e r e a o r a ş u l u i D e v a şi cu c e t a t e a , c a r e este p e
u n m u n t e , î n t ă r i t ă c u z i d u r i şi t u r n u r i . F a c e p a r t e din al­
b u m u l l u i G. G. Lange, p l . 26.

190. B U R G ROSENAU.
G r a v u r ă î n a r a m ă , 16X10,5 c m . L. Rohbock d e l t J. Umbach
sculpt.
Dă vederea o r a ş u l u i Râşnov cu întăriturile, pe u n deal,
n a mai r ă m a s decât> u n t u r n , c a s t e l u l şi z i d u r i l e , toate în
r u i n ă . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l G. G. Lange, c. 1830.

191. S T A D T SCHAESSBURG.
G r a v u r ă în a r a m ă , 1 6 X 1 1 c m . L. Rohbock delt. G. M.
Kurz sculpt.
D ă v e d e r e a o r a ş u l u i S i g h i ş o a r a c u î n t ă r i t u r i l e p e un deal.
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i G. G. Lange.
175. F E S T U N G U N D D O R F S C H U R S C H I U .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 24£

C. 1835.
192 DOROBANTZ, DISTRICTS DE ROMANATZ-TIRGOVIST-
S L A T I N A , D ' A P R È S M. M. B O U Q U E T .

Z i n c o g r a f i e 11,5X12 c m . î n Album Moldo-Valaque „L'Illu-

• s t r a t i c n " 6 d é c e m b r e 1848, p a g . 21.
Sunt trei dorobanţi, luaţi după desenurile lui Bouquet.
Reproduceri. L i t o g r a f i e 1 0 X 1 1 c m . S t a b . l i t h . G. Vonne-
-bs.rg. B u k a r e s t .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 755. — A X V I I I 18.

193. D OR O W AND E N . DISTRICT DELEORMAN (KLEINE

WALLACHAI).

C r o m o l i t o g r a f i e 21X15,5 c m .
S u n t t r e i d o r o b a n ţ i — d o i p e j o s şi u n u l c ă l a r e — î m -
-brăeaţi olteneşte. P e c a p a u căciulă m i c ă r o t u n d ă cu f u n d u l
r o ş u şi c u u n c i u c u r t o t de c o l o a r e r o ş i e , î n f a ţ ă . P e s t e c ă -
m a ş e a u u n p i e p t a r a l b a s t r u c u r o ş u şi p e s t e p i e p t a r o h a i n ă
s c u r t ă p â n ă la brâu, frumos lucrată cu găitane, cu mânecile
•desfăcute l ă s â n d s ă s e v a d ă m â n e c a l a r g ă a c ă m ă ş i i . S u n t
î n c i n ş i c u b r â u , u n d e s u n t î n f i p t e p i s t o a l e şi i a t a g a n e . P a n ­
talonii împodobiţi cu g ă i t a n e roşii şi albastre s u n t l u n g i şi
d e l à g e n u n c h i p â n ă l a c ă l c â i u s u n t m a i l a r g şi d e s f ă c u ţ i l a
*pate — cât ţine cisma. U n dorobanţ are o puşcă, u n u l u n
h i c i u . L â n g ă ei, î n s t â n g a , este o c r u c e şi î n d r e a p t a u n h o ţ
î n obezi. D e s e n u l este f ă c u t de c ă p i t a n u l a u s t r i a c Carol Be-
genau, v e s t i t c a r t o g r a f , c a r e a f ă c u t p r i n a n i i 1835—38 h a r t a
O l t e n i e i şi a M u n t e n i e i —• n u m a i p o r ţ i u n e a D u n ă r i i . — C u a-
c e a s t ă ocazie a l u a t d u p ă n a t u r ă şi p e a c e ş t i d o r o b a n ţ i .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s , n u m e l e a u t o r u l u i
N . d. N . gez. V. C a p t . C. Begenau, a l l i t o g r a f u l u i L i t h . v.
Schwabe, şi a l i m p r i m e r i e i D r u c k . v. J. Wendland i n B e r l i n ,
. m a i j o s s c r i e Verlag v. Eigenth. V. F. Sala & Cie in Berlin.
B. A. R. I s t . m i l i t .

194. D A R A B A N T Z . [1835].

C r o m o l i t o g r a f i e 19X28 c m . [Bouquet].
Dorobanţ din părţile Târgoviştei, î m b r ă c a t cu o h a i n ă
• s c u r t ă p â n ă l a b r â u , de p o s t a v r o ş c a t c u d o u ă d u n g i v i n e t e
p e m a r g i n i , l a m â n e c i şi l a u m ă r . E s t e î n c i n s c u u n b r â u
l a t r o ş u şi p e s t e b r â u o î n c i n g ă t o a r e î n g u s t ă d e piele u n d e
•sunt î n f i p t e d o u ă p i s t o a l e . A r e p a n t a l o n i a l b i c u g ă i t a n e î n
f a ţ ă , p e m a r g i n i şi l a g e n u n c h i . M a i j o s d e g e n u n c h i p a n t a -
250 10AN C. BACILA

Ionii se l ă r g e s c f o a r t e m u l t l ă s â n d s ă se v a d ă n u m a i v â r f u F
c i s m e i şi a r e c u s ă t u r i m a r i p u n c t a t e î n f o r m ă de p i r a m i d ă
p â n ă în d r e p t u l g l e s n e i . P e c a p a r e c ă c i u l ă m i c ă r o t u n d ă ,
n e a g r ă cu u n c i u c u r g a l b e n . D o r o b a n ţ u l este în profil s p r e
d r e a p t a , cu m â n a d r e a p t ă l a b r â u şi cu s t â n g a r e z e m a t de o
p u ş c ă . D e d e s u b t u l g r a v u r i i este t i t l u l de s u s .
B. A. P,. T i p u r i şi c o s t u m e . No. i n v . 883. — B X X V I 10.

195. D O R O B A N T Z . ( D I S T R I C T DE SLATINA).

C r o m b î i t o g r a f i e 24X31 c m .
D o r o b a n ţ î m b r ă c a t c u o m a n t a l u n g ă de c o l o a r e n e a g r ă ,
c a r e se î n c h e i e l a p i e p t p r i n t r ' u n ş n u r , p e m a r g i n i a r e d o u ă
d u n g i r o ş i i , de a s e m e n e a şi g u l e r u l m a n t a l e i a r e pe m a r g i n i
c â t e 6 d u n g ă r o ş i e . E s t e î n c i n s cu u n b r â u , u n d e s u n t î n f i p t e
d o u ă p i s t o a l e şi u n h a n g e r . P e s t e m a n t a a r e u n ilic s c u r t ,
f r u m o s î m p o d o b i t cu g ă i t a n e de c o l o a r e r o ş i e , g a l b e n ă şi a l ­
b a s t r u d e s c h i s . Pe c a p a r e o c ă c i u l ă m i c ă r o t u n d ă de c o l o a r e
n e a g r ă , cu f u n d u l de p o s t a v g a l b e n , î n dreapta un ciucur
m a r e g a l b e n îi c a d e î n f a ţ ă . D o r o b a n ţ u l este î n p i c i o a r e , î n
f a ţ ă , cu m â n a d r e a p t ă p e h a n g e r şi cu s t â n g a î n b u z u n a r u l
m a n t a l e i . I n p i c i o a r e a r e c i s m e . I n f u n d se vede o b i s e r i c ă .
Este foarte bine executat.
F a c e p a r t e d i n colecţia Galerie Royale de Costumes. Cos­
tume Valaque p l . 9. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l d e s u s ,
n u m e l e p i c t o r u l u i M. Bouquet p i n x t , I m p . D'Aubert & Cie;
Janet Lange lith.
B. A. R. T i p u r i şi c o s t u m e . No. inv. 882. — B X X V I 9.

196. D O R O B A N T Z . (DISTRICT DE ROMANATZ.) [1835].

C r o m o l i t o g r a f i e 24X30,5 c m .
• Dorobanţ în picioare, văzut din spate, în faţa lui o bi­
s e r i c ă , î m b r ă c a t cu o h a i n ă s c u r t ă cu m â n e c i , d e a s u p r a a r e
u n cojocel s c u r t cu b l a n ă l a g â t şi cu m â n e c i l e d e s f ă c u t e .
C â t ţ i n e s p a t e l e cojocul este f o a r t e f r u m o s î n f l o r i t cu l i n i i î n
f o r m ă de l i r ă , cu a l b a s t r u , g a l b e n şi r o ş u . M â n e c i l e cojoce-
l u l u i s u n t f ă c u t e d i n p o s t a v n e g r u î m p o d o b i t cu 2 r o m b u r i
de c o l o a r e a l b a s t r ă , g a l b e n ă şi r o ş i e . Ele s u n t astfel f ă c u t e că
se p o t p r i n d e l a m â n ă s ă a c o p e r e h a i n a , s a u c a d l a s p a t e
f o r m â n d o podoabă foarte p l ă c u t ă la vedere. Este încins cu
u n b r â u r o ş u , u n d e este î n f i p t u n h a n g e r şi u n pistol. P a n ­
t a l o n i i s u n t de l â n ă a l b ă cu g ă i t a n e a l b a s t r e , l a g e n u n c h i
este l e g a t cu u n ş n u r r o ş u î m p l e t i t , c a r e se î n v â r t e ş t e î n .
 I

STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 25ţ

j u r u l p i c i o r u l u i de p a t r u o r i , şi în p i c i o a r e a r e c i s m e scurte-.
P e c a p a r e c ă c i u l ă r o t u n d ă cu u n c i u c u r l u n g . D e s e n u l este
f o a r t e b u n . F a c e p a r t e d i n colecţia Galerie Royale de Costu­
mes. Costumes Valaque pl. 2. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u t
de s u s , n u m e l e p i c t o r u l u i M. Bouquet pinxt, al imprimeriei
I m p . D'Aubert & Cie. şi a l l i t o g r a f u l u i Janet Lange lith.
B. A. R. T i p u r i şi C o s t u m e . No. inv. 885. — B X X V I 12.
Reproduceri, a) A c e i a ş i poziţie a d o r o b a n ţ u l u i , n u m a i c ă
n u este b i s e r i c a , f ă c u t ă de L. Guerdet. F a c e p a r t e d i n colecţia
Muzée de Costumes No. 204. Turquie Egypte. 44.
C r o m o l i t o g r a f i e 10X15 c m .
B. A. R. T i p u r i şi c o s t u m e . No. inv. 3. — A I 3.
b) A c e l a ş d o r o b a n ţ , î n s ă v ă z u t d i n f a ţ ă , f ă c u t , de L. Guer­
det. F a c e p a r t e d i n colecţia Musée de Costumes No. 187. Tur­
quie Egypte No. 37.
C r o m o l i t o g r a f i e 10X15 c m .
B . A. B . T i p u r i şi c o s t u m e . No. i n v . 4. — A 1 4 .
c) A c e l a ş d o r o b a n ţ ca l a (a), d a r î n t r ' o m i ş c a r e d e atac,,
făcut de E. Duverger.
C r o m o l i t o g r a f i e 8,5X14 c m .
B. A. R. T i p u r i şi c o s t u m e . No. i n v . 884 —B XXVI 1 1 .

1837.
197. I N F A N T E R I E V A L A Q U E D É F I L A N T A U P A S D E
C O U R S E . B I J K H A R E S T ( V A L A C H I E ) 16 J U I L L E T 1837.

1
L i t o g r a f i e ) 34X18,5 c m . Raffet 1837.
S o l d a ţ i î n p l u t o a n e de c â t e t r e i r â n d u r i , î n f r u n t e c u
ofiţerii, defilează î n f a ţ a o f i ţ e r i l o r s u p e r i o r i şi a p u b l i c u l u i .
S o l d a ţ i i s u n t î m b r ă c a ţ i cu m a n t a l e l u n g i , c u p a n t a l o n i a l b i
şi în s p a t e a u r a n i ţ e . P e c a p a u o c h i v ă r ă î n a l t ă c u p a r a ­
p o n şi î n f a ţ a c h i v ă r i i este v u l t u r u l m u n t e a n . P u ş t i l e le ţ i n
î n t r ' o m â n ă p a r c ă a r fi g a t a de a t a c .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n s t â n g a n u m e l e
e d i t o r u l u i Gihavt frères, P a r i s şi î n d r e a p t a al i m p r i m e r i e i
Auguste Bry. P a r i s . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i A n a t o l e d e
Demidoff Voyage dans la Russie meridionale et la Crimée-
par la Hongrie, La Valachie et la Moldavie en 1837. § V a i a -
chie p l . 17.
B. A. R. I s t . m i l i t .

1
) A f ă c u t p a r t e d i n colecţia l u i G. S i o n .
252 10AN C. BACILA

1848—49.
198. U E B E R F A L L D E S U N G A R I S C H E N L A G E R S I N D E R
B U K O W I N A D U R C H D I E K. K. T R U P P E N U N T E R
O B : URBAN.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă c u m â n a , 26X17,5 c m .
A r a t ă c a p t u r a r e a l a g ă r u l u i u n g u r e s c d i n B u c o v i n a de
către trupele colonelului austriac U r b a n , î n a n u l 1848. I n
p l a n u l I este o î n c ă e r a r e î n t r e U n g u r i şi A u s t r i a c i , î n f u n d
ieste l a g ă r u l c u c o r t u r i l e şi n i ş t e m u n ţ i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i
«ste t i t l u l de sus şi I n d r e a p t a este s c r i s Wi: bey Ioh. Krat-
jchmer, Neubau 154.
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 421. — B IX 5.

199. D I E S C H L A C H T BEI HERMANNSTADT D E N 13 t e n

M Ä R Z 1849.

L i t o g r a f i e , 32X22,5 c m .
R e p r e z i n t ă o l u p t ă a s o l d a ţ i l o r u n g u r i , l â n g ă Sibiiu, s u b
c o m a n d a g e n e r a l u l u i B e m ; se v ă d t r u p e de c a v a l e r i e şi a r t i ­
l e r i e o c u p â n d p o z i ţ i e de l u p t ă . I n s t â n g a este g e n e r a l u l Bem
• c o n d u c â n d o p e r a ţ i i l e de l u p t ă şi l â n g ă el e x p l o z i a u n e i b o m b e .
Dedesubtul cadrului, î n s t â n g a este n u m e l e litografului Lüh.
v. H. Gerltart neue Wieden Kettenbrückg No. 827 in Wien.
B. A l i . I s t . m i l i t . N o . i n v . 437. — B I X 21.

200. D I E E R S T Ü R M U N G , V O N H E R R M A N N S T A D T D U R C H
D I E K : R U S S I S C H E N , U N D K : K: Ö S T R . T R U P P E N
I M J U L Y 1849.

G r a v u r ă î n a r a m ă , c o l o r a t ă c u m â n a , 26X17 c m .
R e p r e z i n t ă a t a c u l o r a ş u l u i S i b i i u şi b o m b a r d a r e a l u i de
« ă t r e t r u p e l e a u s t r i a c e î n a n u l 1849 l u n a I u l i e . G r a v u r a este fă-
-cută l a V i e n a l a A. Pyka.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. iiinv. 436. — B IX 20.

201. I L U P T A D E L A S I B I I U I N T R E U N G U R I Ş I A U S T R I A C I
I N 1848 I A N U A R I E 21.1

L i t o g r a f i e 32,5X23,5 c m .
Scena reprezintă o l u p t ă corp la corp între U n g u r i şi
A u s t r i a c i l â n g ă S i b i i u . I n f u n d se v e d e o r a ş u l , m u n ţ i ş i o c a s ă
-cu n i ş t e p o m i . G r a v u r a face p a r t e d i n b u l e t i n u l a r m a t e i XX.
Armee-Bulletin.
D e d e s u b t u l g r a v u r i i este n u m e l e e d i t o r u l u i Verlags Eigenth.
/. Höfelich; Stadt Bazar No. 427, Vervilfăltigung worbehalten.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 253-

D e d e s u b t u l c a d r u l u i este o e x p l i c a ţ i e a s u p r a a c e s t e i lupte,,
în limba germană.
B . A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 583. — C X I I I 9.

1852.
202. A L B U M U L O Ş T I R I I .

O b r o ş u r ă o b l o n g ă (29X21 cm.) L i t o g r a f i a l u i Bilz şi D o -

nielis î n B u c u r e ş t i , 1852.
B r o ş u r a c o n ţ i n e 13 p l a n ş e f r u m o s c o l o r a t e cu diferite cos­
t u m e ale a r m a t e i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă ( M u n t e n i a ) , a v â n d ş i
u n m i c i s t o r i c a l fiecărei a r m e î n p a r t e . D e a s u p r a t i t l u l u i este
v u l t u r u l c u c r u c e a î n cioc şi cu o c o r o a n ă pe c a p , î n g h i a r e ţ i n e
s c e p t r u l şi o s a b i e , a l ă t u r i de o r a m u r ă de s t e j a r şi de l a u r . D e ­
d e s u b t s u n t s t e a g u r i , a r m e , c h i v ă r e , p u ş t i , s ă b i i , t u n u r i , ghiulele,,
t o a t e d e ale a r m a t e i r o m â n e ş t i . A l b u m u l c o n ţ i n e următoarele
planşe.
F o a i a 2. Şeful oştirii, r e p r e z e n t a t p r i n doi ofiţeri c ă l ă r i .
P l a n ş a I. Ş t a b u l D o m n e s c (26X14,5 cm.)
F o a i a 4. M u z i c a ş t a b u l u i (23X12 cm.) r e p r e z e n t a t ă p r i n 4
m u z i c a n ţ i , u n u l cu p i c u l i n a , c o r n u l , fligorn, f a g o t şi t a m b u r u l
major cu băţul lung caracteristic, p e n t r u dirijarea muzicei. Toţi
a u u n i f o r m e l a fel, p i e p t u l şi m â n e c i l e p l i n e de b r a n d e n b u r g u r î
l a t e , c a r i p a r n i ş t e p a v ă z e . A u c h i v ă r e î n a l t e t u v u l t u r u l în f a ţ ă
şi u n p a m p o n m i c t e r m i n a t cu o m ă c i u l i e r o ş i e .
P l a n ş a I I . Ş t a b u l Oştirei. (24,5X14 cm.). T r e i ofiţeri c ă l ă r i
cu u n i f o r m e l e a p r o a p e l a fel, şepcile s u n t ca l a a m i r a l i cu p e n a i
c o l o r a t î n r o ş u , g a l b e n şi a l b a s t r u . A l t u l a r e c h i v ă r ă de m e t a l
a s c u ţ i t ă cu v u l t u r u l î n f a ţ ă .
P l a n ş a I I I . I n f a n t e r i a (22X15 cm.) r e p r e z e n t a t ă p r i n t r ' u n
ofiţer, s t e g a r c a r e a r e d r a p e l u l , s u b o f i ţ e r s o l d a t şi u n t o b o ş a r . .
U n i f o r m e l e s u n t a p r o a p e l a fel, d e o s e b i r e n u m a i de g r a d . S t e a g u l
este î n t r e i colori, r o ş u , g a l b e n şi a l b a s t r u , l a g a l b e n este v u l ­
t u r u l şi l a a l b a s t r u o i n i ţ i a l ă 1. B., d e a s u p r a i n i ţ i a l e i este o co­
r o a n ă şi d e d e s u b t u l i n i ţ i a l e i d o u ă r a m u r i î n c r u c i ş a t e . U n i f o r m a
t o b o ş a r u l u i este c a l a m u z i c a Ş t a b u l u i .
P l a n ş a IV. C a v a l e r i a (24X13 cm.) r e p r e z e n t a t ă p r i n t r ' u n
ofiţer şi s u b o f i ţ e r , c a r i s u n t c ă l ă r i , şi cu u n i f o r m e l e a p r o a p e -
l a fel, d e o s e b i r e a este n u m a i b o g ă ţ i a b r a n d e n b u r g u r i l o r şi c i u ­
c u r i i d e l a c e n t u r a o f i ţ e r u l u i . H a i n a este s c u r t ă p â n ă l a b r â m
p r i n s ă cu n a s t u r i de pantalonii, de c o l o a r e a l b a s t r ă şi cu o p l a ­
toşe a l b ă de p o s t a v l a p i e p t . P e c a p a r e o c h i v ă r ă r o t u n d ă cu.
v u l t u r u l î n f a ţ ă şi d e a s u p r a u n p i e d e s t a l r o m b i c de c o l o a r e r o ş i e .
P l a n ş a V. A r t i l e r i a (82X13,5 cm.) T u n d e b r o n z cu n i ş t e
r o a t e g r e o a i e , a v â n d ş a s e cai, î n a i n t e s u n t doi c ă l ă r e ţ i şi î n .
 254 10 AN C. BACI LA

u r m a t u n u l u i este o c ă r u ţ ă cu d o u ă r o a t e t r a s ă d e t r e i cai. Sol­

d a ţ i i , c a r i s u n t l â n g ă t u n u r i , a u u n i f o r m a a l b a s t r ă , pe c a p chi-
v ă r e a s c u ţ i t e cu p e n a j b o g a t şi s u n t î n c i n ş i cu s ă b i i s c u r t e .
P l a n ş a VI. P o m p i e r i i (18X13,5.) r e p r e z e n t a ţ i p r i n t r ' u n ofiţer,
s u b o f i ţ e r , s o l d a t şi g o r n i s t . U n i f o r m e l e se a s e a m ă n ă , n u m a i
g r a d u l le d i f e r e n ţ i a z ă , ele a u f o r m ă de frac şi s u n t de c o l o a r e
a l b a s t r ă , cu r o ş u l a g u l e r , la m â n e c i şi î n f a ţ ă . P e c a p a u c a s c a
d e p o m p i e r . U n i f o r m a g o r n i s t u l u i este ca l a m u z i c a Ş t a b u l u i .
S u b o f i ţ e r u l a r e s a b i a şi p u ş c ă , i a r s o l d a t u l n u m a i p u ş c ă .
P l a n ş a V I I . Ş a l u p e l e c a n o n i e r e (17X12,5 cm.). U n ofiţer,
s u b o f i ţ e r şi u n s o l d a t . U n i f o r m e l e se a s e a m ă n ă , s u n t de c o l o a r e
a l b a s t r ă şi pe c a p a u o c h i v ă r ă î n f o r m ă de t r u n c h i u de con, cu
v u l t u r u l î n f a ţ ă . O f i ţ e r u l a r e sabie, s u b o f i ţ e r u l p u ş c ă şi s o l d a ­
tul o r a m ă de vâslit.
Ş a l u p e l e c a n o n i e r e a u fost î n f i i n ţ a t e î n a n u l 1845 de G e o r g e
B i b e s c u şi e r a u l a B r ă i l a , G u r a I a t o m i ţ e ţ i , T u r n u şi C a l a f a t .
P l a n ş a V I I I . Ş c o a l a o s t ă ş a s c ă (14X11 cm.). Ofiţer, subofi­
ţer, s o l d a t . Ofiţerul este cu c h i v ă r ă de m e t a l a s c u ţ i t ă c u v u l t u ­
r u l m u n t e a n î n f a ţ ă şi cu p e n a j alb, s o l d a t u l şi s u b o f i ţ e r u l a u
c h i v ă r e î n f o r m ă de t r u n c h i u d e con, cu u n p a m p o n m i c de co­
l o a r e roşie, i a r î n f a ţ ă o g h i r l a n d ă de f r u n z e de s t e j a r cu ini­
ţ i a l e / . B.
P l a n ş a IX. G r ă n i c e r i i (16,5X12 cm.) G r ă n i c e r i de m u n t e şi
d e D u n ă r e (ofiţeri şi s o l d a ţ i ) ofiţerii a u h a i n ă l u n g ă , epoleţi,
c h i v ă r ă t r u n c h i a t ă cu v u l t u r u l î n f a ţ ă şi u n m i c p a m p o n . Ofi­
ţ e r i i de g r ă n i c e r i de m u n t e a u epoleţii şi v i p u ş c a v e r d e , pe c â n d
cei de D u n ă r e le a u roşii. S o l d a ţ i i a u h a i n e l u n g i , c ă c i u l ă m i c ă
r o t u n d ă cu u n c i u c u r l a d r e a p t a , î n p i c i o a r e a u o p i n c i şi căl-
ţ u n i p â n ă l a g e n u n c h i , î n f ă ş u r a ţ i cu c u r e l e . Colorile d i s t i n c t i v e
l e a u ca şi ofiţerii.
P l a n ş a X. D o r o b a n ţ i i P o l i ţ i i 25X16,5 c m ) , ofiţer, s u b o f i ţ e r
şi s o l d a t , c a r i a u u n i f o r m ă , a s e m ă n ă t o a r e , d e o s e b i r e n u m a i epo­
leţii. H a i n a şi p a n t a l o n i i s u n t de c o l o a r e a l b a s t r ă cu vipuşcă
r o ş i e , pe c a p a u c ă c i u l i m i c i r o t u n d e cu b l a n ă p e l a
m a r g i n i şi f u n d u l de p o s t a v r o ş u c u l i n i i a l b e . S o l d a t u l este î m ­
b r ă c a t l a fel, n u m a i c ă c i u l a este s i m p l ă şi î n m â n ă a r e o s u l i ţ ă
cu u n s t e a g m i c de c o l o a r e r o ş i e şi s p i n t e c a t .
P l a n ş a XI. D o r o b a n ţ i i de J u d e ţ e . (25,5X12,5 cm.). Ofiţer, s u b ­
o f i ţ e r şi s o l d a t t o ţ i c ă l ă r i . U n i f o r m a a s ă m ă n ă t o a r e cu a d o r o ­
b a n ţ i l o r de poliţii, n u m a i că v i p u ş c a u n i f o r m e i este v e r d e şi
f u n d u l c ă c i u l i i a s e m e n e a v e r d e , s u b o f i ţ e r u l a r e o p u ş c ă cu ba­
i o n e t ă î n m â n ă şi s o l d a t u l o a r e pe s p a t e .
 -STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 255

1854.
203. S C H L A C H T B E I C E T A T E I AM 7-T J Ä N N E R 1854 ). 1

L i t o g r a f i e 21,5X15,5 c m .
A r a t ă o l u p t ă î n t r e i n f a n t e r i a t u r c e a s c ă şi cea r u s e a s c ă în
s a t u l Cetate.
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n d r e a p t a n u m e l e
l i t o g r a f u l u i Lit.h v. C. LanccdcUi şi în s t â n g a al tipografiei
Gedr. bei M. Baecker.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 6. — A I 6.

204. D A S G R O S S E G E F E C H T B E I CZETATE
(AM 6 J Ä N N E R 1854)
L i t o g r a f i e 26,5X19,5 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi R u ş i pe s t r ă z i l e s a ­
t u l u i C e t a t e . I n f a n t e r i a şi a r t i l e r i a t u r c e a s c ă a t a c ă şi î m p u ş c ă
d e p r i n c a s e pe R u ş i , c a r i m e r g l a a t a c . I n d r e a p t a şi î n s t â n g a
s u n t c a s e şi u n t u r n d e b i s e r i c ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l
d e s u s şi î n s t â n g a este n u m e l e e d i t o r u l u i H. Gerhurt, Wien. I n
d r e a p t a g r a v u r i i este n u m e l e d e s e n a t o r u l u i Albrecht.
B . A. B . Ist. militt. No. i n v . 429. — B IX 13.

205. S C H L A C H T B E I G I U R G E V O .
C r o m o l i t o g r a f i e 31,5X22 cm.
R e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e c a v a l e r i a t u r c e a s c ă şi i n f a n t e r i a
r u s e a s c ă , u n d e R u ş i i s u n t b ă t u ţ i . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este n u ­
m e l e e d i t o r u l u i A. Joh. Schonberg, m a i j o s t i t l u l şi o î n s e m n a r e
a s u p r a acestei lupte.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 434. — B IX 18.

206. T R E F F E N B E I G I U R G E V O AM 7 I U L Y 1854.
L i t o g r a f i e 22X16 c m .
S c e n a r e p r e z i n t ă o l u p t ă î n t r e T u r c i şi R u ş i l a G i u r g i u , î n
f u n d se vede D u n ă r e a şi c â t e v a b ă r c i cu s o l d a ţ i şi t u n u r i . Dede­
s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l , î n s t â n g a n u m e l e l i t o g r a f u l u i Lüh. v.
C. Lancedelli şi î n d r e a p t a a l t i p o g r a f u l u i Gedr. bei M. Baecker.
G r a v u r a face p a r t e d i n t r ' u n a l b u m . pl. X V I I I .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 16. — A I 16.
2
207, C O M B A T D E GIOURGEVO ).
G r a v u r ă î n a r a m ă , 15,2X10,2 c m .
R e p r e z i n t ă o d e b a r c a r e a T u r c i l o r Ia m a l u l D u n ă r i i , l â n g ă

]
) A f ă c u t p a r t e d i n colecţia d-lui G. S i o n .
-) A f ă c u t p a r t e d i n colecţia d-lui G. S i o n .
256 IOAN C. BACILA

G i u r g i u 1854, u n d e se d ă o l u p t ă l a b a i o n e t ă cu R u ş i i . R u ş i i s u n t
b ă t u ţ i şi siliţi s ă f u g ă l ă s â n d î n p ă r ă s i r e t u n u r i l e . G r a v u r a este-
f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n
s t â n g a n u m e l e d e s e n a t o r u l u i Philippoteaux del. şi î n d r e a p t a a l
g r a v o r u l u i Barrard sc. G r a v u r a a f ă c u t p a r t e d i n t r ' o serile d e
s t a m p e a p ă r u t e în acel t i m p , p u b l i c a t ă de Dufour, Mudat et Bou-
langer şi i m p r i m a t ă l a lmp. Pernei, r. de VEcole de Med.-ne 80-
Paris.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 17. — A I 17.

208. R E T R Ă I T E D E S R U S S E S D E G I U R G E W O . T H E R E -
TREAT OF T H E R U S S I A N S F R O M GIURGEWO.
C r o m o l i t o g r a f i e 28X17 c m .
R e p r e z i n t ă r e t r a g e r e a R u ş i l o r d e l a G i u r g i u , d u p ă ce a u
fost b ă t u ţ i de T u r c i , F r a n c e z i şi E n g l e z i , fiind siliţi s ă se r e ­
t r a g ă î n C r i m e i a . Se v e d e r e t r a g e r e a î n g r a b ă a c a v a l e r i e i , ,
a r t i l e r i e i şi i n f a n t e r i e i p e u n t i m p f o a r t e u r â t .
Jos î n s t â n g a , î n i n t e r i o r u l g r a v u r i i , este n u m e l e l i t o -
g r a f u l u i A. Adam. Dedesubtul c a d r u l u i este titlul de sus, ş i
î n d r e a p t a i m p e r i a lmp. Lemercier, Paris. Gravura este
f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă şi face p a r t e d i n c o l e c ţ i a Episodes de la.
guerre d'Orient. pl. 24.
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 526. — B XI 23.

209. M O R T D ' I S M A I L P A C H A â K A L A F A T . D E A T H OF
ISMAIL PACHA AT KALAFAT.
C r o m o l i t o g r a f i e , 27,5X16,5 c m .
E s t e o l u p t ă s â n g e r o a s ă c o r p l a c o r p î n t r e R u ş i şi T u r c i ,
u n d e R u ş i i s u n t b ă t u ţ i . I n p l a n u l I, î n m i j l o c u l s o l d a ţ i l o r
s ă i , l a u n a t a c , I s m a i l P a ş a c a d e de p e cal, lovit de u n g l o n ţ .
In p l a n u l II cavaleria turcească m e r g e la atac, în fund se
vede o r a ş u l C a l a f a t . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n
s t â n g a este n u m e l e l i t o g r a f u l u i A. Adam lith., i a r î n d r e a p t a
a l i m p r i m e r i e i lmp. Lemercier, Paris. G r a v u r a este f o a r t e b i n e
e x e c u t a t ă şi face p a r t e d i n colecţia Episodes de la guerre d'O­
rient. p l . 20.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 522. — B XI 19.

210. S O R T I E D E L A C A V A L E R I E T U R Q U E D E K A L A F A T ,
V I S - A - V I S D E W I D D I N . A S O R T I E O F T H E T U R K I S H CA-
VALRY FROM KALAFAT, O P P O S I T E WIDDIN.
C r o m o l i t o g r a f i e , 27,5X16 c m .
A r a t ă o t r u p ă de c a v a l e r i e i e ş i n d d i n C a l a f a t şi m e r g â n d
în t i m p u l n o p ţ i i d e a l u n g u l D u n ă r i i î n p a t r u l a r e . I n f u n d se.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 257

vede D u n ă r e a şi c e t a t e a V i d i n . I n s t â n g a pe u n deal o c a s ă ,
u n d e este p o s t u l de o b s e r v a ţ i e t u r c e s c , î n d r e a p t a a l t d e a l .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n s t â n g a n u m e l e l i t o -
g r a f u l u i Max. Beeger şi î n d r e a p t a al i m p r i m e r i e i Imp. de Ja-
comme et C-tie r. Meslay, 61, Paris.
E x e c u ţ i a este f o a r t e b u n ă şi face p a r t e d i n colecţia Epi-
sodes de la gaerre d'Orient. pl. 3.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 506. — B XI 3.

211. L E C A N O N D ' A L A R M E â K A L A F A T . T H E A L A R M GUN

KALAFAT'S.
C r o m o l i t o g r a f i e , 27X16 c m .
R e p r e z i n t ă pe u n d i g de pe m a l u l D u n ă r i i u n p o s t de
s o l d a ţ i t u r c i î n d o u ă g r u p u r i , u n i i se î n c ă l z e s c l a foc, a l ţ i i
s t a u de v o r b ă şi l â n g ă ei u n t u n pe u n p o s t a m e n t . I n f u n d se
v e d e D u n ă r e a şi V i d i n u l . A c e a s t ă s c e n ă este l u a t ă n o a p t e a .
D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n p a r t e a s t â n g ă este
n u m e l e l i t o g r a f u l u i Lith. par Max: Beeger, şi în d r e a p t a a ]
i m p r i m e r i e i Imp. de Jacomme et Cie r. Meslay, 61. Paris. G r a ­
v u r a e s t e f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă şi face p a r t e d i n colecţia Epi-
sodes de la guerre d'Orient. p l . 11.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 514. — B XI 11.

212. H A U P T A N G R I F F DER RUSSEN AUF DIE VORWERKE

KALAFAT'S.
L i t o g r a f i e , 26X21 c m .
E s t e o l u p t ă s â n g e r o a s ă î n t r e R u ş i şi T u r c i l a o î n t ă r i -
t u r ă d e l a C a l a f a t , î n t ă r i t ă cu p a l i s a d e , u n d e R u ş i i s u n t b ă ­
t u ţ i , 1853. Jos, î n i n t e r i o r u l c a d r u l u i , este n u m e l e d e s e n a t o ­
r u l u i Albrecht şi d e d e s u b t u l c a d r u l u i t i t l u l de s u s şi n u m e l e
e d i t o r u l u i H. Gerhart, Viena.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 448. — B I X 32.

213. A N G R I F F D E R R U S S E N B E I D E R F E S T U N G KALAFAT.

C r o m o l i t o g r a f i e , 38X25,5 c m . G. N. Renner in Nürnberg*

No. 240.
G r a v u r a r e p r e z i n t ă , pe o c â m p i e , o l u p t ă c o r p l a c o r p î n ­
t r e i n f a n t e r i a r u s e a s c ă şi cea t u r c e a s c ă , l â n g ă C a l a f a t î n 1853.
In f u » d a r t i l e r i i l e se b o m b a r d e a z ă u n a pe a l t a . D e d e s u b t u l
g r a v u r i i este t i t l u l şi e x p l i c a ţ i a l u p t e i î n l i m b a g e r m a n ă . G r a ­
v u r a faco p a r t e d i n t r - o s e r i e de s t a m p e a p ă r u t e în acel timp>
(1853—54) Krieg der Russen mit den Türken.
B. A. R, I s t . m i i i t . N o . i n v . 594. — C X I I I 20.
Anuarul Inst, de ist. 17
258 IOAN C. BÂCILA

214. GEFECHT BEI KALARASCH.

Cromolitografie, 39X26,5 c m .
G r a v u r a r e p r e z i n t ă o l u p t ă c o r p l a c o r p î n t r e R u ş i şi
T u r c i , în p l a n u l II artileria t u r c e a s c ă b o m b a r d e a z ă satul Că­
l ă r a ş i , p e c a r e îl a p r i n d e . P e D u n ă r e s u n t t r e i v a p o a r e t u r ­
ceşti, i a r p e c â m p u l d e l u p t ă se v ă d t u n u r i şi c a r e cu p r o v i ­
zii. I n a c e a s t ă l u p t ă , R u ş i i e r a u c o m a n d a ţ i de g e n e r a l u l K r u -
l e w , P r i n c i p e l e de W a r s c h a u şi g e n e r a l u l B o g u s c h e w s k i . De­
d e s u b t u l c a d r u l u i este n u m e l e e d i t o r u l u i G. N. Renner in Nürn­
berg No. 240, e x p l i c a ţ i a a c e s t e i l u p t e î n l i m b a g e r m a n ă şi tit­
l u l de s u s . F a c e p a r t e d i n colecţia Krieg der Russen mit den
Türken a p ă r u t ă î n 1853—54.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 595. — C X I I I 21.

215. S C H L A C H T B E I O L T E N I T Z A . 23. O C T O B E R (4 N O V E M ­
B E R ) 1853.

C r o m o l i t o g r a f i e , 33,5X24,5 c m .
Reprezintă u n asalt al Ruşilor, s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i
Dannenberg, contra unei întărituri turceşti, care are în faţă
p a l i s a d e . L a a c e s t a s a l t R u ş i i a u fost d e c i m a ţ i . D e d e s u b t u l c a ­
d r u l u i este t i t l u l şi o m i c ă n o t i ţ ă a s u p r a a c e s t u i a s a l t . G r a ­
v u r a face p a r t e d i n c o l e c ţ i a Skitzen a. d. Russ. Türk. Krieg. —
Druck von E. Sieger. Herausg. v. M. Trentsensky in Wien.
Bl. 1.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 601. — C X I I I 27.

216. E R S T E G R O S S E S C H L A C H T B E I O L T E N I T Z A A N D E R
D O N A U , AM 4 N O V E M B E R 1853.

Cromolitografie, 33,5X23,5 c m .
Gravura reprezintă o luptă la Olteniţa, p e m a l u l Dunării,
î n t r e R u ş i şi T u r c i ; p e D u n ă r e se v ă d şi c o r ă b i i . D e d e s u b t u l
c a d r u l u i este t i t l u l şi e x p l i c a ţ i a î n l i m b a g e r m a n ă a s u p r a a-
c e s t e i l u p t e . G r a v u r a face p a r t e d i n colecţia Krieg der Russen
mit den Türken.
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 600. — C X I I I 26.

•277. D I E S C H L A C H T B E I O L T E N I T Z A , D E N 4-t N O V E M B . 1853.

L i t o g r a f i e 25,5X20,5 c m .
G r a v u r a r e p r e z i n t ă o l u p t ă c o r p l a c o r p î n t r e R u ş i şi
T u r c i , p e c â m p u l de l u p t ă se v ă d t u n u r i , g h i u l e l e şi de p e u n
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 2g9

d e a l artileria rusească bombardează o cetate — probabil v r e a

s ă a r a t e Olteniţa sau T u r t u c a i a . — Dedesubtul c a d r u l u i este
t i t l u l şi î n d r e a p t a n u m e l e l i t o g r a f u l u i H. Gerhart. Wien.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 453. — B I X 37.

Tot r e l a t i v l a l u p t e l e d e l à O l t e n i ţ a , R u ş i i a u p u b l i c a t o m u l ­
ţ i m e de l i t o g r a f i i cu é p i s o d e d i n a c e s t e l u p t e p e n t r u p o p u l a ­
r i z a r e : u n p o s t de o b s e r v a ţ i e , u n a t a c a l i n f a n t e r i e i , o a m ­
b u l a n ţ ă , i > a t e r i a 5 de a r t i l e r i e u ş o a r ă , etc. T o a t e l i t o g r a f i i l e
s u n t f o a r t e b i n e r e d a t e . M ă r i m e a l i t o g r a f i i l o r 35X41 ; 33X40 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 602—608. — C X I I I 28—34.

218. S C H L A C H T BEI OLTENITZA / DEN 4-ten NOVEMBER

1853.

L i t o g r a f i e , 22X16 c m .
Reprezintă o l u p t ă î n v e r ş u n a t ă corp la corp între infan­
t e r i a r u s e a s c ă şi cea t u r c e a s c ă , u n d e R u ş i i s u n t î n v i n ş i . I n
f u n d se vede D u n ă r e a şi p e s t e D u n ă r e u n o r a ş t u r c e s c . P e
c â m p u l de l u p t ă s u n t t u n u r i şi p u ş t i . D e d e s u b t u l g r a v u r i i e s t e
t i t l u l , î n d r e a p t a n u m e l e t i p o g r a f u l u i Gedr. bei M. Băcker şi î n
s t â n g a n u m e l e l i t o g r a f u l u i Lith. v. C. Lanzedelli.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 454. — B IX 38.

219. D É F E N S E D E S I L I S T R I E . D E F E N C E O F SILISTRIA.

Cromolitografie, 27,5X16 cm.

R e p r e z i n t ă u n a t a c a l R u ş i l o r c o n t r a f o r t i f i c a ţ i i l o r Silis-
trei, unde Turcii depun o resistenţă îndârjită. In p l a n u l
I se v e d e r e s i s t e n ţ ă i n f a n t e r i e i t u r c e ş t i c o n t r a a t a c u r i l o r r u ­
s e ş t i , c u m şi u n fort d e a s u p r a c ă r u i a fâlfâe s t e a g u l v e r d e cu
s e m i l u n a . I n p l a n u l I I se v ă d s o l d a ţ i i şi u n fort. D e d e s u b t u l
c a d r u l u i este t i t l u l de s u s , î n s t â n g a este n u m e l e l i t o g r a f u l u i
A. Adam şi î n d r e a p t a a l i m p r i m e r i e i şi a l e d i t o r i l o r , Imp. Le-
mercier, Paris. Bulla Frères et Jouy Editeurs. G r a v u r a este
f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă . F a c e p a r t e d i n colecţia Épisodes de la
guerre d'Orient.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 524. — B XI 21.

220. D E R STURM AUF SILISTRIA.

Cromolitografie, 35X25,5 cm.

S c e n a r e p r e z i n t ă î n p l a n u l I o l u p t ă î n t r e R u ş i şi T u r c i
l â n g ă î n t ă r i t u r i l e S i l i s t r e i , î n a n u l 1854. I n p l a n u l I I i n f a n t e ­
r i a t u r c e a s c ă merge la atac, în d r e a p t a s u n t î n t ă r i t u r i l e cetă-
17*
260 10AN C. BACILA

ţ i i şi î n s t â n g a o explozie a r u n c ă î n a e r t u n u r i şi s o l d a t i -
D e d e s u b t u l c a d r u l u i , î n s t â n g a , este n u m e l e l i t o g r a f u l u i Geg.
u. Utlt,. v. Benseler şi î n d r e a p t a a l e d i t o r u l u i Druck u. Verlag
v. A. Felgner in Berlin. M a i j o s este t i t l u l de s u s şi u r m ă t o a ­
r e a n o t i ţ ă : Am 19-ten Mai 1834 versuchten die Russen einen
Sturmangriff auf die Festung, sie wurden aber durch Spren­
gung einer Mine und einen Ausfall der Türken I zurückge­
schlagen, und verloren an Todten und Verivundteten {2.30 Mann..
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 612. — C X I I I 38.

221. D I E V E R T H E I D I G U N G V O N SILISTRIA.
L i t o g r a f i e , 25,5X19,5 c m .
R e p r e z i n t ă a s a l t u l R u ş i l o r c o n t r a c e t ă ţ i i S i l i s t r a î n 1853,
o c u p a t ă şi a p ă r a t ă de T u r c i . I n f a n t e r i a r u s e a s c ă se u r c ă c u
s c ă r i pe z i d u r i , d a r este r e s p i n s ă . I n s t â n g a o explozie şi m u l ţ i
s o l d a ţ i r u ş i a r u n c a ţ i î n a e r . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de
s u s şi î n s t â n g a n u m e l e e d i t o r u l u i Druck, u. Verlag b. H. Ger-
hart, wie den Kettenbrückgasse No. 827. Wien. J o s î n i n t e r i o r u l ,
g r a v u r i i este n u m e l e d e s e n a t o r u l u i Albrecht.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 470. — B IX 54.

222. B E L A G E R U N G V O N S I L I S T R I A .
L i t o g r a f i e , 21,5X15,5 c m .
R e p r e z i n t ă u n a s a l t a l c e t ă ţ i i S i l i s t r a în 1854 de cătrer
R u ş i , u n d e T u r c i i se a p ă r ă . I n s t â n g a , p e u n d e a l d i n f a ţ a
S i l i s t r e i , a r t i l e r i a r u s e a s c ă b o m b a r d e a z ă c e t a t e a şi i n f a n t e r i a
î n a i n t e a z ă l a a t a c . D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şt
în d r e a p t a n u m e l e e d i t o r u l u i C. Lancedelli. Wien.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 471. — B IX 55.
a) B e l a g e r u n g v o n S i l i s t r i a .
L i t o g r a f i e , 21,5X15,5 c m .
O v a r i a n t ă a g r a v u r i i de s u s , d e a l u l cu a r t i l e r i a lipseşte-
şi esto o c u p a t de o explozie. A c ţ i u n e a este a c e a ş i . Lit. v. Lan-
zedelU. Gedr. bei M. Bäcker. F a c e p a r t e d i n t r ' o colecţie a p ă ­
r u t ă în acel t i m p . pl. X I I I .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 472. — B I X 56.

223. P A S S A G E DU D A N U B E à T U R T U K A I . L E S T R O U P E S
RUSSES SONT CULBUTÉES PAR L'ARTILLERIE TURQUE.
P A S S A G E O F T H E D A N U B E AT T U R T U K A I . T H E R U S S I A N
T R O O P S D E F E A T E D BY T H È T U R K I S H A R T i L L E R Y .
C r o m o l i t o g r a f ì e 28X17 c m .
R u ş i i v o i n d să t r e a c ă D u n ă r e a pe l a T u r t u c a i a î n 1853,, s'a
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 261

«•dat o l u p t ă c o r p la c o r p cu T u r c i i , u n d e R u ş i i a u fost r e s p i n ş i .
G r a v u r a r e p r e z i n t ă m o m e n t u l de l u p t ă c o r p l a c o r p .
I n i n t e r i o r u l g r a v u r i i , î n d r e a p t a , este n u m e l e l i t o g r a f u l u i
A. Adam. D e d e s u b t u l c a d r u l u i este t i t l u l de s u s şi în d r e a p t a
Imp. Lemercier. Paris. G r a v u r a este f o a r t e b i n e e x e c u t a t ă şl
face p a r t e d i n colecţia Episodes de la guerre d'Orient, p l . 23.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 525. — B XI 22.

224. D O R O B A N Ţ V A L A Q U E DES VILLAGES.

G r a v u r ă î n a r a m ă , 16 X 25,5 c m . Valerio, 1855. I m p . A.

Pierron et Delatre. Paris.
S o l d a t î n profil s p r e d r e a p t a . E s t e î m b r ă c a t cu o c ă m a ş e ,
î n c i n s cu u n b r â u , u n d e s u n t î n f i p t e p i s t o a l e şi o s a b i e î n ­
c o v o i a t ă . P e s t e c ă m a ş e a r e u n ilic s c u r t p â n ă l a b r â u , f r u m o s
î m p o d o b i t . P e s p a t e a r e p u ş c a . P a n t a l o n i i îi a r e cu g ă i t a n e şi
î n p i c i o a r e a r e c i s m e m a i j o s de g e n u n c h i . E l este î n f a ţ a u-
n u i h a n , u n d e s u n t a l ţ i t r e i d o r o b a n ţ i şi t r e i cai. F a c e p a r t e
-din a l b u m u l l u i Théodore Vaerio „ C o s t u m e s de l a H o n g r i e et
d e s P r o v i n c e s D a n u b i e n n e s , D a l m a t i e , M o n t é n é g r o , C r o a t i e , Sla­
vonie, F r o n t i è r e s militaires. Dessinés d-après n a t u r e & gra­
vés à l'eau-fforte p a r T h é o d o r e V a l e r i o , a v e c u n e n o t i c e p a r
H e n r i V u a g n e u x " . P a r i s 1855. §§ L e s p o p u l a t i o n s des P r o v i n ­
c e s D a n u b i e n n e e n 1854. p l . X I I .

1855.

225. C Ă L Ă R E Ţ M Ă R G I N E A N D E L A S O R O K A D I N V E A C U L
AL 19. I N M O L D A V I A .

C r o m o l i t o g r a f i e , 18X23 c m . [A. Asaki] Y a s s y I n s t . de

l'Abeille 1855.
S o l d a t c ă l a r e î m b r ă c a t cu m a n t a l u n g ă de c o l o a r e a l ­
b a s t r ă şi c u m â n e c a r u l d e s f ă c u t . P e s p a t e s u n t î n c r u c i ş a t e
p u ş c a şi s u l i ţ a cu u n s t e g u l e ţ î n d o u ă colori, r o ş u şi a l b a s t r u ;
de o b l i n c a t â r n ă o s a b i e î n t o a r s ă . I n p i c i o a r e a r e c i s m e s c u r t e ,
pe c a p c ă c i u l ă î n a l t ă r o t u n d ă cu f u n d u l de p o s t a v r o ş u şi cu
u n ciucur lăsat spro stânga.
F a c e p a r t e d i n t r ' u n a l b u m de A s a k i .

226. J A N D A R M C Ă L A R E I N MOLDOVA.

C r o m o l i t o g r a f i e , 18X23 cm. [A. Asaki] Y a s s y I n s t . de l'A-

i e i l l e 1855.
Are u n i f o r m ă a l b a s t r ă d e s c h i s ă , l a g u l e r o b a n d ă a l b ă ,
262 ÍOAN C. BACILA

epoleţi şi b r a n d e n b u r g u r i toţi albi. P e c a p a r e c a s c ă de m e t a E

ascuţită fără penaj.
F a c e p a r t e d i n t r ' u n a l b u m de A s a k i .

227. L Ă N C I E R DE CAVALERIE IN MOLDOVA.

C r o m o l i t o g r a f i e , 18X23 c m . [A. Asaki] Y a s s y . I n s t . de l'A-

beille 1855. -
S o l d a t c ă l a r e , î n a i â n a d r e a p t ă a r e s u l i ţ ă cu u n s t e g u l e ţ
r o ş u şi a l b a s t r u . U n i f o r m a este f o a r t e b o g a t ă şi c o l o r a t ă . H a i n a
e s t e s c u r t ă p â n ă l a b r â u , p r i n s ă c u n a s t u r i de p a n t a l o n i , de
c o l o a r e a l b a s t r ă şi cu p i e p t u l de p o s t a v r o ş u . P e s t e p i e p t e s t e
o b a n d ă l a t ă a l b ă , de c a r e a t â r n ă p u ş c a . P a n t a l o n i i au
v i p u ş c ă l a t ă de c o l o a r e r o ş i e . P e c a p a r e o c h i v ă r ă î n a l t ă c u
p e n a j î n f a ţ ă şi cu f u n d u l î n a l t , î n p a t r u c o l ţ u r i şi de c o l o a r e
roşie.
Face parte dintr'un album de Asaki.

228. S O L D A T D E I N F A N T E R I E A M I L I Ţ I E I I N M O L D O V A .

C r o m o l i t o g r a f i e , 18X21,5 c m . [A. Asaki] Y a s s y . I n s t . de FA-

beille 1855.
E s t e în u n i f o r m ă de c o l o a r e a l b a s t r ă - d e s c h i s ă , l a g u l e r ,
l a m â n e c i şi l a u m ă r a r e p o s t a v r o ş u ; p a n t a l o n i l u n g i cu vi­
p u ş c ă r o ş i e . î n c i n s cu o s a b i e s c u r t ă şi cu b a i o n e t ă . P e c a p
a r e c a s c ă de m e t a l cu p e n a j , în f a ţ ă a r e m a r c a Moldovei (cap>
d e b o u ) . S o l d a t u l s t ă r e z e m a t de p u ş c ă p e m a l u l u n e i a p e .
F a c e p a r t e d i n t r ' u n a l b u m de A s a k i .

1856.
229. C A R O U S E L D E R K. K. T R U P P E N D E R C A V A L L E R I E
B R I G A D E D E S H E R N N G E N E R A L M A J O R S Br. GABLENZ, Z U
E H R E N S-r E X C E L L E N Z D E S H E R R N T R U P P E N - C O M M A N -
D A N T E N IN DER MOLDAU, F E L D M A R S C H A L - L I E U T E N A N T
A L F R E D G R A F P A A R . [1856]

L i t o g r a f i e , 56,5X26,5 cm.
I n t i m p u l r ă s b o i u l u i c r i m e i c , 1853, t r u p e l e r u s e ş t i p l e c â n d
d i n Moldova, trupele a u s t r i a c e a u ocupat P r i n c i p a t e l e R o m â n e .
I n a n u l 1854 l a m a r g i n e a o r a ş u l u i I a ş i , pe u n c â m p , s'a d a t
o s e r b a r e m i l i t a r ă a u s t r i a c ă — u n fel de t u r n o i s — î n t r e ofi­
ţ e r i i a u s t r i a c i , u n d e a a s i s t a t f o a r t e m u l t ă l u m e , ofiţeri, b ă r ­
b a ţ i , femei.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 597. - C X I I I 23.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 263

1859.
230. U N I F O R M E M I L I T A R E R O M Â N E Ş T I D I N 1859.
U n c a i e t (24,5X34,5 cm.) cu ş a s e foi m a n u s c r i s e c u d e s e -
n u r i , a r ă t â n d u n i f o r m a m i l i t a r ă şi r e p r o d u c â n d t u n i c i , m a n ­
t a l e , m â n e c i , şepci, p a n t a l o n i , n a s t u r i şi epoleţi. Se d ă şi v e ­
d e r e a a doi i n f a n t e r i ş t i şi a u n u i ofiţer. T o a t e d e s e n u r i l e s u n t
colorate.
B. A. R. O r i g i n a l e .

1873.
231. C O S T I E S C U (Lt. Colonel A.) şi F Ă L C O I A N U (Maior
Alexandru).
A l b u m u l a r m a t e i r o m â n e . 1 v o l u m o b l o n g (45,5X30 cm.)
S t a b . l i t h . M. B. B a e r , B u c u r e ş t i , 1873.
I n p r i m e l e 19 p a g i n i d e l a î n c e p u t face u n s c u r t r e z u m a t
a s u p r a organizării a r m a t e i române, dela întemeierea Princi­
p a t e l o r r o m â n e p â n ă l a 1873. R e s t u l s u n t r e p r o d u c e r i de sol­
d a ţ i , d i n 1873, a v â n d c â t e o m i c ă e x p l i c a r e l a f i e c a r e a r m ă î n
parte. Reproducerile sunt u r m ă t o a r e l e : Statul major general
(2 r e p r o d u c e r i ) , S t a t u l m a j o r d o m n e s c (1), i n t e n d e n ţ a (1), s e r ­
v i c i u l s a n i t a r (2), t r e n ă r i i (1), g e n i u (1), a r t i l e r i a (4), i n f a n t e ­
r i a (2), v â n ă t o r i i (1). c a v a l e r i a (2), j a n d a r m i i c ă l ă r i (1), j a n ­
d a r m i i p e d e ş t r i (1), p o m p i e r i i (1), flotila (1), ş c o a l a m i l i t a r ă
(1). Armata teritorială: c ă l ă r a ş i i (1), d o r o b a n ţ i i (1), m i l i ţ i a şi
g a r d a o r ă ş e n e a s c ă (2).

232. A R M A T A ROMÂNĂ, 1873.

C r o m o l i t o g r a f i e , 87,5X55 c m . L u c r a t î n c o l a b o r a r e de
C. Szathmari şi c ă p i t a n u l D. Gherghe.
Se a r a t ă diferite t i p u r i m i l i t a r e d i n a n u l 1873, d e l a s o l d a t
p â n ă l a g e n e r a l şi d e l a diferite a r m e ; se d a u şi d o u ă s t e a g u r i ,
u n u l de i n f a n t e r i e şi a l t u l de r o ş i o r i . I n m i j l o c u l lor se a f l ă
D o m n i t o r u l C a r o l I.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 827. — D XX 17 şi colecţia
de t a b l o u r i .

1877—78.
233. D O A M N E R O M A N E Î M B R Ă C A T E CA S U R O R I D E C A R I ­
TATE P E N T R U ÎNGRIJIREA RĂNIŢILOR DIN RĂSBOIUL
1877, I N A M B U L A N Ţ E L E D E L Â N G Ă B U C U R E Ş T I .
F o t o g r a f i e 17,5X12 c m .
G r u p de 35 de p e r s o a n e : M ă r i a N . C e s i a n u , A n a Odc-
bescu, A l e x a n d r i n a General M â n u , P r i n ţ e s a A l e x a n d r i n a Ghica,
Dr. Stoicescu, E l e n a O t t e t e l e ş a n u , M a r e ş a l G e o r g e F i l i p e s c u ,
264 10AN C. BACILA

D a d u F i l i p e s c u , P r i n ţ e s a Zoe S e . G h i c a , M ă r i a F i l i p e s c u , E l e n a
Costin Catargi, Natalia Sutzu, M ă r i a Minai Sutzu, Coralia P .
S e v e s c u , Olga R h e t o r i d i , M ă r i a L a h o v a r y , M ă r i a Bibescu, Olga
M a v r o g h e n i , A n a Maiorescu, Eliza Ghica, N a t a l i a Filipescu, Zoe
D. S t u r d z a , E l e n a C. C o r n e s c u , M ă r i a C a t a r g i , Dr. G l u k , D - n a
D i a m a n d e s c u , M ă r i a B r â t i a n u , (n. B u t c u l e s c u ) , Dr. R ă d u l e s c u ,
Dr. R â m n i c e a n u . Afară de aceste persoane m a i s u n t câţi-va
d o c t o r i r o m â n i , s u r o r i d e c a r i t a t e d i n B e r l i n şi a l t e p e r s o a n e .
B . A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 481. — B X 3.

234. ARTILERIA R O M Â N Ă , 1877.

Fotografie 22X11 c m .

R. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 485. — B X 7.

235. P O D D E P O N T O A N E P E S T E D U N Ă R E , 1877.
F o t o g r a f i e 23X14 c m .
P o d în lucru, făcut de soldaţii r o m â n i .
B. A. R, I s t . m i l i t . N o . i n v . 486. — B X 8.

236. S E R V I C I U L S A N I T A R R O M Â N , 1877—78. C O R P U L I I D E
A R M A T Ă . A M B U L A N Ţ A C O R P U L U I D E A R M A T Ă . S E C Ţ I A I.
4 fotografii, c. 23X17 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 113—115, 117. — A I I I 24—
26, 28.
237. S O L D A Ţ I ROMANI PONTONIERI LA DUNĂRE, 1877.
F o t o g r . 23X14 c m .
A r a t ă c u m s o l d a ţ i i r o m â n i fac p o d u l p e s t e D u n ă r e .
R. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 116. — A I I I 27.

238. PARC DE A R T I L E R I E ROMANEASCĂ, 1877—78.

F o t o g r a f i e 25X8,5 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 119. — A I I I 30.

239. A M B U L A N Ţ Ă ROMÂNEASCĂ, 1877—78.

F o t . 13X10 c m .
B . A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 12C. — A I I I 31.

240. COMPANIE DE DOROBANŢI I N M A R Ş , 1877.

F o t o g r . 24X18 c m . B. A. R. N o . i n v . 122. — A I I I 33.

241. E S C A D R O N D E C Ă L Ă R A Ş I P E C Â M P U L CALAFATULUI
1877.
F o t o g r . 24X18 c m . B. A. R. N o . i n v . 123. — A I I I 34.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 265

•242. B I V U A C D E S O L D A Ţ I R O M Â N I ( V Â N Ă T O R I ) , 1877.
F o t . 24X11,5 c m . B. A. R. N o . i n v . 124—125. — A III
35—36.

.243. U N F U R G O N DE A R T I L E R I E LA C A L A F A T , 1877.
F o t . 25X12 c m . B . A. R. No. i n v . 126. — A I I I 37.

244. FARMACIA REGIMENT. I V D E A R T I L E R I E , 1877.

F o t . B. Brand. I a s s y , 18,5X12 cm. B . A. R. I s t . m i l i t . N o .
î n v . 109—110. — A I I I 20—21.

245. E X E R C I Ţ I U CU T A R G A S A N I T A R I L O R (BUCUREŞTI)
1877.
F o t . 23,5X14 c m . B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 111. —
A I I I 22.

246. COMPANIA SANITARA, 1877—78. O R A Ş U L BUCUREŞTI.

F o t . 23X12 c m . B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 112. —
A I I I 23.

247. F U R G O N D E A R T I L E R I E 1877.
F o t . 23,5X11 c m . B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 488. — B X 10.

:248. TRUPĂ DE I N F A N T E R I E ROMÂNEASCA (VÂNĂTORI)

1877.
F o t . 22,5X11,5 c m .
T r u p a este a l i n i a t ă î n r e p a u z şi c u p u ş t i .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 490. — B X 12.

249. UN BIVUAC DE CAVALERIE ROMÂNEASCĂ, 1877.

F o t . 22,5X8 c m . B . A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 492. — B
X 13.

250. C A V A L E R I A R O M Â N Ă I N M A R Ş , 1877.
F o t . 23,5X13,5 c m . B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 492. —
B X 14.

251. S E R V I C I U L SANITAR R O M Â N , 1877.

F o t . 23,5X16 c m .
A r a t ă u n cort, o c ă r u ţ ă şi t o a t e cele t r e b u i n c i o a s e .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 493. — B X 15.

552. REVISTA ARMATEI ROMÂNE ÎNAINTE DE A PLECA

I N R Ă S B O I U , 1877.
F o t . 40X11,5 c m . R. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 497. — B X 19.
266 10 AN C. BACILA

253. S P I T A L P E N T R U C Ă U T A R E A R Ă N I Ţ I L O R ; O V E D E R E
P E S T E DRUM D E A Z I L U L E L E N A DOAMNA IN B U C U R E Ş T I ,
1877.
F o t o g r . Franz Mdndy, B u c u r e ş t i , 41X19 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 623. — C X I V 9.

254. B A T E R I A „ M I R C E A " L A C A L A F A T , 1877.

F o t o g r . 25X17 c m .
' U n t u n de c a l i b r u m a r e î n p o z i ţ i e d e t r a g e r e , l â n g ă el
s e r v a n ţ i i ; p e t e r a s a m e n t u n ofiţer d i r i j e a z ă t r a g e r e a .
B. A . R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 616. — C X I V 2.

255. V E D E R E A P O D U L U I DE P E S T E D U N Ă R E , 1877—78.
F o t o g r a f i e , 27X19 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 106. — A I I I 17.

256. BATERIE RUSEASCĂ LA C A L A F A T , 1877.

F o t o g r a f i e 23X11 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 489. — B X 11.

257. R E Ş E D I N Ţ A MARELUI DUCE NICOLAE LA P L O E Ş T I ,

1877.
F o t o g r a f i e , Franz Duschek, B u c u r e ş t i , 16,5X11 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 214. — A V 12.

258. S O S I R E A Ţ A R U L U I I N G A R A P L O E Ş T I . 1877.
F o t . 23,5X13 c m . B. A. R. No. i n v . 102. — A I I I 13.

259. REŞEDINŢA SUITEI IMPERIALE LA PLOEŞTI I N A-

N U L 1877. (CASA I S T R A T E N E G U L E S C U ) .

F o t o g r a f i e , F. Duschek, B u c u r e ş t i , 18,5X12 c m .
B. A. R. N o . i n v . 101. — A I I I 12.

260. G A R A D I N P L O E Ş T I L A S O S I R E A Ţ A R U L U I ALEXAN­
D R U I I , 1877.
F o t o g r a f i e , F. Duschek. B u c u r e ş t i , 17,5X10 c m .
B . A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 98. — A I I I 9.

261. R E Ş E D I N Ţ A MARELUI DUCE NICOLAE LA PLOEŞTL-

1877.
F o t . F. Duschek. B u c u r e ş t i , 17,5X11,5 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 99. — A I I I 10.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR

262. CASA I N C A R E A L O C U I T M A R E L E D U C E NICOLAE

N I C O L A E V I C I LA P L O E Ş T I , 1877.
F o t . F. Duschek. B u c u r e ş t i , 17,5X12 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 100. — A I I I 11.

