Sunteți pe pagina 1din 20

CUPRINS

ARGUMENT ……………………………………………………………….pag 2

CAPITOLUL I.
NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFA .................................................pag 4
1.1 Importanta si semnificatia conceptului de marfa......................................pag 4
1.2 Clasificarea marfurilor .............................................................................pag 6

CAPITOLUL II
PREZENTAREA OFERTEI DE MARFURI NEALIMENTARE...............pag 9
2.1. Particularitati privind studiul marfurilor nealimentare...........................pag 9
2.2. Oferta de marfuri nealimentare .............................................................pag 11

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………pag 20

ARGUMENT

1
Pentru satisfacerea tuturor necesitatilor pe care le au, oamenii folosesc o
multime de produse alimentare si nealimentare.
Cunoasterea marfii de catre specialisti are ca scop satisfacerea in conditii
cat mai bune a nevoilor consumatorilor in ceea ce priveste calitatea si
sortimentul de produse, promovarea produselor pe piata s.a. Daca marfurile
alimentare au o importanta deosebita pentru ca stau la baza vietii si sanatatii
consumatorului, putem spune ca produsele nealimentare sunt tot atat de
importante deoarece acopera nevoile de protectie biologica a consumatorului
( imbracaminte, incaltaminte, locuinta), satisfac nevoi sociale, culturale,
sportive, de igena si confort ambiental, usureaza munca in gospodarie si au rol
de protectie in general.
Ca viitor tehnician in activităţi de comert, mi-am propus prin lucrarea de
faţă, intitulată „Politica de produs”, sa prezint câteva dintre aspectele esenţiale
ale acesteia, considerând a fi cea mai importantă componentă a mixului de
marketing.
Lucrarea este structurată pe doua capitole.
În primul capitol, „Notiuni generale despre marfa”, am prezentat mai
întâi importanta si semnificatia conceptului de marfa. Marfa, ca produs al
muncii, are o anumita valoare a carei marime este determinata de valoarea
materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura aparatelor si a
instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pentru producerea
ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate acestea, insumate, determina
valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de
modul cum marfa satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de
valoarea de intrebuintare.
Marfa este corespondentul material al unei necesitati de consum
determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata –
obiect material (inclusiv ca suport pentru informaţii variate) – apare in dubla
ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa
identica,, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este
transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate.
În continuare am prezentat semnificatiile si trasaturile esentiale ale
marfurilor.
Trasaturile esentiale ale marfurilor pe care le intalnim in toate studiile de
specialitate sunt urmatoarele:
- marfa este rezultatul muncii omenesti;
- o marfa satisface o anumita trebuinta de interes larg, cu alte cuvinte are
o finalitate preconizata;
- marfa este destinata schimbului, deci este gandita si realizata exclusiv
prentru consumul nepropriu;

2
- schimbul marfii se face prin vanzare- cumparare, adica prin fapte de
comert.
Am vorbit, de asemenea, si despre clasificarea marfurilor, clasificare
care depinde de scopul produs si de relatiile dintre elemente si categorii,
definite in vederea clasificarii multimii marfurilor.
Elaborarea unei clasificari eficiente a marfurilor este posibila numai prin
utilizarea unui sistem de criterii intercorelate, perfectionate continuu pentru a se
putea pune de acord cu progresele inregistrate in domeniul materiilor prime si
proceselor tehnologice si cu modernizarea continua a activitatii comerciale.
Clasificarea marfurilor este de doua feluri:
• marfuri alimentare
• marfuri nealimentare
În capitolul al II-lea al lucrării, „Prezentarea ofertei de marfuri nealimentare”,
am vorbit despre particularitatile privind studiul marfurilor nealimentare si despre
oferta de marfuri nealimentare.
Produsele nealimentare raspund unor nevoi multiple ale consumatorului,
deoarece satisfac necesitati variate, de ordin fiziologic, socio-cultural si de confort.
O particularitate importanta a studiului marfurilor nealimentare este aceea
ca ele nu-si pierd valoarea de intrebuintare imediat dupa consum ca in cazul
produselor alimentare. “Consumarea “lor presupune o utilizare pe o perioada
indelungata , timp in care trebuie sa-si mentina caracteristicile de calitate fizice,
chimice, mecanice, ergonomice, tehnicofunctionale, de confort si igena etc.
Unele marfuri nealimentare formeaza grupe de marfuri numite chiar
“marfuri de folosinta indelungata”. Marfurile nealimentare trebuie astfel
realizate incat pe toate fluxurile logistice pana la postconsum sa-si mentina
calitatea si sa fie compatibile cu principiile dezvoltarii durabile contribuind la
sanogeneza si mentinerea echilibrului ecologic al mediului inconjurator.
Oferta de marfuri nealimentare este formata din urmatoarele gurpe :
- produse textile
- marfuri din piele si inlocuitori
- produse chimice
- produse cosmetice
- marfuri din lemn
- marfuri din sticla
- marfuri ceramice
- marfuri metalice
- produse electrocasnice
- produse electronice

