Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Semnele Timpului - Iunie 2019

    Încărcat de

    bothkill
    21 vizualizări29 pagini
    Semnele Timpului - Iunie 2019

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Semnele Timpului - Iunie 2019

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    21 vizualizări29 pagini

    Semnele Timpului - Iunie 2019

    Încărcat de

    bothkill
    Semnele Timpului - Iunie 2019

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 29
    Boe ct ae ramburs (in Romania), transfer bancar sau online, cu cardul, SEMNELE T/MPULU SEMNELE T(MPULU AHN CU FATA SPREVIITOR, CU SUFLETUL SPRE TRECUT Pern ca} cerns na Carmen Laiu Perr Cy ey as) PU ed pore Ce Pees coe ens eed Ce Peco tae ners ny SUNTEM MAI MULT DECAT CEEA CE PUTEM EXPLICA USOR presupu astra deschisd si 3. Prin fereastra deschisi s debanenote. Un individ care trece pestrad portuni {putin de gindur, dar 4 meargi mai depart. De cea de are un om carea avut posblitate? Unii spun ci deciziade a mu fura este rezultatal aleger morale corecte a omulai,adicd un exemplu de exeritare a liberului-arbitru, Ali con: wmului este determinata de neveia lui mai mare — in cazul ormule nctionat de propria constiinga sau de afi af mai mare decit d i nue vorba de liber-abitry, conditionata mului nu se nase intr-un vid de influenge si determinanfi siva dea apareideea omul poate actiona in ab- atezani mai mare decit cea abaronului Minchausen, cata pe sine din mlastina tragirdu-se de par. Actiunile oamenilor nase intr-un context, continua Nietzsche, in care Dumnezeu, lumtea, eeditatea, in timplarea,societatea au, toate, o influent. In acelai timp ins’, Nietzsche consid nerozie gi idea naturalist a voingelincatusate, omului care face doar ceea ce natu ereditatea, societatea, Dumnezenil determina si faci. Din punctul de vedere al fului german, cei din prim: {are sili se recunoasca deplina siultima responsabilitatep lizeaza, in timp ce reprezentant de-a doua categorii ma vor sa abilitaea pentru nimic din ceeac Intr-o lume fizic, noi ctutim cauzee izice ale oncaruilucra care se intimpla. Ceea ‘ontravine ideiide liber arbitra, definit cao capacitate dea actiona conform propriei vointe, independent de orice influent. In acelasi timp, intuigia si buna-simy clemen: tarne span ca nu putem afara ide de responsabilitate si libertate a alegeri i tocmal in acest sens psihiatria cauti sii redea individului libertatea de a lua decizi iprimand o stare maladiva creieruluis adoxul observat de Nietasche nu a fost rezolvat incd de niciun natu iar perceptile noastre de baza ne cer s& recunoastem existenfa si nece iberulu‘-arbtru, Din punct de vedere erestin ins, Iberul-arbitru e mai usor de inteles entru ci Biblia recunoast ci omul nu poate actionaindependent de nfluenta picatu te ficut capabil st aleagi din nou impotriva tendingelor sale pacitoase. In oricare dintre cele doua cazuri inst esponsabiltatea omuluipentruactiunile mane, tocmai pentru c’ ajatorul lui Dumnezeu care si dea omului posibilitatea dea alege corect este disponibilin permanent’. 8 A fost o luna marcata de geri - parlamentare si prezidentiale -, nu doar in Uniunea Europeans, dar siin tari de pe alte continente. S-au mentinut in centrul atentiei Brexitul, conflictul americano- iranian pe teme nucleare, cat si cel americano-chinez din domeniul comercial omponenjaParlamentului European s-a schimbat dup alegerile curoparlamentare desfigarate in Uniunea Europeans intre 23 s Acum este mai fragmentat, nemaiexistind majoritatea formata din cele doua mari blocuri - Partidul Popular European (de centru-dreapta) Asociaia Progresist a Socialistlor si Democratilor (de centru-stinga). Desi au crescut dela 20% a 25% dintre man- date, partidele extremiste, nafionaliste si eurosceptice nu au reusit si cre fee pretinsul wval" care si cuprind’s Europa, © parte a explicatiei const in mobilizatea semnificativa. a toratului proeuropean, marcindy-se cea mai mare prezenfi [a urne din ultimii 20-25 de ani ~ 50,18. Cu toate acestea, in fii precum Franfa, Italia, Polonia, Ungaria si Marea Britanie au cstigat alegerile partide extremist, 4 esi na este de apteptat ca acestea ‘i poath forma o coaliie putericd. Sennificativs este ascensiunea liberal Jor mat ales ecologigtior, in special in Germania ~ unde partidal social democrat al cancelarei Merkel a cunos cut 9 scidere semnifcativs-,sema ci now generate