Procesorul tabelar MS EXCEL

Procesoarele tabelare sunt nişte pachete de programe destinate prelucrării informaţiilor

aranjate in formă de tabele. Ele sunt utilizate în domeniul afacerilor, în previziuni şi simulări
economice, analize statistice şi activităţi curente de birou. Pe piața sunt cunoscute mai multe
produse software, ce țin de calculul tabelar cum ar fi Lotus 1-2-3 , Quattro Pro, MS EXCEL ş. a.
MS EXCEL fiind unul dintre cele mai disponibile şi populare în domeniu. MS EXCEL e un produs
al firmei Microsoft, face parte din grupul de aplicaţii Microsoft Office şi rulează în mediul
Windows.
Ca şi celelalte aplicaţii ce țin de calculul tabelar MS EXCEL porneşte de la un tabel cu un
număr fixat de linii şi un număr fixat de coloane. Intersecţia unei linii şi si a unei coloane se
numeşte celulă şi este considerată ca element minim de lucru a procesorului tabelar. Totalitatea
celulelor din tabel se numeşte foaie de calcul. Fişierul de lucru utilizat de MS EXCEL poate conţine
mai multe foi de calcul, are în mod implicit extensia „.xlsx” şi se numeşte registru.

Lansarea aplicației MS EXCEL

Lansarea unei aplicaţii înseamnă încărcarea acesteia în memoria calculatorului pentru a putea
fi folosită. Pentru aceasta vom alege una din următoarele posibilităţi:
 Activarea meniului START>PROGRAMS>MICROSOFT OFFICE>MS EXCEL
 Aplicarea unui dublu-clic (dc) pe referinţa (Shortcut) MS EXCEL de pe desktop
 Aplicarea unui dc pe referinţa oricărui fişier cu extensia „.xlsx”
 Activarea meniului START>RUN>EXCEL.EXE

Fereastra EXCEL

După ce aţi lansat aplicaţia MS EXCEL, pe ecran va apărea fereastra aplicaţiei în care este
încadrată fereastra unui registru (fişier EXCEL) cu numele predefinit BOOK1. Se observă, că
fereastra aplicaţiei are elemente comune cu ferestrele WINDOWS:
 Bara de titlu
 Bara cu panglici
 Bara de formule (doar pentru MS EXCEL)
 Bara de stare

În registru este activă doar o singură foaie de calcul. Eticheta ei este evidenţiată si are un
nume predefinit: Sheet1, Sheet2,... În foaia de calcul activă o să observaţi cursorul tabelar - o celula
evidentiata de un chenar, care este plasat pe celula activă (cea, în care putem introduce sau redacta
date). În colţul dreapta jos a cursorului tabelar observaţi un buton, numit buton de umplere (este
utilizat pentru a copia formule şi a genera serii de date).
Fereastra registrului conţine de obicei 3 foi de calcul (Sheet1, Sheet2, Sheet3) ce sunt tabele
cu linii numerotate (1, 2, 3, …) şi coloane cu etichete (A, B, C, …), bare şi butoane de derulare.
Celulele din foaia de calcul se mai numesc zonă de lucru.

Închiderea aplicației MS EXCEL

Închiderea aplicaţiei MS EXCEL poate fi realizată în următoarele moduri:

 Activarea butonului Close din bara de titlu
 Activarea comenzii FILE>EXIT
 Activarea tastelor ALT+F4

1
 Lucrul cu registre (fişiere EXCEL)

Fişierul de lucru pentru EXCEL, după cum a şi fost menţionat este numit registru (workbook),
are un nume fixat de utilizator şi extensia „.xlsx”. Rolul unui registru este stocarea şi prelucrarea
datelor.

Crearea unui registru nou

Pentru a crea un registru nou este suficient să lansăm aplicaţia MS EXCEL utilizând una din
metodele cunoscute. Registrul va apărea în cadrul ferestrei aplicaţie.
În cazul, că aplicația MS EXCEL este lansată, pentru a crea un registru nou vom activa
FILE>NEW>BLANK WORKBOOK.

Deschiderea unui registru existent

Pentru a deschide un registru existent vom efectua dublu clic pe pictograma, ce corespunde
registrului.
În cazul, că suntem în mediul EXCEL vom activa FILE>OPEN, după care în zona de lucru a
ferestrei OPEN vom executa un clic pe numele registrului (pentru a-l selecta), iar apoi vom acţiona
butonul de comandă OPEN.

Salvarea unui registru nou și a unui registru existent

Pentru a salva un registru nou vom proceda în felul următor:

1. Activăm meniul FILE>SAVE sau butonul SAVE din bara de instrumente,
2. Fixăm locaţia, unde va fi salvat registru,
3. În caseta FILE NAME scriem numele registrului,
4. Acţiona butonul de comandă SAVE.
Pentru a salva registrul existent într-o altă locaţie sau cu un alt nume, iniţial îl vom deschide,
vom activa meniul FILE>SAVE AS, apoi vom repeta acţiunile descrise mai sus.
Pentru a salva registrul existent, fara a schimba locatia, sau numele acestuia vom activa
FILE>SAVE sau butonul SAVE.

Lucrul cu mai multe registre simultan.

Pentru a lucra în MS EXCEL cu mai multe registre, este necesar ca ele să fie deschise. Pentru
a facilita lucrul cu registrele deschise se recomandă, ca ultimele să fie aranjate în careva mod în
cadrul ferestrei aplicație. Urmează în acest caz să activăm butonul ARRANGE ALL din panglica
VIEW fila WINDOW. În caseta de dialog Arrange Windows selectăm una din opțiunile propuse.

2
 Lucrul cu foi de calcul în EXCEL

Foile de calcul sunt nişte obiecte ale aplicației MS EXCEL utilizate pentru stocarea şi
procesarea datelor. Într-o foaie de calcul datele sunt introduse în celule. Ele pot fi copiate, deplasate
modificate, afișate în diferite moduri. În foile de calcul se pot realiza calcule, pot fi inserate grafice,
imagini, se pot realiza analize a datelor ş. a.
Într-un registru foile de calcul sunt identificate prin etichete. Etichetele foilor de calcul din
registrul curent sunt afişate mai jos de domeniul de lucru. În mod implicit se numesc SHEET1,
SHEET2, SHEET3,… . Ele pot fi redenumite, astfel, încât să reflecte conţinutul informaţiei stocate
în foaie.

Operaţii cu foi de calcul

Foile de calcul pot fi redenumite, copiate sau deplasate. Putem elimina sau insera foi de calcul
în registrul curent sau într-un alt registru. Pentru aceasta ele trebuie mai întâi să fie selectate.

Selectarea foilor de calcul

a) Pentru a selecta o foaie de calcul vom executa un clic pe numele ei.
b) Pentru a selecta câteva foi consecutive vom executa un clic pe numele foii de la
începutul listei, acţionăm tasta SHIFT şi executăm un clic pe numele foii de la sfârşitul
listei.
c) Pentru a selecta câteva foi (nu neapărat consecutive) vom acţiona tasta CTRL, iar apoi
vom executa clic pe numele foilor ce urmează să fie selectate.

Redenumirea etichetelor foilor de calcul

Pentru a redenumi eticheta foii de calcul putem proceda în următoarele moduri:

1. Facem ca foaia să fie activă (clic pe numele foii)

2. Activăm HOME>CELLS>FORMAT> RENAME SHEET
3. Observăm că eticheta a fost evidenţiată (selectată). Introducem numele nou.

Sau

1. Clic dreapta pe numele foii

2. Activăm RENAME
3. Introducem numele nou

Sau

1. Dublu clic pe numele foii

2. Introducem numele nou

Copierea foii (foilor) de calcul

Pentru a copia foile de calcul putem proceda în următoarele moduri:
1. Selectăm foaia (foile) ce urmează a fi copiată.
2. Activăm HOME>CELLS>FORMAT>MOVE OR COPY SHEET…
3. În caseta TO BOOK vom fixa numele registrului unde va fi copiată foaia de calcul
(registrul unde se copie trebuie să fie deschis)
4. În caseta BEFORE SHEET selectăm numele foii de calcul înaintea cărei va fi copiată
foaia selectată
5. Bifăm caseta CREATE A COPY
3
 6. Acţionăm butonul de comandă OK
Sau
1. Selectăm foaia de calcul
2. Acţionăm tasta CTRL
3. Tragem foaia selectată după foaia unde trebuie să fie plasată copia (Locul, unde va fi
plasata copia este arătat de un indicator ce apare deasupra domeniului de etichete a
foilor de calcul).
Ultima metodă e cunoscută sub denumirea DRAG AND DROP.

Deplasarea foilor de calcul

Pentru a deplasa foile de calcul putem proceda în următoarele moduri:
1. Selectăm foaia (foile) ce urmează a fi deplasată.
2. Activăm HOME>CELLS>FORMAT>MOVE OR COPY SHEET…
3. În caseta TO BOOK vom fixa numele registrului unde va fi deplasată foaia de calcul
(registrul unde se copie trebuie să fie deschis)
4. În caseta BEFORE SHEET selectăm numele foii de calcul înaintea cărei va fi
deplasată foaia selectată
5. Acţionăm butonul de comandă OK

Sau (metoda DRAG AND DROP)

1. Selectăm foaia de calcul

2. Tragem foaia selectată după foaia unde trebuie să fie plasată (Locul, unde va fi
deplasată foaia este arătat de un indicator ce apare deasupra domeniului de etichete a
foilor de calcul).

Eliminarea foilor de calcul

Pentru a elimina foi de calcul, vom selecta mai întâi foile, ce urmează a fi eliminate, apoi
activam HOME>CELLS>DELETE>DELETE SHEET

Inserarea foilor de calcul

Pentru a insera o foaie de calcul, vom selecta mai întâi foaia, înaintea cărei urmează a fi
inserată, apoi activăm HOME>CELLS>INSERT>INSERT SHEET

Elemente ale foilor de calcul. Referinţe. Operaţii cu foi de calcul.

S-a menţionat, că foaia de calcul este un tabel cu un număr fixat de linii şi un număr fixat de
coloane. Foaia are mai multe coloane, fiecare cu etichete: A, B, ...Z, AA, ...AZ, ..., XFD şi 1048576
de linii cu etichelele 1, 2, 3,... 1048576. Liniile şi coloanele urmând să fie identificate de etichetele
lor.
La intersecţia liniilor şi coloanelor sunt situate celule. Pentru identificarea celulei se foloseşte
adresa celulei, o înscriere formată din eticheta coloanei şi eticheta liniei la intersecţia căror aceasta
se află. De exemplu: A1, D15, AL7, BA28.
În EXCEL se operează frecvent cu domenii de celule: un set de celule adiacente, ce alcătuiesc
în foaia de calcul un dreptunghi. Identificarea domeniilor de celule se face prin adresele celulelor
diagonale din dreptunghiul format, despărţite de „:”. De exemplu D3:D7, B1:B5, B2:E2, B:B (toate
celulele din coloana B), 2:2 (toate celulele din linia a doua). Reuniunea mai multor domenii de
celule o vom numi domeniu de celule neadiacente sau domeniu. Înscrierea ce identifică linii,
coloane, celule, domenii de celule se numeşte referinţă.

