Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MODELE DE ANALIZĂ ȘI
RAPORTARE A DATELOR
4.2. Scenarii……………………………………………………………. 17
4.3. Solver……………………………………………………………… 19
4.4. Spinner…………………………………………………………….. 22
6. Intrebări grilă…………………………………………………………... 27
2
În momentul iniţierii unei afaceri sau atunci când dorim o analiză personalizată a datelor financiar
contabile, iar softul specializat de contabilitate nu ne poate oferi aceste rapoarte (situații/analize),
Microsoft Excel reprezintă un instrument accesibil, care va permite analiza datelor pentru a asigura
managementul oricărei societăți de luarea unor decizii pertinente şi în timp real. Utilizarea
funcţiilor matematice, financiare, a tehnicilor de previziune şi sintetizare a datelor, filtrarea
acestora pe diferite criterii, simularea şi optimizarea unor scenarii sunt doar câteva exemple cu
ajutorul cărora se pot elabora diverse strategii în vederea realizării unei analize complexe a datelor.
În acest sens, pentru expunerea facilităţilor oferite de aceste instrumente, vom prezenta cu titlu de
exemplu câteva modele de analiza a informațiilor financiare.
1. ANALIZA VÂNZĂRILOR
Analiza vânzărilor a avut ca punct de plecare documentul contabil specific jurnalul de vânzări
(memorat în foaia de calcul INTRARI – domeniul A1:E1007), cu structura reprezentată în figura
1, care relevă într-o formă sintetică vânzările înregistrate în perioada 2015-2016.
Situaţia din figura 2 reprezintă o situație de sinteză care relevă cuantumul vânzărilor realizate pe
fiecare an, diferențele între ceea ce s-a bugetat și realizat, precum și reprezentarea grafică a acestor
elemente.
Pentru calculul sumei totale realizate la nivelul fiecărui an s-a folosit funcția SUMIF, a carei
sintaxa standard este:
3
foaia de calcul curentă (având numele ANALIZA), iar câmpul de însumat este câmpul Valoare din
jurnalul de vânzări (INTRARI!$E$2:$E$1007).
=SUMIF(INTRARI!$G$2:$G$1007,Analiza!B7,INTRARI!$E$2:$E$1007)
Valorile din coloana Bugetat sunt introduse manual pentru a se calcula gradul de realizare a
valorilor propuse, prin formula de mai jos, formatând valorile obținute procentual:
=(C7-D7)/D7
Valorile realizate și bugetate la nivelul celor 2 ani au fost reprezentate printr-un grafic de tip
histogramă, prin selecția acestora și din meniul Insert – Charts – Column. Graficul s-a personalizat
prin adăugarea etichetelor de tilu (Layout – Labels –Chart Title) şi etichetelor de date (Layout –
Labels –Data Labels).
O altă situație semnificativă o reprezintă situația vânzărilor pe ani și luni (figura 3).
Valoarea totala a vânzărilor calculată la nivelul fiecărei luni și a fiecărui an s-a realizat cu ajutorul
funcției SUMIFS, a carei sintaxa standard este:
4
unde:
=SUMIFS(INTRARI!$E$2:$E$1007,INTRARI!$F$2:$F$1007,Analiza!B22,INTRARI!$G$2:
$G$1007, Analiza!$C$21)
Valorile din câmpul % reprezintă ponderea vânzărilor fiecărei luni în totalul vânzărilor din anul
respectiv: =IF(C22=0,"-",C22/$C$34).
O reprezentare semnificativă a datelor calculate s-a realizat prin graficul linear (Insert – Charts –
Line.) reprezentat în figura 3.