de votangieinteresati de media ide incaeiea globala In Romania, principal paid de stings (PSD), aflat Is guvernare, a fost devansat de principalal paid de opozitie (PNL). A uimit succe- sul alianfei unor partide noi (USR i PLUS), ce se declars formate din cameni cu viziuni politice de toate feluile (stinga, centru, dreapa). $i in Grecia, paetidul aflat la guvernare, Syriaa, a fost ingednt in aleges,ceea ce 1a determina pe premierl Tipras si convoacealegeri anticipate Acestea se ‘vor rganiza iin Austria iaurma cide- i guvernuli prin motiunede ceszura 127 mal, desi partdal conservator 4 clasat pe primal loc la europarlamen- tare. Cio siptimn mat devreme, la 20 mal acestag-a incetatparteneratal Ia guvernare cu un parti extremist de dreaptaalcheuigf sitotodats vicecan- celaral Austre, a fost implicatfte-un scandal de coraptie cu ramifiafil in asia. Cetifenii Belgiet au votst de levi olin aceeag i, oda cu ewropar- Tamentarle avin loc gi alegerile regi onale si nationale, partidele ecologiste potitionindu-se foarte sus In opiunile votanfilor. Cu totul special 2 fost situatia in Marea Britani, micinata de subiectl controversatel sei din UE. Cagtgitor a fost Partdel Brest, care exist in rm cu tee ani, in imp ce partdele traditional din Parlament auobginutscoruri foarte mci. Deaf premiera conservator, Theresa May, ii anunfase demisia, la 24 ma, care va leven fectiva a 7iunie SEMNELE TIMPULU! Dupi ce, Ia 31 marti, partidul prejedinteli ture a pierdut alegerle locale din Istanbul sidin Ankara, fapt sirbitoritca un semn posiiv de reve- nie la valorile modeene in Turi in data de 6 mai consis suprem electo- raldin Turcia«decis anolares rez tuluis organizarea de not alegeri pen- teufotliul de primar invocind motive profund contestate de oporite. De departe fara cu cele mai ample slegeri democratice din lime, India fea reales legislativul pe parcucsul a fase siptimani,invingitor find part- Gal nationalist hindus a prim-minis- teului Narendra Modi. Cele 600 de nilioane de alegitori sau prezentat Ja umme incepind cu luna aprile, par- ticiparea find de 67%, considerats una normal in acest al lea scrutinleis- Intiv de la declaracea independenfei Indich Tot alegeri-gigant a avut loc siin Indonesia, deoarece i aceasi i, 17 aprile, au avut loc alegerile locale, parlamentare si prezidentiale, 190 de nilioane de cetieni find asteptate la sume. La 21 mala fost declartinvings- torlaprezidentialeactuatulpresedinte, fapt contstatininstan de oponentul su, cdtevazile mai tein, Cel pata 6 mortii200 de dni s-auinregistat inprotetele generate de rzultt Alegerile legislative din 24 martie din Thailanda sunt ined masiv con- testate, in fara condusi de o junta nilitar’, dup’ lovitura de stat din 2014, si diviaath Intre conservatoril tultexmonarhigti i opozitia reform tar. Ins in prima siptimang a hn mai, toate factunile au asa deoparte dlugmania, eu ocazia incoronarirege- Ji Rama al Xea al Thailandes, ful regelui decedat in urma cu dot ani. $1 Japonia sa salutat noul monath pe {mpiratul Naruhito, urcat pe Trooul (Ceizantemeila 1m, inurmaabdiciri tatalui siu, Akihito, dups 30 de ani de domnie Statele Unite si conflctele lor cu implica mondiale La exact un an de la retrageres nila: terala a SUA din acondal nuclesr cu Iranal, in data de 8 mai ac, Teheranal 4 anunjat la eindul si file rimase in acord (Germania, Franfa, Marea Bitanie, China gi Rusa) ed suspend aplicarea unoea dintre angajamentele asumate, reluindusi ast paryal programul nuclear, Motivatia slags die sancfiunile american impuse dupa retragere, care fc obiectal ni ‘ultimatum de 60 de sile dat de Ian {Srilorrimase semnatare, Acestea inst su au soluit pentru atenarea efecte lor economics. Concomitent, Statele Unite au primit acordul din partea farilor vecine Iranului de agi conso- lida prezenga militar’ in 2ona Golfali Persic, eu intentia declarats de a des- caraja Irnul intr-o actiune militara, Se tie ck Arabia Sault ale fri din GolfulPersic sunt musulmane nite, spre deosebire de Iran, care ext git plasinda-ae astel in tabere opuse din prnet de vedere religios, dar sin con- fictemilitae precum cel din Siia gi din Yemen. La milocsl init mi, pe fondul schimbului de replici belicoase aprige intre Teheran i Washington, in Oriental Milocin sau fcut aparitia Dbombardiere americane, o navi de 82 boi, rachete sun portavion La 18 mal autoriates seronautich americand a ‘emis chiar stenionate pentru