4
 Ca şi în cazul foilor de calcul, cu domenii de celule pot fi efectuate diferite operaţii: copierea,
deplasarea, eliminarea, inserarea. Şi în acest caz, domeniile respective mai întâi trebuie selectate.
Selectarea domeniilor de celule
Să observăm, că o celulă, un rând, o coloană, întreaga foaie de calcul sunt nişte cazuri
particulare a domeniului de celule. Cu domenii de celule în EXCEL pot fi efectuate diferite operaţii:
copierea, deplasarea, inserarea ş. a. Pentru aceasta domeniul trebuie mai întâi să fie selectat.
Pentru a selecta:
d) o celulă facem ca ea să fie activă
e) o coloană – executăm clic pe eticheta coloanei
f) câteva coloane consecutive – selectăm o coloană şi glisăm indicatorul şoricelului pe
etichetele celorlalte
g) o linie – executăm clic pe eticheta liniei
h) câteva linii consecutive – selectăm o linie şi glisăm indicatorul şoricelului pe etichetele
celorlalte
i) un domeniu de celule – selectăm o celulă dintr-un colţ al domeniului şi glişăm
indicatorul şoricelului pe celula diagonală opusă
j) domenii de celule neadiacente vom acţiona tasta CTRL, iar apoi vom selecta domeniile
de celule prin metodele descrise mai sus.

Introducerea datelor în foile de calcul.

În EXCEL datele se introduc în celulele foii de calcul. Ele pot fi introduse de la tastatură sau
utilizând nişte proceduri proprii procesorului tabelar MS EXCEL. De la tastatură datele se introduc
în celula activă. Se finalizează introducerea datelor prin mutarea cursorului tabelar pe o altă celulă
(acţionând tasta ENTER sau executând clic pe o altă celulă) sau prin activarea butonului ENTER de
la tastatură sau din bara de formule.

Tipuri de date
Secvenţele de simboluri introduse în celula foii de calcul sunt interpretate ca:
 date numerice (dacă secvenţa introdusă poate reprezenta un număr)
 date calendaristice (dacă secvenţa introdusă poate reprezenta o dată calendaristică cu un
format recunoscut de EXCEL)
 date logice (secvenţele TRUE sau FALSE)
 date textuale (în celelalte cazuri)
Remarcă: Secvenţele care încep cu semnul “=” sunt interpretate ca formule. În acest caz în
celulă se afişează doar rezultatele calculelor, care pot fi valori numerice, logice sau valori textuale.
Important: Regula de aliniere implicită a datelor este:
 la stânga (valori text)
 la centru (valori logice)
 la dreapta (valori numerice, date calendaristice)

Serii de date în EXCEL

Introducerea datelor în foile de calcul este o procedură de rutină. Din acest motiv în EXCEL
sunt prevăzute diverse operaţii pentru a simplifica acest lucru. Foarte simplu pot fi create
următoarele serii de date:
 progresii aritmetice
 progresii geometrice
 serii de date text cu număr (un set de simboluri care se sfârşeşte cu o cifră, de exemplu,
sectorul1, sectorul 2,...; trim1, trim2, ...)
 serii de date calendaristice
5
  liste predefinite

Crearea seriilor de date utilizând butonul de umplere (regimul Autofill).

Crearea progresiilor aritmetice:

Pentru a crea o progresie aritmetică vom proceda în felul unmător:
1. În celula activă introducem valoarea unui element al progresiei aritmetice.
2. În următoarea celulă introducem valoarea următorului element.
3. Selectăm ambele celule şi tragem de butonul de umplere în direcţia dorită.
4. Relaxăm butonul şoricelului când este afişată valoarea ultimului element (dorit) al
progresiei
Remarcă: Raţia progresiei se stabileşte ca diferenţa valorilor primului şi celui de al doilea
element din lista de valori introduse.
Important: Ca să obţinem o progresie aritmetică cu raţia 1, în celula activă introducem
valoarea primului element, acţionăm tasta CTRL şi tragem de butonul de umplere în jos sau la
dreapta. (Dacă o să tragem de butonul de umplere în sus sau la stânga vom obţine o progresie
aritmetică cu raţia -1)

Crearea seriilor de date text cu număr

În seriile de date text cu număr cifrele de la urmă vor alcătui o progresie aritmetică.
Pentru a crea o serie de date „text cu număr” se va proceda astfel:
1. În celula activă introducem valoarea unui element al seriei.
2. În următoarea celulă introducem valoarea următorului element.
3. Selectăm ambele celule şi tragem de butonul de umplere în direcţia dorită.
4. Relaxăm butonul şoricelului când este afişată valoarea ultimului element (dorit) al seriei.
Important: Dacă dorim ca cifrele de la sfârşitul secvenţei să alcătuiască o progresie aritmetică
cu raţia 1 este suficient să tragem de butonul de umplere a celulei active, ce conţine primul element
al seriei de date (fără a acţiona butonul CTRL).

Crearea seriilor de date calendaristice

Datele calendaristice pot fi afişate în foaia de calcul în diferite formate. Să vedem cum putem
crea serii de date calendaristice în formatul „dd.mm.yyyy” („dd” – două cifre ce indică numărul de
ordine a zilei din lună, „mm” – două cifre ce indică numărul de ordine a lunii, „yyyy” – patru cifre
ce indică anul).
În seriile de date calendaristice putem realiza schimbarea doar a uneia din componente „dd”,
„mm”” sau „yyyy”, ele alcătuind o progresie aritmetică.
Exemplu: 01.02.2010 sau 01.02.2010 sau 01.02.2010
03.02.2010 01.04.2010 01.02.2012
05.02.2010 01.06.2010 01.02.2014
(Serii de date calendaristice cu raţia 2)

Crearea seriilor de date utilizând instrucţiunea FILL>SERIES (regimul Fill)

Această instrucţiune ne permite să creăm următoarele serii de date:

 o progresie aritmetică
 o progresie geometrică
 o serie de date calendaristice

Crearea progresiilor aritmetice şi geometrice utilizând instrucţiunea FILL>SERIES.

Pentru a crea o progresie aritmetică (geometrică) vom proceda după cum urmează:
6
 1. În celula activă introducem valoarea primului element
2. Activăm meniul HOME>EDITING>FILL>SERIES…
3. În domeniul Series in vom selecta opţiunea Rows (amplasarea pe linie) sau Columns
(amplasarea pe coloană)
4. În domeniul Type selectăm opţiunea Linear (pentru progresie aritmetică), Growth (pentru
progresie geometrică)
5. În caseta Step value introducem valoarea ce indică raţia progresiei
6. În caseta Stop value introducem valoarea ultimului element al progresiei
7. Activăm butonul “OK”

Crearea seriilor de date calendaristice utilizând instrucţiunea FILL>SERIES.

1. În celula activă introducem valoarea primului element
2. Activăm meniul EDIT>FILL>SERIES
3. În domeniul Series In vom selecta opţiunea Rows (amplasarea pe linie) sau Columns
(amplasarea pe coloană)
4. În domeniul Type selectăm opţiunea Date (pentru serii de date calendaristice)
5. În caseta Step value introducem valoarea ce indică raţia progresiei
6. În domeniul Date unit vom selecta una din opţiunile:
 Day – obţinem o serie de date calendaristice, unde data (dd) din formatul
„dd.mm.yyyy” alcătuieşte o progresie aritmetică cu raţia dată
 Weekday – obţinem o serie de date calendaristice din intervalul fixat, unde sunt
excluse zilele de sâmbătă şi duminică
 Month – obţinem o serie de date calendaristice, unde luna (mm) din formatul
„dd.mm.yyyy” alcătuieşte o progresie aritmetică cu raţia dată
 Year - obţinem o serie de date calendaristice, unde anul (yyyy) din formatul
„dd.mm.yyyy” alcătuieşte o progresie aritmetică cu raţia dată
7. Activăm butonul “OK”

Crearea listelor predefinite

Listele predefinite sunt nişte liste de valori alcătuite de utilizator, pentru a le introduce uşor în
foile de calcul. Ele se vor utiliza doar la calculatorul la care au fost create.
Pentru a crea o listă predefinită vom proceda astfel:
1. Activăm FILE>OPTIONS>ADVANCED>GENERAL>EDIT CUSTOM LISTS…
2. În caseta Custom Lists activăm New List
3. În caseta List Entries scriem elementele listei despărţite prin virgulă (sau acţionăm tasta
ENTER după fiecare element)
4. Acţionăm butonul Add şi OK
Important: Pentru a introduce elementele listei predefinite în celulele foii de calcul introducem
o valoare a listei în celula activă, celelalte elemente vor fi introduse dacă tragem de butonul de
umplere în direcţia dorită.

Tehnici de lucru cu informaţia din foile de calcul

Copierea, deplasarea şi ştergerea datelor din foaia de calcul

Copierea datelor înseamnă dublarea lor din o locaţie iniţială (sursă) într-o nouă locaţie
(destinaţie). Aceasta presupune existenţa ulterioară a datelor atât în vechea locaţie cât şi în cea
nouă.

7
 Deplasarea datelor înseamnă deplasarea lor dintr-o locaţie iniţială într-o nouă locaţie. Aceasta
presupune eliminarea datelor din locaţiea iniţială şi existenţa ulterioară a lor doar în locaţia nouă.
Ștergerea datelor înseamnă eliminarea lor din celulele foii de calcul.
Copierea şi deplasarea datelor în EXCEL poate fi realizată prin următoarele metode:
 Metoda COPY/CUT>PASTE
 Metoda DRAG&DROP

Copierea datelor (metoda COPY>PASTE)

Pentru a copia datele dintr-un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. Selectăm domeniul de celule (domeniul sursă)
2. Efectuăm una din următoarele acţiuni:
 Activăm instrucţiunea COPY din meniul contextual
 Activăm HOME>CLIPBOARD>COPY
 Activăm combinaţia de taste CTRL+C (în acest moment datele sunt plasate în
memoria auxiliară denumită „clipboard”)
3. Poziţionăm cursorul tabelar în colţul stânga sus a domeniului destinaţie
4. Efectuăm una din următoarele acţiuni
 Activăm instrucţiunea PASTE din meniul contextual
 Activăm HOME>CLIPBOARD>PASTE
 Activăm combinaţia de taste CTRL+V (prin PASTE are loc „lipirea” domeniului
copiat în domeniul destinaţie)

Deplasarea datelor (metoda CUT>PASTE)

Pentru a deplasa datele dintr-un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. Selectăm domeniul de celule (domeniul sursă)
2. Efectuăm una din următoarele acţiuni:
 Activăm instrucţiunea CUT din meniul contextual
 Activăm HOME>CLIPBOARD>CUT
 Activăm combinaţia de taste CTRL+X (în acest moment datele sunt plasate în
memoria auxiliară denumită „clipboard”)
3. Poziţionăm cursorul tabelar în colţul stânga sus a domeniului destinaţie
4. Efectuăm una din următoarele acţiuni
 Activăm instrucţiunea PASTE din meniul contextual
 Activăm HOME>CLIPBOARD>PASTE
 Activăm combinaţia de taste CTRL+V (prin PASTE are loc „lipirea” domeniului
decupat în domeniul destinaţie)
În cazul când domeniul sursă şi domeniul destinaţie sunt vizibile pe monitor pentru copierea şi
deplasarea datelor este comod să utilizăm metoda DRAG AND DROP. Se utilizează ca şi în cazul
copierii şi deplasării foilor de calcul, despre care s-a discutat mai sus.