Plecand de la vânzările istorice aferente anilor 2015-2016 se pot previziona valorile aferente unei
perioade viitoare (2017-2019) utilizând funcțiile statistice: TREND sau FORECAST, care au
sintaxele standard:
5
Figura 4 Previziunea lineară a vânzarilor pe luni si ani
O reprezentare semnificativă a vânzărilor totale s-a realizat în figura 5 cu ajutorul unui grafic
PIE pe rândul Total. In general, un grafic de tip PIE este o diagramă de structură construită pe o
singură serie de date, fiind utilizată pentu a reprezenta ponderea unei părţi raportată la un întreg.
2016
18%
2018
22%
2017
20%
In exemplul din figura 6 s-a utilizat funcția TREND, iar pentru rotunjirea rezultatelor la zero
zecimale funcția ROUND: {=ROUND(TREND(K38:K39,J38:J39,J40:J42),0)}
Alături de datele previzionate s-a calculat şi rata de modificare a vânzărilor faţă de perioada
anterioară (% modif) utilizând algoritmul din figura 6.
6
Pe baza datelor previzionate şi a ratei de modificare a vânzărilor s-a generat un grafic în 2 axe Y
(grafic ce permite reprezentarea a două serii de date cu valori necomparabile). Pe o axă (Y) se va
reprezenta prin histograme verticale (Column) seria de date ce reprezintă valoarea vânzărilor, iar
pe cealaltă axă (secondary axis) se va reprezenta liniar rata de modificare a vânzărilor faţă de
perioada anterioară (Line).
Analiza vânzărilor pe produse, luni si ani (anii sunt aleși de utilizator dintr-o lista derulantă) a fost
generată prin utilizarea funcției SUMIFS ce a permis sintetizarea datelor pe caracteristicile
specificate:
=SUMIFS(INTRARI!$E$2:$E$1007,INTRARI!$F$2:$F$1007,Analiza!B56,INTRARI!$G$2:
$G$1007, Analiza!$B$55,INTRARI!$D$2:$D$1007,Analiza!$C$55)
Definirea listei derulante se realizează cu ajutorul comenzii Data Validation, apelabilă din meniul
Data. In cadrul casetei Data Validation se va opta în rubrica Allow pentru valoarea List, iar în
caseta Source se vor specifica valorile listei: 2015, 2016.
7
La nivelul acestei situații, așa cum se observă în figura de mai sus, au fost puse în evidență printr-
o formatare condițională vânzările maximale (prin valori procentuale) pe fiecare produs.
Formatarea condițională permite aplicarea unor atribute de formatare asupra unor serii de valori în
funcţie de un set de criterii; procedura se realizează prin selectarea domeniului % (D56:D67),
alegerea din meniul HOME-Conditional Formmating –Use a formula .., impunerea condiţiei şi
a atributelor de formatare ca în figura 8.
Aceste situații sintetizate se pot realiza și cu ajutorul instrumentului oferit de Excel -Tabela pivot,
care permite o analiză multidimensională a datelor dintr-o bază de date. În acest sens, proiectarea
și construirea tabelei pivot se realizează selectând sursa de date și apelând din meniul Insert-Tables
comanda Pivot Table. Baza de date
sursă a fost reprezentată de Jurnalul
de vânzări din foaia de calcul
INTRARI. Setările realizate în
proiectarea machetei tabelei pivot au
fost câmpul “Produs” se va afişa pe
linie (Row Labels), “Data_vz” pe
coloană (Column Labels), iar
“Valoare” în rubrica ∑ Values căreia
i se aplică funcţia agregat SUM.
Sintetizarea datelor la nivelul anilor
calendaristici s-a realizat apelând
comanda Group din meniul Figura 9 Tabela pivot Vanzari pe produse și ani
contextual, după selecția câmpului Data_vz din raportul de sinteză. Tabelei pivot i se pot realiza
câteva configurări de afişare a datelor, prin selecţia opţiunii PivotTable Options.
8
2. ANALIZA CREANȚELOR
Plecând de la datele specificate se vor calcula numărul de zile de întârziere față de o dată de
referință (în celula E5 - 31.12.2015), valorile aferente intervalelor de vechime: 0-30 zile, 31-90
zile, 91-180 zile, 181-360 zile, peste 360 zile (figura 11).