catoate companiile aeriene care survoleazs GolfulPersicsi manifeste prudens din .” . K.a continuat povestind cum, la ‘un drumlungcumasina,radioul difuza ‘0 piess foarte Incareata de emotie. Pe rmisuri ce cintecul crestea in inten~ sitate, C. K simfea cum 0 oarecare rmelancolie se cuibareste si incepe si creased in sufletal li, Reactiainstine- ‘ivi a fost s puna mina pe telefon gist fi serie cuiva, ,Oameni sunt dispuyi si ino via{§ gist g-o ruineze pea lorpen- teu €8 nu vor si fie singuri nici micar fl © secunda’, spunea. S-2 fortat si fac’ altfal. N-a atins telefonul, in schimb a tras magina pe dreapta si sia permis si igi simea emote Dupi o portie 2dravini de plans a venit o porte la fel de zdravana de bbucurie side recunosting& pentru viata pe care o are. Aga a rimas convins ci vem nevoie si ne triim sentimentele firasile indbusim cu artifii tehnolo- gice sau de alt fl. Fiinded, atunci cind nu te simi niciodati cu adevirat trist sau cu adevarat fect, te simti doar. ‘oarecum satisficut cu produsele tale Si apoi mori. $i de-asta nu vreau si le jau telefoane copiilor” ‘Sub forfa adictiva a instrumentelor pe care l-am construit ca s3 ne ajute ine ancorim mai bine isi nu ratim rnimic din ce se intémpla, am ajuns si ‘consideriim c& tot ce se intampli i teste la fel de important i de neraat, Insi,cindtotulestela fel deimportant, in realitate nimicma mai conteaz’, Adevarata conectare Stimuli artificial, care ne fragmen- teazi atentia in mil de subiecte apa- rent demne de implicarea noastra ‘emotionali, ne priveazi de mat mult decit de capacitatea de a simi in mod plenar emotille. Linda Stone, cerce- titer la Microsoft, ar pune prezentul 10 SeMNELE TIMPULU! stra sub zodia ata constant partaleadick aces star in cae une fom permanent conetaft lan fx de informati su stimal arene solicits aentia, dar na la caactate maxims. De fp, chiar in timp ee ne strum din tate btoanele et gust prezen- tule ma mul seri de epuiare temporal, Cum 4punea socologsl Elise Boeing (i978) -tunci dnd Sunt mere firs sare din a ine confuntim ca prezentel mal vem energie si neimaginam vitora™ Tnrluralacesta este toto form deal enare fat de propria persoand. Filsolul Matthew Crawford, cece tator I Institut de Studi Culturale Avansate, din cadrul Universitat din Virginia, argumenta in cartea The World Beyond Your Head (Lumea de dincolo de capul tiu) ci incapacitae tea noastri de a ne concentra atentia, ‘nu doar ci ne ameninga individual tatea si libertatea, dar sic, din acest ‘motiy, aceasta. incapacitate are 0 greutate moral? Crawford crede ch sdistracta" care caracterizeaai. atit de mult generatia conectata constant reduce indiviai la 0 masi amorfi si c& aceasta este numai una dintre proble- mele care apar ca rezultat al pierderi coneviunii noastre cu lumea materials s,caurmare,alrenunfarila contactul finic cu ceea ce este ,carne, singe $i noroi", cum rezuma jurnalistol Brian Dijkems,int-o recendie a citi. Exprimarea hui Dijkema pare o radi apropiati + terminologiei folosite de preotul satolic Ivan Hlich inten seu in care deplingea degradarea comuniunii omului es Dumnezeu ea lurmare a inst-indii ui fap de natura fizicd. lich seria, inci dinainte ca internetul si devind omniprezenta de astizi, & novice intr-ale liturghiei sacre $i ale rugiciunii mintale are 0 sarcin§ noui, istoricl. El este de cele ‘mai multe eri separat de acele Iucrusi ~ apa, lumia soarelu, pimantul, ve- mea - cate au fost create si mirturi- seascl despre prezenta lui Dumnezeu, u 2 In comparayie cu sfinjii_ pe care fnceard i mite, cdutarea lui dup prezenga lai Dumnezew este 0 cautare de soi nou. (.) Cel convertit astizi trebuie si recunoased modal in care simgurile Tut sunt in mod continua modelate de artefactee pe care le uti Tizeazd Ele sunt ncarcate, din fabric, ca un aga) simbolic intentional, ceva ene era necunoscut inainte"* Revenim insi la Crawford, finde tana dintre constatirile sale’ cu pri Wire Ia cultura de astiatcompleteaza dle minune ceca ce spunea Illich, Crawford susfine cd infelegerea rationalitagit omului ea o suspiciune profund privind cunostnfele dobin- dite prin interactiunea directa cu abiecteledinlumeaprodusosevolutie flosofcd ai care semnatari sunt greli precum Descartes, Locke si Kant. In aceasta revoluyi, .standardul pentra adevir se muti mse mai gaseste in Jum, ei in capal nostra. (4) Atenia cate ayadar retrogradati. Sau, mai bine spus este