263. I N T E R I O R U L C A S E L O R I S T R A T E N E G U L E S C U D I N
PLOEŞTI UNDE A LOCUIT ŢARUL RUSIEI, ALEXANDRU II,
1877.
F o t o g r . Fr. Duschek. B u c u r e ş t i , 12X19 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 211. — A V 9.

264. I N T E R I O R U L C A S E I I S T R A T E N E G U L E S C U , UNDE A
L O C U I T Ţ A R U L R U S I E I , 1877.

F o t o g r a f i e , Fr. Duschek. B u c u r e ş t i , 11,5X17 c m .

B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 212. — A V 10.

265. S C A R A C A S E L O R I S T R A T E N E G U L E S C U D I N P L O E Ş T I .
U N D E A L O C U I T Ţ A R U L R U S I E I , 1877.
F o t o g r a f i e , Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 12,5X17 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 213. — A V 11.

266. CASA I S T R A T E N E G U L E S C U D I N P L O E Ş T I , U N D E A
L O C U I T Ţ A R U L R U S I E I 1877.
F o t o g r a f i e , 16,5X13 c m . P u b l i c u l a ş t e a p t ă p e Ţ a r c â n d iese
în oraş.
B. A. B . I s t . m i l i t . N o . i n v . 209. — A V 7.

267. CASA I S T R A T E N E G U L E S C U D I N P L O E Ş T I , UNDE A

L O C U I T Ţ A R U L R U S I E I 1877.
F o t o g r a f i e , Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 13,5X9,5 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 210. — A V 8.

268. B A T E R I E R U S E A S C Ă LA S A T U L C O R A B I A , 1877.
F o t o g r a f i e , Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 24X13 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 219. — A V 17.

269. A R T I L E R I E R U S Ă L A D U N Ă R E , 1877.

F o t o g r . Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 26X14 c m .

B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 220. — A V 18.

270. A R T I L E R I E R U S Ă L A D U N Ă R E , 1877.
2 fotogr. Franz Duschek, B u c u r e ş t i , 22,5X11 ; 27X12 c m .
 WAN C. BACI LA

B. A. R. 1st. m i l i t . N o . i n v . 221—222. — A V 19—20.

271. A R M A T A R U S Ă L A D U N Ă R E , 1877.
F o t . Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 18,5X12,5 c m .
E s t e o m i c ă t r u p ă de c a v a l e r i e .
B. A. R. 1st. m i l i t . N o . i n v . 223. — A V 21.

272. A R M A T A R U S Ă P E M A L U L D U N Ă R I I , 1877.

F o t . Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 18,5X12,5 c m .

Este u n g r u p de infanterişti Ruşi.
B. A. R. 1st. m i l i t . N o . i n v . 224. — A V 22.

273. P O D U L D E L A Z I M N I C E A - Ş I S T O V , 1877.

3 fot. Franz Duschek. Bucureşti, 19X11,5; 19X10,5;

18,5X12 c m .
B. A. R. 1st. m i l i t . No. i n v . 183, 186, 192. — A IV 43,
46, 52.

274. A R M A T A R U S Ă L A ' D U N Ă R E , 1877.

F o t . Franz Duschek, B u c u r e ş t i , 18X11,5 c m .
B. A. R. 1st. m i l i t . N o . i n v . 185. — A IV 45.

275. T R E C E R E A DUNĂRII DE RUŞI INTRE ZIMNICEA-

Ş I S T O V 1877.
F o t o g r a f i e , 19X12,5 c m .
B. A. R. 1st. m i l i t . No. i n v . 181. — A IV 44.

276. A R T I L E R I E R U S Ă LA D U N Ă R E , 1877.
F o t o g r a f i e , 27X13,5 c m .
B. A. R. 1st. m i l i t . No. i n v . 190. — IV 50.

277. D O M N I T O R U L CAROL I LA GORNI S T U D E N , 1877.

a) L a r e ş e d i n ţ a Ţ a r u l u i R u s i e i , l a G o r n i S t u d e n (Bul­
g a r i a ) , afară, pe prispă, s u n t Ţ a r u l Rusiei, Domnitorul Carol
I, M a r e l e D u c e Nicolae, M a r e l e D u c e Alexe şi G e n e r a l u l M i l u i -
t i n . Toţi s t a u în picioare, a f a r ă de Ţ a r , care stă pe o bancă.
L â n g ă el u n c â n e î n f a ţ a u ş i i . F o t o g r a f i e 16,5X11 c m .
B. A. R.Ist. m i l i t . No. i n v . 479. — B X 1.

b) A c e e a ş i s c e n ă , n u m a i c ă î n d r e p t u l u ş i i s t ă î n p i c i o a r e
M a r e l e D u c e Nicolae, l â n g ă el Ţ a r u l , p e b a n c ă , a p o i D o m n i t o ­
r u l C a r o l I, G e n e r a l u l M i l u i t i n şi a l ţ i ofiţeri î n p i c i o a r e .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 269>

F o t o g r a f i e 16,5X11 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 480. — B X 2.
c) Aceeaşi s c e n ă , d a r m a i c o m p l e t ă ca l a b). Ţ a r u l R u ­
siei s t ă p e o b a n c ă , î n s t â n g a l u i î n p i c i o a r e este M a r e l e Duce-
Nicolae, î n d r e a p t a Ţ a r u l u i s u n t : D o m n i t o r u l C a r o l I a l R o ­
m â n i e i , g e n e r a l u l M i l u i t i n , M a r e l e D u c e Alexe, a p o i u n
g r u p de ofiţeri r u ş i , p r i n t r e c a r i s u n t : g e n e r a l u l I g n a t i e f ,
T e o d o r V ă c ă r e s c u , C o n s t a n t i n B l a r e m b e r g şi p r e f e c t u l C h i r i -
ţ e s c u . D o m n i t o r u l C a r o l I este î n p i c i o a r e , r e z e m a t d e s a b i e , cu.
c h i p i u l a l b î n m â n a s t â n g a şi c u d e c o r a ţ i i pe p i e p t .
F o t o g r a f i e , 18X11,5 c m . Franz Duschek, Bucureşti.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 107. — A I I I 18.

278. O F I Ţ E R I R U Ş I Ş I R O M Â N I I N C U R T E A R E Ş E D I N Ţ E I
Ţ A R U L U I L A GORNT S T U D E N , 1877.
F o t o g r . Franz Duschek. B u c u r e ş t i , 18X12 c m .
E s t e p a r t e a d e l a p o a r t ă a g r u p u l u i d e l a No. 277 c.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 177. — A IV 37.

279. R E V I S T A T R U P E L O R I N P R E Z E N Ţ A D O M N I T O R U L U I
C A R O L I, Ţ A R U L U I R U S I E I , A L E X A N D R U I I , M A R E L U I
DUCE NICOLAE, P R I N Ţ U L U I DE BATENBERG ŞI ALŢII,
1877.
Fotogr. Serv. Sanitar al Armatei. Bucureşti, 24X13 cm.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 487. — B X 9.

280. S E R V I C I U L D I V I N F Ă C U T I N P R E Z E N Ţ A - D O M N I T O R U ­
L U I CAROL I AL ROMÂNIEI P E C Â M P I I L E B U L G A R I E I ,
1877.
Fotogr. Serviciul Sanitar al Armatei, B u c u r e ş t i , 23X14 c m .
I n f a ţ ă este o m a s ă c u l u m â n ă r i , şi o c r u c e , î n d r e a p t a
p a t r u p r e o ţ i . I n f a ţ a m e s e i , D o m n i t o r u l C a r o l I cu ofiţeri s u ­
periori, în s t â n g a lui, generalul Davila.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 494. — B X 16.

281. T E D E U M P E C Â M P I I L E B U L G A R I E I , 1877.
F o t . Frantz Duschek. B u c u r e ş t i , 19X19,5 c m .
S u b u m b r a r se a f l ă Ţ a r u l R u s i e i , D o m n i t o r u l C a r o l I ş i
s u i t a lor.
B. R. I s t . m i l i t . N o . inv. 182. — A I V 42.

282. A T A C U L O P A N E S U L U I . 28 N O E M V R I E 1877.
H e l i o g r a v u r ă 32X15 c m . d u p ă o p i c t u r ă d e G r i g o r e s c u .
I n f a n t e r i a şi a r t i l e r i a r o m â n ă i a u poziţie de a t a c l a O p a -
nez contra Turcilor.
270 IOAN C. DACILĂ

Grigoresco p i n x t . Heliogr. Dujardin. I m p . eh. Chardon

aine. Paris.
B. A. R. Ist. railit. No. i n v . 634. — G X I V 20.

£83. A L A R M A . R A H O V A 9 N O E M V R I E 1877.
Heliotipie, 17X29,5 cm.
U n dorobanţ, cu p u ş c a pe u m ă r d ă a l a r m a d i n g o a r n ă , î n
f u n d se vede l a g ă r u l cu c o r t u r i şi m i ş c a r e a d i n l a g ă r . Grigo
resco p i n x i t . H e l i o t y p i e J. Lowy. i
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 635. — C X I V 21.

284. C A R T I E R U L M. S. D O M N I T O R U L U I C A R O L I L A
P O I A N A , 1877.
F o t . Serviciul Sanitar al Armatei. 25X19 c m .
D o m n i t o r u l C a r o l I î m p r e u n ă cu ofiţeri p e p r i d v o r u l u n e i
•case d e l a P o i a n a (Oltenia,), l â n g ă el I o a n C. B r ă t i a n u , l a s c a r ă
d o i j a n d a r m i de g a r d ă şi p a t r u ofiveri. F a c e p a r t e d i n t r ' o se­
r i e de fotografii a p ă r u t e în 1877, Armata Română. Suvenir din
Resbelul 1877—78.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 615. — C. XIV 1.

285. T R A N S P O R T D E P R O V I S I U N I I N B U L G A R I A , 1877.
I l e l i o g r a v u r ă 33X14 c m .
S u n t c a r e t r a s e de boi, p ă z i t e de c ă l ă r a ş i , pe u n c â m p p l i n
d e a p ă . E s t e d u p ă u n t a b l o u de G r i g o r e s c u .
Grigoresco p i n x t . H e l i o g r . Dujardin. I m p . Ch. Chardon aine.
Paris.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 627. — C X I V 13.

286. Ş A R J A E S C A D R O N U L U I D E C Ă L Ă R A Ş I DE G O R J ( D I N
R E G . 2) C O M A N D A T D E C Ă P I T A N U L G E O R G E L E C A L A
V A D I N . 1877 O C T O M V R I E 18.
F o t o g r a f i e , 36X18 c m . d u p ă t a b l o u l p i c t o r u l u i Obedeanu,
a f l a t î n p o s e s i u n e a M a r c h i s e i de Belloy.
Ş a r j a s'a f ă c u t c o n t r a N i z a m i l o r t u r c i a d ă p o s t i ţ i î n t r e vii­
le d e l a s a t u l V a d i n . I n p l a n u l I se vede c ă p i t a n u l G e o r g e L e c a
p e u n cal a l b u r m a t de c ă l ă r a ş i , c a r i ş a r j e a z ă pe T u r c i , î n p l a ­
n u l II este S e r g e n t u l M a j o r al e s c a d r o n u l u i u c i s î n l u p t ă de u n
1
glonţ ).
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 502. — B X 24.
J
) R e l a t i v l a b i o g r a f i a l u i George L e c a şi a s u p r a ş a r j e i d e l a
V a d i n , vezi „ R e v i s t a L i t e r a r ă " No. 34 d i n 10 Dec. 1899, p a g . 540,
TVIaiorul G h e o r g h e L e c a de Colonel G. B o t e a n u .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 271

287. S E N T I N E L A .
H e l i o g r a v u r ă , 17X30,5 c m .
U n d o r o b a n ţ d e p a z ă cu p u ş c a p e u m ă r . Grigoresco pinxt.
H e l i o g . Dujaardin. I m p . ch. Chardon ainc. P a r i s .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 628. — C X I V 14.

288. S P I O N U . V E R B I T Z A 28 A U G U S T 1877.
. H e l i o t y p i e , 32,5X18 c m .
O l u p t ă p e u n c â m p î n t r e u n c ă l ă r a ş r o m â n şi u n c ă l ă r e ţ
t u r c , c a r e t r a g e c u r e v o l v e r u l , d a r este isbit de s a b i a c ă l ă r a ­
şului. In fund u n călăraş vine în ajutor.
H e l i o t i p i e d u p ă o p i c t u r ă de G r i g o r e s c u . Grigoresco pinxt.
H e l i o t y p i e I. Lăwy.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 629. — C X I V 15.

289. O V E D E T Ă . R A H O V A 9 N O E M V R I E 1877.
H e l i o t i p i e 18,5X25 c m .
U n c ă l ă r a ş s t ă de p a z ă , î n f u n d a l ţ i doi. E s t e d u p ă o p i c ­
t u r ă d e G r i g o r e s c u . Grigoresco p i n x t . H e l i o t y p i e J. Lăwy.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 630. — C X I V 16.

290. O R E C U N O A Ş T E R E . V E R B I T Z A 1877.
H e l i o t i p i e 32X32 c m . d u p ă o p i c t u r ă de G r i g o r e s c u .
I n t r ' u n p o s t de o b s e r v a ţ i e , d o i c ă l ă r a ş i a ş t e a p t ă pe
•celalt c a m a r a d . Grigoresco pinxt. Heliotypie / . Lăwy.
B. A. R. Ist. m i l i t . N o . i n v . 631. — C X I I I 17.

291. L A S M Â R D A N . 12 I A N U A R I E 1878.
Heliotipie 32,5X20 c m . d u p ă o p i c t u r ă de G r i g o r e s c u .
E s t e o l u p t ă c o r p l a c o r p î n t r e R o m â n i şi T u r c i . Grigo­
resco p i n x t . H e l i o t y p i e J. Lăwy.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 632. — C X I V 18 ; D XX 5 ( F o ­
tografie cu iscălitura lui Grigorescu).

292. C O R T D E O P E R A Ţ I E L A G R I V I Ţ A . 1877.
F o t o g r a f i e 25X13 c m .
I n f a ţ a c o r t u l u i , î n m i j l o c u l m a i m u l t o r ofiţeri m e d i c i , se
• v e d e g e n e r a l u l Dr. D a v i l a .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 127. — A I I I 38.

293. T H E S O R T I E F R O M P L E V N A . D E C r . 10. 1877.'

F o t o g r a f i e , 33X22,5 c m . d u p ă o p i c t u r ă , n u m e l e pictorului
lipseşte.
272 IOAN C. BACILA

Repi'ezintă ieşirea Turcilor din P l e v n a s u b c o m a n d a lui

O s m a n P a ş a şi r ă n i r e a l u i .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. inv. 496. — B X 18.

294. B O M B A R D A R E A V I D I N U L U I . 1877.
1
F o t o g r a f i e ) F. Mdndy. B u c u r e ş t i 44X30 c m . d u p ă o p i c ­
t u r ă . N u m e l e pictorului lipseşte.
D o m n i t o r u l C a r o l I l a C a l a f a t , u r c a t p e o m o v i l ă l â n g ă o-
b a t e r i e de t u n u r i , d ă s e m n a l u l p e n t r u b o m b a r d a r e a V i d i n u l u i .
A p r o a p e de el e x p l o d e a z ă o b o m b ă , pe c a r e o s a l u t ă p r i n r i d i ­
c a r e a c h i p i u l u i s p u n â n d „Asta-i m u z i c a ce-mi p l a c e " .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 618. — C XIV 4.

2
295. L U P T A D E L A P L E V N A ) .

F o t o g r a f i e 39X24 c m .
A r a t ă luptele din j u r u l Plevnei. In s t â n g a Domnitorul C a ­
rol cu S t a t u l M a j o r p r i m e ş t e a n u n ţ a r e a c a p i t u l ă r i i P l e v n e i d e l a
g e n e r a l u l Cerkez. I n d r e a p t a i n f a n t e r i a m e r g e l a a t a c , în f u n d
l u p t ă pe d e a l u r i . F o t o g r a f i a este l u a t ă de pe o p i c t u r ă de Iohn
Schnrnberg 1878.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 617. — C X I V 3.

296. C A P I T U L A R E A P L E V N E I .

F o t o g r a f i e , 29X20,5 cm., d u p ă o p i c t u r ă .
E s t e o v a r i a n t ă a s c e n e i de s u s .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 129. — A I I I 40.
Ist. m i l i t . No. inv. 811—817. — D XX 1—7.

297. C Ă D E R E A P L E V N E I . 28 N O E M V R I E 1877. D O M N I T O R U L ,
C A R O L I F E L I C I T Ă P E O S M A N P A Ş A P E N T R U E R O I C A SA
RESISTENŢĂ.

F o t o g r a f i e , 45,5X27 cm., d u p ă o p i c t u r ă de Kaiser. Scena

arată m o m e n t u l c â n d D o m n i t o r u l C a r o l I felicită pe Osman

') M a i este o fotografie a cestei scene, d a r m a i m i c ă . 2 8 X 2 0

c m . B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 128. — A I I I 39. O v a r i a n t ă a
a c e s t e i scene, este t o t o fotografie 30X20 cm., î n s ă D o m n i t o r u l
C a r o l n u îşi r i d i c ă c h i p i u l l a e x p l o z i a b o m b e i . B. A. R. I s t .
1
mili! . M a p a B.
2
) A s u p r a l u p t e l o r d e l a P l e v n a şi c a p i t u l a r e a l u i O s m a n
P a ş a , m a i sunt. c â t e v a l i t o g r a f i i şi c r o m o l i t o g r a f i i 67X48 c m .
d a r n u s u n t l u a t e Ia f a ţ a l o c u l u i , ci d u p ă a l t e t a b l o u r i .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR -¿7$

P a ş a , r ă n i t şi s t ă î n t r ă s u r ă . I n d r e a p t a este s u i t a D o m n i t o r u ­
l u i şi d o r o b a n ţ i , î n s t â n g a c ă l ă r a ş i .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 625,626. — C X I V 11, 12,

£98. C Ă P I T A N R O M Â N I N V A L I D D I N R Ă S B O I U L 1877—78.
F o t o g r a f i e , 17,5X23 c m . B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 108. —
A I I I 19.

299. R Ă N I Ţ I I D E L A G R I V I Ţ A . 30 A U G U S T 1877.
F o t o g r a f i e , Serviciul Sanitar al Armatei. B u c a r e s t . 23,5X10,5>
cm.
S u n t r ă n i ţ i p e t ă r g i , î n f a ţ a u n u i c o r t s a n i t a r , l a spatele*
l o r s u n t s o l d a ţ i s a n i t a r i , Dr. D a v i l a şi a l ţ i d o c t o r i .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 495. — B X 17 ; A X V I I I , 22.

300. C A D A V R E D E T U R C I I N P L E V N A . 1877.
F o t . F. Duschek. B u c a r e s t , 19X12,5 c m . 4
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 121. — A I I I 32.

301. P R I Z O N I E R I T U R C I M U N C I N D I N G R Ă D I N A D E L A CO-
T R O C E N I 1877—78.
F o t o g r a f i e , F. Duschek. B u c a r e s t , 18,5X13,5 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 215. — A V 13.

302. D E F I L A R E A P R I M I L O R P R I S O N I E R I D I N P L E V N A
Î N A I N T E A A. S. R. CAROL I.
1
H e l i o g r a v u r ă 31,5X15,5 cm., d u p ă o p i c t u r ă d e G r i g o r e s c u ) .
Domnitorul Carol I înconjurat de suita sa priveşte trecerea p r i ­
z o n i e r i l o r t u r c i e s c o r t a ţ i de c ă l ă r a ş i , (irigoresco pinxt. Heliog.
Dujardin. I m p . eh, Chardon ain6. P a r i s .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 633. — C XIV 19.

303. V E D E R E A P L E V N E I . 1877—78.
3 fotografii [Fr. Duschek] 20X8,5 cm.; 19,5X10 cm.;
20X8,5 c m .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 216—218. — A V 14—16.
304. H O R Ă LA B I E L A D U P Ă C Ă D E R E A P L E V N E I , 1877.
2 fotografii, F. Duschek, B u c u r e ş t i , 17,5X12 c m . ; 12X17,5*
cm.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 142—143. — A IV 2—3.
4
) E s t e şi o l i t o g r a f i e , 23,5X9,5 c m . B. A. R. Ist. m i l i t . No_
i n v . 131. — A I I I 42.
Anuarul Inst. de ist. 18
 274 10AN C. BACILĂ

305. Ş O S E A U A D I N P L E V N A S P R E S O F I A (LOCUL C E L
MARE DE LUPTĂ).
F o t o g r a f i e , 23X17 c m . B . A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 95. —
A I I I 6.

306. C Â R C I U M A D E L A V I D I N I N C A R E A F O S T Ţ I N U T P R I S O -
N I E R (?) OSMAN P A Ş A . ( P A R T E A D I N A P O I ) .
1
2 f o t o g r a f i i ) 23X17 c m .
C â r c i u m a este a ş e z a t a l a m a l u l r â u l u i Vid, î n d r e a p t a e s t e
ş o s e a u a c a r e m e r g e s p r e Sofia, î n f u n d d e a l u r i l e .
B. A. R. I s t . . m i l i t . N o . i n v . 96—97. — A I I I 7—8.

307. C A P I T U L A R E A P L E V N E I .
F o t o g r a f i e , 44X30 cm., d u p ă o p i c t u r ă .
Domnitorul Carol înconjurat de Statul Major conduce l u p t a
l a a t a c u l P l e v n e i , î n d r e a p t a , b a t a l i o a n e l e m e r g la. a t a c . Gene­
r a l u l Cerchez a n u n ţ ă Domnitorului c a p i t u l a r e a Plevnei.
B . A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 619. — C X I I I 5.

308. D R A P E L U L L U A T D E L A T U R C I I N Z I U A D E 30 A U G U S T
1877 D E S O L D A T U L G R I G O R I E I O A N D I N B A T A L I O N U L A L
2-lea D E V Â N Ă T O R I , P R E Z E N T A T M. S. D O M N I T O R U L U I R O ­
MÂNILOR LA CARTIERUL SĂU GENERAL DELA PORADIM
DE MAIORUL CANDIANO-POPESCU.
2
F o t . 51X32 cm., d u p ă o p i c t u r ă de Kaiser ).
Maiorul Candiano-Popescu, însoţit de doi soldaţi, î n c h i n ă
l a p i c i o a r e l e D o m n i t o r u l u i , f i i n d d e f a ţ ă S t a t u l M a j o r şi Ţ a r u l
Rusiei, steagul l u a t dela Turci la Griviţa. I n acest tablou, figura
Domnitorului Carol n u s e a m ă n ă cu figura cunoscută.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 621. — C X I V 7.

309. B A T A L I O N U L A L H - l e a D E V Â N Ă T O R I S U B C O M A N D A
MAIORULUI CANDIANO-POPESCU, LA ASALTUL ŞI LUAREA
R E D U T E I G R I V I Ţ A , I N Z I U A D E 30 A U G U S T , 1877.
F o t o g r a f i e , 41X29,5 cm., f ă c u t ă î n S t a b i l , fotogr. Szbllbsy.
3
B u c u r e ş t i , d u p ă o p i c t u r ă de Kaiser ).
B. A. R . I s t . m i l i t . N o . i n v . 501. — B X 23.

*) F o t o g r a f i i l e s u n t f ă c u t e p r i n c. 1890, d a r şi ele t r e c l a a-
n u l 1877, p e n t r u - c ă d i n p o z i ţ i a l o c u l u i n u s'a s c h i m b a t n i m i c .
2
) M a i este o fotografie, 39,5X24 cm., d u p ă o p i c t u r ă . E s t e
a c e i a ş i s c e n ă . B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 503. — B X 25.
3
) M a i este o fotografie, 38,5X22 cm., d u p ă o p i c t u r ă . E s t e
aceiaşi scenă.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 275

Scena înfăţişează n ă v a l a Românilor în redută, unde b a t

pe Turci.
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 622 — C X I V 8.

1900.
310. B I S T R I Ţ A (TRANSILVANIA).

Diferite v e d e r i a l e î n t ă r i t u r i l o r o r a ş u l u i Bistriţa.
1. H o l z g ă s s e r t h o r .
F o t o t i p i e , 22X16 c m . N a c h e i n e m Bild v o n Konnerth.

2. F a s s b i n d e r t u r m i n B i s t r i t z .
F o t o t i p i e , 21,5X16 c m .
Toate aceste î n t ă r i t u r i ale o r a ş u l u i fac p a r t e d i n albu­
m u l l u i E m i l S i g e r u s Aus Alter Zeit 1900.

311. BRAŞOV.
Diferite v e d e r i d i n î n t ă r i t u r i l e c e t ă ţ i i B r a ş o v . T o a t e f a c
j t a r t e d i n a l b u m u l l u i E m i l S i g e r u s Aus Alter Zeit. 1900.
1. B e f e s t i g u n g s t ü r m e i n K r o n s t a d t .
F o t o t i p i e , 21,5X16 c m . J. Schüller & Sohn.
2. R i e m e r b a s t e i .
F o t o t i p i e , 21,5X16 c m . Schuller & Sohn.
3. S c h l o s s i n K r o n s t a d t .
F o t o t i p i e , 21,5X16 c m . J. Schüller & Sohn.
4. Die G r a f t i n K r o n s t a d t .
F o t o t i p i e , 2 1 X 1 5 c m . Dr. R. Büttner.
Dă o parte d i n zidul cetăţii Braşov.
5. W e b e r b a s t e i i n K r o n s t a d t .
F o t o t i p i e , 22X16 c m . ; J. Schuller & Sohn.
6. S c h w a r z g ä s s e r t h o r .
2 F o t o t i p i i 21,5X16 c m . ; J. Schuller & Sohn.
7. L e d e r b a s t e i .
F o t o t i p i e , 22X16 c m . ; J. Schuller & Sohn.
8. W e i s s e r T u r m i n K r o n s t a d t .
F o t o t i p i e , 16X21,5 c m . ; J. Schüller & Sohn.

312. B U R G ROSENAU.
F o t o t i p i e , 20,5X13,5 c m . ; J. Schuller & Sohn K r o n s t a d t
D ă v e d e r e a s a t u l u i şi a c e t ă ţ i i R â ş n o v , î n t ă r i t ă c u z i d u r i
•şi a ş e z a t ă p e u n d e a l . D e d e s u b t este o e x p l i c a ţ i e a s u p r a ce­
t ă ţ i i . F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i Emil Sigerus I I I A u f l a g e . L i e ­
f e r u n g 7. 1900. .
18*
276 IVAN C. BACILA

313. S E B E Ş .

Diferite v e d e r i a l î n t ă r i t u r i l o r d i n o r a ş u l S e b e ţ .
1. B e f e s t i g u n g s t u r m i n M ü h l b a c h .
2 F o t o t i p i i , 16X11,5 c m . ; L. Strobel ; 16X21,5 c m .
Toate aceste î n t ă r i t u r i ale o r a ş u l u i fac p a r t e d i n albu­
m u l l u i E m i l S i g e r u s Aus Alter Zeit, 1900.

314 S I B I I U .

Diferite v e d e r i d i n î n t ă r i t u r i l e o r a ş u l u i S i b i i u :
1. T o p f e r t u r m i n H e r m a n n s t a d t .
F o t o t i p i e , 1 6 X 1 1 c m . ; Emil Fischer.
F o t o t i p i e , 1 6 X 2 1 c m . ; N a c h e i n e m A q u a r e l l v. R. Krabs^
Vederea u n u i t u r n din întăriturile Sibiului.
2. D a s E l i s a b e t h t h o r .
F o t o t i p i e , 16X21 c m . ; N a c h e i n e m A q u a r e l l v. R. Krabs.
F o t o t i p i e , 16X20 c m . N a c h e i n e m A q u a r e l l e v o n / . Böbel.
3. B u r g e r t h o r - T h u r m .
F o t o t i p i e , 21X12,5 c m . N a c h e i n e r Oelskizze v o n Fritz-
Schullerus.
4. H e l t a u e r t h o r . t

F o t o t i p i e , 16X20 c m . N a c h e i n e m A q u a r e l l e v o n J. BöbeL.
5. S a g t h o r .
F o t o t i p i e , 16X20 c m . N a c h e i n e m A q u a r e l l e v o n / . Böbel..
6. L e d e r e r t u r m .
F o t o t i p i e 21,5X16 c m . Fr. Auner.
7. S o l d i s c h b a s t e i .
F o t o t i p i e , 16X21,5 c m . R. Springer.
Befestigungstürme.
F o t o t i p i e , 16X22 c m . G. Theis.
9. P e m p f l i n g e r g a s s e .
F o t o t i p i e , 16X21,5 c m . Fr. Auner.
1
A r a t ă m a r g i n e a z i d u l u i c e t ă ţ i i , s p r i j i n i t de c o n t r a f o r t u r i
cu a r c a d e .
Toate aceste vederi fac p a r t e d i n a l b u m u l l u i E m i l S i ­
g e r u s Aus Alter Zeit, 1900.

1905.
315. C A S T E L U L V A I D A - H U N I A D (TRANSILVANIA).

F o t o t i p i e , 21X15 c m .
D ă v e d e r e a c a s t e l u l u i cu z i d u r i l e .
Face parte din albumul lui Emil Sigerus Prin Transil­
vania, 1905.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 277

1906.
316. L E S T E N U E S D E L ' A R M E E R O U M A I N E . [ C . 1906].

1 v o l u m o b l o n g (33,5X24,5 cm.) f ă r ă l o c şi a n . [c. 1906].

R e p r o d u c e î n cele 13 p l a n ş e , f r u m o s c o l o r a t e , u n i f o r m e
m i l i t a r e r o m â n e ş t i d e l a s o l d a t p â n ă l a g e n e r a l şi d i n d i f e r i t e
a r m e . S u n t r e p r o d u s e şi s t e a g u r i , a r m e şi m e d a l i i . T o a t e s u n t
d i n a n u l c. 1906.

1910.
317. D E R R O T E TURM.

F o t o t i p i e , 20X11,5 c m . G. Theis. Hermannstadt.

V e d e r e a î n t ă r i t u r i i T u r n u l R o ş u l â n g ă Olt. D e d e s u b t e s t e
o notiţă a s u p r a acestei î n t ă r i t u r i .
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i Emil Sig-erus, III Auflage.
L i e f e r u n g 10, a n u l 1910.

318. D I E TORZRURG.

F o t o t i p i e , 2 0 X 1 3 c m . I. Schuller & Sohn. Kronstadt.

D ă v e d e r e a c a s t e l u l u i R r a n de l â n g ă B r a ş o v .
F a c e p a r t e d i n a l b u m u l l u i Emil Sigerus, III Auflage.
L i e f e r u n g 8, a n u l 1910.

Steaguri şt arme româneşti.

319. S T E A G U L L U I Ş T E F A N C E L M A R E , A F L Ă T O R L A M U N ­
T E L E A T H O S , M Ă N Ă S T I R E A Z O G R A P H O S , 1901.

F o t o g r a f i e , d u p ă a l t ă fotografie, c a r e se g ă s e ş t e î n m u ­
z e u l m ă n ă s t i r i i S i n a i a , 16,5X19,5 c m .
S t e a g u l a r e f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă (80 cm.) şi a r e c u -
s u n t c h i p u l s f â n t u l u i G h e o r g h e , ş e z â n d pe t r o n , cu p i c i o a r e l e pe
u n b a l a u r c u t r e i c a p e t e (1 î n f a ţ ă şi d o u ă m a i m i c i l a c o a d ă ) .
P e c a p s f â n t u l a r e o c o r o a n ă cu 9 c o l ţ u r i , î n m â n a d r e a p t ă
a r e s a b i a î n c l i n a t ă pe p i e p t şi cu s t â n g a ţ i n e v â r f u l s ă b i e i ;
d o i î n g e r i — u n u l l a d r e a p t a a r e î n m â n ă o s a b i e şi a l t u l l a
s t â n g a ţ i n e u n s c u t — îi p u n c o r o a n a p e c a p . D e o p a r t e şi de
a l t a a feţii este i n s c r i p ţ i a s l a v o n e a s c ă :

r c><\ ncproic ca o Kana^Kc

De j u r î m p r e j u r u l s t e a g u l u i este o i n s c r i p ţ i e s l a v o n ă ,
c a r e î n s e m n e a z ă pe r o m â n e ş t e : ,,0 l u p t ă t o r u l e şi b i r u i t o -
a-ule m a r e G h e o r g h e , î n n e v o i şi î n n e n o r o c i r i g r a b n i c a j u -
278 IOAN C. BACILA

t ă t o r şi c a l d s p r i j i n i t o r , i a r celor î n t r i s t a ţ i b u c u r i e n e s p u s ă , ,
p r i m e ş t e -dela n o i a c e a s t ă r u g ă m i n t e a s m e r i t u l u i t ă u r o b , a-
D o m n u l u i I o a n Ş t e f a n Voevod, d i n m i l a l u i D u m n e z e u D o m n
a l ţ ă r i i M o l d o v e i ; păzeşte-1 p e el n e a t i n s , î n l u m e a a c e a s t a
şi în c e a de a p o i , p r i n r u g ă c i u n i l e celor ce te c i n s t e s c pe t i n e ;
c a s ă t e p r e a m ă r i m p e t i n e î n veci a m i n . Şi a f ă c u t - o a c e a s t a
în a n u l 7008, î n a l 43-lea a n a l d o m n i e i s a l e " .
A c e s t s t e a g a fost d ă r u i t de Ş t e f a n cel M a r e m ă n ă s t i r i i
Z o g r o p h o s d e l a M u n t e l e A t h o s , î n a n u l 1500 ; e r a de a t l a s r o ş u
1
şi c u s u t cu fir de a r g i n t ) , d a r a t l a s u l î n v e c h i n d u - s e a fost
2
pe u r m ă înlocuit cu catifea a l b a s t r ă ) .
S t e a g u l a s t a t l a M u n t e l e A t h o s p â n ă î n a n u l 1917, c â n d
a fost d u s l a P a r i s şi a p o i l a B u c u r e ş t i .
C e a d i n t â i f o t o g r a f i e a a c e s t u i s t e a g s'a f ă c u t î n a n u l
1901 de p ă r i n t e l e T h e o d o s i e S o r o c e a n u , c a r e a d ă r u i t - o r e g e ­
l u i C a r o l cu î n s e m n a r e a : „ M u n t e l e A t h o s , s t e a g a l l u i Ş t e f a n
3
cel M a r e ) .
A s u p r a s t e a g u r i l o r l u i Ş t e f a n cel M a r e a f ă c u t o i n t e r e ­
s a n t ă c o m u n i c a r e la A c a d e m i a R o m â n ă , I o a n B o g d a n Două
steaguri ale lui Ştefan-cel-Mare din muntele Athos „ A n a l e l e A-
c a d e m i e i R o m â n e " . D e s b a t e r i l e , T o m u l XXIV (1901—1902) p a g .
90, u n d e d ă şi r e p r o d u c e r i l e s t e a g u r i l o r . T r a d u c e r e a i n s c r i p ţ i e i
s l a v o n e d i n p r e j u r u l s t e a g u l u i , a m l u a t - o d i n I. B o g d a n .
Pătârlăgeanu (Radu C ) , Călătorii în Macedonia, T h e s a l i a
şi M u n t e l e A t h o s . 1884, p a g . 113. A m i n t e ş t e de s t e a g u l l u i Ş t e ­
f a n cel M a r e . Teodor T. Burada, O călătorie la muntele Athos.
1884, p a g . 33, u n d e d ă i n s c r i p ţ i a s t e a g u l u i şi t r a d u c e r e a în
r o m â n e ş t e , î n s ă t r a d u c e r e a se d e o s e b e ş t e de a l u i I. B o g d a n .
N. Iorga, I s t o r i a a r m a t e i r o m â n e ş t i , 1910, p a g . 78, d ă t r a ­
ducerea inscripţiei.
Th. Capidan, op. c. d ă o r e p r o d u c e r e a s t e a g u l u i şi t r a ­
d u c e r e a i n s c r i p ţ i e i , c a r e se d e o s e b e ş t e de a l u i I. B o g d a n .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 772, — A X V I I I 35.

320. S T E A G U L L U I Ş T E F A N C E L M A R E , A F L Ă T O R L A M U N ­
T E L E ATHOS, MĂNĂSTIREA ZOGRAPHOS.

F o t o g r a f i e , d u p ă a l t ă fotografie, c a r e se g ă s e ş t e î n m u z e u l ,
m ă n ă s t i r i i S i n a i a , 16X28 c m .

1
) T e o d o r T. B u r a d a O călătorie la muntele Athos, 1884,
p a g . 33.
2
) T h . C a p i d a n , Steagul lui Ştefan cel Mare, „Cele t r e i C r i -
ş u r i " . O r a d e a M a r e . A n u l I I No. 10 (15 M a i u 1921) p a g . 309;-
3
) I n fotografie s'a r e p r o d u s şi s c r i s u l r e g e l u i C a r o l .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 279

Steagul are formă d r e p t u n g h i u l a r ă cu trei prelungiri jos,

Î m p o d o b i t e c u flori. I n m i j l o c u l s t e a g u l u i , c a r e este d r e p t u n ­
g h i u l a r , este c u s u t ă i c o a n a s f â n t u l u i G h e o r g h e c ă l a r e , înfi-
g â n d s u l i ţ a î n g u r a u n u i b a l a u r . I n f a ţ ă este o c e t a t e î n t ă r i t ă
c u z i d u r i şi o f i g u r ă î n c o r o n a t ă ; î n s t â n g a , o m â n ă îl b i n e c u ­
v â n t e a z ă . L a cele p a t r u c o l ţ u r i ale s t e a g u l u i este c â t e u n a r ­
h a n g h e l , a s e m e n e a şi l a p r e l u n g i r e a d i n m i j l o c a, p r a p o r u l u i .
De j u r î m p r e j u r u l s t e a g u l u i este o i n s c r i p ţ i e s l a v o n ă , c a r e
are u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e : „Biruitorule, m a r e mucenic Gheor­
g h e , r o a g ă p e C h r i s t o s D u m n e z e u s ă m â n t u i a s c ă sufletele n o a ­
s t r e , t u c a r e eşti m â n t u i t o r u l celor r o b i ţ i şi a p ă r ă t o r u l c e l o r
s ă r a c i , v i n d e c ă t o r u l celor n e p u t i n c i o ş i şi a l î m p ă r a ţ i l o r t o v a ­
r ă ş de l u p t ă " .
S t e a g u l a fost d ă r u i t de Ş t e f a n cel M a r e m ă n ă s t i r i i Z o -
graphos dela muntele Athos.
C e a d i n t â i fotografie a a c e s t u i s t e a g s'a f ă c u t î n a n u l
1901 de p ă r i n t e l e T h e o d o s i e S o r o c e a n u , c a r e a d ă r u i t - o î m ­
p r e u n ă cu c e a l a l t ă f o t o g r a f i e a s t e a g u l u i , R e g e l u i C a r o l p e
1
c a r e a s c r i s „ M u n t e l e A t h o s , s t e a g a l l u i Ş t e f a n cel M a r e ) " .
A s u p r a a c e s t u i s t e a g este c o m u n i c a r e a l u i I o n B o g d a n
Două steaguri ale lui Ştefan-cel-Mare din muntele Athos. „ A n a ­
lele A c a d e m i e i R o m â n e " . D e s b a t e r i l e . T o m u l X X I V (1901—1902),
p a g . 90 u n d e d ă şi r e p r o d u c e r e a s t e a g u l u i . T r a d u c e r e a i n s c r i p ­
ţ i e i s l a v o n e d i n p r e j u r u l s t e a g u l u i , a m l u a t - o d i n I. B o g d a n .
N. lorga, I s t o r i a a r m a t e i r o m â n e ş t i , 1910, p a g . 78, d ă t r a ­
ducerea inscripţiei.

321. S T E A G U L L U I I E R E M I A M O V I L A . 1601.

C r o m o l i t o g r a f i e , 9,5X5,7 c m .
S t e a g u l este de c o l o a r e r o ş i e şi m a r g i n i l e l a t e de c o l o a r e
g ă l b u e , î n m i j l o c este u n c e r c a l b cu o c r u c e s i m p l a a l b ă d e a ­
s u p r a , în m i j l o c u l c e r c u l u i este u n c a o de bou, a l b . cu s t e a u a
î n t r e c o a r n e ; d e o p a r t e şi de a l t a a c o a r n e l o r este c â t e o l u n ă .
I n colţul d r e p t a l s t e a g u l u i r o ş u , este o i n s c r i p ţ i e cu l i t e r e ci-
2
r i l i c e ) . S t e a g u l e s t e b ă t u t p e u n b ă ţ (16,2 cm.), l o c u l u n d e
ţ i n e cu m â n a m a i a d â n c i t . D e a s u p r a b ă ţ u l u i a r e u n glob r o ­
t u n d cu u n c i u c u r a l b a s t r u .

*) I n f o t o g r a f i e s'a r e p r o d u s şi s c r i s u l R e g e l u i C a r o l .
2
) I n i n s c r i p ţ i e s a r p u t e a ceti lo leremia Movilă Voevod,
r e s t u l n u se p o a t e ceti, p e n t r u - c ă d e s e n a t o r u l d i n 1601 a c o p i a t
r ă u forma literelor.
280 JUAN C. BACILA

A c e s t s t e a g a fost l u a t de M i h a i u V i t e a z u l î n l u p t a d e l a
G o r & s l ă u , M a r t i e 1601 şi r e p r o d u s — î m p r e u n ă cu a l t e s t e a ­
g u r i — de u n a r t i s t al C u r ţ i i i m p e r i a l e d i n V i e n a s a u P r a g a .
D e s e n u r i l e s u n t f ă c u t e î n colori. D u p ă d e s e n u r i l e a r t i s t u ­
l u i le-a r e p r o d u s Mika Sdndor î n c a r t e a s a Weiss Mihdly 1893,
p i . I No. 2.

322. STEAGURI ROMÂNEŞTI DELA RADU ŞERBAN (1601).

„ D u e a l t r e B a n d i e r e g r a n d i del P a e s e , t e n u t e , e s t i m a t e
m i r a c u l o s e che R a d u l o s ' h a v e a f a t t o p o r t a r e i n n a n z i , L u n a , di
•candido D a m a s c o , o v ' e r a p e n n e l e g g i a t o u n corvo, con croce d u ­
p l i c a t a , e S t e l l a v e r m i g l i a i n b o c c a , s t a n t e s o p r a v e r d e Gine­
p r o ; l ' a l t r a d i s a n g u i g n o colore, o v ' e r a d i p i n t a v i r g i n e a t e s t a
d i v e n u s t a D o n z e l l a con b e l l i s s i m i gieroglifici

323. S T E A G R O M Â N E S C D I N 1664.

S t e a g u l l u i G r i g o r i e G h e o r g h e G h i c a şi G h e o r g h e D u c a .
„ T u t t e le b a n d i e r e , t a n t o d e ' V a l l l a c c h i , c o m e de M o l d a v i ,
h a v e v a n o c r o c i r o s s e e b i a n c h e , con m o l t e f i g u r e di S. Georgio,
l a coronatione della M a d o n n a s a n t i s s i m a , la m o s t r a n z a con
2
l'hostia p o r t a t a degl'angeli ) ' \

324. S T E A G U R I R O M Â N E Ş T I D I N V E A C U L 17 I N BELGRAD.

I n m u z e u l d i n B e l g r a d se g ă s e s c d o u ă s t e a g u r i r o m â n e ş t i ,
p r o b a b i l d i n t i m p u l l u i R a d u M i h n e a , p e n t r u - c ă p e u n u l se
g ă s e ş t e i n s c r i p ţ i a lo Mihail Voevod. A s u p r a a c e s t o r d o u ă s t e a ­
g u r i a a t r a s a t e n ţ i a D r . C. I. I s t r a t i î n t r ' o l u c r a r e Macedonia,
B u c u r e ş t i 1911, p a g . 19 şi p l a n ş e l e . I n p l a n ş e d ă şi d e s e n u r i l e
acestor două steaguri :
1. S t e a g de c o l o a r e g a l b e n ă , d r e p t u n g h i u l a r , î n p a r t e a d e
j o s d e s p ă r ţ i t î n t r e i p ă r ţ i . I n m i j l o c a r e o c r u c e şi î n d r e a p t a
c r u c i i este o c o r o a n ă cu 5 c o l ţ u r i . D e s e n 5 X 6 c m .
2. S t e a g d r e p t u n g h i u l a r , de c o l o a r e r o ş i e cu o c o r o a n ă î n
m i j l o c î n p a r t e a de s u s ; m a i jos, l a s t â n g a , este o i c o a n ă o-
v a l ă r e p r e z e n t â n d u n sfânt ; în dreapta, în l u n g i m e a steagu­
l u i , s u n t d o u ă r â n d u r i de s c r i e r e cirilică, p e c a r e se ceteşte Io
Mihail Voevod.

l
) C i r o S p o n t o n i , Hisioria della Transilvania. V e n e ţ i a , 1638,
p a g . 247.
'<) N. I o r g a , Acte şi fragmente I, p a g . 260.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 281

3 2 5 . S T E A G U L L U I M I H N E A VODĂ R A D U L I N M U Z E U L I S ­
TORIC DIN BELGRAD.
D-l N . I o r g a a f ă c u t o c o m u n i c a r e l a A c a d e m i a R o m â n ă
1
a s u p r a acestui s t e a g ) . Descrierea acestui steag o d a u după
d-l N . I o r g a . „ S t e a g u l a v e a 139 c m . X 105 c m . (145 c m . c u
c i u c u r i de a c e i a ş i c o l o a r e ) , este d e c o l o a r e mowre, r o ş i e - v i ş i n i e
cu a p e . I n t r e s o a r e l e şi l u n a s t a u l i t e r i l e . M a i j o s d e o p a r t e şi
d e a l t a s e î n ş i r ă 12 stele î n s t â n g a , 5 î n d r e a p t a , c a r i
s e u n e s c j o s p r i n a l t e t r e i stele. S t e m a î n f ă ţ i ş e a z ă î n t â i u o m a i
m a r e coroană, apoi o alta m a i m i c ă peste capetele u n u i v u l t u r
b i z a n t i n s p r i j i n i t d e lei c u g u r a c ă s c a t ă , i a r j o s p e n e l e cozii s e
a f l ă î n t r e cele d o u ă c h i p u r i î m p ă r ă t e ş t i .
,La d r e a p t a , s p r e s u l i ţ ă m a i e o c r u c e , î n c e l ă l a l t s e n s ,
c u t i v i t u r i de u n a l b a s t r u d e s c h i s şi î n s e m n a r e a IC. XC. NHKA.
I n s c r i p ţ i a s p u n e î n s l a v o n e ş t e : Io Mihail Radul, cu mila lui
Dumnezeu Domn al Ungro-Vlahiei şi al părţilor megieşite ar­
hiduce".
2
326. S T E A G U L LUI ŞERBAN VODĂ CANTACUZINO ).
3
F o t o g r a f i e , 10X12 c m . Swiatonowsky. Iaşi ).
F o t o g r a f i a r e p r e z i n t ă o p a r t e d i n s t e a g , c a r e se p ă s t r e a z ă
în m u z e u l d i n D r e s d a şi a fost l u a t de A u s t r i a c i l a a s e d i u l
V i e n e i în 1683, c â n d a r m a t a r o m â n ă , a l ă t u r i d e T u r c i , e r a s u b
z i d u r i l e Vienei. F e r m a s t e a g u l u i — c â t este î n f o t o g r a f i e —
-este a p r o a p e p ă t r a t ă şi r e p r e z i n t ă p e I s u s C h r i s t o s ş e z â n d p e
tron, cu aureolă d e a s u p r a capului, (inând în m â n a s t â n g a
«vanghelia deschisă, r e z e m a t ă pe piciorul drept. M â n a d r e a p t ă
e s t e î n t i n s ă s p r e s t e a g î n s e m n de b i n e c u v â n t a r e .
S t e a g u l este f r u m o s î m p o d o b i t c u flori, a v â n d t r e i stele u n e l e
s u b altele. D e a s u p r a şi d e d e s u b t u l stelei î n t â i a este s c r i s c u
l i t e r e cirilice t vitejiea dreaptă I să 4
biruiască ).

*) Analele Academiei Române, Tomul XXXVI, (4914), Me­

moriile Secţiunii istorice.
2
) D. A. S t u r d z a a f ă c u t o c o m u n o c a r e Steagul lui Şerban
Vodă Cantacuzino (1683) î n „ A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " , T o ­
m u l V I I I (1885—86), p a g . 266.
3
) Fotografia a trimis-o Lascăr Rosetti R ă d u c a n u lui Va­
c i l e A l e c s a n d r i , c a r e l a r â n d u l s ă u a d ă r u i t - o l u i D i m i t r i e A.
Sturdza.
4
) A s u p r a a c e s t e i I n s c r i p ţ i i a m i n t e ş t e şi Vasile A l e x a n d r i
c ă t r e L a s c ă r R o s s e t t i î n 1881. Scrisori inedite ale lui Vasile
Alecsandri p u b l i c a t e de P o m p i l i u P ă l t ă n e a î n „ V i e a ţ a N o u ă "
:No. 9, 1 N o e m v t i e 1913, p a g . 305.
282 10AN C. DACILA

B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 771. — A X V I I I 34.
Reproduceri: a) F o t o g r a f i e c. v. Fraţii Şaraga, I a ş i , 5,5X6,5i.
B. A. R. I s t . m i l i t .
b) L i t o g r a f i e , p e c o p e r t a c ă r ţ i i Istoria armatei româneşti,.
1910 de N . I o r g a .

327. S T E A G U L L U I S C A R L A T G H I C A , D O M N U L MUNTENIEI
1758*).

„O s u l i ţ ă m â n t u i t ă s u s c u u n g l o b şi u n v â r f t o c i t şi s c r i ­
jelat de tinichea p o a r t ă u n p ă t r a t de catifea g a l b e n ă închis,
p e c a r e se d e s f a c î n c u s ă t u r i d e fir, a c u m î n n e g r i t ă , de o p a r t e
S f i n ţ i i C o n s t a n t i n şi E l e n a , c u î n s e m n a r e a n u m e l u i î n s l a -
v o n e ş t e , i a r d e c e a l a l t ă , s t e m a a m â n d u r o r t e r i l o r , a n u l 1758
2
şi i n i ţ i a l e l e l u i S c a r l a t - V o d ă G h i c a , D o m n u l M u n t e a n ) " .

328. S T E A G U L L U I A L E X A N D R U N I C O L A E S U Ţ U D O M N I N
3
MUNTENIA ).

„ P e u n p e t e c de m ă t a s ă f r u m o s z u g r ă v i t S f â n t u l G h e o r -
g h e s t r ă p u n g â n d b a l a u r u l . I n s c r i p ţ i a e î n s ă g r e c e a s c ă şi t o t
î n m a i u s c u l e g r e c e ş t i se cetesc p e c e a l a l t ă f a ţ ă , l â n g ă d a t a d e
1818, i n i ţ i a l e l e l u i A l e x a n d r u N i c o l a e S u ţ u d i n Ţ a r a - R o m ă - ,
n e a s c ă *)".

329. S T E A G U L L U I T U D O R V L A D I M I R E S C U . 1821.

I n t i m p u l r e v o l u ţ i e i d i n 1821, T u d o r V l a d i m i r e s c u a a v u i
u n s t e a g p e n t r u o a s t e a s a . D u p ă ce a fost p r i n s , s t e a g u l a t r e ­
cut în posesia lui Ion Cacaleţeanu capul t u n a r i l o r lui Tudor,
a p o i l a fiul s ă u G e o r g e I. C a c a l e ţ e a n u , l a c a r e s t ă p â n ă l a
a n u l 1873 S e p t e m v r i e 17, c â n d îl d ă r u e ş t e M u z u l u i d i n B u -

1
) S t e a g u l a f i g u r a t l a e x p o z i ţ i a j u b i l a r ă î n 1906 d i n B u ­
c u r e ş t i . I n călăuza oficială şi catalogul expoziţiunei a c e s t steag
n u este t r e c u t , a s e m e n e a n i c i î n Organizarea Secţiunei mili­
tare la Expoziţiunea naţională din 1906.
2
) N . I o r g a Trei vechi steaguri „Neamul Românesc" I
1907, p a g . 374.
3
) S t e a g u l a f i g u r a t l a e x p o z i ţ i a j u b i l a r ă î n 1906 d i n B u ­
c u r e ş t i . I n Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunei acest steag,
n u e s t e t r e c u t , a s e m e n e a n i c i î n Organizarea Secţiunei mili­
tare la Expoziţiunea naţională din 1906.
4
) N . I o r g a , Trei vechi steaguri, „ N e a m u l R o m â n e s c " I,.
1907, p a g . 374.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 28a

c u r e ş t i . Acest d a r îl face p r i n t r ' o s c r i s o a r e a d r e s a t ă M i n i s t r u ­

l u i I n s t r u c ţ i u n i i P u b l i c e , u n d e d ă şi d e s c r i e r e a s t e a g u l u i
„ P â n z a - i este de m ă t a s e a l b a s t r ă , c a r e şi-a p e r d u t o a r e c u r a
1
c o l o a r e a s a p r i m i t i v ă ; este l u n g ca de 2 m e t r i şi l a t c a de l / 2

m e t r u ; p e colţul d i n d r e a p t a s u s este d e s e m n a t î n t r e g St*

T e o d o r T i r o n ( p a t r o n u l l u i T u d o r ) , p e c o l ţ u l d i n s t â n g a (tot
s u s ) este d e s e m n a t s â n t u l G e o r g e cu o p a v ă z ă î n m â n ă ; î n
m i j l o c u l l o r este d e s e m n a t c o r b u l r o m â n c u c r u c e a î n g u r ă ş i
î n c o n j u r a t cu d o u ă r a m u r e de f r u n z ă c a r i , j o s u n d e se î m ­
p r e u n ă , s u n t l e g a t e cu o p a n g l i c ă r o ş i e ; d ' a d r e a p t a c o r b u ­
l u i şi d ' a s t â n g a l a c o l ţ u r i l e de j o s a l e s t e a g u l u i f i g u r e a z ă
c a d e v i z ă u r m ă t o a r e l e l i n i i cu l i t e r e a u r i t e şi s u b d â n s e l e este-
s c r i s a s e m e n e a a n u l 1821 G h e n a r i e şi î n a i n t e este r u p t .

„Tot norodulu romdnescu

Troiţă de o fiinţă aci
Puterea ta cea mare
Nădejde de dreptate
Pre tine te proslăvesc
Trimite-mi ajutorinţă.
Şi ' n braţul tău cel tare
Acum să am şi eu parte.
„1821, Ghenarie

„Acest s t i n d a r d a r e î n c ă 3 c i u c u r i cu b u l e l e de s u s î n a r ­
g i n t şi firele l o r de m ă t a s e cu colorile n a ţ i o n a l e ; s u n t i n d e ­
2
p e n d e n ţ i de s t i n d a r d ) " .

330. Î N T Â L N I R E A S T I N D A R D U L U I L U I Ş T E F A N C E L M A R K
CU A L U I MUTAI R R A V U L Ş I Î N F R Ă Ţ I R E A O Ş T I R I L O R M O L -
DO-ROMÂNILOR IN CÂMPIA COLINTINA LÂNGĂ CAPITALA
B U C U R E Ş T I SUBT DOMNIA P R E A Î N Ă L Ţ A T U L U I NOSTRU-
D O M N A L E C S A N D R U I O A N I.

F o t o g r a f i e , 32X23,5 c m . d u p ă o l i t o g r a f i e f ă c u t ă de C*.
Satmari şi e d i t a t ă de Papazoglu. c. 1864.
I n d r e a p t a este u n ş i r l u n g de s o l d a ţ i m u n t e n i în f r u n t e -
c u c o m a n d a n t u l lor, î n s t â n g a a l t ş i r d e s o l d a ţ i m o l d o v e n i t o ţ
cu c o m a n d a n t u l l o r . S o l d a ţ i i s u n t î m b r ă c a ţ i cu u n i f o r m e r u -

^ S c r i s o a / e a este p u b l i c a t ă şi î n z i a r u l Pressa 20 S e p t e m ­
v r i e 1873.
2
) D e s c r i e r i e x a c t e ale s t e a g u l u i m a i d ă C. D. A r i c e s c u Is-
toria Revoluţiunii Române dela 182,1, p a g . 188. N . I o r g a Tret.
vechi steaguri „ N e a m u l R o m â n e s c " I, 1907, p a g . 374.
•284: IOAN C. BACILA

s e ş t i , a u c h i v ă r e a s c u ţ i t e s u s , u n i i cu v u l t u r u l m u n t e a n , a l ţ i i
c u b o u r u l m o l d o v e a n , î n f a ţ ă . I n f u n d se vede u n cort, o m a s ă .
•o b i s e r i c ă , u n p a l a t şi o a m e n i a d u n a ţ i . D e a s u p r a g r a v u r i i , î n
m e d a l i o a n e , s u n t b u s t u r i l e g e n e r a l u l u i m o l d o v e a n D u c a „Co­
l o n e l u l r e g i m e n t u l u i de M u s c h e t e r i e d i n Ţ a r a Moldovei", a l u i
B a r b u V l ă d o i a n u „ g e n e r a l u l o ş t i r i i d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă " şi a
l u i Ş t e f a n V l ă d o i a n u „ C o l o n e l u l r e g i m e n t u l u i de i n f a n t e r i e d i n
Ţ a r a Românească".
B. A. R. I s t . m i l i t .

331. P A V I L I O N U L DE COMERŢ AL MOLDOVEI I N 1858

C r o m o l i t o g r a f i e , 7X5,5 c m .
P â n z a s t e a g u l u i este d r e p t u n g h i u l a r ă de c o l o a r e a l b a s t r ă ,
p e e a a v â n d i m p r i m a t u n c a p de b o u de c o l o a r e a l b ă - g r i , s p r e
m a r g i n i . L a b ă ţ , î n p a r t e a de s u s , este u n d r e p t u n g h i u de
« t o f ă r o ş i e cu t r e i stele albe o r i z o n t a l e , cu o p t c o l ţ u r i .

2
332. P A V I L O N U L D E C O M E R Ţ AL M U N T E N I E I IN 1858 ) .

C r o m o l i t o g r a f i e , 7X5,5 c m .
P â n z a este d r e p t u n g h i u l a r ă , de c o l o a r e g a l b e n ă cu u n
v u l t u r a u r i t cu a r i p i l e d e s c h i s e , cu ciocul î n t o r s p u ţ i n s p r e
d r e a p t a şi î n cioc ţ i n e o c r u c e . I n g h i a r e ţ i n e u n s c e p t r u şi o
c r u c e . D e a s u p r a c a p u l u i a r e o c o r o a n ă m i c ă . I n p a r t e a de
s u s a s t e a g u l u i , s p r e b ă ţ , este u n d r e p t u n g h i u m i c de c o l o a r e
r o ş i e c u t r e i stele a l b e o r i z o n t a l e , cu o p t c o l ţ u r i .

1
) Album des pavillons, guidons, flammes de toutes les puis­
sance maritimes, a v e c t e x t e p a r A. Le G r a s . 1858. P a r i s . C h r o -
m o l i t h . p a r A u g u s t e B r y pl. 66. A r e şi u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e
- a s u p r a a c e s t u i p a v i l i o n : „ L a M o l d a v i e n ' a p a s de m a r i n e de
g u e r r e . Ce p a v i l l o n , est celui d e s q u e l q u e s b â t i m e n t s de c o m ­
m e r c e a r m é s a u p o r t de G a l a t z . L e p a v i l l o n d e s m i l i c e s de l a
M o l d a v i e est à d e u x b a n d e s h o r i z o n t a l e s rouge et bleu (la r o u g e
s u p é r i e u r e ) , a v e c l a t ê t e de boeuf d a n s u n j a c k à fond b l a n c ,
a u p r è s de l a h a m p e , d a n s l a p a r t i e s u p é r i e u r e d u g u i n d a n t " .

2
) Album des pavillons, guidons, flammes de toutes les
puissance maritimes, a v e c t e x t e p a r A. Le G r a s . 1858. P a r i s .
< m r o m o l i t h . p a r A u g u s t e B r y . pl. 66. A r e şi u r m ă t o a r e a î n s e m ­
n a r e a s u p r a a c e s t u i p a v i l i o n : „Les b â t i m e n t s d u c o m m e r c e de
l a p r i n c i p a u t é de V a l a c h i e p o r t e n t ce p a v i l l o n à l ' a r r i è r e " .
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 285-

333. D R A P E L U L R E G I M E N T U L U I I R O Ş I O R I , SFINŢIT ŞI
Î N C R E D I N Ţ A T L A l i OCT. 1874.
A q u a r e l ă , 11X21 c m . — B . A. R. O r i g i n a l e .
Notă.
I n t r ' o foaie v o l a n t ă a p ă r u t ă în 1913, r e p r e z e n t â n d pe R e ­
gele C a r o l şi P r i n c i p e l e F e r d i n a n d , m a i a r a t ă şi c â t e v a s t e a ­
g u r i m o l d o v e n e ş t i şi m u n t e n e ş t i .
D i n Moldova a r a t ă s t e a g u l l u i Ş t e f a n cel M a r e , s t e a g u l
. a r m a t e i s u b d o m n i a l u i M i h a i l S t u r d z a (1834—1848), s u b Ale­
x a n d r u Gr. G h i c a (1849—1856), s u b c ă i m ă c ă m i e (1856—1859), s t e -
g u l e ţ u l c a v a l e r i e i m o l d o v e n e ş t i (1828). D i n Muntenia a r a t ă stea­
g u l l u i M i h a i V i t e a z u l , a l l u i A l e x a n d r u D i m i t r i e G h i c a (1834—
1842), al g a r d e i o r ă ş e n e ş t i (1848), s t e a g u l i n f a n t e r i e i şi c a v a l e ­
riei s u b B a r b u D i m i t r i e Ş t i r b e i (1849—1856), s t e g u l e ţ u l c a v a ­
leriei m u n t e n e ş t i (1828), s t e a g u l P r i n c i p a t e l o r u n i t e , s t e a g u l g a r ­
dei o r ă ş e n e ş t i (1867), s t e a g u l L o c o t e n e n t e i D o m n e ş t i (1866) şi
p r i m e l e d r a p e l e d i n 1873. I s t . m i l i t . No. i n v . 829. — D XX 19.
Dela 1873—1919 d r a p e l e l e se g ă s e s c l a M u z e u l M i l i t a r d i n B u ­
cureşti.

334. T U N U L L U I P E T R U CERCEL.
„Este o f r â n t u r ă din strălucit bronz al t u n u l u i lui P e t r u
Cercel, c a r e a s t ă p â n i t Ţ a r a - R o m â n e a s c ă î n t r e 1583 şi 1585. E l
p o a r t ă î n f l o r i t u r i şi d u n g i , i a r î n t r ' u n c e r c î n c u n j u r a t c u f r u ­
1
m o a s e l i t e r e cirilice, V u l t u r u l m u n t e a n ) " .
T u n u l se g ă s e ş t e l a M u z e u l M i l i t a r d i n B u c u r e ş t i .

335. S P A D E V E C H I G E R M A N E ŞI M O L D O V E N E Ş T I AFLATE.
IN MUZEUL DIN CERNĂUŢI.
F o t o g r a f i e , 12,5X17 c m .
S u n t c i n c i s ă b i i de diferite m ă r i m i , î n tecile lor şi
u n p i s t o l cu cocoş. c. secolul X V I I .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 749. — A X V I I I 12.

Cetăţi între anii 1800—¡910 şi planuri de luptă făcVte între

aceşti ani.

336. S C H L A C H T B E I V A R N A , D E N 10 N O V E M . 1444.
P l a n , 35X25,5 c m . P l a n , c a r e pe b a z a d o c u m e n t e l o r şi a.
m ă r t u r i i l o r i s t o r i c e , r e c o n s t i t u e p l a n u l de l u p t ă al T u r c i l o r şi

J
) N. I o r g a Trei vechi steaguri „Neamul Românesc" I>.
1907, p a g . 374.
286 10AIS C. BAC1LA.