9
91-180 zile =IF(AND(H8>90,H8<=180),G8,0)
181-360 zile =IF(AND(H8>180,H8<=360),G8,0)
Peste 360 zile =IF(H8>=360,G8,0)
Total =SUM(I8:M8)
O altă situație relevantă este determinarea numărului de clienți si a volumului valoric pe intervalele
de vechime specificate însoțită si de reprezentarea grafică a acestora, situație ilustrată în figura 12.
Pentru determinarea acestor valori s-a stabilit mai intâi intervalul de vechime pentru fiecare
creanță. Acest interval de vechime a fost recuperat cu ajutorul functiei VLOOKUP, a cărui sintaxă
standard este:
In exemplul nostru, tabelul de consultare este identificat prin adesa $O$1:$P$6, cheia de consultare
este reprezentată de numărul de zile până la 31.12.2015 calculat în domeniul H8:H1407, iar
intervalul de vechime reprezintă a 2 –a coloană din tabelul de consultare.
=VLOOKUP(H8,$O$2:$P$6,2)
Observație: În sintaxa VLOOKUP nu s-a utilizat argumentul valoare logica pentru că numărul de
zile nu se regăsește printre valorile din prima coloană a tabelului de consultare, dar se dorește
recuperarea intervalului de vechime, pentru cea mai apropiată valoare a cheii de consultare mai
mică decât aceasta.
10
Figura 12 Analiză numărului de clienți și cuantumului valoric pe intervale de vechime
Numărul de clienți s-a determinat cu ajutorul funcției COUNTIF, iar cuantumul valoric cu SUMIF:
=COUNTIF($O$8:$O$1407,P2)
=SUMIF($O$8:$O$1407,P2,$G$8:$G$1407)
Pe baza datelor calculate s-a reprezentat un grafic în 2 axe Y, care relevă pe o axă Y valoarea totală
a creanțelor prin histograme verticale (Column), iar pe cealaltă axă Y numărul de clienți
reprezentați sub forma unui grafic linear (Line).
Analiza creanțelor pe clienți s-a realizat cu ajutorul unei tabele pivot, a cărei machetă se poate
observa în figura 13, cu setările: câmpul “Client” se va afişa pe coloană (Column Labels), iar
“Soldul” în rubrica Values căreia i se aplică funcţia agregat SUM.
11
Analiza creanțelor pe criterii personalizate prin filtrarea datelor
- Care sunt clienții care au avut tranzacții în luna cu cea mai frecventa apariție în 2014?
- Care este creanța cu sold maximal?
Filtrarea datelor in Excel se poate realiza prin doua metode: metoda filtrului automat (meniul Data
– Filter) și metoda filtrului avansat (meniul Data –Advanced).
Pentru rezolvarea primului exemplu vom alege metoda filtrului avansat (figura 14), al cărui demers
presupune parcurgerea următoarelor etape:
• definirea câmpului de criterii ce va conține o etichetă sugestivă definită de utilizator și
condiția din exemplu (luna cea mai frecventa aparitie din 2014 –
=AND(YEAR(C8)=2014,MONTH(C8)=MODE(MONTH($C$8:$C$1404)))
Observație: S-a utilizat operatorul AND pentru a lega cele 2 condiții, cea asociată anului 2014 si
cea asociată lunii cu cea mai frecventă apariție și, deasemenea, funcția MODE care returnează cea
mai frecventă valoare numerică dintr-un domeniu.
• definirea câmpului de rezultate atunci când dorim ca rezultatele să fie returnate pentru
anumite câmpuri din baza de date (Client)
• aplicarea filtrului propriu-zis selectând din meniul Data opțiunea Advanced care are drept
efect activarea casetei Advanced Filter în cadrul căreia se completează:
o validarea opțiunii Copy to another location care va permite copierea rezultatului
filtrării într-o altă locație (față de baza de date inițială)
o adresa bazei de date – List range:$A$7:$O$1405
o adresa câmpului de criteria – Criteria range $AE$7:$AE$8
o adresa câmpului de rezultate – Copy to: $AE$12
o bifarea opțiunii de Unique records only – pentru selectia datelor in mod unic.