Copierea datelor (metoda DRAG AND DROP)

Pentru a copia datele dintr-un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. Selectăm domeniul de celule (domeniul sursă)
2. Poziţionăm cursorul şoricelului pe chenarul domeniul selectat (cursorul se transformă în
cursor de deplasare – patru săgeţi direcţionate pe orizontală şi verticală)
3. Activăm tasta CTRL şi tragem domeniul la locul destinaţie
4. Relaxăm butonul stâng al şoricelului şi tasta CTRL

Deplasarea datelor
Pentru a deplasa datele dintr-un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. Selectăm domeniul de celule (domeniul sursă)
8
 2. Poziţionăm cursorul şoricelului pe chenarul domeniul selectat (cursorul se transformă în
cursor de deplasare)
3. Relaxăm butonul stâng al şoricelului

Ştergerea datelor din foaia de calcul

Pentru a şterge date din foaia de calcul vom proceda în felul următor:
1. Selectăm domeniul de celule
2. Activăm tasta DELETE
Sau
1. Selectăm domeniul de celule
2. Activăm HOME>EDITING>CLEAR>CONTENTS
Sau
1. Selectăm domeniul de celule
2. Activăm HOME>EDITING>CLEAR>CLEAR ALL, dar în acest caz vor fi şterse şi
comentariile ataşate celulelor, deasemenea se vor fixa formate predefinite valorilor din
celule

Utilizarea opţiunii PASTE SPECIAL

PASTE SPECIAL este un element al opţiunii PASTE, care permite „lipirea” selectivă a
anumitor elemente legate de celulele sursă sau efectuarea unor operaţii asupra datelor din celule.
Dacă în loc de opţiunea PASTE o să selectaţi PASTE SPECIAL o să apară caseta de dialog PASTE
SPECIAL, unde urmează să selectăm opţiunile dorite.

Zona PASTE permite lipirea selectivă a informaţiei ce ţine de celulele din domeniul selectat:
 ALL – realizează acelaşi lucru ca şi opşiunea PASTE; aduce în domeniul destinaţie tot ce
este legat de celulă: valoarea, informaţia despre formatul specificat, formule, comentarii ş.a.
 FORMULAS – realizează lipirea datelor din celulele sursă şi a formulelor
 VALUES – realizează lipirea datelor şi a valorilor generate de formule
 FORMATS – realizează atribuirea formatelor din domeniul sursă în domeniul destinaţie
 COMMENTS – realizează atribuirea comentariilor celulelor din domeniul sursă la celulele
asociate din domeniul destinaţie
 ALL EXCEPT BORDERS – realizează atribuirea la toţi parametrii cu excepţia chenarelor
Zona OPERATION dă posibilitatea de a efectua operaţii matematice între valorile aflate în
domeniul sursă şi a celor aflate în domeniul destinaţie:
9
  ADD – calculează suma elementelor corespunzătoare din domeniul sursă şi domeniul
destinaţie, rezultatul fiind plasat în domeniul destinaţie
 SUBSTRACT – calculează diferenţa elementelor corespunzătoare din domeniul sursă şi
domeniul destinaţie, rezultatul fiind plasat în domeniul destinaţie
 MULTIPLY – calculează produsul elementelor corespunzătoare din domeniul sursă şi
domeniul destinaţie, rezultatul fiind plasat în domeniul destinaţie
 DIVIDE – calculează raportul elementelor corespunzătoare din domeniul sursă şi domeniul
destinaţie, rezultatul fiind plasat în domeniul destinaţie
 SKIP BLANKS lipeşte în domeniul destinaţie doar valorile corespunzătoare ale domeniului
sursă pentru care celulele conţin date.
 TRANSPOSE – execută “lipirea” în formă transpusă a datelor din domeniul sursă.

Inserarea domeniilor de celule în foaia de calcul

Deseori apare necesitatea de a insera în foaia de calcul un domeniu de celule (una sau câteva
coloane, una sau câteva linii, o celulă sau un domeniu de celule. De menţionat, că după inserarea
domeniilor de celule datele din foaia de calcul vor fi deplasate pentru “a face loc” domeniilor
inserate.

Inserarea unei coloane (coloanelor) în foaia de calcul

Pentru a insera o coloană în foaia de calcul vom proceda în felul următor:
1. Selectăm coloana (poziţionăm cursorul în coloana) înaintea cărei dorim să inserăm o
coloană nouă
2. Activăm meniul HOME>CELLS>INSERT>INSERT SHEET COLUMNS
Remarcă: Dacă aţi selectat mai multe coloane adiacente, să zicem n, atunci înaintea coloanelor
selectate vor fi inserate n coloane noi.

Inserarea unei linii (liniilor) în foaia de calcul

Pentru a insera o linie în foaia de calcul vom proceda în felul următor:
1. Selectăm linia (poziţionăm cursorul în linia) înaintea cărei dorim să inserăm o linie nouă
2. Activăm HOME>CELLS>INSERT>INSERT SHEET ROWS
Remarcă: Dacă aţi selectat mai multe linii adiacente, să zicem n, atunci înaintea liniilor
selectate vor fi inserate n linii noi.

Inserarea domeniilor de celule în foaia de calcul

Pentru a insera un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. La locul potrivit selectăm un domeniu de celule de dimensiunile dorite.
2. Activăm HOME>CELLS>INSERT>INSERT CELLS… . Va apărea caseta de dialog
INSERT.

3. În caseta de dialog INSERT selectăm una din opţiuni şi acţionăm butonul OK.
Remarcă: Dacă aţi selectat
10
  SHIFT CELLS RIGHT – informaţia din celulele selectate anterior se va deplasa spre dreapta
pentru „a face loc” domeniului inserat
 SHIFT CELLS DOWN - informaţia din celulele selectate anterior se va deplasa în jos
pentru „a face loc” domeniului inserat
 ENTIRE ROW – vor fi inserate un număr de linii noi egal cu numărul de linii din domeniul
selectat
 ENTIRE COLUMN - vor fi inserate un număr de coloane noi egal cu numărul de coloane
din domeniul selectat

Eliminarea domeniilor de celule din foaia de calcul

Eliminarea domeniilor de celule este o oparaţie inversă inserării acestora. Deci putem elimina
coloane, linii sau domenii de celule. În acest caz locul celulelor eliminate va fi completat de celulele
rămase în foaia de calcul.

Eliminarea unei coloane (coloanelor) din foaia de calcul

Pentru a elimina o coloană sau câteva coloane:
1. Selectăm coloanele ce urmează a fi eliminate
2. Activăm meniul HOME>CELLS>DELETE
Remarcă: Vom observa, că coloanele din dreapta domeniului selectat se vor deplasa spre
stânga, pentru a completa „golul” format la eliminarea coloanelor.

Eliminarea unei liniei (liniilor) din foaia de calcul

Pentru a elimina o linie sau câteva linii:
1. Selectăm liniile ce urmează a fi eliminate
2. Activăm meniul HOME>CELLS>DELETE
Remarcă: Vom observa, că liniile din partea de jos a domeniului selectat se vor deplasa în sus,
pentru a completa „golul” format la eliminarea liniilor.

Eliminarea domeniilor de celule din foaia de calcul

Pentru a elimina un domeniu de celule vom proceda în felul următor:
1. Selectăm un domeniu de celule de dimensiunile dorite.
2. Activăm meniul HOME>CELLS>DELETE>DELETE CELLS. Va apărea caseta de dialog
DELETE.

3. În caseta de dialog DELETE selectăm una din opţiuni şi acţionăm butonul OK.
Remarcă: Dacă am selectat
 SHIFT CELLS LEFT – informaţia din dreapta celulelor selectate anterior se va deplasa spre
stânga
 SHIFT CELLS UP - informaţia situată mai jos de celulele selectate anterior se va deplasa în
sus
 ENTIRE ROW – vor fi eliminate liniile, ce conţin celule selectate.
11
  ENTIRE COLUMN - vor fi eliminate coloanele, ce conţin celule selectate..

Redactarea informaţiei din celule

Noţiunea de redactare înseamnă asigurarea după finisarea lucrului a corectitudinii informaţiei

introduse în foaia de calcul. Se subânţelege, ca dacă in careva din celulele foii de calcul găsim erori,
ele urmează să fie corectate. Pentru aceasta este suficient să executaţi dublu clic în cadrul celulei cu
date eronate şi să faceţi schimbările necesare sau aţi putea selecta celula în cauză şi corectările să le
faceţi în bara cu formule, care afişează conţinutul celulei active.

Formatarea informaţiei din foaia de calcul

Prin formatare se înţelege realizarea unui set de operaţii ce duce la schimbarea aspectului
informaţiei prezentate în foaia de calcul (schimbarea dimensiunii celulelor, a corpului de literă şi a
dimensiunii acestuia, fixarea chenarelor, fondalului, ş.a.).
Formatarea poate fi realizată, utilizând butoanele din panglica HOME din domeniile FONT,
ALIGNMENT, NUMBER, STYLES sau butonul FORMAT din domeniul CELLS.
Să observăm, că un text lung, ce se conţine într-o celulă va fi trunchiat în cazul când în celula
următoare din acelaşi rând se introduc date. Deasemenea, dacă avem o celulă în care vom introduce
un număr cu multe cifre, în locul cifrelor vom vedea un şir de „#”. Aceste efecte pot fi ocolite, dacă
vom mări lăţimea coloanei ce conţine celule. Modificarea lăţimii coloanelor şi înălţimii liniilor face
parte din multitudinea operaţiilor de formatare.

Modificarea lăţimii coloanelor;i a înălţimii liniilor.

Modificarea lăţimii coloanelor

Pentru a modifica lăţimea coloanei duceţi cursorul şoricelului pe linia de demarcaţie a
etichetelor coloanelor. Dacă forma cursorului s-a schimbat într-un cursor de redimensionare,
acţionaţi butonul stâng şi trageţi de linia de demarcaţie. Veţi observa o bară, care indică în mod
dinamic lăţimea coloanei din stânga. Când obţineţi lăţimea dorită relaxaţi butonul şoricelului. Dacă
doriţi ca lăţimea coloanei să fie ajustată automat după lungimea maximală a datelor din coloană este
suficient să executaţi dublu clic pe linia de demarcaţie.

Modificarea lăţimii coloanelor utilizând comenzile meniului FORMAT:

1. Selectăm coloanele, pentru care urmează să stabilim lăţimea
2. Activăm HOME>CELLS>FORMAT>COLUMN WIDTH
3. În caseta COLUMN WIDTH întroducem numărul, ce va stabili lăţimea coloanei. Acţionăm
OK.

Modificarea înălţimii liniilor

În diferite sutuaţii apare necesitatea de a modifica înălţimea liniilor din celulele foilor de
calcul. Această operaţie este asemănătoare modificării lăţimii coloanelor.
Pentru a modifica înălţimea liniei duceţi cursorul şoricelului pe linia de demarcaţie a
etichetelor liniilor. Dacă forma cursorului s-a schimbat într-un cursor de redimensionare, acţionaţi
butonul stâng şi trageţi de linia de demarcaţie. Veţi observa o bară, care indică în mod dinamic
înălţimea liniei curente. Când obţineţi lăţimea dorită relaxaţi butonul şoricelului. Dacă doriţi ca
înălţimea liniei să fie ajustată automat după înălţimea maximală a datelor din linie este suficient să
executaţi dublu clic pe linia de demarcaţie.