•al c r e ş t i n i l o r l a V a r n a , i n B u l g a r i a , l â n g ă M a r e a N e a g r ă . L a
a c e a s t ă l u p t ă a l u a t p a r t e şi V i a d D r a c u l cu 4000 de R o m â n i ,
1
«1 e r a î n f r u n t e a l ă t u r i de c a v a l e r i a s â r b ă şi de U n g u r i ) . P e
j p l a n se a r a t ă şi r e l i e f u l ; el face p a r t e d i n t r ' u n a t l a s .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 477. — B IX 61.

337. C E T A T E A L U I VLAD Ţ E P E Ş D I N M U N Ţ I I ARGEŞULUI.

F o t o g r a f i e , 20X23 cm., f ă c u t ă de I. Niculescu, fotograf,

î n 1898.
Se v ă d n i ş t e u r m e de z i d u r i şi u n t u r n r u i n a t p e o
« t â n c ă . P e d o s u l fotografiei este u r m ă t o a r e a î n s e m n a r e „Ce­
t a t e a l u i Y l a d Ţ e p e ş , z i d i t ă p e o s t â n c ă de p i a t r ă f o a r t e
î n a l t ă î n m u n ţ i i A r g e ş u l u i . L e g e n d a zice, că a c e a s t ă c e t a t e a
fost b ă t u t ă de T u r c i d i n m u n t e l e A l b i n a î n t r e a n i i 1462 şr
2
1465 ).
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 51. — A I I 2.

338. C E T A T E A L U I N E G R U VODĂ D E L A BĂDENI-

C E T Ă Ţ E N I (MUSCEL).

F o t o g r a f i e , 16,5X11,5 c m . de I. Niculescu c. 1900.

D i n c e t a t e se v ă d n u m a i n i ş t e r u i n i l â n g ă r â u l D â m -
-l>ovita. Se c r e d e că c e t a t e a este z i d i t ă p e l a î n c e p u t u l secolu­
l u i a l XIV pe r u i n e l e u n u i l a g ă r r o m a n .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 53. — A I I 4.

339. C E T A T E A B R A N L Â N G Ă BRAŞOV.

6 fotografii, m ă r i m e a î n t r e 15X10 c m . şi 25X18 c m . fă­

cute de Adler. O r ă ş t i e , î n 1910.
V e d e r i l e s u n t l u a t e d i n diferite p ă r ţ i , de l â n g ă C e t a t e
«au de l â n g ă o r a ş . C e t a t e a este r e s t a u r a t ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 743—748. — A X V I I I 6—11.

*) P « n t r u l u p t a d e l a V a r n a a s c r i s : G. B a r i ţ . Campania
iela 1444. Bătălia dela Varna în „Analele Societăţii Acade­
m i c e R o m â n e " T o m u l VI (1873), p a g . 70—81. C. Br&tescu Do-
brogea la 4444. Lupta dela Varna î n „ A r h i v a D o b r o g e i " 1919
- A p r i l i e - I u n i e p a g . 98 sq. cu o b o g a t ă b i b l i o g r a f i e .
2
) L o c u l , de u n d e a b o m b a r d a t ; T u r c i i c e t a t e a , este foto­
g r a f i a t , 20X24 c m . de I. Niculescu şi se n u m e ş t e S u h a t u l T u ­
nurilor.
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 52.. — A I I 3.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 287

340. R U I N E L E C E T Ă Ţ I I CICEUL, A L U I P E T R U RAREŞ.

a) F o t o g r a f i e , 15,5X12 cm., d u p ă o g r a v u r ă î n a r a m ă .
Pe o stâncă sunt două t u r n u r i în ruine.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 55. — A I I 55.
b) O a l t ă g r a v u r ă a c e t ă ţ i i Ciceul este î n J u r n a l u l „ V a *
=sârnapi U j s â g " d i n 1866 N o . 35, c a r e d ă C a s t e l u l Ciceul c u m
s e g ă s e a a t u n c i şi e r a u î n c ă vizibile d o u ă z i d u r i cu f e r e s t r e
1
igotice ) .
2
341. C E T A T E A SUCEAVA ),
a) S u c e a v a : c e t a t e a Voevozilor, v ă z u t ă d i n o r a ş . Fot..
17,5X7 c m .
E s t e p a r t e a de N-V a c e t ă ţ i i , î n t i m p u l s ă p ă t u r i l o r (1895
—1904). F o t o g r a f i a eeste l u a t ă d e l a c a p ă t u l de s u s a l s t r ă z i i
M i r ă u ţ i l o r , se v ă d n u m a i z i d u r i l e î n r u i n ă .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 83. — A I I 34.
b) S u c e a v a : C e t a t e a , v e d e r e a d e l a C e t a t e s p r e o r a ş .
Fotografie, 17X8 cm.
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 85. — A I I 36.
3
342. H O T I N ) .
«

a) V e d e r e a c e t ă ţ i i d i n s p r e N i s t r u cu z i d u r i l e , t u r n u l şi î n
«dreapta o r a ş u l .
F o t o g r a f i e , d u p ă o g r a v u r ă î n a r a m ă , 15X9,5 c m .
*) Dr. C. I. I s t r a t i , Biserica şi podul din Borzeşti zidite de
Ştefan cel Mare. „ A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " M e m . secţ. ist.
T o m . X X V I (1903—4), p a g . 333. R e l a t i v l a Ciceiu este şi o
monografie unguresacă: Szolnok-Dobokavârmegye Monographiâ-
ja, T o m . II, A v â r m e g y e k o z s e g e i n e k r e s z l e t e s t o r t e n e t e . T a -
g a n y i K â r o l y , Dr. R 6 t h y L â s z l o es s a j â t k u t a t â s a a d a t g y u j t e s e
a l a p j â n i r t a K â d â r Jozsef, Deesen, 1910. P a g . 379—386 d ă i n f o r ­
m a ţ i i a s u p r a Ciceului. A m citat d u p ă Istrati, u n d e dă în t r a ­
d u c e r e şi p a r t e a p r i v i t o a r e l a Ciceiu, p a g . 332—336.
*) P e n t r u a l t e fotografii r e l a t i v l a c e t a t e a S u c e a v a , c u m
şi a s u p r a i s t o r i c u l u i ei, se p o a t e c o n s u l t a a d m i r a b i l a l u c r a r e
„ C e t a t e a S u c e v i i " , d e s c r i s ă pe t e m e i u l p r o p r i i l o r c e r c e t ă r i fă­
c u t e î n t r e 1895 şi !904 de K. A. R o m s t o r f e r . A r h i t e c t . P u b l i ­
c a t ă î n r o m â n e ş t e c u o n o t i ţ ă i s t o r i c ă de Alex. L ă p e d a t u . E-
-diţia A c a d e m i e i R o m â n e . B u c u r e ş t i 1913. 1 Voi. i n 4° 112 p .
V o l u m u l m a i c u p r i n d e 113 i l u s t r a ţ i i în t e x t şi 12 p l a n ş e
^anexate.
3
) A f a r ă de a c e s t e fotografii ale c e t ă ţ i i H o t i n s u n t re­
p r o d u c e r i î n Basarabia în secolul XIX de Z a m f i r C. A r b u r e ;
288 10 AN C. BAC1LA

B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 63. — A I I 14.

b) C e t a t e a H o t i n u l u i . V e d e r e d i n i n t e r i o r cu z i d u r i l e c r e ­
n e l a t e . F o t o g r a f i e , 23X17,5 c m .
B. A. R. No. i n v . 64. — A I I 16.
c) C e t a t e a H o t i n u l u i . V e d e r e a e x t e r i o a r ă .
Fot., 23X17,5 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 65. — A I I 16.
d) C e t a t e a H o t i n u l u i . L o c u l u n d e e r a p o d u l r i d i c ă t o r .
Fot. 23X17,5 c m .
H. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 66. — A I I 17.
e) C e t a t e a H o t i n u l u i . V e d e r e d e l a N i s t r u .
F o t o g r a f i e , 23X12 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 67. — A II 18.
f) C e t a t e a H o t i n u l u i . V e d e r e d i n i n t e r i o r .
F o t o g r a f i e , 23X15 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 68. — A I I 19.
g) C e t a t e a H o t i n u l u i . V e d e r e e x t e r i o a r ă .
F o t o g r a f i e , 23X14 c m .
B. A. R. Ist. m i l i t . No. i n v . 69. — A I I 20.

343. C I T A D E L A L U I N E G R U VODA, MAI S U S DE RUCĂR,.

1
IN J U D E Ţ U L M U S C E L ) .

F o t o g r a f i e , 16,5X11,5 c m . de [/. Niculescu] c. 1900.

P e u n d e a l se v ă d n i ş t e z i d u r i de p i a t r ă , î n r u i n e .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 78. — A II 29.

344. C E T A T E A SOROCA.

3 vederi ale c e t ă ţ i i : Vederea generală, vederea exterioară

şi v e d e r e a i n t e r i o a r ă . (14X9 cm.)
Aceste t r e i f o t o g r a f i i s u n t a n e x e l a s t u d i u l d-lui Alex.
L ă p e d a t u Cetatea Sorocii — notiţă istorică descriptivă. „Bu­
l e t i n u l C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e " , 1914, p a g . 85 sq.
Cetatea Sucevii de K. A. R o m s t h o r f e r , t r a d . r o m â n e a s c ă de
Alex. L ă p e d a t u , p a g . 104, fig. 1 1 1 ; Despre cetatea Hotinului de
Dr. C. I. I s t r a t i î n „ A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " . M e m . secţ.
ştiinţifice. T o m u l X X X I V (1911—12). F o t o g r a f i i l e b-g, s u n t d ă ­
r u i t e d e R a d u R o s s e t i î n 1908.

1
) P e n t r u a ş a z i s a c e t a t e a l u i R a d u N e g r u este i n e r e s a n -
t u l s t u d i u al l u i Alex. L ă p e d a t u Două vechi cetăţi româneşti:
Poenarii si Dâmboviţa, în „Buletinul Comisiunii m o n u m e n ­
t e l o r i s t o r i c e " , 1910, p a g . 177 sq.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 289

a) O v e d e r e a c e t ă ţ i i d i n s p r e Nistru cu p o a r t a de i n ­
trare.
F o t o g r a f i e , 39X22 c m .
Ist. m i l i t ,
345. C E T A T E A D E P Ă M Â N T D E L A B Â R L A D .
2 fotografii, 14X5,5 c m . ; 14X6,5 c m . a r ă t â n d v e d e r e a c e ­
t ă ţ i i d e l a m i a z ă z i , r ă s ă r i t - m i a z ă z i . A r e şi o s c h i ţ ă d e p l a ­
n u l c e t ă ţ i i , 1 3 X 8 cm., p e s c a r a 1 : 2 0 0 0 m . l u c r a t ă d e N. I.
Antonovici. Aceste f o t o g r a f i i şi s c h i ţ e s u n t l a s t u d i u l . P r e o ­
t u l u i / . Antonovici. Cetatea de p ă m â n t dela Bârlad, publi­
c a t ă î n „ B u l e t i n u l C o m i s i u n i i m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e " 1914,
p a g . 13. Se zice c ă c e t a t e a a r fi e x i s t a t î n s e c o l u l X I I şi este?
a d e v e r i t ă î n 1637, 1716, 1797.

346. C E T A T E A N E A M Ţ U L U I DELA PODUL DÂMBOVIŢEL

IN M U S C E L D E ION PUŞCARIU.
Studiu, însoţit de o vedere a c e t ă ţ i i î n r u i n ă , 13,5X9,5 c m
P u b l i c a t ă î n „Analele Academiei R o m â n e " , T o m . X X X (1907—
M e m . secţ. ist., p a g . 111—115.
1
347. C E T A T E A ALBĂ ).
a) A k e r m a n s a u C e t a t e a A l b ă : V e > s r e a c e t ă ţ i i d i n s p r e
mare.
F o t o g r a f i e d i n 1903, 15,5X10 cm., d u p ă o g r a v u r ă î n a -
r a m ă d i n 1790.
A r a t ă z i d u r i l e , t u r n u r i l e şi m e t e r e z e l e , î n d r e a p t a este-
m a r e a şi î n s t â n g a u s c a t u l cu u n c h e i u .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 50. — A I I 1.
b) O r e p r o d u c e r e a a c e s t e i c e t ă ţ i — o s c h i ţ ă — este î n
„ C e t a t e a Sucevii", d e K. A. R o m s t o r f e r , p a g . 104, fig. 109 ş i
110. (14X6,2 c m . ; 13X7,5 c m . ) .

348. L U P T E L E D E L A O G R E T I N Ş I T E I Ş A N I D I N Z I L E L E D E
13 şi 14 S E P T E M V R I E 1602 D E G E N E R A L P . V. N Ă S T U R E L .
S t u d i u î n s o ţ i t d e o h a r t ă 2 2 X 2 3 c m . p e s c a r a 1/50.000. D ă
x
) R e l a t i v l a C e t a t e a A l b ă se p o a t e c o n s u l t a : N . I o r g a
Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe. B u c u r e ş t i . Alex
L ă p e d a t u Gravuri şi vederi dela Cetatea Albă şi câteva con-
sideraţiuni istorico-arheologice asupra cetăţilor moldoveneşti,
şi Câteva vederi nouă dela Cetatea Albă. „ B u l e t i n u l c o m i s i u ­
n i i m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e " , 1913, p a g . 57 sq. şi 1914, p a g . 141;
I o n B o g d a n Inscripţiile dela Cetatea Albă şi stăpânirea Mol­
dovei asupra ei. „ A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " , T o m . X X X
(1907—8), M e m . secţ. i s t . c u 4 p l a n ş e 4e i n s c r i p ţ i i , şi u n p l a n
al C e t ă ţ i i Albe d u p ă E. von Stern.
Anuarul Inst. de ist. 19
 290 IOAN C. BACILA

relaţie asupra luptei purtată de Radu Şerban contra lui

Simion Movilă ; studiul este bazat — după mărturia autoru­
lui — pe două documente interne: piatra mormântului lui
Stroe Buzescu şi Hrisovul lui Radu Vodă Şerban din 29 Iunie
1604. Harta dă numai regiunea cuprinsă între satele Râncezi,
Ogretin, Vălenii de Munte, Teişani şi Olteni, fără să arate a ş e ­
zarea trupelor. Atât studiul cât şi harta sunt publicate în „A-
nalele Academiei Române", Tomul XXXII (1909—10) M e m .
secţ. ist.

349. MIŞCĂRILE OŞTIRILOR IN BĂTAIA DELA CĂLLUGHE-

RENI 13/25 AUGUST 1595.
Plan litografiat, 20,5X13 cm.
Arată aşezarea şi ordinea de luptă a Românilor şi a Tur
«ilor. Dedesubtul cadrului este legenda. Acest plan este publi­
cat în „Revista Română" 1861, pag. 756, ca anexă la studiul
lui Niculae Bălcescu Istoria Românilor sub Mihaiu Viteazul.
Călugăreni.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 7. — A I 7.

1
350. CETATEA SCHEIA, LÂNGĂ CETATEA SUCEAVA ).
a) Vederea dela apus a cetăţi, c. 1900.
Fotografie, 17X12,5 cm. Sunt nişte ruini de ziduri înfipte
In coasta unui deal.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 79. — A II 30.
b) Vederea generală asupra dealului, care se întinde dela
«etatea Zamca spre Scheia. c. 1900.
2 fotografii, 17X11,5 c m . ; 16,5X11,5 cm.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 80—81. — A II 31—32.
c) Scheia: podul înalt.
Fotografie, c. 1900; 17X9 cm.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 82. — A II 33.

351. VALEA RACOVEI LÂNGĂ HĂRŞOVENI, CU MOVILA

LUI ŞTEFAN CEL MARE. (VASLUI).
Fotografie, 17X8 cm.
Este câmpul — locul de luptă al lui Ştefan cel Mare
cu Turcii cu movila lui, în fund nişte dealuri, dintre cari
unul numit dealul cetăţuia.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 86—87. — A II 37—38.

l
) Pentru Scheia vezi „Cetatea Sucevii" de Romsthorfer,
trad. Al. Lăpedatu, pag. 11.
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR ţgH

352. CETATEA LUI RADU NEGRU V. V.

Cromolitografie, 39X25 cm. editată de Maior D. Pappa-
soglu şi litografiată de M. Danielis.
Pe nişte stânci se vede o bisericuţă — făcută în mij­
locul ruinelor cetăţii —, la poalele stâncilor curge râul Dam-
boviţa. Dedesubtul cadrului este o mică notiţă asupra acestei
-cetăţi, scrisă de Pappasoglu.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 423. — B IX 7.
Adaos.
353. LUPTA DEL A HOTIN 1673.
Aquaforte, 70,5X46 cm. Romein de Heaghe.
Scena reprezintă lupta Polonilor sub comanda lui Ioaa
Sobieski, contra Turcilor. In planul I se vede o luptă krtra
Turci şi Poloni şi un pod de vase peste Nistru. In planul II
s e vede luarea cu asalt a cetăţii Hotinului şl o aMă luptă
sângeroasă între Poloni şi Turci. Sus, în stânga, este o le-
agendă care dă informaţii preţioase.
Ist. milit. No. inv. 836. — D XX 26.
354. PLAN DE L'ATTAQUE ET DE LA VICTOIRE REMPOR-
TEE PATt LES RUSSES SUR LES TURCS ET LES TARTARS
PRES DU LARGE EN MOLDAVIE LE 7 JUILLET 1770.
Plan gravat în aramă, 15X18,5 cm. P. F. Tardieu.
Scara este dată în verste ruseşti şi leghe franceze.
In acest plan arată marşul şi poziţiunile armatei ru­
seşti lângă râul Larga, mişcările generalului Bauer, Prin­
ţul Repnin, generalul Plemenikof şi atacul artileriei sub co­
manda generalului Conte de Soltikof şi generalilor, Prinţul
Trubetzkoi şi Dolgorukî.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 708. — C XVII 14.
355. PLANN DER AM l-ten AUGUST 1789 GEGEN DIE
TURKEN GEWONNENEN SCHLACHT BEY FOCZAN
IN DER WALLACHEY.
Gravură în aramă 23X39 cm. Seitz sculpt.
Planul dă regiunea cuprinsă între râul Mîlcov şi Putna
«cu oraşul Focşani şi mănăstirea Sfântul Samuel. Se arată or­
d i n e a de bătae şi aşezarea trupelor austriace.
B. A. R. Ist. milit. No. inv. 706. — C XVII 12.

356. ASALTUL CETĂŢII ISMAIL, 11 DECEMBRIE 1790.

Fotografie 64X37 cm., după originalul aflător în Primări»
Tsmail. Dar dela colonelul Cernovodeanu, 29 Aprilie 1020.
19*
 292 10 AN C. BACILĂ

In p l a n u l I se vede d e b a r c a r e a Ruşilor, asaltul cetăţii care-

e s t e î n t ă r i t ă c u z i d u r i , şi l u p t e l e î n t r e B u ş i şi T u r c i . I n p l a n u l
I I se v e d e o r a ş u l .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 707. — C X V I I 13.

357. C U M S E R E C R U T A U P E V R E M U R I S O L D A Ţ I I I N
, • ŢARA ROMANEASCĂ.
L i t o g r a f i e 40X27 c m . F a c e p a r t e d i n t r ' u n a l b u m „Skizzen.
a u s den Donaii F u r s t e n t h u m e r n " . Unele din aceste schiţe a u
d a t a „ P l o j e ş t i 1854" s a u „1856".
M a i î n a i n t e f l ă c ă i i se p r i n d e a u c u f u n i a c a s ă - i d u c ă la»
o a s t e u n d e s t ă t e a u c â t e 7 a n i p â n ă c â n d se l i b e r a u .
S c e n a c a r e este f o a r t e c a r a c t e r i s t i c ă , r e p r e z i n t ă p o r n i r e a
• u n e i cete de f l ă c ă i l a o a s t e d i n t r ' u n s a t , s u b b i c i u l D o r o b a n ­
ţ i l o r de J u d e ţ e . T a t ă l m â n g â e p e f l ă c ă i , m a m e l e p l â n g , i a r -
v r ' o s o r ă îi p u n e î n t r a i s t ă m e r i n d e .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 830. — D X X 20.

358. D O R O B A N Ţ I I D E J U D E Ţ E .
L i t o g r a f i e , 23,5X12 c m .
R e p r e z i n t ă d o i d o r o b a n ţ i c ă l ă r i , c u u n c o m a n d a n t a l lor>-
p e c a p a u o c a s c h e t ă r o t u n d ă , c u m a r g i n i l e de b l a n ă . '
— Ist. m i l i t . N o . i n v . 775. — A X V I I I 38.
359. R U I N E L E C E T Ă Ţ I I B A I A (MOLDOVA).
L i t o g r a f i e , 12,5X8 c m .
R e p r o d u s ă î n „ A l b u m i s t o r i c şi l i t e r a r " I a s s y 1854, p a g . 48_
,— I s t . m i l i t . N o . i n v . 774. — A X V I I I 37.
• 360. C E T A T E A N E A M Ţ U L U I D I N M O L D O V A ( a s t ă z i î n
ruine).
a) U n d e s e m n o r i g i n a l a l c e t ă ţ i i este f ă c u t d e M i c h e l B o u -
q u e t , p i c t o r f r a n c e z , c a r e a fost l a n o i î n ţ a r ă p r i n 1840.
. O r i g i n a l u l 40X31 c m . se g ă s e ş t e î n colecţia A c a d e m i e i R o ­
mâne.'
b) U n a l t d e s e m n este r e p r o d u s î n „ A l b u m i s t o r i c şi l i ­
t e r a r " I a s s i 1854. P a g . 20.
L i t o g r a f i e , 12,5X8 c m .
.— I s t . m i l i t . N o . i n v . 773. — A X V I I I 36.
c) F o t o g r a f i e , 17X12 c m .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 801. — A X I X 15.

361. M A N E V R A G E N E R A L Ă D I N 23 A U G U S T 1859 LA BĂICOI..

L i t o g r a f i e , 56X35 c m . d e s e m n d e G. Venrich.
1
I n p l a n u l I se vede f o r m a ţ i u n e a a r m a t e i p e b a t a l i o a n e c i t
 STAMPE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR 293

1
l i n i a l a n ţ u l u i de t r ă g ă t o r i . I n p l a n u l I I se v e d e s a t u l B ă i c b i u
şi d ' a s u p r a î n m e d a l i o n oval este p r i n c i p e l e C u z a î n u n i f o r m ă
• de l ă n c i e r i şi p u r t â n d f a v o r i t e .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 699. — C X V I I 5.

362. G U A R D A C E T Ă Ţ E N I E S C Ă R O M Â N I E S C Ă . 1866.
L i t o g r a f i e , 40X29 c m . L i t h . Sander & Comp. (Bucureşti).
R e p r e z i n t ă diferite g r a d e : s o l d a ţ i ( g u a r d i ş t i ) , c a p o r a l , s e r ­
g e n t , l o c o t e n e n t şi c ă p i t a n . U n i f o r m a este l a fel, d i s t i n c ţ i e fă­
c â n d g r a d e l e — h a i n ă l u n g ă c u g u l e r r ă s f r â n t şi c u c r a v a t ă ,
p ă l ă r i e î n a l t ă şi c u p e n e î n s t â n g a . A u p u ş t i .
B. A. R. I s t . m i l i t . No. i n v . 695. — C X V I I 1 ; A X I X 1.

362 a. S Ă P Ă T O R MILITAR.
F o t , 7X14 c m .
D ' a s u p r a a r e u n ş o r ţ de piele, î n m â i n i m ă n u ş i şi p e c a p
• c ă c i u l ă de b l a n ă .
Ist. m i l i t . N o . i n v . 797. — A X I X 11.

363. a) C O M P A N I A DE GRĂNICERI DELA SINAIA IN

A N U L 1871.
Fot., 29X18,5 c m .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 753. — A X V I I I 16.

b) C O M P A N I A DE GRĂNICERI ROMANI P E L A 1866—1868..

Fot., 34X21 c m .
Soldaţii a u pe cap căciuli mici rotunde cu fundul de
postav.
—• I s t . m i l i t .

364. D E F I L A R E A A R M A T E I R O M Â N E L A T Â R G O V I Ş T E , I N
C Â M P U L S U S A N I , O C T O M B R I E 5.

L i t o g r a f i e , 58X38 c m . G. Vcnrich. E d i t o r M a j o r D. Pappa-

soglu.
I n f a ţ a D o m n i t o r u l u i C a r o l şi a D o a m n e i E l i s a b e t a d e ­
filează a r m a t a c o m p u s ă d i n : roşiori, dorobanţi, geniu, v â n ă ­
t o r i , c ă l ă r a ş i , a r t i l e r i e şi s a n i t a r i .
— I s t . m i l i t . No. i n v . 817. — D XX 7.

1
P e n t r u f o r m a ţ i u n i l e de p o s t u r i a l e a r m a t e i d i n a n u l 1859
-est o l i t o g r a f i e 50X41 c m . f ă c u t ă d e M a j o r D. P a p p a z o g l u . —
B. A. R. 1st. m i l i t . N o . i n v . 698. — C X V I I 4.
294 10AN C. BACILA

365. M A N E V R E L E D E T O A M N Ă A L E A R M A T E I ROMANE:
L A B U Z Ă U , 1874.
C r o m o l i t o g r a f i e , 68X37,5 c m . P e i n t et d e s s i n e p a r Emit
Yolkers. Dusseldorf. I m p r i m e r i e Breidenbach. Dusseldorf.
D o m n i t o r u l C a r o l î n c o n j u r a t d e ofiţeri r o m â n i şi s t r ă i n i :
francezi, g e r m a n i , austriaci, italieni, turci, asistă la t r a g e r e a ,
a r t i l e r i e i şi l a o ş a r j ă de c a v a l e r i e .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 818. — D XX 8.

366. O T A B Ă R Ă D E D O R O B A N Ţ I (CURCANI).
Z i n c o g r a f i e , 18X12,5 c m .
Se v ă d c o r t u r i şi s o l d a ţ i .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 758. — A X V I I I 2 1 .

367. T R A N S P O R T D E I N T E N D E N Ţ Ă I N R O M Â N I A C U C Ă ­
R U Ţ E L O C A L N I C E I N T I M P D E R Ă Z B O I U . 1877—78.
(Titlul în ruseşte).
Z i n c o g r a f i e , 20X14 cm., î n r e v i s t a r u s e a s c ă „ î n v i e r e a " .
S c e n a r e p r e z i n t ă c a r e c u p r o v i z i i t r a s e de bivoli şi păzite^
de C a z a c i .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 776. — A X V I I I 39.

368. E N V I R O N S D E P L E W N A J U S Q U ' A DANUBE.

1 foaie, h a r t ă , 20X15,5 c m . P a r i s .
C a m p r e t r a n c h e d e P l e w n a (30 J u i l l e t 1878).
H a r t ă , 1 foaie 20,5X16 c m . s c a r a 1 :125.000. P a r i s . Aratăv
întăriturile turceşti din j u r u l Plevnei.
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 768—769. — A X V I I I 31—32.

369. C E T A T E A DEVEI, ( J U D . H U N I E D O A R A ) 1900.

4 v e d e r i a c e t ă ţ i i , i n t e r i o r şi e x t e r i o r .
4 f o t o g r a f i i â 17X12' c m . Adler. O r ă ş t i e .
B. A. R. I s t . m i l i t . N o . i n v . 738—739. — A X V I I I 1—2.

570. C E T A T E A F E L D I O A R A ( J U D . B R A Ş O V ) .

V e d e r e a c e t ă ţ i i î n r u i n ă . F o t . , 17X12 c m . Adler. Orăştie.

— I s t . m i l i t . No. i n v . 742. — A X V I I I 5.

371. C E T A T E A R Â Ş N O V ( J U D . B R A Ş O V ) .

Vederea cetăţii dela poalele m u n t e l u i .

F©t. 17X12 c m . Adler. O r ă ş t i e .
— I s t . m i l i t . N o . i n v . 742. — A. X V I I I 5.
 1
INDICE GENERAL.)
I. Ordinea alfabetică a gravurilor.
A d a - K a l e h , 64, 85, 117, 118, C ă l ă r a ş i , 214.
119, 120, 159, 172. C ă l u g ă r e n i , 11, 349.
A d j u d , 89, 121. C e t a t e ( s a t u l ) , 203, 204.
A l b a I u l i a , 31, 49. C e t a t e a Albă, 36, 347.
A r g e ş , 1. Cetatea N e a m ţ u l u i dela podul
B a b a d a g , 83, 179, 180. D â m b o v i ţ e i I n M u s c e l , 346.
B a i a , 359. Cetatea N e a m ţ u l u i (Moldova),
B ă i c o i , 361. 360.
B â r l a d , 345. Cetatea Iui Negru Vodă (Mus­
B a s a r a b i a , 36, 68. cel), 338, 343, 352.
Belceşti, 86. Cetatea lui Vlad Ţepeş din
m u n ţ i i A r g e ş u l u i , 337.
B e n d e r , 36, 65, 66, 67, 68,
Chilia, 36, 74, 174.
122, 123, 124, 125, 181.
Chioaru (Cetatea de p i a t r ă ) ,
B i e l a , 304.
52.
B i s t r i ţ a ( T r a n s i l v a n i a ) , 29,
Ciceiul, 340.
310.
Cluj, 25, 39.
B o g l e s t a ( s a t In O l t e n i a , J u ­
C o n s t a n ţ a , 184.
deţul ). 182.
C o r a b i a , 268.
B o t o ş a n i , 87, 98, 126.
Deva, 189, 369.
B r ă i l a , 88, 96, 96a, 173, 183.
D o l i a n i , 160.
B r a n , 318, 339.
D r ă g ă ş a n i , 170.
B r a ş o v , 24, 40, 187, 311.
D u n ă r e a , 235, 237, 255, 269,
B u c o v i n a , 198.
270, 271, 272, 274, 276.
B u c u r e ş t i , 38, 51, 127, 128, 129,
F ă g ă r a ş , 188.
130, 131, 136, 169, 233, 245,
F a r a o a n i , 96.
253, 301. F e l d i o a r a , 370.
B u c z a v i a (Cetatea) = (?), 36.
F o c ş a n i , 89, 137, 138, 139,
B u l g a r i a , 280, 281, 285.
140, 141, 166, 355.
B u z ă u , 159a, 159b, 365.
G a l a ţ i , 96, 96a, 97.
C a g u l , 75.
G i u r g i u , 5, 76, 77, 144, 175,
C a l a f a t , 132, 133, 134, 135, 209, 205, 206, 207, 208.
210, 211, 212, 213, 241, 243, G o r ă s l ă u , 12.
254, 256, 294. G o r n i - S t u d e n , 277, 278.

1
) N u m e r e l e a r a t ă n u m ă r u l de o r d i n e d i n l u c r a r e .
290 IOAN c . BĂCILA

•Griviţa, 292, 299, 308. R o h a t i n ( p a s u l ) , 113.

H â r ş o v a , 176. R o h a t i n ( s a t u l ) , 160.
H o t i n , 78, 79, 90, 91, 92, S a t u M a r e , 23, 34, 50, 54.
93, 94, 95, 99, 145, 146, 147, S cheia, 350.
148, 149, 150, 160, 342, 353. - Sebeş, 28, 313.
I a ş i , 56, 57, 98, 100, 101, 102, S i b i i u , ' 2 6 , 35, 41, 199, 200,
156. ~ ••• . [ 201, 314,
I s a c c e a , 164, 185. j S i g h i ş o a r a , 30, 191.
I s m a i l , 36, 151, 152, 153, 154, ! S i l i s t r a , 44, 77, 167, 177, 186,
155, 356. 219, 220, 221, 222.
S i n a i a , 363.
. L a r g a , 80, 354.
Sistov, 273, 275.
L i p o y a , 42. •
S l a t i n a ( M ă n ă s t i r e a ) , 171.
L e v e n t z , 18, 19, 20, 21.
S m â r d a n , 291.
M ă r t i n e ş t i , 103, 104, 157.
S o r o c a , 344.
M e d i a ş , 27.
S t ă n i l e ş t i ( l â n g ă P r u t ) , G9,
M e h â d i a , 59, 60, 158.
70, 71, 72.
M i r â s l ă u , 6.
S u c e a v a , 45, 341.
N e u S ă u f e l , 22.
T â r g o v i ş t e , 9, 10, 14, 47, 364.
•Obertyn, l a .
T e i ş a n i , 348.
O g r e t i n , 348.
T e m e ş ( p a s u l ) , 114, 159a.
O i t u z ( t r e c ă t o a r e a ) , 106.
T i g h i n a (Vezi B e n d e r ) .
O l t e n i ţ a , 215, 216, 217, 218.
T i l g r o t i n = B o l g r a d , 36.
O p a n e z , 282. T i m i ş o a r a , 15, 16, 32, 46, 53,
O r a d i a M a r e , 13, 33, 48, 54,
61, 62, 63, 85.
55, 58.
T r o t u ş , 89.
•Orşova, 64, 85, 107, 159.
T u l c e a , 82, 83, 164, 185.
P â n g ă r a ţ i ( M ă n ă s t i r e a ) , 108.
Turnu = Turnu Măgurele, 178.
P l e v n a , 293, 295, 296, 297, 300, T u r n u R o ş u , 43, 168, 317.
302, 303, 305, 307, 368. T u r t u c a i a , 84, 223.
P l o e ş t i , 257, 259, 260, 261, 262, V a d i n , 286.
263, 264, 265, 266, 267. V a i d a H u n i a d ( C a s t e l u l ) , 315.
P o d u l Beizedei, 109. V ă i d e n i , 161, 162, 163.
P o i a n a , 284. V a l e a S e a c ă , 115.
P o r c e n i , 161, 162, 163. V a r n a , 336.
P r a g a , 12. V e r b i ţ a , 288, 290.
P r u t , 81. V e t e r a n i e n ă ( p e ş t e r a ) , 165.
P u t n a , 142. Vid, 306.
R a c o v a (Valea), 351. V i d i n , 294.
R a h o v a , 283, 289. V u l c a n ( p a s u l ) , 116.
R â m n i c ( R â u l ) , 105, 110, 111, W a l a c h i a , 2, 3.
112, 143. W a r n i ţ a , 73.
R â ş n o v , 190, 312, 371. Z i m n i c e a , 273, 275. ;
 INDICE GENERAL 297

II. Indice de nume.

A B a l t a g i M e h e m e t (Vizirul),
A. M. 179.
Achmatow (căpitanul rus),
164.
A c h m e t P a ş a , 145.
A d a m (A.), 208, 209, 219, 223.
A d l e r . - O r ă ş t i e , 339, 360, 370,
371.
A l ă u t a ( r â u l Olt), 40, 41, 43.
A l b r e c h t , 204, 212, 221.
Alexandru II (Ţarul Rusiei),
258, 260, 263, 264, 265, 266,
267, 277, 279, 281,. 308.
A l e x a n d r u I o a n I C u z a , 330,
361.
A l e x a n d r u N i c o l a e S u ţ u , 328.
Alexe ( M a r e l e Duce), 277.
A l t (Iacob), 172, 173, 174, 175,
176. 177, 178.
A n t t e r (Ios.), 127.
A n t o n o v i c i (N. I.), 345.
A r a d ( D r u m u l s p r e ) , 53.
Aron Vodă (Dealul Iaşilor),
101.
A r t a r i a . - V i e n a , 104, 112, 124,
161.
A s a k i (G.), 225, 226, 227, 228.
A t t i o l i (M.), 33.
Aufssess (General Major au­
s t r i a c ) , 131.
A u n e r ( F r i t z ) , 311, 314.
Austriaci, 18, 8 9 , 9 1 , 9 2 ,
93, 98, 99, 102, 103, 104,
105, 107, 1 1 1 , 112, 116,
121, 126, 127, 128, 129,
130, 132, 133, 136, 138,
139, 1 4 1 , 143, 144, 145,
1 4 6 , 1 5 0 , 1 5 6 , 1 5 8 , 1 5 9 a,
159 b, 160, 1 6 1 , 163, 198,
200, 201, 229.
B r u s ) , 214.
B ă c k e r (M.)), 203, 206, 218,
222.
70, 72.
Balzer (J.), 74, 125, 126, 136,
137, 138, 143, 149, 150, 156,
159, 163.
B a r c o (Colonelul a u s t r i a c ) ,
109, 142.
B a r r a r d , 207.
B a r t h ( F r a n z ) , 88.
B a s t a (George), 12.
B â t h o r y ( S i g i s m u n d ) , 9, 10,
11, 12, 14, 15.
B a t t e n b e r g ( P r i n ţ u l ) , 279.
B a u e r ( G e n e r a l u l r u s ) , 75,
354.
B e a r n (Hector de), 180, 181,
184.
B e a t l i n g ( L o c o t e n e n t u l ) , 82.
B e g e n a u (Carol), 193.
B e e g e r (Max.), 210, 211.
B e l g r a d ( D r u m u l s p r e ) , 53, 63.
B e m ( G e n e r a l u l u n g u r ) , 199.
B e n s e l e r , 220.
B e r n d t (I. C ) , 74.
B e y (Locot. Colonel a u s t r i a c ) ,
134.
B i b e s c u ( M a r i a ) , 233.
Bilz (A.), 202.
Bizozeri ( S i m p l i c i a n o ) , Bo­
logna, 32, 34.
Blaremberg (Constantin)),
277c.
Böbel (J.), 314.
B o d e n e h r (Gabriel), 58, 59, 61,
62, 6 3 , 64.
B o g d ă n e ş t i ( s a t u l ) , 106.
B o g e r i s t = B u c u r e ş t i , 10.
Bogüschewski (Generalul
B o r e s k o = (?) 12.
B o u l a n g e r , 207.
298 IOAN
Bouquet (M.), 192, 195, 196,
360.
Bouttats (Gasper), 46, 48.
Braha (satul), 91, 99, 146.
Brand (B.), - Jassy, 244.
JBrătianu (Ioan C.), 284.
Brătianu n. Butculescu
<Maria), 233.
Breidenbach, 365.
Bruce (Contele de), 75.
Bruyn. - Antverpiae, 4, 17.
Bry (Auguste), 197, 331, 332.
Bry (Theodorus de). - Franc-
furt am Mayn. 5.
Buldakow (Locotenentul), 82.
Bulla Frères. - Paris, 219.
Burgarisch (Locot. austriac),
106.
Burglach (Generalul aus­
triac), 133.
Bùttner (Dr. R.), 311.
Buzău (râul), 159a.
C Danielis (M.), 202, 352.
Cameniţa (cetatea), 92.
Campe (Fr.), 182, 183, 185,
186.
Candiano-Popescu (Maiorul),
308, 309.
Caransebeş (Drumul spre),
53, 63.
Carol I (Domnitorul Româ­
niei), 277, 279, 280, 281, 284,
294, 295, 297, 302, 308.
Catargi (Elena Costin), 233.
Catargi (Maria), 233.
Căuşani, 66.
Cazaci, 36, 81.
Cerchez (Generalul român),
295, 307.
Cerenikof (Generalul), 82.
Cesianu (Maria N.), 233.
Cetăţuia (Mahalaua Iaşilor),
101.
C. BACILA
Cibin (râul), 35.
Chardon aine (Ch.). - Paris*
282, 285, 287, 302.
Chiritescu (Prefectul), 277c.
Chodowiecki (D.), 79, 80.
Colyn (Michiel). - Antverpiae r
4.
Comarnic (satul), 159a.
Copou (dealul Iaşilor), 101.
Cornescu (Elena C), 233.
Cornitzen (Generalul), 15.
Costiescu (Lt. Colonel), 231.
Christiani (Căpitanul aus­
triac), 106.
Crişul Mare (râul), 13, 33,
54, 58.
Crişul Mic (râul), 13.
1>
Dannenberg (Generalul rus),
215.
Davila (Dr.), 280, 292, 299.
D'Aubert, 195, 196.
Dembowicen = râul Dâmbo-
vita, 38.
Demidoff (Anatole de), 197.
Derviş Mahomet Paşa, 139,
141.
Diamandescu (Doamna), 233.
Dolgoruki (Prinţul), 75, 354.
Dorfelden (Generalul rus), 96.
Dufur, 207.
Dujardin, 282, 285, 287, 302.
Dunărea, 9, 10.
Duschek (Franz) Bucureşti.
257, 259, 260, 261, 2 6 2 ,
263, 264, 265, 267, 268,
269, 270, 271, 272, 2 7 3 ,
274, 278, 281. 300, 301»
303, 304,
Duverger (E.), 196c.
 INDICE GENERAL 29&

E G h i c a (Eliza), 233.
G h i c a ( P r i n ţ e s a Z o e S c ) , 233.
E i g e n t h u m , 199.
G i h a u t f r è r e s . - Paris, 197.
E k a r t (Gottlob), 97, 118, 130.
Glaser (Sublocotenentul a u s ­
E n g e l h a r t ( G e n e r a l u l ) , 122.
t r i a c ) , 144.
E r m i n y , 172, 173, 174, 175, 176,
G l u k (Dr.), 233.
177.
de G r a c e ( S u b l o c o t e n e n t u l
F a u s t r i a c ) , 114.
Gradelehnus (Iohannes). -
F a b r i (colonelul a u s t r i a c ) ,
Francfurt am Mayn, 19.
87, 98, 102, 121, 126.
G r a n ( R â u l ) , 20.
F ă l c o i a n u (Maior Alexan­
Greci ( E t e r i ş t i ) , 171.
d r u ) , 231.
G r i g o r e s c u (Nicolae), 282,
F e l g n e r (A.), 220.
283, 285, 287, 288, 289, 290,
Feszkij (Locotenentul aus­ 291, 302.
t r i a c ) , 131.
G r i g o r i e G h e o r g h e G h i c a , 32&_
F i l i p e s c u ( D a d u ) , 233. G r i g o r i e I o n , 308.
F i l i p e s c u ( M a r e ş a l George),
G r o z e ş t i ( s a t u l ) , 106.
233.
G r ü n e r (Vin.), 143. ;
F i l i p e s c u ( M ă r i a ) , 233.
G u e r d e t (L.), 196a, 197b.
F i l i p e s c u ( N a t a l i a ) , 233. G u r a b a l i j ( S a t u l ) , 77.
F i l o s i (G.), 117. G y l k o s ( P a s u l ) , 106.
F i s c h e r ( E m i l ) , 314.
F i s c h e r (Colonelul a u s t r i a c H
V.), 131. H a g i S o i t a r y (Seraskierul),..
Fleischhacker (Consulul aus­ 115.
t r i a c î n B u c u r e ş t i ) , 169. Hartmiller (Maiorul aus­
F l o t t e n ( G e n e r a l u l ) , 15. t r i a c ) , 131.
Froon (Inginerul austriac), H a r w i n (I.), 38, 40, 41, 43, 44>
131. 45, 49.
G H e i s i n g e r (G.), 189.
Hessenhomburg (Căpitanul
Galata ( M a h a l a u a Iaşilor), a u s t r i a c ) , 133.
101. H i r g i o (Girgo) = G i u r g i u ,
G a l l i z i n ( P r i n ţ u l ) , 79, 147. 10, 11.
Geissler, 183. H i s t e r (G.), 97, 118.
Geitz (locot.), 159a. Höfelich (I.), 201.
G e r h a r t (H.), 199, 204, 212, H o g a r t h (W.), 65, 70.
217, 221. H o h e n l o h e ( P r i n ţ u l von), 161,.
G h e o r g h e D u c a , 323. 163
G h e o r g h e ( C ă p i t a n D.), 232. Holst (I. V.), 52.
G h e r l a ( O r a ş u l ) , 52. H o o g h e ( R o m e i n de), 353.
Ghica (Prinţesa Alexandri­ H o r w a t h (Colonelul a u s t r i a c ) , .
n a ) , 233. 89, 106.
300 IOAN C. BACILĂ

H o u f n a g l i u s (Georgius), 54. K r a b s (R.), 314.

H b n s t e i n , 117. K r a t s c h m e r (Ioh.), 198.
H u b e r (A.), 37. K r u l e w ( G e n e r a l u l , r u s ) , 214.
î î u l b o k a ( D e a l u l I a ş i l o r ) , 101. K u c i u c H a s s a n P a ş a , 103, 110,
Hudovitz (Generalul rus), 111, 112, 143, 157.
154. K u r z (G. M.), 191.
I K u n i k i ( G e n e r a l u l polon), 36.
I b r a i m N a s i r P a ş a , 86, 87, 96, K y r a l i (Albert), 11, 15.
97, 98.
L
Ignatief (Generalul rus),
277c. L. 68.
I e r e m i a M o v i l ă , 321. *L. 140.
l i s e , 179. L. S. - Francfurt am Mayn,
I o a n S o b i e s k i (Regele P o l o ­ 18, 23.
niei), 353. L a g a l a , 66.
I p s i l a n t i ( D o m n u l Moldovei L a h o v a r y ( M ă r i a ) , 233.
A l e x a n d r u ) , 102. L a M o t r a y e (A. de), 65, 69,
I p s i l a n t i , 169. 73.
I s m a i l P a ş a , 209. L a n c e d e l l i ( C ) , 203, 206, 218,
222.
J L a n g e (G. G.), 187, 188, 189,
J a c o m m e . - Paris, 210, 211. 190, 191.
£ L a n g e ( J a n e t ) , 195, 196.
K a i s e r , 297, 308, 309. L ă p u ş u l ( R â u l ) , 52.
K a i t a j i ( S a t u l ) , 77. L a r g a ( S a t u l ) , 98, 102, 354.
K a r a M u s t a f a , 161. Laudon (Feldmareşalul aus­
K a r a i c z a i (Colonelul a u s ­ t r i a c ) , 118.
t r i a c ) , 95, 96, 110, 111, 112, Launitza = râul Ialomiţa,
115, 137, 142, 145, 160. 47.
K ă s s n e r , 84. L a u r e n g o n (F. G.), 170.
Kettner (Maiorul austriac), L e c a ( C ă p i t a n George), 286.
116. L e d e l i (Moriz), 37.
K i m m a y e r (Maiorul aus­ L e G r a s (A.), 331, 332.
t r i a c ) , 111, 112, 127, 130, 131, L e m e r c i e r . - Paris, 208, 209,
137. 219, 223.
K i p i r e (Locot. Colonel a u s ­ Levener (Generalul austriac),
t r i a c ) , 86, 121. 142.
Klairfeyt (Generalul aus­ L i g n e ( P r i n c i p e l e C a r o l de),
t r i a c ) , 132, 133 152.
TCleeman, 74. L i n g e (Colonelul a u s t r i a c ) ,
K o l b (I. M.), 188. 142.
K n o p f m a c h e r , 188. L i p o v a ( D r u m u l s p r e ) , 53.
K o h l , 159a. L o c k l e y (D.), 69.
K o n n e r t h , 310. L o n g h i (Gioseffo). - Norim-
 INDICE GENERAL 30t

berg. Bolugnu, 31. N e m e ş (Locot. Colonel Conte--

L o s c h e n k o h l . Wien, 91, 139a. de), 121.
L o v e n e h r (Colonelul a u s ­ N e u h a u s e r , 168.
t r i a c ) , 109, 131. N i a m u k P a ş a , 77.
L o w y (J.), 283, ¿88, 289, 290, Nicolaevici (Marele Duce N i ^
291. colae), 262, 277, 279.
N i c u l e s c u (L). - Bucureşti*
L u n i n ( L o c o t e n e n t u l ) , 82.
337, 338, 343.
M N i l s o n (I. E.), 79.
M a h m u d ( S u l t a n u l ) , 179. N o w a c k y ( M a i o r u l ) , 121.
M a i o r e s c u (Ana), 233.
M ă n ă s t i r e a Sftu S a m u e l , l â n ­ O
g ă F o c ş a n i , 355. O b e d e a n u ( P i c t o r u l ) , 286..
M a n d y (Franz). - Bucureşti, O b r e s k o w ( B a r o n u l ) , 166.
253, 294. O d o b e s c u (Ana), 233.
M a n s f e l d (Seb.), 124. O'dosowan (Căpitanul aus­
M â n u .{Alexandrina general), t r i a c ) , 113.
233. O l t e n i a ( D r u m u l s p r e ) , 64„
M a r k i n (I.). - Wien, 106, 111, O r l o w ( B a r o n u l ) , 166.
131, 141, 145. Ortelius (Hieronymus).
M ă r t i n e ş t i ( S a t u l ) , 110, 111, Nürnberg, 9 n o t a 1. 13, 15» v

112, 143. O r t e l i u s r e d i v i v u s et c o n t i -
M a r o c z = r â u l M u r e ş , 42, 49. n u a t u s . Francfurt am
M a v r o g h e n i (Olga), 233. Mayn. 18, 23.
M e c h e l ( C h r i s t i a n ) . - Basel, O s m a n P a ş a , 77, 93, 137, 141,.
121, 146, 147, 157, 165. 145.
M e h a d i a ( D r u m u l s p r e ) , 64. O s m a n P a ş a (1877), 293, 297^
M e h m e t P a ş a , 137. • 306.
Melin ( L o c o t e n e n t ) , 82. O t t e t e l e ş a n u ( E l e n a ) , 233.
M e z a r o s (Colonelul a u s t r i a c ) ,
145. P
M i h a i l ( P r i n ţ u l r u s ) , 183. P a a r ( F e l d m a r s c h a l Alfred;;'
M i n a i V i t e a z u l , 12, 14. Graf), 229.
M i k a ( S â n d o r ) , 321. P a p p a z o g l u ( M a i o r D.), 352^
Milcov ( r â u l ) , 355. 361 n o t a 1, 364. •
M i l u i t i n ( G e n e r a l u l r u s ) , 277. Pappilla (Generalul aus^
M o n d h a r e . - Paris, 148. t r i a c ) , 85.
M u d a t , 207. P a r k e r (S.), 65.
M i i n i c h ( F e l d m a r e ş a l u l ) , 147. P e r n e i , 207.
P e t t a u e n (Sublocot. a u s ­
N t r i a c ) , 106.
N ă s t u r e l ( G e n e r a l P . V.), P e e t e r s (I.). - Antwevpiae,
348. 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 4 5 ^
N e g u l e s c u ( I s t r a t e ) , 259, 263, 46, 47, 48, 50.
264, 265, 266, 267.
 LOAN
Petru I (Ţarul Rusiei), 70,
72.
Petru Cercel, 334.
Philippoteaüx, 207.
Piatra Craiului (Muntele), 9,
10.
Piacreck (Căpitanul aus­
triac), 121.
Plank (Maiorul austriac),
131, 160.
Plemenikof (Generalul rus),
75, 354.
Poloni (Soldaţi), la, 36, 353.
Ponheimer, 159a.
Potemkin (Prinţul), 122.
Pottier (Căpitanul austriac),
113, 160.
Putna (râul), 355.
Pyka (A.), 200.
B 367.
Raab (Râul), 21.
Radu Mihnea, 324, 325.
Radu Şerban, 322.
Rădulescu (Dr.), 233.
Baffet, 197.
Râmniceanu (Dr.), 233.
Rehm (C&pit. austriac), 147.
Renner (G. N.), 213, 214.
Repnin (Prinţul), 75, 354.
Revay (Maiorul), 87.
Rhetoridi (Olga), 233.
Ribas (Amiralul rus), 152,
154, 164.
Richter (J.), 187.
Rohbock (L.), 187, 188, 189,
190, 191.
Români, a) boeri, 127, 128,
129, 130, 136. b) soldaţi
şi ofiţeri, 1, 1 a, 4, 7, 8,
9, 10, 17, 18, 19, 20, 21,
22, 36, 37, 192, 193, 194,
1-95, 196, 197, 202, 224,
C. BACILA
225, 226, 227, 228, 2 3 1 ,
232, 237, 240, 241, 242,
245, 246, 248, 249, 250,
252, 278, 282, 283, 285,
286, 287 288, 289, 29©,
291, 295, 297, 298, 299,
302, 307, 308, 309, 357,
358, 361, 362, 363, 364,
365, 366.
RomanzofT (Generalul rus),
75, 77, 80.
Roos (Maiorul austriac), 145.
Ruşi (Soldaţi). 8 1 , 84, 8 8 , 9 2 ,
97, 111, 112, 122, 123,
125, 138, 141, 143, 152,
155, 182, 185, 186, 203,
204, 205, 206, 207, 208,
209, 212, 213, 214, 215,
216, 217, 218, 219, 220,
221, 222, 223, 271, 272,
274, 275, 276, 278, 356,
Rzevuski (Palatinul Craco­
viei Vencelas), 148.
S
Saar (A. v.), 173, 174, 175, 176,
177.
Sala (F.), 193.
Samoykowin (Generalul rus),
154.
Sander, 362.
Şaraga (Fraţii), 326.
Satu Mare (Oraşul), 52.
Saukop (Franz), 106.
Sava (Căminarul), 169.
Saxa-Coburg (Prinţul). 90, 92,
93, 103, 104, 105, 110.
111, 112, 127, 128, 129,
130, 131, 136, 137, 139,
141, 142, 143, 144, 145,
147, 157, 160.
Scarlat Ghica, 327.
Schallemberger (H. J.). -
Nurenberg, 24, 25, 27, 29.
 INDICE
Schuller & Sohn (J.), .311,
312, 318.
Schullerus (Fritz), 314.
Seghedin (Drumul spre), 53.
Seitz, 355.
Semendria (Drumul spre), 63.
Sereni (Căpitanul austriac),
87.
Sereth = râul Şiret, 45.
Schley (I. v.), 78.
Schmerzing (General-Maior),
121, 131.
Schonberg (A. Ioh.), 205, 295.
Schönig (Iacob). - Augsburg,
56.
Schultz (Colonelul), 159a.
Schütz (C), 104, 112, 121, 146,
152, 161.
Schwabe, 193.
Şerban Canacuzino, 326.
Serviciul sanitar al armatei.-
Bucureşti, 279, 280, 284 299.
Sevescu (Coralia P.), 233.
Sieel (Locot), 114.
Sieger (E.), 215.
Sievers (Colonelul), 82.
Sigerus (Emil). - Sibiiu, 310,
311, 312, 313, 314, 315, 317,
318.
Sinaia (mănăstirea), 159a.
Sinan Paşa, 11, 14.
Socola (Dealul şi mahalaua
Iaşilor), 101.
Soltikof (Contele), 75, 82, 92,
145, 147, 354.
Somowka (Râul), 82.
Souches (Generalul de), 18,
19, 20, 21.
Someş (Râul), 50.
-Spleny (Generalul austriac),
142.
Spontoni (Ciro), 322.
Springer (R.), 314.
Ştefan cel Mare, 319, 320.
GENERAL 308
Stein (Maiorul austriac), 165.
Steinfeld, 168.
Stoicescu (Dr.), 233.
Stricher (Colonelul), 82.
Strobel (L.), 313.
Strojanich (Maiorul), 114.
Sturdza (Zoe D.), 233.
Sutzu (Maria Mihaiu), 233.
Sutzu (Natalia), 233.
Suwarow (Generalul rus), 103,
105, 110, 111, 112, 137, 141,
142, 143, 152, 155, 157.
Swiatoniowski, 326.
Szathmari (Carol), 232.
Szöllösy, 309.
T
Tardieu (P. F.), 75, 82, 354.
Tătăraşi (Mahalaua Iaşilor),
101.
Tătari, 13, 18, 19, 20, 21, 22,
36.
Târgu Cucului, 110, 112.
Teleky (Căpit), 159a.
Temeş (Râul), 16.
Theis (G.), 314, 317.
Thum (General-Major Von),
144.
Trattnern (T. E. v.). - Wien,
89, 90, 96, 103.
Trentsensky (M.). - Wien, 215.
Tsainadij (Sublocot. aus­
triac), 131.
Tröster (Iohann). - Niiren-
berg, 24, 25, 26, 27, 28, 29,
30.
Trubetzkoi (Prinţul), 354.
Tudor Vladimirescu, 329.
Tulcea, 83.
Turci. 5, 9, 10, 13, 14, 18,
19, 20, 21, 2 2 , 36, 5 ) , 76,
8 8 , 8 9 , 93, 98, 1 0 2 , 1 0 4 ,
1 0 5 , 1 0 7 , 11 1, 11 f. 1 1 2 ,
1 2 1 , 123, 125, 1 2 6 , 6 9 2 ,
304 IUAN C. BACILA

. 132, 1 3 3 , 138, 139, 141, V o l l w e i d e r (J.), 167.

143, 144, 145, 150, 155, V o l k e r s (Emil), 365... '
156, 158, 159 a, 1 5 9 b,
160, 161, 163, 171, 173, n
182, 186, 2 0 3 , 204, 205, Walter (Căpitanul austriac),
206, 207, 209, 210, 211, 159a. ,
212, 213, 214, 215, 216, W a r s c h a u ( P r i n c i p e l e de),
217, 218, 219, 220, 221, 214.
222, 223, 288, 291, 293, W e i b e r t , 84.
, 300, 301, 302, 309, 353, W e i n b r e c h t (Căpit. a u s t r i a c ) , .
356. 108.
W e i n r a u c h (I. C ) . - Wien,
U -
159a, 160.
U m b a c h (J.), 190. W e i s s m a n ( G e n e r a l u l rus),.
U n g u r i , 1, 9, 10, 14, 198, 199, 77, 82, 83.
201. W e n d l a n d (J.), 193.
U r b a n (Colonelul a u s t r i a c ) , W i n k l e r (Io. C h r . ) , 159a.
198. W i l l (Joh. M a r t . ) . - Wien,
. . . . . . _
105, 106, 122, 129, 139, 141a,
V ă c ă r e s c u (Teodor), 277c. 144, 159b, 162.
V a l e r i o ( T h e o d o r e ) , 224. W i l l a (Matti), 98a.
V a l i P a ş a , 72. Wolf (F.),. 172.
Vecsey ( G e n e r a l u l a u s t r i a c ) , Wolff ( I e r e m i a s ) , 67.
85. ' W u n d e r , 182, 183, 186.
V e i t h (J.). - Carlsruhe, 167.
V e n r i c h (G.)~, 361, 364. Z
V i d i n , 132. Z a i z o n ( s a t u l ) , 159a.
V l a d D r a c u l , 336. Z e n t a ( D r u m u l s p r e ) , 53..
V o g t (Colonelul r u s ) , 82. Z w a n i e c z ( S a t u l ) , 146.

III. Indice de lucruri.

A m b u l a n ţ e , 217, 236, 239, 240, 367.
251, 253. Corăbii. 5, 134, 152, 1 6 4 ,
A r m e r o m â n e ş t i , 202, 316. 173, 183, 214, 216.
B ă r c i , 206, 356. Corturi 9, 10, 12, 1 3 , 14, 5 1 ,
B a s t i o a n e , 12. 9 1 , 93. 99, 1 0 5 , 1 11, 1 1 7 ,
B i v u a c u r i , 366. 1 2 2 , 1 2 9 , 1 3 2 , 139, 1 4 3 ,
B u t o a i e cu i a r b ă de p u ş c ă , 144, 1 5 2 , 154, 1 5 8 , 1 6 2 ,
9, 10, 91. 164 1 9 8 , 2 8 3 . 2 9 2 , 2 9 9 .
Care cu muniţii şi provizii. 1 4 , G h i u l e l e de t u n u r i , 91, 96,
9 1 , 95, 102, 103, 104, 117, 127, 217.
123, 141, 144, 145, 150, H a n g e r e , 195, 196.
158, 1 8 5 , 2 1 4 , 2 4 3 , 2 8 5 , Lagăre. 1 a, 9, 1 0 , 15, 18, 7 6 ,
 INDICE GENERAL 305»

80 9 3 , 9 9 , 102, 103, 105. e) t u r c e ş t i , 12, 79, 80, 89,

111, 125, 141, 143, 152,
M e d a l i i r o m â n e ş t i , 316.
P i s t o a l e , 112, 169, 182, 195,
196, 197, 224.
P o d de v a s e , 5, 81, 185, 235,
255, 353.
P u ş t i , 89, 112, 161, 182, 194,
197, 198, 202, 218, 362.
K e d a n u r i şi r e d u t e , 106, 133,
165, 182, 212, 215, 219, 220,
309.
96, 158, 219, 308.
S u l i ţ i , 112.
Tobe, 96, 127, 202.
T r a n ş e e . 183.
T u n u r i . 1 a, 9, 10, 12, 14,.
79, 89, 9 1 , 92, 93, 97, 98,
99. 102, 103, 104, 105,
1 12, 1 1 7 , 1 1 8 , 1 2 1 , 1 2 2 ,
1 2 7 , 129, 1 3 4 , 1 4 1 , 1 4 3 ,
144, 146, 154, 155, 156,
158, 159 b, 160, 162, 1 6 4 r

S ă g e ţ i , 1, 89. 183, 185, 199, 2 0 2 , 2 0 4 ,

S t e a g u r i , a) a u s t r i a c e , 127. 206, 207, 208, 2 1 1 , 214,
b) româneşti. 1 a, 2 0 2 , 3 1 6 , 217, 218, 222, 234, 2 3 8 ,
319, 320, 3 2 1 , 322, 323, 247, 254, 256 268, 2 6 9 ,
324, 325, 326, 327, 328, 270, 282, 294, 334, 3 6 5 -
329, 330, 331, 333. Uniforme militare româneşti-
c) p o l o n e l a . 202, 230, 316.
d) r u s e ş t i , 96.

IV. Hărţi şi planuri de luptă.

6, 20. 2 1 , 22, 55, 62, 6 3 , 69, 147, 149, 151, 153, 1 5 7 r

70 7 1 , 72, 7 3 , 7 5 , 7 7 , 8 2 , 1 5 9 b, 1 6 0 , 1 6 4 , 1 6 5 , 1 6 6 ,
8 3 , 8 5 , 8 6 . 8 9 , 9 0 , 9 6 a, 9 8 , 170, 336, 3 4 5 , 348, 349, 354,.
1 0 ! , 1 0 3 1 0 9 , 1 10, 1 1 5 , 125, 355, 368.
134, 135, 137, 140, 142,

V. Lupte.
1, 5 , 9, 10, 1 1 , 12, 1 3 , 1 4 , 154, 155, 158, 159, 1 5 9 a ,
15, 1 8 , 1 9 , 3 6 , 7 6 , 7 9 , 8 0 , 1 5 9 b, 1 6 0 , 1 6 1 , 1 6 2 , 1 6 3 , .
84, 8 7 , 88, 89, 9 1 , 92, 94, 1 6 4 , 169, 1 7 1 , 1 8 2 , 1 8 3 , 1 9 8 ,
95, 97, 99 100, 102, 103, 199, 200, 2 0 1 , 2 0 3 , 204, 2 0 5 ,
104, 105, 106, 107, 108, 1 1 1 , 206, 207, 209, 212, 213, 214,
112, 113, 114, 116, 117, 118, 215, 216, 217, 2 1 8 , 219, 2 2 0 ,
120, 1 2 1 , 125, 126, 132, 1 3 3 , 221, 222, 223, 291, 295, 307,
134, 138, 139, 1 4 1 , 143, 144, 309, 353, 356.

VI. Cetăţi şi planuri de cetăţi.

2, 3, 5, 9, 10, 11, 13, 14, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48,
15, 16, 18, 2 2 , 23, 24, 25, 49. 50, 5 1 , 52, 53, 54, 55,
26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 56, 57, 58, 59. 60, 61, 63,
3 3 , 34, 36, 38, 39, 40, 41, 64, 65, 66, 67, 68, 74, 76,
Anuarul lnst. de ist. 20
 l 0 A N c
306 -

78, 79, 84, 85, 87, 88, 9 1 , 178, 181, 183, 184, 186, 187,
9 2 , 93, 94, 95, 97, 98, 99, 188, 189, 200, 221, 310, 311,
100, 102, 107, 113, 117, 118, 312, 313, 314, 315, 317, 318,
119, 120, 122, 123. 124, 125, 337, 338,339, 340, 341, 342,
126, 127, 129, 131, 144, 145, 343, 344, 345, 346, 347, 350,
1 4 6 , 147 1 5 0 , 1 5 2 , 1 5 3 , 1 5 4 , 352, 353, 356, 359, 360, 369,
155, 156, 159, 164, 167, 168, 370, 371.
1 7 2 , 1 7 3 , 174, 175, 176, 177,
 Documente inedite relative la corpul
de observaţie de la Gruia (1876)
de Generalul R. Rosetti.