redirectionatd. Ea nu ‘ne mai aja s8 patrundem realtatea legindu-ne de obiecte, ci dirjanda- ne spre propriile noastre procese de sindize i fcandule pe ele obiectal principal alanalize "Ajungem astfel lao intrebare-cheie ceputem cunoajtecuadevirat despre Jme gi ce putem cunoaste cu adevs- rat despre Dumnezeu atunci cind principala noastri forma de verificare ‘empiric’ vizeaza doar functionarea ‘optima a propriei noastre minti? Ce ppatem cunoaste cu adevarat despre noi atunci ind triim strict prezentul? ‘Rispunsul ar putea veni de la pro- fesorul Bobby Duffy, directorul Institutulai de Politic’ din cadrul King’s College din Londra, autor al citi Pevcolele perceptici, recent ppublicatainlimba romani. Dufly, care SeMMnEL TIAPULU! fost pind de curind director general al agentiet de statistca Ipsos MORI, acati existenfa unui decalajsemni- fcatv inte pexcepiile camenilor si realitate, In toate studi sin toate fate, oamenit se ingall substanyial cu privire la aproape toate subiectele abordate, inclusiv despre niveluile Jimigrate,sarcina in rindul adoles- centelor, rata ingractunilor, obezi- tates, tendintle siricici global gi despre eit de mult dintre no folosese Facebookul™, spunea Dufly inte-un interviu pentra PressOne.larin carte ofera chiar si exemple rominesti ale acesteltendinte. De pilda, romani sunt conving i 23% dintre ocuitori {ari ar i ndscuti in afaragranitlos, in timp ce procentul corect ede doar 48, Sau considera cA rata somgjului in far ar fide 405, cid, in realitate, aceasta se oprestela3% Folosindu-ne de logic, patem dest gor extrage de aici adevaral c mu fete suficients8 ne folosim de logica ‘su si ne raportim la cea ce ne pare plauzibil atunci cind ne putem veri- fica ideile cu informaille factuale care ne sta la dispoaite. Riscul care pare stunci cind petrecem prea sult timp in propria noastra minte este acela de a ne cultiva tendinfa profund umané de a acordao atenie nejustficatd. preconceptilor. Este 6 caracterstic umana 3 exacerberi informatit negative’, puncta Dally. slformatile negative sunt proce Sate diferi in creierul nostra, ocupa sai mult spatia, ne aprind mai mult emotional ~ deci rman mai mult cu oi De aceea, sublinia el .una dntre conclusile-cheie din carte este ci nu conteae’ doar cum functioneazicre- ioral nostro" In realtate, nick nu puter infelege «cum funcjionea2a creieral nostra far8 4 Infelege cum functionesz’ Iumea, pentru ci ratiunea noastri nu este 0 ‘masinirie autosetati. Jar admiterea acestui lucru face alusie la earacteral retoric al celeide-a doua intrebaris na suntem niciodati atit de singuri incit si putem spune c L-am cunoscut pe Dumnezeu doar cu mintea noastri. Care sunt datele despre Dumnezeu? Natura, situaiile devia (provident) si Scriptura, Mai ales Seriptur, Provocarea mai mare decattrarea in prezent Prezentul in sine, nu vindecd nimi Insh el poate fun instrument in vin- decate daci atitudinea noastrs ff de prezent este una sinitoasi, [ar sinitates vine din echilibral care es- pinge hedonismal gi egocentrismal care caracterizeaz8 att de mult for rele populace de at clipa, Vine din echilibral care refuz’ inst si piederea snelu prin dizalvarea in media (Geel social sau tehnologic). Avem nevoie si fim printze oamnen aver nevoie i= fim singuri Pe oricare ditrecale dow’ alternative ne-am concentra, nu. ne va bine. Lames tehnologicata pe care ne-am mobilat-odupi propriul gust ne-aadus focal pind la ultima eipire Inainte de a adormi sears. (Ne huim tele- foanele ila toalta) Aga ci, Intean sens foarte practic, nu suntem sing niciodata. Insa iluzia aceasta a socia~ liadrit mediate de dispositive este un simolacra care ne fine blocs intre doua lumi: cea a singuraayit benefice, pe care aver impresia clo putem te oricnd (64 incercim numai sé Lim 0 2i mobilul deoparts),s cea a soc lizili benefice, pe eaze avem impresia ‘eho trim eu sjutorul tehnologei de comunicare (cam cata caldurd trans- mite imbratgarea unt smartphone!) -Aceleasi surogate pot interven si in comuniunes noastra cu Dumneze pputem petrecezeci de ore in biseich fara si intilnim acolo, Putem citi biblioteci integi despee El fri si ‘existe nici mlcar un schimb ral inte Este evident dea cS remedial na va veni din evedarea nostra in cele mat profunde simfri prope, Pentra ck aceasta ne Foateizola de ella si de Damnezeu afl cum ne izolevad eva- darea in disratietehnologice. Avera nevoie sine cunoastem pe not ingine, dar este si mai mare nevoia de & ni mine inteo bucla a autoexaminisi carelivaindepirtape oamenisillvagine Ja distantd pe Durnnezeu. Relaile ne potaauce inpliniesufletasch aga cum nici satiate intelectual mu 0 poste face, Da, pentruaceat,avem newest Jepim din noiingin, 8 renuntamlasub- terfugle (lefoanele) noastre si, mai snul ests tain in prezent, 3 esim din capcanel luigi tedim cusens. 