Modificarea înălţimii liniilor utilizând comenzile meniului FORMAT:

1. Selectăm liniile, pentru care urmează să stabilim înălţimea

12
 2. Activăm HOME>CELLS>FORMAT>ROW>ROW HEIGHT
3. În caseta ROW HEIGHT întroducem numărul, ce va stabili înălţimea liniei. Acţionăm OK.

Utilizarea comenzii FORMAT CELLS

Aspectul informaţiilor din celulele unei foi de calcul poate fi modificat prin utilizarea
comenzii Format Cells. La lansarea acestei comenzi pe ecran apare caseta de dialog Format Cells.

Caseta conţine mai multe file cu opţiuni utilizate pentru fixarea elementelor de formatare.
Conţinutul casetei Format Cells variază în funcţie de fila selectată în partea superioară a
ferestrei. Opţiunile posibile sunt:
 Number - pentru modificarea formatului numerelor
 Alignment - pentru modificarea tipului de aliniere din celulă
 Font - pentru modificarea fonturilor
 Borders - pentru adăugarea de chenare în jurul celulelor
 Patterns - pentru stabilirea culorii de fond în celulă
 Protection - pentru protejarea informaţiilor din celulă
Remarcă: butoane, ce corespund opţiunilor din caseta Format Cells se regăsesc şi în panglica
HOME domeniile FONT, ALIGNMENT, NUMBER, STYLES

Modificarea formatului numerelor

Pentru a stabili formatul numeric, se efectuează paşii următori:

1. Se selectează celula sau domeniul de celule ce conţine valorile care trebuie formatate.
2. Se activează Home>Cells>Format Cells. Pe ecran va fi afişată caseta de dialog Format Cells
3. Se aplică un clic pe fila Number.
4. Din lista Category, se selectează formatul numerelor care va fi folosit.
5. În partea dreaptă a casetei se efectuează modificările dorite pe formatul selectat. De exemplu
se poate stabili numărul de zecimale cu care va fi afişat numărul (în lista Decimal places),
sau modul în care vor fi afişate numerele negative (în lista Negative numbers).

13
 6. Se aplică un clic pe butonul OK, sau se apasă tasta Enter. Excel va reformata celulele
selectate conform opţiunilor alese.
Important: Dacă se introduce o dată calendaristică într-o celulă formatată cu formatul Number,
data va apărea ca număr (numărul serial al datei). Pentru a rezolva problema, se modifică formatul
celulei din Number în Date.
Important: Eliminarea formatului numeric dintr-o celulă sau domeniu de celule se realizează
aplicând formatul General.

Modificarea tipului de aliniere din cellule

Pentru a schimba modul de aliniere a datelor, trebuie să efectuaţi următorii paşi:

1. Se selectează celula sau domeniul de celule care conţine datele ce trebuie aliniate
2. Se activează comanda Format Cells. Pe ecran va apărea caseta de dialog Format Cells.
Se aplic ă un clic pe fila Alignment. Pe ecran vor apărea opţiunile pentru aliniere

Elementele acestei casete sunt:

secţiunea Text Alignment care conţine:
 caseta Horizontal - în care se specifică modul de aliniere pe orizontală.
Opţiunile cele mai folosite sunt:
o General - modul de aliniere implicit
o Left - aliniere la stânga în celulă
o Center - centrare în celulă
o Right - aliniere la dreapta în celulă
o Center Across Selection - centrare într-un domeniu de celule.
 caseta Vertical - în care se specifică modul de aliniere pe verticală în celulă.
Opţiunile cele mai folosite sunt:
o Top - textul se aliniază faţă de marginea de sus a celulei.
o Bottom - textul este centrat pe verticală.
o Center - textul se aliniază faţă de marginea de jos a celulei.

14
 secţiunea Orientation. În această secţiune se specifică unghiul sub care va fi afişat textul în
celulă.
secţiunea Text control. Această secţiune conţine trei opţiuni:
o Wrap Text. În mod normal Excel afişează textul dintr-o celulă pe un singur rând.
Cu opţiunea Wrap Text, textul dintr-o celulă poate fi afişat pe mai multe rânduri,
fără a modifica lăţimea celulei.
o Shrink to Fit. Această opţiune adaptează fontul textului la lăţimea celulei curente.
Dacă se modifică lăţimea celulei, mărimea fontului creşte sau se micşorează în
mod corespunzător.
o Merge Cells. Această opţiune unește domeniul de celule selectate în una singură.

Modificarea corpului de literă(a fonturilor)

Când se introduc date în foile de calcul Excel, acestea sunt formatate automat folosind fontul
implicit (de obicei Arial). Aspectul textului poate fi modificat folosind caseta de dialog Format
Cells.
Pentru a modifica fonturile în Excel, trebuie să efectuaţi următorii paşi:
1. Se selectează celula sau domeniul de celule ce conţine datele care trebuie formatate.
2. Se activează comanda Format Cells.
3. Se selectează fila Font din partea superioară a casetei Format Cells

Elementele acestei casete sunt:

 caseta Font. Această casetă conţine toate fonturile disponibile. De aici se selectează fontul
dorit.
 caseta Font Style. Această casetă conţine stilurile corpului de literă care pot fi aplicate
caracterelor.
 caseta Size. Această casetă vă permite să modificaţi dimensiunea corpului de literă.
 caseta Underline. Această casetă vă permite să specificaţi diferite tipuri de subliniere a
textului
 caseta Color. Această casetă vă permite să specificaţi culoarea corpului de literă
 secţiunea Effects. Această casetă vă permite să fixaţi diferite efecte
15
  secţiunea Preview. Această casetă vă afişează corpul de literă cu opţiunile fixate

Adăugarea chenarelor la celulele din foaia de calcul

În mod normal liniile de reţea din jurul celulelor nu sunt tipărite. Excel oferă posibilitatea de a
adăuga chenare celulelor selectate. Chenarul poate apărea pe cele patru laturi ale celulei sau numai
pe laturile specificate.
Pentru a adăuga chenare la o celulă sau unui domeniu de celule, vom efectuaţi următorii paşi:
1. Se selectează celula (celulele) în jurul căreia (cărora) se va trasa chenarul.
2. Se activează comanda Format Cells, din care vom selectează fila Borders.

3. Se va selecta mai întâi culoarea chenarului(caseta Color), apoi stilul liniei pentru
chenar(caseta Style), şi după aceasta vom utiliza butoanele din domeniile Presets şi
Border pentru a adăuga chenere.

Stabilirea culorii de fundal în celule

Pentru a obţine diverse efecte, în Excel se pot adăuga culori de fundal celulelor din foile de
calcul. Pentru a aplica culori în fundalul celulelor, se vor efectua paşii următori:
1. Se selectează celula sau domeniul de celule căreia la care se va aplica o culoare de
fundal.
2. Se aplică comanda Format Cells. Pe ecran va fi afişată caseta de dialog Format Cells,
din care se selectează fila Fill.
3. Se specifică parametrii de formatare din cadrul casetelor filei Fill

16
 4. Se aplică un clic pe butonul OK sau se apasă tasta Enter.
Elementele din această secţiune sunt:
 caseta Background Color. Din această listă se selectează culoarea pentru fundal.
 casetele Pattern Color şi Pattern Style. Din aceaste casete se selectează textura şi
corespunzător culoarea texturii care se aplică deasupra culorii de fundal.
 zona Sample. În această zonă se poate observa efectul opţiunilor selectate

Protejarea informaţiei din foaia de date

Pentru a preveni modificarea, mutarea sau ștergerea datelor de către alți utilizatori, aveți
posibilitatea să protejați domenii de celule din foaia calcul. Pentru acest lucru Excel permite
blocarea celulelor. De asemenea pot fi ascunse formulele din celulele foilor de calcul.
Pentru a proteja domeniile de celule din foile de calcul, trebuie să efectuaţi următorii paşi:
1. Se selectează foaia de calcul.
2. Se activează comanda Format Cells, din care vom selectează fila Protection

3. Deselectăm butoanele Lucked şi Hidden şi acţionăm butonul OK

4. Selectăm celulele ce urmează să fie protejate
5. Se activează comanda Format Cells, din care vom selectează fila Protection
6. Selectăm Lucked (pentru a bloca celulele) sau Hidden(pentru a ascunde formulele din
celule)
17
7. Activam Review>Changes>Protect Sheet
8. În caseta Protect Sheet vom fixa parola dupa care o vom confirma.

18
 Efectuarea calculelor în EXCEL. Formule și funcții.

Formule în EXCEL.
Pentru a efectua calcule, EXCEL utilizează formule.
Definiţia 1: O formulă este o secvenţă de simboluri, care începe cu semnul ”=” , conţine
de regulă adrese de celule, funcţii, valori şi operatori (valorile textuale se vor întroduce între
ghilimele).
EXCEL utilizează următorii operatori:
1. Operatori algebrici: +; -; *; /; ^
2. Operatori relaţionali: =; <; <=; >; >=; <>
3. Operatori textuali: & - concatenarea a două fragmente de text

Exemple de formule:
=A1+B2^2+3
=SHEET1!A2-B5/3+A18
=“TOTAL:”&A5
=A1>B5
=7+B17/A1+SUM(A1:B3)
În formule EXCEL utilizează câteve tipuri de adrese ale celulelor:
 Adrese relative
 Adrese absolute
 Adrese mixte

Definiţia 2: Adresa relativă a celulei se compune din eticheta coloanei şi numărul liniei ce
determină celula(este referința celulei).
Exemple de adrese relative:
A7, D15, BA23

Definiţia 3: Adresa absolută a celulei se obţine din cea relativă, dacă se pune semnul “$”
înaintea etichetei coloanei şi înaintea numărului liniei.
Exemple de adrese absolute:
$A$7, $D$15, $BA$23

Definiţia 4: Adresele mixte ale celulei se obţin din cea relativă, dacă se pune semnul $ sau
înaintea etichetei coloanei sau înaintea numărului de linie.
Exemple de adrese mixte:
a) $A7, $D15, $BA23
b) A$7, D$15, BA$23

O metodă de scriere a formulelor.

Pentru a scrie o formulă vom proceda astfel:
1. Selectăm celula
2. Întroducem în celulă semnul “=”
3. Întroducem o valoare, o funcție sau adresa unei celule
4. Întroducem un operator
5. Întroducem o valoare, o funcție sau adresa unei celule
6. Repetăm pasul 4 şi pasul 5 până obţinem formula dorită, apoi acţionăm ENTER
Să menţionăm, că formulele din celulele foilor de calcul pot fi copiate.
Pentru a copia o formulă într-un domenii de celule adiacente se aplică un clic pe celula ce
conţine formula, se “agaţă” butonul de umplere şi se trage peste celulele unde urmează a fi copiată.