Criza orientală devenind din ce î n ce m a i acută şi

îsbucnirea răsboiului tuirco-sârb fiind iminentă, guvernul
r o m â n hotărăşte, la 15/27 I u n i e 1876, a trimite u n c o r p
de observaţie la Gruia, î n faţa văei Timokului, o u î n s ă r c i ­
narea de a respinge orice atingere directă s a u indirectă la
1
neutralitatea R o m â n i e i .
A s u p r a acţiunei acestui corp de observaţie n u se c u ­
noştea, p â n ă acum, decât ceea ce e scris în Istoricul Răs­
2
boiului din 1877—78 de mai mulţi ofiţeri ; şi acesta este
forţamente succint.
Cercetând, a c u m î n urmă, î n vederea unei alte l u ­
crări, inventarele documentelor relative l a răsboiul din
1877—78, ce se mai găsesc pe la diferite autorităţi, am a-
flat că, î n arhiva Serviciului Istoric, se păstrează u n d o ­
sar, purtând N o . 2 ş i i n t i t u l a t : Hârtiile eşite ale Corpului
de Observaţie, 1876. E x a m i n a r e a acestui dosar (bine cusut
3
•dar, ou filele nenumerotate ) m i - a arătat oă el cuprinde
ciornele, în majoritate scrise de însuşi Colonelul Cerchez,
ale întregei corespordenţe plecate de la' Corpul de obser­
vaţie şi c ă a făcut parte dintr'un total de şapte dosare ale
acestui corp, c a r i s'au vărsat Diviziei 1-a Teritoriale d i n

1
Memoriile Regelui Carol I. (15/27 I u n i e 1876); l o r g a
•€!orrespondance diplomatigrue sous le roi Charles I-er ( p a g . 123).
2
P. p 25, 26.
3
D i n d o s a r lipsesc eşirile cu No. 3—11, 15, 16, 71, 85,
156, 233—243 (aceste zece p r o b a b i l d i n e r o a r e de n u m e r o t a r e ) , 35?
şi 505. I n s c h i m b s u n t p a t r u (57—59 şi 92) c a r i a u şi c â t e o
h â r t i e cu a c e l a ş n u m ă r bis şi s u n t d o o ă cu n u m ă r u l 65.
20*
308 GEN. 11. UUSETT1

C r a i o v a , cu N o . 527 din 15 Oetomvrie 1876. Ge a u devenit:

celelalte d o s a r e , c u p r i n z â n d î n t r e a g a c o r e s p o n d e n ţ ă , n u a m
p u t u t aflâ. C u p r i n s u l d o s a r u l u i e x a m i n a t este î n s ă destul
de complet s p r e a se p u t e a î n t o c m i u n i s t o r i c d o c u m e n t a t
a l a c ţ i u n e i acelui c o r p , ceea ce este ţ i n t a luicrărei de faţă.

N e lipsesc i n s t r u c ţ i u n i l e d a t e Colonelului Cerchez V

n u m i t C o m a n d a n t al a c e s t u i c o r p ' . Ş t i m c ă el fusese che­
m a t l a B u c u r e ş t i î n acest s c o p ' ' . I n s t r u c ţ i u n i l e se pol; de­
4
duce, deşi n u e r a u complete , a t â t din iisvoarele a r ă t a t e la î n ­
c e p u t u l l u e r ă r e i de faţă, cât şi d i n diferitele o r d i n e p e c a r i
acest colonel le d ă c o m a n d a n ţ i l o r î n s u b o r d i n e şi din co­
r e s p o n d e n ţ a sa cu M i n i s t e r u l de R ă s b o i u .
C u m a r ă t a i m a i sus, m e n i r e a C o r p u l u i de observaţie
e r a de a r e s p i n g e ori ce a t i n g e r e , d i r e c t ă s a u i n d i r e c t ă , l a
n e u t r a l i t a t e a R o m â n i e i . I n acest scop t r u p e l e a v e a u a păzi:
D u n ă r e a î n s e c t o r u l de la V e r c i o r o v a la Calafat °, a î m -
p c d i c â orice act de ostilitate pe t e r i t o r i u l n o s t r u °, a de­
z a r m a şi i n t e r n a o r i ce b e l i g e r a n t c a r e a r t r e c e pe t e r i ­
7
toriul r o m â n , a î n g ă d u i t r e c e r e a î n R o m â n i a a p o p u l a ­
ţiei de pe m a l u l drept, g o n i t ă d i n casele ei p r i n o p e r a ţ i u ­
8
nile de r ă s b o i u şi a î m p e d i c â t r e c e r e a de b a n d e a r m a t e

1
C o l o n e l u l M. C h r i s t o d u l o C e r c h e z c o m a n d a a t u n c i Regi-
n e n t u l 4 linie, care era în g a r n i z o a n a Craiova.
2
A c e s t e i n s t r u c ţ i u n i se a f l a u î n d o s a r u l No. 1, i n t i t u l a t :
D o s a r de a c t e l e r e l a t i v e l a f o r m a r e a şi p u n e r e a î n m a r ş a Cor­
p u l u i de O b s e r v a ţ i e .
3
No. 26 d i n 26 I u n i e . T o a t e d a t e l e s u n t d u p ă s t a t u l vechi.
4
Cu r a p o r t u l No. 1 d i n 20 I u n i e 1876, Colonelul C e r c h e z -
î n t r e a b ă u n d e e B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i şi ce m i s i u n e a r e ba­
t a l i o n u l de d o r o b a n ţ i c o n c e n t r a t la C a l a f a t , i n t e r i o r v e d e m că
c nevoit a cere şi a l t e l ă m u r i r i .
5
O r d i n u l C o l o n e l u l u i C e r c h e z c ă t r e b a t a l i o n u l de D o r o ­
b a n ţ i : No. 12 d i n 22. V I ; No. 25 d i n 26. VI, c ă t r e m a i o r u l Iva-•
novici, c o m a n d a n t u l B a t a l i o n u l u i 4 V â n ă t o r i ; r a p o r t No. 26;
din 26. VI. c ă t r e M i n i s t e r u l de R ă s b o i u .
6
O r d i n No. 12, s u s c i t a t .
7
Ibid şi No. 33 şi 35 d i n 27. VI.
s
O r d i n e l e No. 33 şi 35. R a p o r t No. 66 d i n 1. V I I .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 309

••sau de m u n i ţ i u n i , din R o m â n i a î n S e r b i a s a u î n T u r c i a \
P e n t r u î n d e p l i n i r e a acestei m i s i u n i c o r p u l de obser­
vaţie a fost a l c ă t u i t d i n u r m ă t o a r e l e u n i t ă ţ i :
R e g i m e n t u l 4 Linie,
Batalionul 4 Vânători,
B a t e r i a B o r ă n e s c u , din R e g i m e n t u l 2 Artilerie,
D o u ă esicadroane d e c ă l ă r a ş i ,
U n b a t a l i o n de d o r o b a n ţ i ,
Pichetele de l a g r a n i ţ ă ,
2
O secţie s a n i t a r ă .
s
Ulterior, -după c e r e r e a Colonelului C e r c h e z , s'a d a t
4
•corpului î n c ă u n e s o a d r o n d e c ă l ă r a ş i .
Efectivele u n i t ă ţ i l o r fiind î n g e n e r a l m i c i •.
5
347 la B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i .
480 la b a t a l i o a n e l e d e d o r o b a n ţ i °,
de la 44 o a m e n i ş i 34 c a i l a unele e s c a d r o a n e de c ă ­
7 8
l ă r a ş i l a 120 o a m e n i şi 120 cai l a altele ,
ş i a c e a s t ă m a i cu s e a m ă la u n i t ă ţ i l e p e r m a n e n t e , s ' a u c h e ­
m a t sub a r m e câţiva rezervişti.
T r u p e l e , a f a r ă d e Batadion'ivl 4 V â n ă t o r i , s ' a u diiscomt
u
pe jos şi a u a j u n s la 25 I u n i e la G r u i a . B a t a l i o n u l 4 V â ­
1 0
n ă t o r i a lo/st t r a n s p o r t a t cu c a l e a f e r a t ă l a T u r n u S e v e r i n .
C h i a r de la p u n e r e a t r u p e l o r î n m a r ş s ' a u î n t â m p i n a t

1
R a p o r t No. 445 d i n 6 S e p t e m b r i e c ă t r e Divizia 1-a t e r i ­
t o r i a l ă . O r d i n e l e No. 446—450.
2
A c e a s t ă secţie a fost a t a ş a t ă R e g i m e n t u l u i 4 L i n i e . —
N o . 517 d i n 2. X. c ă t r e R e g i m e n t u l 4 L i n i e . — ( P r i n No. . . .
s e î n ţ e l e g e n u m ă r u l de eşire d i n d o s a r u l e x a m i n a t ) .
3
No. 62 d i n 30. VI. c ă t r e Divizia 1-a.
4
C a r e a sosit la 9 I u l i e (No. 132 d i n 9. V I I ) .
5
B a t a l i o n u l 4 v â n ă t o r i a v e a u n efectiv de 469 o a m e n i l a
9 A u g u s t (No. 341) d i n c a r e s c ă z â n d u - s e 122 r e z e r v i ş t i (No. 375
d i n 15 A u g u s t ) r ă m â n e 347.
6
No. 157 d i n 14. V I L
7
No. 176 d i n 15. V I L
8
No. 93 d i n 5. V I L
9
No. 20 d i n 25 I u n i e .
1 0
Istoricul Resboiului de mai mulţi ofiţeri, p a g . 25.
310 GEN. II. ROSETTI

g r e u t ă ţ i . Aceste g r e u t ă ţ i e r a u d a t o r i t e s t ă r e i î n c a r e se g ă ­
s e a ai urnei a r m a t a n o a s t r ă . P r i n t r e aceste gratuităţi c e a m a i
de s e a m ă a fonfi l i p s a de b a n i ; u n i t ă ţ i l e n u a v e a u c u c e
face f a ţ ă n i c i c h i a r nevoilor celor m a i u r g e n t e ale h r ă n i -
1
r e i o a m e n i l o r ş i a n i m a l e l o r . L i p s a d e b a n i aste dealtfel
u n c â n t e c pe c a r e îl r e p e t ă foarte d e s c o r e s p o n d e n ţ a d i n
acest d o s a r . A l t ă g r e u t a t e p r o v e n í a d i n f a p t u l c ă c o r p u ­
rile d e t r u p ă n u aiveau t rateurile s t r i c t n e c e s a r e trenuiiui lor
de l u p t ă şi că acestea a u t r e b u i t a fi î n l o c u i t e p r i n c a r e
2
c u p l a t ă , c u m s'a î n t â m p l a t şi u l t e r i o r , î n r ă s b o i u l din
1 8 7 7 — 7 8 , c â n d î n locul l o r s ' a u l u a t c ă r u ţ e de r e c h i z i ţ i i .

C h i a r pe t i m p u l m a r ş u l u i , s p r e G r u i a , Colonelul C e r ­
chez ia 'unele d i s p o z i ţ i u n i n e c e s a r e p e n t r u î n d e p l i n i r e a m i -
s i u n e i ce i s'a dat, p r e s c r i i n d M a i o r u l u i Vasilescu, c o m a n ­
3
d a n t u l b a t a l i o n u l u i d e d o r o b a n ţ i , c o n c e n t r a t la C a l a f a t , a
î n t ă r i p a z a î n sectorul R o g o v a - G r u i a , a n u l ă s ă p e n i m e n i
să t r e a c ă D u n ă r e a , a d e z a r m a pe cei ce a r t r e c e şi a l u a
imăsuri c a şomoiagele d e p a i e .de p e la' pichete s ă fie în b u n ă
4
s t a r e , p e n t r u a se p u t e a d a a l a r m a l a nevoe . Tot a t u n c i o r ­
donă concentrarea întregului corp (mai puţin Batalionul 4
V â n ă t o r i , l ă s a t l a S e v e r i n ) l a G r u i a . D i n aceste m ă s u r i se î n ­
t r e z ă r e ş t e deja dispozitivul p e oare-1 v a a d o p t a şi p ă s t r ă
n e s c h i m b a t , a p r o a p e tot t i m p u l c â t v a s t a p e D u n ă r e şi
5
c a r e dispozitiv v a c o n s t a d i n :

1. O p a z ă a c t i v ă pe î n s u ş i m a l u l D u n ă r e i , p r i n pi­
chetele obişmiite, î n t ă r i t e .
2. G r o s u l detaşamentului concentrat spre Gruia, în

1
No. 23 d i n 26. V I .
2
O r d i n e l e No. 2, 39, 40, 41, 44.
3
Cu No. 12 d i n 22 I u n i e .
* L a p i c h e t e se p u n e a u ş o m o i o a g e de p a i e pe p r ă j i n i . I n
caz de a l a r m ă li se d e d e a foc.
5
O r d i n e l e N o . 2, 12, 13, 17 ale C o l o n e l u l u i Cerchez. I n n o ­
tele u r m ă t o a r e , c â n d n u se s p u n e de cine e d a t u n o r d i n s a u
e f ă c u t u n r a p o r t , a t u n c i e î n ţ e l e s că p r o v i n e d e l a c o m a n d a n ­
t u l C o r p u l u i de O b s e r v a ţ i e .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA Sli

c e n t r u l dispozitiv ului şi in drepitiul p u n c t u l u i , u n d e a v e a a

se p r o d u c e p r i m a ciocnire î n t r e S â r b i şi T u r c i .
3. L a capetele s e c t o r u l u i , câte o m i c ă r e z e r v ă l o c a l ă :
B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i la Severin, u n d e p r e z e n ţ a g a r n i z o a ­
nei t u r c e ş t i d i n A d a k a l e h p u t e a d a loc la n e p l ă c e r i şi o
c o m p a n i e de d o r o b a n ţ i la Calafat, d i n c a u z a e x i s t e n ţ e i c e ­
tăţii Vidin şi a g a r n i z o a n e i acesteia.
Dispozitivul e r ă j u d i c i o s şi r ă s p u n d e a cu totul s i t u a ­
ţiei, cu condiţia î n s ă că Colonelul Cerchez s ă p o a t ă fi i n ­
f o r m a t la t i m p de ce se p e t r e c e î n diferitele p u n c t e şi s ă
p o a t ă c o m u n i c a a c e a s t a a u t o r i t ă ţ i l o r s u p e r i o a r e . Ori, î n
a c e a vreme, n u e x i s t a în p a r t e a Ionului, u n d e uirmâ a s e
afla c o r p u l de observaţie, a l t mijloc de c o m u n i c a ţ i e de c â t
o m u l p e jos s a u c ă l a r e . G u v e r n u l l u a s e m ă s u r i a se î n t i n d e ,
c h i a r a t u n c i , o linie telegrafică î n t r e T u r n u - S e v e r i n şi
1 2
G r a i o v a , d a r a c e a s t a n u e r ă g a t a . De a c e i a Colonelul
Cerchez d ă o r d i n M a i o r u l u i Mitescu, c o m a n d a n t u l d i v i ­
3
z i o n u l u i de c ă l ă r a ş i — la 23 I u n i e — a f o r m a , cu u n
p l u t o n , o serie de r e l e u r i p e n t r u t r a n s m i t e r e a u r g e n t ă a
c o r e s p o n d e n ţ e i î n t r e G r u i a şi T u r n u - S e v e r i n . Aceste r e ­
l e u r i au fost m e n ţ i n u t e ş i d u p ă ce s'a t e r m i n a t l i n i a tele­
g r a f i c ă *, de oarece n u e x i s t ă u n s e r v i c i u p o ş t a l . S e r v i c i u l
a c e s t a e r a g r e u şi a p r ă p ă d i t caii c ă l ă r a ş i l o r , c a r i , d u p ă o
s c u r t ă t r e c e r e de v r e m e , n u m a i a v e a u decât 12 cai ( d i n
240) n e r o ş i d e şei, ce e r a u de altfel foarte d e f e c t u o a s e " .
S o s i n d î n G r u i a , l a 25 I u n i e , Colonelul Cerchez co­
m u n i c ă M i n i s t e r u l u i de R ă s b o i u că o l u p t ă e î n c u r s î n t r e
6
S â r b i şi T u r c i , că cei d i n t â i a u t r u p e p u ţ i n e la g u r a T i -
m o c u l u i , d a r m a i m u l t e la N e g o t i n , că cei de a i doilea a u

1
S t â l p i i t e l e g r a f i c i (700) a u fost f a s o n a ţ i , î n p ă d u r e a De-
veselu, de u n b a t a l i o n d i n R e g i m e n t u l 1 D o r o b a n ţ i . R a p o r t u l
a c e s t u i b a t a l i o n No. 824 d i n 26. VI.
2
Nu erau căruţe spre a t r a n s p o r t ă stâlpii.
3
No. 14, d i n s a t u l C a r a u l a .
1
No. 123 d i n 8 Iulie.
6
No. 89 d i n 4 I u l i e ; No. 93 d i n 5 I u l i e .
6
No. 20 d i n 25. VI.
312 GEN. ÎL ROSETTI

un. v a s d e ră'sboiu î n d r e p t u l Negotimului şi că a d i s p u s ca :

B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i , a f l a t î n T u r n u Severin, s ă p ă z e a s c ă
D u n ă r e a î n t r e V e r c i o r o v a şi H i n o g , b a t a l i o n u l de d o r o ­
b a n ţ i să o p ă z e a s c ă î n t r e . H i n o g şi Calafat, i a r g r o s u l d e ­
t a ş a m e n t u l u i ( R e g i m e n t u l 4 L i n i e , b a t e r i a de a r t i l e r i e , d i ­
vizionul de c ă l ă r a ş i şi t r e i c o m p a n i i d e d o r o b a n ţ i ) s ă b i -
1
Tuacbeze la Gnuia. Tot p r i n acelaş r a p o r t se m a i a r a t ă că.
a l i m e n t a r e a se îace cu g r e u d i n c a u z a lipsei de b r u t ă r i i
şi că t r u p e l e n ' a u b a n i .
2
D u p ă aceia cere i n t e n d e n ţ i i d i n C r a i o v a şi c o r p u r i ­
3
lor, c a r i a u u n i t ă ţ i d e t a ş a t e l a G r u i a , a t r i m i t e b a n i şi
4
•dă. o r d i n B a t a l i o n u l u i 4 V â n ă t o r i a c u m p ă r ă 2000 p â i n i
5
î n Severin, şi a le t r i m i t e c u c a r e l e la G r u i a .
Cu p â i n e a t r i m e a s ă d e la S e v e r i n şi Craiei\a., c u c a r n e a
f u r n i z a t ă de u n m ă c e l a r c a r e a u r m a t R e g i m e n t u l 4 L i n i e ,
e
c u z a r z a v a t şi r a c h i u . , c u m p ă r a t l a f a ţ a locului, vor fi
7
h r ă n i ţ i ostaşii C o r p u l u i de Observaţie . Această! a l i m e n t a r e
va d a î n s ă î n c ă m u l t e griji l u i Cerchez, p e n t r u c ă a d e s e a
8
p â i n e a n u soseşte d i n c a u z ă că a d m i n i s t r a ţ i a ' n u d ă c a r e
9
s a u soseşte c u î n t â r z i e r e . A p o i a l o c a ţ i a b ă n e a s c ă n u a-
1 0
jirnge, ceea ce-<l face a c e r e m ă r i r e a i ei la 0,45 l e i , c e r e r e
c ă r e i a M i n i s t e r u l de R ă s b o i u mu r ă s p u n d e şi n u p u t e a

1
Vezi A n e x a No. 1.
2
No. 23 d i n 26. V I .
3
Cu No. 28 d i n 26. VI., R e g i m e n t u l u i 1 C ă l ă r a ş i ; cu N o .
29 d i n 26. VI., R e g i m e n t u l u i 1 D o r o b a n ţ i c a r i d u p ă u n v e c h i u
şi r ă u obiceiu, r ă m a s p â n ă azi în a r m a t ă , se a r ă t a u v i t r e g i cu
unităţile lor detaşate.
4
N o . 24 d i n 26 I u n i e ( g r e ş i t s c r i s I u l i e î n d o s a r ) .
e
Se p l ă t e a 8 lei u n c a r p e n t r u u n t r a n s p o r t d e l a T u r n u
S e v e r i n l a G r u i a (50 Klm.), (No. 42 d i n 27. VI.) s o c o t i n d u - s e 4
lei de p o ş t ă (No. 140 d i n 10. V I L ) .
6
D i m i n e a ţ a s ă d ă d e a a t u n c i t r u p e i r a c h i u î n loc d e c e a i .
7
No. 93 d i n 5. V I I .
8
No. 104. 6. V I I . ; 128. 9. V I I . ; 140, 10. V I I .
8
No. 153 d i n 13. V I I , 154 d i n 13. V I I , 167 d i n 14. V I I .
1(1
No. 165 d i n 16. V I L
 COHI'UL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 813

r ă s p u n d e , d a t ă fiind p r e c a r a situaţie f i n a n c i a r ă de a t u n c i
a S t a t u l u i . M ă m ă l i g ă n u se p u t e a da, p o r u m b u l fiind s t r i ­
1
cat, i a r c a r n e a de oaie, deşi eflină, n u e r ă brună . Cu toate
a c e s t e a t r u p e l e a u fost b i n e şi î n d e s t u l ă t o r hrănite', m u l ­
2
ţ u m i t ă î n g r i j i r e i n e c u r m a t e a c o m a n d a n t u l u i l o r . Această
î n g r i j i r e a fost, de fapt, n u m a i a sa, p e n t n u c ă celelalte
3
a u t o r i t ă ţ i fie c ă e r a u i n e r t e , fi.e — c u m a fast cazul q u i n ­
t e n d e n ţ a —• că p u n e a u beţe în r o a t e . I n a d e v ă r a m văzut m a i
«us că acest din u r m ă serviciu a l ă s a t t r u p e l e s ă plece
f ă r ă b a n i , d a r n e p r e v e d e r e a t r u p e l o r cu b a n i n u s'a î n ­
J
t â m p l a t n u m a i la p o r n i r e a t r u p e l o r , ci a fast i m fapt CL
s"a r e p e t a t c o n t i n u u , d u p ă c u m n e p u t e m c o n v i n g e din m a ­
rele n u m ă r de r a p o a r t e , î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , c u p r i n s e î n
4
d o s a r , şl d i n faptul c ă a fost nevoie a d e s e ori, p e n t r u
s a t i s f a c e r e a nevoilor u r g e n t e s ă se o r d o n e t r u p e l o r a se
5
î m p r u m u t a unele de l a a l t e l e . Şi n.u n u m a i de b a n i n u
s'a o c u p a t i n t e n d e n t a d a r nici d e h r a n ă , c e e a ce a fost şi
«ste î n s ă ş i m e n i r e a sa. I n schimb, c â n d a fosa s i g u r >că
totul m e r g e b i n e —• g r a ţ i e s p i r i t u l u i g o s p o d ă r e s c a l u i Cer­
chez -— şeful i n t e n d e n t e i din C r a i o v a a m a n i f e s t a t d o r i n ţ a
e
de a veni s ă facă o inspecţie . N u e de m i r a t că Cerchez a
r ă s p u n s Generalului L u p u ironic : „răspuns telegramei
7
153. C r e d u o c h e l t u i a l ă de p r i s o s i i v e n i r e a i n t e n d e n t u l u i
a i c i a o u m tote a p r o v i s i o n ă r i l e de h r a n ă şi f u r a j s u n t a s i ­
8
g u r a t e . I n t e n d e n ţ a se r ă s b u n ă , n e p l ă t i n d raţiile r e g u l a ­
m e n t a r e ale ofiţerilor, d e c â t d u p ă o l u n g ă c o r e s p o n d e n ţ ă şi
9
o r d i n u l f o r m a l al M i n i s t e r u l u i de R ă i s b o i u .

1
No. 151 d i n 12. V I I , 165 d i n 14. V I I .
2
Vezi a n e x e z e l e No. I I . şi No. I I I .
3
No. 104 d i n 6. V I I , 128 d i n 9. V I I , 140 d i n 10. V I I .
4
No. 286 d i n 1. V I I I : 321 din 5. V I I I , 325 d i n 6. V I I I .
381 şi 382 d i n 16. V I I I . etc.
D
No. 184 d i n 16. VII, 262 d i n 29. V I I , 385 d i n 16. V I I I , etc.
" O r d i n u l Diviziei 1-a No. 153.
7
S'a r e s p e c t a , în c i t a ţ i i , o r t o g r a f i a o r i g i n a l ă .
8
No. 150 d i n 12. VI.
Xo. 237 d i n 27. VI, 339 d i n 9. V I I I , 404 d i n 21. V I I I .
314 GEN. lì. BOSETTI

D o u ă zile d u p ă sosirea t r u p e l o r î n G r u i a , luptele, d e

p e d r e a p t a D u n ă r e i , i a u u n c a r a c t e r m a i violent. I s b â n d a
e de p a r t e a S â r b i l o r , c a r i î n a i n t e a z ă s p r e V i d i n . P r i n
a c e a s t ă î n a i n t a r e s i t u a ţ i a se s c h i m b ă , şi Cerchez se g â n ­
deşte, î n c ă d i n s e a r a de 27 I u n i e , a d e p l a s a d e t a ş a m e n t u l
s ă u s p r e Cetatea, l u c r u c a r e se vădeşte p r i n f a p t u l c ă d ă
1
o r d i n M a i o r u l u i Mitescu, l a o r a 9 s e a r a a l u â înţelegere
cu p r i m a r u l din G r u i a ca a c e s t a s ă ţ i n ă g a t a , î n orice m o ­
m e n t , opt c a r e cu boi, p a t r u cai şi optsprezece boi, p e n t r u
t r a n s p o r t u l t r e n u r i l o r de l u p t ă . I n acelaşi t i m p d ă o r d i n
2
Maiorului Ivanovici , comandantul Batalionului 4 Vână­
t o r i , ca, l ă s â n d o c o m p a n i e p e n t r u p a z a s e c t o r u l u i ce fu­
sese a î n t r e g u l u i b a t a l i o n , să vină, în d o u ă etape, cu cele­
3
lalte t r e i c o m p a n i i la G r u i a . I n t r ' u n r a p o r t u l t e r i o r Cer­
chez justifică dispoziţiunile acestea z i c â n d : „ U r m ă r e s c m i ş ­
c a r e a f ă r ă a me g r ă b i t e m â n d u - m e c a n u a r m a t a t u r c e s c ă
,,ce a n g a j a s e l u p t e cu a v a n t a j la Z a i c h i a r c o b o r â n d Timo»
,,cul' s ă t a i e r e t r a g e r e a Ş e r b i l o r ce cu a t â t a facilitate î n a ­
i n t e z e s p r e V i d i n . Acesta m ' a şi făcut a a d u c e B a t a l i o n u l
„de V â n ă t o r i la G r u i a l ă s â n d u ă c o m p a n i e l a S e v e r i n c u
„ i n s t r u c ţ i i a se t r a n s p o r t a la V e r c i o r o v a d a c ă fortul A d a -
„ k a l e a r fi a t a c a t " . Cerchez a v e a d r e p t a t e căci el t r e b u i a
s ă se afle <ra g r o s u l d e t a ş a m e n t u l u i s ă u acolo, u n d e p o t r i v ­
nicii de pe d r e a p t a D u n ă r e i îşi a v e a u forţele şi u n d e a r fi
putut primejdui neutralitatea noastră.
4
E l p l e a c ă c u t r u p e l e î n z i u a d 28 , t r i m e ţ â n d u n e s -
5
c a d r o n î n a i n t e , la G â r l a M a r e , s p r e a vedea ce se p e t r e c e
dincolo de D u n ă r e şi d â n d o r d i n ca s ă se t r i m i t ă p â i n e a
6
la Cetatea . I n a c e l a ş t i m p d ă o r d i n c o m a n d a n t u l u i c o m ­
p a n i e i din Calafat a-1 ţine la c u r e n t cu ce se î n t â m p l ă la.

1
No. 41, No. 44 o r a 0 s e a r a .
2
No. 44.
3
No. 59 d i n 29. VI. c ă t r e M i n i s t e r u l de R ă s b o i u .
4
No. 45 şi 46 d i n 28. VI.
r
' No. 47 din 28. VI.
" No. 48 si 49 d i n 28. VT, No. 57 d i n 29. VI.
 CORPUL UE OBSERVAŢIE UE LA GRUIA 315
1
Yidin şi, s p r e a p r i m i ştirile a c e s t u i a m a i r e p e d e , p u n e
s ă s e s t a b i l e a s c ă u n l a n ţ de p o s t u r i de c o r e s p o n d e n ţ ă î n t r e
Gruia şi Calafat".
S â r b i i i n c e n d i a s e r ă F l o r e n t i n u l şi î n a i n t a u s p r e Vi-
din \ Cerchez soseşte cu t r u p e l e la 30 I u n i e , l a Cetatea, şi
4
r a p o r t e a z ă m i n i s t e r u l u i de r ă s b o i u că v a s e de r ă s b o i u t u r ­
ceşti b o m b a r d e a z ă a r i p a s t â n g ă s â r b e a s c ă şi că t r u p e t u r ­
ceşti ies din V i d i n î n t r u î n t â m p i n a r e a S â r b i l o r . E l d ă
o r d i n R e g i m e n t u l u i 4 Linie a t r i m i t e , cu l u n t r e l e , o c o m ­
p a n i e la „ p i c h e t u l din v a l e " (de C e t a t e a ) s p r e a î m p e -
decâ vasele de r ă s b o i u t u r c e ş t i s ă a n c o r e z e la m a l u l r o m â ­
5
nesc. C o m p a n i a p r i m e ş t e o r d i n a p r o c e d ă cu p r u d e n ţ ă
8
L a 1 I u l i e S â r b i i , fiind r e s p i n ş i , se r e t r a g şi Cerchez
o r d o n ă m a i o r u l u i I v a n o v i c i , c a r e e î n G r u i a cu B a t a l i o ­
T
n u l 4 V â n ă t o r i , a fi cu b ă g a r e de s e a m ă . D u p ă ce i a m ă ­
s u r i p e n t r u d e z a r m a r e a şi i n t e r n a r e a a 13 s o l d a ţ i s â r b i
8
t r e c u ţ i p e m a l u l n o s t r u şi p e n t r u a d ă p o s t i r e a a 50 l o c u i ­
t o r i de p e m a l u l d r e p t al D u n ă r i i , c a r i se r e f u g i a s e r ă î n
9
R o m â n i a , Cerchez p l e a c ă cu t r u p e l e î n a p o i şi soseşte la
1 0
3 I u l i e la G â r l a M a r e .
Operaţiile de pe m a l u l d r e p t al D u n ă r i i n e m a i a v â n d
1 1
m a r e î n s e m n ă t a t e , p e n t r u c ă se t r a n s p o r t a s e r ă î n i n t e ­
1 2
r i o r u l S e r b i e i , Cerchez, d u p ă ce i a m ă s u r i p e n t r u i n t e n ­
1 3
sificarea p a z e i , îşi i n s t a l e a z ă t r u p e l e î n r e g i u n e a G r u i a -

1
No. 51 d i n 28. VI.
2
N o . 57 d i n 29. V I . ; a c e s t l a n ţ de p o s t u r i de corespon­
denţă s'a d e s f i i n ţ a t l a 3. V I L (No. 76).
3
No. 58 d i n 29. V I .
4
No. 61 d i n 30. VI.
5
No. 57 b i s d i n 30. VI. o r a 2 p. m.
« No. 66 d i n 1. V I L
• No. 67 d i n 1. V I L
8
No. 70 d i n 2. V I I , 73 d i n 3. V I L
0
No. 265 d i n 1. V I L
" No. 70 d i n 2. V I I , No. 80 d i n 30. V I I .
1 1
N o . 80 d i n 3. V I L
" No. 323 d i n 6 A u g u s t .
" No. 81 şi 82 din 3. V I L
316 GEN. li. U0SETT1

G â r l a M a r e şi se o c u p ă a t â t de i n s t r u c ţ i a şi g o s p o d ă r i a
l o r cât şi de g ă z d u i r e a r e f u g i a ţ i l o r c a r i sosesc, din ce în
c e m a i n u m e r o ş i , din satele b u l g ă r e ş t i şi s â r b e ş t i de pe
dreapta Dunării.
1
R e f u g i a ţ i i a l c ă r o r -număr a t r e c u t de 1 0 . 0 0 0 e r a u ,
2
î n m a r e a l o r m a j o r i t a t e , R o m â n i . D i n t â i u a u fost adăl-
postiţi în satele d i n î m p r e j u r i m i , a c ă r o r p o p u l a ţ i e i-a
3
p r i m i t b i n e . a p o i m u l ţ i d i n ei a u g ă s i t l u c r u p e la p r o ­
p r i e t a r i şi a r e n d a ş i . N u m a i p u ţ i n i d i n t r e ei a u t r e b u i t a
r
fi h r ă n i ţ i de a u t o r i t ă ţ i l e n o a s t r e ', c ă r o r a g u v e r n u l a alocat
— d u p ă c e r e r e a lui Cerchez —• 0,30 lei, pe zi de fiecare
e
r e f u g i a t . P e d e a l t ă p a r t e Cerchez a l u a t m ă s u r i c a m e ­
dicii m i l i t a r i s ă î n g r i j e a s c ă p e cei b o l n a v i şi s ă le deie m e ­
7
dicamente g r a t u i t .
D o s a r u l ce s t u d i a m n e a r a t ă şi o a l t ă f a ţ ă a a j u t o r u ­
lui ce a m d a t p o p u l a ţ i e i şi r ă n i ţ i l o r s â r b i , a c e a s t a c h i a r
8
î n S e r b i a . O a d r e s ă a lui C e r c h e z c ă t r e D - r u l D a v i l a
s p u n e c ă D - r u l I o r d a n o v , c a r e se află la K i w p r i a , cu a m ­
9
b u l a n ţ a Grucei Roşii R o m â n e , c e r e a i se t r i m i t e d o u ă
k i l o g r a m e de acid e a r b o l i c şi d o u ă k i l o g r a m e de acid sulfu­
ric concentrat.
I n a p r o a p e totalitatea lor, refugiaţii s ' a u î n t o r s î n c u ­
10
r â n d la casele lor, fie clin p r o p r i u l lor ijmipul|s , fie în

1
No. 269 d i n 30 V I I ; Istoricul răsboiului din 1877—78
de mai mulţi ofiţeri ( p a g . 26) d ă ca n u m ă r al r e f u g i a ţ i l o r 14.000.
2
No. 287 d i n i . V I I I , 323 d i n 6. V I I I . ( A n e x a No. V.).
3
No. 269 d i n 30. V I I .
* No. 323 d i n 6. V I I I (Anexa No. V.).
5
N o . 90 d i n 4. V I I .
8
No. 294, 295 d i n 2, V I I I , No. 328 d i n 8. V I I I , d a r b a n i i
p e n t r u p l a t a a c e s t e i a l o c a ţ i i a u v e n i t cu g r e u . (No. 336 d i n 9.
VIII).
7
N o . 252 d i n 28. V I I .
8
No. 370 d i n 15. V I I I .
9
C r u c e a Roşie R o m â n ă , a b i a f o r m a t ă , t r i m e s e s ă o am­
b u l a n ţ ă în ajutorul Sârbilor.
1 0
N o 312 d i n 4. V I I I , No. 445 şi 466 d i n 6. IX.
 COliPUL UE OUSERYAŢIE UE LA GULIA 317

1
urina. î n d e m n u r i l o r e m i s a r i l o r veniţi de p e m a l u l d r e p t .
.Nici u n u l n u a v r u t a se stabili la noi, de oarece b i r u l e r a
m a i g r e u c a la ei a c a s ă , u n d e şi c o n d i ţ i u n i l e g e n e r a l e d e
t r a i u e r a u m a i b u n e ca la noi, deşi cei m a i m u l ţ i , v e n i n d
din j u r u l V i d i n u i u i , e r a u „ r a i a l e " s u b d o m i n a ţ i u n e a t u r ­
J
cească . A c o r d a r e a ospitalităţii celor ce a u fugit de u r g i a ,
o p e r a ţ i i l o r m i l i t a r e a s u p ă r a t pe S â r b i , al c ă r o r prefect de
G r a i n a p a r e a fi a c u z a t R o m â n i a că a a t r a s pe aceşti lo­
c u i t o r i în ţ a r ă , căci î n t r ' u n o r d i n " c ă t r e m a i o r u l I v a n o -
vici, colonelul Cerchez s p u n e că t r e b u i e a se r ă s p u n d e p r e ­
fectului s â r b c ă : „ R o m â n i a nici a u c ă u t a t s ă a t r a g ă p e
„locuitorii ce s ' a u r e f u g i a t din S e r b i a pe T e r i t o r u l s ă u n i c i
„ n u pote a ( - i ) g o n i ; ea î n d e p l i n e ş t e c ă t r e d â n ş i i o d a t o r i e
„de ospitalitate pe c a r e ori ce n a ţ i e o d a t o r e ş t e celor n e n o ­
r o c i ţ i ce c a u t ă u n u a d ă p o s t î n s â n u l ei". P r o t e s t u l p r e f e c ­
t u l u i de C r a i n a n u î m p i e d i c ă î n s ă pe acesta s ă e x p u l s e z e ,
ulterior, în R o m â n i a , 140 S â r b i , c a r i l u p t a s e r ă î n r â n d u r i l e
i
a r m a t e i sârbeşti şi c a r i a u trebuit internaiţi şi h r ă n i ţ i .
Cei ce a u t r e c u t î n a r m a ţ i , p u ţ i n i la n u m ă r , au fost d e ­
z a r m a ţ i Şi t r i m i ş i s u b escortă la C r a i o a a
A t â t p e n t r u a d ă p o s t i r e a şi h r ă n i r e a r e f u g i a ţ i l o r cât şi
p e n t r u c a n t o n a r e a t r u p e l o r şi p e n t r u t r a n s p o r t u r i l e n e c e ­
s a r e a c e s t o r a a fost nevoie de a se r e c u r g e l a a u t o r i t ă ţ i l e ci­
vile, c u c a r i r e l a ţ i u n i l e a u fost b u n e . Şi a u fost n u n e p e n t r u
că Cerchez, şi-a dat osteneala s ă le scrie, p u n â n d u - l e astfel
6
la c u r e n t cu ce făcea şi e x p l i c â n d u - f e n e v o i l e . I a r .atunci,
c â n d aceste a u t o r i t ă ţ i s ' a u distins î n c o n c u r s u l c e l - a u d a t ,
c u m a fost c a z u l cu p r i m ă r i a d i n Cetate, Cerchez le a d r e ­
7
sează m u l ţ u m i r i .

1
No. 284 d i n 31. V I I , No. 289 d i n 2. V I I I .
2
A n e x a No. V. .
» No. 289 d i n 2. V I I I .
4
No. 357—360 d i n 13. V I I I .
5
No. 78 şi 83 d i n 3. V I I .
" No. 48 d i n 28. VI, No. 84, 85 d i n 3. V I I , No. 88, 89 d i n 4...
VI l, Xo. 104 din 6. VII, No. 295 d i n 2. V III.
7
No. 86 d i n 4. V I I .
318 GEN. R. R0SETT1

Trupele întoarse în regiunea Gruia — Gârla M a r e a u

1
fost dislocate p r e c u m u r m e a z ă :
R e g i m e n t u l 4 L i n i e şi b a t e r i a de a r t i l e r i e la G â r l a
Mare.
B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i ( m a i p u ţ i n o c o m p a n i e la Y â r -
2
c i o r o v a ) la G r u i a .
B a t a l i o n u l d e d o r o b a n ţ i ( m a i p u ţ i n o c o m p a n i e la C a ­
l a f a t ) la A t â r n a ţ i .
3
Divizionul de c ă l ă r a ş i l a V r a t a .
C a r t i e r u l g e n e r a l la G â r l a M a r e .
O d a t ă t r u p e l e i n s t a l a t e , Cerchez, c a r e avusese m u l t ă g r i ­
j ă î n c ă d e la î n c e p u t d e i n s t r u c ţ i a lor şi o r d o n a s e a nu s e
r â s i p i p r e a m u l t *, d ă o r d i n e a se face i n s t r u c ţ i e i n t e n s ă .
A c e a s t a e r â n e c e s a r a t â t p e n t r u t r u p e l e active şi p e n t r u r e ­
zerviştii lor cât «mai ales p e n t r u d o r o b a n ţ i şi c ă l ă r a ş i , a
c ă r o r i n s t r u c ţ i e l ă s a m u l t de dorit.
I n s c o p u l u n e i i n s t r u c ţ i i m a i complete, se c e r m i n i s t e ­
5 6
r u l u i c a r t u ş e d e m a n e v r ă ( c a r i sosesc p r e a t â r z i u ) şi se
1
o r d o n ă şi facerea de l u c r ă r i d e fortificaţie . S t r ă d u i n ţ e l e l u i
Cerchez î n t â m p i n ă î n s ă m u l t e g r e u t ă ţ i , m a i ales la t r u p e l e
cu s c h i m b u l , d e oarece s c h i m b a ş i i e r a u ţ i n u ţ i s u b a r m e n u ­
m a i câte 20 zile , ceea ce făcea c ă m e r e u t r e b u i a a se r e î n ­
8

c e p e i n s t r u c ţ i a . Apoi u n i t ă ţ i l e de d o r o b a n ţ i şi c ă l ă r a ş i , ce
v e n e a u să î n l o c u i a s c ă pe cele a c ă r o r c o n c e n t r a r e d e d o u ă
zeci zile e x p i r a s e , e r a u d u p ă s p u s a lui C e r c h e z „ o a d u n ă ' -
„ t u r ă i n c o h e r e n t ă de o a m e n i c a r i n u - ş i c u n o s c şefii şi de
1 0
„ofiţeri ce n u - ş i c u n o s c t r u p a " , aceşti d i n u r m ă fiind :

1
N o . 90 d i n 4. V I I , No. 93 d i n 5. V I I .
2
Cu No. 351 d i n 13. V I I , se p r e s c r i e B a t a l i o n u l u i 4 V â n ă -
3
U l t e r i o r l a P r i s t o l . (No. 113 d i n 8. VIL),
•tori a-şi m u t a c a n t o n a m e n t u l l a I s v o a r e l e .
4
No. 25 d i n 26. VI.
5
No. 108 d i n 7. VII, 178 d i n 16. V I L
15
Au sosit l a 16 A u g u s t , c â n d t r u p e l e se d i s l o c a u (No. 379).
7
N o . 227 d i n 24. VII, No. 288 d i n 1. V I I I .
8
No. 71. 72 d i n 2. V I I , No. 3 ţ 0 d i n 4. V I I I .
u
No. 135 d i n 10. V I I .
1 0
No. 141 din 10. V I I I .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 319

„ofiţeri de adunătură din tote districtele". Pe lângă aceasta-

unităţile teritoriale erau lipsite de cartuşe, de iţari şi de
1
bluze . Ofifiţerii lor, cu totul nepregătiţi, îşi comandau şi
2 3
administram unităţile „patriarhal" şi dese ori necinstit .
E i nu dădeau pilda cea bună, fiind inexacţi şi lipsind de la
serviciu, ceea ce a atras ordine drastice de la Cerchez *,
5
care a făcut dese inspecţii , şi a; arătat celor în drept a-
6
ceastă stare de lucruri .
In privinţa pregătirei de răsboiu a armatei, în
vara 1876, cele cuprinse în acest dosar, arată ce no­
roc am avut de a putea ţine armata concentrată toată
toamna 1876 şi primăvara şi vara 1877, înainte de a o băga
în foc la Plevna, căci numai prin aceste concentrări a fost
cu putinţă a da, mai cu seamă trupei cu schimbul şi cadre­
lor sale, pregătirea temeinică ce le lipsea.
Dar evenimentele nu au îngăduit colonelului Cerchez
să se ocupe numai de instrucţie şi de gospodărie, căci ope­
raţiile au reînceput în lungul malului drept al Dunării.
7
La 8 Iulie îl vedem raportând ministrului de răsboiu
că patru batalioane turceşti au eşit din Vidin, au dat foc
satelor Novissen şi Vârf şi au ajuns până în faţa satului
Pristol, unde a trimis divizionul de călăraşi spre a vedea
8
ce se întâmplă. Tot în acea zi el raportează că Turcii şi
Sârbii sunt faţă în faţă pe Timok şi că vasele de răsboiu
turceşti sunt puţin mai la vale de gura Timokului. El ştia,
probabil, acum oficial, că Turcii se învoiseră a mv face

1
No. 144 d i n 12. V I I .
2
N o . 224 d i n 23. V I I , No. 227 d i n 30. V I .
3
No. 170 d i n 14. V I I , No. 277 d i n 30. V I I ; a b u z u r i s ' a u con­
s t a t a t şi l a t r u p e l e a c t i v e ( N o . 194 d i n 18. VII).
* N o . 139 d i n 10. V I I , No. 194 d i n 18. V I I , N o . 224 d i n 23. V I I ,
N o . 261 d i n 29. V I I .
0
N o . 144 d i n i 2 . V I I , No. 224 d i n 23. VII, No. 309 d i n 4. V I I ,
N o . 341 d i n 9. V I I I .
6
No. I i i d i n 12. V I I , No. 175 şi 176 d i n 15. V I I .
7
C u No. 113.
8
Cu No. 121.
320 GEN. li. RUSETTI

o p e r a ţ i i p e D u n ă r e î n -sus de g u r a Tiimokului lucru p e

2
•c.are-1 aflase d i n t â i d i n z i a r e . Ş i c u m m a i î n t r e b a s e , î n ­
t r e a b ă ş i a c u m ce a v e a d e făcut d a c ă vasele t u r c e ş t i v o r
trece totuşi pe D u n ă r e î n s u s . N u c u n o a ş t e m r ă s p u n s u l
ministeruliui, d a r ş t i m c ă T u r c i i is'iau ţ i n u t de învoială, c u m
3
s"au ţ i n u t ;şi S â r b i i d e a c e i a d e a .nu a t a c a A d a k a l e h şi
c u m n e - a m ţ i n u t şi n o i de î n d a t o r i r e a ce l u a s e m de a h r ă n i
g a r n i z o a n a t u r c ă d i n A d a k a l e h *.
L a 12 I u l i e l u p t a d i n t r e S â r b i şi T u r c i e î n toiul ei.
I s b â n d a e î n c u r â n d de p a r t e a S â r b i l o r , c a r i t o t u ş i se r e ­
t r a g pe poziţiile de la Cosova-Brezova, pe c â n d T u r c i i s e
a
r e t r a g î n t r e F l o r e n t i n ' şi S m â r d a n . S p r e a î m p e d i c â t r e ­
c e r e a e v e n t u a l ă de v o l u n t a r i de pe m a l u l r o m â n e s c p e cel
0
sârbesc, î n t i m p u l a c e s t o r o p e r a ţ i i , Cerchez d ă o r d i n c a
toate bărcile, c u c a r i t r e c u s e r ă refugiaţii l a noi, să fie a d u ­
n a t e la G r u i a şi p u s e s u b p a z a B a t a l i o n u l u i 4 V â n ă t o r i .
L a 30 I u l i e Cerchez r a p o r t e a z ă , cu N o . 269, că d i n
cauza operaţiilor de pe restul frontului, Sârbii cari se r e -
7
t r ă s e s e r ă la 26 I u l i e din iiregova , se r e t r a g m a i d e p a r t e s p r e
B r z a - P a l a n k a şi M a i d a n - P e k şi c ă T u r c i i n u a u t r e c u t T i -
m o k u l . Cu a c e a s t ă u l t i m ă m i ş c a r e operaţiile î n c e t e a z ă , î n
această parte.
I n t i m p u l lor îmsă, ş i u l t e r i o r , a u a v u t loc incidente-
cu S â r b i i , c a r i a u t r a s a s u p r a p o s t u r i l o r n o a s t r e , f ă r ă a
8
ne c a u z a p i e r d e r i , la 16 I u l i e ş i l a 15 A u g u s t .
C o m a n d a n t u l c o r p u l u i de observaţie p r o t e s t e a z ă l a a u ­
9
torităţile s â r b e ş t i şi, p r i m u l r ă s p u n s s â r b e s c nefiind m u l -

1
Ion C. Brătianu. Discursuri, scrieri, acte, II, p . I. p a g . 70-
2
No. 68 d i n 1. V I I .
:!
Memoriile Rgelui Carol I, 15 I u n i e 1876.
4
No. 101 d i n 5. V I I .
5
No. 155 şi 156 d i n 13. V I I . ; No. 171 d i n 14. V I I .
11
Xo. 248 d i n 28. V I I . si No. 249 d i n 28. V I I .
7
No. 231 d i n 26 I u l i e .
s
No. 182 d i n 16 Iulie ; No. 409 d i n 18 A u g u s t .
9
No. 189 din 16. VII, No. 413 d i n 21. V I I I .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE UE LA GRUIA 321

ţ u m i t o r , Cerchez scrie p r e f e c t u l u i de C r a i n a că n u e s a t i s ­
făcut şi c e r e p e d e p s i r e a vinovaţilor \
Cu ocazia s c h i m b u l u i de t e l e g r a m e ce a r e loc î n t r e C e r ­
chez şi g e n e r a l u l L u p u p e n t r u a c e s t i n c i d e n t , Cerchez s p u n e
şefului s ă u : " „ R ă s p u n s t e l e g r a m e i N o . 169. Aştept i a r ă
„impacienţă răspunsul comandantului sârb, care n u a avut
„ t i m p u l m a t e r i a l de a cerceta f a p t u l şi a r ă s p u n d e " . R ă s ­
p u n s u l acesta, c a m viu, c a r e c a u t ă a t e m p e r a n e r ă b d a r e a
lui L u p u , îşi a r e e x p l i c a ţ i a în faptul că g e n e r a l u l L u p u ,
c a r e , deşi a v e a p a r t e d i n t r u p e l e s a l e pe D u n ă r e , n u a v e ­
nit s ă le v a d ă nici odată, •sâcâdâ m e r e u p e Cerchez c u c e ­
r e r i de r a p o a r t e şi d ă r i de s e a m ă şi-i f ă e u s ă c h i a r o b s e r ­
vaţie p e n t r u n e p r i m i r e a u n u i b u l e t i n zilnic, observaţie la
8
care acesta, cu drept cuvânt, răspunsese : „Cât pentru i n ­
f o r m a ţ i i l e ce cu o r d i n u No. 104 î m i p r e s c r i e t i a v ă d a de
„2 ori pe zi a m u ordonat; î n c ă de la p r i m i r e a a c e l u i o r d i n ,
„offiţerului de o r d o n a n ţ ă de pe l â n g ă m i n e ca l a fiecare
„ p l e c a r e de poştă c â n d n u este nici u n r a p o r t p e n t r u
,,D-voastră ise facă u n u l p r i n o a r e s e se zică c ă n u este n i -
„micu de r a p o r t a t ; acel offiţer d e o r d o n a n ţ ă î n s ă saiu
„ s c h i m b a t î n d a t ă ce a u venit E s c a d r o n u l de S l a t i n a a c ă -
4
„ r u i c o m a n d a n t e r a şi eu vă imărturisesou c ă d u p ă 10 o r e
„zilnice de c ă l ă r i e n ' a m u p u t u t se m ă m a i giândescu la
„acel r a p o r t c a r e în sine n u a v e a nici o î n s e m n ă t a t e şi
„ p e n t r u a c ă r u i e x p e d i e r e a r fi t r e b u i t a se osteni 8 c a i de
. . C ă l ă r a ş i selu d u c ă la S e v e r i n . . . . . . Cât p e n t r u a s p r i -
„ m e a legelor cu c a r e aţi crezut bine a m ă a m e n i n ţ a p r e f e r
„ a avea să d a u s e a m a de c o n d u i t a m e a î n a i n t e a u n u i c o n ­
c i l i u de rezbel decât a videa î n t r ' u n o r d i n oficial a s e m e -
„ n e a a m e n i n ţ ă r i ce n u le cred d e m n e d e m i n e " .
P e la mijlocul lui A u g u s t Colonelul Cerchez p l e a c ă l a

1
A n e x a No. IV.
2
No. 219 d i n 22. V I I .
3
No. 173 d i n 14. V I I .
4
C ă p i t a n u l C h i v u d i n R e g i m e n t u l 2 C ă l ă r a ş i (No. 132 d i n
9. V I I , No. 350 d i n 12. V I I I ) a fost s c h i m b a t p r i n C ă p i t a n u l P a -
p a d o p o l ( A n e x a No. II).
Anuarul Inst. de Ist. Nat. Cluj. i>{
322 GEN. R. ROSETTI

1
B u c u r e ş t i şi este înlocuit, cel p u ţ i n c â t v a t i m p , cu Colo­
nelul S a c h e l a r i e d u p ă c u m r e e s ă d i n t r ' o i s c ă l i t u r ă p e co­
respondenţa Corpului \
Operaţiile pe m a l u l d r e p t î n c e t â n d , se dă, la 15 A u g u s t
3
o r d i n p e n t r u d e m o b i l i z a r e a rezerviştilor şi t r e i zile î n u r ­
m ă se o r d o n ă şi d e s c o n c e n t r a r e a c ă l ă r a ş i l o r şi d o r o b a n ­
4
ţilor .
6
T r u p e l e r ă m a s e se dislolcă astfel :
B a t a l i o n u l 4 V â n ă t o r i (18 ofiţeri 420 t r u p ă ) l a T u r n u -
Severin. 1 escadron călăraşi la Gruia.
R e g i m e n t u l 4 linie şi b a t e r i a de a r t i l e r i e l a A t â r n a ţ i
şi Gârla Mare.
L a 24 S e p t e m b r i e u n b a t a l i o n d i n R e g i m e n t u l 4 linie
e r e c h e m a t la C r a i o v a şi l a 15 Octombrie c o r p u l de o b s e r ­
vaţie e disolvat d u p ă ce, p r i n p r e z e n ţ a sa. p e m a l u l D u n ă ­
r e i , t i m p de trei l u n i şi j u m ă t a t e , a s i g u r a s e r e s p e c t a r e a
n e u t r a l i t ă ţ i i t e r i t o r i u l u i n a ţ i o n a l şi î n g ă d u i s ă , r e f u g i a ţ i l o r
d e peste D u n ă r e , î n n u m ă r de peste 10.000, s ă g ă s e a s c ă s c ă ­
p a r e şi a d ă p o s t la noi.

ANEXA No. 1.

G r u i a , 26 I u n i e 1876.
N o . 26.
Domnule Ministru,
Sosit aici i e r i 25 I u n i e cu R e g i m e n t u l 4 inf. B a t e r i a
d e A r t i l e r i e şi Divisionul de C ă l ă r a ş i , a m găsit c a n t o n a ţ i
în G r u i a trei c o m p a n i i din B a t . r e g i m . 1 D o r o b a n ţ i (cea de
a p a t r a fiind la C a l a f a t ) .
Toate aceste t r u p e l e - a m a ş e z a t î n b i v u o a c pe m a l u l
D u n ă r i i l a m a r g i n e a s a t u l u i G r u i a , l u â n d tote m ă s u r i l e d e
s i g u r a n ţ ă p e n t r u paza taberei.

1
No. 348 d i n 12. V I I I .
2
N o . 477 d i n 12. IX.
3
No. 371 şi 372.
* No. 392 şi 393 d i n 18. V I I I .
8
N o . 453 d i n 7. IX. "". '
 CÜUPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 323

B a t a l . 4 V â n ă t o r i d u p ă c u m m i - a ţ i c o m u n i c a t se află
i n Severin, a v â n d î m p ă r ţ i t e î n pichete dela V â r c i o r o v a la
G h i n o v a câte 3 o a m e n i în g a r d e l e pichetelor. Dela G h i n o v a
p â n ă î n d r e p t u l g u r i i Timooului s u n t î n t ă r i t e c u o a m e n i
daţi din l - i u de D o r o b a n ţ i .
S t a r e a g e n e r a l ă a s ă n ă t ă ţ e i t r u p e l o r este escelentă, d u p ă
c u m şi p r i n t e l e g r a m a No. 20 v ' a m a d u s - o la c u n o ş t i n ţ ă .
S e r v i c i u l de s u b s i s t e n ţ ă se face cu destulă a n e v o i n ţ ă
a t â t din c a u s a d e p ă r t ă r i i la c a r e n e a f l ă m de or ce c e n t r u
c o m e r c i a l c a r i să potă p r o c u r a objectele de h r a n ă i n d i s p e n ­
sabile ó m e n i l o r şi c a i l o r , c â t şi din l i p s a d e s ă v â r ş i t ă de
b a n i de c a r e tote c o r p u r i l e f ă r ă deosebire suferă.
T o t o d a t ă d u p ă s o s i r e a m e a aici a m a v u t a l u a sciri
noi positive a s u p r a celor ce se p e t r e c peste D u n ă r e , c ă c i
din veştile r ă s p â n d i t e aflasem că m a i m u l t e î n c ă e r ă r i a-
vusese loc î n t r e T u r c i şi S â r b i , veşti p e c a r e n u se pot p u n e
•ancă nici u n temei. Cea ce s i g u r este c ă l u p t a a î n c e p u t
î n t r e cele d o u ă a r m a t e .
1
D a c ă p r i n . t e l e g r a m a cu N o . . . . v ă a n u n ţ a s e m p r o ­
b a b i l i t a t e a u n e i î n c ă e r ă r i ce e r a s ă fie în n o a p t e a de 25
s p r e 26 î n faţa C r u i i , a m făout-o s u b tota r e s e r v a , şi v ă -
d â n d că u ă a s e m e n e a î n c ă e r a r e este p u t i n c i o a s ă d u p ă i n -
c e n d i a r e a u n u i sat t u r c e s c de p e m a l u l D u n ă r i i î n s e a r a
•chiar a sosirii mele aici, sat c ă r u i a se p r e t i n d e că i n s u r ­
genţii b u l g a r i i a u d a t foc.
I n faţa G r u i i c h i a r se a f l ă u n d e t a ş a m e n t de t r u p e s â r ­
beşti c o m p u s d u p ă c u m m ' a m i n f o r m a t din doă b a t a l i ó n e
de Inf. u ă baterie de 6 t u n u r i şi u n e s c a d r o n de cavalerie.
Tote acestea s u n t t r u p e n e r e g u l a t e şi m e n i r e a a c e s t u i d e t a ­
ş a m e n t este de a î m p i e d i c a t r e c e r e a în s u s u l D u n ă r i i a .-va­
selor de resbel t u r c e s c c a r e a r p u t e a s ă d u c ă t r u p e d e de­
b a r c a r e s a u muniţiuni destinate fortului Adakale.
T r u p e m a i n u m e r ó s e s â r b e ş t i se a f l ă la N e g o t i n şi d'a
lungul Timocului.
I n f o r m a ţ i i m a i positive a s u p r a efectivului şi a ş e d ă r i i

1
20.
21*
324 GEN. H. HO SET TI

lor n u voiu p u t e a a v e a p â n ă m â n e d i m i n e a ţ ă , şi a t u n c i
m e voiu g r ă b i a vi le c o m u n i c a d a c ă vor a v e a vre u â î n s e m ­
nătate.
D u p ă c u m şi p r i n t e l e g r a m a de ieri ve a n u n ţ a s e m î n
d r e p t u insulei F l o r e n t i n se află s t a ţ i o n a t u n v a s u de r e s -
bel t u r c e s c şi c a r e î n s e r a de 24 c u r e n t m a i m u l ţ i soldaţi
t u r c i v r o i a u s ă c â n t e a se a p r o p i a de m a l u l n o s t r u , cred,
f ă r ă a avea vre u ă i n t e n ţ i e r e u voitore, căci d u p ă s o m a ­
ţiile ce li s'a făcut d e c ă t r e o m e n i i d i n pichet s'au d e p ă r t a t ,
din apele n o a s t r e . A m r e c o m a n d a t c o m p a n i e i de la S a l c i a
de a fi î n cea m a i n e a d o r m i t ă s u p r a v e g h i a r e şi î n cas de-
a se î n c e r c a să d e b a r c e cu forţa de t e r i t o r u l r o m â n s ă - i
r e s p i n g ă cu a r m e l e . A m c r e d u t de p r i s o s a m a i l u a trupe-
s p r e a le t r i m i t e acolo d u p ă a s i g u r a r e a ce a m a v u t Găpit.
din Salcia că d i s p u n e î n acel sat de m a i b i n e de 60 d o ­
robanţi cu care or ce cas, a r putea respinge cri ce încălcare.
V'aşi r u g a , D-le M i n i s t r u , să-^mi t r a s a ţ i c o n d u i t a ce a r
t r e b u i să ţ i n în cas de u ă î n c ă e r a r e î n t r e t r u p e l e de pe mal"
şi vre u n v a s d e resbel c â n d projectilele vre u n u i a d i n l u p ­
t ă t o r i a r c ă d e a pe t e r i t o r i u l n o s t r u , cas de c a r e a m a v u t
e n o r e a ve î n t r e ţ i n e c â n d e r a m î n B u c u r a ş t i .
D i c ţ i o n a r u l de c o r e s p o n d e n ţ ă ce a ţ i binevoit a-mi p r o ­
mite n u l ' a m p r i m i t a n c ă . Binevoiţi a mi-1 t r i m i t e d a c ă
p u t e ţ i prevede c ă a ş a v e a nevoe de el.
P â n ă ce o p e r a ţ i i l e vecinilor n o ş t r i , s a u vre u ă a l t ă
î m p r e j u r a r e ne va sili a p ă r ă s i t a b ă r a dela G r u i a , a m l u a t
tote m ă s u r i l e ca s ă se u r m e d e i n s t r u c ţ i a t r u p e l o r ce c o m ­
p u n acest c o r p , u r m â n d p r o g r e s i a î n t r e r u p t ă l a p l e c a r e a
lor din g a r n i s d n ă , i a r p e n t r u t r u p e l e d i n a r m a t a t e r i t o ­
r i a l ă a m r e c o m a n d a t cu deosebire Şcoala de Soldat. U ă .
d a t ă p e s ă p t ă m â n ă voiu face e x e r c i ţ i u ou a r m e l e combinate..