Figura 14. Clienti care au avut tranzacții în luna cu cea mai frecventă apariție în 2014
12
Cel de-al doilea exemplu – Creanța cu sold maximal – a fost rezolvat aplicând aceeași metoda de
filtrare prin parcurgerea etapelor (figura 15):
13
Sintetizarea datelor pe fiecare lună calendaristică
Sintetizarea datelor din conturile 607 si 707 pe fiecare lună s-a realizat cu ajutorul unei tabele
pivot, plecând de la jurnalele celor două conturi cu structuri similare (figura 16).
Macheta tabelei pivot s-a proiectat prin setările realizate: câmpul “Data” se va afişa pe linie (Rows
Labels) și apoi datele vor fi grupate (Group) la nivelul lunilor calendaristice, iar “Credit” în rubrica
∑Values căreia i se aplică funcţia agregat SUM.
Datele obținute pot fi copiate într-o nouă foaie de calcul pentru a calcula Marja brută pe fiecare
lună (=(B5-B4)/B5) și corelația între cele două serii de date (=CORREL(B5:M5,B4:M4)).
De asemena o analiză vizuală mai bună a datelor este relevată de reprezentarea grafică a acestora
printr-un grafic de tip Curba lui Gauss (grafic de tip Line with Markers, personalizat prin optiunea
Format Data Series-Smoothed Line).
14
Figura 18 Analiza comparativa a conturilor 607 vs 707
Analiza datelor a fost completată de recuperarea detaliilor conturilor corespondente din balanța de
verificare tocmai pentru a stabili corelațiile cheie. Procedura a fost realizată folosind funcția
VLOOKUP, în funcție de simbolul contului (figura 19).
Excel oferă o gamă importantă de instrumente pentru generarea unor modele dinamice de analiză
a datelor care vor permite realizarea de simulări şi optimizări. In mod practic, un model dinamic
va asigura observarea în timp real a modificărilor rezultatelor unei situaţii, pe baza modificărilor
datelor de intrare. Aceste modele dinamice au la bază în Excel un model particular de analiză a
datelor, cunoscut sub denumirea generică de „What If Analysis”.
16
Aplicarea tehnicii valorii scop s-a realizat astfel:
Se poziţionează cursorul pe formula care calculează valoarea scop (D30) şi se activează
comanda Goal Seek.
In caseta de dialog GOAL SEEK se stabilesc următorii parametri:
o Set cell : adresa sau celula care conţine valoarea scop (Rentabilitatea-D30).
o To Value: valoarea la care trebuie să ajungă valoarea scop (40%).
o By changing cell: referinţa celulei care conţine valoarea modificabilă (Preţ vanzare-
D18).
În urma validării, prin selecţia butonului OK, se va efectua calculul pretului pentru a se
atinge scopul dorit.
Noile valori afişate mai întâi în caseta Goal Seek Status vor înlocui vechile valori corespunzător
modelului de simulare. Dacă se activează butonul CANCEL se restaurează vechile valori. Pentru
exemplul propus, aplicarea instrumentului Goal Seek conduce la concluzia că preţul de vânzare
trebuie sa fie de 60 lei pentru a atinge o rentabilitate de 40% (figura 21).
SCENARII
Scenariile sunt instrumente utilizate de obicei în stabilirea sau proiectarea bugetelor sau proiectelor
de afaceri, pentru a compara rezultatul aplicării diferitelor decizii. Această tehnică care se regăseşte
printre instrumentele tipului de analiză “What If Analysis” constă în simularea unui model
economic construit pe baza mai multor ipoteze care conduc la rezultate diferite prin intermediul
valorilor luate de anumiţi parametri. Astfel se pot modela diverse strategii pentru a analiza
avantajele şi dezavantajele diferitelor moduri de abordare pentru anumite probleme date.