0 provocare imate. ari meh 2 aT FE cemtng sen Rinoaltdees Ste Orewa 12 Gren hina ae ee fiestas Berea al tre Seen chuprmacaee tae Sone FEE een re fete Heep ae oe aaa area CE fe fe btn 13 See Seeeaiecemmncelens iA ts an tc, = See seaiess fomansaen 3 (el U TV) 2) ed CU SUFLETUL Tie Pere eee Nimic din ce traia in America nu era cain visul ei, cu reesei ee ence calendarul adus de tatal ei la intoarcerea din razboi. Uneori, izbucnea in plans chiar si la masa, pentru ete Et Reta hkks Takers 16 44 deani,cuo diploms deco- Tega sun loc de munca ce ii permitea si conceapa progrs- me de nutrtie pentru copii siraci din Filipine, dar nu si sis fntrefind familia numeroasi, Emma a luat 0 docizi grea: si plece singuri fin SUA ca si cistige banii necesari pentru asi da cele gapte fete la cole- {giu. Oricum, la inceputul anilor 2000, cartiorul ei dintrun oarecare_ ora filipinez se golise de mame, plecate oriunde arf putut spera aun alt vitor pentru familia lor. Cu viza de turist in Dbuzunar sicuun bagajsubre in mind, ‘Emma a dus o luptaprigd cu ea insti {in timp ce Ie stergea lacrimile copil- Tor. «Constiinga imi zicea: «Nu-ti lisa copii! No-ilasa! Sunt mic gau nevoie detine»", povesteste Emma. Prima el slujbaa fostaceea de didact aadoua surori deunu si, respecty, detrei ani, citre care g-a canalizattoata dra- gostea pe care ar fi vrut so ofere copi- ilor ei, magi departe. Platiti cu 37s de dolar pe siptaming, Emmaa reusit si ‘rimitl acasa bani pentra a pliti dou’ ajutoare care si se ocupe de fetele ci ‘mai mici, Deseosi in timp ce imbraca fetitele dimineata, Emma tzbucnea in hohote de plins, amintindw-i i alteineva le progateste pe fetcle et pen- te scoala, Emma a incepat sii ima- gineze lumea ca un lung sie de mame Ingrijindfiecare de copii alteia, Suna acasdailnic, pentru 15 minute, si avea nevoie de treizile ca sisi aud’ toate fete Fiecare avea alocate cinci minute, ar Emma auzea deseori plin- sul mezinel, nemAngdiati c& surorile ci Fu consumat din prefiosul timp. Fetelefisriat uneori, pentru ai spune ce mu avusesers timp la telefon, dar nu rau vest care si poat linistio mama. ‘Tatallorbea foarte mul, asa ci fetele 0 sfituiaw sf nui mai trimita bani. Mae SEMNELE TIMPULUI ‘Ann ica mai mare fi sria ese site foarte singurd de cind. plecat, in timp ce mezina se simfea dea dreptul pier uti firs mama. Pentru sine, Emma pistea foarte ppufini bani ~ dormes la subsol casei Ssiminceaproape a iecare mas o sup ietina In timp oe ea se striduia ste iasct ca doar aoe dalarspe siptimina, rudele si prietenit nu conteneau si cearh bani Sora cia ruga-o ssi facd mils de ea, o pict’ a implorato st trimita orice sma de bani poate, ar ali prieteni ata cerat bani de bilete petra ‘ci membri famille lor si poatapleca in strainatate. In timp ce cunoscufi {i sriau 88 o itrebe daca juns mil nar’, Emma na a putut merge nici smicar Ja inmormintarea mamel et Costurle ingrijrii medicale ialearan- jamentelor de inmormintae, dar gale Inletelor pentru rudele care au partici patla ceremonie nn au mai permis si {shia unbalet, aga cla jelit de a distanta siyba mai lat o sib, dormind uneori numai dou’ ore pe noapte. “Angajatori ein a trtato merew corect, dar Emma se ghida dupa un proverb din fara ei: .Daci ganta (0 cutie de misurat cereal) este plin3 cu ‘rez, pot si xispunzi inapoi. Dac’ au, pind atunc), rimaiticut” O vreme, ficse eas ncercat 8 ghi- ceased Ia ce eveniment de familie va sos in sii i Emme, dar ex timpal ‘sau resemnat, Rfrenul Emel: .O 83 vincucind,cutind, darmuchiaracum, s-atocitincels6anidecind au siamat ‘azut ftele ect pe Facebook. Acum, Emmasegindeste ci 65 deaniarfivie- stapotrivit ise ntoareddact va reuyi si economissasci bani pind atc. Emigrarea, vazutd prin ochi de copil Malte dintre mamele care g-au lisat ‘copii in urm arf in difcultate dacs Ui sar cere un verdict asupra alegeri pp care au ficuto ~una care le-a per- ris copilor sii implineascd unele dorinfe, altfel intangible, si care Te-a farat, in acelast timp, au doar ei mai uni ani din vas, dar gi cele mai prejioase