Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Semnele Timpului - Iulie 2019

    Încărcat de

    bothkill
    12 vizualizări21 pagini
    Semnele Timpului - Iulie 2019

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Semnele Timpului - Iulie 2019

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări21 pagini

    Semnele Timpului - Iulie 2019

    Încărcat de

    bothkill
    Semnele Timpului - Iulie 2019

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 21
    INAINTE DE CONCLUZIE ay Nore aco’ Trea) Redactia ST ev ie ng sinus deni Prima catego ik OC doa te cea menor ie sin tin co socks em Carmen Laiu amen di sina eraprtan fa Dum epiate plinimice &de Dumnezea,cdimpoti . Coen nC cL) cnt de over eae pra na are ke diunau uc] m De ‘ neapiratincalculde oamenicaresesimt lib ie Percy pai , . Free F seat incompat exteni Alf gps fp red Py Deciia vou nv eu piel ce alee s8 crea despre Dumneceu t rd bs pentratidcals de : . f rector: ' ; chiarcontacitorn! Inainted 7 ee ori din Bibline cers nu ne grabim Same of bs individ. Reacilefraonul Ce Coes ee ea arias esos Face array ae coon con iwi nterpretirile te de un subiecvism greu de justi Peete neers) Ca atare orci de contrantiti ar prea ae tebu am é 2 Florists sar putea surprinde pe einsiscu inclinatia de a gis coincidenfe sau expicainaturalein ‘aru oriciel sparen interven ui Dumnezeo, Ades, cei care sur pentra ct DamnezeunuliSedescoperint-oasemenea manige net s}.n0 se mai post indo de existenga Sa se pot autoevalua ca sincert doritor si-L aecepte pe Dumezeu, dar ear putea simu iteleagi ci in realitate, Tl asteapea pe Dumnezeu pe drum pe are nu bisnuistes8 meargi. In pasta in are fagise, Dumnezeu i S-a revelatsurpringStor proftula ie prin cea mai simpli neasteptat ale ~ prezenga Sa fest evidentiat de un susur bland si subj’ {(L Reg 19:12) foarte nespecifc pins la urma, foarte nespectaculos, fart interpreta Jn schimb, de me ori Dumnezeu S-2 manifestat miraculs in urma transi chestinli de tn crodere Ela despittapele Marit Rosi sw ale lordanulu, de pik, dupa ce picioarsle eamenilor Sntcasera dean ele. Apo ius Insusint a eautat 8 Se demonstreze pe Sine, 8 Sevaideze ide aceea minunile Sale nade pune ori a fost cut in cercurrestrinse, Nici iar dupa vier napus in sconio api wimitore in cel mai popalat loc posi ci dea si numa inte diseipli Sai L-au pututvedes ‘De fap, mares intrebare a ui sus, care aata natura preocupir Sle de capita fest ,Cand va ven Fil omulu,va gas El credinga pe pamant?* (Luca 18:8) Tar end i vorbeste lui Toma, ni se adreseaa tuturor:Ferice de cei cen-au vizt sau crezut!™ (Joan 20:29). Nue vorbaaicl despre veo lorificare a performantelor spiritual, ci mai degrab de nist indict importante c3 ac se afl locul de export chei ntlegeii modula in care oameni pacitos si predispusi la peat pot schimbati, transformatissalaji pentru venice. Tot acest proces deloc ipl ae, se pare, enoem des fice cu creinga, cu disponiltatea sme in acelas timp curajoas si onorant3acuva de a da erecta Dumnedeu, des-Lastepta pe Dumnezen si luereve, de aL asteptain tere sicurabdare descoperirea, ddeatinji dap Lingelegetn loc de aL verifia saa demonstra, Poste aii eo diferent importants Inte cei cae, in pricina suferinfeisauasuficenei,simt ce rezonabil si retin lal Damnezeu tun semn, © minune,ofavare, demonstrate ovaliare sce care mai degraba se apropie de El cu respectul cuveniscudispontilitateade2-L. descoperinermeni LuisideaL recunoaste. Infond, daca Dumnezou exists est asa cum ni S.adescrs, mu rezonabil site apropil de El cu protengigcuincumetare.Acestea sunt mai degraba manifestari ale banuiali cn exist E malt ‘mai firesc si cium indie prezenfei Sale cu peecautie sca disponibilitatea deal aoceptaatunct ‘nde gisim.Eadevieatci suring, cu mile dete, sau sullen uno persoanel pot da acestia Sentimental ci mat are nimie de pirat Tl pote provaca pe Dumineze lo tert ia texmenii stabil deca, dar realitatea este ci sufrina sau sufiienfa poate cel male altea peceptia ‘cuiva despre Dumnezce, dar nu poate afta realitatea existent Sale. Aga c oml car site c3 na Aare nimic de perdut are de fap o problema de percepfie. Dact Dumnezeu exist siteraporterigresit Ia El pot pierde total Daca Dumneze nu exist, nu ae sens iL provoci si rspundl jn termenii "ai Dac te intereseaz adevral nae cel ma importants ise descopere fn fermeni ti, pentru ci cde ip, cine doreteadevieuledispus a orice pent a ala, nui aga? Adevarl eel care se aflain central atenjel nu omal care cat. Acestea find spose ar mai tru incus in dscuyie un fapt a exstat sexist i situati in care Dumnezeu accept si Se manifeste In termeni stabil de om. Motivele pentru care o face au in todeauna dea face cu o sere de circumstane care fn de individ side planuile bat Dumnezeu, dar asemenea ituati na trebuieinterpretateca precedente care tabilese regulscimalderabicaexepicaretebuie stdin inj exeptiadseitepe- ~~| tabile dat intotdeauns congruent cu cees ce face Dumnezew inten alt context soe ns RETROSPECTIVA LUNII IUNIE Escaladarea confictului din Golful Persic, criza politica din Republica Moldova si demonstratiile