Definirea scenariilor se realizează prin comanda SCENARIO MANAGER din meniul Data -Data
Tools - What If Analysis. Înainte de a crea diferite scenarii, se va proiecta un model de bază. Pentru
fiecare scenariu se vor stabili un număr de celule modificabile, care pe parcursul simulării admit
valori diferite, generând diverse rezultate.
17
de vz/buc, costul de prod/buc, cantitatea vanduta, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe: salarii, alte
cheltuieli.
Crearea scenariilor
În procesul de creare a scenariilor se parcurg următoarele etape:
1. Proiectarea scenariului de bază. Se construieşte un model pentru simularea
rentabilităţii costului unui produs, pe baza informaţiilor de intrare şi a elementelor calculabile:
• Venituri=Cant vanz*pret/buc
• Chelt prod=cant vz*cost/buc
• Marja bruta=Venituri –Chelt prod
• Comision vanzare=5%*Venituri
• Chelt promovare=0
• Chelt variabile = sum(comision vanzare,Chelt promovare, alte chelt)
• Salarii=1000 lei
• Chelt fixe=Salarii+Telefon+Chelt auto+alte chelt
• Profit =Venituri - Total cheltuieli.
• Rentabilitate=Profit/Venituri.
Pentru exemplul propus (figura 22), celulele modificabile sunt: pret/buc, cost/buc, cant vanz.
2. Denumirea celulelelor care conţin valorile scenariului cu recomandarea expresă a
celulelor modificabile, fapt care asigură identificarea mai uşoară a elementelor generate în
cadrul raportului de sinteză final. Cea mai rapidă metodă pentru denumirea unei zone dintr-
o foaie de calcul constă în selectarea celulei sau a domeniului respectiv şi introducerea în
caseta Name Box a etichetei care va fi asociată elementului selectat.
3. Activarea managerului de scenarii prin Data -Data Tools - What If Analysis –
SCENARIO MANAGER.
18
4. Definirea fiecărui scenariu, prin selecţia butonului Add.
În caseta de dialog Add Scenario se stabilesc următorii parametri:
Scenario name: numele scenariului
Changing Cells: adresele celulelor modificabile.
Comment: comentarii suplimentare de tipul: autorul scenariului, data creării scenariului.
5. Introducerea valorilor primului scenariu. În caseta Scenario Values se afişează automat
numele alocate celulelor modificabile în loc de referinţele aferente acestora.
Observaţie: Se recomandă ca celulele modificabile să conţină valori constante (nu formule).
6. Definirea celui de-al doilea scenariu prin reluarea paşilor de la etapele 4 şi 5.
7. Generarea raportului de sinteză care conţine atât modelul de bază, cât şi variantele de
scenarii proiectate. Se revine in fereastra Scenario
Manager şi prin selecţia butonului Summary, se
activează caseta de dialog Scenario summary în care
utilizatorul poate alege tipul de raport care se doreşte
a fi generat (Scenario Summary sau Scenario Pivot
Table report), iar în rubrica Result cells care sunt
celulele ce conţin rezultatul final (în exemplul propus
C25 - Rentabilitatea). În urma validării operaţiei, prin
butonul OK, Excel generează raportul de sinteză
final, într-o nouă foaie de calcul Summary
Scenario.(figura 23)
Raportul afişează valorile iniţiale ale modelului (Current Values) şi variantele de simulare
a celor trei scenarii definite (scenariu 1, scenariu 2, scenariu 3). La nivelul acestei foi de calcul se
pot observa butoanele de extensie care permit afişarea (+ ) sau inhibarea (-) unor detalii:
Butonul (+ ) determină afişarea comentariilor declarate în caseta Add Scenario.