19
 Formulele pot fi copiate şi în celule neadiacente utilizând metoda COPY>PASTE sau alte
proceduri de copiere a datelor.
Important : Când se va copia o formulă, adresele relative se vor modifica, cele absolute vor
rămâne neschimbate, iar cele mixte se vor modifica parţial.
Important : Pentru a întroduce în formulă adresa relativă a celulei este suficient să efectuăm
clic pe celulă. Pentru a transforma adresa întrodusă în adresă absolută sau mixtă se va acţiona
repetat tasta F4.
Exemplu:

Să copiem formula din celula C2 în celula E5. Pentru a înţelege cum se vor modifica adresele
relative din formulă, ne închipuim, că domeniul de celule ce conţine formula şi celulele, adresele
căror se regăsesc în formulă se va deplasa (transla) astfel, ca celula cu formula de copiat să fie
plasată peste celula unde urmează să o copiem (adică domeniul A1:C2 va ocupa locul domeniului
C4:E5).
În formula copiată adresele relative se vor schimba cu adresele imaginilor lor după ce
domeniul a fost deplasat. Imaginea celulei A1 va fi C4, iar imaginea celulei B2 va fi D5. Deci după
ce copiem formula din C2 în E5, în E5 vom avea =C4+D5.
Observaţie Dacă formula se copie în aceiaşi coloana, atunci etichetele de coloană a
adreselor utilizate în formula copiată rămân neschimbate.
Dacă formula se copie în aceiaşi linie, atunci etichetele liniilor adreselor utilizate în formula
copiată rămân neschimbate.
Aplicaţie

20
 Utilizarea funcţiilor în EXCEL

Pentru efectuarea calculelor EXCEL oferă peste 200 funcţii standard (nişte formule
predefinite). O funcţie este definită de un nume şi de o listă de argumente. Argumentele funcţiei se
întroduc între paranteze şi se separă prin “;”. În unele cazuri funcţiile sunt fără argumente, pe când
parantezele urmează a fi puse obligator imediat după numele funcţiei. Să menţionăm, că
argumentele unor funcţii pot fi opţionale.
În EXCEL funcţiile sunt grupate în mai multe categorii:
 Funcţii matematice şi trigonometrice
 Statistice
 Logice
 Text(de lucru cu texte)
 Dată şi oră( de lucru cu date calendaristice şi ore)
 De căutare şi referinţe
 Financiare
 ş.a.
Pentru a introduce o funcţie în formulă putem utiliza una din următoarele metode:
1. Funcţia este întrodusă de utilizator de la tastatură.
2. Funcţia este întrodusă activând FORMULA>INSERT FUNCTION sau acţionând
butonul din bara de formule.
Pe ecran va apărea caseta de dialog INSERT FUNCTION

În caseta SELECT A CATEGORY sunt afişate categoriile de funcţii, iar în caseta SELECT A
FUNCTION sunt afişate în ordine alfabetică funcţiile din categoria selectată.
După ce a fost selectată funcţia, vom acţiona butonul OK pentru a trece la următoarea casetă
de dialog, care vă permite să întroduceţi argumentele funcţiei selectate. În calitate de argumente vor
fi utilizate valori, referinţe sau alte funcţii.

21
 Întroducerea funcţiei se termină acţionând butonul OK.

Scrierea funcţiilor imbricate utilizând INSERT FUNCTION

S-a menţionat mai sus, că unele argumente ale funcţiilor pot fi deasemenea nişte funcţii.
Funcţia întrodusă în calitate de argument poate fi selectată acţionând butonul din partea stângă a
barei de formule. Pentru a reveni la caseta de argumente a unei funcţii din formulă, în partea dreaptă
a barei de formule vom executa clic pe numele funcţiei respective.

Funcţii matematice

Cea mai numeroasă categorie de funcţii este categoria de funcţii matematice. Se explică
aceasta prin faptul, că majoritatea calculelor economice, ştiinţifice, inginereşti se efectuiază cu
ajutorul acestor funcţii. Mai jos vom descrie doar o parte din acestea:

ABS(număr) – returnează valoarea absolută a numărului

Exemple: ABS(3,14)=3,14
ABS(-3,14)=3,14

EXP(număr) – calculează numărul е ridicat la puterea specificată de argument

Exemple: EXP(0)=1
EXP(3)=20,08553692

INT(număr) – calculează partea întreagă a numărului

Exemple: INT(3,14)=3
INT(-3,14)=-4

LN(număr) – calculează logaritmul natural al numărului specificat

LOG(număr;bază) – calculează logaritmul numărului în baza specificată

Exemplu: LOG(5,2) – calculează log25

LOG10(număr) – calculează logaritmul în baza 10 a numărului specificat

Exemplu: LOG10(5) – calculează lg 5

22
 MOD(număr;divisor) – calculează restul împărţirii numărului la divisor
Exemplu: MOD(9,2) va returna 1

POWER(număr;putere) – calculează numărul ridicat la puterea specificată

Exemplu: POWER(2,3) va returna 8

PRODUCT(număr1;număr2;…) – calculează produsul valorilor argumentelor

Exemplu: PRODUCT(2;3;4) returnează 24

RAND() – este o funcţie fără argumente şi returnează un număr aleator de pe segmentul [0,1]

RANDBETWEEN(minf;msup) – returnează un număr aleatoriu de pe segmentul [minf,msup]

ROUND(număr;număr de zecimale) – rotungeşte numărul specificat de primul argument la

numărul de zecimale specificat de cel de-al doilea
Exemple: ROUND(367,523;2) – returnează 367,52
ROUND(367,528;2) – returnează 367,53

ROUNDUP(număr;număr de zecimale) – rotungeşte prin adaos numărul specificat de primul

argument la numărul de zecimale specificat de cel de-al doilea
Exemple: ROUNDUP(367,523;2) – returnează 367,53
ROUNDUP(367,528;2) – returnează 367,53

ROUNDDOWN(număr;număr de zecimale) - rotungeşte prin lipsă numărul specificat de

primul argument la numărul de zecimale specificat de cel de-al doilea
Exemple: ROUNDDOWN(367,523;2) – returnează 367,52
ROUNDDOWN(367,528;2) – returnează 367,52

SIGN(număr) – returnează 1 dacă numărul e pozitiv şi 0 dacă numărul e negativ

SQRT(număr) – calculează rădăcina pătrată a numărului

Exemplu: SQRT(9)=3

SUM(număr1;număr2;…) – calculează suma valorilor argumentelor

Exemplu: SUM(1;5;3,14) – returnează 8,14

SUMIF(referinţă;criteriu;referinţă suma) – calculează suma valorilor celulelor din „referinţă

suma” în caz, că se îndeplineşte criteriul pentru celulele corespunzătoare din „referinţă”.

Exemplu:

23
 Dacă se va cere de calculat numărul total de lipse pentru studenţii de la facultatea
„Contabilitate”, vom scrie:
SUMIF(A2:A9;”Contabilitate”;C2:C9)

Calcule cu matrici

În categoria de funcţii matematice se întâlnesc funcţii, argumentele căror sunt matrici. Mai jos
vom descrie cum se utilizează aceste func’ii.

MDETERM(matrice) – calculează determinantul matricii (matricea se specifică prin referinţa,

ce determină elementele ei)
Exemplu:

MDETERM(A1:B2) returnează valoarea 4

MINVERS(matrice) – calculează matricea inversă (pentru matrici pătrate)

Pentru a calcula matricea inversă se procedează astfel:
1. Selectăm domeniul de celule unde vor fi plasate elementele matricei inverse
2. Scriem=MINVERS(matrice)
3. Acţionăm butoanele <SHIFT> + <CTRL> + <ENTER>

Exemplu:
Fie că trebuie să calculăm matricea inversă pentru matricea din exemplul precedent. Deoarece
rezultatul acestei funcţii este o matrice, se va proceda astfel:
1. Selectăm domeniul de celule unde vor fi plasate elementele matricei inverse
2. =MINVERS(A1:B2)
3. Acţionăm butoanele <SHIFT> + <CTRL> + <ENTER>
Astfel, în domeniul selectat va fi afişată matricea inversă.

MMULT(matricea 1; matricea 2) – calculează produsul matricelor (numărul de coloane la

matricea 1 va fi egal cu numărul de linii la matricea 2)
Pentru a calcula produsul a doua matrici se procedează astfel:
1. Selectăm domeniul unde va fi plasat rezultatul
2. =MMULT(matricea 1; matricea 2)
3. Acţionăm butoanele <SHIFT> + <CTRL> + <ENTER>

Exemplu:
Fie, că matricea 1 se află în domeniul A1:B2, iar matricea 2 în domeniul D1:D2. Pentru a
calcula produsul lor vom urma pașii:
1. Selectăm domeniul unde va fi plasat rezultatul (F1:F2)
2. =MMULT(A1:B2;D1:D2)
3. Acţionăm butoanele <SHIFT> + <CTRL> + <ENTER>

Funcţii statistice

Funcţiile statistice calculează nişte valori pentru un set de argumente de regulă numerice.

AVERAGE(număr 1; număr 2;…) – calculează media aritmetică a argumentelor

Exemplu:
AVERAGE(2;4;6) returnează valoarea 4
24
 COUNT(valoarea 1; valoarea 2;…) – numără valorile numerice din lista argumentelor
Exemplu:
COUNT(5;”A”;7) returnează valoarea 2

COUNTA(referinţă) – calculează numărul de celule ce conţin date

COUNTBLANK(referinţă) - calculează numărul de celule ce nu conţin date

COUNTIF(referinţă;criteriu) – numără celulele ce verifică criteriul

Exemplu:

Dacă se va cere de calculat numărul total de grupe de la facultatea „Contabilitate”, vom scrie:
=COUNTIF(A1:A9;”Contabilitate”).

MAX(referinţă) – returnează valoarea maximală din argumentele funcţiei

MIN(referinţă) – returnează valoarea minimală din argumentele funcţiei

MEDIAN(referinţă) – calculează mediana pentru setul de argumente (un aşa număr, pentru
care numărul argumentelor ce nu-l depăşesc este egal cu numărul argumentelor ce nu sunt mai mici
decât el).

Funcţii logice

Funcţiile logice sunt folosite în cazul, că este necesar de evaluat o expresie logică. De regulă
ele apar ca elemente ale expresiilor logice sau ca argumente la alte funcţii.

TRUE() – returnează valoarea logică TRUE

FALSE() – returnează valoarea logică FALSE

AND(v_logică 1; v_logică 2;…) – argumentele sunt valorile logice TRUE ori FALSE.
Funcţia returnează valoarea TRUE numai în cazul , când toate argumentele au valoarea TRUE.

OR(v_logică 1; v_logică 2;…) – argumentele sunt valori logice TRUE ori FALSE. Funcţia
returnează valoarea TRUE, când măcar unul din argumente are valoarea TRUE.

NOT(v_logică) – returnează FALSE, dacă argumentul are valoare logică este TRUE şi
TRUE, dacă argumentul are valoare logică FALSE.

