Sunteți pe pagina 1din 8

1

IMPACTUL PRINCIPALELOR SERVICII SOCIALE PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI DIN


CADRUL INSTITUTIILOR SUBORDONATE DGASPC ARGES
În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, în România copiii cu dizabilităţi
beneficiază de servicii de educaţie, promovare a sănătăţii şi servicii sociale.
Acestea sunt furnizate pe bază de cerere şi de certificare medicală tuturor copiilor şi
persoanelor adulte care îi au în îngrijire.
Certificarea se referă la existenţa unui certificate medical constatator al
handicapului/deficienţei eliberat de un medic specialist dintr-o unitate a Ministerului Sănătăţii.
La cererea părintelui sau a tutorelui legal copilul beneficiază de prestaţii în bani – alocaţie
dublă, scutirea de la plata anumitor taxe a părinţilor – şi de servicii la domiciliu sau în sistem
instituţionalizat, în centre de zi sau centre rezidenţiale.

COMISIA PENTRU PROTECŢIA A COPILULUI


În conformitate cu prevederile Legii 272 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
precum şi cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite ratificată prin legea Nr. 18/1990
în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, trebuie să prevaleze interesul superior al
copilului.
În ce priveşte garantarea şi promovarea drepturilot copilului Legea Nr. 272, aduce unele
modificări, Comisia pentru protecţia copilului nemaiavând rolul principal cu privire la unele măsuri
ca plasamentul şi încredinţarea pentru care părinţii nu-şi dau acordul sau în situaţia în care este
pusă în pericol integritatea fizică sau morală a copilului.
Aceste hotîrâri sunt luate de către instanţele judecătoreşti.
Hotărârea 1437 din 02/09/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a
Comisiei pentru protecţia copilului specifică după cum urmează:
“Art. 2. - (1) Comisia are urmãtoarele atribuţii principale:
a) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilitãţi într-un grad de handicap şi, dupã caz, orientarea
şcolarã a acestora;
b) stabileşte mãsurile de protecţie specialã a copiilor, în condiţiile legii;
2

c) reevalueazã periodic hotãrârile privind mãsurile de protecţie, precum şi încadrarea în grad de


handicap şi orientarea şcolarã a copiilor, pe baza sesizãrii direcţiei generale de asistenţã socialã
şi protecţia copilului, denumitã în continuare Direcţia;
d) revocã sau înlocuieşte mãsura stabilitã, în condiţiile legii, dacã împrejurãrile care au determinat
stabilirea acesteia s-au modificat;
e) soluţioneazã cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;
f) soluşioneazã plângerile adresate de copii, în mãsura în care soluţionarea acestora nu este
stabilitã de lege în competenţa altor instituţii;
g) promoveazã drepturile copilului în toate activitãţile pe care le întreprinde;
h) informeazã pãrinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu
copiii, inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţã de copil pe durata mãsurii plasamentului;
i) stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul contribuţiei lunare a pãrinţilor la întreţinerea copilului
pentru care s-a decis plasamentul.”
Comisia este formată din 5 membrii având formare profesională specifică, după cum
urmează:
a) un medic specialist pediatru, desemnat de Direcţia de sãnãtate publicã judeţeanã Arges,;
b) un psihopedagog cu experienţã în educaţia specialã, desemnat de Iinspectoratul şcolar
judeţean Arges;
c) un reprezentant al Inspectoratului teritorial de Poliţie;
d) reprezentantul Direcţiei pentru dialog, familie ţi solidaritate socialã judeţene, cu atribuţii în
domeniul asistenţei sociale;
e) un reprezentant al organismelor private acreditate, propus de Secretarul general al judeţului,
Arges.
Comisia pentru Protecţia Copilului este ajutată în exercitarea atribuţiilor care îi revin privind
încadrarea copiilor în grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională de Serviciul de
evaluare complexă din cadrul Direcţiilor judetene.
Acest serviciu de evaluare complexã exercitã urmãtoarele atribuţii:
a) identificã copiii cu dizabilitãţi şi dificultãţi de învãţare şi adaptare socioşcolarã, care necesitã
încadrare într-un grad de handicap şi orientare şcolarã/profesionalã, în urma solicitãrilor directe, a
referirilor din partea specialiştilor care vin în contact cu copiii cu dizabilitãţi şi a sesizãrilor din
oficiu;
3