Primul butonul (-) inhibă afişarea celulelor modificabile (Changing Cells).
Al doilea buton (-) inhibă afişarea celulelor rezultat (Result Cells).
19
SOLVER-ul
Solverul este un instrument de optimizare care oferă mai multe posibilităţi de simulare a unor
parametri pentru a crea o situaţie de optim, luând în considerare mai multe restricţii impuse
modelului de optimizat.
Aplicarea acestui instrument presupune activarea opţiunii SOLVER din meniul DATA –
ANALYSIS (atunci când comanda nu se regăseşte în meniu, aceasta se poate instala prin selectarea
butonului Microsoft – Excel Options –Add Ins –Solver Add).
Demersul logic al acţiunilor de realizat pentru optimizarea unei situaţii prin tehnica solver-
ului se rezumă la:
Stabilirea scopului sau precizarea informaţiei ce urmează a fi optimizată.
Specificarea sensului optimizării (maxim, minim sau atingerea unei anumite valori)
Alegerea parametrilor modificabili, a căror variaţie conduce la soluţia optimă.
Definirea restricţiilor modelului.
Exemplul: O societate doreşte să-şi optimizeze rezultatele financiare ale anului 2016, altfel spus
să-şi maximizeze marja profitului operaţional.
Datele care vor contribui la proiectarea modelului sunt reprezentate in figura 24: cifra de afaceri,
cheltuieli variabile (coeficient - 65% din CA), cheltuieli fixe (850), amortizări (200), dobânzi (-).
Restricţiile de optimizare:
• Cifra de afaceri va fi cuprinsa între 2000 şi 7000 mii lei.
• Coeficient cheltuieli variabile 40%-80%
• Cheltuieli fixe-850 mii lei
• Profitul net să nu fie mai mic de 100 mii lei.
Formule de calcul:
• EBITDA este un indicator al performanţelor financiare ale unei firme, folosit pentru a
analiza profitabilitatea acesteia.
EBITDA=Cifra de afaceri - Cheltuieli (exclusiv taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare).
• EBIT este profitul operaţional, iar acesta nu ia in calcul cheltuielile cu dobânzile şi pe cele
cu impozitul pe profit.
EBIT=EBITDA- Amortizări
• EBT este rezultatul înainte de plata impozitului pe profit, altfel spus rezultatul brut.
EBT=EBIT- Dobânzi
• Impozit pe profit=EBT*16%
• Profit Net=EBT- Impozit pe profit
• MARJA OPERAŢIONALĂ este una dintre cele mai importante rate financiare, deoarece
oferă o imagine asupra capacităţii companiei de a genera o valoare adăugată pentru
acţionari.
Marja operaţională=EBIT/CA*100
20
Figura nr. 24 . Exemplu de model de simulare prin Solver
Etapele procesului de optimizare prin Solver, se vor realiza la nivelul casetei Solver Parameters
(figura 25), cu ajutorul opţiunilor:
1. Stabilirea valorii scop, în zona Set Target Cell, pentru cazul nostru Marja profitului
operaţional - celula C15.
2. Specificarea sensului de optimizare, în Equal To: prin maximizare – Max.
3. Alegerea parametrilor care se modifică, în By Changing Cells: Cifra de afaceri C4,
coeficient cheltuieli variabile B6.
4. Definirea restricţiilor modelului la nivelul casetei Subject to the Constraints, conform
restricţiilor problemei din enunţ (butonul Add).
21
5. Lansarea procesului de rezolvare a problemei, prin activarea butonului Solve şi
generarea unui raport de răspuns de tip Answer.
SPINNER
O analiză dinamică a datelor poate fi realizată și cu ajutorul unui control de tip Spinner atașat la
o caracteristică variabilă.
Exemplificarea am realizat-o pentru variația cantității de vânzare a unui produs. Modelul este cel
prezentat în capitolul anterior (scenariu) transpus în figura 27. Simularea efectuată prin butonul de
tip spinner se propagă prin intermediul formulelor până la nivelul rentabilității care reprezintă
obiectivul simulării.