25
 IF(expresie logică; valoare_adevăr; valoare_fals) – dacă valoarea expresiei logice este TRUE
(adevăr) funcţia va returna valoarea argumentului al doilea, în caz contrar funcţia va returna
valoarea argumentului al treilea.
Exemplu:
IF(5<2;100;200) – returnează 200, deoarece expresia 5<2 se evaluiază cu FALSE

Aplicaţie În unul din tabelele de mai jos sunt afişate rezultatele sesiunii. Să se calculeze bursa
studenţilor în funcţie de nota medie la examene, ţinând cont de următoarele condiţii:

În celula E2 (nota medie) se va scrie formula:

=AVERAGE(B2:D2)
În celula F2 (bursa) se va scrie formula:
=IF(E2<7;0;IF(F2<8;400;IF(E2<9;500;600)))
Sau
=IF(E2<7;0;IF(AND(E2>=7;E2<8);400;IF(AND(E2>=8;E2<9);500;600)))

Funcţii text

Funcţiile TEXT sunt utilizate pentru a efectua diverse operaţii cu date textuale. Dintre ele:

CONCATENATE(text 1; text2;…) – concatenează (uneşte) argumentele funcţiei

Exemplu:
CONCATENATE(“Micro” ;”soft”) va returna textul “Microsoft”

EXACT(text 1;text 2) – returnează TRUE, dacă text 1 şi text 2 sunt identice3 şi FALSE în caz
contrar. Funcţia face distincţie între literele mari şi mici.

FIND(text căutat;text sursă; start număr) – caută textul fixat în primul argument (text căutat)
în textul fixat în argumentul al doilea (text sursă), începând cu caracterul de pe poziţia indicată de
valoarea start număr. Returnează poziţia de început a fragmentului căutat, dacă acesta se regăseşte.
Remarcă: funcţia FIND face distincţie între literele mari şi mici.
Exemplu:
FIND(“A”;”Academie”;1) – returnează 1
FIND(“a”;”Academie”;2) – returnează 3

LEFT(text; număr caractere) – returnează primele caractere din argumentul text

Exemplu:
LEFT(“Calculator”;6) – returnează Calcul

26
 LEN(text) – calculează numărul de caractere din text
Exemplu:
LEN(“Calculator”) – returnează 10

MID(text; start număr;număr caractere) – extrage un şir de caractere din text, începând cu
poziţia start număr şi de lungimea număr caractere
Exemplu:
MID(“Microsoft”;3;4) - returnează cros

PROPER(text) – returnează un fragment, unde fiecare cuvânt din text se începe cu majusculă,
restul fiind litere mici
Exemplu:
PROPER(“MICROSOFT OFFICE”) – returnează Microsoft Office

REPLACE(text; start număr; număr caractere; text nou) va înlocui în text începând cu poziţia
start număr un număr de caractere cu textul nou.
Exemplu:
REPLACE(“2009”;3;2;”10”) returnează 2010
REPLACE(“PORTOFOLIU”;5;6;”AR”) returnează PORTAR

RIGHT(text; număr caractere) – returnează ultimele număr caractere din argumentul text
Exemplu:
RIGHT(“MICROSOFT”;4) – returnează SOFT

SEARCH(text căutat; text sursă; start număr) – se utilizează ca şi FIND.

Remarcă: funcţia SEARCH nu face distincţie între literele mari şi mici.

SUBSTITUTE(text; text vechi; text nou; număr) – înlocuieşte în text fragmentele text vechi
cu fragmente text nou. Dacă argumentul “număr” lipseşte, atunci funcţia va înlocui în “text” toate
fragmentele “text vechi” cu fragmente “text nou”. Dacă argumentul “număr” este fixat, atunci cu
fragmentul “text nou” va fi înlocuit doar acel fragment ”text vechi”, care este a ”număr” repetare a
fragmentului ”text vechi”

Exemplu:
SUBSTITUTE(“5 octombrie 2005, 5 noiembrie 2005”;5;9) – returnează
9 octombrie 2009, 9 noiembrie 2009
SUBSTITUTE(“5 octombrie 2005, 5 noiembrie 2005”;5;9;1) – returnează
9 octombrie 2005, 5 noiembrie 2005
SUBSTITUTE(“5 octombrie 2005, 5 noiembrie 2005”;5;9;2) – returnează
5 octombrie 2009, 5 noiembrie 2005
SUBSTITUTE(“5 octombrie 2005, 5 noiembrie 2005”;5;9;3) – returnează
5 octombrie 2005, 9 noiembrie 2005

TRIM(text) – şterge toate spaţiile din text şi lasă doar câte un spaţiu între cuvinte
Exemplu:
TRIM(“ MICROSOFT EXCEL “) – returnează “MICROSOFT EXCEL”

UPER(text) va afişa text cu litere mari

Exemplu:
UPER(“asem”) returnează ASEM

27
 Funcţii dată şi oră

MS EXCEL păstrează datele calendaristice afişate în mod special (cu un format anume).
Valorile ce corespund datei calendaristice (orei) se numesc numere seriale. Fiecărei date
calendaristice îi corespunde un număr întreg. Numărului „1” îi corespunde datei 1 ianuarie 1900;
numărului “2” – 2 ianuarie 1900 ş.a.m.d. Orelor li se pun în corespondenţă numere seriale din
mulţimea [0,1).
Important: Dacă celulelor cu valori numerice li se atribuie un format dată calendaristică (oră)
în celulă se va afişa o dată calendaristică (oră) şi invers dacă celulelor ce conțin date calendaristice
li se atribuie un format numeric, în ele vor fi afișate valori numerice.
Cele mai frecvent utilizate funcţii din această categorie sunt:

DATE(an;lună;zi) –data calendaristică în formatul prestabilit

Exemplu:
DATE(1900;1;1) – returnează 01.01.1900
DATE(2010;1;1) – returnează 01.01.2010

DAY(număr serial) – returnează un număr natural între 1 şi 31, adică ziua din data
calendaristică ce corespunde numărului serial.
Exemplu:
DAY(33) - returnează 2

DAY360(start dată; sfirşit dată; metodă) – calculează numărul de zile între 2 date
calendaristice, considerând anul de 360 zile.(când “metodă”=FALSE sau se omite - se utilizează
metoda US de calcul, când “metodă”=TRUE - se utilizează metoda UE)

MONTH(număr serial) – returnează un număr natural între 1 şi 12, adică luna din data
calendaristică, ce corespunde numărului serial

NOW() – funcţie fără argumente. Returnează data şi ora curentă

TODAY() – funcţie fără argumente. Returnează data curentă

WEEKDAY(număr serial;tip) – returnează un număr între 1 şi 7, adică numărul de ordine al

zilei săptămânii a datei calendaristice cu numărul serial. Argumentul “tip” dacă este egal cu 1 sau
lipseşte, atunci valoarea 1 ar fi ziua de duminică, iar 7 – ziua de sâmbătă. Argumentul “tip” dacă
este egal cu 2, atunci valoarea 1 ar fi ziua de luni, iar 7 – ziua de duminică. Argumentul “tip” dacă
este egal cu 3, atunci valoarea 0 ar fi ziua de luni, iar 6 – ziua de duminică.

YEAR(număr serial) – returnează un număr întreg între 1900 şi 9999, adică anul din data
calendaristică ce corespunde numărului serial

HOUR(număr serial) – returnează un număr întreg între 0 şi 23, adică ora ce corespunde părţii
întregi a numărului serial

MINUTE(număr serial) – returnează un număr întreg între 0 şi 59, adică minutele ce

corespund părţii zecimale a numărului serial

SECOND(număr zecimal) - returnează un număr întreg între 0 şi 59, adică secundele ce

corespund părţii zecimale a numărului serial

TIME(oră; minute; secunde) – returnează timpul în formatul prestabilit

28
 DATEDIF(data iniţială; data finală; parametru)
Parametri pot fi:
“Y” – numărul de ani compleţi între datele calendaristice fixate
“m” – numărul de luni complete între datele calendaristice fixate
“d” – câte zile sunt între datele calendaristice fixate
“ym” – numărul de luni complete în caz că datele calendaristice sunt din acelaşi an
“yd” – numărul de zile între două date calendaristice din aceiaşi lună şi acelaşi an

Funcţii căutare şi referinţe

LOOKUP(valoare; referinţă căutare; referinţă rezultat)

valoare – o valoare ce urmează a fi căutată într-o linie sau coloană a tabelului
referinţă căutare – o coloană sau o linie dintr-un tabel cu elementele aranjate în ordine
crescătoare
referinţă rezultat – o linie sau o coloană din table de aceiaşi dimensiune ca şi referinţă căutare,

Funcţia LOOKUP caută o valoare în referinţă căutare şi returnează valoarea corespunzătoare

(de pe aceiaşi poziţie) din referinţă rezultat.
Notă: Dacă LOOKUP nu găseşte valoarea exactă, atunci va găsi cea mai mare valoare din
regerinţă căutare ce nu depăseşte valoarea dată.
Exemplu:

Problemă: Să se fixeze salariile angajaţilor în funcţie de categorie.

Rezolvare: În celula D9 vom scrie formula: =LOOKUP(C9;$A$2:$A$5;$B$2:$B$5)

Funcţia LOOKUP poate fi utilizată şi în varianta de mai jos:

LOOKUP(valoare; matrice)
valoare – o valoare, ce urmează a fi căutată în prima coloană (linie) a matricei
matrice – o matrice, unde elementele din prima coloană (linie) sunt ordonate în ordine
crescătoare
Funcţia caută elementul valoare în prima coloană (linie) a matricei şi returnează elementul
corespunzător din ultima coloană (linie) a matricei. Dacă elementul căutat nu este găsit, el se
aproximează cu cel mai mare element din coloană, ce nu depăseşte valoarea căutată. În caz, că
valoarea elementului căutat este mai mică decât elementele din prima coloană, în celulă se
returnează valoarea de eroare N/A.

29
 Problemă:
1. Fixaţi salariile angajaţilor în funcţie de categorie
=LOOKUP(C9;A2:B5)
2. Fixaţi suplimente la salariile angajaţilor în funcţie de categorie
=LOOKUP(C9;A2:C5)

Funcţiile VLOOKUP şi HLOOKUP

VLOOKUP(valoare; matrice; număr coloană; parametru specificaţie)

valoare – o valoare, ce urmează a fi căutată în prima coloană a matricei
matrice – un tablou de valori
număr coloană – o coloană din matrice, de unde se va selecta valoarea, ce urmează a fi
returnată de către funcţie
parametru specificaţie – o valoare logică
Parametrul =TRUE caută în prima coloană valoarea cea mai mare, ce nu depăşeşte valoarea
primului argument (elementele primei coloane din matrice vor fi aranjate în ordine crescătoare).
Parametrul =FALSE caută în prima coloană valoarea exactă a primului argument (elementele
nu e neapărat să fie aranjate în ordine crescătoare).
Funcţia caută o valoare în prima coloană a matricei şi returnează elementul corespunzător din
coloana specificată de argumentul al treilea.
Problemă:
1. Fixaţi salariile angajaţilor în funcţie de categorie =VLOOKUP(C9;A1:C5;2;TRUE)
2. Fixaţi suplimente la salariile angajaţilor în funcţie de categorie
=VLOOKUP(C9;A1:C5;3;TRUE)

HLOOKUP(valoare; matrice; număr linie; parametru specificaţie) – caută valoarea în prima

linie a matricei şi returnează elementul corespunzător din linia specificată de argumentul al treilea.
valoare – o valoare, ce urmează a fi căutată în prima linie a matricei
matrice – un tablou de valori
număr linie – o linie din matrice, de unde se va selecta valoarea, ce urmează a fi returnată de
către funcţie
parametru specificaţie – o valoare logică
Parametrul =TRUE caută în prima linie valoarea cea mai mare, ce nu depăşeşte valoarea
primului argument (elementele primei coloane din matrice vor fi aranjate în ordine crescătoare).
Parametrul =FALSE caută în prima linie valoarea exactă a primului argument (elementele nu
e neapărat să fie aranjate în ordine crescătoare).