ANEXA No. II .
5 I u l i e 1876. G. M a r e .
No. 9 3 .
P r o f i t â n d de r e p a u s u l r e l a t i v ce 1'iavem î n c a n t o n a ­
m e n t e , m ă cred d a t o r D-le M i n i s t r u , a ve r a p o r t a cu d e a -
 CORPUL DE OBSERVA ŢIE DE LA O BU IA 325

amănuntul a t â t de operaţiile ce a u e x e c u t a t t r u p e l e ce a ţ i
p u s s u b c o m a n d a m e a c â t de p l e c a r e a lor cât şi de s t a r e a
lor.
L a 25 I u n i e tote t r u p e l e se a f l a u pe m a r g i n e a D u n ă r i i
şi dilele de 26 şi 27 a u fost d a t e r e p a u s u l u i p â n ă ce i n ­
formaţii m a i positive m ' a u p u s î n s t a r e a - m i da s e m a de
m i ş c ă r i l e ce se e x e c u t ă de a r m a t e l e î n l u p t ă .
I n d i u a de 27 u ă b r i g a d ă s â r b ă c o m p u s ă d i n 4 b a -
talióne, 2 e s c a d r ó n e şi 4 t u n u r i şi a j u t a t ă de b a n d e de a-
d u n ă t u r ă b u l g a r i , s â r b i şi r o m â n i , t r e c u T i m o c u l î n d r e p -
t â n d u - s e s p r e Gânjova, i a r b a n d e l e d e v o l u n t a r i n e d i s c i ­
p l i n a ţ i u r m â n d m a l u l d r e p t al D u n ă r i i p r i n satele N o v i s e n
şi F l o r e n t i n .
I n i n t e r i o r b r i g a d a n u î n t â l n e a nici u ă r e s i s t e n ţ ă ; p e
m a l b a n d e l e n u a v e a u a se l u p t a de c â t î n c o n t r a t r u p e l o r
p u ţ i n n u m e r o s e ce de p e v a p o a r e l e d e resbel c ă u t a u a p r o ­
teja satele de pe m a l u l D u n ă r i i .
Aceste m i ş c ă r i , de u ă forte m i c ă î n s e m n ă t a t e , n u m ' a r
î i făcut a p ă r ă s i cu tot c o r p u l de observaţie t a b ă r a de l a
•Gruia d a c ă scirile ce p r i m i s e m a t u n c i a t â t dela C a l a f a t
c â t şi d i n i n t e r i o r u l Serbiei n u m ' a r fi făcut s ă c r e d c ă
g a r n i s ó n a V i d i n u l u i fiind forte p u ţ i n n u m e r o s a , S â r b i i
•dela G â n j o v a v o i a u pote să o s u r p r i n d ă î n înţelegere cu
-creştinii ce se a f l a u î n Vidin, î n c e r c a r e î n a c ă r u i r e u ş i t ă
n u c r e d e a m d i n c a u z a t ă r i e i cetăţii şi a î n s e m n ă t ă ţ i i ce o
a r e şi p e n t r u a p ă r a r e a D u n ă r i i de s u s , d a r c a r e p u t e a s ă
dea loc la ó r e - c a r e î n c ă e r ă r i sub z i d u r i l e cetăţii, î n c ă e r ă r i
ce a r fi p u t u t s ă n e l i n i ş t e a s c ă locuitorii de pe m a l u l n o s ­
t r u c a r e la cea â n t e i u veste de t r e c e r e a Ş e r b i l o r se şi p ă ­
l e a u forte î n s p ă i m â n t a ţ i . De a c e i a î n dilele de 28, 29 şi
30 a m î n a i n t a t p â n ă l a Cetatea, p e n t r u c a de acolo, fiind
de u ă p o t r i v ă d e p ă r t a t de Calafat şi G r u i a s ă pot, f ă r ă
- m a r ş u r i forţate, s ă m e d u c în d r e p t u l locului u n d e s ' a r
petrece l u p t a . I n acelaş t i m p 3 comp. d i n B a t . 4 V e n ă t o r i
l e - a m d a t o r d i n a veni de la S e v e r i n l a G r u i a p e n t r u a
o c u p a acea posiţie de u ă m a r e î n s e m n ă t a t e ca u n a ce d o -
s n i n e a d ă Valea Timocului, h o t a r d i n t r e S e r b i a şi T u r c i a ,
326 GEN. R. ROSETTI

vale p r i n c a r e p u t e a să î n a i n t e z e t r u p e l e t u r c e ş t i biruitóre-
la Z a i c e a r s p r e a t ă i a r e t r a g e r e a la a p r o p i e r e a ei.
I n (Hiele de 2 şi 3 Iulie ani revenit în d r e p t u l g u r i i T i -
m o c u h i i unde, s p r e a da ore c a r e r e p a u s t r u p e l o r , le a m
a ş e d a t în c a n t o n a m e n t e d u p ă c u m u r m e a d ă :
1. B a t a l i o n u l 4 venători. f o r m â n d d r é p t a la G r u i a , a-
vâncl uă, comp. d e t a ş a t ă la S e v e r i n şi u n post cu ofiţer s p r e
Grivina în d r e p t u l s a t u l u i serbesc B a r z a - P a l a n g a , u n d e
Serbii a u p r e g ă t i t e m a i m u l t e l u n t r e şi butóie cu p r a f şi
p ă c u r ă p e n t r u a i n c e n d i a vasele de resbel t u r c e ce s ' a r î n ­
c e r c a să î n a i n t e z e s p r e A d a k a l e .
2. T r e i c o m p a n i i d i n B a t . de D o r o b a n ţ i la A t â r n a ţ i , i a r
a p a t r a d e t a ş a t ă l a Calafat.
3. B a t e r i a de a r t i l e r i e şi Reg. 4 la G â r l a - M a r e u n d e
1
este şi C. G . în d r e p t u l s a t u l u i t u r c e s c N o visen.
4. Divisional de C ă l ă r a ş i la G â r l a - M i c ă ( V r a t a ) .
C a n t o n a m e n t e l e s u n t a c o p e r u e cu g a r d e d u p ă p r e s c r i p ­
ţiile serviciului î n c a m p a n i e A c e a s t a m a i m u l t p e n t r u a.
face i n s t r u c ţ i a ofiţerilor şi t r u p e i .
E x e r c i ţ i i se fac de d o u ă ori pe di şi voiu c ă u t a ca pe
t i m p u l cât t r u p e l e vor sta în loc, i n s t r u c ţ i a s ă î n a i n t e d e
cât m a i m u l t .
Serviciul d e c o r e s p o n d e n ţ ă se face destul de r e g u l a t
p r i n pichete de c ă l ă r a ş i a s é d a t e î n t r e G â r l a - M a r e şi Seve­
r i n , acest o r a ş fiind m a i a p r o p i a t d e c â t C a l a f a t u l de pe
c a r e linie a m r i d i c a t pichetele s p r e a u ş u r a serviciul c ă l ă ­
reţilor, c o r p c a r e a făcut şi face servicii î n a d e v ă r pre-
•ţiose ce n u se pot î n d e s t u l r e c o m p e n s a .
S t a r e a s ă n ă t ă ţ i i o a m e n i l o r este din cele m a i s a t i s f ă c ă -
tóre. I n a m b u l a n ţ e n u s u n t de cât 4 b o l n a v i f ă r ă nici o
g r a v i t a t e şi 12 roşi de cisme din c a u z a d e f e c t u ă s i t ă ţ i i con-
2
fecţiunii lor în atelierele de la M ă r g i n e n i .
1
N u se pote a r ă t a acceiaşi satisfacţie p e n t r u s t a r e a s ă ­
n ă t ă ţ i i cailor : acei a i B a t . de a r t i l e r i e , de şi c a m s l a b i

1
Cartierul General.
2
Unde eră penitenciarul militar.
 CORPUL UE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 327

d i n c a u z a m a r ş u r i l o r , d a r s u n t bine şi î n c u r â n d s p e r c ă - i
voiu vede î n t r ' o s t a r e m u l ţ ă m i t o a r e . Aceia ansă, ce, delà
t r e n s'a a t a ş a t la b a t e r i e p e n t r u a m b u l a n ţ e , s u n t î n t r ' u ă
s t a r e cu totul m i s e r a b i l ă ; u n u l d i n ei a şi m u r i t şi a m ­
b u l a n ţ a m i c ă m e r g e c u m pete l e g a t ă de chesone.
C a i i c ă l ă r a ş i l o r s u n t a s e m e n i a d u ş i î n s t a r e de m i l ă
n u m a i din causa h a r n a ş a m e n t u l u i d e g r a d a t şi a desfiin­
ţ ă r i i teltiilor f ă r ă succes î n l o c u i t e c u n i ş t e p ă t u r i s u b ţ i r i ,
astfel î n cât d i n î n t r e g u l d i vison de 240 c a i n u m a i 12
s u n t cu totul n e a t i n ş i , 29 a f a r ă d i n serviciu şi r e s t u l m a i
m u l t s a u m a i p u ţ i n r ă n i ţ i pe diferitele p ă r ţ i ale c o r p u l u i .
Tnii d a u totă ostencla p e n t r u a î n d r e p t a a c e a s t ă de­
p l o r a b i l ă s t a r e d a r r e g r e t a b i l a l i p s ă de p e r s o n a l v e t e r i n a r
şi a l m e d i c a m e n t e l o r t r e b u i t o r e p e n t r u v i n d e c a r e fac a -
cesle î n c e r c ă r i infructose. A m c o m a n d a t m e d i c a m e n t e l a
C r a i o v a , a m s c r i s P r e f e c t u l u i de M e h e d i n ţ i de a t r i m i t e u r ­
gent m e d i c a m e n t e p e n t r u c a i i a c e s t u i d i s t r i c t d a r n u sciu
î n t r u cât voiu p u t e a r e u ş i a face ceva, p e cât t i m p l a
C o r p u l de Observaţie nu este de cât u n s i n g u r s u b v e t e r i n a r
a t a ş a t la B a t . de a r t i l e r i e p e c â n d î n t r e g u l division de că­
l ă r a ş i n ' a r e pe n i m e n i -oare s ă î n g r i j e a s c ă d e s ă n ă t a t e a
cailor.
M e d i c a m e n t e l e a d u s e cu b a t e r i a de a r t i l e r i e s u n t n u ­
m a i p e n t r u bôle i n t e r n e şi s t r i c t u l n e c e s a r p e n t r u caii acei
baterii.
S u b s i s t e n ţ a t r u p e l o r se a p r o v i d i o n e a d ă cu r e g u l a r i ­
t a t e . R e g i m . 4 a d u c e p â i n e delà Crajova şi f u r n i s e d ă b a ­
t e r i a de a r t i l e r i e şi c ă l ă r a ş i i . B a t a l , d e v e n ă t o r i şi-a c o n ­
t r a c t a t p â i n e a în Severin şi l ' a m î n d a t o r a t a î n g r i j i şi de
B a t . de D o r o b a n ţ i c a r e p â n ă în p r é s e n t a m â n c a t m a i m u l t
m ă m ă l i g ă din c a u s a dificultăţii de a-şi p r o c u r a p â i n e .

Carnea o are regim. 4 contractată cu un furnisor care

u r m e d ă c o r n u l cu vitele pe p i c i ô r e şi c a r e d ă c a r n e şi t u ­
t u r o r celorlalte c o r p u r i a f a r ă de v e n ă t o r i c a r e s'au a p r o -
v i s i o n a t vite p e n t r u t ă e r e .
A t â t c a r n e a cât şi p â i n e a s u n t de b u n ă calitate.
828 GEN. 11. BOSETTI

P e n t r u r a c h i u s u n t n e g u s t o r i c a r e , î n c ă r u ţ a lor, u r - •
m e d ă c o r p u l şi vend c u p r e ţ u r i m o d e r a t e .
V e r d e ţ u r i se găsesc peste tot locul în a b u n d e n ţ ă .
P . S. T r a n s p o r t u l panii c a r e se a d u c e din Crai ova şi
S e v e r i n şi v i n u l ce d i n c â n d în c â n d se d ă t r u p e l o r face
c a t a r i f a de 40 b a n i să n u fie s u f i c i e n t ă p e n t r u c a r e cu
o n d r e ve r o g u a aloca c â t e 45 b a n i pe di p e n t r u a n u s u ­
feri massele de î n t r e ţ i n e r e ale c o r p u r i l o r consecinţa i n s u ­
ficienţii a l o c a ţ i i .
F u r a j u l cailor este m a i a n e v o e de a p r o v i s i o n a t din
c a u s ă c ă o r d 'vechi mu se imai găseşte şi o r d u l n o u n u este
a n c ă t r e e r a t ; p ' â n a c u m a n s ă lipsă n ' a fost p r e s i m ţ i t ă şi
c u cât î n a i n t ă m î n l e s n i r e a a p r o v i s i o n ă r i i devine m a i m a r e .
D i s c i p l i n a este d e s t u l de s a t i s f ă c ă t o a r e şi n ' a m de cât
a m e felicita de zelul ce fiecare şef de c o r p p r e c u m şi toţi
ofiţerii în g e n e r e şi t r u p e l e f ă r ă osebire p u n p e î n d e p l i ­
n i r e a datoriilor.
Nici u n e a s de i n d i s c i p l i n ă n u s'a ivit şi m o r a l u l t r u ­
pelor este escelent.
Orice t e m e r e f i i n d u - m i d a r î n l ă t u r a t ă p e n t r u C a l a f a t
şi localită.ţile m ă r g i n a ş e p r i m i n d î n acelaş t i m p seiri că
b a n d e l e de v o l u n t a r i fuseseră î m p r ă ş t i a t e şi trecuse D u n ă ­
rea pe t e r i t o r i u l r o m â n , d e p u n â n d a r m e l e , i a r p a r t e a r u ' n -
c â n d u - l e în D u n ă r e , p â n ă a s t ă z i se află t r e c u ţ i f ă r ă a r m e
un n u m ă r d e 97 locuitori pe c a r e i - a m r e c o m a n d a t P r e f e c -
t u r e i Mehedinţi p e n t r u a înlesni la t r e b u i n ţ e l e celor ce n u
a r avea mijloce şi pe c a r e a d w e â n d u - i î n ( S a t u l ) G â r l a - M a r e
le a m s p u s că. s t a t u l r o m â n le d ă o s p i t a l i t a t e d a r p e n t r u
a c e a s t a vor trebui să a i b ă u ă c o n d u i t ă b u n ă , s ă c a u t e cu
m o d u r i cinstite a-şi c â ş t i g a viaţa d â n d u - i tot u ă d a t ă s u b
p r i v i g h i a r e a p r i m a r u l u i acestei c o m u n e , i a r a r m a ţ i a>u t r e ­
cut u n No. de n-oă fugiţi d i n t r e v o l u n t a r i i şi p e c a r e i - a m
expediat la Crajova după ordinele Generalului C o m ( a n -
d a n t ) a l Diviziei. A r m e l e l o r s'au p ă s t r a t î n t r ' u n d e p o s i t
aici f o r m â n d u - s e a l ă t u r a t u l i n v e n t a r de ele, date fiind în
p ă s t r a r e a ofiţerului cu î m b r ă c ă m i n t e a dela Reg. 4 c a r e a
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 329

Î n t o c m i t i n v e n t a r u l î m p r e u n ă c u Gap. P a p a d o p o l ofiţer d e
o r d o n a n ţ ă p e l â n g ă m i n e şi c o n t r a visate acest i n v e n t a r
de s u b s c r i s u l .
T e r m i n â n d t r e b u i a să ve a m i n t e s c D-le M i n i s t r u c ă
n ' a m primit ancă u n ordin privitor la neutralizarea Du­
n ă r i i din G u r a Timoeului l a V â r c i o r o v a , nici a i n s u l e i A d a -
k a l e h şi a a p r o v i s i o n ă r i i acelei cetăţi. Veştile găsite p r i n
j u r n a l e n u pot s ă - m i s e r v e a s c ă de b a s ă la r e g u l a r e a c o n ­
duitei ce a m de ţ i n u t .

ANEXA No. III.

21 I u l i e 1876.
No. 2 1 3 .

Domnului Ministru de Rezbel, Bucureşti.

D a c ă dela I u l i u d a t a celui din u r m ă al m e u r a p o r t

1
No n u a m avutu onore a vă m a i adressa un altul,
a u fost n u m a i că a m u c r e d u t u o i n d i s c r e ţ i e de a v ă d i s ­
t r a g e d e la seriosele D - v o s t r e o c u p a ţ i i s p r e a v ă r a p o r t a
cele c u p r i n s e în acelu r a p o r t : E v e n i m e n t e l e ce se p e t r e c u
p)este D u n ă r e în faţa n o s t r ă n u p r e s i n t ă de la acel t i m p u
nici o î n s e m n ă t a t e , C o r p u l T u r e u d e s t i n a t a a p ă r a pe T i -
m o c u l de j o s u n u face nici o î n c e r c a r e a forţa t r e c e r e a a-
• cestui r î u , a p ă r a t ă de posiţiile destul de t a r i al c o r p u l u i
S e r b ce le ocupă. T u r c i i sub c o m a n d a lui O s m a n P a ş a
s î n t d u p ă i n f o r m a ţ i i l e ce a m u d e s t u l de n u m e r o ş i p e n t r u
a î n c e r c a o p e r a ţ i a d a r s ă vede c ă a c e s t a a r i p ă a ş t e a p t ă î n -
s c i i n ţ a r e a c e n t r u l u i c a r e găseşte o r e s i s t e n ţ ă destul de m a r e
î n s t r â m t o r i l e şi n u m e r o a s e l e T r u p e S e r b e ce se află î n a i n ­
t e a o r a ş u l u i Z a i c i a r astfel z o n a ce d e s p a r t e f r o n t u l de o-
p e r a ţ i e al a m b e l o r a r m a t e î n l u p t ă d u p ă c e s a u p u s t i i t u
d e t r u p e l e î n a i n t a t e ale a m b i l o r p u t e r i se a f l ă l i m i t a t ă şi

1
E v o r b a p r o b a b i l de r a p o r t u l No. 93 ( A n e x a No. II), c ă c i
*e s i n g u r u l c a r e e g e n e r a l . I n t r e t i m p C e r c h e z a a d r e s a t a l t e r a ­
p o a r t e m i n i s t e r u l u i d a r p e n t r u c h e s t i u n i de d e t a l i u .
330 GEN. I{. 1WSETT1

ou totul d e ş e r t a t ă de locuitorii satelor d i m p r e j u r , c a r e a u

t r e c u t p a r t e î n R o m â n i a p a r t e î n S e r b i a şi p a r t e la V i d i n .
Veştile ce'mi vin d i l n i c d e s p r e luptele d u p ă t e a t r e l e m a i
d e p ă r t a t e al r e s b e l u l u i s u n t vage c o n t r a d i c ă t o r e şi n u a u
acel c a r a c t e r de a u t o r i t a t e c a r e a r t r e b u i s ă le a i b ă s p r e
a vă fi t r a s m i s e official de m i n e . Se p a r e a n s ă că T u r c i i
a u forţat t r e c e r e a în S e r b i a p e la N i s h şi c ă colonele l o r u
a u c ă p ă t a t î n a c e a p a r t e peste totul locul succese, —• deşi n u
a t â t de î n s e m n a t e p e c â t u ştirile din I s v o r u T u r c e s c u voescu
ale a r ă t a . Din luptele a n t e r i o r e dela Noviselu s ă p r e t i n d e
de m u l ţ i t r e c ă t o r i pe D u n ă r e c ă a u r ă m a s m a i m u l t e c a ­
d a v r e al celor c ă d u ţ i n e î n m o r m â n t a ţ i î n a s e m e n e a c i r c u m ­
s t a n ţ e s p u n u a t â t e a n e a d e v ă r u r i în cât t r e b u e s ă fie cineva
forte c i r c u m s p e c t s p r e a n u c ă d e a î n v i n ă de a fi u ş o r
a m ă g i t u , de ore ce a m î n c e r c a t a m ă î n c r e d i n ţ a p r i n î n s u ş i
ochii mei şi t r e b u e s ă vă m ă r t u r i s e s c că n ' a m v ă d u t u n i ­
m i c a de p e m a l u l n o s t r u decât c ă satele s u n t cu totul p u s t i i .
S p r e a evita o infecţie a a e r u l u i de c a r e noi î n ş i n e a m fi
p u t u t u suferi din c a u s a a p r o p i a t e i v e c i n ă t ă ţ i a ş i fi c e r u t
a u t o r i s a ţ i e de la G u v e r n a t o r u din Vidin de a t r i m i t e o m e n i
p e n t r u î n m o r m â n t a r e a acelor c a d a v r e î n î n d o i a l ă a n s ă
m ' a m a b ţ i n u t s p r e a n u c ă p ă t a ca r ă s p u n s u o d e s m i n ţ i r e
a f a p t u l u i . L o c u i t o r i i refugiaţi î n R o m â n i a se b u c u r ă a i c i
de o d e p l i n ă libertate, le a c o r d u a d e s e a voie de a se d u c e
să-şi vadă. casele lor şi s ă - ş i a d u n e din efectele c e a u r ă ­
1
m a ş i i î n c ă n e p r ă d a t e , p e n t r u a c e s t a ansă a m l u a t tute m ă ­
s u r i l e c a a u t o r i t ă ţ i l e T u r c e s ă n u ne p o t ă i m p u t a , c ă a u
t r e c u t u de la n o i o m e n i c a r e s ă fi f ă c u t u d a u n e î n T u r c i a ;
de a c e a c e r u de la acei ce vroescu a trece D u n ă r e a o g a r a n ­
ţie d a t ă p r i n P r i m a r u local c a r i - i ounoşte a v â n d ed m u l t e
r e l a ţ i i d e î n r u d i r e cu l o c u i t o r i i R o m â n i . Aceste î n v o i r i le
a c o r d u m a i nr-"t p e n t r u a n u î n g r e u i a T h e s a u r u l n o s t r u c u
h r a n a ce ş'o pote a d u c e de la ogorele l o r u şi p e n t r u a n u
se p u t e a dioe de ei că o s p i t a l i t a t e a R o m â n ă este î n c h i s o a r e .
I n acest m o d u toţi refugiaţii a u d e c l a r a t u că n u voescu a.
p r i m i n i m i c a de la a u t o r i t ă ţ i l e n o a s t r e şi m u n c e s c u la c â m -
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 331

p u r i l e n ó s t r e u n d e a c u m a m u n c a este forte c ă u t a t ă spre-

a se s u s ţ i n e .
Afacerea delà P i c h e t u l F r u m o s u d e s p r e c a r e p r i n T h e -
l e g r a m a m e a No. 182 ani a v u t u o n ó r e a v ă a n u n ţ a n u e s t e
î n c ă l ă m u r i t ă n e a v â n d a n c ă nici u n r ă s p u n s p r i m i t delà
C o m a n d a n t u l Ş e r b , c ă r u i a ştiu c ă e a u p a r v e n i t s c r i s ó r e a
m e a d a r c ă r u i a ea lipsit t i m p u l m a t e r i a l d e a c ă p ă t a ş t i ­
r i l e de c a r e a r e t r e b u i n ţ ă de l a B r z a - P a l a n c a căci s u n t
s i g u r u c ă acele focuri î n d r e p t a t e a s u p r a p i c h e t u l u i n o s t r u
e r a u d a t e de u n a b a n d ă de acei v o l u n t a r i a r m a ţ i c a r e n u
facu d e c â t u să a r d ă sate şi p r a d ă i a r c â n d se află î n a i n t e a
u n e i t r u p e fug a r u n c â n d u - ş i a r m e l e , aceşti v o l u n t a r i s u n t
în adevăru întărâtaţi a s u p r a Românilor pentru d e s a r m a r e a
celor ce a u t r e c u t u D u n ă r e a , d i n p a r t e a lor n e c u n o ş t i n ţ a
a c e s t o r d r e p t u r i al Gintelor este s c u z a b i l ă , că e a n s ă m a i
de m i r a t u c ă î n s u ş i a u t o r i t ă ţ i l e s e r b e se p a r u m i r a t e d e
a c e s t a p r o c e d a r e a R o m â n i l o r şi d i n s c r i s o r i p r i m i t e a m
v ă d u t că e i c r e d u că aceste a r m e l e a u fost d i n e r o a r e l u a t e
şi le a ş t e a p t ă c u r â n d î n a p o i . P r e f e c t u l de Negotin î n o
s c r i s ó r e a sa p r e t i n d e c ă d a c ă n u s a u j ă l u i t u d e acest f a p t
g u v e r n u l u i s ă u , e că n ' a u v r o i t u a m ă c o m p r o m i t e p e m i n e .
A r m e l e l u a t e s u n t totu î n depositul din G â r l a M a r e d u p ă
c u m p r i n r a p o a r t e l e a n t e r i o a r e a m a v n t onóre a vă s u p u n e .
Cât p e n t r u s t a r e a t r u p e l o r p u s e sub c o m a n d a m e a n u
a m n i m i c a a a d ă u g a la cele r e l a t a t e p r i n r a p o r t u l m e u
1
No s ă n ă t a t e a este b u n ă , d i s c i p l i n a forte s a t i s f ă c ă -
tóre, t i m p u l n u se p i e r d e c ă c i i n s t r u c ţ i a â-şi u r m e a d ă c u d e ­
s t u l ă a c t i v i t a t e p r o g r e s u s ă u , s u b s i s t e n ţ a este a s i g u r a t ă şi
p r o d u c t e l e de h r a n ă ş i f u r a j u de b u n ă calitate. C a n t o n a ­
m e n t e l e s u n t aceleaş a r ă t a t e cu r a p o r t u r i l e N o . 93 şi 1 1 3
şi n u s u n t t r e b u i n ţ ă ale s c h i m b a p â n ă ce î n c ă l c ă r i l e t r u ­
pelor vecine n u m ă v o r u sili l a acesta. L o c u i t o r i u n d e o m e ­
n i i s u n t locuiţi se p a r u m u l ţ ă m i ţ i de ospeţii lor şi n u a m u
î n t â m p i n a t nici o p l â n g e r e de şi î n visítele ce făcu a d e s e a
cantonamentelor cautü însumi a m ă încredinţa dacă n u

1
93.
332 GEN. R. RUSETTI

^se a d u c de t r u p e d a u n e s a u v ă t ă m a r e locuitorilor. P e n t r u
a p r e î n t â m p i n a orice r e c l a m a ţ i i din p a r t e a rezerviştilor
c o r p u r i l o r de linie c a r e se p ă r u a fi vroit în p a r t e s ă - m i
r e c l a m e a r ă t â n d că r e ţ i n e r e a l o r u peste t e r m e n u l de 15
d i l e n u a r fi legală, a m u d a t ă u n o r d i n de di p r i n c a r e le
f ă c e a m c u n o s c u t ă legea v o t a t ă de c a m e r ă în şedinţa dela
7 I u l i e ; a m t r e b u i t ă î n s ă a c e a s t a s ă o e s t r a g u din u n d i a r
n e a v â n d n i c i o oficială î n c u n o ş t i i n ţ a r e d a c ă acel votu a u
•devenită o lege. D a c ă o credeţi de t r e b u i n ţ ă binevoiţi a or­
d o n a s ă m i se facă nişte c o m u n i c ă r i căci rezerviştii a u şi
« i nevoile lor şi m u n c a n e s t r â n s ă ; şi v ă d u s e ou o a r e c a r e
s p e r a n ţ ă c ă D o r o b a n ţ i i şi C ă l ă r a ş i i se s c h i m b ă la 20 dile
c e a ce p e n t r u ei a r u fi cu n e p u t i n ţ ă ; î n p r i v i r e a n e a j u n ­
s u r i l o r observate î n c u r s u l c o n c e n t r ă r i i la c o r p u r i l e d o r o ­
b a n ţ i l o r şi c ă l ă r a ş i l o r de veţi crede de t r e b u i n ţ ă să vi le
s u p u n u voiu a v e a onore a vă face u n r a p o r t special la t e r ­
m i n a r e a m i s i u n e i n o a s t r e , p â n ă a t u n c i r e a m i n t e s c u cele
ce a m m a i d i s u î n c ă î n p r i v i r e a c a i l o r c ă l ă r a ş i l o r d i n 3
•eseadroane s u n t 52 cai r ă n i ţ i de defectuositateta şeilor şi
c e e m a i t r i s t e că f a r m a c i i l e n u a u n i c i u n m e d i c a m e n t
p e n t r u a i c u r a r i s i şi a d r e s â n d u - m ă la toţi n ' a m p u t u t î n c ă
nimica căpăta.

ANEXA No. IV.

23 Iulie.
N o . 220.

Prefecturei de Cretina, Serbia.

'Am p r i m i t u a s t ă d i a t â t scrisore Dv. officialâ din 18

I u l i e c â t u şi N o t a N o . 5001 din 21 I u l i e d e s p r e a c ă r o r
p r i m i r e cu o n o r e atestediu p r i n p r e z e n t a .
De şi în f o r m ă n u p o t u s ă fiu de c â t u s a t i s f ă c u t u căci
p r i n acele acte dovedeşte că acei ce a u t r a s u a s u p r a p i c h e ­
t u l u i din B â r z a - P a l a n c a n u a u a v u t u nici u n o r d i n p e n t r u
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 333-

a c e s t a nici că a u t o r i t ă ţ i l e m i l i t a r e s u p e r i ó r e serbe a r fir

a u t o r i s a t u o a s e m e n e a c ă l c a r e a D r e p t u l u i Gintelor s a u a r -
fi vroit să nesocotească relaţiile n o a s t r e d e b u n ă v e c i n ă ­
tate totuşi î n fond d i n r a p o r t u l D. S u b P r e f e c t a p l ă ş i i
B â r z a - P a l a n c a r a p o r t pe c a r e a ţ i b i n e v o i t u î n T r a d u c -
ţ i u n e a m i l a c o m u n i c a , n u se pote a d m j t e c ă p r i n d e r e a
anteriora a u n o r a G o n t r a b a n d i e r i d i n s a t u l Ţ i g ă n e ş t i a r ü
justifica c â t ă de p u ţ i n focurile t r a s e î n t i m p ü de 4 o r e î n
mijlocul dilei a s u p r a u n u i pichet R o m â n e s c o c u p a ţ i de
T r u p e de Linie î n d r e p t u l c ă r u i a n u s ă videa n i c i l u n t r e -
de c o n t r a b a n d i e r i —• nici s ă făcea vreo î n c e r c a r e de t r e c e r e
din partea României.

I n i n t e r e s u l u d a r al a m i c a l e l o r relaţii ce t r e b u i s ă .
existe nu n u m a i î n t r e statele Serbii şi R o m â n i i , d a r şi
î n t r u locuitorii — şi m a i cu s e a m ă î n t r e s t r e j u i t o r i i G r a ­
niţelor lor, vă r o g u D-le Prefect a bine voi s ă l u a ţ i d i s p o -
siţiile ce veţi crede de c u v i i n ţ ă ca a s e m e n e a a t a c u r i s ă n u
să m a i ivească şi că a ş i dori că a u t o r i i celui ce d e j a a m ü
a v u t onóre a l ü s e m n a l a D o m n u l u i C o m a n d a n t al T r u p e l o r
Serbe s ă fie pedepsiţi căci dorescü ca f u n c ţ i a m e a s ă n u m i
i m p u e d a t o r i a d i s p l ă c u t ă de a d a o r d i n p ă z i t o r i l o r G r a -
niţii să r ă s p u n d ă în a c e l a ş u m o d u u n o r u a s e m e n e a a t a c u r i
n e d r e p t ă ţ i t e , — c a r e d u p ă c u m se c o n s t a t ă d i n c e r c e t a r e a
ce a m ü f ă c u t ă n u vine d i n p a r t e a u n o r ü servitori c o m u ­
nali ci din partea unei trupe în regulă eşită din oraşuL
Bârza-Palanca aşedată erăşi în regulă în dosulu unorü
ş a n ţ u r i d i n d r e p t u l P i c h e t u l u i I s v o r u l F r a m o s ü şi t r ă ­
g â n d u n ü focă r e g u l a t ă a s p r a p ă z i t o r i l o r R o m â n i d e l a
acel P i c h e t , — d a c ă D. Locotenent Colonel Z d r a f c o v i e i pe­
c a r e a m ü p l ă c e r e a d e a l ü cunoşte n u au găssit b i n e a r ă s ­
p u n d e la N o t a m e a v ă r o g ü p e D - v o a s t r ă s ă binevoiţi a m i
notifica m ă s u r i l e l u a t e p e n t r u a se t e r m i n a î n b u n ă î n ­
ţelegere acest d e s p l ă c u t u conflictü.

P r o f i t de acesta D-le Prefect p e n t r u a v ă e s p r i m a d i s ­

tinsa mea consideraţiune.
334 GEN. U. UOSET'tl

ANEXA No. V.

August- 6.
N o . 323.

Ministerului.
1
De la cel d i n u r m ă al m e u r a p o r t din I u l i e o p e r a ­
ţiile de resbel al a r m a t e l o r t u r c o - s e r b e , a u fost f ă r ă n i c i
o î n s e m n ă t a t e , în a c e a s t ă l i m b ă de p ă m â n t d i n t r e Timoc
ş i Vidin ce se î n t i n d e în d r e p t u l c a n t o n a m e n t e l o r n o a s t r e .
Tote fortile t u r c e ş t i din cetatea V i d i n u l u i s ' a u î n d r e p t a t
In s p r e S. V. pe şoseaoa ce pe la A d l i a duce la Z a i c i a r
posiţie forte t a r e ce e r a o c u p a t ă de om c o r p de vreo 20.000
.şerbi, sub c o m a n d a Colonelului L e ş i a n i n , a v â n d s p r e D u ­
n ă r e a p r o p e de gurile T i m o c u l u i î n posiţiille d e la B r e -
gova, u n corp de 10.000 o m e n i s u b c o m a n d a Lt. Colone­
l u l u i Z d r a v c o v i c i , — c a r e deşi n u a v e a î n fafa s a n i c i o
t r u p ă i n a m i c ă , totuşi n u a u î n c e r c a t nici o m i ş c a r e , s p r e
a a t r a g e a s u p r a i o p a r t e din a r m a t a t u r c ă , c a r e se con­
c e n t r a la V. l a v o r d u p ă ce o c u p a s ă ace l o c a l i t a t e î n t i n d â n -
d u - s e pe l i n i a T i m o c u l u i p â n ă l a V r a t a r n i f a l a s u d . N e ­
m i ş c a r e a c o r p u l u i Lt. Colonelului Z d r a f c o v i c i n u se pote
altfelu esplica decât s a u p r i n a p l i c a r e a ce a u c o m a n d a n ţ i i
şerbi p e n t r u vechiul sistem al resbelului de posiţii, a p l i ­
c a r e p â n ă la u n p u n t j u s t i f i c a t ă p r i n p u t i n a î n c r e d e r e ce
ei t r e b u e să a i b ă în soliditatea t r u p e l o r lor de s t r î n s o a r e ,
p e n t r u a l u a ofensiva în c â m p i a î n t i n s ă î n c o n t r a u n o r
t r u p e r e g u l a t e si m a i bine o r g a n i s a t e ; s a u p r i n t e m e r e a
de a î n a i n t a î n această, l i m b ă de p ă m â n t , de p e c a r e p r i n
u n a t a c î n d r e p t a t d e la Adlia, T u r c i i a r fi p u t u t p r i n o
m a n e v r ă i s c u s i t ă şi repede, de c a r e t u r c i i n u s â n t î n s ă
c a p a b i l i s ă ' i a r u n c e în D u n ă r e a ; î n sfârşit n e m i ş c a r e a
c o r p u r i l o r de la B r e g o v a şi Z a i c i a r se pote e x p l i c a p r i n
l i p s a de e n e r g i e al c o m a n d a n ţ i l o r , căci este n e a d m i s i b i l ,
d u p ă c u m î n S e r b i a este r e s p â n d i t v u e t u l c ă Lt. Colonel

1
No. 213 clin 21 I u l i e . (Anexa I I I ) .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 335

Z d r a f c o v i c i a r fi u n t r ă d ă t o r p a r t i s a n a lui G a r a Geor-
geviciu c a r e î n a d i n s a u l ă s a t s ă se p e a r d ă linia T i m o e u -
lui ; Vuete obicinuite l a p o p ó r e l e nervóse, d u p ă î n f r â n g e r i ,
ce n u a u r e s p u n s la ilusiele ee'şi f ă c e a u . T u r c i i î n s ă f ă r ă
a a t a c a de front positiele fireşti şi p r i n a r t a î n t ă r i t ă ale
şerbilor şi d u p ă r e s p i n g e r e a lui H a r v a t o v i c i de la G u r g u -
şevaţ ( C n i a j e v a t z ) t r e c u r ă T i m o c u l p e la V r a t a r n i ţ a , a m e ­
n i n ţ â n d p r i n acesta m i ş c a r e ocolitóre r e t r a g e r e a t r u p e l o r
din taberele de la Z a i c i a r şi B r e g o v a , c a r i î n d i u a d e 2i
şi 25 I u l i e p ă r ă s i r ă f ă r ă l u p t ă acele posiţii p e n t r u a n u
lăsa ca l i n i a lor de r e t r a g e r e s p r e P a r a c i n i şi G i u p r i a s ă
le fie t ă i a t ă de T u r c i la Bolevaţ şi Lucovo, p u n t u r i de c a r e
aceste din u r m ă se a f l a u m a i a p r o p i a t e . B a c ă î n a d e v ă r Co­
m a n d a n ţ i i T u r c i a r fi î n t r u n i t i u ţ a l a m i ş c ă r i l o r pe l â n g ă
i s c u s i n ţ a m a n e v r e l o r a r fi nevoit p e Colonelul L e ş i a n i n ca
cu cei 20.000 serbi s ă p r i m e a s c ă o b ă t ă l i e î n c o n t r a u n o r
forţe s u p e r i ó r e şi î n t r ' o posiţie d e s a v a n t a g i o a s ă ; d u p ă o-
c u p ă r e a Z a i c i a r u l u i , T u r c i i m u l ţ ă m i ţ i de acest succes p e
c a r e n u c o n t a u decât cu jertfe î n s e m n a t e , se o p r i r ă şi
p r ă d a r ă o r a ş u l f ă r ă a c ă u t a se se folosască de a v a n t a g e l e
lor ; l ă s â n d p e Colonelul L e ş i a n i n a ş i face r e t r a g e r e a s p r e
P a r a c i n f ă r ă a fi de a p r ó p e ' u r m ă r i t , e a r t r u p e l e d i n t a ­
b ă r a din B r e g o v a se f r a c ţ i o n a r ă î n m i c i colóne pe î n ă l ţ i -
mele ce d o m i n ă V a l e a D u n ă r i i p e n t r u aşi a s i g u r a o m a i
' î n d e m â n a t i c ă r e t r a g e r e pe d r a m u r i l e s t r i m ţ i ce s t r ă b a t
acele î n ă l ţ i m i şi c a r e f o r m e a d ă defileuri u ş o r de a p ă r a t .
Lt. Colonel Zdrafcovici se dice c ă a r fi fost c h e m a t l a Bel­
g r a d p e n t r u a justifica p u r t a r e a sa. A p r e c i e r e l e mele a s u ­
p r a o p e r a ţ i i l o r descrise, pot fi în m u l t e p ă r ţ i greşite,
fiind î n t e m e i a t e pe relaţiile a m a i m u l t o r r e f u g i a ţ i î n
a s t ă p a r t e , pe ştirile ce a m de la C a l a f a t şi cele culese de
la R a d u e v a ţ : a m c r e d u t î n s ă b i n e a vi le c o m u n i c a p e n ­
t r u a D - v o a s t r e ştiinţă, căci pe de o p a r t e d e n o t ă s l ă b i ­
c i u n e a u n e i o r g a n i z a ţ i i c a a c e a a a r m a t e i serbe, î n c a r e
e l e m e n t u l , ' c e l a noi îl p u t e m n u m i m i l i ţ i a n , f o r m e a d ă b â d a
Torţei a r m a t e , f ă r ă s ă a i b ă u n med destul de p u t e r n i c , c a r e
.să î n c a d r e l e glótele a c ă r o r m u l ţ i m e n u prezintă. în c a m -
330 GEN. R. RUSETTI

p a n i e decât o r e s i s t e n ţ ă îndoelnieă, e a r pe de alta d o v e ­

deşte c ă a r m a t a t u r c ă n u este a ş a de decad ută p r e c u m :
m u l t o r a le p l ă c e a a o c r e d e , şi c ă acest resbel n u c o n t r i b u e
decât a o r i d i c a şi de a i r e d a e n e r g i a pe c a r e î n timp»
de p a c e şi s u b i n f l u e n ţ a m a i m u l t o r c a u s e m o r a l e de d i -
soluţie, d i n t r e cele m a i p r i n c i p a l e sînt i g n o r e n ţ a şi o r ă
administraţie, o perduse.
R e t r a g e r e a Ş e r b i l o r de l a Z a i a c a r şi B r e g o v a , d e s c h i ­
d e a S e r b i a n ă v ă l i r e i T u r c i l o r de a c ă r o r c r u d i m e şi r e s -
b u n a r e temându-se locuitorii d i n districtul C r a i n a ( N e -
g o t i n ) î n c e p u r ă a trece î n glote î n R o m â n i a . Cei ce c ă u t a u
u n r e f u g i u î n ţ a r a n o a s t r ă e r a m a i cu s e a m ă d i n t r e lă~
c u i t o r i i satelor c e d i n T u r c i a t r e c u s e la î n c e p u t u l r e s b e l u -
lui î n S e r b i a şi a c u m n u m a i v r e a u a se m a i d e p ă r t a
î n c ă de p ă r ă s i t e l e lor l o c u i n ţ e ; pe l â n g ă ei m a i s u n t şi
femei, copii a l miliţienilor ş e r b i ce se află la resbel şi c h i a r
b ă r b a ţ i din acei ce n u a u fost î n c ă c h e m a ţ i î n a r m a t ă ; —
c r e d â n d că u r m â n d i n s t r u c ţ i i l e ce a m de la D-voastră,.
a m înlesnit cât a m p u t u t t r e c e r e a acestor o m e n i şi a m
c ă u t a t a i a d ă p o s t i cu m u l t ă b u n ă voinţă pe n o u veniţii ;
a c e ş t i a m a i î n deobşte a u t r e c u t cu b a n i , p r o d u c t e , v i t e
a v â n d u - ş i astfel esistenţa a s i g u r a t ă şi mijloce î n destul
p e n t r u a-şi c â ş t i g a h r a n a şi pe viitor. D i n m a i b i n e d e
4000 p e c a r e e a m î n t r e b a t î n s u m i , s a u a m p u s ai întreba,,
n u m a i 22 femei, copii, a u c e r u t a j u t o r u l n o s t r u , şi d u p ă .
1
c u m a m a v u t o n o r e a v ă î n c u n o ş t i i n ţ a cu t e l e g r a m a N o . . . -
p e a c e i a n u m a i a m o r d o n a t s ă i îndestulede c o m u n e l e c â t e
cu 30 b a n i pe di, a m observat î n s e c ă c h i a r cei m a i n e v o ­
iaşi se feresc a p r i m i v r e u n a j u t o r de la noi, t e m â n d u - s e
a n u c o n t r a c t a v r e u n a n g a j a m e n t p r i n acesta şi la t e r m i ­
n a r e a r e s b e l u l u i să fie opriţi a se î n t o r c e la vetrele lor la
c a r e m a i toţi ţin.
A m vorbit cu mulţi din ei, î n c e r c â n d u - i d a c ă n u a r
v r e a a se s t a t o r n i c i în R o m â n i a d a c ă li s ' a r d a p ă m â n -

1
243 d i n 28 I u l i e .
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA • £37

turi, răspunsurile lor însă nu au fost din cele mai (ne)

satisfăcătoare deşi ei sciu că resfounarea Turcilor se va
esereita asupra lor chiar mai târdiu, de şi se jeluesc de
abusurile şi nedreptăţile ce li se fac de administraţie şi de
tribunal, dar neavând nici o noţiune de naţionalitate, nici
o cunoştinţă dacă la noi ar fi apăraţi de asemeni abusuri
şi nedreptăţi, avend pe de alta parte în Turcia pământ în
deajuns şi plătind ca dări către stat forte puţin, ei se vor
întorce e sigur mai toţi, căci ved bine că cu tote împilă­
rile, tot sântu mai bogaţi decât locuitorii de dincoce de Du­
năre ce eau adăpostit şi care ades le vorbesc de sarci-
nele lor.
Refugiaţii sânt mai toţi Români de origină, deşi eşi
dic când Bulgari după numele provinciei în care trăescu,
când Şerbi, după mumele terii vecine loui ei, ou care au de
comun religia, unde asemenea sînt mulţi Români, şi de la
care aşteaptă vrodată scăparea lor de Turci; când Români,
după limba ce o vorbesc mai în deobşte între ei toţi locui­
torii din aceste 15 sate ce se află între Dunăre şi Timoc.
Graba cu care au trecut ei în Bomânia. după pără­
sirea liniei Timocului de armata serba şi după publicaţiile
făcute de autorităţile civile din Negotin, ca să se retragă
în interiorul Serbiei toţi lăcuitorii districtului Graina ; au
făcut cu neputinţă luarea a ori ce măsură de siguranţă
j?entru noi în contra refugiaţilor cu rele moravuri, care
au putut să se streeore printre cei ce au trecut Dunărea ;
acum însă când acesta mişcare este mult împuţinată şi
cei trecuţi sînt orecum statorniciţi am dat ordin coman­
danţilor de companii de Dorobanţi, ca în înţelegere cu pri­
marii să facă tablouri nominale de toţi refugiaţii aşedaţi
în comune, arătând vieaţa. naţionalitatea pe cât se pete,
mijloacele de oare dispun fiecare, şi semnalînd pe acei
fără căpătîiu şi fere mijloce spre a se surveghea şi tot
odată ajuta de comună, ca nu miseria' sei îndemne la crime.
Pentru a nu se împrăştia fere folos şi în mod abusiv
suma destinată pentru ajutorea lor, am dat ordin a nu se
22
 338 GEN. E. ROSETTI

î n d e s t u l a n i m e n i de c o m u n ă , fere u n î n s c r i s t a b l o u s u b s c r i s
de m i n e şi t r i m i s p r i m ă r i e i c a r e s ă serve de a c t j u s t i f i ­
cativ a l cheltuelei. D a c ă o găsiţi b u n ă vă r o g ca î n î n ţ e ­
legere cu D-l M i n i s t r u de I n t e r n e s ă o r d o n a ţ i a se observa
acesta m ă s u r ă .
S t a r e a s ă n ă t ă ţ e i a c e s t o r e m i g r a ţ i este destul de r e ,
s a u din c a u s a m â h n i r e i de c a r e s â n t c u p r i n ş i î n u r m a
p ă r ă s i r e i vetrei or lor s a u din c a u s a m â n c ă r e i n e î n d e s t u -
l ă t o r e şi de r e c a l i t a t e ( p o r u m b u l d i n a n u l t r e c u t fiind
s t r i c a t ) s a u din c a u s a ş e d e r i i î n c u r s de m a i m u l t e dile
în m i j l o c u l bălţilor de l a G r u i a , p â n ă ce s ' a u găsit fiecare
o g a z d ă şi u n c a r c u c a r e s ă - ş i t r a n s p o r t e bagajele, cei
m u l ţ i am f r i g u r i a d e s tifoide. A t â t î n i n t e r e s u l s ă n ă t ă ţ i i
trupelor cu care sînt necontenit în contact în cantonamente
c â t şi din u n s e n t i m e n t d e d a t o r i e c ă t r e cei c a r e s u f e r ă ,
a m r e c o m a d a t serviciului m e d i c a l al C o r p u l u i de a î n g r i j i
g r a t u i t p e toţi cei s u f e r i n d i şi a le d a m e d i c a m e n t e din
f a r m a c i i l e c o r p u r i l o r , s t a r e a de s ă l b ă t ă c i u n e al e m i g r a ţ i l o r
şi n e d e p r i n d e r e a lor c u c ă u t ă r i m e d i c a l e îi făcea a n u se
folosi de a c e a s t ă m ă s u r ă . B u n a v o i n ţ ă şi delul t u t u r o r m e ­
dicilor m i l i t a r i a u î n v i n s î n s ă a c e s t a sfiiciune al celor bol­
n a v i şi a c u m se p r e d i n t ă la dilnicele vizite p e s t e 60 de s u ­
ferindi î n deosebitele c e n t r u r i a l c a n t o n a m e n t e l o r .

A u t o r i t ă ţ i l e locale a t â t T u r c e c â t şi Serbe, v e d e a u c u
îngrijire această emigrare în m a s e în R o m â n i a al popula-
ţielor din provinciile m ă r g i n a ş e , m a i cu s a m ă p e t i m p u l
s ă c e r i ş u l u i c â n d tote holdele e r a u î n c ă n e s t r î n s e . G u v e r -
n o r u l d i n Vidin c u o N o t ă d i n I u l i e c e r u cel d i n t â i u , p r i n
c o m a n d a n t u l g a r n i s o n e i C a l a f a t voea de a t r i m i t e doi B u l ­
g a r i din cei m a i c u n o s c u ţ i , c a r e s ă t r e a c ă î n R o m â n i a s p r e
a se î n ţ ă l e g e c u e m i g r a ţ i i şi a i î n d e m n a s ă se r e î n t o r c ă î n
satele lor ; eu c u n o ş t e a m d i s p o z i ţ i a l ă o u i t o r i l o r î n a c e a s t ă
privire, dar spre a n u da drept n i m ă a u i să suspectede bu­
n a c r e d i n ţ ă şi s ă c r e a d ă că R o m â n i a voeşte a se folosi
de resbelul î n v e c i n a t s p r e a ş i m ă r i p o p u l a ţ i a , a m a c o r d a t
a u t o r i s a ţ i a c e r u t ă . Doi n o t a b i l i c r e ş t i n i d i n V i d i n s o s i r ă
 CORPUL DE OBSERVAŢIE DE LA GRUIA 339

l a 30 I u l i e l a c a r t i e r u l m e u l a G â r l a M a r e . î n c e r c ă r i l e
l o r d e a î n d u p l i c a a se întorc© l o c u i t o r i i c ă r o r a a v u s e s e m
g r i j ă a le s p u n e c ă R o m â n i a n u ' i goneşte n i c i n u - i va
g o n i , a u fost d a d a r n i c e şi e m i g r a ţ i i n e î n c r e z ă t o r i î n fă­
g ă d u i n ţ e l e ce li se da, r e f u s a r ă c u vorbe a s p r e p r o p u n e r e a
c e li se făcea a r ă t î n d t r i m i ş i l o r satele lor ce se v e d e a u î n c ă
a r d â n d peste D u n ă r e .
I n timpul acestor negociaţii aflând că nişte b u l g a r i
d i n C r a i o v a şi Calafat, venise d u p ă acei e m i s a r i şi î n t ă r â ­
t a u p e e m i g r a ţ i ca la î n t ô r c e r e a l a V i d i n s ă le i a s ă î n a i n t e
s p r e a-i omorî, a m a d u n a t p e căpeteniile s a t e l o r e m i g r a t e
şi p e u n u l d i n b u l g a r i i ce î n t ă r t a u şi l e - a m e x p l i c a t că
c o n s e q u e n ţ a u n u i a s e m e n e a a t e n t a t a r fi i s g o n i r e a lor i m e ­
d i a t ă peste D u n ă r e a , şi s u b e s c o r t ă a m făcut a se î n a p o i a
a c e i t r i m e ş i la V i d i n u n d e a u a j u n s l a 1 A u g u s t şi l a 4
p r i m i i delà g u v e r n o r u l cetăţei o s c r i s o r e d u p ă c a r e a m
o n ô r e a ve p r e z e n t a o copie p r i n c a r e emi a n u n ţ a , s o s i ­
r e a lor
P r e f e c t u l Ş e r b din Negotim c e r u tot o d a t ă c o m a n d a n ­
t u l u i p u n t u l u i G r u i a se-i î n a p o i e d e p ê n e î n 3 dile pe toţi
e m i g r a ţ i i şerbi c ă c i alfelu v a r a p o r t a l a g u v e r n u l s e u t r a ­
t â n d pe toţi acei e m i g r a ţ i de t r ă d ă t o r i . A m o r d o n a t şefu­
lui p u n c t u l u i de a r e s p u n d e acelui prefect că R o m â n i a nici
a n c ă u t a t a a t r a g e pe cei e m i g r a ţ i , n i c i n u - i pote isgoni
1
-şi ciă a u t o r i t ă ţ i l e r o m â n e mu se p o t lînsărciimia s ă p u b l i c e
decisiiile s t r e i n e ; d a r c ă D-l Prefect pote t r i m i t e p e u n u l
-au doi d i n a c e i m a i e u a u t o r i t a t e a s u p r a p o p o r u l u i s p r e
ai îndemnai s ă se î n t o r e ă cei prebegiţi făicându-le c u n o s ­
c u t e şi prescripţiile legii fere înse ai a m e n i n ţ a p e terito­
r i u l r o m â n . Şi a c e ş t i a a v u r ă î n s ă tot a t â t d i p u ţ i n succes.
Cât p e n t r u s t a r e a c o r p u l u i d e o b s e r v a ţ i e , ve p o t a f i r m a
c a este destul d e s a t i s f ă e ă t o r e a t â t s u b r a p o r t u l s e r v i c i u ­
lui c a r e se face cu r e g u l a r i t a t e , c â t şi a s ă n ă t ă ţ i i cialre este
forte b u n ă , g r a ţ i e î n m a r e p a r t e s e r v i c i u l u i m e d i c a l a c ă ­
r u i p e r s o n a l îşi face c o n ş t i i n c i o s d a t o r i a . Şefuil s e r v i c i u l u i
Doctor Georgescu D i m a m e r i t ă totă l a u d a p e n t r u cleiul cel
p u n e î n c ă u t a r e a celor b o l n a v i şi î n vizitele f r é q u e n t e ce
 GEN. R. R0SETT1

face dese ori în tote (localităţile o c u p a t e de t r u p e . Senăitatea

c a i l o r n u este tot a ş a de m u l ţ u m i t o r e ; d i n 4 0 0 c a i ce se a f l ă
aici 89 isînt răniţii din oaraizele c o m u n i c a t e î n r a p o r t u r i l e
a n t e r i o r e . V e n i r e a v e t e r i n a r u l u i I o n i n şi al m e d i c a m e n t e l o r
s p e r c ă va î n d r e p t a a c e s t a s t a r e . A p r o v i s i o n ă r i l e ş i d i s t r i ­
buţiile de h r a n ă şi furaj se fac c u î n l e s n i r e şl r e g u l a r i t a t e .
I n s t r u c ţ i a se u r m e d ă cu s â r g u i n ţ ă . D i s c i p l i n a n u l a s ă n i ­
m i c de d o r i t , d e l à <venirea a i c i n u este nici u n d e s e r t o r n i c i
u n m o r t şi n i c i m ă c a r v r e - u n e v a c u a t î n s p i t a l e î n v e ­
cinate.
D o r o b a n ţ i i şi c ă l ă r a ş i i c e se s c h i m b ă da fiecare 20 cjLile
fiecare n e a p ă r a t s e p r e z i n t ă o g r e u t a t e p e n t r u serviciu, c ă c i
i i e o a r e s c h i m b ce ivine t r e b u i s ă î n c e a p ă d i n c a p i n s t r u c ţ i a
şi a u nevoe d e u n t i m p p e n t r u a se familialrisa c u servicii!I
ce a u de făcut şi c u mediul de a se a p r o v i s i o n a , d a r a c e a s t a
m ă s u i r ă este î n a d e v ă r o u ş u r a r e lia sarcdma lor, acuima p e
t i m p u l s e c e r i ş u l u i şi este u n mijloc d e i n s t r u c ţ i e p e n t r u
toţi ce trec pe a i c i .
E s t e d e r e g r e t a t c ă ş i r e s e r v i ş t i i n u p o t s ă se folo­
sească de a c e a s t ă m ă s u r ă . V o r b i n d d e r e s e r v i ş t i e m i p e r ­
m i t a vă r e a m i n t i c u p r i n d e r e a r a p o r t u l u i m e u No
î n p r i v i r e a m a s e i l o r i n d i v i h d u a l e ei a u ş i s t r i c a t u n r â n d
de cisme şi a u u s â t m u l t e efectele l o r de m i c e c h i p a ­
m e n t c a r e n u s e pot p u n e în s a r c i n a meselor d e î n t r e ţ i ­
n e r e , este n e a p ă r a t a i i s e a l o c a p r i m e dilnice s a u vreo
s u m ă î n total p e n t r u e c h i p a r e a lor, c ă c i alitfelu a r r ă m â n e -
c u totul d e s b r ă c a t i .
C o n s t r u c ţ i a b a t e r i e i de c a r e a m a v u t o n o r e a ve f a c e
c u n o s c u t c u t e l e g r a m a No s'au început, lemnul t r e ­
b u i t o r is'a t ă i a t d i n ostrovul d i n d r e p t u l s a t u l u i G â r l a M a r e -
I n s p e c ţ i i a m u făcut D o r o b a n ţ i l o r şi C ă l ă r a ş i l o r , la s o ­
s i r e a l a s c h i m b ; l a 7 Auigust voi i n s p e c t a B a t a l i o n u l d e
v e n ă t o r i p e n t r u e x e c u t a r e a celor c u p r i n s e î n o r d i n u l D-v.
N o . 6656 c o m u n i c a t d e D 4 G e n e r a l C o m a n d a n t al Divisiei:
e u o r d i n u l ,seu N o . 3 0 8 9 .
 „Chronicon Dubnicense" despre
Ştefan cel Mare
— Comunicare făcută în şedinţa Academiei Române
la 18 Maiu 1929 —
de '
I. LUPAŞ

Interpretând ou elevii mei la exerciţiile de seminar

din cursul anului şooiliar 1927—28 vechile cronici uimgiaro-
laţiuine din carie m pot culege dmfoamaţfliutni importam!© pen­
tru istoria Românilor, a m ţiniut să te atrag în deosebi
atenţiunea asupra urnei cronicii diela sfârşitul seootalui XV,
came, deşi cuprinde lapneaiiera elogioase despre eroismul lui
Ştefaai cel Mare îm lupta eu Tuirioii lia 1475, mu &> fost
până aicuim in deajuns vialoriifiicată an iiteriatujria noastră
.istorică, privitoare lia epoca meîinitreouitiulluii Domin al Mol­
dovei.
E vorba de cronica, cunoMiită în istoriografia ma­
ghiară sub ii'uimiiirea de „Ghnoniioon Dubtuiiioenise", iniuimiiire ce
derivă dela icomunia slovacă Dubnio (din fostul j o -
imitait Trencsen, azi în Republica Oehosilioviaică), odi-
mioairă! proprietatea ifaimiliei Mleshâzy, în a cărei bibliotecă
s'a păstrat pâtnă la 1838. De aici a 'trecut apod în propri­
etatea Muzeului Naţional ddin Budapesta *). La sfârşitul se­
colului XV şi în cursul secolului următor originalul se afla
în păstrarea familiei ide origine română, a Dm£r!/7/-eşti-
lor * *) desicendenţlii lui Drag din Mianaimurăş, idinitre cari. mulţi

*) Cf. M. F l o r i a n u s , Historiae Hungaricae Fontes Dome­

stici, Voi. I H . C h r o n i c o n D u b n i c e n s e . L i p s i a e 1884 î n p r e f a ţ ă :
..Est codex M u s e i n a t i o n a l i s B u d a p e s t i e n s i s s i g n a t u s : m s . l a t .
165—14 o l i m b i b l i o t h e c a e c o m i t u m I l l e s h â z y , D u b n i c e n s i s , q u o d
i n s c r i p ţ i o in f r o n t e l i b r i docet : c o m i t i s I o s e p h i I l l e s h â z y c a t a l .
i n s e r . 1729".
**) Cf. N a g y I v â n , M a g y a r o r s z â g c s a l à d a i . P e s t 1858. I I I .
p . 378—381.
 342 /. LUPAŞ

a u a v u t rol î n s e m n a t î n v i a ţ a p u b l i c ă a U n g a r i e i şi T r a n ­
silvaniei î n c u r s u l secolelor X I V — X V I . O r i g i n a l u l c r o ­
nicii a r e m a i m u l t e î n s e m n ă r i . T r e i d i n t r e ele vorbesc d e s ­
p r e diferiţi meambrdi a i familiei Drâgtfy şi ainuime : o î n ­
s e m n a r e u n g u r e a s c ă s p u n e c ă Ioatn D r â g f y (fiul f a s t u l u i
voievod a r d e l e a n Bartolliameul D r â g f y ) a -căzut îm lupta- d e l a
M o h â c s , lia 1526 ; î n .alta se face a m i n t i r e de foul l u i Ioain,
G a ş p a r — u n s p r i j i n i t o r a l c u r e n t u l u i d e r e f o r m ă religioa­
s ă — decedat l a 1546, i a r î n a 3-a d e s p r e m o a r t e a lui
G h e o r g h e (fiul l u i G a ş p a r ) î n t â m p l a t ă l a 1555 * ) . Cu m o a r ­
t e a a c e s t u i a d i n u r m ă , s t i n g â n d u - s e f a m i l i a B r â g f y , moşiile
t r e c î n p r o p r i e t a t e a lui G h e o r g h e B â t h o r y , d u p ă c a r e se
m ă r i t a s e Ama, v ă d u v a lui G a ş p a r D r â g f y . P r o b a b i l şi c r o ­
n i c a a r ă m a s c â t v a t i m p î n p ă s t r a r e a B â t h o r e ş t i l o r , de
u n d e a taecut î n secolul X V I I l a faimilia I l l e s h â z y .
Chronicon Bubniceme este o c o m p i l a ţ i e d u p ă mai
m u l t e c r o n i c i vechi ungiairo-'laitiine. I n g r u p a r e a m a t e r i a l u l u i ,
î n t i t l u r i , î n 'povestire u r m e a z ă l a î n c e p u t m a i a l e s e x p u ­
n e r e a d i n Chronicon Pictum Vindobonense, l ă s â n d î n text
l o c u r i goale p r o b a b i l c u i n t e n ţ i a d e a le î n z e s t r a m a i t â r ­
z i u c u ilustraţiuini m l e g ă t u r ă c u texul. B a r l o c u r i l e a-
cestea rezervate .pentru i l u e t n a ţ i u n i <nu s e potailvese c u cele
c o r e s p u n z ă t o a r e m i n i a t u r i l o r d i n Chronicon Pictum.
A u t o r u l miamuisiortusului a c o p i a t şi d i n c r o n i c a lui
S i m i o n K e z a i u n e l e p ă r ţ i comifuze şi d i n Chroni­
con Budeme, prieaum a i n s e r a t , p e n t r u t i m p u l r e ­
gelui L u d o v i c de Anjoiu, şi h i a g r a f i a a c e s t u i a s c r i ­
s ă de p r o t o p o p u l I o a n de pe T â r n a v e (Ioannes Archidia-
conus de Kikilew 1320—1395), a l c ă r u i t e x t n u 1-a p ă s t r a t
î n s ă în. toicimiai c a î n „ C h r o n i c o n Budeaiise" s a u c a î n „ C h r o n i -
e a H u n g a r o i r u m " a l u i Ibainines de T h u r o c z * * ) , ci 1-a i n t e r p o ­
l a t c u f r a g m e n t e d i n a l t ă biografie a lui Ludovic-, s c r i s ă

*) Cf. D o m a n o v s z k y S á n d o r , A dubniczi krónika, în revista

Szdzadok, 1899, p . 231.
**) A p u d S c h w a n d t n e r , Scrisptores Rerum Hungaricarum
veteres ac genuini - T y r n a v i a e , 1765, I. p . 66 sq.
 CHR0N1C0N ÜUBNICENSE 343

probabil de u n călugăr minorit contemporan, loan, tatând

a p r o a p e cu a v â n t poetic e v e n i m e n t e l e d i n t r e a n i i 1345—55,
p e n t r u a s e întoamce a p o i i a r ă ş lia e x p u n e r e a obiectivă a
protopopului l o a n de pe Târnave. Dupăce se termină tex­
tul l u c r ă r i i a c e s t u i a d i n u r m ă , Chroniccm Budense oou-
t i n u ă p o v e s t i r e a c u înşiracrea s e a c ă a c â t o r v a d a t e c r o n o ­
logic© relative l a r e g i i U n g a r i e i , s p r e a o t e r m i n a cu
fraze elogioase, dair puţliin corespuinzătioaine a d e v ă r u l u i
istortiie, d e s p r e l u p t a l u i Maitia contria lua Ştefan, D o m n u l
Moldovei : „ P o s t e a vero eoiltecto i n g e n t i exeroiitu moldaviaon
t e r r a m , provinciana s a e r a e o o r o n a e s u b i e c t a i n sed p e r id
t e i n p o r i s rebellem i n g r e s s u s est. Ibiquie h a b i t o acerbisisimo
ooniiMctu trii;.:nphrim praeclairuim a t q u e m e m o r a b i l e m ob­
ţin uit. U n d e et vexillla pluiriia dnlolite victorie siue ságmaj b u -
daan u s q u e a d d u x i t , q u e m a g n a c u m celebritate i n p a r o -
chiali beatissime M ă r i e v i r g i n i s ecolesia a f f i x a h o d i e c o n s -
p i c i u n t u r . Reliquia a u t e m p r a e c l a n a a c m e m o r a b i l i a faci-
n o r a sereniisisranii a t q a e invdetisisáimi d o m i n i n o ş t r i r e g í s : q u i a
t a n t e s u n t q u e hreviiter coirnprebjendi mequent, im a l i u d t e m -
p u s diifferenda a c latiuis p r o s e q u e n d a eriuint. P r o qiuo d o ­
m i n o no'stro illustrdssimo a t q u e g r a t i o s o optimu® m a x i -
maiscfire d e n s etiaim a t q u e etiaim rogandus est : ut euim in
paco t r a n q u i l l a , ¿iuistiicie observationie, ,siuoinuim diileeitione,
•regnii i n c r e m e n t o eit d i u t u i r n a deimiuţm -vite iincolumritaite te­
mere, sérvame et a u g e r e digmetuir. iliniiia Biude A n n o D n i
1
M G G C C L X X I I I i n vigilia penitheoostas: p e r Andreaua H e s s ' .
( I n t r a d u c e r e r o m â n e a s c ă : Tjair d u p ă aloeea, a d u n â n d oaste
u r i a ş e , a i n t r a t î n p ă m â n t u l Moldoveri, o p r o v i n c i e s u p u s ă
süintiei C o r o a n e , d a r î n timpul! a c e l a măisvrătită. A v â n d a c i
o c i o c n i r e foarte a p r i g ă , a o b ţ i n u t biruinţă) preavest'ită ş i
m e m o r a b i l ă . De aicii a d u s l a D u d a m a i imulte s t e a g u r i ,
dtrept s e m n e alie b i r u i n ţ e l o r salle vestite, oairi s e v ă d şii în t i m ­
pul de faţă aşezate c u m a r e solemnitate î n biserica p a r o ­
h i a l ă a fericitei fecioare Mamita, I a r icetelalte fapte p r e a -
vesitite ş» m e m o r a b i l e a l e p r e a luimainaituilui şi p r e a n e î n v i n -
mnw D o m n u l u i nostiru Rege, deoaireoe s u n t a ş a d e m u l t e ,
î n c â t n u pot fi c u p r i n s e î n s c u r t , itirebue amaniate p e n t r u
144 /. LUPAŞ

aJrtătată ş i larătote m a i p e ilarg. P e n t r u acest lilustrissim

şi g u a n o s Doamn a l n o s t r u s ă rugăim p e a t o t p u t e r n i c u l ş i
a t a t b u m u l D u m n e z e u iarnă ş i i a r ă , c a s ă ise imalostovească a l ţ i ­
n e a , a-il m â n t u i ş i a^l s p o r i im linişte ş i p a c e , î n păzmrea
d r e p t ă ţ i i , î n dulbirea akxr s ă i , s p r e c r e ş t e r e a ţ ă r i i ş i î n s f â r ­
şit s p r e âmdetongia b u n ă s t a r e ia vineţii sale. I s p r ă v i t ă î n Budia
la a n u l Doamnului 1473 S â m b ă t a R u s a l i i l o r : p r i n A n d r é a s
Hess).
C o n s i d e r â n d >că a c e s t Chronicon Bmdense a p ă r u la
1473 (5 I u n i e ) , deoi î n timpul d o m n i e i Regelui M a t i a , elogiile
c a r i i se a d u c 'la sifârşit s u n t explicabile,, fie c ă ele a u
fost a d a u s e de t i p o g r a f u l g e r m a n A n d r e i H e s s , c h e m a t a -
nume în capitala Ungariei de cătră Ladislau de K a r a ,
v i c e c a n c e l a r u l l u i M a t i a , fie c ă a u fost scrise d e î n s u ş a u ­
t o r u l necuniQSOut a l acestei c r o n i c i p u b l i c a t e c a cel d i n t â i
p r o d u s tipografic a l Ungariei *).
Aceste l a u d e Oa aidresa iliuii M a t i a le g ă s i m reprioduse
î n itoamiai ş i î n „Chroniiaon Dubniicense". D a r i m e d i a t d u p ă
ele u r m e a z ă textul! icriginal a l acestei criomiici, povestind eve­
n i m e n t e l e delà 1473—1479 î n t r ' u n ton foarte p u ţ i n c r u ţ ă t o r
p e n t r u d o m n i a t r u f a ş u l u i rege M a t i a ş i p l i n de l a u d ă d r e a p ­
tă p e n t r u vitejia l u i Ş t e f a n cel M a r e .
I n t o t a l ă c o n t r a z i c e r e « u felddefe, p e oairi C b r o n i c o n
B u d e n s e le .cădelniţa l u i M a t i a , C h r o n i o o n D u b n i c e n s e c o n ­
t i n u ă astfel : „ H u i u s i t a q u e M a t h i e ragis t e m p o r e post -va­
rias infeUcesque eventus istuid praectipuijm h u i c regm/o a e -
cidit lamentabile infortunium, q u o d duim i d e m r e x r e g n u m
v a s t a r e t Bctonie, ideanqjuie laidmodlulm es'set i n f e s t a s , nec
pro tune commodmm et utttitatem reipublioe regni sui cu-
raret, H u n g a r i a i p s a , quasi principe ăestituta, m e d i a p a c e
a k f u e t a c i t u r n i t a t e d i e s dufeeret liuauinidoe : itumic iimnaanissi-
mii t u r c i lilli chrisitiamirtiaitiis ©muii exploamaita p a r t e r e g n i , s u b
m e d i o sdlemctiio t r a n i s v a d a t o Daniubio laitque M a r u s i o , feria
s e c u n d a post fost uni baietae D o r o t h é e v i r g i n * im a n n o 1474