Crearea unui control de tip Spinner se realizează din meniul Developer (activarea acestuia File –
Options –Customize ribbon – Developer), selectarea opțiunii Insert – Form Controls – Spinner.
Setările se realizează prin selectarea din meniul contextual a optiunii Format Control astfel:
Current value – valoarea curenta (25 buc), Minimum value – valoarea minima (0), Maximum value
– valoarea maxima (3000 buc), Incremental change – pasul de incrementare, Cell Link – celula de
legatura (cant vanduta -$C$4).
22
Figura 27 Analiza dinamica a datelor prin spinner
Pentru o vizualizare mai bună a efectului simularii, s-a generat o reprezentare grafică (figura
27 ) care va evidenţia variația veniturilor în raport cu cheltuielile pe o axă Y și rentabilitatea pe
altă axă (Secondary Axis). Elaborarea graficului se realizează după procedura clasică: se va selecta
sursa de date - veniturile, total cheltuieli și rentabilitatea (C6, C21, C24) și din meniul Insert –
Charts se alege tipul Column. Se selectează una dintre histograme și apelând meniul contextual –
Format Data Series – Secondary Axis. Pentru o reprezentare mai atractivă s-a optat pentru
inserarea în grafic a obiectelor de tip Word Art (Venituri, Cheltuieli), iar personalizarea lui s-a
facut prin adăugarea etichetelor de tilu (Layout – Labels –Chart Title) şi etichetelor de date (Layout
– Labels –Data Labels).
Diagrama GANTT este un grafic care oferă evoluţia în timp a unui fenomen studiat.
Exemplificarea acestei diagrame o vom realiza pentru planificarea activităților unei misiuni de
audit financiar (figura 28).
23
Figura 28 Planificarea activitatilor unei misiuni de audit financiar
24
Figura 29 Forma intermediară a Diagramei Gantt
se modifică modul de reprezentare a seriei de date „Data debut” (se ascunde această serie),
selectand-o şi apeland din meniul contextual comanda Format Data Series. In zona Series
Options, în fişa de lucru Fill se alege No Fill, iar pagina Border Color se optează pentru
No Line.
se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY, apelând din meniul contextual
comanda Format Axis. În pagina Axis Options se alege Categories in reverse order, pentru
a inversa valorile scalei de reprezentare, iar în rubrica Horizontal Axis crosses se alege
opţiunea At maximum category pentru a reprezenta seriile de date în ordinea
descrescătoare a mărimilor sale.
se şterge din legenda graficului generată în mod automat seria „Data debut” prin selecţia
acesteia şi alegerea opţiunii acţionarea tastei Delete.
se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile minime şi maxime ale scalei de
reprezentare. Din meniul contextual se alege comanda Format Axis, iar în pagina Axis
Options se fac următoarele setări:
• Minimum – Fixed – 42036 (este valoarea minima a datei de debut a perioadei
aferente tuturor activitatilor 01/02/2015 exprimată ca valoare numerică);
• Maximum - Fixed – 42092 (este valoarea maxima a datei de sfârşit a perioadei
aferente tuturor activitatilor 29/03/2015 exprimată ca o valoare numerică).
• Major unit – Fixed – 5 (pasul de incrementare maxim 5 zile).
• Minor unit – Fixed – 1 (pasul de incrementare minim 1 zi).
Notă: în pagina Number se alege ca tip de dată Date, cu un format predefinit.
se personalizează graficul cu elemente legate titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj,
culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, etc.