populare masive din Hong Kong s-au aflat in atentia opiniei publice internationale in luna iunie, marcata in acelasi timp de vizita Pape’ Franciscin Romania si de implinirea a 75 de ani de la debarcarea trupelor americane in Normandia, in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Retrospectiva » slerinajul efectuat de papa Francise in Romania, intre 31 maisiziunie,ageneratunmare ‘entuziasm printre credinciosii catoici, dar sum interes deosebit prin. tre romanii de orice orientare clit ‘ash sau ideologici, Dupa intilnirea cu presedintele Klaus Iohannis si cw patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane, la Bucuresti, in prima zi a viaite, suveranul pontif s-a_deplasat Ja Sumuleu Ciuc, Harghita, unde 2 Delia Mirela uciuman ofciatliturgia in bisericafranciscana, ce reprezints cel mai important loc de pelerina) esto din Europa Central, side Est Apoia vizitatLasial, unde gi-a continuat apelul ectmenic, 2 incursat adoptarea ralorilor europene, a pro- movat cauza imigrantlor sa paturilor defavorizate accentuand inacelasi timp orientarea mariana pelerinajului sit — clementeregisite in discursurile sale pe tot parcursulvizitel. In a trea 2, papa Francise -aaflat pe Cimpia Liberttii up cura © Sep dre rie Washing tong Teneran, leteunie marina tars przenat doves ‘S eul sare afin spate atacubi asa adraied ona stort ‘Onruz, i SUA seasuplmentt Sects echiparerice ‘ian zon EVADAREA DIN BRATELE MONSTRULUI DE FUM sinregistreaza un video cu tine inaife ca toate aceste lucruri sé ti se intample. Citeste o poveste pentru copil Canta un céntecel de legan. As vri a eu sa fi facut aceste lucruri, pentru ca singura voce pe care nepotul meu o stie este cea pe care oam acum Social Central pentru Controls nirea Balilor (CDC) din SUA puto campanie antifumat eu tun impact emojional neobisnu de puternic, Messjele de avertizare le specilistile, Ia care iubitorii de tutun tind si devini refractari, au fost inlocuite cw istorile unor oament obigauit, ciora fumatul lea frint sindtatea si viata in cele mai brutale modi. Specialist CDC estimeara ca proicetul ar fi determinat aproximativ 00,000 de persoane si renunte la acest Numai povestea lui Terie se poate si i salvat mai multe vieti decit au reusit majoritatea medicilor", erede de. Tom Frieden, director al Centrulai penteu Co O inregistrare devenits viala concen- olul si Prevenirea Bolilr. treaza in doar trei minute schimbsril nititii si frumusofii Ini Terrie. O 2 obignuitd a acestei femei incepe cu an ritual dureros de privit: agezarea perucii pe capal deja plesuy, potrvirea protezei dentare, inst raheoesofagiene, pe care Terrie 0 mascheazi, ait cit poate, cu oesarfi Mi spus ce s-ar putea intimpla cw mine fi dorit ca cineva simi fi povesteste Terrie, a cirei frumuseye de & fuma, in timpul liceului sa stins cu fiecare interventie chirur cali, inclusiv cea care i-a inlaturat fo bucati de maxilay, dar si cu fiecan zetele boli kilogram topit in en Femeia din lip are doar si de ani, dar rata mult mai in vars A aprins prima tigara la 13 ani, dar jevenit fumtoare Ia 7 ani, pe cand te majoret la liceul Forbush din East Bend, Carolina de Nord. Inteun timp scurt a ajurs si fumeze un pachet de figari pe 2i jar, mai tirziu, dowd, La 2$ de ania inceput si resimea efectele nocive ale famatului, inclusivo durere de git de care n-a mai scApat pind la La go de ani, Terrie era diagnosticats eu cancer oral i incepea terapia cu adiati rd si Ge pregitita 8 renunte sila famat, Dupi diagnosticul de cx cer la git, x urmat laringectomia. A fost momertal in care, inficosata de perspectiva pierderii vocti, Terrie era insist obiceiul care cere, Reabiitarea vocal’, eu ajutorul uunei protezs, -2oferit posiblitatea si comunice, dar noua ei voce era caver: nous cu ur timbra care nu mai pastra in timp ce lupta pentra fecare 2 ps care arf putut-o obfine caso petreacd in compania fiicei si nepotilor ei Terrie a insstat si-si spun povestea, in sperana cd ar fi putut ajuta fama tori si nu reitereze istoria ei tristi. Cu ddoua zle iminte dea muti, la virsta de de ani fosta famatoare a cerut si fe filmati, aga Incit imaginile dezolante 8 se constituie Intro ultima micturie despre ravagiile pe care le provoac3 ‘utunal Devoratoriide fun, sui lupa studilor Tutunul reprints o caus semaili cativi a mor a bolilor ga sircii, fvettizeazs Organizatia Mondiala a ‘Sunatitii (OMS). In fiecare an, peste § miloane de oameni mor din cauza fumatului — peste 7 milioane de decese survin din eauza fumatulul lai, in timp ce aproximativ 32 milioane de dlecese sunt cazate de fumatul pasv. “Aproximativ 80% din eles miliarde de fumitori din inteaga lume traiese ingari cu venituri mic 9s medi. In 2017, 14% din populatia Stetelor ‘Unite Fuma in mod cures, ar x6 mili cane de american trfiaw cu 0 boals ‘sociat fumatuu Tutus eprezint principala cauza a bolilor si deceselor Inregistrate In SUA, find responsabi dei din s deceseaproximativ 480.000 de decese anal)’ Vestea bun’ este ct rnumaral amerianilor cae fumeaz’ in rod curent a cunoscut oscadere sem- nifiatva, de la 20,9% in 2005 1a 14%, in a0i7, ew un declin de 67% faga de anu 196, Vesten tea este ed 343 mili jane de american fumes inc, zlnic saul un interval de cdteva ile’ in Uniunea Europeana, procentul persoanelor cae fumau ili varia, in org, de la §7%, In Sued, la 278% Grecia, sia. n Bulgaria, in timp ce in Rominia aproape 20% din populatie ra fumitoare. Birhati aveau 0 pro- bubilitte mai mare de a 6 fumatori in 26 din cele 27 de state membre UE, cu excoptia Suedisi, unde numirul femeilr care famauil depagea cu doud procente pe celal birbailor fumstor ‘Cea mat mare diferent de gen a fost 18 senneve mmpuLur fnregisteata in Lituania, urmati. de Rominia (unde 32,2% dintre birbati famau, in comparatie cu 8.2% dintre femei).