amintir, Ramagi in "urms, nic copiiinu pot tanga dilema alegerii perfecte, desi intotdeauna resimt gol, imposibil de umplut, pe «are last plecarea de lungs durati a pirintelu. In Indonezia, exist comunitgi fntrogi din care mamele au dsparat LLocalici le names injcegator sate fri mame" O astel de localitate este Wanasaba, Reporterul BEC Rebecca Henschke 5-2 intilit eu copii rimagi cas gi cu povestileinduiogitoare ale snilile lox: Karimatul s-a desparit de mama et pe ednd avea un an, prea devreme sii smairotngchipul chia existen. Era clas inti atunct end mama ei sa tors i o vai si refine confuzia pe cate a simito in acel moment: mi aducaminte cd mama plinges. a spus mitusiimele: ™. Si, dacd totul -a limita aici, praful istorii ar acoperi mai devreme sau mai tia aceste informatii contradictori dar interesul pentru moas doi sfingiridied gi astizi mari semne de intrebate: Ce se afl in spate wimitos rei spanditi a relievelor? Cum se fice i diferite biserii pretind 3 au corpul adevirat al unui marti? De ce sirbi torile si comemoririle acestor relicve dun inci mil de oameni? Este doar dlorinfa dup minuni sauexista ceva mai ‘mult, care ne scaps la prima vedere? Nevoia de vindecare a adunat intot ddeauna mase uriage de oameni, Acest Tucru sa etrecut inci de pe veemea lui Tisus,cind ,multimile” Himbulzeau cu dorinja dea seatinge de El, si continu pind astizi, cu pelerinaje in locurile considerate miraculoase. Cu sfintii Cosma si Damian este totusi ceva special, cu adevirat Incredibil, Pentru a infelege ce se af In spatele cutului lor, v3 invit la sir bitoarea dedicat lor in orasul italian Isernia’. Intre 26 i 28 septembrie, rmultimi de oameni din orag si din Tocalitiile inconjuritoare se aduni in capela dedicata* celor doi sting CCeremonia incepe printr-oslujba spe- ciala de adorare a moastelor celor doi sfinfi, care sant pastrate cu mare grji In aceasta bseric3", apoi continua cu slujba principals gi eu prima proces une-Intr-unun articol seris de teologul Pasquale Laarelli este descris in culori viallaxel depeleriniatraside foamea de miracol", venfi din toate partie in nhumar foarte mare. In biserica unde se afl rlicwele, oamenii stau la rind intonand cintece si rugiciuni vechi de sute de ani: «Sfinte Cosme, in gaia Inj Dumnezeu, ridii-ne toate boli si ddicne sanatate Sfinte Damiane, Sfinte Damiane.n ‘Anna Matia Bruno si Mauro Gioeli, fn articolele lor”, vid in sirbatoarea din Isernia ridscinile unui cult arhaic pigin, falic,ce sa mutat de-a lungul anilorincrestinism. Lucrulacesta este cert firm’ ei, intrucat este atestat de © scrisoare din secolul al XVILlea, adresati de Sir William Hamilton ~ rministrul Majestiii Sale britanice cate Custee din Napoli in 1781 — ui Sir Joseph Banks, baron, presedintele Societatit Regale Britanice, in care, descriind in limba} destul ‘de expl- cit procesiunea din jurul relicvelor, arati ci erz plind de elemente din desfigurarea unui cult falic: ,{nte-o provincie la circa so de ile de capitala acestui rega: se afla 0 form’ de cult numit’ Priapo, divinitate obscen’ a anticilor"® Serisoatea continua: In timpul unel dintee ailele de sirbi toare erau expuse relicvele sfintilor, purtate in procesiune din catedrala 35 Cuitulacestor pe o colin, Era purtat sun stilp dio- sfngisa nisiac a cleui forma, car aluziv3, mu Schimbat asta sinimeni nu mmaivinde Romana, (..) Erau oferite sfintului flu des,ongane genitale masculine feute din timpde 00 cearl Vinzitorii mergeaula tirgewun lean, acest 605 lin de falusuc int-an brat gi ex 0 luguse fécut cutie in care aveau anit in alt, str custinfay gindtare: «Sfinti Cosmas Damian!» apibaee 5 cnd cineva intreba cit cost, ei ris- biserici unde (Ca cit dai mai mult, eu Tousiarames Ramer ma mult (2) «Le altaral memati ctu de atidat 36 central se puteau unge cu ull sfint pregitit dupa staal roman, aducind fo ragiciane citre cei dot mati” Si conchide ministrl: ,Toaté sizbi toarea era in jurul proitulu citigat din vinzarea_amuletelor organelor sexuale masculine” Ca s8 confirme, aristocrat englez a trimis la Londra ocoleciedefalusue, cu intenias fe ‘expuse in muzeul de curind deschis (0784), Muzeul Britanic, Tnformafia este confirmata si de Catherine Johns: Cumpirarea_ si dlieuirea de falusur de cea, rezer vate sfingilor Cosma si Damian, se practica in context erstin, dar oastil de practic true sf aparfinut unei trait neotrerupt care mergea ina in perioada