Funcţii financiare

FV(rată; număr perioade; pmt; [pv]; [type]) – calculează valoarea finală a investiţiei bazată pe
plăţi periodice constante şi o rată lunară constantă.
Unde:
type = 0 – plăţile sunt efectuate la sfârşitul perioadei
type = 1 - plăţile sunt efectuate la începutul perioadei
rata – rata lunară
număr perioade – numărul de perioade pentru plăţi
pmt – valoarea plăţilor periodice (lunare)
pv – valoarea iniţială a investiţiei
Exemplu: De calculat valoarea investiţiei, cu rata anuală 20%, pe o perioadă de 2 ani, cu plăţi
periodice 200 lei (lunar) şi cu valoarea iniţială a investiţiei 1000 lei.
Rezolvare: FV(20%/12;2*12;-200;-1000)

30
 PMT(rată; număr perioade; pv; fv; type) – calculează valoarea plăţilor lunare ale unui credit
cu o rată anuală constantă şi rambursări periodece constante.
Unde:
rata – rata lunară a dobânzii
număr perioade – numărul de perioade (luni) pentru plăţi (achitatea creditului)
pv – valoarea împrumutului
fv – restanţa după ultima plată (la sfârşitul perioadei)
type = 0 – plăţile sunt efectuate la sfârşitul perioadei
type = 1 - plăţile sunt efectuate la începutul perioadei
Exemplu: De calculat valoarea plăţilor lunare pentru un credit de 10000 lei cu rata dobânzii
20%, care urmează a fi rambursat într-un an şi jumătate.
Rezolvare: PMT(20%/12;18;10000). Rezultatul cu semnul minus – trebuie să daţi bani băncii.

Rezolvarea ecuaţiilor cu o singură necunoscută.

Pe lângă diverse operaţii de procesare a datelor Excel oferă şi instrumente de rezolvare a

ecuaţiilor, a sistemelor de ecuaţii si a problemelor de programare liniară. Instrumentul GOAL
SEEK ne permite să rezolvam ecuaţii cu de forma .
Pentru a rezolva ecuaţia de mai sus cu ajutorul instrumentului GOAL SEEK este necesar, ca
în foaia de calcul să stabilim o celulă, unde va fi afişată valoarea lui si altă celulă, unde se va scrie
forma analitică a funcţiei .
Fie, că se cere de a rezolva ecuaţia:
(să observăm, că aici )

Vom considera, că valoarea lui se va afla în celula A2, iar forma analitică a funcţiei din
ecuaţie în celula B2 (vezi imaginea de mai sus).
În acest caz pentru a rezolva ecuaţia vom realiza următoarele acţiuni:
1. Poziţionăm cursorul tabelar pe celula B2 (celula cu formula)
2. Activăm Data>What-if-Analysis>Goal Seek

31
 3. În caseta Goal Seek se vor fixa parametrii:
 Set cell – adresa celulei cu formula
 To value – partea dreaptă a ecuaţiei – din (în cazul nostru – 0)
 By changing cell – adresa celulei unde se află necunoscuta din formulă (în
cazul nostru – A2).
4. Se activează OK din caseta Goal Seek.

Aplicaţie:

Să se determine ce împrumut putem lua de la o bancă, dacă rata dobânzii este de 20% anual,
dorim să achităm datoriile în 15 luni şi să rambursăm câte 1000 lei în fiecare lună.

In acest caz putem utiliza funcţia financiară PMT pentru care argumentul pv – valoarea
împrumutului este necunoscut.
Vom proceda conform schemei(algoritmului) de mai sus. Fie:

În caseta Goal Seek vom avea:

In rezultat vom obţine, că valoarea împrumutului pentru condiţiile din problemă este de
13175,57 lei.

32
 LISTE ÎN EXCEL

În Excel datele pot fi gestionate cu uşurinţă dacă sunt organizate în formă de liste. O listă
reprezintă un tabel din foaia de calcul pentru care sunt îndeplinite nişte criterii:
1. Fiecare coloană din listă are o etichetă unică (numită câmp).
2. Datele din fiecare coloană a listei reprezintă o anumită categorie (un anumit tip) de
date.
3. Fiecare linie dintr-o listă constituie o înregistrare (informaţie ce se referă la un obiect
bine determinat).
4. Înregistrările în listă se vor introduce în liniile imediat de sub etichetele coloanelor.
5. Lista nu va conţine înregistrări vide (fără date).
Pentru a crea o listă se introduc etichete pentru fiecare coloană, iar mai apoi înregistrările.
Listele se pot crea în orice zonă din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de sub listă să nu conţină
date, astfel încât lista să se poată întinde fără să interfereze cu alte date din foaia de calcul.
Pentru a introduce înregistrări în listă se vor introduce date în liniile imediat de sub titlurile
coloanelor. Fiecare înregistrare trebuie să conţină aceleaşi câmpuri. În figura de mai jos este
prezentată o listă care conţine informaţii despre produsele stocate la un depozit.

Utilizarea formularelor in EXCEL

Pentru a uşura introducerea şi editarea înregistrărilor dintr-o listă se pot utiliza facilităţile
oferite de formulare.
Un formular oferă o modalitate comodă de a introduce sau de a afișa un rând complet de
informații într-o listă, fără a defila pe orizontală. Utilizarea unui formular poate face introducerea
datelor mai simplă decât atunci când vă deplasați de la o coloană la alta, în situațiile în care aveți
mai multe coloane de date decât pot fi vizualizate pe ecran.
Excel poate genera automat un formular predefinit pentru o listă Formularul afișează toate
etichetele de coloană într-o sigură casetă de dialog. Fiecare etichetă are o casetă text necompletată
adiacentă în care se introduc datele pentru fiecare coloană. Cu ajutorul unui formular este posibil să
introduceți înregistrări noi în liste, să găsiți înregistrări prin navigare sau să ștergeți înregistrări.
Dacă o celulă conține o formulă, rezultatul formulei este afișat în formular, dar nu este posibil să
modificați formula utilizând formularul.
Pentru a adăuga înregistrări cu ajutorul formularului se va proceda în felul următor:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.
2. Seactivează Form (pentru aceasta butonul trebuie sa fie plasat în una din panglicile
aplicaţiei EXCEL). Pe ecran apare caseta de dialog DataForm cu numele foii, ce conţine lista.
3. Pentru a adăuga o nouă înregistrare în listă se aplică un clic pe butonul New. În

33
formular toate casetele text ce corespund câmpurilor listei sunt goale. În fiecare casetă text pot fi
introduse informaţiile corespunzătoare. Pentru deplasare în următoarea casetă se apasă tasta <Tab>,
pentru deplasare în caseta text anterioară se apasă <Shift+Tab>. După terminarea introducerii
datelor se apasă tasta <Enter> pentru adăugarea de înregistrări noi în listă. În cazul în care în
anumite câmpuri au fost scrise informaţii şi se constată că înregistrarea respectivă nu trebuie
adăugată în listă, se aplică un clic pe butonul Restore pentru a elimina înregistrarea din formular.
Clicul pe Restore trebuie aplicat înainte de a apăsa tasta <Enter > prin care se salvează
înregistrarea.
4. Se aplică un clic pe butonul Close pentru a reveni în foaia de calcul.

Formularul de date poate fi folosit şi pentru vizualizarea înregistrărilor din listă. Există mai
multe metode pentru a realiza acest lucru. O metodă ar fi folosirea barei de derulare din caseta de
dialog Data Form. Se apasă pe săgeata în sus sau săgeata în jos pentru a vizualiza înregistrarea
anterioară sau înregistrarea următoare. Pe măsură ce sunt vizualizate înregistrările din listă în colţul
din dreapta sus al casetei de este indicat numărul curent al înregistrării. O altă metodă ar fi utilizarea
butoanelor Find Next pentru a vizualiza următoarea înregistrare şi Find Previous pentru a vedea
înregistrarea anterioară. Dacă la apăsarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor înseamnă că
sunteţi poziţionaţi pe ultima, respectiv prima înregistrare din listă.
Pentru a şterge o înregistrare cu ajutorul formularului de date:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.
2. Activăm comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog DataForm.
3. Se afişează înregistrarea care trebuie ştearsă.
4. Se acţionează butonul Delete din formular.
5. Se aplică un clic pe butonul Delete din formular pentru a efectua ştergerea. Excel va
solicita confirmarea pentru ştergerea înregistrării. Se va răspunde cu OK pentru a şterge
înregistrarea sau cu Cancel pentru a anula operaţia de ştergere.
6. Se aplică un clic pe butonul Close pentru revenirea în foaia de calcul.
Formularul de date poate fi folosit şi pentru a găsi înregistrările care satisfac unul sau mai
multe criterii. Dacă se foloseşte formularul în acest scop nu se poate vizualiza decât câte o
înregistrare găsită. Paşii pentru a găsi o înregistrare sunt:
1. Se selectează o celulă din listă.
2. Se activează comanda Form.
3. Din caseta de dialog Data Form se selectează butonul Criteria.
34
 4. Se introduc criteriile pentru efectuarea căutării.
5. Se aplică un clic pe butonul Find Next sau Find Preview (se apasă pe săgeata în jos sau
în sus din bara de derulare a formularului) pentru a vizualiza şi alte înregistrări. În
formular va fi afişat rezultatul căutării.
Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare se va auzi un semnal sonor.

Sortarea datelor din liste

Sortarea este operaţia de ordonare a înregistrărilor în funcţie de valorile unui sau a mai multor
câmpuri din listă.
. Pentru a sorta o listă se efectuează următorii paşi:
1. Se selectează o celulă din listă
2. Se aplică comanda Data > Sort. Pe ecran apare caseta de dialog Sort .

3. Pentru a evita sortarea capului de tabel împreună cu restul listei, se activează butonul My
data has headers.
4. În caseta Sort By se selectează numele coloanei în funcţie de care se va face sortarea.
Dacă lista nu conţine nume de coloane (în acest caz la pasul 3 nu a fost activată opţiunea
My data has headers), în loc de numele coloanei se va selecta litera coloanei din foaia de
calcul.
5. În caseta Order se selectează ordinea de sortare: în ordine alfabetică(crescătoare), în

35
 ordine invers alfabetică(descrescătoare) sau sortarea după valorile unei liste predefinite.
6. Dacă este necesară o sortare după valorile a două sau mai multe câmpuri se acţionează
butonul Add level și se completează următoarea casetă.
7. Se selectează butonul OK.
O listă se poate sorta mai rapid cu ajutorul a două butoane din panglica Data: , pentru
sortare în ordine crescătoare şi , pentru sortare în ordine descrescătoare.
Pentru a sorta o listă cu butoanele de sortare:
1. Se selectează o celulă din coloana ce va fi folosită drept cheie de sortare.
2. Se execută un clic pe unul din cele două butoane de sortare.
3. Butoanele de sortare efectuează această operaţie doar după un câmp cheie - câmpul
selectat înainte de apăsarea butonului. Pentru sortare, Excel foloseşte următoarele reguli:
Datele sunt sortate în ordine ascendentă, de la A la Z (ordonarea se face de sus în jos pentru
linii, sau de la stânga la dreapta pentru coloane) sau în ordine descendentă, de la Z la A (ordonarea
se face de sus în jos sau de la stânga la dreapta). Spaţiile libere sunt puse la sfârşitul listei.
Este folosită următoarea ordine de priorităţi:
1. numerele de la cel mai mic număr negativ la cel mai mare număr pozitiv
2. texte (de la A la Z)
3. rezultatele FALSE
4. rezultatele TRUE
5. valori de eroare
6. spaţii libere
Excel poate ignora diferenţele dintre literele mari şi mici sau poate ţine cont de acestea. Acest
lucru se poate specifica dacă din caseta de dialog Sort se selectează butonul Options. Pe ecran
apare caseta de dialog Sort Options:
Dacă este marcată opţiunea Case Sensitive se face distincţie între literele mici şi cele mari,
dacă nu este marcată nu se face distincţie. Tot în această casetă de dialog se specifică în ce ordine se
va face sortarea: - de jos în sus (Sort Top To Bottom), sau de la stânga la dreapta (Sort Left To
Right).