* China este cel mai mare consumator mondial de fgiri, cu o medie de 4.124 dlyighrifumate deunadult anual, potr- vit datelor OMS, Pe urmatoarelelocuri ale clasamentulise plaseaz’ Belarusul, ‘cu 3831 de tigari famate de un adult pe an, siLibanul,cu3.023 de tigi In timp ce Guineea este fara unde se fumesza col mai putin — 1s tigiri pe adult anual, Rominia ocupalocul 20 in clasamentul realizat de OMS, un adult fumand, in edie, 619 tigi pean’ ‘Tot patrivit Organizatiei Mondiale a ‘Sandtipi, tutunal este una dintre cele ‘mai mari ameninfii la adresa sindtii publice pecarele-aintimpinatvreodati Tumea din cauza numérului mare de ddecese side afectiuni medicale pe care le genereara. Directia Generali pentru Sanitate si Securtate Alimentars a Comisiei Europene eticheteaz’ fuma- tul drept cel mai_mare rise pentru sinitate care poate fi evitat in Uniunea Europeans”. Deserierea nu este deloc cexagerati, citi yreme datele arati ch jumatate dintre fumstori mor prematur, privindu-si familia de venituri gi rit cand costarile ingeijilor medical Fiecaretigaré se numara Potrivit studilor, fomatul light (ox) gi cel intrmitent se alt pe un trend Zscendent. Fumitoril ocazionali nil smicar nu se percep a stare imu iauin Calcul posbilitates ca figitile consu- ‘atelaanumite interval de imps fe asocate nor riscur serioase pentru sinitate Nu existd un consens printre cerce- tator eu privce la modul in care tre- ‘ue defini fumatul usor. In aceasta categorie a fost inclusiuneoti cei are Fameazi mai puyin de un pachet de acelasi rise de producere a bolilor tigiti pe 1, alteori, cei care fumeazi cardiovasculare ca gi funatul zie, mai putin de 10 sau 1s figisi pe zi." relatia dintre doza si rlspuns fiind Fumatal intermitent este si el un ter- extrem de nelineard. De fapt, un nivel ‘men-umbreli, care acoperi o gama sclaut de expunere la tutun pare sii largi de interactiuni cutigara, precum —adjudece ap-oximativ 70% dintre efec- fumatul socal, cae limiteaz3folosirea tele nocive ale fumatuli zilnic.* ‘ulunaluila anumite contexte sociale. Studie atc riscul de cardiopa- ‘Aceste tipuri de consum de tutun, tie ischemic la barbatii care fumex2’ deg tind si devin tot mai rdspindite, ujor sa femeile inte 35 si 39 de ani sunt totugi insuficient investigate, care fumeasd intre + gi 4 figiti pe 2i dar datele disponibile arata ci fuma- este de aprcape 3 ori mai mare decit tul ujor gi cel intermitent au aproape in cazul unei persoane nefumitoare. REDUCAND DENSITATEA CORTINE! DE FUM Tutunul mane .singurul produ legal de consum care, utfizat aga cum a fost cm cepur,ucide jumatote dinte uileatori pe termen lung este declrala ui Scott, Gottlieb, comisar a AdminstratieiStatetr Unite pentru Hrona | Meicamente, Potivt Organizatie Monclale ale Sanat statele lumi nu se implica sufclee pen tau a controle aces lage! Pe de aka parte, or de cite ol nt implementate, merle de limitare a consul de tutunschimbs perceptia societal asuprafumatul§ reuses sé ciminveze numérulfumstoror. oar o ard in 3 meniorizeaz3 consul {de tutun epetind studies sondaele a nivel national cl putin o dat la cine! a, msurand amploarea fumatulls elaborénd astfel palit! sare 38 reglementeze pro dusele din tun, masur8 de care beneficaza 39% din papultia globul. ‘Aproximati 14 milatde de persoane adicé 20% din popula globul sunt pro tejate de agi nationale care ocrotesc sanatates nefumatorlr umstate dine cop lumi respi ns in mod regulat aul pauat de fum de yigard In focurile publi, In condiile in cae, potriit OMS, nu exist un nivel igu ce expunere a fomatoror pasiv= ‘Specialigti spun cd avertsmentele gatce de pe pachetee de igri icampanile anttutun $34 dovedit eiciena,diminuaind numarulcopior eae Incep 34 fomeze Sidetermingnd o parte a fumatorlr 38 rerun la aceasta practic. In 78 de {a care ‘98zdulesc 47% din populata lumi, sunt Implementate cele mal Bune practic de aver {lz graice ale umatorioy, fotografie care redau efectele fumatuluis vertsmentele In limba localé acoperind cel putin jumstate din suprafata pachetulul de 3!" Interzicerea publiitati, promovaris\ a sponsors tutunull contribu ae: duceres consumululacestor produse, Totus, doer 37 de ti, eprezentand 15% din Populaia lumi, au intrzs total publictatea si sponsorizarea tutunulul O intedichie Sslobals de promavare in orice mad a tutunulu ar putea reduce consumul cy 7%, Eonfoim estimnlor OMS" Taxele pe tutunreprezintd o modalitate extem de eficients