romani." includem si mairturia_ ui Mantegazza Paolo, care airmas Eran agecoumiit fllofort sau ital care insofeat fecioarele din Grecia $1 ‘care i slujeau lui Bachus eu te fal sr afl eum se intdmpls eu Cosma 41 Damian, cind se vindeau public falusuri de cea CCultal avea ca seop stuart de fertilitate, drept pentru care birbati, dupa slujbele religioase, erauinvitati si focd si ratamente la Solfitar, 0 oni cu abari de sulf de lingh Napoli. Pentru ei, spun Di Agnese Palumbo SSEMNELE TIMPULUI + Maurizio Ponticello,,eau invocafi Cosma si Damian yi se atingeafalusul Ini Prispo™. $i femeilor sterile li se ‘oferea acelagi obiec, in speranta ct ‘ugaciunea sinilorspterea obiecte lore vaaduce copia mult dort. (© sutd ce ani mai thet, in 187, inet semaigiseaula Napoli sin zona incon juritoare refers Ia cultul lui Priapo. Clitoral milaner Giuseppe Goran spunea c& a viaut in anumite biserict din Napoli male obect alice vindate de preogicu numele de SE Cosma.* Cultul acestor sfinfi sa schimbat stiri g nimeni na mai vinde falusue, desi, timp de 800 de ani, acest Ler sa cut cu stinga gi aprobareabiser- ci, Totusi a rimas memoria cults de altidata, In anuntul programulsi oficial, fert de revista Molise Network «un articol dedicat celor doi sing cu ccaziasibitoriilor in 26 septembrie soi se mentioneaza:.Incepastizisir- btorle religioase ale Sfingilor Cosma 1 Damian, printre cele mai impor fante pentea locsitorit din Isernia. Amintirea sfntlor-medici, celebei prin puterea lor vindecitoare, este fnridcinata tn timp gi se amestecd cu cult anticalluiPeapo. Biserica ded- ‘ati lor a fost, intradevar, construita pe ruinele vechialsitempl consacrat {ocmai protectorali vislitaiic™ Intimp ce statue fntlorsunt pur tate in procesiune in multe locality regiuni din Italia (Sicilia, Campagna, Calabria, Puglia, Regio Emilia), coamenit aduc si prezintSinaintea lor corganele bolnave facute din cear, in speranfa c& vor fi vindecate. Tot lo, femeile Ii se roagh si poatd rimine gravide, iar templele care odata spartincau zllor a fost transformate inbiseric crestine, ‘La Nola, Ia Campagna, la Viterbo sau la Gubbio, lings Perugis, mase imense de oameni poarti in precesi tune obeiscurifalice botezate cu nume de sfinti. Deseriind sérbatoarea din Nola, Agnese Palumbo si Maurizio Ponticelo spun: .Cultul (lic, a.n) 4 supraviefuit pnd ast, mascat sub alte forme, in Sagra dei gig la Nola: inalte mayint impodobite de sirbatoare, aparate de inallimi wien toate care aluneca pe stile inguste ale cetati episcopate. Un cult care il aminteste pe Osiris, cut bucifi de Seth, si pe Isis, care Hl recom- Pune, in timp ce un peste din Nib minincd falusul, singural element lips. Se spune e8 faraonit au siicat constructii pind la cer si compen- seze lips. (.) Intre secolele Ig IH, semnal lui Priapo a pateuns in Tali, sisind intrare deplina in lumea agr- coli pastoral, Falusuri enorme in erectie”™ Priapo, spretenul® lui Cosma $i Damiano, in Cursa de Ceri, de la Gubbio, ele- rmentele pigine legate de fertiltate sunt recunaseute de multi. vreme. Bonaventure spunea ined din anii 1680 cA pginismal si cull fertility rau primitein biseric’. Am avut oca- ia st stau de vorbi cu persoane care participsrepult Ia aceastSsirbitoare simi-au conemat fara jend caracterul pigin al sicbitori, mascata sub name de sfingicrestini* In imp cein multe locuridin Italia si din Europa cei doi sfingi conti- ru si facd .minuni*, bserica dedi- cata lor in Forumul roman este mai tot timpal goal. Acolo intri doar toristii,atunci cand este deschisi, +i, dupa ce fecin grabs o poi, pleacit mai departefard si gtie ce miracolele stau la indersind.@ ieerevatemmman peerentamte tem pee srt ne er ie Saas somone ‘Gn Gua aa groove Eeideron ene Ts Horas zea cm moa a Hau Recaro ie ‘aan at wee, Ela pas goon urate nae, ‘it onions See BREE ES grunge acs (Shoe ses nero ata Sere $a awn toro ‘Blam runea tars Pret 6 spe sie Spratt a EE EES oun eruey tetas SFINTII MUCENICI FARR ARGINTI 37 1 gkCOALA PARINTILOR: ETAPA VALORILOR Tranzitia actului educational de la nivelul familial la cel public, institutional, tinde sa influenteze perceptia sociala cu privire la factorii responsabili in educatia copiilor. In constiinta comunda parintilor se regaseste din ce in ce mai des ideea conform careia grdinita, scoala si biserica sunt primordial responsabile de educarea copiilor lor. Educatle + stefaniyaMaran Poenaru — iol == scolaresi,pecaledeconsecints, asteptarile eu privire I calitatea servi- ciilor educafionale tind si aeeentueze pretentile pe cate paringi le au de la instituile educationale si, fotodati, scuzele pirinjilor in cazul unor rezul- tate negative. De fapt, indiferent de aportul fecareiinsttuti in parte, res- ponsibilitates pentru educarea copi- flor rimine Ia parinte. Fie c& acests lege ajutor institutional de la varsta Metode educate dn cafe determing in mae ms manifest sociomordle ale cpio, rendament lasena g denotes pesonali Copili scolarizati incepand lngrijoritor © 4, in conformitate 40. sewnete rInPuLU Parteneritulscoalé-amiie Dincolo de responsablitatea slegeri factorlor institufionali educativi ce conteibuie Ia dezvoltarea_copillor, Piringii au tolul primordial al ofe- Tint educatel din cadral familie Tndiferent de institu a care facems refeire~ scoala, bisericd,bibliotecs, cast de culturd, media pamd. ~, succesul procesului educational depinde de_parteneratele” inche- inte de fecare institute in parte si de isin Conceptul_parteneria tall oali-copl,biseric cluburi educative-parings gas ‘demonstrat c& performantacopilul este direct proportionala cu implica rea activd $i informata a pSrinteu Metodele educative din eadral fami- Tei determing in mare masuri mani- festirle socio-morale ale copitlor, randamentul la scoals i deavolarea personalitaii* Prin actvititile sale specifice, parte- neriatul scoalsfamilie are capaitatea 4 Inmulfeasd gis dezvlte factor ecducogeni ai familie. Print pot & onstientizai asupra colli pe care i au in edcatia propel cops pot fi staf s8identifice comportamentcle fi atitudiniledistructve ale copilor lor gi in acelii timp, si le ndrept; pot fi indcumafi in cunoasterea cara fersticlor pathologie ale copitlor; pot invafa not metode de comunicare Maptate clapelor diferte de virti sama, Toate acestea pot fi realizate Prin sedinge cu paring, prin discui Private cu cadrele didactic, in cadrul Bsocailor de parini, sau prin org hizatea de cutsuri pentrs isin ‘Aceasti now abordare din cadrul tunitailor de inviimang, deg foarte rartntiliit in practic, devine un fe- tor important al deficit concepts de scoala parintlr, Inceptind euprima inscrietea copilulsi {Intro unitate de invagamndnt, gridinita gi scoala pot deveni partener gi indrums- tori cadrul educate famille Etapa valoror. Copiulntre3 $17 ani Pevioada copiliieiintre 3 si 7 ani este perioada in care coplul ace p mol contact eu institsile formale de eclcatie, De cele mai multe or, aces tea sunt cregele gi gridiniele,Acesteh perioade ise poate atrbu namele de etapa valor, deoarece este etapa in care copilal dabindeste capaci s Instrumente de dstnete inte valoare si nonvaloare, fumes si uri, bine "iu, Trisituiledominante de caracter Isigises riginea in aceasts pevioa In cultura indsic, un copl de ping la sapte ani era in’responsabiitatea mamei, ar preocupasile pirintsticzau Indreptate in mod deosebit spee for ‘marea moral-comportamentala a aces tin. intagma ei sapte ani de acasi” semnifcd mai mult decit o referice general la bun-simg. Ce pte ani de ‘casi reprezintperioada in care sunt asezate fundamentele educatiei copi- lulu, ce vor determina in mare masura succesul sau insuccesul li. Accasta mogtenireindaica poate fi i unal din- tre motivele pentru care, dinte cel 855 de ctigator ai Premiului Nobel, pnd in anal 2013, 173 au fost evel gh alji 20, descendeni din evel! Poate delocintimpltor, vrei nase regisese printze premianit obignuii ai olim- piadelor scolare internationale. Lipsa de remutate indici o abordare diferita chiar a educaieformale, 0 abordare «ce duce spre rezultate wimitoare. Valorile morale ca fundament al educatiei Stridania pirinjlor de at determina pe copii st acumuleze mult continut informaffoml In primit ani de viayi poate duce la reversul intentie lor. Nu putini sunt acsia pentru care este foarte important varsta la care cop Iul lor vorbeste, sctie, socotejte sat stipineste 0 limba string. Cu cit erceptilon) stn cortexul prefrontal (apacitatea de a rations, a planifica, awa deca). Acesteschim- bir Te conierdfemeilor 0 eapacitate sporiti dea silngriinow-niseuti Este uimitor iar minunile de fla acesta mau motivt simi adincese gi mal ‘multin studi neuzogtingelor Care sunt citeva dintre protectele dumneavoastr recente in domenia? Unulpriveyte studierealongevitatitsia calitii veg. In Brailia, ga cure am menfionat

    S-ar putea să vă placă și