b) verificã îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap şi


orientarea şcolarã/profesionalã a acestuia;
c) în situaţii excepţionale, efectueazã evaluarea complexã a copilului sau componente ale
acesteia la sediul serviciului sau la domiciliul copilului;
d) întocmeşte raportul de evaluare complexã şi planul de recuperare a copilului cu dizabilitãţi,
prevãzut în anexa nr. 3, şi propune Comisiei încadrarea copilului într-un grad de handicap şi
orientarea şcolarã/profesionalã; aceste propuneri se fac în baza raportului de evaluare complexã
şi prin aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de handicap, respectiv a celor de orientare
şcolarã/profesionalã;
e) întocmeşte, în condiþiile legii, planul individualizat de protecţie pentru copilul cu dizabilitãţi;
f) urmãreşte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilitãţi, respectiv a planului
individualizat de protecţie, aprobat de Comisie;
g) efectueazã reevaluarea anualã a condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de
handicap, la cererea pãrintelui sau a reprezentantului legal, formulatã cu cel puþin 30 de zile
înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului.
Cererea de reevaluare poate fi formulatã şi înainte de expirarea acestui termen dacã s-au
schimbat condiţiile pentru care s-a eliberat certificatul de încadrare într-un grad de handicap.
La cererea de reevaluare se anexeazã documentele prevãzute de legislaţia în vigoare;
h) comunicã în scris pãrinţilor sau reprezentantului legal data stabilitã pentru reevaluare;
i) efectueazã reevaluarea pe ciclu şcolar a condiţiilor privind orientarea şcolarã/profesi- onalã a
copiilor cu dizabilitãţi, la cererea pãrintelui sau a reprezentantului legal ori a comisiei interne de
evaluare continuã;
Serviciul de evaluare complexă este format obligatoriu din câte un specialist pentru
următoarele domenii: un medic pediatru, un psiholog, un psihopedagog, asitent social,
neuropsihiatru/neurolog sau psihiatru pentru copii.
DGASPC Arges stabileşte necesarul de specialişti din cadrul serviciului în funcţie de
numărul de soclicitări de încadrare în grad de handicap sau de eliberare de certificate de
orientare şcolară au fost înregistrate în anul precedent.
Pe baza acestor date se stabileşte organigrama serviciului şi suplimentarea specialiştilor.
Serviciul de evaluare complexă procesează informaţiile existente în dosarul individual al
copilului privitor la rezultatul analizei efectuate de medical neuropsihiatru din unitatea medicală de
4

care aparţine, datele de stare civilă ale tuturor membrilor familiei, precum şi actele doveditoare
ale domiciliului.
Fiecare specialist investighează copilul potrivit specializării sale şi rezultatele obţinute sunt
confruntate cu cele din certificatul medical. În cazul în care rezultatele sunt diferite se procedează
la o nouă examinare.
Dacă şi la reexaminare rezultatele vin în contradicţie cu cele medicale, copilul este trimis
pentru o nouă examinare la unitatea medicală.
Asistenţăă sociali efectuează vizite la domiciliu pentru a stabili dacă condiţiile în care
copilul trăieşte sunt satisfăcătoare şi nu-i agravează handicapul.
Pentru copiii nedeplasabili se constitiue o comisie de investigare la domiciliu al copilului
după aceleaşi criterii emintite mai sus.
În urma acestor demersuri Serviciul de evaluare complexă propune Comisiei pentru
Protecţia Copilului gradul şi diagnosticul sub care se va elibera certificatul de handicap sau
unitatea şcolară specială, normală, centrul de îngrijire şi recuperare către care este orientat
copilul prin certificatul de orientare şcolară şi profesională.

CENTRELE DE ZI PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI


Centrele de zi sunt o formă de serviciu de sistenţă socială acordată copiilor din familii
aflate în situaţii dificile ( îngrijire în zimpul zilei sau după orele de şcoală pentru copilul şcolar,
programe educative şi distractive, consiliere psihologică).
Centrele de zi au fost înfiinţate pentru a favoriza menţinerea copiilor în familia de origine,
prevenirea abandonului familial şi şcolar, deminuarea ratei vagabondajului şi a delincvenţei
juvenile, etc.
Centrele de zi care se ocupă de copiii cu dizabilităţi sunt centre terapeutice în care se
oferă îngrijire pe timpul zilei, programe recreativ-educative şi recuperatorii, precum şi o
deschidere către integrarea socială a acestor copii.
Centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi oferă servicii de recuperare locomotorie, a
limbajului, de ameliorare psihică, recreere şi socializare precum şi consiliere şi sprijin pentru
părinţii acestora.
Aceste centre au o anumită arie de cuprindere, deobicei delimitată teritorial .
5