*) Chronica Hungarorum impressa Budae H73. Typis si-

milibus reimpressa Budapestini 1900 ed. F r a k n o i V i l m o s .
 CHRONICON DUBNICENSE
m
agili icvjirsu laoottie diiMjauil'um suirgemtis aurore civitatem illam
opulentissimam WarancMensem, wivibuis et divieiAs oimaibuis
plenaim, cui inter eeteras regni urbes in rebuis vix erat par,
insidiose iaiviadiendia, eaan p&nitm expoUcmtes.... mecaon de
ipsa et circmmiaicentibuis suiş provinedis quamplurimos no-
bilies, proeeres, icives etriinhaMtatoiriesdipsiius tetre, sexus dis-
-cretione non hahita honestissimas prealarasque virgines et
antulleres .aaptiivan'tes, et vinctes .immiiserioard'Mar perpe-
tmaim diixienumt dm oaptiviitatom". Descrie apoi amănunţit şi
impresionant — par'eă air fi fast însuiş aultarul martor o-
cular — devastările Turcilor şi încheie icaipitolul ou această
exclamaţie patetică : „o infelix Humgaria, irecte non Hun-
garia, sicut oliim, sed iam angaria dici valee, 'decidit scu-
tum, modo cuius cor in te est tutum ? Rimari eteniim posses
quanto disanimine hac vice els mvoluta. Cente post expul-
sionem e iregmo gentiuim tarbararuim, nulla eis vis, nulla
potencia in te taliter arrìdere valuerat, nec tanta tibi infli-
xerat damipna, quanta badie imiserabaliter aacepdsti". (In
traducere iriamâneasciă : „Aşadară în iimipull acestui rege
Malia, diuipă întâmplări feluirite şi nefericite, a venit asupra
acestei ţări -şi ramniăltoiareia nenorOcirte vrednică de plâns.
Câtă virarne adecă regeile aiae&ta — Miaitia — pustia regatal
Pdloimei, faţă de oaire se purta cu atâta duşmănie, încât
nu-iimiaiirăimâinieia 'timp să se ouigete la binele si Rodosul ţării
sale, Ungaria însaş, patr'vă] a\r fi fost văduvită de prinoipele
său, îşi 'trăia zilele tihnite în pace işd îm tăcere. Dànèr'odata
însă Turcii, aceşti prea irafoiioaşaţi duşmiami ai 'Creştinătăţii,
explorând <o parte ia ţării si (trecând pe neobservate Dunărea şi
Mureşul a doua za diupă sălrbătoiaire» ,Sf. Darothea în anul
1474 (7 Eehr.) înainte 'de nevăirtsatuil zoniilor năvăltad în
lanns rapeide -şi pe furriiş în 'cetatea fioante bogată a Orăzii,
care era plină de (Cetăţeni şi 'de comori, îm icâit abia i se putea
găsii păreche întire iceilelalte loetăţi adie iţării, o prădară au
totul .şi prinzând atâit din ea, cât si ditti ţiimuiturile înve­
cinate foarte imiuilţi imobili, (finunitaşd, cetăţeni şi locuitori oi
acestui pământ si preacinsite si preaiveistite fecioare şi fe­
mei, fără să ţină seamă 'de sex, pe oei prinşi i-au dus fără
 346 I. LUPAS

anila î n c a p t i v i t a t e p e r p e t u ă O n e f e r i c i t ă U n g a r i e , sani
miai b i n e te^ai p u t e a m o m i n u Ungaria, eia m a i î n a i n t e , c i
angaria, a c ă z u t sioutul t ă u , i n i m a «ud anai p o a t e fi a c u m
siguiră î n itine? Ai p u t e a d o a r s ă vezi, î n ice p r i m e j d i e m a r e
eşti î n v ă l u i t ă . De h u n ă s e a m ă diuipă a l u n g a r e a T ă t a r i l o r
d i n a c e a s t ă t a r ă , nriici o iputere, n i c i o s t ă p â n i r e n u şi-a
•mai b ă t u t joc d e t i n e î n felul acesta', n i c i n u ţ i - a m a i p r i ­
c i n u i t •pagube a ş a d e amari c a cele p r i m i t e aicium î n chip
a ş a de imiiserabii".).
Vorbeşte a p o i d e s p r e p a g u b e l e p r i c i n u i t e p r i n m u l ţ i ­
m e a l ă c u s e l o r ( i n c r o d i b i f c (mulltiuituidinis tomiste), d e s p r e
e x p e d i ţ i a l u i Matdia iîn Silezia d e s p r e l u p t a ideila S a b a t , des­
p r e t r a t a t i v e l e lui iou P o l o n i i şi Cehii, d e s p r e l u p t a l u i con­
t r a împănatului Frederic şi c o n t r a Austriei neuitând sa
a d a u g e , c ă înicassează fărăl m i l ă d a r e a d e c â t e 1 florin de
fiecare s e s i u n e , i m p u s ă î n c ă d i n t i m p u l voevodului J o a n
d e Huinyiad (absque idla compassione exigi facit), d e u n d e
î n s ă ilocaiito'rii n u v ă d mied inin bine, n u s p e r ă nrJci o vic­
t o r i e p e n t r u t a r ă , ci m a i c u r â n d i s t o v i r e a cea m a i m a r e
a a c e s t e i ţăiri (de q u i b u s n u l l u m i p s i r e g n o looimmodum vi-
diimus r e p o r t a s s e , a c 'die q u i b u s tniunquaim bravituim t r k u m p i -
viîctoriarum s p i e r a m u i s , . . . . q u i n .poaius maximmm }\uins
regni desolacionem).
D a r a u t o r u l n u se m u l ţ u m e ş t e s ă critice n u m a i poli­
t i c a g r e ş i t ă a iregeliui M a t i a , î n f ă ţ i ş â n d î n icioilotrăile cele miai
mohorâte u r m ă r i l e ei p e n t r u U n g a r i a , ci s e d e d ă şi l a a t a ­
c u r i de ordin personal. C â n d trimite Matia în Italia oa­
m e n i i s ă i d e î n c r e d e r e p e n t r u t r a t a t i v e m a t r i m o n i a l e î n ve­
d e r e a c ă s ă t o r i e i sale c u B e a t r i x d e A r a g o n i a 1476 * ) , diăJ ca
u n i c m o t i v a l acestei a c ţ i u n i r e g a l e u r m ă t o r u l : „ i n t e r h e c
prefaituis irex M a t h i a e volens suam iuvenilem laschnam tem­
perare p r o eonitractiane imatrianonij aniimuim snuim a p p o -
n e n s a d i r e g e m N e a p o l i t a m i u m p r o qaiaida eiuisdem, magnificos
N i c o l a u m B a n f y d e L y n d v a et I o h a n n e m P a n g r a c z voy-

*) Cf. Berzeviczy A l b e r t , Beatrix Kirdlyné (1457—1508), filet­

es k o r r a j z . B p e s t . 1908.
 CHRONICON DUBNICENSE 347

v o d a n i t r a n s s i l v a n e n s e m c u m c e r t i s fidelibuis d e p u t a v i t *.),.
D i n cele reproduse a c i este evident, c ă a u t o r u l c o n t e m ­
p o r a n c u regele M a l i a mu făcea p a r t e d i n c e a t a a d u l a t o ­
r i l o r u m a n i ş t i delia c u r t e a lui, c ă c u n o ş t e a bime ţ i n u t u l 0-
răzid M a r i , că s i m p a t i z a cui p o p o r u l a p ă s a t d e d ă r i ş i n u
îşi p u t e a a s c u n d e u r a împotrdivia celui ice d i s p u n e a , că d ă ­
rile să fie i n c a s s a t e „ a b s q u e u l l a c o m p a s s i o n e " .
A p a r e deci firesc c a u n c o n t e m p o r a n c u astfel d e p ă ­
r e r i d e s p r e politica i m p e r i a l i s t ă , o r i e n t a t ă s p r e a p u s , a l u i
M a t i a Gorvinul, s ă a p r e c i e z e î n ton c u t o t u l deosebit pa
Ş t e f a n D o m n u l Moldovei, o o n s i d e r â n d u - 1 c a p e u n „bun
protector al patriei şi ai naţiei sale... gata să moară pen­
tru ai săi".
I a t ă î n î n t r e g i m e p a s a g i u l p r i v i t o r l a Ştefan şi la-,
•lupta l u i v i c t o r i o a s ă c u T u r c i i :
„ I p s i s i t a q u e d i e b u s t u r c i illi i m m a n i s s i m i hostes n o s ­
t r i et c o n t i n u a p r a e d a a n i m a t i , u t a c c e p i i n scrdptis, c u m
c e n t e n i s et viginiti miliibus pagianoruim Moilidavdi&m terraim
s a c r e c o r o n e subiiectam, e a i n t e n c i o n e u t d i e i t u r , q u o d e x -
i n d e si victores fudssent, t o t u m regnuan H u n g a r i e i n v a d e r e
p p c c u r a s e n t , hosfcihter subiintrainites, utbi Stephmms voyvoda
Moldoviensis cuim siculi® n a s t r i s et w o l k c h y s et r u t h e -
'ii Ls quiaintcciuis coadlumiaitds, et illocrum agtmiine ise s t i p a n s , eis-
demituricisteimqiuiaim bonlMs protector patrie et geniis me, v ' r i -
liter se o p p o n e n s i n m e d i a r e g n i sui, paratus mori pro suiş,
h a b i t o triuim dd'erum et n o c t i u m a c e r b i s s i m o oonflictu, d i ­
v i n a graioia a s s i s t e n t e p o t i t u s viatoirda, t u n c o s i p s o s p e n e e x -
cidio finali tradiddsset. Ubi et B a s s a v i c e i m p e r a t o r , sed et
alidi po«xiores ceto voyvode, qjui i p s i exencàtui prefudseent, sine
imoira c a p t i s u n t et d e t e n t i . P e r o m n i a beneddetus d e u s ! crui'
inimdoois nostoos ciapdttailies i n imiamus .'tradi'dit, indiurias n o s -
t r a s v i n d i c a n d o . Q u a n t o s lautem oaptivos, q u a n t a s v e gazas~
et liuicrum ipsd viotores e x i n d e h a b u e r u n t , nudld est o b n u b i -
l u u i " . ( I n toaidiniceire românească : „Aşaidiară î n zilele a c e l e a
Turoid, aceşti p r e a î n f r i c o ş a ţ i d u ş m a n i ad noştird, ipoiftitorf

*) M. F l o r i a n u s o. c. p . 197—201.
 348 l. LUPAS

de pradă necontenită, au intrat m mişte vrăjmaşi, dupăeuni

aim aflat dlin sorisoiri, ou unasuită douăzeci de mii de pa­
gami îm (păknânjtufl; Moflovei supus (sanarei Coroanei — pro­
curai se aice — eu gândiui că, dlacăi vor fi aci biruitori, să
ia măsuri pentru a năvăli asupra înitinegiuliui regat ai Un­
gariei. Dar Ştefan voevodail moldovean c u i Secuii noştri şi cu
Vaiaicbii şi Rutenii adunaţi cât mai în greabă, pumându-se în
fruntea lor, s'a împotrivit bărbăteşte Tuireilor îm mijlocul
ţării sale ca im bun proiector al patriei şi ai neamului său
fiind ga>ta să moară pentm ai săi, şi având timp de trei
zile şi trei nopţi cea mai grea docmiire cu ei, ajutându-!
şi mila dummezeească, a biruit şi a dat pe Turci aproape
ou totul pieirii. A tunici au fost prinşi fără [întârziere şi de
ţinuţi Paşa, vioeimiipăratul şi alţii opt voevozi miai vestiţi,
cari se aflau în tfrumtea oştiirilior turceşti. Pentru toate a-
cestea binecuvântat să tSie muonele Doimnufllui, care pe cei
mai de căpetenie duşmani ai noştri i-a dat îm manile noa­
stre, pentru ca să irăsplălteasioă nedreptăţite, 'Cie n i s'au
făcut. Câţi captivi, icâte loomiori şi lucruiri soutmpe aiui a-
jus in manile biruitorilor, poate şti oricime"*).

*) P o v e s t i r e a d i n Chronicon Dubnicense este m a i i m p o r ­

t a n t ă d e c â t c e a d i n Letopiseţul dela Bistriţa n u n u m a i p r i n ca­
r a c t e r i z a r e a p r e g n a n t ă a l u i Ş t e f a n , c a r e e r a „gata să vioară pen­
tru ai săi", d a r şi p r i n e x a c t i t a t e a şi p r e c i z i u n e a i n f o r m a ţ i u n i -
l o r p r i v i t o a r e l a o ş t i r i l e t u r c e ş t i şi l a c ă p e t e n i i l e l o r c ă z u t ă î n
m â n a l u i Ş t e f a n . I n p r i v i n ţ a a c e a s t a i n f o r m a ţ i u n i l e d i n Chro­
nicon Dubnicense c o n s u n ă cu cele p u b l i c a t e î n c o l e c ţ i a A c a d .
M a g h i a r e Monumenta Hung. Histórica, p a r t e a IV: „Magyar di-
plomdciai Emlékek Mdtyás király kordból, voi. I I , p . 299—300,
u n d e se află u n r a p o r t t r i m i s r e g e l u i M a t i a d i n T u r d a l a 23
I a n u a r i e 1475. R a p o r t u l s c r i s s u b i m p r e s i a p r o a s p ă t ă a e v e n i ­
m e n t u l u i r ă s b o i n i c , este î n u n e l e a m ă n u n t e m a i p r e c i s d e c â t
t e x t u l d i n Chronicon Dubnicense d a r n u i h ă r u l căpetenilor tur­
ceşti c ă z u t e î n c a p t i v i t a t e a M o l d o v e n i l o r nu-1 d ă e x a c t . I a t ă ce
spune acest raport despre înfrângerea Turcilor: „videntes Turci
n o n p o s s e r e s i s t e r e , t e r g a v e r t e r u n t , q u o s V a l a c h i et S i c u l i a c
Ungari, in sequentes, m a x i m a strage affecerunt. B a s s a m Tur-
c h o r u m , f i l i u m i m p e r a t o r i s et Alibeg cum nonnullis Vajvodis
l u r c o r u m et p l u r i m i s t u r c o r u m c a p t i v a n d o , ex a l i a p a r t e Bozo-
 CHR0N1C0N DUBNICENSE 349-

Oricât de firesc, la aparenţă, tonul în oare autorul în­

semnărilor dintre anii 1473—1479, apreciază personalita­
tea lui Ştefan cel Mare în opoziţie cu aceea a vechiului său
adversar Matia, nu ar putea fi explicat în de ajuns, dacă
nu ne-ar veni în ajutor şi ultimul capitol al cronicei, cu
sublinierea elogioasă a rolului, pe care 1-a avmt în lupta de
pe Câmpul Panii Bartolomeu Dragfy, de dragul căruia pare
a fi fost inserat şi acest eveniment la sfârşitul cronicei, în
modul următor :
„Istiud eciam memorie commendare oensiui, quod cum
feria quarta proxima ante festam bearti Galli confeseotris *),
in amno 1479 sevisisiimi turci iili itamanassiimi hostes mostri,
sumpita audacia de pariribus rtransalpinis, tuna icnim woy-
voda Kysbazarad voci tato, qui se sponifce 'principi turoorum
subdiderat, cum ingenti copia, uit diciîtuir, triginita qua-
tuor millibus equitibus parteis Tiranssiilivanienses per viara
Kelnek subrintraniteisi, maixiimaniqjuJe imiullÉiituidiniem homiinum
preda celeri capientes, diura feti exhimc froveirti vioBuisisetit,
tune iile maximus et animo aiudax Stephanue de Bathor
woyvoda ipsarum parcium tnanssilvanaram, ut bonus pro­
tector gentis sibi deputate, spem in deoponens, cum mag­
nifico et potenti serenissimo principe BaHkolomeo Dragfy
de Beltewk, pariter cum magnifico Paulo de Kynys comite
Temesiensi, et aliis militibus aule maiestatìs regie, scilicet
quibuisdaim gierutibus per eeintos prolatos et bairones [regni de
mandato regio cum ipsis Bartholomeo Dragfy *) et Paulo
r a d maior, qui erat in q u o d a m castro obsessus p e r turchos, vi-
d e n s f u g a m t u r c o r u m , d e c a s t r o p r o s i l u i t et m a g n a d a m n a t u r -
cis f u g i e n t i b u s i n t u l i t , u n d e t o t a f o r t i t u d o t u r c o r u m d i s s i p a t a
extitit, super qua victoria tota Transilvania nune in triumpho
duc.it dies swos".
*) 13. X.
*) L a î n c e p u t u l a n u l u i 1493, î n u r m a u n e i p â r i t e m e i n i c e
î n a i n t a t e de Secui la regele Vladislav II c o n t r a voevodului Şte­
f a n B â t h o r i , a c e s t a fu î n l o c u i t î n d e m n i t a t e a d e voevod a r d e ­
l e a n şi c o m i t e a l S e c u i l o r c u B a r t o l o m e u D r â g f y , c a r e a r ă m a s
voevod a l A r d e a l u l u i p â n ă l a 1498; cf. S z a b ó K â r o l y , Bâthori
Istvăn erdélyi vajda és székely ispdn bukdsa 1493-ban, î n r e ­
v i s t a Szăzadok, 1889, p . 701.
 -350 /. LUPAŞ

.Knynysi d e p u t a t i s e t e x i s t a t d b u s , mi «aanpo Keyermeseye

p r o p e oppiduim Z a z w a r o s ounn s u i ş v i r i l i t e r obviami a g m i -
n u m ipsoruim turooruim opponems, et a c i e s s u a s p e r s e r i e s
disponenis, loanifiliotu imemioiriabiilie fecisisiet, d e o isâibi adliutore
pertaicta p u g m a , quajm m a x i m a potditus victoria, triunnip'bium
obtinuisset laudafoilem c o n t r a t u r o o s p r e n o t a t o s , t u r c i s i p -
s i s p e n e abidem interfectis, p a u c i s a u t e m p e r aimpnes et a l -
p e s fuge p r e s i d i o evadentibius, w o y v o d i s Z k e n d e r b e g e t E z e -
beg*) i b i d e m itoiterfectis. I n qulo e c i a m proeldio i d e m iStepha-
n u s w<oy vodia din ifemore vulnera/tuis, s a d tandem prisitkie sami-
t a t i a u x i l i o mediooruim rastitutuis ; n o n n u l l i p r o c e r e s et n o -
biles, p o c i o r e s a t q u e inoole et S a x o n e s i p s a r u a n p a r c i u m
taanssdlvanaruim isubcubuerie iintetreimpiti. P r o q u a q u i d e i n
viiotoria rooptenita sit benedictuis dpse ideus, q u i dediit s e r v i s
siuds c o n t r a dn-imdoos g l o r i o s a m viotoriaim. Aimen". ( I n t r a ­
d u c e r e r o m â n e a s c ă : „ A m socotit s ă fac a m i n t i r e şi de
a c e e a c ă Ia amud 1479, a 4 - a ai înad/nfe d e serbătoairea f e r i ­
c i t u l u i m ă r t u r i s i t o r Galliuis, iaiitrâmd Tuircii, a c e i p r e a auim-
piliiţji d u ş m a n i a i n o ş t r i p e d r a m u l Gâlinicului îin p ă r ţ i l e
a r d e l e n e , c u f o a r t e anajr oştire, c u m sie spume, 34.000 do
c ă l ă r a ş i , d u p ă ce aru i u a t î n d r ă z n e a l ă d i n p ă r ţ i l e aniuaitane
î m p r e u n ă c u voevodul muimit B a i s r a a b cel Mdic, c a r e s ' a sai-
puis d e humă voie c ă p e t e n i e i T u r c i l o r ş i p r i n z â n d î n p r a d ă
gnaibnică o f o a r t e mnaire m u l ţ i m e d e oameini, c â n d ivoiiaiu s ă
s e î n t o a r c ă veseli î n a p o i , a t u n c i a c e l anairie şi l e u m j ' O i s Ş t e ­
f a n d e B a t o r , voevodniil p ă r ţ i l o r a r d e l e n e , c a u n buin p r o -
teototr a l iieaimmiliui î n c r e d i n ţ a t durii, p u n â n d u - ş i n ă d e j d e a
î n Duimnezeu, s'a î m p o t r i v i t bărbăiteişte cetelor -turceşti p e
Câmpud Pâinii, a p r o a p e d e o r a ş u l Oriăiştde, î m p r e u n ă cu
magfiiifiaul, •pwterniad şi prealwminatid principe Barto-
lomeu Drâgfy de Beltewk, tot a s t f e l ş i c u anaginificiul Paul
de Kynysi, oomitele Timişorii şd c u adţi o ş t e n i a i c u r ţ i i
r e g a l e , a d e c ă oairecard meamiuiri ade umor p r e l a ţ i ş i b a r o n i
.aii ţ ă r i i , t r i m i s e şd adifătoaire dam poiruinicia r e g e l u i î m p r e -

*) A m b i i a u p a r t i c i p a t si l a l u p t a d e l a V a s l u i ( I a n . 1475)
•ci. Monumenta Hungariae IV. voi. I I . p a g . 301.
 CHRONICON DUBNICENSE

urnă o u Barblomeu Drăgfy şa c u Paul Kynysi — durpăce

a u a ş e z a t ostile lor î n rând. ş i a u d a t o c i o c n i r e imemo­
r a b i l ă , c u a j u t o r u l luii Buirninezeu a u s e c e r a t l a s f â r ş i t u l
luiptei o b i r u i n ţ ă foarte amaro şi v r e d n i c ă d e 'laudă î m p o t r i ­
va nuimiţiMor T u r c i , a p r o a p e toţi T u r c i i p i e r i n d aici, a b i a
p u ţ i n i purtând s c ă p a c u ifiuga, p r i n v ă i ş i [prin pădusri, voe~
vozii Skemdeirbeg ş Ezebeg p i e r i n d aici. I n l u p t a a c e a s t a
n u m i t u l Ştefan Voievod a fost r ă n i t l a p u l p ă , d a r c u a j u ­
t o r u l m e d i c i l o r şi-^a redobâtnidit isăinătatea d e m a i î n a i n t e ;
c â ţ i v a maginiaţi, /nobili, ftriuintaşi, pneciuimi îşi lacluitoim şi
S a ş i d i n aceste p ă r ţ i a r d e l e n e a u c ă z u t ucişi. P e n t r u a-
ceastă b i r u i n ţ ă c â ş t i g a t ă b i n e c u v â n t a t s/ă fie însluişi D u m n e ­
zeu, c a r e a d a t r o b i l o r s ă i b i r u i n ţ ă s t r ă l u c i t ă î m p o t r i v a
vrăjmaşilor. A m i n " ) .
M e r i t ă r e l e v a t f a p t u l c ă Amtoniu B o n f i n i , 'care t r ă i a
l a c u r t e a l u i M a t i a , deşi istoriseşte, c a am c o n t e m p o r a n , cu
a m ă n u n t e î m b e l ş u g a t e l u p t a a c e a s t a n u m e n ţ i o n e a z ă cu
n i c i u n c u v â n t p a r t i c i p a r e a l u i D r â g f y * ) , d u p ă o u m şi s t r ă ­
l u c i t a b i r u i n ţ ă a lui Ştefan a s u p r a T u r c i l o r şi î n f r â n g e r e a
g r e a a a c e s t o r a l a V a s l u i î n 1475 o t r a t e a z ă f o a r t e l a c o n i c ,
fără să amintească m ă c a r numele î n v i n g ă t o r u l u i * * ) .
Aceste >ounisiuni afle istoiriduJui a u l i c a l r e g e l u i M a t i a a u
i e s t p r o b a b i l i n t e n ţ i o n a t e . Bonfimi, cel ide obioeiu b o m b a s t i c şi
p r o l i x , d e v i n e diintr'adiată a ş a d e s c u i m i p l a v o r b ă , c â n d a r fi
m o m e n t u l s ă î n r e g i s t r e z e b i r u i n ţ a lui Ştefan, d e a l e c ă r e i
laude drepte a răsunat creştinătatea.
Cel ce a î n s e m n a t în Ghronicon Dubnicense evenimen­
tele d i n t r e 1473—1479 s u b l i n i a z ă t o c m a i r o l u l icelor omişi
d i n povestirea lui Bonfini : rolul i m p o r t a n t al lui Ştefan
î n l u p t a d e l a 1475 îşi p e acela a l l u i Batritoiomieu D r â g f y î n
l u p t a d e l a 1479. D a c ă B o n f i n i e r a o m u l d e c u r t e a l r e g e l u i
M a t i a . —• î n t r e g i t o r u l p o v e s t i r i i l u i a p a r e ica a d v e r s a r h o t ă r î t

*) Cf. A n t o n i u s B o n f i n i , Berum Ungaricarum Decades, ed.

B a s e l 1568. p . 636—638.
**) I d e m , i b i d e m p a g . 604: „ H o c a n n o T u r c i s u p e r a t o I s t r o ,
V a l a c h i a m m a l i s a u s p i c i i s i n c u r s a r u n t , n a m a b hoistibus p r i m o
defatigati, deinde circumventi, ad i n t e r n e c i o n e m caesi sunt".
 352 1. LUPAŞ

aft aoestai rege şi ca partizan aii voievodului Barfolotrneu Brâg-

fy, indirect dietei şi ai dominul/ui Moldovei, Ştefana cel Macre.
Se ştie că între Bartetameu! Dsrâgify — ajuns în timipul iui
Vadislav II, succesorul lui Matia, voevod al Ardealului „voe­
vodul Birtoc" — şi între Ştefan erau relatiuni de rudenie.
In letopiseţul delà Bistriţa citim, la anul 1497, când Albert
regele Poloniei atacă Suceava, că „Donmukid Ştefan voe­
vod îi veni ajutor delà craiul unguresc numit Laslău, ca­
rele era frate cu Albert craiul leşesc, 12.000 ide ostaşi, iar
cu ei se afla Birtoc voevodul Ardealului, care Birtoc voe­
vod era şi cuscru cu Ştefan voevod ; şi astfel voevodul Bir­
toc întrebă pe Domnul Ştefan voevod, dacă vrea să-1 îm­
pace ou craiul leşesc, iar Domnul Ştefan voevod făcu pe
voia lui să se împace şi aşa trimise Birtoc pe solii săi la
craiul leşesc eu vorbă ca să meargă el însuş la oraiu, şi
astfel se duse la craiul şi-i împacă pe ei, dar cu făgădu-
iada, ea să se întoarcă pe aceeaşi cale, pe unde veniseră ;
iar domnul Ştefan voevod ospătând şi dăruind pe voevodul
Birtoc cu multe şi mari daruri, îl trimise îndărăt în ţara
sa" *).
Faptul că „Chronicon Dubnicense" s'a păstrat delà
sfârşitul secolului XV până în jumătatea a doua a secolu­
lui uirmător la anembrid familiei Drâgfy, că în itnan>uisiorisul
original se găsesc însemnări relative la decodarea "unora,
dintre ei, denotă că partea originală a acestei cronici, a-
nume ultimele ei capitole trebue să fi fost sorise de un
om delà curtea voevodului ardelean Bartoiomeu Drâgfy,
poate chiar de o rudenie a sa. Şi fiindcă Bartoiomeu era
de vită românească, ooborîtor din acel 'voevod maramuirăşan
„Drag meşter", oare se dusese la 1391 la Constantinopol să
închine patriarhului Antonie mănăstirea strămoşească din
Pieri ca o stavropighie,—nu este exclus că însuş iscriiitoirul
delà sfârşitul secolului XV, care a înţeles să coniplecteze
şi rectifice expunerea italianului Bonfini, să fi fost şi el

*) I. B o g d a n , Cronice inedite atingătoare de istoria Româ­

nilor. B u c u r e ş t i 1895, p a g . 60.
 CHR0N1C0N DUBN1CENSE 353

un Român. Am a v e a p e n t r u cazul, c ă u l t e r i o a r e c e r c e t ă r i
a r p u t e a verifica a c e a s t ă ipoteză, p e cel d i n t â i c r o n i c a r
a r d e l e a n a d ă p o s t i t l a c u r t e a „voevodului B i r t o c " . D i n M u l
c u m s c r i e şi m a i a l e s c u m î n c h e i e a t â t p o v e s t i r e a b i r u i n ţ e i
djela 1475, c â t ş i a celei d e p e C â m p u l Panii, s e vede c ă a c e s t
c r o n i c a r a r d e l e a n e r a p r e o t s a u c ă l u g ă r cu b u n ă c u n o ş ­
t i n ţ ă de c a r t e l a t i n e a s c ă . D a c ă a u t o r i i n e c u n o s c u ţ i a i l e t o ­
piseţelor d e l à Busbrita ş i d e l à Putzna ş i - a u d a t isfiliniţa s ă
l a u d e î n c u v i n t e s l a v o n e faptele m e m o r a b i l e d i n t i m p u l d o m ­
niei lui Ştefan cel M a r e , lomul voevodiului a r d e l e a n Bambo-
lomeu Drâgfy a înţeles s ă eternizeze î n p o m p o a s e î r a z e l a ­
tineşti e r o i s m u l i u i Ştefan d e l à V a s l u i , f ă c â n d a m i n t i r e şi
de piantiiciparea stăpâmuilui s ă u l a lliupta d e p e C â m p u l
Pânia, în capitolele c u carri a ţ i n u t s ă î n c h e i e p o v e s t i r e a
din „Chronicon Dubnicense".

•¿a
Un proect de constituţie inedit al lui
Cuza Vodă dela 1863
de Ioan C. F i l i t t i

I.
Cu d r e p t a t e a s p u s i s t o r i c u l A. D. X e n o p o l c ă legea r u ­
r a l ă a fost c u i u l î n j u r u l c ă r u i a s'a î n v â r t i t c â r m u i r e a i n ­
a
t e r n ă a lui Cuza V o d ă . )
E x p r o p r i e r e a m o ş i i l o r p e n t r u a î m p r o p r i e t ă r i pe ţ ă ­
r a n i , fusese î n s c r i s a la 1848 î n p r o g r a m u l lui M i h a i K o g ă l -
n i c e a n u şi î n acel a l r e v o l u ţ i o n a r i l o r m u n t e n i , d a r d i n t r e
a c e ş t i a d i n u r m ă n u s t ă r u i s e efectiv şi n e c u r m a t p e n t r u î n ­
2
f ă p t u i r e , d e c â t N i c u l a e Bălcescu ) . Totuşi, discuţiile ce se
u r m a s e r ă a t u n c i la B u c u r e ş t i , î n comisia m i x t ă de p r o p r i e ­
t a r i şi ţ ă r a n i , fuseseră suficiente p e n t r u a s e m ă n a î n sufle­
8
tele p r o p r i e t a r i l o r o a d â n c ă î n g r i j o r a r e . )
Această temere sporise apoi, în a j u n u l deschiderii di­
v a n e l o r a d - h o c , p e n t r u c ă , î n c o n f o r m i t a t e cu dispoziţiile
electorale *) d i n f i r m a n u l p e n t r u c o n v o c a r e a lor, a v e a u s ă
fie r e p r e z e n t a t e î n ele toate s t ă r i l e sociale, deci şi ţ ă r ă n i ­
m e a . D o u ă m a n i f e s t e ale c o m i t e t u l u i c e n t r a l a l u n i r e i d i n
B u c u r e ş t i , î n M a r t i e şi A p r i l i e 1857, c r e z u s e r ă n e c e s a r s ă
l i n i ş t e a s c ă pe a l e g ă t o r i , a s i g u r â n d u - i c ă d i v a n u l a d - h o c
a v â n d s ă fie c o m p u s î n m a r e m a j o r i t a t e d i n p r o p r i e t a r i , n u
p u t e a e x i s t a n i c i o t e a m ă că a r l u a m ă s u r i c a r e s ă v a t ă m e
5
proprietatea ).
I n d i v a n u l a d - h o c a l Moldovei c a r e , s p r e deosebire de
a l M u n t e n i e i , i n t r a s e şi î n d i s c u t a r e a r e f o r m e l o r i n t e r n e ce

x
) D o m n i a l u i C u z a V o d ă . I a ş i , 1903. voi. I p . 412.
2
) Cf. S t u d i u l m e u O r i g i n i l e d e m o c r a ţ i e i r o m â n e , î n V i a ţ a
R o m â n e a s c ă 1923, I a n u a r i e , p . 25 şi F e v r u a r i e p . 190—1.
3
) A n u l 1848 î n P r i n c i p a t e l e r o m â n e , I I I .
4
) D. A. S t u r d z a , G h e n a d i e P e t r e s c u şi D. C. S t u r d z a , Acte
şi documente p r M t o a r e la Istoria renaşterii României, III.
1049—1052.
6
) Ibid. IV. 142 (Acad. m s . 4789). IX. 489.
 'UN PlIOECT DE CONSTITUŢIE 355

- a r fi de dorit, se f o r m u l a s e r ă totuşi şi unele p r o p u n e r i fa­

1
vorabile ţ ă r ă n i m i i ) . D i n desbaterile de a t u n c i se p u t e a ve­
dea că m a r e a majoritate a baerimii n u era călăuzită, în cer­
c e t a r e a p r o b l e m e i a g r a r e , de p r e o c u p a r e de c l a s ă s a u de
egoism, ci, pe de o p a r t e , de g r i j a s a l v g a r d ă r i i î n s u ş i p r i n ­
c i p i u l u i p r o p r i e t ă ţ i i , p r i v i t ca p r i n c i p i u de o r d i n e , a m e n i n ­
ţ a t de p r o p o v ă d u i r i ce p u t e a u d e v e n i subversive î n nişte
m i n ţ i p r i m i t i v e , i a r pe de a l t ă p a r t e , de c o n s i d e r a ţ i i r e l a ­
tive l a p r o p ă ş i r e a e c o n o m i c ă a ţ ă r i i , p r i n d e s v o l t a r e a a g r i ­
c u l t u r i i , c o n s i d e r a ţ i i î n c a r e i n t e r e s u l i n d i v i d u a l se i m b i n a
c u a t â t m a i m u l t cu cel g e n e r a l cu cât, pe a t u n c i , a v e r e a
a c u m u l a t ă e r a î n c ă r e p r e z e n t a t ă a p r o a p e exclusiv p r i n p r o ­
prietatea rurală.
D i n t e a m a de e x p r o p r i e r e . derivase a l t a , a n u m e aceea
a l ă r g i r i i d r e p t u l u i de vot î n a ş a c h i p î n c â t s ă se a j u n g ă
la o a d u n a r e c a r e s ă voteze e x p r o p r i e r e a . Această t e m e r e
. s'a m a n i f e s t a t şi ea î n desbaterile d i v a n e l o r a d - h o c ale a-
m â n d u r o r P r i n c i p a t e l o r . Clasa c o n d u c ă t o a r e , c h i a r a ş a z i ­
şii r e a c ţ i o n a r i , e r a u d e a c o r d , d o v a d ă p r o e c t u l de C o n s t i t u ­
ţie dela 1857 al lui B a r b u V o d ă Ş t i r b e i ' ) şi m a n i f e s t u l tot
3
de a t u n c i s e m n a t de B a r b u C a t a r g i şi de alţi c o n s e r v a t o r i ) ,
s ă c e a r ă n u n u m a i u n i r e a şi D o m n s t r ă i n , d a r şi g u v e r n
r e p r e z e n t a t i v , e g a l i t a t e a î n a i n t e a legii şi serviciilor publice,
d r e p t u l p e n t r u fiecare de a o c u p a orice funcţii ale S t a t u l u i ,
c u s i n g u r a restricţie a selecţiunii fireşti. D a r , s'a a c c e n ­
t u a t cu î n g r i j i r e î n d i v a n u l a d - h o c că e g a l i t a t e a î n a i n t e a
legii n u i m p l i c a votul obştesc. E s t e de o b s e r v a t dealtfel că
c h i a r la 1848, d i n t r e i p r o e c t e electorale, n u m a i cel d i n
u r m ă , dela 14 I u l i e , c â n d r e v o l u ţ i a se s i m ţ e a a m e n i n ţ a t ă ,
a d m i s e s e colegiul u n i c şi votul u n i v e r s a l , d a r şi a t u n c i cu
d o u ă t r e p t e . P e n t r u votul u n i v e r s a l şi d i r e c t n u se p r o n u n ­
4
ţase decât N . B ă l c e s c u ) . Ceeace se a d m i s e a p o i î n d î v a -

*) S o c o t i n ţ a m i n o r i t ă ţ i i c o m i t e t u l u i proprietarilor mari
i b î d . VI, 1,863); a c e e a a l u i R o s e t t i - T e ţ c a n u (ilbid. 865); a l u i
T e r i a c h i u (ibid. 890); şi a l u i C. N e g r i (iibid. .«93).
2
) I o r g a , C o r e s p o n d e n ţ a l u i Ş t i r b e i V o d ă , I. 323.
3
) Doc. Renaşterii), IV. 175.
4
< ) A n u l 1848, I I , 496 n o t a .
.23*
356 FQAN c: n u m

;
n u l acl-hoc, fusese n u m a i p r i n c i p i u l , î n s c r i s şi î n arf. 2 4
a l t r a t a t u l u i de la P a r i s pe b a z a c ă r u i a se c o n v o c a s e r ă d i ­
v a n e l e a d - b o c , a l u n e i s i n g u r e a d u n ă r i , î n t o c m i t e pe baze
d e s t u l de l a r g i c a s ă r e p r e z i n t e toate s t ă r i l e şi toate i n t e r e ­
sele. Se p r e c i z a s e î n discuţii c ă p r i n a c e a s t ă f o r m u l ă n u se
p r e j u d e c a î n t r u n i m i c a s u p r a v i i t o a r e i legi electorale şi c ă .
s e e x c l u d e a î n tot c a z u l votul u n i v e r s a l . Se relevase c ă
c h i a r î n v r e m e a m u r e i revoluţii franceze, v o t u l u n i v e r s a l :
n u fusese î n s c r i s decât î n C o n s t i t u ţ i a de la 1793, c a r e r ă ­
m ă s e s e î n v i g o a r e n u m a i p â n ă la 1795. P r o p r i e t a r i i se a r ă ­
t a s e r ă î n f r i c o ş a ţ i de s p e c t r u l c o m u n i s m u l u i şi d e n u n ţ a s e r ă ,
pe instigatorii a n o n i m i ai ţ ă r ă n i m i i impotriva proprietă­
ţ i i calificate de r a p t M i h a i K o g ă l n i c e a n u se crezuse o b l i ­
g a t s ă d e c l a r e că n i m e n i î n a d u n a r e n u e r a n i c i c o m u n i s t ,
2
n i c i socialist, n i c i p a r t i z a n a l s u f r a g i u l u i u n i v e r s a l ) . Cam?
î n acelaş sens se rostise I o n B r ă t i a n u î n d i v a n u l a d - h o c
al Munteniei.
C u s i s t e m u l p u r c e n s i t a r a d m i s a p o i de C o n v e n ţ i a dela
P a r i s d i n 1858, c a r e desfiinţa colegiul" ţ ă r ă n e s c şi n u c u ­
n o ş t e a decât colegiile p r o p r i e t a r i l o r r u r a l i şi u r b a n i , a d u ­
1
n a r e a a fost c o m p u s ă , î n m a r e m a j o r i t a t e , d i n p r o p r i e t a r i
r u r a l i , boeri s a u n u . C â t p r i v e ş t e c a p a c i t ă ţ i l e , este de obser­
v a t c ă d i n c a u z a s t ă r i i economice de a t u n c i lă noi, şi a c e i '
ale' c ă r o r v e n i t u r i d e r i v a u d i n m u n c a i n t e l e c t u a l ă , îşi c o n ­
s o l i d a u î n b u n ă p a r t e p r i s o s u l de câştig tot î n p r o p r i e t ă ţ i
r u r a l e , a ş a î n c â t , î n m o d firesc, şi a c e a s t ă n o u ă c l a s ă c o n ­
d u c ă t o a r e e r a a d u s ă s ă se o p u n ă şi ea u n e i reforme
a g r a r e şi, de t e a m a acesteia, şi u n e i r e f o r m e electorale.
î n s u ş i şeful p a r t i d u l u i de e x t r e m ă s t â n g ă , zis p a r t i ­
d u l r o ş u , I o n B r ă t i a n u , se e x p r i m a astfel Ia 1858 î n a p e l u l
s ă u c ă t r e a l e g ă t o r i : „ R ă u voitorii se fac a crede c ă mijloa­
cele de c a r e se s e r v i r e v o l u ţ i a (dela 1848) e r a u c h i a r ţelu­
rile ei şi c ă p r i n u r m a r e o r i ce m i ş c a r e . . . n a ţ i o n a l ă n u p o a t e -
a s e m e n e a a v e a a l t ţel d e c â t de a l u a p ă m â n t u l d i n m â i n i l e -
a c e l o r a ce-1 p o s e d ă azi, s p r e a-l î n c r e d i n ţ a î n m â i n i l e a l -

!) I b i d . V I . 2, p. 85.385,.
-), I b i d . VI. 1, 136.. ...
 V.N PROECT DE CONSTITUŢIE 357

"lora". El spunea că la 1848 se adoptase numai „principiul

împroprietăririi .ţăranilor, cu despăgubire", în scopul de
.a „smulge străinilor, (adică Ruşilor), arma cea mai pu­
ternică (de care se serveau) pentru a ueide o naţionalita­
1
te". ) Putem adăuga că acest pericol se dovedise real încă
«de când cu ocupaţiile străine din a doua jumătate a sei. al
XVTII-lea şi avea să se mai dovedească chiar şi în zilele
noastre, cu prilejul ultimei ocupaţiuni, dar se vede că la
1858 se părea până şi partidului roşu că pericolul era în­
lăturat şi că deci reforma agrară putea fi părăsită.

II.
Aşa dar, la începutul domniei lui Guza Vodă, o aseme-
-nea reformă nu găsea sprijin în nici unul din partidele po­
litice, ci numai la câteva individualităţi răsleţe. Astfel, când
cu discuţiile urmate la 1859 în comisia centrală dela Foc­
şani pentru întocmirea unui proect de Constituţie, numai
V. Mălinescu, Teii şi Golescu propuseseră ca locuitorii să­
teni să rămâie drepţi proprietari pe câtimea de pământ lă­
sată la dispoziţia lor de legile în fiinţă, iar claca să fie răs­
2
cumpărată ) .
Intr'un memoriu către Guza Vodă, în Fevruarie 1859,
Ion Brătianu nu propunea o asemenea reformă. El denun­
ţa boerimea cea mare, absenteistă dela moşiile ei şi afirma
chiar că pe urma ei ţărănimea suferise mai mult decât din
cauza arendaşilor. Arăta simpatie pentru categoriile mijlo­
cii ale societăţii. De boerimea secundară zicea că munceşte,
-dând Statului funcţionari cari duc greul şi ingrijindu-şi
•de moşii. Negustorimei îi atribuia însuşiri de energie, mo­
ralitate şi dragoste de libertate. Deşi recunoştea că negusto-
rimea cea mare era mai ales de origine străină, o credea
cu sentimente patriotice faţă de ţara de adopţiune. In sfâr­
şit meseriaşilor, aceştia în majoritate români, li atribuia
riarăşi cele mai frumoase calităţi sufleteşti. Cât despre clasa

1) L u i I o n C. B r ă t i a n u , 1 8 2 1 - 4 9 2 1 , p. 3 2 3 ^ 4 .
2) P r o t o c o l 41, d i n 1859.
358 /0.42V C. FIL1TTI

ţ ă r a n i l o r , d e c l a r a că „ a s t ă z i se poate c o m p a r a cu orice-
clasă de ţ ă r a n i d i n societăţile civilizate" şi că „azi ţ ă r a n u l
1
n u se m a i l a s ă î m p i l a t " ) . D a r , clasa de p a t e n t ă r i către?
c a r e se î n d r e p t a u , m a i ales simpatiile lui I o n B r ă t i a n u , n u
r e p r e z e n t a , d u p ă cifrele c o n c o r d a n t e d a t e de X. K r e t z u l e s c u
2
la 1856 şi Ubicini la 1857 ) , decât vreo 70.000 de indivizii
î n M u n t e n i a şi vreo 50.000 î n Moldova. A a s i g u r a a c e s t o r a
d r e p t u r i l e politice şi a-i face s ă beneficieze de libertăţile
formale, p e n t r u a c r e i a cu ei şi cu profesioniştii liberi, —
a c e a clasă mijlocie pe c a r e şi St. M a r c G i r a r d i n o c o n s t a t a ­
se m a i n u m e r o a s ă î n M u n t e n i a decât î n Moldova, — o
b u r g h e z i e , a c e a s t a e r a a t u n c i p r e o c u p a r e a esenţială a p a r ­
t i d u l u i de e x t r e m ă s t â n g ă c o n d u s de I o n B r ă t i a n u şi G. A.
Rosetti. E r a t r a n s p u n e r e a , specific m u n t e a n ă , a ideilor r e ­
voluţiei franceze şi g ă s e a ecou î n acelaş public c a r e p r e -
ţuise l a t u r a d e m o c r a t i c ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i lui G h e o r g h e
L a z ă r , — l a t u r ă ce deosebeşte acest î n v ă ţ ă m â n t de a l l u i
Gheorghe A s a k i , — şi c ă r u i a se a d r e s a s e r ă de p r e f e r i n ţ ă şi
3
ia 1848 r e v o l u ţ i o n a r i i m u n t e n i ) c a r i t r a n s f o r m a s e r ă s c r i e ­
r e a lui Sieyes „Qu'est-ce q u e le tiers é t a t " î n a l t a î n t i t u l a t ă
„Ge s u n t m e s e r i a ş i i ? " . R e f o r m a a g r a r ă n u p r e z i n t ă p e n t r u r
p a r t i d u l r o ş u nici o u r g e n ţ ă .
D a r , e x p r o p r i e r e a î n vederea î m p r o p r i e t ă r i r i i s ă t e n i ­
lor, e r a t o c m a i ideia c a r d i n a l ă c a r e c ă l ă u z e a pe Guză V o d ă .
î n c ă î n m e s a g i u l de deschidere a a d u n ă r i i m o l d o v e n e la 6
Dec. 1859, D o m n i t o r u l c e r e a r e v i z u i r e a legii a g r a r e , a d ă u ­
4
g â n d că „ a c e a s t ă c h e s t i u n e t r e b u i e s ă fie h o t ă r î t ă şi va fi" ).
De a t u n c i r e f o r m a a g r a r ă a r ă m a s c o n s t a n t la o r d i n e a zi­
lei, f ă r ă a p u t e a fi î n s ă şi rezolvită, deoarece n u se găsea
nici o a d u n a r e d i s p u s ă s ă dea o soluţie î n s e n s u l d o r i t de*
Domn.
De aceia şi Cuza Vodă se g â n d i , î n c ă delà începutul'

r
; L u i I o n C. B r ă t i a n u , p . 339—340.
2
) Doc. R e n a ş t . I I I . 437. IV. 970.
3) Cf. s t u d i u l m e u citat, 1. c. I a n u a r i e 1923 p. 23 şi F e v r u a -
rie, p. 190. 192.
4
) A. D. Xenopol, D o m n i a l u i C u z a V o d ă , I. 453.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 359
d o m n i e i , la o m o d i f i c a r e a constituţiei şi a r e g i m u l u i elec-:
t o r a l . Acestea e r a u î n s ă a t u n c i acte i n t e r n a ţ i o n a l e , c o n ­
v e n ţ i a delà P a r i s şi legea electorală a n e x a t ă ei, a ş a î n c â t
orice s c h i m b a r e i m p l i c a n e g o c i e r i d i p l o m a t i c e î n a f a r ă , o
l o v i t u r ă de s t a t î n l ă u n t r u .
I n t r ' u n m e m o r i u t r i m i s a g e n t u l u i s ă u la G o n s t a n t i n o -
pol, G. N e g r i , î n c ă delà 1860, C u z a V o d ă a r ă t a c ă n u se pot
r e a l i z a , cu o a d u n a r e de p r i v i l e g i a ţ i , r e f o r m e l e p r e c o n i z a t e
de a r t . 46 d i n C o n v e n ţ i a delà P a r i s , c a r e p r e v e d e a î n t r e
altele c ă „se v a p r o c e d a f ă r ă î n t â r z i e r e l a , r e v i z u i r e a legii
care regulează raporturile proprietarilor pământului cu
c u l t i v a t o r i i , a v â n d î n vedere î n b u n ă t ă ţ i r e a s t ă r i i ţ ă r a n i l o r " .
A n a l i z â n d legea electorală a n e x a t ă convenţiei, D o m n u l r e l e ­
va c a z u l t i p i c a l colegiului delà I s m a i l , c o m p u s d i n t r ' u n
s i n g u r a l e g ă t o r c a r e se alegea pe sine î n s u ş i . Cu a d u n ă r i
eşite d i n a s e m e n e a r e g i m n u se p u t e a u r e a l i z a r e f o r m e s o ­
ciale, i a r de a l t ă p a r t e a d u n ă r i l e a c t u a l e n u p u t e a u , fireşte,,
1
c o n s i m ţ i s ă se s i n u c i d ă v o t â n d o r e f o r m ă electorală ) .
• .') L a 6—-18 Dec. 1860 M. K o g ă l n i c e a n u , p r i m m i n i s t r u
î n Moldova, s c r i a şi el D o m n u l u i : „ G r e d e ţ i - m ă , n i c i cu a -
ceastă c a m e r ă , n i c i cu o r i c a r e a l t a c a r e a r izvorî d i n siste-r
m u l electoral ( a c t u a l ) , n u este cu p u t i n ţ ă de a r e a l i z a c u ­
vintele ce m i le-aţi a d r e s a t : à l'oeuvre, à l'oeuvre, à l'oeuvref
Singura mântuire, singura propăşire, stă în convocarea
2
u n e i a d u n ă r i d u p ă legea electorală delà 1 8 5 7 " ) , a d i c ă d u p ă
legea e l e c t o r a l ă p e b a z a c ă r e i a se s t r â n s e s e r ă divanele a d -
hoc, î n c a r e f i g u r a s e r ă şi r e p r e z e n t a n ţ i a i ţ ă r ă n i m i i .
I n a c e l a ş a n , p r o e c t u l de lege a g r a r ă î n t o c m i t de co^
m i s i a c e n t r a l ă delà F o c ş a n i e r a , fireşte, f a v o r a b i l p r o p r i e ­
t a r i l o r . N u m a i R o s e t t i T e ţ c a n u p r o p u n e a tot a t u n c i u n p l a n
de î m p r o p r i e t ă r i r e a ţ ă r a n i l o r , c a r e p r o v o c ă o m a r e î n g r i ­
3
jorare ) .
L a î n c e p u t u l a n u l u i 1861, î n vederea conferinţei i n t e r ­
n a ţ i o n a l e ce a v e a s ă se a d u n e s p r e a delibera a s u p r a u n i r i i

*) Ibid. I. 204—6.
2
) C o n v o r b i r i L i t e r a r e , A n u l 43. (1909) p. 61..
3
) Xenopol, o. ç. I. 455.
86D IOAN C. FILITT1

1
Principatelor prin contopirea administraţiilor lor ) . Dom­
nul scria lui G. Negri: „Scopul meu este de a obţinea delà
conferinţă, în privinţa cbestiunei rurale, o soluţie limpede
formulată, care să complecteze paragraful 5 al art. 46 din
Convenţie". Domnul aducea următorul argument: „In pro­
tocolul XIV al conferinţei (delà Paris din 1858) prima
anexă, întitulată „Proect de convenţie", prezentată de d.
conte Walewski, după cuvintele „în vederea unei îmbună­
tăţiri a soartei ţăranilor"... se adăuga: „liberându-i de
corvadă, în schimbul unei indemnităţi şi făcându-i pro­
prietari ai locuinţei şi ai pământului în posesia cărora se
află azi". Apoi Guza Vodă urmă astfel: „Este inutil a căuta
aiurea cauza nemulţumirii (malaise) ce apasă de mult
asupra noastră. Stă întreagă în nesiguranţa în care se află
spiritele asupra soartei definitive ce aşteaptă proprietatea
funciară. Obiect constant al tuturor proectelor, izvor al
frământărilor (tiraillements) ce au agitat ţara şi au redus
guvernul la inacţiune, chestiunea rurală cere cu orice preţ
o soluţie netedă şi rapidă, dacă nu vrem ca să devie prile­
jul unor agitaţii periculoase, şi pricina unor mari nenoro­
2
ciri" ).
Tot pe atunci altă adresă, iarăş nedatată, către Negri,
pare a emana delà Kogălniceanu, căci reproduce ideile ex­
puse de acesta în divanul ad-hoc al Moldovei: „In momen­
tul când conferinţa se va deschide la Gonstantinopol pen­
tru a cerceta modificările de adus convenţiei delà 1858,
Sublima Poartă... propune cu dreptate desfiinţarea comi­
siei centrale, fără a arăta prin ce putere gândeşte s'o în­
locuiască". Autorul adresei este potrivnic infiinţării unui
senat căci, zice el tocmai ca M. Kogălniceanu la 1857, în
tradiţia ţării n'a fost decât o singură adunare şi apoi, o-
dată ce s'au desfiinţat privilegiile, nu se înţelege ce interese
şi ce stare socială ar mai putea reprezenta senatul, deoare­
ce n'ar putea cuprinde decât reprezentanţi ai proprietăţii
funciare cari, prin firea lucrurilor delà noi, vor figura şi

T
. Ibid. 219.222.
2
) Acad. C o r e s p . l u i C u z a Vodă, IV. f. 456.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 361

:în adunarea cealaltă. In schimb, ar fi de folos un Consiliu

•de Stat care să ajute pe Domn în atribuţiile sale de iniţia­
1
tor al legilor ) .
Firmanul dela 4 Decemvrie stil nou 1861, privitor la
2
unirea Principatelor ) nu dădea decât în parte satisfacţie
• dorinţelor lui Cuza Vodă. După ce unirea nu era recunos-
• cută decât pentru timpul domniei acestuia, firmanul sus­
penda, pentru acelaş răstimp, activitatea comisiei centrale
•dela Focşani. Cât priveşte organul care va îndeplini atri­
buţiile de până atunci ale acestei comisii, firmanul se ros­
tea astfel: „Dacă guvernul Principatelor, de acord cu adu­
narea electivă, ar găsi că o inaltă adunare, sub numele de
.senat sau sub oricare altul, ar putea fi adăugată cu folos
pentru a înlocui comisia centrală astfel suspendată, Sub­
l i m a Poartă va lua în considerare orice propunere de acest
fel ce s'ar supune aprecierii ei". Intr'o adresă către Negri,
Cuza Vodă observa însă că această dispoziţie a firmanului
:
n u putea duce la nici un rezultat practic, deoarece era greu
•de crezut că adunarea electivă va consimţi de bună voie
să-şi piarză preponderanţa, votând înfiinţarea unui alt
corp politic intermediar între ea şi Domn. Aşa dar, de fapt,
adunarea electivă va rămânea fără „contrepoids" în rela­
ţiile ei cu Domnul şi nu va mai exista nici un organ care
3
să concilieze punctele lor de vedere eventual opuse. ) Este
anul dealtfel când comisia centrală elaborase, cu câteva luni
înainte, un proect de lege electorală care nu corespundea
4
intenţiilor Domnului. )
Aceste consideraţiuni desigur îndemnară, îndată după
•unirea desăvârşită, guvernul lui Barbu Catargi să prezinte
6
. adunării, la 5 Martie 1862, un proect ) pentru înfiinţarea
unui comitet provizoriu însărcinat cu elaborarea proectslor

*) Ibid. f. 516.
2
) A r c h i v e s d i p l o m a t i q u e s , 1866, T o m . I I . p . 200.
3
) A c a d . C o r e s p . l u i I o n A l e x a n d r i , I I I . f. 70.
4
) Acest p r o e c t d i n 19 I u n i e 1861, se g ă s e ş t e p r i n t r e h â r t i i l e
l u i C u z a V o d ă , XVI. Vezi aici, p . . . .
B
) M o n i t o r Oficial No. 56 d i n 12 M a r t i e 1862. — Aici,
- a n e x a II.
 362 IOAN C. FIL1TTI

de legi ce g u v e r n u l va voi s ă s u p u e d e l i b e r ă r i l o r a d u n ă r i i ;
p â n ă ce, î n a i n t e de î n c h i d e r e a sesiunei a n u l u i 1862, se va.
e l a b o r a u n proect p e n t r u a h o t ă r î m o d u l definitiv după
c a r e g u v e r n u l şi a d u n a r e a . î n u r m a d e s f i i n ţ ă r i i comisiei
c e n t r a l e , vor e x e r c i t a d r e p t u l lor de i n i ţ i a t i v ă legală. P â n ă
a t u n c i , comitetul p r o v i z o r i u va e x e r c i t a acest d r e p t p r i n
d e l e g a ţ i u n e . Comitetul e r a f o r m a t d i n m i n i ş t r i i î n funcţie
şi d i n t r ' u n n u m ă r egal de d e p u t a ţ i aleşi de a d u n a r e din-
s â n u l ei, s u b p r e ş e d i n ţ i a p r e ş e d i n t e l u i Consiliului de m i n i ş ­
t r i . Orice proect e l a b o r a t de comitet t r e b u i a s ă î n t r u n e a s c ă
cel p u ţ i n 9 v o t u r i s p r e a p u t e a fi s u p u s a p r o b ă r i i D o m n u ­
lui şi a fi t r i m i s î n d e l i b e r a r e a a d u n ă r i i . G u v e r n u l îşi r e ­
z e r v a d r e p t u l de a î n t o c m i şi s i n g u r b u g e t u l şi legile de i n ­
teres local, p r e c u m şi d r e p t u l de a r e t r a g e d i n desbaterile
a d u n ă r i i orice proect p r e z e n t a t ei. Acest proect e r a evident
m e n i t s ă a f i r m e că p r i n d e s f i i n ţ a r e a comisiei c e n t r a l e , a d u ­
n a r e a electivă n u d o b â n d i s e d r e p t u l de i n i ţ i a t i v a legală şi
d i n a c e a s t ă c a u z ă a şi î n t â m p i n a t destule g r e u t ă ţ i p e n t r u a
fi votat.
L a 19 M a r t i e , tot B . C a t a r g i p r e z i n t ă a d u n ă r i i şi cel
a
d i n t â i proect de d e s c e n t r a l i z a r e a d m i n i s t r a t i v ă ) p r i n c a r e
se î n f i i n ţ a u p a t r u p r e f e c t u r i g e n e r a l e , fiecare c u consiliul
său general. Camera însă respinse proectul, sub cuvânt că
e r a r ă u venit î n m o m e n t u l c â n d , d i n p o t r i v ă , t r e b u i a s ă se
2
ia m ă s u r i de complectă u n i f i c a r e ) .
N u ştiu d a c ă a t r e c u t s a u n u p r i n comitetul p r o v i z o ­
r i u legislativ p r o e c t u l de lege r u r a l ă pe c a r e c o m i s i a c e n ­
t r a l ă a p u c a s e să-1 î n t o c m e a s c ă şi pe c a r e B . C a t a r g i îl p r e ­
z i n t ă a d u n ă r i i î n v a r a a n u l u i 1862. Destul că, cu p r i l e j u l
d e s b a t e r i l o r a s u p r a a c e s t u i proect, s i n g u r K o g ă l n i c e a n u
s u s ţ i n u p u n c t u l de vedere c a r e e r a şi a l D o m n u l u i . P r o e c -
2
) L ' a m .publicat î n l u c r a r e a „ D e s p r e v e c h e a o r g a n i z a r e
a d m i n i s t r a t i v ă a P r i n c i p a t e l o r r o m â n e " , p a g . 48—53.
2
) C u z a V o d ă n ' a d a t u r m a r e c e r i n ţ e l o r a,rt. 5 d i n f i r m a n u l
pentru unire: Il y a u r a d a n s c h a q u e p r i n c i p a u t é u n C o n s e i l
p r o v i n c i a l r é g u l i è r e m e n t c o n v o q u é q u i doit ê t r e c o n s u l t é s u r
t o u t e s lois et r è g l e m e n t s d ' u n i n t é r ê t s p é c i a l à cette p-té. C e s
C o n s e i l s s e r o n t en o u t r e c h a r g é s d u c o n t r ô l e de l ' a d m i n i s t r a t i o n
des fonds provinciaux."
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 363;:

tul, votat la 11 I u n i e , trei zile d u p ă a s a s i n a r e a lui C a t a r g i , , .

nici n ' a fost dealtfel s a n c ţ i o n a t de C u z a Vodă.
J n t r ' o a d r e s ă c ă t r e N e g r i la 4 — 1 6 I u l i e 1862, D o m n u l ,
se p l â n g e a c ă a d u n a r e a î n c a l c ă a s u p r a a t r i b u ţ i i l o r p u t e r i i
executive, p â n ă a voi c h i a r s ă d i s p u i e de a r m a t ă ; c ă r e f u z a ,
votul legilor f i n a n c i a r e , a ş a că se c o n t i n u ă cu a p l i c a r e a b u ­
g e t u l u i dela 1860; că n u votează legile o r g a n i c e n e c e s a r e , .
ca s p r e p i l d ă „ p r o e c t u l de lege a s u p r a p r e f e c t u r i l o r g e n e ­
r a l e şi consiliilor generale, a t â t de n e c e s a r d u p ă u n i r e .pen-,
t r u a p u n e g u v e r n u l la î n d e m â n a g u v e r n a ţ i l o r şi, î n f i i n ­
ţ â n d c e n t r e noui,... s ă u ş u r e z e s a t i s f a c e r e a intereselor; io-;'
cale". Cuza Vodă c o n s i d e r a ca n e a p ă r a t ă s p o r i r e a puterii;
1
domneşti ).
Sigur era că Domnul n u putea aştepta dela a d u n a r e re-,:
zolvirea c h e s t i u n e i r u r a l e î n s e n s u l v e d e r i l o r lui şi d e a c e e a ' .
î n c e r c ă , f ă r ă succes dealtfel, p r i n N e g r i î n p r i m ă v a r a 1863,
2
s ă obţie dela p u t e r i l e g a r a n t e d i c t a t u r a pe cinci a n i . )
La 11 F e v r u a r i e 1862, I o n B r ă t i a n u zicea î n a d u n a r e :
„A i n t r a t î n c a p u l ţ ă r a n u l u i că t o a t ă c a u z a r ă u l u i de c a r e
s u f e r ă ţ a r a este p r o p r i e t a r u l . D a c ă b a t e p i a t r a , d a c ă p l o u ă
b r o a ş t e , c a u z a este c ă p r o p r i e t a r i i a u p r o p r i e t ă ţ i . Deaceea .
a m zis c a p u l u i S t a t u l u i c â n d e r a m la g u v e r n , s ă n u a t i n ­
gem chestia p r o p r i e t ă ţ i i . S ă c ă u t ă m î n t â i a î n f r ă ţ i spiri-.
tele... S ă î n c e p e m cu alte r e f o r m e : cu m o r a l i z a r e a funcţro-.
n a r i l o r , g a r a n ţ i i l e c o m e r ţ u l u i , cu i n s t i t u ţ i i de credit... Gând
vom rezolvi chestia p r o p r i e t ă ţ i i , s'o rezolvim astfel î n c â t să",
a d u c ă r e g e n e r a r e a R o m â n i e i , i a r n u s ă p u n e m î n pericol
e x i s t e n ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , căci u n r ă z b o i civil este n e ­
f e r i c i r e a cea m a i m a r e . . . T r e b u i e ş ă a ş t e p t ă m p â n ă ce vor
vedea p r o p r i e t a r i i ca m o d u l p r o p r i e t ă ţ i i de azi n u este cel
3
m a i profitabil p e n t r u d â n ş i i " ) .
Tot la 1863, I o n H e l i a d e R ă d u l e s c u , î n t r ' u n p r o e c t de
c o n s t i t u ţ i e p u b l i c a t s u b titlul de „ I n s t i t u ţ i i l e R o m â n i e i " , ,
s c r i a : „ V ă z u r ă m p r i n gazete s t r ă i n e şi p ă m â n t e n e , u n p r o -

J
) C o r e s p . Iui C u z a V o d ă . VII. 142.
=) X e n o p o l o. c. I. 279—280.
s
) X e n o p o l Ist. p a r t i d , politice, I, 2, p. 438.
 364 WAN C. VI LIT TI

^ct de d i c t a t u r ă p e r m a n e n t ă . . . A u z i m (că se î m p a r t p u ş t i la
oate şi) c ă aceste p u ş t i le plătesc satele î n p r e t m a i m u l t d e ­
c â t v a l o a r e a lor şi c ă s ă t e n i i m u r m u r â n d că li se î n g r e u i a
impozitele, d e m a g o g i i li s p u n la u r e c h e : d a t i f r a ţ i l o r b a n i ,
• c u m p ă r a ţ i p u ş t i , căci c u acestea o s ă vă duceţi la B u c u r e ş t i
să l u a ţ i moşiile p r o p r i e t a r i l o r " . Apoi c o n t i n u ă H e l i a d e :
„ D a ţ i contribuţii... p e n t r u scoale, d r u m u r i , oştire, c u r ţ i do
g u d e c a t ă , a d m i n i s t r a ţ i e . . . ; t r i m i t e ţ i d i n s u d o r i l e v o a s t r e aici
i n t e z a u r u l m e u , ca î n b u t o i u l f ă r ă f u n d a l D a n a i d e l o r ,
f ă r ă s ă aveţi d r e p t î n t r u n i m i c de a v ă c o n t r o l a p r o p r i i l e
v o a s t r e f o n d u r i . . . A s t ă z i e u n i r e a şi a ş a ştiu l i n g ă i i şi c u r ­
t e z a n i i m e i s ă vă u n e a s c ă pe toţi î n t ă c e r e a m o r ţ i i , de n u
veţi p r i m i p r o e c t u l de d i c t a t u r ă " . H e l i a d e p r e t i n d e a că
a g e n ţ i secreţi r ă s p â n d e a u vorbe ca a c e s t e a : „ V r e m s ă f a -
>cem m u l ţ i m i l e s ă î n ţ e l e a g ă că N a p o l e o n I I I a mântuit
F r a n ţ a p r i n t r ' o l o v i t u r ă d e s t a t şi p r i n votul u n i v e r s a l " şi
H e l i a d e r ă s p u n d e a ; „ F a c e ţ i c o m p a r a ţ i a cu î m p r e j u r ă r i l e şi
• cu o a m e n i i F r a n ţ e i " . * )
P r e o c u p ă r i deci relative la greşelile a d m i n i s t r a ţ i e i i n ­
f e r i o a r e a D o m n u l u i şi la r i s i p a b a n u l u i public, n i c i o î n ţ e ­
legere p e n t r u m a r e a r e f o r m ă a g r a r ă şi socială d o r i t ă de
"Domn. I n t r ' a d e v ă r , cât p r i v e ş t e a c e a s t ă r e f o r m ă , H e l i a d e o
p r i v e a tot a ş a c u m o p r i v i s e şi B a r b u C a t a r g i . E l a d u c e a
-contra e x p r o p r i e r i i , î n s c r i e r e a de la 1863, aceleaşi a r g u ­
m e n t e pe c a r e le a d u s e s e şi C a t a r g i , p r e c u m şi pe toate câte
le-au r e e d i t a t şi î n zilele n o a s t r e toţi p o t r i v n i c i i u n e i astfel
de r e f o r m e : se vor î n b u c ă t ă ţ i d o m e n i i l e m a r i ca s ă se dea
la s ă t e n i , dela c a r i î n s ă vor trece la c r e d i t o r i s t r ă i n i ; se v a
f r ă m â n t a ţ a r a î n t r e a g ă p r i n s t a g n a r e a a g r i c u l t u r i i ; se vor-
i m p u n e s ă t e n i l o r s a r c i n i p r e a grele pe u n t e r m e n p r e a l u n g
î n c u r c â n d u - s e î n d a t o r i i c a r e - i vor duce, î n cele d i n u r m ă ,
2
la „ l i b e r t a t e a de a m u r i de f o a m e " ) . I n calitate de „ t a t ă
al Constituţiei dela 1848", H e l i a d e d e c l a r a , ca şi I o n B r â -
' t i a n u , c ă p r i n i m p r o p r i e t ă r i r e a ţ ă r a n i l o r n u se înţelesese

*) H e l i a d e o. c. p. 132—3. 136. 141. 163. 170.