dea reduce consumul acestula; mal ales in randultinerlor al pereoanelorsiace - ocresere de 10% 2 Bcestor ave ar putea diminua consumul cu 4% in fre cu venta idcate cu 5% in {aril cu wenitut mii si medi. Tous aceasta masus este mplementata ar, daar 10% din populata lum plating impozte pe tutun cares reprezinte mai mult de 75% din preful de vanzate al garlor, potivt datelor OMS. ES Eee SEE, 2 See Sea ee ee SATS Es esnycnnemasn EVADAMEADIN BAATELE MONSTRULUI DE FUM 19. De asemenea, femelle care fameazi maredeafaceinfarct miocardic, fatad pe zi la barbati crest riscul de infarc miocardic de 2,0 ori fata de nefums- ori iar format net singure tigari pe zila barbatil ntre 475 de ani crest uurmatorii 12 ani de aproximativ 3 comparativ cu nefumitor De altfl fectiunilor care se asociae’ fumatu: mitent este mult mal ate include cancer mnform studilor, lista infectii de tract resp scAderea motili i spermatozoizilo in cazul birbatilor. Expunerea usoar’ la famat are un impact semniticativ si asupra bundsticii gi a ganselor de supraviefuire a persoanelor virstaice ‘a aritat un studiu din 200 persoanelor fumatoare de peste 65 de subieei. Stadiul a aritatc, in amitoriilight de peste 6s de aniaveau an indice de fragiltate plasat la jum tatea distangei dint famatorit init sicei care nu fumasera nic famatul na afecteaza doar persoana in + pirintii famatori au motive decide sis aprinda tigara ‘numai pe tine de afectiuni medicale, atit la Doar in Statele Unite, fumatul pasiv aproape 40.000 de decese provoca boli cardiovasculare Un raport din 2006 aartat e8fummal inspirat de fumitoriipasivi confine un cexisti niciun nivel de expunere sigur scurti durati. conducind pasiv d cresterea rscului de atac de cord Adulil care au crescut cu print intre 50 si 74 ulti nefumatori, cu virste 2 de ani, Cercetatorii au constatat c rata mortalitsi prin boala pulmonar obstructiva cronic8 (BPOC) la nefu matori care au trait in copilare cu un parativ cu rata aferenti celor care au reseut int-o familie de nefumstor Expunerea la fumatul pasiv la varsti adults (10 ofe pe spt rilor de deces din toate motivele si cu 42% riscul de deces prin boli pulmo nare obstructive, a mai arita studi Acesta este primul studia care a identificat 0 asociere intre expuncrea matal pasiv in perioada copilaviel si moartea prin BPOC Ia virsta de mijloc mai tarzu, In general, conclu aiile noastre furnizear’ doveri supli mentare penteu a reduce expuni famatal pasi pe toat a afirmat de. Ryan Dives, unul di P care se vorbeste cel mult in surdina, serie jarnalista Raluca lon, remarcind cl abia cu prlejul dezbaterlor care au pprecedat promulgarea legit care inter- ce furatul in spatile pblices-aficut auziti vocea celor care nu fumeaza. $i care, din jena gi prea mult bun-simt, tolereara destul de usor un prieten, 0 cunostinga sau chiar un necunoscut care doreste sa fumeze in preajma lor. Dezbaterea despre drepturile nefumi- torilor a s00s ,fumitori in afara bulei fn care trSiau gi -au Alcut i privease’ Iucrusile din lt perspectiva™. Saucel ‘pin aga sperd autoarea, Drumul spre ibertate Pentru fumitorit cu state vecht (gna ‘numai), renungarea la fumat se poate dlovedi extrem de dificil, asa incit Programele i asociajile'antifumat Bu tn col important, de spejnire i de ghidare a persoanelor prin acest Imontagne-rasse al adaptici viola fra nicoting. Persoanele care ape- leazi la servicile specilizate pen- teu renunjaea la furat ip tripleazt gansle de reuit, porivi organizaii Cancer Research UK." wPentru fecare igard pe care am fumato din plicere, au exsta titeva sute pe care le-am fumat din dependents", se confeseaesjucnalsta Raluca Ton, creionind drumel aspra al debarasivi de fumat. Cind ygara devine o prelungire fieasci a dege- telor tale este dificil s3 nu revi lee, chiar si dupa pateu ani de abstinent, imediat oe te ere sufcient de spin petine inci} inhaleziun sing fam, Povestestejumalst, ‘Victoria nu a vent neapirat dint-o Incordare uriegeascd a voinel, orl cum tocite de greutatea esecurlor, cit din constienticarea dependenta ecipseard bucuria care vbreszi la © SEMNELE TIMPULUI infinitate de experiente placate ale ‘ie. ,Faptal ci au puteam tral inpre- ent sick nu mé pateam bucura de un ‘moment frumos fia ofigari'm-a mar- cat mai mult deci spaima de moart de boala’, puncteaza jurnalista, expli- ind cf, pind la urma, despactirea de cdusmanal deghieat in prieten a fost pposibila datoriti unui dram de buni- tate fai de sine: ga oferit timp si rab- dare, aga cum ae fi procedat cu un om care are nevoie s8 se vindece. Privind in urm,fosta fumatoare spune ci par- tea cea maigreaa renunariise leagi de detalii greu de Infeles de coi care n-au Airtat niciodata cufumatul: Sate ima- sginent in diferitesituaii de vaga fri o tiger in mins", Pentru ci oamenii fumeaz’ inte ‘un mod foarte stereotip’, factorii care declangeazi nevoia de a fuma sunt familiripersoanei care fumeazi, aga incit schimbarea rutinei zilnice se poate dovedi foarte uti tn stadi- ie incipiente ale renunfarit la fumat, cexplica Paul Aveyard, profesor demedi- «ind comportamentals la Universitatea ‘Oxford. Aveyard