Crearea subtotalurilor pentru grupuri de înregistrări

Când se sortează datele dintr-o listă după valorile unui sau a mai multor câmpuri, Excel
permite efectuarea unor sinteze a datelor pe baza totalurilor calculate pentru grupuri de înregistrări.
Când se efectuează calcule, acestea sunt calculate pentru fiecare grup din listă. Un grup este alcătuit
din mai multe linii (înregistrări) care au aceeaşi informaţie într-o coloană (sau câteva coloane, în
cazul, că se vor calcula subtotaluri ierarhizate).
Pentru a calcula subtotaluri trebuie ca datele să fie sortate după valorile câmpurilor de
grupare.
După sortare calcularea subtotalurilor se face parcurgând următorii paşi:
1. Se selectează orice celulă din listă.
36
 2. Se aplică comanda Data, Subtotals. Pe ecran apare caseta de dialog Subtotal.

3. Pentru a fixa câmpul de grupare selectăm din lista derulantă At Each Change in numele
coloanei după care care determină grupurile de înregistrări.
4. Din lista derulantă Use Function se selectează funcţia care calculează totalurile. Funcţiile
frecvent utilizate sunt:
SUM – suma valorilor din grup
COUNT – numărul înregistrărilor
MAX – valoarea maximală a elementelor
MIN – valoarea minimală
AVERAGE – media aritmetică
PRODUCT – produsul
5. Din lista Add Subtotal to se selectează câmpul, valorile cărui vor fi supuse agregării de
funcția selectată, activând caseta corespunzătoare.
6. Pentru a înlocui totaluri existente se marchează opţiunea Replace Current Subtotals.
7. Pentru a insera un salt de pagină înaintea fiecărui grup se marchează opţiunea Page break
between groups.
8. În mod implicit subtotalurile şi totalurile generale apar la sfârşitul grupului de date (opţiunea
Summary below data se marchează automat). Dacă ele trebuie afişate înaintea grupului de
date se va demarca opţiunea Summary below data.
9. Se selectează butonul OK.
Pentru eliminarea subtotalurilor din caseta de dialog Subtotal se selectează butonul Remove
All.

Filtrarea datelor dintr-o listă

Filtrarea datelor dintr-o listă este o operaţie prin care sunt afişate doar acele înregistrări din
listă care corespund unor criterii specificate şi ascunderea celorlalte. În Excel există două metode de
filtrare: comanda Auto Filter pentru a efectua o filtrare rapidă a datelor din listă şi comanda
Advenced Filter pentru a filtra pe baza unor criterii complexe.
37
Utilizarea comenzii Filter

Comanda Filter oferă o posibilitate deosebită de gestionare a listelor diminuând numărul

înregistrărilor prin afișarea doar a acelor înregisrări din listă pentru care se verifică niște criterii.
Pentru a filtra o listă utilizând comanda Filter se execută următorii paşi:
1. Se selectează o celulă din lista ce trebuie filtrată.
2. Se activează Data > Filter.
Excel va insera butoane de derulare în fiecăre celulă din capul de tabel.
3. Se aplică un clic pe butonul de derulare din coloana unde se va introduce criteriul.
4. Se selectează criteriul pentru coloana respectivă
5. Se aplică paşii 1-3 pentru a fixa criterii de selectare și pentru alte câmpuri. Pentru ca
o înregistrare să fie afişată ea trebuie să îndeplinească criteriile pentru toate câmpurile.

Pentru selectarea criteriilor sunt posibile următoarele opţiuni:

 All – anulează criteriile de selectare pentru câmp.
 Bifa pe caseta, ce corespunde unei valoari din câmp - -Selectarea informației după
valori coincidente din câmp.
 Utilizarea operatorilor relaționali (se utilizează operatorii activând Text Filters,
Number Filters sau Date Filters)
 Utilizarea Custom Filter – selectează înregistrările după un criteriu compus din doua
afirmații legate cu operatorul logic „AND” sau „OR”
 Top 10 Autofilter (doar pentru valori numerice)

Top 10 Autofilter

Din prima listă derulantă se selectează Top /Bottom, în funcţie de direcţia în care se va face
filtrarea de sus (Top) sau de jos (Bottom). În a doua listă derulantă se introduce sau se selectează
un număr care indică câte înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este selectată opţiunea Items)
sau ce procent din numărul total de înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este selectată opţiunea
Percent) vor vor fi afișate.

38
Custom AutoFilter

Pentru a introduce criterii se selectează un operator din prima casetă derulantă, apoi se
introduce sau se selectează o valoare din caseta alăturată. Dacă există un al doilea criteriu se
selectează una din opţiunile AND(şi) sau OR (sau) şi se introduce în mod similar al doilea criteriu.

Utilizarea comenzii Advanced Filter

O altă metodă de filtrare este folosirea comenzii Advanced Filter. Cu această comandă se
pot efectua operaţii de filtrare bazate pe criterii complexe. Pentru folosirea comenzii trebuie creat
un domeniu de criterii. Domeniul de criterii specifică condiţiile pe care datele filtrate trebuie să le
îndeplinească. Prima linie din domeniul de criterii conţine numele câmpurilor pentru care se vor
specifica criterii. Numele câmpurilor trebuie scrise exact la fel ca numele câmpurilor din listă. În
liniile imediat următoare, sub numele câmpurilor, se introduc criteriile pentru câmpurile respective.
Domeniul de criterii se va termina cu o linie goală. Criteriile care sunt pe aceeaşi linie în domeniul
de criterii vor trebui să fie îndeplinite simultan pentru ca o înregistrare să fie afișată. Vor fi afișate
acele înregistrări, pentru care se îndeplinesc toate criteriile cel puțin pentruuna din liniile de criterii.
După pregătirea domeniului de criterii se execută următorii paşi:
1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă
2. Se activează Data > Advanced Filter.
Pe ecran apare caseta de dialog Advanced Filter:

3. Dacă lista filtrată va fi afişată în acelaşi loc ca şi lista iniţială se selectează opţiunea
Filter the list in place. Dacă datele trebuie plasate într-o altă zonă a foii de calcul pentru a fi
prelucrate ulterior se selectează opţiunea Copy to another location. În acest caz în caseta
39
Copy to se specifică domeniul de celule ce va conţine lista, dacă acesta nu a apărut automat.
4. În caseta List Range se introduce referința domeniul de celule care conţine lista,
dacă acesta nu este fixată.
5. În caseta Criteria Range se introduce referința domeniului de criterii.
6. Dacă prin filtrare trebuie înlăturate înregistrările duble se marchează opţiunea
Unique Records Only.
7. Se selectează butonul OK.

Tabele Pivot

Un Tabel Pivot reprezintă un mod de a rezuma cantități mari de date organizate în liste, el se
mai utilizează pentru analiza datelor și permite să efectuam următoarele acţiuni:
 Interogarea unor cantități mari de date.
 Calcularea subtotalurilor și agregarea datelor numerice, pentru a rezuma date după categorii
și subcategorii de înregistrări.
 Mutarea rândurilor în coloane sau a coloanelor în rânduri, pentru a vedea rezumări diferite
ale datelor sursă.
 Filtrarea, sortarea, şi gruparea datelor.

În urma acestor acţiuni o să obţineţi un raport, ce realizează grupări de date cu totaluri pentru
grupuri de înregistrări. Valorile distincte ale unor campuri de grupare sunt etichete de coloană,
valorile distincte ale altor campuri de grupare sunt etichete de linie a raportului, iar la intersecţia
liniilor şi coloanelor vor fi plasate totaluri calculate pentru grupuri de înregistrări.
Pentru a crea un table pivot vom urma paţii:

1. Plasam cursorul în cadrul listei.

2. Activăm INSERT>TABLES>PivotTable

3. În caseta de dialog Create Pivot Table veţi observa referinţa domeniului de celule, ce
conţine Lista (caseta Table Range) sau fixate această referinţă.
4. Alegeţi locul de amplasare a tabelului Pivot
40
  New worksheet – pe o foaie de calcul nouă
 Existing Worksheet – pe foaia de calcul existent
5. Activaţi butonul de comandă OK
6. Apare caseta de dialog PivotTable Field Listcare va conţine:
 Caseta Report Filter valorile câmpurilor după care se va efectua filtrarea.
 Caseta Row Labels – valorile campului pe care il aducem din lista de campuri
(Pivot Table Field List) folosind tehnica „Drag&Drop” (vor fi utilizate ca etichete
de linie).
 Caseta Column Labels – valorile campului pe care îl aducem din lista de campuri
in aceasta zona folosind tehnica „Drag&Drop”. (vor fi utilizate ca etichete de
coloană).
 Caseta Values -asupra valorilor campului pe care îl aducem din lista de campuri in
aceasta zona folosind tehnica „Drag&Drop”, Microsoft Excel va aplica automat
una dintre functiile SUM si COUNT si mai mult va face asta separat pentru fiecare
valoare a campurilor care apar deja in zonele ROW si COLUMN (puteţi selecta o
altă funcţie din lista derulantă din cadrul casetei Values).

Aplicaţie

Fie dată listade date:

Facultatea Grupa Semestrul Numarul de lipse

Finante FB 131 Semestrul 1 23
Contabilitate CON 131 Semestrul 1 34
Cibernetică CIB 131 Semestrul 1 32
Finante FB 132 Semestrul 1 13
Contabilitate CON 132 Semestrul 1 21
Cibernetică CIB 132 Semestrul 1 27

41
 Finante FB 131 Semestrul 2 12
Contabilitate CON 131 Semestrul 2 25
Cibernetică CIB 131 Semestrul 2 14
Finante FB 132 Semestrul 2 24
Contabilitate CON 132 Semestrul 2 27
Cibernetică CIB 132 Semestrul 2 19

De creat un Tabel Pivot, unde valorile câmpului Facultatea ar fi folosite pentru filtrarea
înregistrărilor, valorile cîmpului Grupa ar fi etichete de coloane, iar valorile câmpului Semestrul ar
fi etichete de linie (etichetele de linie şi cele de coloană sunt valori ale câmpurilor de grupare) .
Valorile câmpului Lipse le vom folosi pentru a calcula totauri pentru grupurile de înregistrări
formate.
Vom obţine urmâtorul rezultat:

Butoanele se vor utiliza pentru operaţii de filtrare.

42