3
) Ibid. 217—218.
 UN PHOECT DE CONSTITUŢIE 365-

atunci decât desfiinţarea clăcii şi „formarea comunei", ast­

1
fel încât raza satului să fie proprietatea comunei ), întoc­
mai ca în legea rurală dela 1862 pe care Guza Vodă n'o
sancţiona. In virtutea principiului „respect la proprieta­
te", înscris în constituţia dela 1848, nimeni, zicea Heliade,..
nu poate fi silit să vânză dacă nu vrea şi mai puţin încă
2
spre a fi plătit într'o hârtie ce nu prezintă garanţii. ) In
consecinţă, Heliade nu voia decât „reîntregirea săteanu­
lui în colon militar aşezat pe domeniile Statului şi ale
3
mănăstirilor" ) . Pe moşiile particulare, ţăranul nu va fi
împroprietărit decât pe casă şi ogradă ; pentru rest, He­
liade voia, întocmai ca şi Barbu Gatargi, o asociaţie liberă.
4
între proprietarul pământului şi proprietarul m u n c i i ) .
Era clar că pentru a reuşi în planurile sale, Domnul,
trebuia să înlăture adunarea. Găsea şi sfetnici cari să-i
îndemne în acest sens. Astfel, în Mai 1863, preşedintele
consiliului, N. Kretzulescu, sfătuia pe Domn să suspende
adunarea pe un timp oarecare, să înfiinţeze un Consiliu
de Stat cu ajutorul căruia să elaboreze legile dorite, iar
după aceea, pe baza unei noui legi electorale, să convoace
altă adunare. De altă parte, Hasdeu şi Cobălcescu, în zia­
rul „Buciumul" cereau şi ei votul universal, acordat de .
5
Domn prin dictatură trecătoare ) .
La 15/27 Iunie 1863, Cuza Vodă şi reînoia către Negri,
cu titlul de instrucţii intime, obişnuitele plângeri împo­
triva adunării şi a oamenilor politici. Arăta că după moar­
tea lui Barbu Catargi, s'a făcut o „coahţie monstruoasă"
între fracţiuni de nuanţele cele mai deosebite, sub cuvânt,
de a asigura libertăţile copstituţionale, dar în realitate în­
dreptată împotriva Domnului. Cât priveşte partida de ex­
tremă stângă, Cuza Vodă zicea că „se pierde în vagi utopii.
înprumutate dintr'un ciudat amestec de idei ale primei re-

r
) I b i d . 202—214.
2
) Ibid. 226—231.
s
) Ibid. 112.
*) Ibid. 221—2.
") Xenopol, D o m n i a l u i C u z a V o d ă I. 273—4.
366 10AN C. FILITTI

volutii franceze şi ale s o c i a l i s m u l u i m o d e r n , s a u î n v i s u r i l e

u n u i p a t r i o t i s m e x a l t a t , a c ă r u i î n f ă p t u i r e n u ţ i n t e ş t e la
m a i p u ţ i n decât la o c o n s i d e r a b i l ă r e m a n i e r e a h ă r ţ i i E u ­
r o p e i " . E x p u n e a a p o i D o m n u l liniile g e n e r a l e ale u n e i
1
n o u i C o n s t i t u ţ i i ce p r e g ă t e a ) . Arăta, că comitetul legis­
lativ ce î n f i i n ţ a s e , d a c ă a v e a u n a din p r e r o g a t i v e l e des-
i i i n ţ a t e i comisii c e n t r a l e , n u r e u ş e a î n s ă s ă s c o a t ă a d u ­
n a r e a d i n i n e r ţ i a ei. D o m n u l p r o p u n e a : s c ă d e r e a c e n s u l u i
n e c e s a r p e n t r u a fi a l e g ă t o r şi eligibil şi f u z i u n e a cole­
giilor electorale; l i m i t a r e a şi d e f i n i r e a a t r i b u ţ i i l o r a d u n ă ­
rii; înfiinţarea unei camere înalte, senat, sau „corp pon­
d e r a t o r " , cu m e m b r i n u m i ţ i de D o m n pe u n t i m p a n u m i t ;
c r e a r e a u n u i consiliu d e s t a t , c a r e s ă elaboreze legile şi s ă
ie susţie î n a d u n a r e , s ă redacteze r e g u l a m e n t e l e de a d ­
m i n i s t r a ţ i e şi să rezolve dificultăţile î n m a t e r i e a d m i n i s ­
t r a t i v ă ; î n f i i n ţ a r e a u n e i c u r ţ i de c o n t u r i . Se î n t r e b a a p o i
Cuza V o d ă d a c ă p u t e a m e r g e p â n ă la votul u n i v e r s a l şi
r ă s p u n d e a n e g a t i v , p e n t r u că ţ ă r a n i i s u n t î n c ă p r e a „ m ă r ­
g i n i ţ i " şi a r p u t e a fi u ş o r r ă t ă c i ţ i . D e s p r e „ c a p a c i t ă ţ i " se
r o s t e a defavorabil. Le califica de elemente t u r b u l e n t e , h r ă ­
n i t e cu teorii n e m i s t u i t e s a u cu p r i n c i p i i subversive, p r o ­
p o v ă d u i t e p r i n t r ' o p r e s ă licenţioasă. P a r t i d u l u l t r a liberal
devenea d i n ce î n ce m a i î n d r ă z n e ţ şi e r a î n fond u n p a r t i d
r e p u b l i c a n . C u z a Vodă î n c h e i a d e s t ă n u i n d lui N e g r i p l a ­
n u l s ă u : d a c ă a d u n a r e a n u devine m a i m l ă d i o a s ă , o v a d i -
solva ; o va s u s p e n d a pe c i n c i a n i şi î n acest t i m p va face
r e f o r m e p o t r i v i t e cu c o n v e n ţ i a delà P a r i s . Se v a a j u t a
de u n consiliu a d m i n i s t r a t i v d e 70 m e m b r i , j u m ă t a t e l u a ţ i
d i n c h i a r a d u n a r e a disolvată, i a r j u m ă t a t e n u m i ţ i d i n t r e
p e r s o a n e l e cele m a i distinse şi r e p r e z e n t â n d toate i n t e r e ­
sele ţ ă r i i . V o r f i g u r a î n a c e s t consiliu şi 7—8 ţ ă r a n i . C o n ­
siliul va a v e a a t r i b u ţ i i l e u n e i a d u n ă r i elective. R e g u l a ­
m e n t u l i n t e r i o r v a fi î n s ă î n t o c m i t de g u v e r n , p e n t r u a
p r e î n t â m p i n a nesfârşitele d e s b a t e r i sterile. Va m a i î n f i i n ­
ţ a u n comitet legislativ n u m i t d e D o m n şi u n comitet de

1
) Coresp. l u i C u z a Vodă IV. 110 ( c i o r n ă cu m u l t e c o r e c t u r i )
şi V I I . 187.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 367

f i n a n ţ e n u m i t d e consiliul a d m i n i s t r a t i v , fiecare d e câte 6

m e m b r i l u a ţ i d i n consiliul a d m i n i s t r a t i v . D i n aceste c o ­
m i t e t e se vor desvolta m a i t â r z i u c o n s i l i u l de s t a t şi c u r t e a
de c o n t u r i . I n p r o g r a m u l de l e g i f e r a r e i m e d i a t ă a D o m n u l u i
i n t r a u : legile f i n a n c i a r e , c o n c e s i o n a r e a căilor ferate şi a
u n e i b ă n c i de c r e d i t f u n c i a r şi î n s f â r ş i t î n f i i n ţ a r e a celor
p a t r u p r e f e c t u r i g e n e r a l e pe c a r e a d u n a r e a dela 1862 n ' o
încuviinţase.
L a 19 I u n i e — 1 I u l i e 1863, u n destoinic d a r u i t a t d i ­
p l o m a t r o m â n , g e r a n t u l a g e n ţ i e i n o a s t r e dela C o n s t a n -
tinopol, B o r d e a n u , r a p o r t a D o m n u l u i că Aali P a ş a n u
se p r o n u n ţ a s e î n c ă î n chestia l o v i t u r i i de Stat, d a r că el,
B o r d e a n u , c r e d e a că p u t e r i l e e r a u p r e a î n c u r c a t e î n a-
facerile poloneze p e n t r u a n u se î n c l i n a î n a i n t e a f a p t u ­
lui î n d e p l i n i t L a 1/13 I u l i e u r m ă t o r , B o r d e a n u î n ş t i i n ­
ţ a c ă se citise l u i A a l i P a ş a m e m o r i u l D o m n u l u i ; că
a m b a s a d o r u l Angliei, sir H e n r y B u l w e r , cu titlu p e r s o ­
n a l , d ă d e a d r e p t a t e l u i Guza Vodă, d a r c ă î n calitate de
r e p r e z e n t a n t a l u n u i S t a t c o n s t i t u ţ i o n a l , nu-1 p u t e a s p r i ­
j i n i oficial. S i r . H e n r y c r e d e a c ă a r fi m a i b i n e s ă se
c e a r ă o d i c t a t u r ă p r o v i z o r i e pe 7—8 l u n i , î n c a r e v r e m e
2
D o m n u l s ă p r e g ă t e a s c ă o n o u ă constituţie ) . L a 5 A u g u s t
stil n o u N e g r i , î n t o r s la p o s t u l s ă u , c o m u n i c a şi el D o m n u ­
l u i aceleaşi p ă r e r i p e r s o n a l e ale a m b a s a d o r u l u i Angliei
şi a d ă u g a că a m b a s a d o r u l F r a n ţ e i socotea că t a r a s ' a r de­
3
p r i n d e repede cu o m â n ă m a i a p ă s a t ă . )

III.

I n aceste î m p r e j u r ă r i e l a b o r a Guza Vodă u n proect de

constituţie pe care-1 t r i m i s e lui N e g r i la 30 I u l i e - 1 1 A u ­
4
g u s t 1863 ) .

*) C o r e s p . lui C u a a V o d ă I I I . f. 73.
2
) I b i d . I. 391 şi I I I . 75.
3
) Xenopol, D o m n i a l u i C u z a V o d ă , I. 280 n o t a .
4
) P r o e c t u l se g ă s e ş t e î n h â r t i i l e l u i I o n A l e c s a n d r i , I I I . 83-
Data e x p e d i e r i i lui, este a r ă t a t ă pe alt p r o e c t (care, d u p ă c u m
se v a v e d e a d i n e x p u n e r e a ce u r m e a z ă î n text, este cel defini-
368 IOAN C. FILITTI

Asupra economiei acestui proect, necunoscut până azi,.,

am de făcut următoarele comentarii.
x
I. Proectul era imitat după constituţia franceză ) delà,
14 Ianuarie 1852, în vigoare încă în Franţa la 1863 şi ale-
căreia articole erau reproduse, de cele mai multe ori, a -
proape din cuvânt în cuvânt.
Relev totuşi următoarele excepţiuni :
a) în proect senatorii erau numiţi de şeful statului, dar-
revocabili, pe când în Franţa erau numiţi pe viaţă;
b) câteva dispoziţii din proect erau reproduse din Con­
venţia delà Paris delà 1858 ;
c) proectul prevedea alegerea de către adunare a vi­
cepreşedinţilor ei, pe când în Constituţia franceză erau.
numiţi de şeful Statului ;
d) pe când în Franţa mandatul de deputat era gra­
tuit, proectul lui Cuza Vodă prevedea o retribuţie pentru.
deputaţi ;
e) însfârşit, proectul conţinea şi două inovaţii perso­
nale ale Domnului :
regulamentele interioare ale senatului şi adunării elec­
tive aveau să fie întocmite de guvern ; justificarea acestei,
dispoziţii ne-a dat-o Cuza Vodă în nota sa citată delà 15/27
Iunie 1863 către Negri : voia să puie capăt nesfârşitelor
discuţii zadarnice ;
apoi, din cauza desigur a aceloraşi preocupări, pro­
ectul mai prevedea că nici o interpelare nu va putea fi ci­
tită şi discutată în adunare dacă nu va fi fost supusă, cu»
trei zile mai înainte, în scris, preşedintelui care, apreciind"
oportunitatea ei, o va comunica ministrului interpelat, dacă-
o va socoti de trebuinţă.

tiv) ce se g ă s e ş t e î n C o r e s p . l u i C u z a V o d ă , XVI, p . 85, c u m e n ­

ţ i u n e a , g r e ş i t ă şi d e s i g u r p o s t e r i o a r ă , cu c r e i o n a l b a s t r u : „1-er
p r o j e t a c c e p t é p a r S. A. S., e x p é d i é à M. N e g r y le 30 Juillet/11
A o û t 1863." A s u p r a a c e s t u i a d i n u r m ă m i - a a t r a s a t e n ţ i a d. I u -
l i u T u d u c e s c u şi a fost p u n c t u l de p l e c a r e al s t u d i u l u i d e f a ţ ă .
*) L é o n D u g u i t et H e n r y M o n n i e r , L e s C o n s t i t u t i o n s . . . de
l a F r a n c e d e p u i s 1789. P a r i s , 1915.
 UN PJWECT DE CONSTITUŢIE 369

J.J.. I n a i doilea, r â n d . este de o b s e r v a t c ă d i n p r o e c t u l

lui Guza Vodă lipsea a r i , 1 d i n C o n s t i t u ţ i a franceză, c a r e
c o n f i r m a ş i g a r a n t a m a r i l e p r i n c i p i i p r o c l a m a t e la 1789
şi c o n s i d e r a t e ca baze ale d r e p t u l u i p u b l i c a l F r a n c e z i l o r .
E r a v o r b a de f a i m o a s a d e c l a r a ţ i e a d r e p t u r i l o r o m u l u i ,
î n s c r i s ă î n diferitele constituţii d i n v r e m e a m a r e i r e v o l u ­
ţii. E x p l i c a ţ i a acestei o m i s i u n i cred c ă este a c e a s t a c ă
Vodă C u z a e r a s ă t u l de p a t r u a n i d e v o r b ă r i e goală şi
socotea c ă libertăţile f o r m a l e e r a u suficient g a r a n t a t e fiind
c u p r i n s e î n a r t . 46 a l convenţiei deia P a r i s c a r e , c o n f o r m
c h i a r p r o e c t u l u i , r ă m â n e a î n v i g o a r e , ca ş i dealtfel î n t r e a g a
convenţie, î n t r u c â t n u e r a e x p r e s m o d i f i c a t ă p r i n proect.
I I I . A t r e i a observaţie de făcut a s u p r a p r o e c t u l u i este
că, i n t r o d u c e a p e n t r u î n t â i a o a r ă la n o i u n senat.
Diferite p r o g r a m e de r e f o r m e ce î n c o l ţ i s e r ă î n a m â n ­
d o u ă P r i n c i p a t e l e î n a n i i 1821 şi 1822, c e r u s e r ă î n f i i n ­
ţ a r e a u n e i obşteşti a d u n ă r i c o m p u s e d i n a r h i e r e i , b o e r i ş i
d e p u t a ţ i a i judeţelor. R e g u l a m e n t u l o r g a n i c d ă d u s e s a t i s ­
facţie acestei d o r i n ţ e . L a 1848, a t â t î n p r o g r a m u l lui K o -
g ă l n i c e a n u , c â t şi î n acele a l e r e v o l u ţ i o n a r i l o r m u n t e n i ,
se ceruse tot o s i n g u r ă a d u n a r e , d a r c a r e s ă r e p r e z i n t ă d i ­
feritele stări ale n a ţ i e i . E r a o concepţie o a r e a r e v e n i t l a
m o d ă î n zilele n o a s t r e , c â n d se t i n d e a se a l ă t u r a a d u n ă ­
r i l o r eşite d i n s u f r a g i u l u n i v e r s a l , o a l t ă r e p r e z e n t a r e , o r ­
g a n i c ă , a societăţei, o r e p r e z e n t a r e a t u t u r o r r a m u r i l o r de
activitate, a t u t u r o r intereselor profesionale.
L a 1848 î n M u n t e n i a , r e v o l u ţ i o n a r i i e l a b o r a s e r ă succe­
siv trei p r o e c t e p e n t r u f d r m a r e a u n e i a d u n ă r i elective. I n
p r i m u l proect, o t r e i m e d i n a d u n a r e a v e a s ă fie c o m p u s ă
din reprezentanţi ai proprietăţii r u r a l e ; altă treime, din
p a t e n t ă r i de p r i m a t r e a p t ă şi a l t ă t r e i m e d i n profesionişti
liberi. A ş a d a r , î n acest p r i m proect, ţ ă r a n i i e r a u excluşi
d i n a d u n a r e . I n a l doilea proect, dela 28 I u n i e , o t r e i m e a
a d u n ă r i i a v e a s ă fie f o r m a t ă d i n d e p u t a ţ i a i p r o p r i e t a r i l o r
r u r a l i , a l t ă t r e i m e d i n d e p u t a ţ i a i p a t e n t ă r i l o r de î n t â i a
t r e a p t ă şi a i profesioniştilor liberi ş i î n s f â r ş i t a l t ă t r e i m e
din d e p u t a ţ i a i satelor. Aceştia din u r m ă î n s ă a v e a u s ă
24
370 WAN C. FlLUTl

fie aleşi, în fiecare judeţ, câte u n u l p e n t r u 3400 familii, d e

u n colegiu f o r m a t d i n câte 4 delegaţi a i f i e c ă r u i s a t ; acest
sistem e r a m o t i v a t p r i n „ n e p r e p a r a r e a s ă t e n i l o r la e x e r c i ­
ţiul u n u i a s e m e n e a d r e p t " . N u m a i î n a l treilea p r o g r a m ,
delà 14 I u l i e , c â n d r e v o l u ţ i a se s i m ţ e a a m e n i n ţ a t ă , se p r e ­
vedea, p r e c u m a m m a i s p u s , u n s i n g u r colegiu electoral,
d a r şi a c i cu vot i n d i r e c t „ a t â t p e n t r u a n u se afla a d u n ă r i
p r e a n u m e r o a s e de p o p o r , cât şi p e n t r u că o p a r t e d i n R o ­
1
m â n i n u sunt încă p r e p a r a ţ i cu cunoştinţa a l e g e r i l o r " . .
Gât p r i v e ş t e p r o g r a m u l de a t u n c i a l lui K o g ă l n i c e a -
n u , p r e v e d e a şi el r e p r e z e n t a r e a t u t u r o r s t ă r i l o r î n t r ' o a-
d u n a r e u n i c ă şi i n s t i t u i a u r m ă t o a r e l e colegii electorale :
p r o p r i e t a r i i a 100 fălci p ă m â n t , s a u de alte imobile î n
v a l o a r e de 1000 g a l b e n i ; slujbaşii s t a t u l u i , a f a r ă de s i m ­
plii s c r i i t o r i ; p a t e n t ă r i i clasa I ; c a p a c i t ă ţ i l e ; vornicelul
2
s i p r i m u l p a z n i c d i n fiecare s a t ) .
N i m e n i n ' a c e r u t la 1848 î n f i i n ţ a r e a u n u i senat. K o -
g ă l n i c e a n u , d u p ă obiceiu, p e n t r u a g ă s i o j u s t i f i c a r e isto­
r i c ă a p r o e c t u l u i s ă u , se r e f e r e a la a d u n ă r i l e obşteşti ce se
c o n v o c a u î n c ă d i n vechime ş i p â n ă la R e g u l a m e n t u l o r g a ­
n i c , c â n d m a i l a r g i , c â n d m a i r e s t r â n s e , p e n t r u a rezolvi
3
c h e s t i u n i d e o i m p o r t a n ţ ă deosebită ) şi cita a d u n a r e a ob­
ş t e a s c ă delà 1749, c o n v o c a t ă la T r e i I e r a r h i d i n I a ş i de
Gonst. Vodă M a v r o c o r d a t c â n d d ă d u s e h r i s o v u l privitor
4
l a iobăgie ) . A d e v ă r u l istoric e r a că vechiul sfat s a u d i v a n
d o m n e s c p u t e a fi c o m p a r a t cu u n consiliu de stat, i a r î n
a d u n ă r i l e obşteşti e r a u r e p r e z e n t a t e stările privilegiate ale
ţării.
I n d i v a n u l a d - h o c a l Moldovei s'a d i s c u t a t d e a s e m e -
n e a a s u p r a c o m p u n e r i i u n e i r e p r e z e n t a ţ i u n i n a ţ i o n a l e . S'a
a d o p t a t p r o p u n e r e r a u n e i s i n g u r e a d u n ă r i g e n e r a l e , alese

*) A n u l 1848, I I . 168. 497.

2
) A n u l 1848, I I I . 132.
3
) Cf. s t u d i u l m e u , E v o l u ţ i a c l a s e l o r sociale în t r e c u t u l r o ­
m â n e s c . I n A r h i v a p . ş t i i n ţ a şi r e f o r m a socială, V. N o . , 1—2, p .
88—90 şi VI No. 3—4 p . 344—6.
4
) A n u l 1848, 1. c.
 UN PR'OECT DE CONSTITUŢIE 371

.pe baze d e s t u l de l a r g i , d a r p o t r i v i t e c u g r a d u l de c u l t u r ă
a l p o p o r u l u i , astfel î n c â t s ă r e p r e z i n t e toate m a r i l e i n t e ­
rese a l e n a ţ i e i . I n d i v a n u l a d - h o c a l M u n t e n i e i , u n a m e n ­
d a m e n t î n a c e l a ş sens a fost r e s p i n s n u m a i p e n t r u că se
l u a s e de n o r m ă a n u se e x p r i m a d e z i d e r a t e î n c h e s ­
t i u n i de r e f o r m e i n t e r n e . D i v a n u l a d - h o c a l Moldovei s'a
r o s t i t î n s ă cu unanimitate î m p o t r i v a i n s t i t u i r e i u n u i se­
n a t . S'a relevat c ă protocolul delà 11 F e v r u a r i e 1856 a l
c o n f e r i n ţ e l o r delà G o n s t a n t i n o p o l „ a m e n i n ţ a s e " ţ a r a cu o
astfel de i n s t i t u ţ i e n e p o t r i v i t ă cu obiceiurile, nevoile, d o r i n ­
ţele şi c h i a r cu a l c ă t u i r e a societăţii n o a s t r e . K o g ă l n i c e a -
n u , d u p ă c u m a m m a i a r ă t a t , s p u n e a că n u se înţelege ce
i n t e r e s e a r p u t e a r e p r e z e n t a la n o i u n s e n a t . I n t e r e s e l e u n e i
nobilimii n u , o d a t ă ce privilegiile se d e s f i i n ţ a u . Interesele
p r o p r i e t ă ţ i i r u r a l e i a r ă ş i n u , o d a t ă ce a v e a u să fie r e p r e ­
z e n t a t e suficient î n a d u n a r e a u n i c ă , p r i n forţa l u c r u r i l o r ,
d i n c a u z a i m p o r t a n t e i sociale la n o i a c a t e g o r i e i p r o p r i e ­
t a r i l o r r u r a r l i . S e n a t u l a r fi fost deci o r e î n v i e r e n e î n ­
ţeleasă a privilegiilor de clasă. L a r â n d u l s ă u , M a n o l a c h e
Costachi E p u r e a n u califica s e n a t u l de i n s t i t u ţ i e a n t i - p o -
p u l a r ă şi c h i a r a n t i - n a ţ i o n a l ă . P r i n c h i a r d e s f i i n ţ a r e a p r i ­
vilegiilor de clasă, s'a h o t ă r î t o b o r â r e a i n t e r e s e l o r p a r t i ­
c u l a r e şi p r i n u r m a r e n u se p u t e a î n f i i n ţ a u n s e n a t c a r e
a r î n s e m n a r e p r e z e n t a r e a u n o r astfel d e i n t e r e s e . I n s f â r ş i t ,
în ş e d i n ţ a dela_23 Nov. K o g ă l n i c e a n u ţ i n e a c h i a r s ă releve
•că u n a n i m i t a t e a cu c a r e .se r e s p i n s e s e ideia î n f i i n ţ ă r i i u n u i
1
senat, constituia „un frumos spectacol". )
Tot o s i n g u r ă a d u n a r e e r a p r e v ă z u t ă şi î n p r o e c t u l
de Constituţie delà 1857, găsit p r i n h â r t i i l e lui B a r b u Vodă
Ştirbei.
E s t e a d e v ă r a t că H e l i a d e R ă d u l e s c u p r o p u n e a la 1863
u n S e n a t c o m p u s dim m e m b r i aleşi pe v i a ţ ă de a d u n a r e
d i n t r e p r e ş e d i n ţ i s a u foşti p r e ş e d i n ţ i a i a d u n ă r i i , m e m b r i
a i c u r ţ i i de casaţie, p r e ş e d i n ţ i a i c u r ţ i l o r şi specialişti î n
r a m u r i l e ştiinţifică şi c o m e r c i a l ă , d a r cu a t r i b u ţ i a de a

') Doc. I l e n a ş t . VI, I. 299.

 372 lOAiV C. FI LITT 1

p r e p a r a legile, a ş a î n c â t acest a ş a zis senat era m a i de­

g r a b ă u n consiliu l e g i s l a t i v / )
I d e i a î n f i i n ţ ă r i i u n u i s e n a t a m văzut că i-a v e n i t
l u i Cuza Vodă la s f â r ş i t u l a n u l u i 1861, c â n d cu desfiin­
ţ a r e a comisiei c e n t r a l e delà F o c ş a n i . £ 1 a s i m ţ i t a t u n c i
n e v o i a u n u i o r g a n c a r e s ă formeze o „ c o n t r a p o n d e r e " î n ­
t r e D o m n şi a d u n a r e şi acest o r g a n a fost „ s e n a t u l " d i n
p r o e c t u l delà 1863, s a u „ C o r p u l p o n d e r a t o r " d i n s t a t u t u l
delà 1864.
A c e a s t a este o r i g i n e a s e n a t u l u i n o s t r u .
I V . A p a t r a observaţie de făcut a s u p r a p r o e c t u l u i d a
Constituţie delà 1863, este p r i v i t o a r e la comitetul legisla­
tiv p r o v i z o r i u pe care-1 î n f i i n ţ a , în a ş t e p t a r e de a-1 t r a n s ­
f o r m a î n t r ' u n consiliu de Stat.
Cel d i n t â i proect de consiliu de stat la n o i ") se g ă ­
seşte î n p r o e c t u l de constituţie al lui B a r b u Ştirbei delà.
1857, i n s p i r a t de m o d e l u l francez. E r a u n consiliu de 16.
m e m b r i n u m i ţ i de D o m n şi p r e z i d a t de el. M i n i ş t r i i p u t e a u
lua p a r t e la d e s b a t e r i cu vot deliberativ. P e l â n g ă a t r i b u ­
ţii de contencios a d m i n i s t r a t i v , consiliul m a i a v e a c ă d e ­
r e a de a cerceta proectele de legi î n t o c m i t e de diferitele d e ­
p a r t a m e n t e şi c a r e i se t r i m i t e a u de D o m n ca d e ţ i n ă t o r
al iniţiativei legale. De a l t ă p a r t e . Consiliul p u t e a fi şi.
c h e m a t de D o m n să elaboreze proecte de legi şi s ă le s u s -
ţie în faţa a d u n ă r i i p r i n delegaţi d e s e m n a ţ i de D o m n .
T r e b u i e relevate, d i n p r o e c t u l lui Ştirbei Vodă, u r m ă t o a r e l e
d i s p o z i ţ i u n i ( a r t , 50 şi 51) m e n i t e s ă a s i g u r e o b u n ă le­
g i f e r a r e şi c a r e deaceea a r fi de r e c o m a n d a t şi a s t ă z i : - i -
m e n d a m e n t e l e a d o p t a t e de comisia c a m e r e i î n s ă r c i n a t ă cu
e x a m i n a r e a proectelor de legi. se t r i m i t e a u consiliului de
s t a t ; comisia p u t e a d e s e m n a delegaţi ca să susţie d i n a ­
i n t e a consiliului aceste a m e n d a m e n t e ; d a c ă avizul con­
siliului e r a favorabil, s a u d a c ă p r o p u n e r e a consiliului e r a

5
) I n s t i t u ţ i i l e R o m â n i e i . B u c . 1863 p . 117 şi n o t a .
2
) P e n t r u g e r m e n e l e u n e i astfel de i n s t i t u ţ i i în t r e c u t u l !
n o s t r u , vezi s t u d i u l m e u ; O r i g i n e a şi m e n i r e a C o n s i l i u l u i l e g i s ­
l a t i v . E x t r a s d i n R e v i s t a de d r e p t p u b l i c . 1927.
 UN PHOECT DE CONSTITUŢIE 373

a d m i s ă de comisia c a m e r e i , a m e n d a m e n t u l u r m a s ă fie
a d m i s şi de c a m e r ă , f ă r ă s c h i m b a r e ; d a c ă a v i z u l e r a d e ­
favorabil, s a u d a c ă r e d a c ţ i a p r o p u s ă de c o n s i l i u l de S t a t
n u e r a a d m i s ă de comisia p a r l a m e n t a r ă , amendamentul
e r a c o n s i d e r a t ca n e a v e n i t .
E s t e c u n o s c u t r o l u l legislativ pe c a r e l'a a v u t comisia
c e n t r a l ă delà F o c ş a n i . La d e s f i i n ţ a r e a acestei comisii, d a c ă
M. K o g ă l n i c e a n u şi Guza Vodă, d u p ă c u m a m văzut, a u
e r a u de a c o r d a s u p r a necesităţii i n s t i t u i r i i u n u i s e n a t , e r a u
i n s ă de aceeaşi p ă r e r e a s u p r a utilităţii u n u i consiliu
de stat. A m a r ă t a t că î n c ă delà 1862 se votase o lege p e n ­
t r u î n f i i n ţ a r e a u n u i comitet p r o v i z o r i u de legislaţie. I n
p r o e c t u l s ă u de constituţie delà 1863, Guza Vodă p r e v e d e a
tot u n astfel de comitet p r o v i z o r i u , p â n ă la î n f i i n ţ a r e a u-
n u i consiliu d e Stat. Acest comitet e r a î n s ă c o m p u s d i n 6
m e m b r i , t r e i s e n a t o r i şi trei d e p u t a ţ i , n u m i ţ i de D o m n p e n ­
t r u doi a n i . Acest sistem e r a evident i n s p i r a t d i n a l c ă t u i r e a
fostei comisii c e n t r a l e . P e l â n g ă a t r i b u ţ i i de c o n t e n c i o s a d ­
m i n i s t r a t i v , comitetul d e legislaţie a v e a m e n i r e a de a s t u ­
d i a , d i s c u t a şi a l c ă t u i proectele de legi ce i se vor s u p u n e
de g u v e r n şi de a s u s ţ i n e a aceste proecte, î n n u m e l e g u ­
v e r n u l u i , î n faţa s e n a t u l u i şi a a d u n ă r i i elective, p r i n d e ­
l e g a ţ i d e s e m n a ţ i de D o m n . Ga î n p r o e c t u l l u i Ştirbei Vodă,
m i n i ş t r i i a v e a u d r e p t u l de a p a r t i c i p a la deshaterile c o m i ­
t e t u l u i legislativ d a r , p r i n t r ' o logică m a i s t r â n s ă decât
cea de azi, n u le p u t e a u şi p r e z i d a .
V. I n a l cincilea r â n d , este de o b s e r v a t că p r o e c t u l d e
c o n s t i t u ţ i e a l lui C u z a Vodă înfiinţa u n comitet p r o v i z o r i u
de f i n a n ţ e , î n a ş t e p t a r e de a c r e i a o c u r t e de c o n t u r i . Co­
m i t e t u l e r a c o m p u s din 6 m e m b r i , trei s e n a t o r i şi trei d e ­
p u t a ţ i , aleşi de a d u n ă r i l e respective. M e n i r e a lui e r a de a
e x a m i n a şi verifica s u m e l e exerciţiilor e x p i r a t e şi de a s u ­
p u n e a d u n ă r i i elective, p r i n mijlocirea g u v e r n u l u i , soco­
telile definitiv î n c h e i a t e .
Acest sistem a m i n t e ş t e de a r t . 137 d i n p r o e c t u l de R e ­
g u l a m e n t o r g a n i c a l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , c a r e p r e v ă z u s e că
„ D o m n u l va t r i m i t e socoteala î n t o c m i t ă la finele f i e c ă r u i
 374 IU AN C. FIUTT1

t r i m e s t r u de vistier, cu r a p o r t , iu c e r c e t a r e a a şase boerl„

c a r i se vor alege p e n t r u a c e a s t a , î n fiecare a n , de c ă t r e
obşteasca a d u n a r e . Aceştia vor face r a p o r t la D o m n cu o b ­
servaţiile lor ; D o m n u l îl va p ă s t r a şi la finele a n u l u i le va.
t r i m i t e (pe toate) a d u n ă r i i , cu toate socotelile a n u l u i e x ­
pirat".
De a l t ă p a r t e , u n decret francez d i n 31 M a i 1862 m e n ­
ţ i n u s e c o m i s i u n e a de 9 m e m b r i î n f i i n ţ a t ă p r i n t r ' o o r d o n a n ­
ţ ă d i n 10 Dec. 1823, cu s c o p u l „ d ' a r r e t e r le j o u r n a l et le
g r a n d livre de la c o m p t a b i l i t é g é n é r a l e des f i n a n c e s a u 3 L
Decembre, et de c o n s t a t e r les c o o r d o n a n c e s des comptes des
m i n i s t r e s a v e c les r é s u l t a t s des é c r i t u r e s c e n t r a l e s des fi­
nances". Raportul comisiunei era comunicat adunărilor
p r i n m i n i s t r u l f i n a n ţ e l o r . La 1862 c o m i s i u n e a f r a n c e z ă e r a
c o m p u s ă din s e n a t o r i , d e p u t a ţ i , m e m b r i a i consiliului de
1
stat şi a i ourţii de c o n t u r i . )
VI. I n s f â r ş i t , u l t i m a observaţie ce a m de făcut a s u p r a
p r o e c t u l u i delà 1863, este p r i v i t o a r e la s i s t e m u l electoral,
pe care-1 p r e v e d e a .
Cuza Vodă n u a d o p t a s i s t e m u l r e p r e z e n t ă r i i stărilor,,
a ş a c u m se ceruse la 1848 şi î n d i v a n u l a d - h o c şi c u m se-
p r e v e d e a şi î n p r o e c t u l î n t o c m i t , î n I u n i e 1861, de c o m i s i a
c e n t r a l ă de la F o c ş a n i , d i n c a r e c a u z ă , d e s i g u r , nici n u - ş i
î n s u ş i s e acest rproect, cu toate că î n el se p r e v e d e a u n cens
foarte redus.
D o m n u l i n t r o d u c e a colegiul u n i c , cu d i s t i n c ţ i a î n t r e -
a l e g ă t o r i p r i m a r i şi direcţi..
I n p r i v i n ţ a c e n s u l u i , făcea u n m a r e p a s d e m o c r a t i c
2
f a ţ ă de legea electorală a n e x a t ă Convenţiei de la P a r i s ) , .
d a r a d m i t e a , p e n t r u a l e g ă t o r i , c a m a cela ş. cens ca î n p r o ­
ectul comisiei c e n t r a l e .
E r a u a l e g ă t o r i p r i m a r i , toţi acei c a r i p l ă t e a u „ c o n ­
t r i b u ţ i i l e g e n e r a l e " , a d i c ă contribuiţia p e n t r u p o d u r i şi ş o -

1
) D a t o r e s c a c e s t e i n f o r m a ţ i i b u n e i v o i n ţ e a d-lui St. Chicoş..
2
) Doc. R e n a ş t . VI. 315. S i s t e m u l a c e s t e i legi fusese m e n ­
ţ i n u t şi în p r o e c t u l de lege e l e c t o r a l ă e l a b o r a t de c o m i s i a c e n ­
t r a l ă d e l a F o c ş a n i l a 1859.
 UN PBOECT DE CONSTITUŢIE 375
sele, f i x a t ă p e n t r u t o a t ă l u m e a , p r i n legea dela 30 M a r t i e
1862, la 12 lei p e a n şi c o n t r i b u ţ i a p e r s o n a l ă f i x a t ă , i a r ă ş i
p e n t r u t o a t ă l u m e a , p r i n legea d i n 8 I a n u a r i e 1863, p r o ­
m u l g a t ă dela 28 M a r t i e u r m ă t o r , la 36 lei pe a n . U n t o t a l
deci de 48 lei p e a n , p e c â n d legea electorală a n e x a t ă con­
venţiei cerea ( a r t . 3) a l e g ă t o r i l o r p r i m a r i ( p e n t r u cole­
giile din d i s t r i c t e , s i n g u r e l e î n c a r e e x i s t a u a s e m e n e a a l e ­
g ă t o r i ) u n venit f u n c i a r de 100 galbeni.
E r a u a l e g ă t o r i direcţi, toţi c â ţ i p l ă t e a u u n i m p o z i t d i ­
r e c t de 10 galbeni, pe c â n d legea e l e c t o r a l ă a Convenţiei
c e r e a a l e g ă t o r i l o r direcţi d i n colegiile de districte u n v e n i t
f u n c i a r de cel p u ţ i n 1000 galbeni, ceeace, d u p ă legea c o n ­
t r i b u ţ i e i f u n c i a r e , dela 1862, c o r e s p u n d e a cu u n i m p o z i t d e
40 galbeni, i a r a l e g ă t o r i l o r d i r e c ţ i d i n colegiile o r a ş e l o r u n
c a p i t a l d e 6.000 galbeni, ceeace c o r e s p u n d e a cu u n venit d e
600 galbeni şi cu u n i m p o z i t de 24 galbeni.
Gât p r i v e ş t e condiţiile de eligibilitate, Guza Vodă m e r ­
g e a î n s ă şi m a i d e p a r t e decât p r o e c t u l comisiei c e n t r a l e .
D e c l a r a eligibili la a d u n a r e pe toţi c a r i p l ă t e a u c o n t r i b u ­
ţ i a g e n e r a l ă , a d i c ă 48 lei p e a n , p e c â n d legea e l e c t o r a l ă
a Convenţiei c e r e a u n venit d e 400 galbeni, a d i c ă u n i m ­
pozit de 192 lei, i a r p r o e c t u l comisiei c e n t r a l e , u n venit d e
200 galbeni, a d i c ă u n i m p o z i t d e 96 lei.
D a r , în s c h i m b , alegerile n u se făceau d i r e c t pentru
adunare.
N u - m i pot d a s e a m ă de u n d e s'a i n s p i r a t C u z a V o d ă
p e n t r u a a d o p t a u n sistem c a r e a m i n t e ş t e î n t r u c â t v a p e
cel în v i g o a r e î n F r a n ţ a , dela 1875 încoace, p e n t r u a l e g e ­
r e a s e n a t o r i l o r p r i n t r ' u n colegiu c o m p u s d i n d e p u t a ţ i , c o n ­
silieri j u d e ţ e n i , consilieri de p l a s ă şi câte u n delegat a l e s
de fiecare consiliu m u n i c i p a l d i n t r e a l e g ă t o r i i c o m u n e i . .
I n t r ' a d e v ă r , în p r o e c t u l de la 1863, d e p u t a ţ i i a d u n ă r i i elec­
tive a v e a u să fie aleşi, în fiecare judeţ, de u n m a r e cole­
giu electoral c o m p u s d i n consilierii j u d e ţ e n i , consilierii c o ­
m u n a l i dela r e ş e d i n ţ a j u d e ţ u l u i şi u n n u m ă r egal de a l e ­
gători suplimentari.
376 IOAN C. FILITTl

E r a u eligibili la consiliile j u d e ţ e n e si c o m u n a l e n u m a i a -
cei c a r i p l ă t e a u u n i m p o z i t direct de 10 galbeni.
A l e g ă t o r i i d i r e c ţ i d i n j u d e ţ e a l e g e a u p e cei iO m e m ­
b r i a i consiliului j u d e ţ e a n şi încă. pe a l ţ i 10 a l e g ă t o r i p e n ­
tru adunare.
A l e g ă t o r i i direcţi d i n oraşele de r e ş e d i n ţ ă ale j u d e ţ e ­
lor a l e g e a u pe cei 5 m e m b r i a i consiliului c o m u n a l şi pe
încă alţi 5 alegători pentru a d u n a r e .
I n s f â r ş i t , c u m a m s p u s , î n fiecare judeţ, cei 10 c o n s i ­
l i e r i j u d e ţ e n i , cei cinci consilieri c o m u n a l i şi cei 15 a l e ­
g ă t o r i s u p l i m e n t a r i , f o r m a u m a r e l e colegiu electoral de 30
persoane, care alegea p e n t r u a d u n a r e doi deputaţi a i judo-
ţ u l u i ş i u n d e p u t a t a l o r a ş u l u i d e r e ş e d i n ţ ă , d i n t r e toţi
cei c a r i p l ă t e a u c o n t r i b u ţ i a g e n e r a l ă de 48 lei pe a n .
E p r o b a b i l că Vodă Guza a c o n c e p u t acest sistem c a o
î n g r ă d i r e a m a s s e l o r î n c ă n e p r e g ă t i t e pe c a r e le c h e m a la
v i a ţ a politică, î n g r ă d i r e pe c a r e , î n s t a t u t u l de la 1864, a
înlocuit-o p r i n alta, c e r â n d , p e n t r u a l e g ă t o r i i direcţi şi
p e n t r u eligibili, condiţia de a şti s ă scrie şi s ă citească.

IV.

N e g r i r ă s p u n s e de p r i m i r e a a c e s t u i proect la 4/16 A u ­
g u s t 1863.*)
Guza V o d ă c o n d u c e a el î n s u ş i direct politica e x t e r n ă
a S t a t u l u i . Dela c a b i n e t u l s ă u p o r n e a u i n s t r u c ţ i i l e c ă t r e
a g e n ţ i i n o ş t r i î n s t r ă i n ă t a t e , r e d a c t a t e de cele m a i m u l t e
ori, î n t r ' o f r a n ţ u z e a s c ă i m p e c a b i l ă , de B a l i g o t de B e y n e , de
l a 11 M a i 1862 s e c r e t a r u l s ă u p e n t r u l i m b a f r a n c e z ă şi
i n v e r s , la c a b i n e t u l d o m n e s c v e n e a u r a p o a r t e l e a g e n ţ i l o r
din străinătate. Răsfoind corespondenţa diplomatică a lui
C u z a Vodă, i m p r e s i a ce se culege este aceea, a u n e i î n ă l ţ ă ­
t o a r e m â n d r i i n a ţ i o n a l e şi a- p r e o c u p ă r i i c o n s t a n t e ca. n i c i
O a t i n g e r e să n u fie a d u s ă p r e s t i g i u l u i S t a t u l u i şi a l e s u l u i
poporului românesc.
La 1863 D o m n u l e r a p r e o c u p a t ca noua, Constituţie

J
) Acad. H â r t i i l e Ion A l e x a n d r i III. f. 364.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE

s'o introducă printr'un act intern, iară vreun nou ames­

tec al puterilor garante, sau al Porţii. Modificarea consti­
tuţiei printr'un act international, apărea lui Cuză Vodă ca
o nouă ştirbire ce ar fi fost adusă autonomiei Principate­
lor şi care trebuia cu orice preţ evitată.
El scria deci, la 30 August stil nou 1863, agenţiei noa­
stre la Paris : „D-l Drouyn de Lhuys pare a fi incomplect
informat asupra naturei memoriului (privitor la Constitu­
ţie). Memoriul, după sfatul d-lui ambasador al Franţei la
Constantinopol, n'a fost citit decât lui Aali Paşa şi lui sir
Henry Bulwer şi nu este vorba să fie supus unei confe-
-rinţe. După observaţiile d-lui marchiz de Moustier *) pe
care l'ara consultat totdeauna, concluziile memoriului au
iost modificate şi înlocuite printr'un proect definitiv de
2
constituţie". ) La 9 Octomvrie stil nou următor, Domni­
torul comunica agenţiei noastre delà Constantinopol : „Ne­
gri a sosit. El aprobă modificările ce am introdus în pro­
ectul de Constituţie cu privire la senatori. Senatorii nu mai
sunt revocabili, dar se vor reînoi cu câte o treime la fiecare
3
doi ani". )
Intr'adevăr, în urma observaţiilor primite, Cuza Vodă
a adăugat proectului său câteva articole : art. 7, privitor
la jurământul funcţionarilor ; art. 16, 17, 18 şi 20 privi­
toare la atribuţiile senatului. Comparând art. 16 din pro-
•ectul revizuit al lui Cuza Vodă cu art. 25 corespunzător din
Constituţia franceză, este de observat că dacă Domnul măr­
ginea competenţa senatului la discutarea chestiunilor con­
stituţionale, el nu declara senatul, ca în constituţia fran­
ceză, de „păzitor al pactului fundamental şi al libertăţilor
publice" şi nu preciza, ca art. 26 francez, că prin dispo-

l
) Dintre aceste observaţii, n ' a m găsit p r i n t r e hârtiile lui
C u z a V o d ă (I. 419, r a p o r t a,l l u i N e g r i de l a 11/23 A u g . 1863), de­
c â t u n a , a n u m e ca v o t u l s ă fie „ a u p r e m i e r d e g r é p o u r t o u t le
m o n d e " , căci d a c ă se c o n s i d e r ă că ţ ă r a n i i s u n t m a i p u ţ i n p r e ­
g ă t i ţ i , tot ei s u n t şi m a i d e z i n t e r e s a ţ i .
*)' C o r e s p . lui Cuza V o d ă IX. f. 106.
s
) I b i d V I I . 235.
 378 10AN C. FIL1TT1

ziţii c o n s t i t u ţ i o n a l e se înţeleg şi „legile c a r e a r i i c o n t r a r e . .

libertăţii i n d i v i d u a l e şi egalităţii cetăţenilor î n a i n t e a legii".
A m d a t m a i s u s e x p l i c a ţ i a a c e s t o r o m i s i u n i . De a l t ă p a r t e ,
se înţelege u ş o r dece a r t . 16 d i n p r o e c t u l r e v i z u i t a l l u i
Guza Vodă, s p r e deosebire de a r t . 26 d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n ­
ceză, n u d ă d e a î n s a r c i n a S e n a t u l u i g a r a n t a r e a „ i n v i o l a ­
bilităţii p r o p r i e t ă ţ i i " . M o d i f i c a r e a Constituţiei a v e a t o c m a i .
de scop să facă posibilă e x p r o p r i e r e a .
I n p r o e c t u l revizuit, C u z a V o d ă a a d m i s ( a r t . 8) ca s e ­
n a t o r i i î n loc de a fi revocabili, s ă fie r e î n o i ţ i cu câte o
t r e i m e d i n doi î n doi a n i ; a r e d u s c e n s u l p e n t r u a l e g ă t o r i i
direcţi, p r e c u m şi p e n t r u eligibilii la consiliile g e n e r a l e ,
dela 10 la 5 g a l b e n i şi a m a i a d m i s ca p r e ş e d i n t e l e c o m i ­
t e t u l u i de f i n a n ţ e s ă n u fie n u m i t de D o m n , ci ales de Co­
1
mitet ) .
2
D a u î n a n e x ă ) acest text r e v i z u i t a l p r o e c t u l u i de
constituţie dela 1863, a r ă t â n d p e n t r u fiecare a r t i c o l izvo­
rul său.
*
L a 12/24. Oct. 1863, Guza Vodă c h e m a la c â r m a S t a ­
t u l u i pe M i h a i K o g ă l n i c e a n u . E r a semnificativ ; î n s e m n a
că D o m n u l e r a h o t ă r â t s ă t r e a c ă la î n f ă p t u i r e .
L a 16,28 ale aceleiaşi l u n i , g e r a n t u l n o s t r u dela Gon-
s t a n t i n o p o l , B o r d e a n u , i n f o r m a c ă A a l i P a ş a se g â n d e a s ă .
s u p u i e chestia m o d i f i c ă r i i constituţiei u n e i conferinţe a
3
a m b a s a d o r i l o r ) . O l u n ă d u p ă aceia, la 20 Oetomvrie (1
N o e m b r i e ) acelaş a g e n t , î n u r m a c o n v e r s a ţ i i l o r ce avusese,
e x p r i m a p ă r e r e a că a r fi m a i b i n e d a c ă D o m n u l a r face
a p e l la o a d u n a r e a l e a s ă p r i n s u f r a g i u l u n i v e r s a l şi a r
4
s u p u n e a p o i acesteia n o u a constituţie ) . T r e i zile î n u r m ă
î n s ă , la 4 N o e m v r i e stil n o u , D o m n u l îi r ă s p u n d e a „ N u m a i
5
v o r b i ţ i ; p ă s t r a ţ i t ă c e r e a ; r e z e r v a cea m a i a b s o l u t ă " ) . E s t e

J
) H â r t i i l e i o n A l e x a n d r i I I I . f. 83.
2
) A n e x a I.
3
) C o r e s p . l u i C u z a V o d ă I I I . f. 114.
4
) Ibid 102.
5
) Ibid V I I .
 UN PliOECT DE CONSTITUŢIE 379

p r o b a b i l că D o m n u l s p e r a astfel să c u r m e d e m e r s u r i l e
Porţii.
Totuşi, la 12 N o e m v r i e stil n o u , A a l i P a ş a t r i m i t e a
r e p r e z e n t a n ţ i l o r T u r c i e i pe l â n g ă p u t e r i l e g a r a n t e t e x t u l
p r o e c t u l u i de Constituţie r o m â n e s c , cu a r ă t a r e a , c ă n u se
o p u n e la a p l i c a r e a lui, d a r că c e r u s e D o m n u l u i s ă se î n ­
ţeleagă î n p r e a l a b i l cu s e m n a t a r i i convenţiei delà 1858.
L a 3/15 N o e m v r i e , î n m e s a g i u l s ă u c ă t r e a d u n a r e ,
D o m n u l a r ă t a î n s f â r ş i t p e n t r u ce n u s a n c ţ i o n a s e legea r u ­
r a l ă delà 1862 : p e n t r u că „ n u r ă s p u n d e d o r i n ţ e l o r m e l e
şi n u î n d e s t u l e a z ă i n t e r e s u l nici a l clăcaşilor, nici a l p r o ­
1
p r i e t a r i l o r şi m a i p u ţ i n î n c ă i n t e r e s u l n a ţ i o n a l " ) . Se s i m ­
ţea că u n m o m e n t h o t ă r â t o r se a p r o p i a . Câteva zile m a i
t â r z i u , la 22 Nov. stil n o u , de la c a b i n e t u l p r i n c i a r p o r ­
n e a u r m ă t o a r e a i n s t r u c ţ i e c ă t r e a g e n ţ i a delà P a r i s : „ F a ­
ceţi c u n o s c u t d-lui a m b a s a d o r a l T u r c i e i că î n u r m a c o n ­
v o r b i r i l o r a g e n t u l u i p r i n c i p a t e l o r la C o n s t a n t i n o p o l cu Aali
P a ş a şi cu a m b a s a d o r i i a c r e d i t a ţ i pe l â n g ă S u b l i m a P o a r ­
tă, D o m n i t o r u l , voind s ă ţie s e a m ă de s f a t u r i l e ce i s ' a u
t r a n s m i s , a m o d i f i c a t p r o e c t u l p r i m i t i v . Colonelul P i s o s k i
v'a r e m i s t e x t u l definitiv, c a r e va fi î n c u r â n d e x p e d i a t la
2
Constantinopol" ).
Acest proect p a r e s ă fi fost acelaş pe c a r e , î n cele
d i n u r m ă , Cuza V o d ă l'a p r o m u l g a t p r i n l o v i t u r a d e S t a t
delà 2 M a i 1864.
P o a r t a a găsit î n s ă cu cale s ă facă î n el d o u ă i n t e r c a ­
l ă r i : u n a , c ă „la P o r t e vient de s ' e n t e n d r e avec S. A. le
P r i n c e des P - t é s U n i e s et de se m e t t r e d ' a c o r d avec... les
r e p r é s e n t a n t s des p u i s s a n c e s s i g n a t a i r e s d u t r a i t é de P a r i s
s u r le p r é s e n t acte a d i t i o n n e l " ; a l t a , c ă : „le p r é s e n t acte
3
et les dispositions électorales ) . . . a u r o n t force de loi du

1
) Xenopol, D o m n i a l u i C u z a V o d ă I. 460. 463.
2
) C o r c s p . l u i C u z a V o d ă , IX. f. 130.
3
) D u p ă a c e s t e dispoziţii, se cerea, p e n t r u a fi a l e g ă t o r , u n
v e n i t de 100 g a l b e n i , i a r p e n t r u ai fi eligibil, de 200 g a l b e n i , con­
diţii p e c a r e C u z a V o d ă n u le-a a d m i s în l e g e a e l e c t o r a l ă a n e ­
xată statutului.
 380 IOAN C. FILITTI

. j o u r de l e u r s a n c t i o n p a r la c o u r s u z e r a i n e " . I n t r ' a d e v ă r ,
p r i n t r e h â r t i i l e l u i I o n A l e x a n d r i , a g e n t a l ţ ă r i i ia P a r i s ,
1
se găseşte u n astfel de p r o e c t ) , a n t e r i o r legii C o n s i l i u ­
l u i de S t a t dela 21 I a n u a r i e 1864, de o a r e c e în el se v o r ­
beşte c ă „se va î n f i i n ţ a u n consiliu de S t a t " .
Guza Vodă, p r e c u m a m a r ă t a t , e r a h o t ă r â t s ă a u m a i
p r i m e a s c ă o n o u ă i n t e r v e n ţ i e s t r ă i n ă î n afacerile i n t e r n e
ale ţ ă r i i . L a 23 Nov. el p u n e a s ă se scrie d i n n o u agenţiei
n o a s t r e dela P a r i s : „ F a c e ţ i c u n o s c u t lui M e h e m e d Djemil
Paşa c ă D o m n u l n u - ş i e x p l i c ă d e m e r s u l P o r ţ i i şi că n ' a
sezisat oficial c u r t e a s u z e r a n ă d e n i c i u n p r o e c t p r i v i t o r
la o s c h i m b a r e d e c o n s t i t u ţ i e . T o t u l s'a m ă r g i n i t la u n
s c h i m b de idei şi D o m n u l r e s p i n g e c u totul orice i n t e r p r e ­
t a r e ce ar t i n d e s ă d e a u n e i c o m u n i c ă r i oficioase, u n c a ­
r a c t e r ce n u p o a t e a v e a . A g e n t u l P r i n c i p a t e l o r U n i t e la
G o n s t a n t i n o p o l este î n s ă r c i n a t s ă facă P o r ţ i i a c e a s t ă c o m u ­
2
nicare oficială" ).
I n a c e i a ş zi, B a l i g o t de B e y n e , s e c r e t a r u l D o m n u l u i ,
s c r i a la G o n s t a n t i n o p o l c ă D o m n u l p r o t e s t e a z ă c o n t r a c i r ­
c u l a r i i S u b l i m e i P o r ţ i c ă t r e a m b a s a d o r i i ei cu p r i v i r e la
- C o n s t i t u ţ i e . P r o e c t u l a fost n u m a i obiectul u n u i s c h i m b de
idei î n t r e c u r t e a s u z e r a n ă şi r e p r e z e n t a n ţ i i p u t e r i l o r g a ­
r a n t e de o p a r t e , A . - S . - S . de a l t ă p a r t e . Tot acest s c h i m b
d e idei a f o s t ' n u m a i oficios ; n ' a fost o c o m u n i c a r e ofi­
c i a l ă . G u v e r n u l D o m n u l u i n ' a înţeles nici o d a t ă să s u p u i e
u n e i conferinţe e u r o p e n e p l a n u l de o r g a n i z a r e . D o m n u l
socoteşte c ă o n o a r e a ţ ă r i i cere ca să r e p a r e el î n s u ş i g r e ­
şelile ce s ' a u făcut ş i pe u r m a c ă r e i a E u r o p a a fost a t â t
d e des t u r b u r a t ă . N i m i c n ' a r fi m a i u m i l i t o r p e n t r u R o m â ­
n i a decât s ă solicite î n c ă o d a t ă dela p u t e r i l e s t r ă i n e o r g a ­
n i z a r e a a t â t de s t ă r u i t o r c e r u t ă de nevoile cele m a i vitale
ale ţ ă r i i . N o u a o r g a n i z a r e n u va c u p r i n d e n i m i c p o t r i v n i c
-convenţiei dela 19August 1858, n i m i c ce n u s ' a r găsi î n g e ­
3
r m e n e î n acea c o n v e n ţ i e ) .