crede ci a renunta treptat la fumat nu inseamns decit ‘& prelungestiinutil agonia. ,Fixarea tune zie si renungarca la fumat exact la termenul stabilit este cheia suecesulu Acest lucru se datoreazi' modulut in care creierul Invati si dezvaté tiparele de dependents." “Majoritatea color care sau Lasat de fumat au reugit aceasta performanga despartindu-se bruse de tigiri, pentru cf starea de sevraj apare oricum, chiar dacd se reduce doar numirul tigirilor fumate, serie jurnalista Loredana Voiculescu, rezumind intr-un a col sfaturile primite inte-0 sedinga de consiliere din cadrul_ Programulut National Stop Fumat, coordonat de Institutul de Pneumologie .Marius asta’, Cei care vor si renunfe sunt consiliai pentru a identifica un motiv pputernic pentra a renunfa la fumat, tunul ,care te va susfine pathic ping ‘cind fumatul devine de domenial tre ccutului", Motivatile pur financiare nu sunt suficient de mobilizatoare si nici mu pot oferi combustibil intr-o cursi Jungs, de siptamanisiluni de ile, pen- tru cd ,nimeni nu s-a imbogitit dup ces.alisat de fumat"™ E posibil ca nici degetele ingilbe- nite, acneea sau tenta terna a piel ‘ori mirosul de fum pe cae il emand ‘orice por si orice hand si nu se inca ddreze nici ele intre motivele solide de a renunfa Ia fumat, Poate nici micar 0 ipoteticd boala letald, dintr-un viitor indepartat, nu sar dovedi suicient de convingitoare, La nici 20 de ani, o colega pentru care aprinderea fight era prima acti vitate din rutina oricirei dimineti mia spus ci nu-gi doreste, oricum, si triiascd mai mult de 40 de ani, Puyini i buni. Na gtiu unde ar muta limita astizi, dupa doua decenii. Stiu inst cd, la 40 de ani, diagnosticata, pentru prima oar’ cu cancer, Terrie descoperise cA veea cu disperare si trdiasc gi si conduca la altar pe cel eal doilea nepot al ei aia niscut. E lusor si risipest zile atunci cind crezi 4 al snopi intregiinainte, cu etichets nnow-nouta pe cle, dar incepi si le dramuiesti cu disperare cand stii e& au mai rimas atat de pufine dimineti prin care si siroiase’ soarele, att de pune seri in care si vegheei somnul celor drag. Sigur ei, inte-o lume atit de frags, rnimeni nu-fi poate garanta o bitrinefe lung $i fericita, oricat de chibzuite tier fi alegerile. Dar a nu alerga cu ‘ochil inchisi in directia din care stii sigur ed vine glonful ¢, dincolo de 0 dovada de maturitate, si 0 dovada ci ne pasi de camenii dragi suficient de ‘mult inet se fim aproape atita timp catacestlueru depinde de noi. ‘ESTRr Wee So Sg EE tre Sea emia ane Beceem Lao coco eto ina neste Se Fone ts Arg ate ‘Gav’ Ha fou ede agnor, Eee besa amet 0 ‘ethnageatnatee Bokmal ee! bret Cronus is San aa be ‘mitra ana Te Sinnoperhoije he moat elac eds peta eg See eee Soca erate Eeenetamreto! Ecce ase eae SR i cree Eeeemuncancnns aes 23 Rina Karman Increderea este principala valuta a epo Cec UN Rea ce ag mai rapid decat in trecut directiile in care o eee CRC de credinta de modul in care ne raportm in eae teres aveau anul recut Jumatate dite ise decarsderanjti ee eee eis presi. Din pricina aceasta, pind la 4o% dintre romani Ce Re ests Cees aor ene rt cone ett een trecut. Statistica face parte din rezttatele celui mat mare Re ee a anaes eT zat de Institutul Reuters pentreStdil Junalismalai a ere eer es ee or on Ingrijoreaza cee real sce e ls pe internet. Ins, cu internetal, romanii au o relajie mai complicats. In Ce er teeny ee eee ie ete faya de 018), nu mai putin de e8% dintre romani folo- eee eo era ett anaes ‘Nici la nivel global lcrurle nu stau mai bine. In iuda faptului ed respondengi international: declars Seen ea oes Pee eee eed informare, la nivel mondial, este tot Facebookul. Insi Ce ee rit Dincolo de bresa Cambridge Analytica (prin care eres een eee a - Se een cer 26 proteja datele utilizatorilor si), din- colo chiar gi de seninatatea cu care ‘CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, doclarainfata Congresuluiamerican ci Facebook nu este 0 companie media, iocompanie de tehnologie®,reputatia, Facebookului ramine una prea buna raportat la potential distructiv al refelei.Afectiunea pe care inci o pur- In ciuda abaterlor ei dela i cu care o creditim, ar trebui reconfigurata. si mai drastic, ita vreme refeaua Himine con- stantin urma evolutilor tehnologice care 0 fac periculoass Cele mai socante exemple ale acestor pericole nu sunt, din nefericire, cele | care au fost analizate pind acum: transmisivnile live ale actelor de cru- aime, ale crimelor $i, ‘mai nou, ale atacurilor armate; epide- mia de stiri false care contamineaz’ ‘mai ales medile sociale nealfabetizate digital; manipularea politica prin cam- ii ipertargotate etc. Ce © mai riu pare c4 de acum urmeaza Urmatoarea frontierd in fake news La Inceputul Iunii iunie, de_pilds, ‘compania a anunfat c& nu va inlatura din rofea un videoclip preluat de pe Instagram. in care Mark Zuckerberg pate $3 declare c3 meritul pentru suc ccesul stu aparfine unei organizatii culte. Aspectul socant nu sti in ia in sine ~ de alfel,falsi -, ci in felulin care a fost ea objinut’, Clipal respectiv este doar un exemplu de dee- fake, un