Admiterea copiilor întrun centru finanţat de la bugetul consiliului local/judeţean se face prin
prezentarea cazului de către asistenţii sociali ai centrului în faţa unei Comisii de Selecţie pentru
Centrele de zi compusă din Directorul General adjunct al D.G.A.S.P.C. Arges, un medic
neuropsihiatru din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului, un psiholog, un
reprezentant al Serviciului de Monitorizare, Sefii Centrelor de Zii de pe raza judetului Arges.
Componenţa acestei comisii, precum şi numele ei pot să difere de la o Direcţie de
Asistenţă Socială şi Protectia Drepturilor Copilului la alta. (modelul analizat de mine este cel al
D.G.A.S.P.C. Arges).
Dosarul prezentat în faţa comisiei trebuie să conţină obligatoriu Certificatul de încadrare
într-o categorie de persoane cu handicap al copilului, sau cenrtificatul de expertiză şi orientare
şcolară, emise de Comisia pentru Protecţia Copilului.
Au prioritate cazurile sociale, în cazul în care situaţia socio-economică a familiei este
bună, comisia hotărând ca minorul să beneficieze focalizat numai de serviciul care-i este absolut
necesar, fără servirea mesei în centru sau activităţi recreative şi de socializare.
După primirea avizului favorabil de înscriere în centru copilul este evaluat de către
specialiştii Centrului – psiholog, logoped, medic, kinetoterapeut şi educator – şi i se întocmeşte
Planul Personalizat de Intervenţie, care va fi evaluat la 6 luni sau mai devreme în funcţie de
recomandările de recuperare/ameliorare specificate sau dăcă apar evenimete speciale.
Toate serviciile administrative ale centrului sunt subordonate Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (al judetului Arges).
Personalul este angajat prin concurs organizat de către D.G.A.S.P.C, fondurile sunt
gestionate tot de către D.G.A.S.P.C., iar cursurile pe care le urmează angajaţii Centrului sunt cele
organizate sau propuse de către aceeaşi direcţie.
În afara Centrelor de zi de stat există şi o serie de Centre pentru Copii cu Dizabilităţi
particulare, finanţate în colaborare public-privat sau numai privat.
Şi acestea sunt instituţii multidisciplinare de educaţie-îngrijire, reabilitare şi şcolară pentru
copiii cu handicap neuromotor mediu şi sever.
Unele centre ( cum este cazul Asociatiei Parascchiva din Domnesti, judetul Arges)
funcţionează în parteneriate cu Inspectoratele Şcolare şi sunt afiliate la diferite şcoli speciale.
Acestea au angajaţi profesori de specialitate care asigură educaţie curriculară individualizată.
6

Şi Centrele private oferă servicii de recuperare logopedică, locomotorie, psihologică şi


educaţională copiilor cu handicap neuromotor mediu şi sever.
Admiterea acestor copii în centru se face în urma analizării dosarului copilului de către
echipa pluridisciplinară formată din asistent social, psiholog, logoped, kinetoterapeut şi
psihopedagog. Certificatul de handicap nu este necesar.
De asemenea, situaţia socio-familială a familiei copilului nu este un factor decisiv în
hotărârea de înscriere.
Toţi copiii au aceleaşi şanse de admitere, în limita locurilor disponibile.
Aceste Centre de Zii, fie ele de Stat sau private funcţionează după reglementările
Ordinului 25 din 9 martie 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrele
de zi pentru copii cu dizabilităţi.

Standardele sunt grupate pe arii de interes după cum urmează:


I. Informaţii şi relaţii cu comunitatea
1. Activităţi de informare la nivelul comunităţii
2. Relaţii de colaborare activă cu familiile copiilor care frecventează cenrul de zi pentru copii
cu dizabilităţi – activităţi
3. Programul personalizat de intervenţie
4. Programul zilnic al copiilor
5. Activităţi educaţionale
6. Activităţi de abilitare şi reabilitare
7. Activităţi recreative şi de socializare
8. Sprijin pentru orientarea şcolară şi profesională şi consilierea spihologică
9. Consiliere şi sprijin pentru părinţi
II. Administrare şi management
10. Locaţia, resurse financiare şi baza materială
11. Administrare şi management
12. Planul anual de acţiune
III. Resurse umane
13. Recrutarea şi angajarea personalului
14. Formarea iniţială şi continuă a personalului
7

15. Supervizarea
IV. Colaborarea interinstituţionlă
16. Protecţia copilului împotriva abuzului
17. Activităţi de colaborare cu profesioniştii şi instituţii relevante
Fiecare din standardele enumerate mai sus sunt însoţite de rezultatele aşteptate a fi
obţinute, de cerinţe de implementare şi de indicatori specifici.
Aceste standarde ridică destul de numeroase probleme, în special centrelor de zi din
sistemul public care nu dispun de autonomie şi de propriile resurse financiare, de personal şi nu
pot lua singure deciziile care le avantajează.
8

Bibliografie:
R.O.I. al DGASPC Arges din 2018
M.O.F. al DGASPC Arges din 2018