*) H â r t i i l e I o n A l e x a n d r i IfT, 72.
2
) C o r e s p . l u i C u z a V o d ă IX. 132.
3
) I b i d 241.
 UN PROECT DE CONSTPfUŢIE 881-

La J 2 / 2 4 Nov. I o n A l e x a n d r i telegrafia d i n P a r i s că
z i a r u l „ L a N a t i o n " a p u b l i c a t i n - e x t e n s o p r o e c t u l de. c o n ­
s t i t u ţ i e şi a n u m e copia t e x t u a l ă a p r o e c t u l u i , f ă r ă m o d i ­
1
ficările ce i s'au a d u s ) . I se r ă s p u n d e î n z i u a u r m ă t o a r e
că D o m n u l a r e i n t e n ţ i a s ă d e s m i n t ă ş t i r e a d a t ă de acel
z i a r , d a r că doreşte s ă ştie î n p r e a l a b i l . d a c ă p u b l i c a r e a
1
s'a făcut p r i n g u v e r n u l f r a n c e z ' ) . A l e x a n d r i i n f o r m e a z ă
3
a d o u a zi că p u b l i c a r e a se d a t o r e ş t e lui Djemil P a ş a ) .
U r m e a z ă i m e d i a t a l t ă t e l e g r a m ă a lui A l e x a n d r i c ă a-
cesta i-a s p u s că s"a m ă r g i n i t s ă î n m â n e z e copie de p e
p r o e c t u l de Constituţie lui D r o u y n de L h u y s , c a r e i - a r fi
f ă g ă d u i t c ă va d a i n s t r u c ţ i i a m b a s a d o r u l u i francez dela...
C o n s t a n t i n o p o l unde., de a c u m î n a i n t e , t r e b u i e s ă se t r a - -
4
teze c h e s t i u n e a ) .
I n s f â r ş i t , la 2 Decemvrie stil n o u 1863, a g e n ţ i a n o a ­
s t r ă dela C o n s t a n t i n o p o l i n f o r m a c ă c i r c u l a r a lui Aali.
P a ş a va fi oficial d e s m i n ţ i t ă . T r e i zile î n u r m ă , B o r d e a n u .
r a p o r t a că r e p r e z e n t a n ţ i i m a r i l o r p u t e r i i - a u , e x p r i m a t t o ­
t u ş i p ă r e r e a că n o i n ' a v e a m d e p t u l s ă n i m o d i f i c ă m c o n s t i ­
t u ţ i a din s i n g u r a n o a s t r ă i n i ţ i a t i v ă . B o r d e a n u a d ă u g a î n s ă ,
s u m făcuse şi î n I u n i e precedent, c ă d u p ă c r e d i n ţ a lui p u ­
5
terile vor fi m a i t o l e r a n t e f a ţ ă de fapte î m p l i n i t e ) . I n a-^
ceiaşi zi, D o m n u l telegrafia a g e n ţ i e i d i n P a r i s să desmintă*"
p u b l i c a ţ i a din z i a r u l „La N a t i o n " . G u v e r n u l r o m â n n u
înţelege să p r o v o a c e o n o u ă i n t e r v e n ţ i e a p u t e r i l o r s t r ă i n e
6 7
î n afacerile sale i n t e r n e ) . D e s m i n ţ i r e a s'a p u b l i c a t ) .
La 4/16 Dec. 1863, B o r d e a n u s c r i a că, o r i c u m , e r a r e ­
g r e t a b i l că Aali P a s a d ă d u s e c i r c u l a r a . Se v a a f l a î n t a r ă *
d e s p r e intenţiile D o m n u l u i . Va afla a d u n a r e a . Aceasta*

]
)
Ibid 133.
2
) Ibid 134.
3
) ibid 138.
*) Ibid 140.
5
) Coresp. lui Cuza Voda VII.
°) C o r e s p . lui C u z a V o d a , IX. f. 142.
•>) Ibid 149.
 382 WAN C. F1L1TTI

t r e b u i e p u s ă „ d a n s son t o r t " p r i n violenţele ei şi a p o i d i -

solvată. P e n t r u a t r e i a o a r ă B o r d e a n u e x p r i m a î n c r e d e ­
r e a că o d a t ă l o v i t u r a d a t ă , F r a n ţ a n u va cere s ă se revio
1
la s i t u a ţ i a a n t e r i o a r ă ) .
Şi î n t r ' a d e v a r în ţ a r ă se simţise d e s p r e intenţiile D o m ­
n u l u i şi se m a n i f e s t a î n g r i j o r a r e , i a r p a r t i d u l u l t r a liberal
a l lui I o a n B r ă t i a n u se şi g â n d e a la o e v e n t u a l ă r ă s t u r n a r e
2
a D o m n u l u i ) . D-l Gheorghe D. F l o r e s c u m i - a c o m u n i c a t
o s c r i s o a r e d i n 8 Dec. 1863 a d r e s a t ă de u n î n a i n t a ş a l s ă u ,
Const. G. F l o r e s c u , d i n B u c u r e ş t i , s u r o r i i sale A l e x a n -
• d r i n a , c a r e lipsea d i n ţ a r ă : „ C a m e r a a î n c e p u t s ă lucreze
serios, s ă vedem ce o s ă s c o a t ă ; l u c r e a z ă c u a c t i v i t a t e şi a
3
l ă s a t r ă s p u n s u l m e s a g i u l u i t r o n u l u i ) . Frica să nu vie
Constituţia dela Franţa, a silit-o de a l ă s a u r i l e p a r t i d e l o r " .
C a m e r a s ă v â r ş e ş t e î n t r ' a d e v a r u n m a r e act, v o t â n d la
13,25 Dec. 1863 s e c u l a r i z a r e a a v e r i l o r m ă n ă s t i r e ş t i . D i m i -
t r i e B o l i n t i n e a n u s c r i a a t u n c i D o m n u l u i că d o r i n ţ a c a m e ­
r e i a r fi s ă fie d i s o l v a t ă î n u r m a u n u i astfel de succes, d a r
că a'cest a v a n t a g i u n u t r e b u i să i se dea. T r e b u i e disolvată
a s u p r a r e s p i n g e r i i p r o e c t u l u i de lege r u r a l ă . Sfătueşte deci
pe D o m n s ă t r i m i t ă a d u n ă r i i u n p r o e c t „ m a i g e n e r o s d ? -
cât acela ce a făcut ea şi a d o u a zi va c ă d e a m a s c a p r e ­
t i n ş i l o r p a t r i o ţ i . . ., î n c â t va fi u n s c a n d a l la c a r e vor r â d e
c i n c i m i l i o a n e de ţ ă r a n i . . . R o m â n i a n u p o a t e fi l i b e r ă în
a f a r ă , p â n ă m a i î n t â i n u va fi l i b e r ă î n l ă u n t r u , a d i c ă p â n ă
ce R o m â n i i n u vor fi a f r a n ş i s a ţ i şi cetăţeni, i a r n u robi şi
4
• şerbi. . ," ).
D o m n u l se p u s e pe l u c r u , s p r i j i n i t pe K o g ă l n i c e a n u .
5
La 21 I a n u a r i e 1864 se v o t a legea Consiliului de S t a t ) .
Cu acest prilej K o g ă l n i c e a n u d ă d u pe fată intenţiile D o m -

1
) I b i d I I I . 150.
2
) X e n a p o l , D o m n i a lui C u z a Vodă I. 392.
3
) Cf. Ibid I. 290.
4
) C o r e s p . l u i C u z a V o d ă , XVI.
6
) A m a n a l i z a t - o în broşura despre Originea şi menirea
Consiliului legislativ.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 383

n u l u i , a n u n ţ â n d că via veni în d e s b a t e r i şi C o n s t i t u ţ i a cea

1
nouă ).
I n F e v r u a r i e , cu p r i l e j u l discuţiei legii p e n t r u g a r d a
n a ţ i o n a l ă , K o g ă l n i c e a n u se r e f e r e a la o b s e r v a ţ i a f ă c u t ă de
N a p o l e o n I I I că î n R o m â n i a d o m n e ş t e a n a r h i a şi d e c l a r a
r ă s p i c a t î n n u m e l e D o m n u l u i că ţ a r a va a v e a o Constituţie
2
nouă ).
L a 9 M a r t i e , se votează legea p e n t r u o r g a n i z a r e a , c o n ­
siliilor c o m u n a l e , i a r a d o u a zi aceea a consiliilor j u d e ­
3
ţene ) . I n s f â r ş i t , la 13 M a r t i e , K o g ă l n i c e a n u d ă d e a î n d e s -
4
b a t e r e a a d u n ă r i i f a i m o a s a lege r u r a l ă ) . De a s t ă d a t ă , a-
d u n a r e a n u m a i refuza, ca la 1862, p r i n c i p i u l î n s u ş i a l
exproprierii, dar discuta c u a n t u m u l împroprietăririi, re-
5
d u c â n d u - 1 la m i n i m u m ) . î n s u ş i I o n B r ă t i a n u , şeful p a r ­
tidei u l t r a liberale, g ă s e a p r o e c t u l u i u r m ă t o a r e l e c u s u r u r i :
c ă n u se m ă r g i n e a a a t r i b u i clăcaşilor ceeace p o s e d a u de
fapt, d a r şi ce li se c u v e n e a s ă posede d u p ă legile î n fiinţă;
c ă î m p r o p r i e t ă r e a n u n u m a i pe c l ă c a ş i d a r şi pe toţi l o c u i ­
t o r i i d i n sate ; că n u a c o r d a i m e d i a t p r o p r i e t a r i l o r d e s p ă ­
g u b i r e a , ceeace e r a c o n t r a r p r i n c i p i u l u i delà 1848: „cu p a ­
g u b a n i m ă n u i şi c u folosul t u t u r o r " ; că „ s c h i m b a d i n
c
c u l m e p â n ă î n temelie t o a t ă e c o n o m i a p r o d u c ţ i e i ţ ă r i i " . )
Cu d r e p t c u v â n t observa I o n I o n e s c u delà B r a d că m i n o ­
r i t a t e a l i b e r a l ă î n c e p e a c l ă d i r e a politică delà vârf î n jos,
î n loc d e a î n g r i j i î n p r i m u l r â n d de temelia socială a
7
ţării. ) .'- •
A d u n a r e a d ă d u vot de b l a m g u v e r n u l u i la 13/25 A p r i ­
lie, p e t e m a u n e i c i r c u l a r i a lui K o g ă l n i c e a n u c ă t r e p r e -

a
) X e n o p o l , D o m n i a l u i C u z a V o d ă I. 373.
2
) Ibid 370.
3
) A m â n d o u ă p r o m u l g a t e de D o m n l a 31 M a r t i e .
4
) X e n o p o l o. c. 377.
5
) Ibid 387.
6
) L u i I o n - C . B r ă t i a n u , p . 514—517, 535, 551—2.
7
) G. B o g d a n D u i c ă , î n t â i u l ţ ă r ă n i s t r o m â n , p. 60.
 384 10AN C. FIL1TT1

fecţi, d i n c a r e p ă r e a că reiese o i n t e n ţ i e de a ţ â ţ a r e a m a s -
selor. E s t e evident c ă a d u n a r e a c ă u t a orice prilej ca să.
s c a p e d e u n g u v e r n c a r e s u s ţ i n e a u n p r o e c t de lege a c ă r u i ,
r e s p i n g e r e a r fi c r e a t a d u n ă r i i î n ţ a r ă o a t m o s f e r ă e x t r e m ,
de d e f a v o r a b i l ă .
L a 15/27 A p r i l i e , D o m n u l c o m u n i c a î n s ă a d u n ă r i i că.
m e n ţ i n e a g u v e r n u l , deoarece a d u n a r e a n u i n t r a s e î n d i s ­
c u ţ i a chestiei celei m a i i m p o r t a n t e , a î m b u n ă t ă ţ i r i i s o a r t e i
m u n c i t o r i l o r p l u g a r i , lege ce ţ a r a î n t r e a g ă a ş t e p t a cu n e ­
r ă b d a r e . T o t o d a t ă t r i m i t e a î n d e s b a t e r e a a d u n ă r i i şi p r o i ­
ectul de lege electorală. E s t e de observat c ă s i s t e m u l a c e ­
s t u i p r o e c t *) se deosebea m u l t de cel d i n p r o e c t u l de c o n ­
stituţie de la 1863. A m a r ă t a t c ă d u p ă acesta d i n u r m ă ,
colegiul electoral p e n t r u a d u n a r e e r a f o r m a t din m e m b r i i
consiliilor j u d e ţ e n e şi c o m u n a l e , p l u s u n n u m ă r egal de
a l e g ă t o r i s u p l i m e n t a r i ; c ă e r a u a l e g ă t o r i p r i m a r i la c o n s i ­
liile j u d e ţ e n e şi c o m u r a l e s< că e r a u eligibili la a d u n a r e ,
toţi câţi p l ă t e a u c o n t r i b u ţ i a g e n e r a l ă , a d i c ă 48 lei pe a n .
D u p ă s i s t e m u l p r o e c t u l u i de la 1864, a l e g ă t o r i i p e n t r u a d u ­
n a r e se î m p ă r ţ e a u î n p r i m a r i şi d i r e c ţ i ; şi u n o r a şi a l t o r a
li se c e r e a s ă p l ă t e a s c ă m i n i m u l de c o n t r i b u ţ i i de 4 8 lei pe-
a n , d a r celor direcţi li se m a i c e r e a s ă şi ştie s ă s c r i e şi s ă
citească. Această din u r m ă condiţie se cerea şi p e n t r u eli­
gibilitate. P r i n aceste m o d i f i c ă r i , s u g e r a t e D o m n u l u i din.
a f a r ă , se î n d e p ă r t a u fireşte cei m a i m u l ţ i s ă t e n i d i n a d u ­
n a r e , d a r se d ă d e a totuşi o s t r a ş n i c ă l o v i t u r ă vechii clase
c o n d u c ă t o a r e . A ş a d a r , Guza Vodă cerea a c u m a d u ­
n ă r i i şi clasei de p r o p r i e t a r i c a r i o c o m p u n e a u , s ă se
desfiinţeze ei î n ş i ş i . D a r , a p r o p i i n d u - s e s ă r b ă t o r i l e P a ş t i ­
lor, el p r o r o g a î n a c e l a ş t i m p a d u n a r e a p e n t r u z i u a de
2 Mai.

De a l t ă p a r t e , dela c a b i n e t u l D o m n u l u i p o r n e a î n a -
ceiaşi zi de 15/27 Aprilie, u r m ă t o a r e a n o t ă c ă t r e a g e n ţ i a

1
) M o n i t o r u l oficial No. 87 d i n 15/27 A p r i l i e 1864. E a c e l a ş
cu l e g e a e l e c t o r a l ă a n e x a t ă m a i a p o i s t a t u t u l u i , m a i p u ţ i n art..
17—21.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 385

delà C o n s t a n t i n o p o l : „ I a t ă , î n t r e n o i , p l a n u l D o m n u l u i .
D a c a a d u n a r e a , la r e î n t r u n i r e a ei, p e r s i s t ă î n r e a v o i n ţ ă ,
D o m n u l o va disolva, va p r o c l a m a legea electorală şi va
convoca pe bazele ei, c a r e s â n t cele deja votate î n legea co­
m u n a l ă , o n o u ă a d u n a r e , c ă r e i a îi va s u p u n e u n proect de
1
Constituţie, c a m a c e l a ş c a r e este deja c u n o s c u t " ) .
D o u ă zile î n u r m ă , la 29 A p r i l i e stil n o u , a g e n ţ i a delà
C o n s t a n t i n o p o l r a p o r t a : „ R e p r e z e n t a n t u l F r a n ţ e i î m i co­
m u n i c a r ă s p u n s u l d-lui D r o u y n de L h u y s : a evita de a
2
a j u n g e la e x t r e m i t a t e a u n e i l o v i t u r i d e S t a t " ) . I n s f â r ş i t ,
la 12 M a i stil n o u soseşte a l t ă t e l e g r a m ă de la C o n s t a n t i ­
n o p o l : a m b a s a d o r u l F r a n ţ e i este de p ă r e r e ca D o m n u l s ă
disolve a d u n a r e a , s ă dea o p r o c l a m a ţ i e c ă t r e n a ţ i u n e s p u ­
n â n d c ă o va c o n s u l t a , d a r a p o i s ă plece l a C o n s t a n t i n o ­
pol şi n u m a i la î n t o a r c e r e s ă facă legea e l c t o r a l ă şi s t a ­
tutul. S ă n u vie la C o n s t a n t i n o p o l cu u n n o u fapt î m ­
3
plinit ) .
D o m n u l n ' a a s c u l t a t d e a c e s t sfat şi a isbutit. Ştia
se vede că s i t u a ţ i a e u r o p e a n ă d e o p a r t e , i m p l i c a ţ i a de a l t ă
p a r t e a c h i a r u n o r m i n i ş t r i a i P o r ţ i i î n c o m p l o t u l l u i Cos-
4
tache S u ţ u c o n t r a D o m n u l u i ) , vor d a d r e p t a t e p ă r e r i i
e x p r i m a t e de trei ori de B o r d e a n u că n i m e n i n u va c ă u t a
s ă m a i desfacă f a p t u l î m p l i n i t .
D o u ă zile d u p ă aceea, la 2/14 M a i , a d u n a r e a este c o n ­
v o c a t ă î n s e s i u n e e x t r a o r d i n a r ă p e n t r u v o t a r e a legii elec­
t o r a l e . I n a c e i a ş zi î n s ă , f a ţ ă de a t i t u d i n e a , explicabilă, d a r
imprudentă, a a d u n ă r i i , care i n t r ă în discuţia unei p r o ­
p u n e r i de vot de b l a m g u v e r n u l u i , K o g ă l n i c e a n u citeşte
5
mesagiul de d i s o l v a r e ) .
L o v i t u r a de s t a t e r a f ă c u t ă .
E r a făcută, c u m voise D o m n u l , f ă r ă a m e s t e c d i n a f a r ă .
E r a î n c ă u n u l d i n m a r i l e fapte î m p l i n i t e p e c a r e , cu

1
) C o r e s p . l u i C u z a V o d ă V I I . 399.
2
) Ibid V I I . 402.
3
) Ibid 428 v e r s o . .
4
) I b i d V.
5
) Xenopol. D o m n i a l u i C u z a Vodă, I. 388—9.
2->
 386 lOAN C. FILITT1

a t â t a m ă e s t r i e şi d e m n i t a t e , G u z a V o d ă a ş t i u t , î n i n t e r e ­
s u l s u p e r i o r a l n e a m u l u i , s ă le î n f ă ţ i ş e z e diplomaţiei eu­
ropene.
P l e c â n d l a G o n s t a n t i n o p o l la 25 M a i 1864, Guza Vodă
o b ţ i n u acolo de la P o a r t ă şi de la p u t e r i l e g a r a n t e recu­
noaşterea statutului, cu prea puţine „Modificaţiuni înde-
p l i n i t o a r e " , p r e c u m şi a p r o i e c t u l u i de lege e l e c t o r a l ă din
A p r i l i e *).
L a 15 A u g u s t , D o m n i t o r u l p r o m u l g ă legea r u r a l ă prin
s i m p l u d e c r e t c a r e , c o n f o r m s t a t u t u l u i , a v e a p u t e r e de lege.
I n D e c e m v r i e se î n t r u n i î n s f â r ş i t a d u n a r e a i e ş i t ă d i n
n o u a lege e l e c t o r a l ă şi c a r e p u r t a p e c e t e a u n e i m a r i evoluţii
2
democratice. )

r
j In corespondenţa lui Sadyk paşa, păstrată la Academie,
se g ă s e ş t e , î n vol. IV. f. 184 o s c r i s o a r e d i n 5 I u l i e 1864 î n c a r e
citesc : „Des q u e l e s q u i s s a n c e s n ' o n t p a s r a t i f i é s o n [al l u i
C u z a ] c o u p d ' E t a t , l a loi é l e c t o r a l e et le s t a t u t , tels q u ' i l l e s a
o c t r o y é , il n ' y a p a s de r é u s s i t e ; le c h a n g e m e n t a p p o r t é d a n s l a
loi é l e c t o r a l e q u e n o u s c o n n a i s s o n s , e s t u n fiasco c o m p l e t , c a r
d ' a p r è s ces c h a n g e m e n t s , l a m o i t i é d e s a n c i e n s d é p u t é s pour-
r o n t r e v e n i r ; or, il n ' a u r a p l u s s o n s o u t i e n d a n s l e s p a y s a n s ,
c o m m e il l ' a e s p é r é " . — A c e s t e a f i r m a ţ i i p a r n u m a i î n p a r t e î n ­
t e m e i a t e , căci n u se c u n o a ş t e n i c i o m o d i f i c a r e a d u s ă p r o e c t u l u i
d e lege e l e c t o r a l ă de l a A p r i l i e 1864. [Vezi textele î n V a s i l e M.
K o g â l n i c e a n u , Acte r e l a t i v e l a 2 M a i 1864. B u c . 1894]. P r e s i u n e a
d i n a f a r ă d e t e r m i n a s e î n c ă de a t u n c i p e C u z a V o d ă s ă r e v i e
a s u p r a s i s t e m u l u i s ă u e l e c t o r a l d i n p r o e c t u l de c o n s t i t u ţ i e de
l a 1863.

-') Vezi A. D. Xenopol, o .c. I I . 6—7. I n t r ' o s c r i s o a r e d i n 17

I a n . 1865 [Coresp. l u i S a d y k p a ş a , vol. IV, p . 272] g ă s e s c u r m ă ­
t o a r e a a p r e c i e r e : „Si le vote u n i v e r s e l [sic] a p r o d u i t q u l q u e p a r t
d e s effets r i d i c u l e s , c'est ici. T o u t e l ' a s s e m b l é e est c o m p o s é e
d ' i m b é c i l e s et de d o m e s t i q u e s ; l e s m i n i s t r e s e u x - m ê m e s , c o n t e n t s
de p o u v o i r faire t o u t ce q u ' i l s v e u l e n t , o n t h o n t e de se t r o u v e r
d e v a n t d e s p a r e i l s r e p r é s e n t a n t s de l a n a t i o n r o u m a i n e " . De
a t u n c i a m m a i evoluat.
 iUN PROECT DE CONSTITUŢIE 387

ANEXA I.
Proect de constituţie, 1863.
GONSTITUŢIUNE.
Despre ocărmuire.
Art. 1. Ocârmuirea Principatelor Unite aparţine Dom­
nitorului.
E s t e f o r m u l a g e n e r a l ă d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă d e l à 15 I a n .
1852, a r t 2 : „Le g o u v e r n e m e n t d e l a R é p u b l i q u e est confié...
-au p r é s i d e n t " .
I n C o n v e n ţ i a de i a P a r i s , a r t . 3, s e r o s t e a : „ P u t e r i l e p u ­
b l i c e v o r fi î n c r e d i n ţ a t e . . . u n u i h o s p o d a r şi u n e i a d u n ă r i elec­
tive..." i a r a r t . 4, a d ă o g â : „ P u t e r e a e x e c u t i v ă v a fi e x e r c i t a t ă
-de H o s p o d a r " .
I n s t a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă , s ' a o p r i t l a f o r m u l a :
„Puterile publice sunt încredinţate Domnului, unei a d u n ă r i pon-
«deratrice şi a d u n ă r i i elective".
Art. 2. Domnitorul cârmueşte cu concursul miniştri­
lor numiţi de dânsul.
E s t e r e p r o d u c e r e a a r t . 14 a l C o n v e n ţ i e i de I a P a r i s : „ H o s -
p o d a r u l c â r m u e ş t e ou a j u t o r u l m i n i ş t r i l o r n u m i ţ i de d â n s u l " .
A r t . 3. a l C o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e de l a 1852, g l ă s u i â : „ L e
p r é s i d e n t g o u v e r n e a u m o y e n de ses m i n i s t r e s , d u c o n s e i l d ' E t a t ,
d u s é n a t et d u c o r p s législatif".
Art. 3. Puterea Legiuitoare se exercită împreună de
Domnitor, de Senat şi de Adunarea electiva.
E s t e a r t . 4. d i n c o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă de l a 1852 : „ L a p u i s ­
s a n c e l é g i s l a t i v e s'exerce c o l l e c t i v e m e n t p a r le P r é s i d e n t , le sé­
n a t et le c o r p s législatif".
Senatul înlocuia Comisia centrală prevăzută în Convenţia
•de l a P a r i s ( a r t . 5).
I n s t a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă a a d o p t a t (art. 2.) t e r ­
m e n u l de „ a d u n a r e p o n d é r a t r i c e " î n loc de s e n a t .
Art. 4. Domnitorul este şeful statului;
Comandează armata ;
Numeşte la toate funcţiunile civile şi militare ;
A r t . 6. al C o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e d e l a 1852 : „Le p r é s i d e n t
•de l a R é p u b l i q u e est l e chef de l ' E t a t . Il c o m m a n d e les forces
•de t e r r e et de mer..., n o m m e à t o u s les e m p l o i s .
L-5*
383 IOAN C. FILITTI

A r t 14. a l . 3. al c o n v e n ţ i e i de l a P a r i s : ( D o m n u l ) n u m e ş t e ,
î n t o a t e funcviile de a d m i n i s t r a ţ i e p u b l i c ă " .
A r e s i n g u r i n i ţ i a t i v a legilor, carele s â n t e l a b o r a t e cíe
u n Consiliu de S t a t .
A r t . 8 d i n C o n s t i t . fr. (Le p r e s i d e n ! de l a R é p u b l i q u e ) a seuL
l ' i n i t i a t i v e d e s lois.
A r t . 3. d i n s t a t u t u l l u i C u z a de l a 1864: „ D o m n u l a r e s i n ­
g u r i n i ţ i a t i v a l e g i l o r ; el le p r e g ă t e ş t e cu a j u t o r u l C o n s i l i u l u i
d e S t a t şi le s u p u n e a d u n ă r i i elective şi c o r p u l u i p o n d e r a t a r
spre votare".
î n t ă r e ş t e şi p r o m u l g ă legile votate d e A d u n a r e a elec­
t i v ă şi de S e n a t .
P o a t e r e f u z a î n t ă r i r e a sa.
Face regulamentele trebuincioase pentru executarea
legilor.
P r e g ă t e ş t e bugetele şi le s u p u n e la d e l i b e r ă r i l e A d u ­
n ă r i i elective.
Toate aceste texte figurează în art. 14 a l C o n v e n ţ i e i dé­
la Paris.
D r e p t a t e a se face î n n u m e l e D o m n i t o r u l u i .
E s t e a r t . 7 d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă de l a 1852: „ L a j u s t i c e
se r e n d en s o n n o m " .
A r e d r e p t u l de a i e r t a şi de a p r e s c h i m b a pedepsele
în materii criminale, fără a putea interveni într'altfel î n
a d m i n i s t r a r e a justiţiei.
E s t e a r t . 14 a l C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s .
Art. 5. Orice a c t eşit dela D o m n i t o r t r e b u i e s ă fie s u b ­
s c r i s de c ă t r e m i n i ş t r i i c o m p e t e n ţ i .
E s t e a r t . 15 a l . 1. al C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s . - Cf. I. C. F i -
litti, D e s p r e v e c h e a o r g a n i z a r e a d m i n i s t r a t i v ă a P r i n c i p a t e l o r
r o m â n e . B u c . 1929, p . 36.
Art. 6. M i n i ş t r i i s u n t r ă s p u n z ă t o r i de v i o l a r e a legilor,
dar fără a fi solidari unii pentru alţii. N u pot fi p u ş i î n
a c u z a ţ i e decât numai de către Senat şi v o r fi s u p u ş i j u d e ­
căţii î n a l t e i C u r ţ i de J u s t i ţ i e . .
E s t e r e p r o d u c e r e a a r t . 15 al. 2. şi 3. d i n C o n v e n ţ i a de la
P a r i s cu a d ă o g i r e a p ă r ţ i l o r s u b l i n i a t e c a r e s u n t l u a t e d i n con­
s t i t u ţ i a f r a n c e z ă d e l a 1852:. (Les m i n i s t r e s ) ne s o n t r e s p o n s a -
 T
L A T
PRQECT DE -CONSTITUŢIE 389

.bles q u e c h a c u n e n ce g u i le . c o n c e r n e d e s a c t e s d u g o u v e r n e ­
m e n t . I l n ' y a p o i n t de s o l i d a r i t é e n t r e e u x . I l s n e p e u v e n t ê t r e
m i s en a c c u s a t i o n q u e p a r le s é n a t " ( a r t . 13).
I n s i s t e m u l C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s a c ţ i u n e a „ p u t e a fi p r o ­
v o c a t ă de D o m n s a u de a d u n a r e " .

Art. 7. Miniştrii fac jurământul obişnuit. Membrii se­

natului, Adunării elective şi ai Consiliului de Stat, magis­
traţii, ofiţerii şi oricari alţi funcţionari fac jurământul ur­
mător :
„Jur a da ascultare Gonstituţiunii şi a păstra fideli­
tate către Domnitor".
Este reproducerea a r t . 14 d i n Constituţia franceză de la
1852.

Despre Senat.

Art. 8. Un Senat este instituit. Senatorii sunt numiţi

pentru şase ani. Din doi ani în doi ani, Senatul va fi
reînoit în a treia sa parte. Senatorii eşiţi vor putea fi din
nou numiţi. Numărul membrilor Senatului nu poate în­
trece patru zeci şi nouă.
S i s t e m u l numirii s e n a t o r i l o r e r a a d m i s î n C o n s t i t u ţ i a ir.
d e l a 1852, d a r a c o l o e r a u n u m i ţ i p e v i a ţ ă . I d e e a reînoirii este
l u a t ă d i n c o n s t i t . b e l g i a n ă de l a 1830 ( t r a d . T e o d o r V e i s a , I a ş i
1857), a r t . 55 : „ S e n a t o r i i se a l e g p e n t r u o p t a n i şi l a f i e c a r e
p a t r u a n i , j u m ă t a t e d i n n u m ă r u l lor s e r e î n o e ş t e . „ "
I n S t a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă a a d m i s (art. 8) c ă
„ m e m b r i i c o r p u l u i p o n d e r a t o r se r e î n o e s c d i n 2 î n 2 a n i , c â t e
o a t r e i a p a r t e , d a r n u m a i î n c â t s e a t i n g e de m e m b r i i n u m i ţ i
•de D o m n . M e m b r i i eşiţi se v o r p u t e a n u m i d i n n o u " . I n „ m o -
d i f i c a ţ i u n i l e î n d e p l i n i t o a r e S t a t u t u l u i ' , a r t . 8 a fost s c h i m b a t
•în s e n s u l că î n t r e g s e n a t u l v a fi r e î n o i t pe j u m ă t a t e d i n 3 î n
2 ani.

Art. 9. Senatul se compune :

1. De Mitropolitul şi de Episcopii eparhioţi ;
2. De Primul Preşedinte al Curţii de Gasaţiune ;
3. De generalul mai în vârstă dintr'acei în activitate ;
4. Şi de persoanele pe care Domnitorul va găsi de cu-
wiinţă a le ridica la această înaltă funcţiune.
390 IOAN C. F1LITTI

E s t e t r a n s p l a n t a r e a a r t . 20 d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă de lai
1852 : „Le s é n a t se c o m p o s e : 1. d e s c a r d i n a u x , d e s m a r é c h a u x
d e s a m i r a u x ; 2. d e s c i t o y e n s q u e le P r é s i d e n t de l a R é p u b l i q u e -
j u g e c o n v e n a b l e d'élever à l a d i g n i t é de s é n a t e u r " .
I n s t a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă a fixat n u m ă r u l „ m e m ­
b r i l o r a d u n ă r i i p o n d é r a t r i c e " l a 64, d i n t r e c a r i 32 v o r fi n u m i ţ i ,
d e D o m n d u p ă o l i s t ă de c â t e 3 c a n d i d a ţ i a i f i e c ă r u i c o n s i l i u j u ­
d e ţ e a n , i a r 32 d i n t r e p e r s o a n e c a r e a u î n d e p l i n i t cele m a i î n a l t e
f u n c ţ i i î n ţ a r ă , s a u se b u c u r ă de u n v e n i t de 800 g a l b e n i , (art. 7).

Art. 10. Domnitorul convoacă, amână, prelungeşte S e ­

natul.
Fixează printr'un decret durata sesiunilor.
E s t e a r t . 24. d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă d e l a 1852.

Art. 11. Mitropolitul este preşedinte de drept al Se­

natului. Primul vice-preşedinte este numit de către Dom­
nitor, în fiecare a n dintre senatori. Al doilea vice-pre­
şedinte şi ceilalţi membri ai biuroului se aleg de către-
Senat.
I n c o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă de l a 1852 ( a r t . 23) toţi m e m b r i i
b i u r o u l u i e r a u n u m i ţ i . I n s t a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă a
a d o p t a t s i s t e m u l n u m i r i i celor 2 v i c e - p r e ş e d i n ţ i , d a r î n „ m o -
dificaţiuni îndeplinitoare s t a t u t u l u i " a revenit la sistemul a r t
11 d e m a i s u s .

Art. 12. Regulamentul interior al Senatului se va face-

prin îngrijirea Guvernului.
M e n ţ i n u t şi î n a r t . 16 a l S t a t u t u l u i d e l a 1864.

Art. 13. Şedinţele Senatului nu sunt publice. Delibera-

ţiunile se publică în foaia oficială. Discuţiunile nu se pot
publica în parte s a u în prescurtare.
Un prescript verbal cuprinzător a fiecărei şedinţe se­
va face prin îngrijirea Preşedintelui şi se va comunica în
aceiaşi seară ziarelor.
P r i n c i p i u l c ă d e s b a t e r i l e s e n a t u l u i n u s u n t p u b l i c e este
l u a t d i n a r t . 24 a l . 2. a l c o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e delà, 1852. C u z a
a r e n u n ţ a t l a el î n a r t . 11 al. 3. a l S t a t u t u l u i , de l a 1864.
R e s t u l a r t i c o l u l u i este o e x t i n d e r e l a s e n a t a dispoziţiilor
d i n a r t . . 42 a l C o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e cu p r i v i r e l a d e s b a t e r i l e a-
d u n â r i i legislative.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 391

Art. 14. D a c ă m i n i ş t r i i n u s â n t m e m b r i a i S e n a t u l u i ,
totuşi a u i n t r a r e a î n S e n a t şi pot l u a p a r t e la d i s c u t i u n i l e
legilor, f ă r ă d r e p t de vot.
M e n ţ i n u t şi î n a r t . 11. al. 4. al S t a t u t u l u i d e l a 1864.

Art. 15. N i c i o lege n u p o a t e fi p r o m u l g a t ă d a c ă m a i

î n a i n t e n u va fi c e r c e t a t ă de S e n a t .
E s t e a r t . 25 al. 2. al C o n s t i t u ţ i e i f r a n c e z e de l a 1852.

Art. 16. S e n a t u l h o t ă r e ş t e a s u p r a p r o m u l g ă r i i legi­

lor ; se o p u n e s a u n u se o p u n e p r o m u l g ă r i i lor ; n u poate
d i s c u t a decât a s u p r a c h e s t i u n e i c o n s t i t u ţ i o n a l e .
S u n ideile c u p r i n s e î n u r m ă t o a r e l e a r t . d i n C o n s t i t u ţ i a
f r a n c e z ă de l a 1852:
A r t . 25 : „Le s é n a t est l e g a r d i e n d u p a c t e f o n d a m e n t a l . . .
A u c u n e loi n e p e u t ê t r e p r o m u l g u é e a v a n t de l u i a v o i r été
soumise".
A r t . 26. L e s é n a t s ' o p p o s e á l a p r o m u l g a t i o n des lois qui
s e r a i e n t c o n t r a i r e s ou q u i p o r t e r a i e n t a t t e i n t e à l a c o n s t i t u ­
tion...."
I n s a t u t u l de l a 1864, C u z a V o d ă s'a a p r o p i a t c h i a r de tex­
t u l f r a n c e z . Art. 12 : „Dispoziţiile c o n s t i t u t i v e . . . s u n t p u s e s u b
1
o c r o t i r e a c o r p u l u i p o n d e r a t o r " ) . A r t . 13 : „Orice p r o e c t v o t a t
de a d u n a r e a electivă, a f a r ă de b u g e t , se s u p u n e c o r p u l u i p o n d e ­
r a t o r , c a r e va p r e ţ u i d a c ă este c o m p a t i b i l cu d i s p o z i ţ i u n i l e con­
stitutive".
Art. 17. S e n a t u l r e g u l e a z ă p r i n s e n a t u s n c o n s u l t :
1. Tot ce n ' a fost p r e v ă z u t de c o n s t i t u ţ i u n e şi c a r e este
de n e a p ă r a t ă t r e b u i n ţ ă p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a ei ;
2. S e n s u l a r t i c o l e l o r C o n s t i t u ţ i u n i i c a r i vor- d a loc la
diferite i n t e r p r e t a t i u n i .
E s t e r e p r o d u c e r e a a r t . 27, p u n c t e l e 2 şi 3 d i n Constituţiu-
n e a f r a n c e z ă de la 1852.

Art. 18. A s e m e n e a s e n a t u s - o o n s u l t e s u n t s u p u s e î n t ă -
r i r e i D o m n i t o r u l u i ş i p r o m u l g a t e p r i n el.
E s t e a r t . 28 d i n C o n s t i t u ţ i a f r a n c e z ă de l a 1852.

x
) Aceşti t e r m e n i e r a u î n t r e b u i n ţ a ţ i î n a r t . 32 al. 1. al
C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s , cu p r i v i r e î n s ă Ia C o m i s i a c e n t r a l ă de
la Focşani.
 392 IOAN C. FILITTI

Art. 19. Senatul primeşte şi discută, dacă găseşte de

cuviinţă, petitlunile care i se vor adresa de către cetăţeni.
A r t . 45. d i n c o n s t i t . fr. de l a 1852 : „Le d r o i t de p é t i t i o n
s'exerce a u p r è s d u sénat".
A r t . 15. d i n s t a t u t u l l u i C u z a de l a 1864 : „ N u m a i c o r p u l
p o n d e r a t o r a r e d r e p t u l de a p r i m i p e t i ţ i u n i şi de a le d i s c u t a ,
d a c ă este t r e b u i n ţ ă " .
Art. 20. Senatul poate, prin un raport adresat Domni­
torului, arăta trebuinţa unor proecte de lege de interes na­
1
tional şi a propune bazele asemenor l e g i ) .
E s t e a r t . 30 d i n c o n s t i t . fr. de l a 1852.
I n a r t . 12 d i n s t a t u t u l l u i C u z a de l a 1864 : „ ( C o r p u l p o n ­
d e r a t o r ) p o a t e , l a finele f i e c ă r e i s e s i u n i , p r o p u n e D o m n u l u i î m ­
b u n ă t ă ţ i r i l e ce a r socoti t r e b u i t o a r e î n diferitele r a m u r i ale a d ­
m i n i s t r a ţ i e i . Aceste p r o p u n e r i , D o m n u l le v a puxea r e c o m a n d a
C o n s i l i u l u i de S t a t , s p r e a se p r e f a c e în p r o e c t e de legi".
Acest a r t . a fost s c h i m b a t p r i n „ M o d i f i c a ţ i u n i l e î n d e p l i n i -
t o a r e s t a t u t u l u i : „ L a f i n i t u l f i e c ă r e i s e s i u n i , s e n a t u l şi a d u ­
n a r e a electivă v o r n u m i f i e c a r e u n comitet... A m b e l e c o m u e t e
se v o r î n t r u n i î n c o m i s i e m i x t ă s p r e a face u n r a p o r t D o m n u ­
lui... şi a-i s u p u n e c h e s t i u n i l e de î m b u n ă t ă ţ i r e ce a r c r e d e t r e ­
b u i t o a r e . . . Aceste p r o p u n e r i v o r p u t e a fi r e c o m a n d a t e de D o m n
c o n s i l i u l u i de S t a t s p r e a fi p r e f ă c u t e î n p r o e c t e de legi.

Art. 21. Senatul nu va putea pune în acuzare pe mi­

niştri decât cu majoritatea a două din trei părţi a mem­
brilor de fată.
Această majoritate, pentru punerea sub acuzare a miniş­
t r i l o r , e r a . p r e v ă z u t ă în a r t . 15 al. 4. a l C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s .

Art. 22. Senatorii primesc o indemnitate de câte trei

galbeni pe zi pe tot timpul seskmei, fie ordinare sau ex­
traordinare.
Acei din senatori care locuesc în oraşul unde se fac
şedinţele Senatului nu vor primi nici o indemnitate.
A r t . 22. d i n C o n s t i t u ţ i a fr. d e l a 1852 : „Les f o n c t i o n s de
s é n a t e u r s o n t g r a t u i t e s . N é a n m o i n s , le p r é s i d e n t de l a R é p u b l i -

a
) I n s i s t e m u l C o n v e n ţ i e i de l a P a r i s (art. 32 al. 2.) a c e s t e
a t r i b u ţ i i a p a r ţ i n e a u c o m i s i e i c e n t r a l e de l a F o c ş a n i .
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 393

•.•que p o u r r a a c c o r d e r â des s é n a t e u r s , e n r a i s o n des s e r v i c e s ren­

d u s et de l e u r p o s i t i o n de f o r t u n e , u n e d o t a t i o n p e r s o n n e l l e q u i
n e p o u r r a e x c é d e r 30.000 fr. p a r a n .
Al. 1. a l a r t i c o l u l u i 22 d i n p r o e c t , a d e v e n i t a r t . 10 a l
S t a t u t u l u i de l a 1864.

Art. 23. Nici un senator nu va putea fi arestat nici

prigonit în materia penală, decât numai pentru fapte ve-
. ghiate, fără ca Senatul să fi autorizat arestaţiunea sau pri­
gonirea.
E s t e a r t . 13 al. 1 d i n c o n s t . fr. de l a 5 A p r i l i e 1814, u n d e
d i s p o z i ţ i a p r i v e a î n s ă şi p e m e m b r i i celei de a d o u a a d u n ă r i ,
ceeace şi C u z a a a d m i s î n a r t . 7. al. 2. al S t a t u t u l u i de l a 1864.

Art. 24. Senatorii vor fi supuşi judecăţii înaltei Curţi

de Justiţie. Totuşi Senatorii cari vor fi din şirul armatei
şi cari vor fi prigoniţi pentru fapte atingătoare de servi­
ciul militar, vor rămâne supuşi judecăţii tribunalelor mili­
tare şi prigonirea în contra lor se va exercita fără auto­
rizarea Senatului. .
P r i m u l a l i n i a t este a r t . 13 al. 2 a l C o n s t . fr. d e l à 6 A p r i ­
lie 1814, u n d e î n s ă C u r t e a de J u s t i ţ i e e r a a l t a d e c â t l a noi,
i a r p r i v i l e g i u l j u r i s d i c ţ i e i e x c e p ţ i o n a l e se î n t i n d e a şi a s u p r a
m e m b r i l o r celei de a d o u a a d u n ă r i .

Despre Adunarea electivă.

Art. 25. Adunarea electivă se compune din membri a-
-leşi de districte şi de oraşe.
Ea va fi aleasă pe 6 ani.
Art. 26. Alegătorii sunt primari sau direcţi.
Art. 27. Este alegător primar în districte şi oraşe, ve-
: ricine plăteşte contribuţiuni generale.
Art. 28. Poate fi alegător direct ori cine plăteşte un
impozit direct de cinci galbeni, fie în districte, sau în
• oraşe.
Art. 29. Este eligibil, fără deosebire, ori cine, născut
sau naturalizat român, fiind în vârstă de 30 ani împliniţi,
plăteşte contribuţiunea generală.
Art. 30. Nkneni nu va putea fi alegător dacă nu 9ste
 394 10AN C. FIL1TT1

n ă s c u t s a u n a t u r a l i z a t r o m â n şl d a c ă n u a r e v â r s t a d e
25 a n i î m p l i n i ţ i .
Art. 31. N o u l sistem e l e c t o r a r l se r e a z i m ă p e bazele
constitutive a Consiliilor m u n i c i p a l e şi a Consiliilor g e n e ­
r a l e de districte.
Art. 32. I n fiecare d i s t r i c t se î n f i i n ţ e a z ă u n C o n s i l i u ,
g e n e r a l c a r e se o c u p ă de interesele p a r t i c u l a r e ale d i s t r i c ­
t u l u i şi ale c ă r u i a t r i b u ţ i u n i se vor d e t e r m i n a la t i m p .
Consiliul g e n e r a l se c o m p u n e d i n 10 m e m b r i , aleşi p e n ­
t r u 6 a n i , d u p ă m o d u l r o s t i t p r i n c u p r i n d e r e a a r t . 27.
N i m e n i n u p o a t e fi m e m b r u a l C o n s i l i u l u i g e n e r a l d a ­
că n u plăteşte u n i m p o z i t direct de 5 galbeni, fie î n d i s ­
tricte s a u î n o r a ş e .
Consiliul G e n e r a l este p r e z i d a t de P r e f e c t u l d i s t r i c ­
tului.
Art. 33. I n fiecare c a p i t a l ă de district, Consiliul m u n i ­
:
c i p a l se c o m p u n e de cinci m e m b r i m i n i m u m , aleşi de c ă t r e
a l e g ă t o r i i o r a ş u l u i p e n t r u şase a n i , î n m o d u l r o s t i t p r i n
c u p r i n d e r e a a r t . 27.
N i m e n i n u va p u t e a fi m e m b r u a l C o n s i l i u l u i m u n i ­
c i p a l d a c ă n u plăteşte u n i m p o z i t direct de cinci galbeni.
D o m n i t o r u l n u m e ş t e pe p r e ş e d i n t e C o n s i l i u l u i m u n i ­
c i p a l d i n n u m ă r u l m e m b r i l o r aleşi.
Art. 34. S p r e a se alege d e p u t a ţ i p e n t r u A d u n a r e a e-
lectivă, Consiliul g e n e r a l a l d i s t r i c t u l u i şi c o n s i l i u l m u ­
nicipal al capitalei districtului se vor complecta
cu u n n u m ă r î n d o i t de m e m b r i , p r i n a d ă o g i r e a de zece
a l e g ă t o r i direcţi p e n t r u Consiliul g e n e r a l şi de cinci p e n ­
t r u Consiliul m u n i c i p a l , aleşi d u p ă dispoziţiunile a r t . 3 2 '
şi 3 3 . Ambele Consilii, cu a c e ş t i m e m b r i c o m p l i m e n t ă r i ,
vor f o r m a m a r e l e colegiu electoral.
Art. 35. F i e c a r e m a r e colegiu electoral alege t r e i d e ­
p u t a ţ i , doi p e n t r u d i s t r i c t şi u n u l p e n t r u c a p i t a l a d i s ­
trictului. .
Art. 36. I n p r i v i n ţ a i m p o r t a n ţ e i lor, oraşele B u c u ­
r e ş t i şi I a ş i vor a v e a câte t r e i d e p u t a ţ i , C r a i o v a , G a l a ţ i , .
B r ă i l a şi I s m a i l câte doi d e p u t a ţ i .
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 395

. Art. 37. Listele electorale se vor a l c ă t u i p e tot a n u l î n .

fiecare d i s t r i c t p r i n î n g r i j i r e a a d m i n i s t r a ţ i e i a s i s t a t ă de
P r e ş e d i n t e l e Consiliului m u n i c i p a l , d u p ă r o l u r i l e d e c o n -
tributiune.
Art. 38. D o m n i t o r u l c o n v o a c ă , a m â n ă , p r e l u n g e ş t e şi
disolvă A d u n a r e a electivă.
E s t e a r t . 46 al. 1 a l c o n s t i t . fr. d e l a 1852.

Art. 39. I n c a z u l disolvărei, D o m n i t o r u l v a c o n v o c a o

n o u ă A d u n a r e î n t e r m e n de p a t r u l u n i .
E s t e a r t . 46 al. 2 a l c o n s t i t , fr. d e l a 1852, d a r acolo ter­
m e n u l e r a de 6 l u n i .

Art. 40. D ă i n u i r e a fiecărei sesii o r d i n a r e a A d u n ă r e i

elective, este f i x a t ă la t r e i l u n i . A d u n a r e a electivă se v a î n ­
t r u n i î n fiecare a n la î n t â i Octombrie.
E s t e a r t . 17 al. 1 şi 2 d i n C o n v e n ţ i a d e l a P a r i s d e l a 1858.

Art. 41. D o m n i t o r u l î n fiecare a n n u m e ş t e p e P r e ş e ­

dintele A d u n ă r i i elective.
Art. 42. A d u n a r e a electivă alege pe v i c e - p r e ş e d i n ţ i şi
pe alţi m e m b r i a b i r o u l u i .
I n c o n s t i t . fr. d e l a 1852 ( a r t . 43) a t â t p r e ş e d i n t e l e c â t şi
v i c e - p r e ş e d i n ţ i i e r a u n u m i ţ i de şeful s t a t u l u i .

Art. 43. R e g u l a m e n t u l i n t e r i o r a l A d u n ă r i i elective se

va face p r i n î n g r i j i r e a G u v e r n u l u i .
M e n ţ i n u t î n a r t . 16 d i n s t a t u t u l d e l a 1864.

Art. 44. Şedinţele A d u n ă r i i elective s u n t publice. P r e ­

şedintele h o t ă r ă ş t e c o n d i ţ i u n i l e p r i n c a r e p u b l i c u l va fi a d ­
m i s la şedinţele A d u n ă r i i .
D i s c u ţ i u n i l e se vor p u b l i c a p r i n foaia oficială. Este o-
p r i t a se r e p r o d u c e î n p a r t e s a u î n p r e s c u r t a r e . U n p r e s -
c r i p t - v e r b a l c u p r i n z ă t o r a fiecărei şedinţe se va face p r i n
î n g r i j i r e a P r e ş e d i n t e l u i şi se va c o m u n i c a î n a c e i a ş i s e a r ă
ziarelor.
Publicitatea şedinţelor a d u n ă r i i legislative era prevăzută,
î n a r t . 41 al c o n s t i t . fr. d e l a 1852.
 396 IOAN C. F1LITTI

Aliniatul 2 este reproducerea art. 42 d i n aceeaş consti­

tuţie.
I n a c e l a ş s e n s , a r t . 19 al C o n v e n ţ i e i d e l à P a r i s din 1858.

Art. 45. Adunarea electivă discută şi votează impo­

zitele şi proecte de legi.
A r t . 39 d i n c o n s t i t . fr. de l a 1852 : L e c o r p s législatif dis­
c u t e et v o t e les p r o j e t s de lois et l ' i m p ô t .

Art. 46. După cererea a zece deputaţi şi dacă o aseme­

nea cerere se face chiar în cursul discuţiunii, Adunarea e-
lectivă se constitue în Comitet secret.
In cazul acesta, şedinţele nu sunt publice şi publicaţia
discuţiunei este cu totul oprită, fie sub ori ce formă.
D u p ă a r t . 41 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852, c e r e r e a a 5 d e p u ­
taţi era suficientă.

Art. 47. Orice amendament, adoptat de comisiunea în-

sărcinată a examina un proect de lege, se trimete, fără a
se supune unei discuţiuni publice, Consiliului de Stat prin
îngrijirea Preşedintelui Adunărei.
Dacă amendamentul s'ar respinge de către Consiliul
d e Stat, el nu mai poate fi supus adunării elective.
Dacă comisiunea Adunăreri totuşi menţine amenda­
mentul, proectul de lege împreună cu socotinţa comisiunei
se va înapoia Guvernului prin îngrijirea Preşedintelui A-
dunărei elective.
Primele două aliniate s u n t reproducerea exactă a art.
40 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852.
I n s t a t u t u l d e l à 1864, C u z a V o d ă a a d m i s (art. 14) u n alt
s i s t e m î n c a r e r o l u l p r i n c i p a l îl a v e a c o r p u l p o n d e r a t o r (Se­
natul).

Art. '48. Dacă bugetul nu s'ar vota în timp priincios,

Domnitorul va hotărî prin decret împlinirea necesităţilor
serviciilor publice conform bugetului anului precedent.
E s t e a r t . 22 al. 2 al C o n v e n ţ i e i d e l à P a r i s d i n 1858.

Art. 49. Miniştrii nu pot fi membri Adunărei elective.

E s t e t e x t u a l , a r t . 44 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 3 9 r

A r t . 21 a l C o n v e n ţ i e i d e l a P a r i s d i n 1858 p e r m i s e s e m i n i ş ­
t r i l o r s ă fie m e m b r i a i a d u n ă r i i . T o t a ş a p r o e c t u l de c o n s t i ­
t u ţ i e e l a b o r a t l a 1859 de C o m i s i a c e n t r a l ă d e l a F o c ş a n i .

Art. 50. Miniştrii au intrarea slobodă în Adunarea e-

lectivă. Pot l u a parte la discuţiunile legilor, fără a putea
însă participa la vot.
E s t e a r t . 21 a l Conv. d e l a P a r i s c a r e p r e v e d e a c ă c h i a r
d a c ă m i n i ş t r i i n u v o r fi m e m b r i a d u n ă r i l o r , ei t o t î ş i v o r a v e a
i n t r a r e a şi v o r p u t e a l u a p a r t e l a d e s b a t e r e a legilor, f ă r ă a
lua însă parte la votare.

Art. 51. Nici o petiţiune nu se poate adresa Adunării

elective.
E s t e r e p r o d u c e r e a e x a c t ă a a l . 2 d i n a r t . 45 a l c o n s t i t . fr.
d e l a 1852.

Art. 52. Nici o interpelaţiune nu poate fi citită şi dis­

cutată, d a c ă n'a fost supusă trei zile înainte şi prin în­
scris Preşedintelui care, apreciind oportunitatea interpe-
laţiunei, o va comunica Ministrului interpelat, d a c ă o va
socoti de trebuinţă.
Art. 53. Membrii Adunării elective primesc o indemni­
tate de câte doi galbeni pe zi pe tot timpul sesiunei, fie or­
dinare sau extraordinare.
Acei din deputaţi care locuesc în oraşul unde se fac
şedinţele Adunării elective, nu vor primi nici o indemnitate.
I n F r a n ţ a , m a n d a t u l e r a g r a t u i t ( a r t . 37 d i n c o n s t i t . de la
1852).
Despre Consiliul de Stat şi despre Curtea de corupturi.
Art. 54. Se vor înfiinţa un Consiliu de stat şi o Curte
de compturi. Se institue provizor un Comitet de legisla-
ţiune şi un Comitet de finanţe.
Se ştie c ă C o n s i l i u l d e s t a t a fost î n f i i n ţ a t de C u z a V o d ă ,
d u p ă m o d e l u l f r a n c e z , l a 11 F e v r u a r i e 1864 şi a fost m e n ţ i n u t
p r i n s t a t u t u l l o v i t u r i i de s t a t de l a 2 M a i 1864. Cf. a r t . 56.
Art. 55. Comitetul de legislaţiune studiază, discută şi
a l c ă t u e ş t e proectele de legi ce i se v o r supune de către gu­
vern şi desleagă conflictele ce s'ar putea naşte în materie
de competenţa administrativă.
 398 IOAN C. FIL1TTI

A r t . 50 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852 : L e conseil d ' é t a t est

c h a r g é , s o u s l a d i r e c t i o n d u p r é s i d e n t de l a R é p u b l i q u e , de r é ­
d i g e r les p r o j e t s de loi et les r è g l e m e n t s d ' a d m i n i s t r a t i o n p u ­
b l i q u e et de î é s o u d r e les difficultés q u i s'élèvent en m a t i è r e
d'administration.
E, de altfel, r e p r o d u c e r e a a r t . 52 d i n c o n s t i t . fr. a a n u l u i
V I I I (1799), c a r e , o d a t ă cu c o n s u l a t u l , a i n t r o d u s în F r a n ţ a C o n ­
siliul de s t a t .

Art. 56. Comitetul de legislaţiune este compus de şase

membri, adică de trei senatori şi de trei deputaţi n u m i ţ i
de Domnitor pentru doi ani.
P a r e i n s p i r a t din a l c ă t u i r e a Comisiei centrale delà Foc­
ş a n i , c a r e a v u s e s e a t r i b u ţ i a de a p r e g ă t i legile de i n t e r e s c o m u n
a m â n d u r o r Principatelor, p â n ă la u n i r e a desăvârşită a aces­
t o r a şi fusese c o m p u s ă d i n 8 M o l d o v e n i şi 8 M u n t e n i , c â t e 4
n u m i ţ i de D o m n şi c â t e 4 a l e ş i de a d u n a r e a f i e c ă r u i p r i n c i p a t
( a r t . 27 a l Conv. d e l à P a r i s d i n 7/19 A u g u s t 1858). O lege v o t a t ă
l a 5 M a r t i e 1862 ( M o n i t o r Oficial No. 56 d i n 12 M a r t i e ) , s u b
g u v e r n u l B a r b u Catargi, înfiinţase u n „comitet provizoriu, cu
î n s ă r c i n a r e a de a e l a b o r a p r o e c t e l e de legi ce a u a se s u p u n e
de g u v e r n l a deliberarea a d u n ă r i i " . Acest comitet, de care n u
ş t i u s ă fi f u n c ţ i o n a t , a v e a s ă fie c o m p u s d i n „ t o ţ i m i n i ş t r i i
şi u h n u m ă r e g a l de d e p u t a ţ i a l e ş i de a d u n a r e d i n s â n u l ei".
V. a n e x a I I .

Art. 57. Domnitorul numeşte pe Preşedintele Comite­

tului de legislaţiune şi-l poate alege, dacă o găseşte de cu­
viinţă, î n afară Senatului şi Adunării elective.
Preşedintele comisiei centrale delà Focşani era ales de
e a î n s ă ş i . I n s i s t e m u l legii d e l à 5 M a r t i e 1862, p r e ş e d i n t e a l
c o m i t e t u l u i p r o v i z o r i u de l e g i s l a ţ i e e r a p r e ş e d i n t e l e c o n s i l i u l u i
de m i n i ş t r i ; n u m a i v i c e p r e ş e d i n t e l e e r a a l e s d i n t r e m e m b r i i co­
m i t e t u l u i cei d e s e m n a ţ i de a d u n a r e a l e g i s l a t i v ă .

Art. 58. Comitetul de legislaţiune susţine î n numele gu­

vernului, discutiunea proeetelor de legi înaintea Senatului
şi î n a i n t e a A d u n ă r i i elective.
Membrii cari vor fi meniţi a lua cuvântul întru a-
cestea se vor desemna de către D o m n i t o r .
E s t e e x a c t a r t . 51 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852.
 UN PROECT DE CONSTITUŢIE 399

Art. 59. Miniştrii au drept de a intra şi discuta î n ta­

mul Comitetului de legislaţiune.
E s t e r e p r o d u c e r e a a r t . 53 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852. A fost
menţinut î n a r t . 8 al legii de l a 11 F e v r . 1864 c a r e a î n ­
f i i n ţ a t l a n o i C o n s i l i u l de s t a t .

Art. 60. Comitetul de finanţe examinează şi verifică

s u m e l e e x e r c i ţ i i l o r e x p i r a t e şi s u p u n e socotelile definitiv
încheiate Adunării elective prin canalul Guvernului.
D e c r e t u l f r a n c e z d i n 31 M a i 1862 m e n ţ i n u s e c o m i s i u n e a de
9 m e m b r i î n f i i n ţ a t ă p r i n o r d o n a n ţ ă d i n 10 Dec. 1823 cu sco­
p u l „ d ' a r r e t e r le j o u r n a l et le g r a n d l i v r e de l a c o m p t a b i l i t é
g é n é r a l e des f i n a n c e s a u 31 D é c e m b r e , et de c o n s t a t e r les coor-
d o n a n c e s des c o m p t e s des m i n i s t r e s avec, les r é s u l t â t e s d e s é c r i ­
t u r e s c e n t r a l e s des f i n a n c e s " . R a p o r t u l c o m i s i u n e i e r a c o m u ­
nicat a d u n ă r i l o r legislative p r i n m i n i s t r u l finanţelor.

Art. 61. Comitetul de finanţe este compus de şase mem­

bri : adică de trei senatori, aleşi de către Senat şi de trei
deputaţi aleşi de către Adunarea electivă.
I n p r o e c t u l de R e g u l a m e n t o r g a n i c a l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , a r t .
137 p r e v e d e a c ă „ D o m n u l v a t r i m i t e s o c o t e a l a î n t o c m i t ă l a fi­
n e l e f i e c ă r u i t r i m e s t r u de v i s t i e r , cu r a p o r t , î n c e r c e t a r e a a
ş a s e b o e r i c a r i se v o r a l e g e p e n t r u a c e a s t a , î n fie c a r e a n , d e
c ă t r e o b ş t e a s c a a d u n a r e . A c e ş t i a v o r face r a p o r t l a D o m n cu
o b s e r v a ţ i i l e lor. D o m n u l îl v a p ă s t r a şi l a finele a n u l u i le t r i ­
m i t e a d u n ă r i i cu t o a t e socotelile a n u l u i e x p i r a t " .
C o m i s i u n e a f r a n c e z ă d e l à 1862 e r a c o m p u s ă d i n s e n a t o r i ,
d e p u t a ţ i , m e m b r i a i C o n s i l i u l u i d e s t a t şi a i C u r ţ i i de c o n t u r i .

Art. 62. P r e ş e d i n t e l e C o m i t e t u l u i de f i n a n ţ e se va
alege de c ă t r e î n s u ş i m e m b r i i C o m i t e t u l u i .
Art. 63. M e m b r i i S e n a t u l u i şi membrii A d u n ă r i i elec­
tive care compun Comitetul de legislaţiune sau comitetul
d e finanţe vor păstra dreptul de a vota.
Legea delà 5 M a r t i e 1862 p e n t r u c o m i t e t u l p r o v i z o r i u de
legislaţie, conserva deputaţilor m e m b r i ai acestui comitet drep­
t u l de a p a r t i c i p a l a l u c r ă r i l e a d u n ă r i i şi de a v o t a a s u p r a
p r o e c t e l o r c h i a r şi elaborate de comitet.
Art. 64. Membrii Comitetului de legislaţiune şi mem-
400 IOAN C. FIL1TT1

b r i i c o m i t e t u l u i d e f i n a n ţ e vor p r i m i o r e t r i b u ţ i u n e de<
pe l u n ă pe tot t i m p u l s e s i u n i l o r Comitetelor.
A r t . 52 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852 : L e t r a i t e m e n t de c h a q u e
conseiller d ' é t a t est de 25.000 frcs.

Art. 65. C o m i t e t u l de l e g i s l a t i u n e şi Comitetul de fi­

n a n ţ e se v o r î n t r u n i la 1 I a n u a r i e .
Şedinţele se v o r ţ i n e t r e i l u n i î n şir.
D o m n i t o r u l le p o a t e p r e l u n g i .

Dispoziţiunile Generale.
Art. 66. Dispoziţiunile C o n v e n ţ i u n e i (delà P a r i s ) c a r e
n u s u n t c o n t r a r i e C o n s t i t u ţ i u n i i de f a ţ ă r ă m â n î n v i g o a r e
p â n ă c â n d n u se vor a b r o g a p r i n d r u m u l legal.
A r t . 56 d i n c o n s t i t , fr. d e l à 1852: L e s d i s p o s i t i o n s des codes,
lois, et r è g l e m e n t s e x i s t a n t s q u i n e s o n t p a s c o n t r a i r e s à l a
p r é s e n t e c o n s t i t u t i o n , r e s t e n t en v i g u e u r j u s q u ' à ce q u ' i l y soit
légalment abrogé.

Dispoziţiunile tranzitorii.

Art. 67. C o n s t i t u ţ i u n e a de f a ţ ă v a fi î n v i g o a r e d i n
z i u a î n c a r e n o u a o r g a n i z a t i u n e ce o d ă v a fi stabilită.
P â n ă a t u n c i decrete d o m n e ş t i slobozite de a s t ă z i ,
o m i e opt s u t e şase-zeci-trei, vor a v e a p u t e r e de lege.
A r t . 58 d i n c o n s t i t . fr. d e l à 1852 : L a p r é s e n t e c o n s t i t u t i o n
s e r a en v i g u e u r â d a t e r d u j o u r où les g r a n d s c o r p s de l ' é t a t q u '
elle o r g a n i s e s e r o n t c o n s t i t u é s . L e s d é c r e t s r e n d u s p a r le p r é -
s i d e n t de l a R é p u b l i q u e , à p a r t i r d u 2 D é c e m b r e j u s q u ' à cette
é p o q u e , a u r o n t force de loi.

ANEXA II.

Lege p. înfiinţarea unui comitet provizoriu de legislaţie.

12 Martie 1862.

Art. 1. U n Comitet p r o v i z o r i u se i n s t i t u i e cu î n s ă r c i ­
n a r e a de a e l a b o r a proectele de legi ce a u a se s u p u n e de-
G u v e r n la d e l i b e r a r e a a d u n ă r i i .