concept atit de nou, incat limba roména inca nu are un corespon- dent pentru el. Deefake este un produs P declar SEMNELE TIMPULUL Clipurile deepfake pornesc de la o filmare real’, peste care se suprapune alta filmare/o serie de fotografi, astfel incat s8 se imbine continuturile din cele doud surse intr-un clip nou. video obtinut prin manipularea imagi nilor foto cu ajtorul inteligenteiarti- ficiale. Clipurile deepfake pornese de 1a flmare real, peste care se supra- pune alta flmare/o sere de fotografi, astfel inci si se imbine continuturile din cele dou’ surse intr-un clip nov. Cuajutorul aceste tehnologi,imagini video eu o persoani reald (in cazal de fata, Mark Zuckerberg) pot fi mani- plate astfel inci s& para i subiectul spune/face ceva ce, in realitate, nua spus/nu a ficut. La fal sa Intimplat, cu citevasiptimani fnainte, si cu un clip in care imaginea portito- rului de cuvant al Casei Albe, Nancy Pelosi, fuasese modificath astfel ineét si pari ed Pelosi este in stare de ebrie- tate, Pe la jumitates luni iunie, compania a event asupra subiectuli, anuntind A a clasatchipul ca .dezinformare” $i ia eiminat hashtagol care il fleea fe viibil in zeta, isi nu asters, aga cama ficut YouTube, cia asat in ‘rofea, aga cum au facut gi Instagram, si Twitter Incireatura politica a evenimen- tului a fost clasati de analigt ca pre vestitoare a unui vitor problematic ppenteu urmatoarele campanii electo rale. Vom continua si cercetim cum ppatem si ne imbunatitim abordarea fi sstemele pe care leeam constuit’ au declarat reprezentantii Facebook intr-o luare de porite. Inst asiguriile venite din partea companiet su prea anemice, iar rtmal imbani structural este mult in wrma ritmului societii, Numiritoarea invert a ale gerilordin nenumacate ari nuasteapta progres poiticilorrefele. Lar ritmal accelerat de conectaea populfillor Jernet nu fine cont de niiunal din- tre ingredientcle dezastrulat care se prefigureacd Un raportrealizat de Mary Meeker cu date provenind de la ONU, de la Recensimintal SUA, de la. Pre Research, precum si de la China Internet Network Information Center, Islamie Republic News Agency gi de In alte Funda statsice a conclu nat ch procental populatiei mondiale conectate la internet «a dublatn doar to ami, ajangind dela 24% n 2005, 1a ‘1%, anal acesta,-Majriatea utilza- torilor de internet au se gisese nic in Europa (46), nil in America de Nord (619), ot in Asia-Pacific. Acolo seas 43% din uilizatort de internet nck Joc masv de crestor. Dac, in Europ, procental populaieconectatela inter neteste de 78%, arin Ameria de Nord este de 89% In reglanea AsiaPac, procentul locuitorilor conectaji este aia a 48%. i chiar aga, interna asiatici i depagese meric cu mult pe ceili, din restal lumii. Unde este Romsinia in acest macro- tablou? Abia se vee. atte cele 28 de state membre ale Uninii Europene, Roménia exte pe ulti loc la cap tolul digitlizare, potrvit-Indielai Economiei gi Societafii_ Digitale (DES!) pentes ao18, publicat in iuna tai de Comista Europeans. Chiat dict 44% dintre locuingele din Romania sunt abonate la servcii de dpanda larg de foarte mare vitera (pe Joculal dita ca itera in UE) chiar lad sectoral IT este responsabil pen trv 6-7% din PIB-ul Rominiei, fra noaste se allan tabira farlor eval ate de DESI ca performanfe seazute in ddomenis iar competenele digitale ale popula sunt reduse oa acete informati sunt sii cente pentrua predia adoptarea unel acincreder sporite in media digital Autoarea beitanicd Rachel Botsman, profesor la Said Business School din cadrul Oxferd, este de parere ok soci etatea se af in pragel une revo istorice privind increderea. In viziunea autoarei, omenicea migreazd.astii dinspre abiceial de a3 pune incred rea ninstioti (precum bance, press, sguvernul spre un nou obiceiacela dea Selincrede indivi neeunoscui, prin intermedi tehnologiei.,Ascensisnea companiilor multimiliardare precam Aibnb si Uber alcbrorsucces depinde de increderea creas intre oamen care Isl sunt steini un alors, este on cxempla impede al module in care increderea migreaza asta prin reele $4 plete” Migcarea pe care 0 observ Botsman ese una atitde rapids incit chiar gi companile noi sunt afectate de ea. Facebook si Uber se constituie (Gi se gi promoveac’) 2 Inlocsitort ai unor instituit decredibilzate. ‘Gamenii se informesza uni de la al pe Facebook pentru c8 na mai cred in presi gi merg ca Uber, nu cu tau entra ci sunt nemalfmiti de compa. nile de taxinetrie clases, Ins vedem cum pina saceste dou companii sunt adesea In incapacitatea de 3-9 apéra reputatia destitationals, in. mjlocul tunorcircumstange care le rclam ina- decvarea la noua societate. In rizboiul. contra stitlor false, Facebook este pperdant. Dacifondatorit ai arf vat ‘Vialunea de a concepe, inca dela pri mele seme de crestee exponeniali a refelei, mvuri de siguran, probabil ar mai fi ensit ined s& prinds tremal schimbari, Momentan ins3, voces expertilor se spropie de consensul ci Facebook insust este locomotiva care conduce trenul opiniet publice spee TALK 27 je, lar Uberul na fst nici el stein de scandaluri Dac nia se discutt