25
Figura 30 Diagrama GANTT
6. INTREBĂRI GRILĂ
1. Pentru a calcula Valoarea medie a facturilor emise de clientul SC AGRO SA, se va utiliza
funcţia:
a) =SUM(D8:D18)/COUNT(D8:D18)
b) =AVERAGEIF(A8:A18,”SC AGRO SA”, D8:D18)
c) = AVERAGEIFS(D8:D18, A8:A18,”SC AGRO SA”, B8:B18)
2. Pentru a calcula numărul de facturi cu valoare > 500 lei, se va utiliza funcţia:
26
a. =COUNTA(D8:D18)
b. =COUNTIF(D8:D18,”>500”)
c. = COUNTIFS(B8:B18, D8:D18,”>500”)
a. =A8=MAX($D$8:$D$18)
b. =D8=MAX($D$8:$D$18)
c. = MAX(D8:D18)
4. Pentru a calcula valoarea totala a facturilor emise de SC ALFA SRL, se va utiliza funcţia:
27
a. =SUM(D8:D18)
b. =SUMIF(A8:A18,$A$8,D8:D18)
c. = SUMIFS(D8:D18,A8:A18, ”SC ALFA SRL”,B8:B18)
5. Pentru a recupera localitatea pentru fiecare client din tabelul alaturat (G7:H14), se va utiliza
funcţia:
a. =VLOOKUP(G8,G8:H14,2,FALSE)
b. =VLOOKUP(A8,$G$8:$H$18,2,FALSE)
c. = VLOOKUP(A8,$G$8:$H$18,1)
28
Care parametru ar putea fi modificat pentru a atinge un prag de rentabilitate de 25%, utilizând
tehnica valorii scop (Goal Seek)?
a. Cost serviciu
b. Cheltuieli administrative
c. Profit
a. = PREV(A2:A4,B2:B4,A5:A7)
b. =TREND(B2:B4,A2:A4,A5:A7)
c. =SUMIF(B2:B4,A2:A4,A5:A7)
9. Crearea unui Tabel Pivot într-o foaie de calcul Excel se poate realiza astfel?:
a. Insert → Tables → Table
b. Insert → Tables → Pivot Table →Pivot Table
c. Insert → Charts → PivotChart.
29
10. Pornind de la structura bazei de date prezentată în figura de mai jos, care este soluţia corectă
pentru proiectarea machetei tabelei pivot astfel încât să se afişeze valorea medie a
produselor comandate pe fiecare client şi pe fiecare an calendaristic:
11. Pornind de la structura bazei de date prezentată în figura de mai jos, care este soluţia corectă
pentru proiectarea machetei tabelei pivot astfel încât să se afişeze numarul produselor
comandate pe fiecare client şi pe fiecare produs:
30
c) Row Labels → Client, Column Labels → Produs, ∑ Values → Count of Valoare.
15. Pentru a reprezenta pe acelasi grafic serii de date cu valori necomparabile (spre exemplu
numarul clientilor si valoarea totală a facturilor) se va utiliza:
a. Grafic complex
b. Grafic în 2 axe Y
c. Grafic Pie
16. Pentru a reprezenta grafic valori care reprezintă părţi ale unui întreg se va utiliza:
a. Grafic de tip histograma (Column)
b. Grafic de tip Line
c. Grafic de tip Pie.
17. Pentru a simula mai multe strategii de business plecând de la un model economic construit
pe baza mai multor ipoteze care conduc la rezultate diferite prin intermediul valorilor luate
de anumiţi parametri, se va utiliza instrumentul:
a. Solver-ul
b. Tehnica valorii scop (Goal Seek)
c. Tehnica scenariilor.
18. Pentru a reprezenta grafic planificarea în timp a obiectivelor unui proiect se va utiliza:
a. Grafic de tip histograma (Column)
b. Grafic de tip Pie
c. Grafic de tip GANTT.
31
19. Pentru a calcula cuantumul valoric al facturilor emise clientului SC ALFA SRL în luna
decembrie 2016 se va utiliza funcția:
a. SUMIF
b. SUMIFS
c. COUNTIFS
20. Pentru a afisa intervalul de vechime “peste 360 zile” se va utiliza functia:
32