mai ales despre legalitatea companie! n afari, analistiiau in discutie lipsa de responsabilitate a ccompaniet in cazuri fe precum atacurile sexuale petrecute in timpul actvitaii de car sharing. Ambele companii,saltele gi ele, a fost lovite de neincredereautilizatorlor pe c se presupune ca li servese. Aga cd, intrebindu-se cum am putea sine pistrim increderea, zacest bun de pref care ne permite si ban propane ginditin victejl vei cotidiene: i luimo ,pauzi de eri cu care le investi 0 Can You Tr (In cine poti avea i sociologii inci nu s-au pus de acord asupra tnei definitii a increderi. Ba chiar, susfine ea, ar exista mai multe lueriri academice pe tema definiri increderi dlecit exist despre dragoste. ,Eu imi imaginer increderea ca peo forga remarcabila care ne ajutS s& depagim incertitadin fim vulnerabili, care ne permite s3 incercim ceva altfel deca am sau lipicil noscut, De acees, defintia mea este simple", spunea Botsman, ut pind acum, Este, eectiy, podul, ceestenecu he sigur’ pe sine cu necunoscutul Unul dintre experi de refering in studile lui Botsman pr ind increderea este profesorul Adam Seligman, care preda Ta Universitatea din Boston, unde activeaaa si drept tru Culturi, Religie si Rei 3a Prine cercetator asociat la Insttutul pe Internationale, Acesta a pul Jn un volum centrat increderii: The pe stud f Trust (Problema incred i), in care argumenteaza c& degradarea incr consider’ apanajul societStit postmoderne, pare deze la conditia de civilizaie premodern, find identtatea indivizilr este tot mai strict reglementatd di upul dite il ae de jucat,increderea pare sii piandd utilitatea, pentru ci pecare elo spunea Seligr n, sin definireaincrederiieste central faptul ea ile celuilale nu potfverficate (...) Namanifestim incredere decit acterul au i ne implied intr-o relate in care faptele, c atunei cind nu putem st, ledea-l eval deci si avem incredere Astizi, In locul increderii ~ care substituia garantia ci cela alt se va achita de infelegerea pe care o face cu mine (daca este 30 si reducem orice relate la 0 forms de contract) -, oamenii pun regulile sgrupului, spunea Seligman. lar lucrul cesta este profund limitativ pentrw cc, aga cum spunea o alti autoare foarte popularh astizi, Esther _ncrederea este © angajare act © relatic cu necunoscutul”. $i, desi recuinoaste cia manifesta incredere ne vvulnerabilizeazi, Perel susfine ci, ct cit avem mai mult ineredere, cu atat mai departe putem si ne aventurim’, Despre Lupta sential. §3 imi cer sou vulnerabilitatea pe care a. crestinului incere sh repat engl) ~ sa. reeumat cercetitoarea reperele, Fiecareliteri vine de la un ccuvant englezese pentru: granite (.Nu ‘pot manifesta incredere dacd ma plasez iste granite"), fiabiitate (,Pot avea incredereintr-un altul dacdacesta face ce spune ed va fave fi este constant), responsabiltate (,Pot avea incredere dacd, atunci cind greseste si asuma, recunoaste greseala $i incearci si 0 repare, iar dac& gregese eu, si eu am dreptul si 0 recunose, sist cif o presupune increderea este aceeade —_(«imipistrezomarjide vorbexte inst mai elo: —“actiona pe “BUM, intgrtate vent Brené Brown, care dedicat ultimele baza convingerit c& Dumnezeu defavoarea confortului, (Am incredere dac celilaltalege curajul in cercetirichiaraacestui este vrednic de lege ce este covet in dhromnins vanced: ncredere, Toate | defmonra a ceea ce tea. Brown a scris mult sa sustinat mumeroase prezentiri pe tema celelalte discipline spirituale se intorc este distract, api sau rwgor), lipeajudecss rexiproce (Amindoi vulherabilitiji, dar na la Credintaca la putem avea dificultati avea cum si nu atings ——-miezul vietii si amandoi putem cere ff subiectalincreded, Findcs velnerabilitaten este esenils entra ineadere, entra coretston rea care semneava citeva cir deve tite cmt bestellen incredoe {near si permiji ca cen ce este important pentra tne sie vulneabil Iaalegeile ce Ssinsemne ns aceasta treba ne nem rital dea lisa otc aver tmaiscump nenlinil cua espe care bu wre nicio uantia cv prefolcu i exe fei? Des recunoaste compo: nent isc in manifetareainerede- ti Brown spune ch exist totui nite tepere care ne pot ata si ne decidem doch si maniestim sau nu. curajul increderi. De fap, chiar sub forma carefull nal ech fa scoala BRAVING (manifestarea conju, autora”), generozi- tate (,Relatianoaste este o relate de fncredere dacs tw poti presupune cel mai generos Iucru despre cuvintele, inteopile yi comportamentele mle. $i bia apoi ma verifies"). TIncredetea este un drum cu dou sensue i este ine si aplicim aceeast crite in dreptal propeietpersoane finded,atuneicind devenima demi de incredere noi ingine,recunoastem mai ‘jor in celle eaitatea de a fi demn de incredere. Rachel Botsman avea si 3 propria sistem, ceva mai simpli decit celal lui Brown, pentru cd avea doar pate elemente: competent (,Am ability, cunostings, timpal si resur- selenecesare uneianumitsarcini Sunt sincer cu ceea ce pot/nu pot fice”), fiabilitate (,Potoamenii si se bazeze pe faptul ca ma voi fine de cuvant gi cd mi ‘oi achita de angajamentele pe care mi leiau? Sunt constant de ao zl alta"), pate (ims pas de intreselecelulalt Ja fel de mut ct imi pas de ale mele? Mi gindesc a modul in care decile si acitnile mee vor afectape celal"), integritate (Exist congruent’ intre cuvintee si actiunile mele? Sunt onest cu prvire a intentile si motivele mele inrelatccu calli". Intrebarea dintre randuri ‘Tot cei patru specialist in psihologia {ncrederi pe care am amintit anterior auaruneatinarena mai multe elemente definitori pentru incredere tensiunea dintre canoscat sinecunoseut i paleta fiecaruia de indict ale sigurantei. Un retin se va uta la toate acestea gin ‘vaputeastisreting ointrebae,al cei ‘spuns iva cits gi printre indurile cetcetirilor seculare: oare se aplic3 aceste elemente i in cazul credingei in Dumnezeu? Sigut, autor amintii (Got, vorbitori de limba englez’) se referean la trast (incredete), nla faith (creding3), inst limba roming expane ridicina comunia elordous. Lpta eseogiala a cregtinulai este aceea dea acjiona pe baza convingeri ca Dumnezen este vrednie de incee- dere, Toate celelalte discipline spit tuale se intorc la crednga ca la miezal vieti: studi agaciunes,temperanta, inchinatea, ehnfa, comuniunes, toate au un sens numai daci Dumnezeal despre car studiem, eizuia ne ragim, Inaintea eiria ne menginem demi, in {nchinare, ents comaniune exte un Dumnezea are este competent, fbil, cmpatic s integra, Dac este atotpa temic iubitor,cum au rezumat eolo- silteodicee Ca oament inst, nu ne aflim in poaitia de a veries niciunsl dintre clementele scestea. Prin urmare, nu avem alteeva de ficut, cum spu nea Adam Seligman, decdt si asim credina si compenseze incapaciatea noastei dea evalua. Din indisponibil tatea noastri dea ne accepta conti, re evoltim uneor rind s nflegem ce mu ni $2 garantat cl vom putea ingelege sine impotmolim de multe ori in infamal de ce. Ins, atunci cind ste in plini manifestare credina se aga la cortctal dintre oma int si Dumnezeul infnt, ficind_posibilt comunicarer intre dou’ tarimur: intre Creators opera Sa. Este fascitant cum credinga ne a in postura dea manifesta gene fatade Durmnezeu finde atuncicind ru puter exnoagte pe deplin motivele sau scopurik actiunilor Lui (practi, de fiecare dita), ne invité 8 abando- rim orice binuiald ci ne-ar neg sa chiarne-arwea ul sts fidim noi Las ‘oie si fle El insu, chiar i neingeles denoi. $3, cum spunea Perel, in masura in care avem icreder, in aeeayimasurh si avansim, Cu eit confrantien mai ‘ult necuroscutul cu credinja ct Damnezeu Se fine de cuvant, cu atit ddevenim mai capabii sh ajungem mai departein vaja noasta de exedin fn Vata noase! pur ssp. & tee t,t tt rs i, Epa ck nr sdiwerangancns fas Rous enn Sr ae Sastre fete Soere Ae aeeeate ee Steere, eee SEER oem am = 31 rivindu-ne din afara, este dificil s& ludim in serios viata pe care o trdim. Aceasta pierdere a increderi, precum si incercarea a0 recdpata, constit problema sensului vietii 32 influenfeazd existent easch a omulu est reduc gradul de incertitu dine din via tra a duce d ra puting ndiri care mu aj, olujii, etre un Liman trainic al stici de bine interioare, in confruntarea cu incerttudins 26 anumite cunostintedespretamultir, ipirfiri, propritifile egalitaii etc. i 88 aplice o anumita schems de rezolvare. El nu are toate aceste ccunostinfe, drept pentru care se informeaza din manual care este modalitatea de rezolvare. + Individul ¥ afl la maturitate, 8 print saw adoptat, ef nui sunt Piringi biologici; reacia sa este dea Incerca si afle, de la parintii adop- tivi side la autoritgi cit mai multe despre piintii sii biologii, despre rmotivul abandonului, despre cum aritau, cu cine seamind el, ce fel de foament erau, ce trasiturl psihice a Tat de la ei, daci mai are frafi sau surori etc + IndividulZ este indragostit iar dori ‘8 pie daca cea pe care o iubeste fi rispunde cu aceleagi sentimente; reactia sa este de a ciuta diverse ‘seme’ ale iubirit ei, dea interpreta Giverse gesturi, vorbe, prviri, fapte sis In cele din urmi, apeleaz’ si la jocul cu margareta, cireia ii smulge petalele, pe rand, dupa ritualul popu Iarde ,divinatie" .miiubeste, numa inbeste, ma iubeste, nu ma iubeste.” «+ Individul Q este impatimit de jocu- rile de noroe gi sper ci astazi are cea rmaimare sansa si dea lovitura gsise imbogafeasca; este att deincrezator inte-o intSmplae feicta Incit rise slimprumuta bani, joac’ la ralet3 gi pariaza totul pe 13 negru, pentru ci ‘asa va soptitlui o voce inteioara, Aceste reacfii sunt de ineles, la un nivel prthologic, dat, Ia nivel logic, ru toate sunt rationale si nu toate ot ajuta la reducerea incertitudi- nil, De fapt, de la prima la ultima, raionalitatea implicata in incercarea de reducere a incertitudinilscade trep- tat, Exist incertitudint obiective, date de lipsa unor cunostinte, a unor date, SEMNELE TIMPULU lar posibilitatea de a f obtinate prin anumite demersuri reduce nesiguranta, initial $i d8 ocazia unor deciai vit toare in cunosting’ de cauzi. Existi Insa si incertitudini subiective, date de perceptile personale ale indivi- lului asupra unor realitati. Uneor, realitaile respective nu pot f explorate

    S-ar putea să vă placă și