CAPITOLUL I

3
NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFA

1.1.IMPORTANTA SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE MARFA

Cercetarea teoretica a marfii cunoaste o etapa de emancipare la nivelul


principiilor si tezelor, remarcandu-se o parasire a abordarilor doctrinar-
materialiste care au monopolizat stiinta economica romaneasca in ultimele
decenii.
In acest context se disting cateva incercari de abordare a problematicii
marfii in traditia scolii economice occidentale. Astfel, marfa nu mai este
considerata exclusiv un bun gandit si realizat pentru schimb si vandut ulterior, ci
reprezinta “ un bun care se vinde si se cumpara”. Realitatea evidentiaza
frecvente situatii in care bunuri din cele mai variate categorii isi alterneaza
statutul economic in mod repetat conform contextului economic si intereselor
detinatorilor de bunuri.
Marfa, ca produs al muncii, are o anumita valoare a carei marime este
determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de
uzura aparatelor si a instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca
necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate acestea,
insumate, determina valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de
modul cum marfa satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de
valoarea de intrebuintare.
Marfa este corespondentul material al unei necesitati de consum
determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata –
obiect material (inclusiv ca suport pentru informaţii variate) – apare in dubla
ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa
identica,, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este
transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate.
Marfa, pentru a fi realizata pe piata, trebuie sa fie cat mai repede si cat
mai eficace îndreptata spre consumatorul final, astfel incat ciclul bani-marfa-
bani sa se efectueze in conditii cat mai avantajoase si pentru producător si pentru
consumator.
Totalitatea bunurilor care se interpun intre o nevoie sau o dorinta
exprimata sau implicita a consumatorilor, pe de o parte, si satisfacţia acestora,
pe de alta parte, in societatea contemporana, ia forma de marfa, adica se
concretizeaza in ceva care rezulta prin transferul de la producator la
consumator (obiect material, substanta, serviciu, idee, informatie), transferul
decurge prin intermediul schimbului pe piata contra banilor, concretizarea
reprezinta rezultatul posibil a fi obtinut la un moment dat, intr-un anumit loc si
in forma adecvata, in urma procesului de proiectare, productie si distributie
catre consumator, iar referinta comuna recunoscuta care permite perceperea,

4
dimensionarea, clasificarea, manipularea, schimbul, acceptarea marfii este
valoarea.
Marfa, conform abordarii merceologiei traditionale, reprezinta un bun
economic mobil destinat schimbului, care indeplineste anumite cerinte de
materialitate si de transferabilitate.
Marfa poate fi considerata, pe de o parte, mijloc de satisfactie a unor
nevoi particulare derivate din dorintele subiective si aspiratiile individului, iar
pe de alta parte, sistem de mijloace de produtţie derivate din sistemul de consum
social.
Marfurile de astazi au devenit mai complexe pentru a raspunde mai bine
comportamentelor consumatorilor; in timp ce marfurile sunt din ce în ce mai
diferentiate, comportamentele de consum tind sa se uniformizeze. Merceologia
contemporana trebuie să fie in masura sa individualizeze elementele
caracteristice ale procesului de fabricatie a produsului care stau la baza crearii
valorii de schimb a marfii pe piata. Astazi, exista marfuri care par să creeze
relatii singulare si complexe intre oameni, apartinand unor medii diferite si
detinand cunostinte diverse.
In concluzie, marfa contemporana prezină o configuraţie totalizatoare,
care include:
• o componenta functionala – satisface o destinatie precisa, corespunde
unui scop bine stabilit;
• o componenta instrumentala – circulatia tehnico-economica a marfii se
bazeaza pe o logistica tehnica şi comerciala judicios stabilita;
• o componenta estetica – marfa reprezinta un element de mediere intre
sfera nevoilor şi oportunitatile sistemului de productie prin intermediul
designului si esteticii sale;
• o componenta sociala, respectiv determina un anumit nivel de satisfactie
in utilizare si in consum, creeaza preferinte si fidelizeaza consumatorul, ii
confera prestigiu in societate si ii asigura un statut social.
Marfurile sunt grupate dupa anumite criterii:
- dupa felul materialelor utilizate, pot fi : naturale si sintetice;
- dupa stadiul de prelucrare si folosire, pot fi: materii prime, produse
semifabricate si produse finite;
- dupa tipul nevoii satisfacute: de la produse de prima necesitate, la cele
de lux;
- dupa destinatie pot fi: imbracaminte, materiale sportive, de uz casnic,
etc.
- in functie de provenienta: marfuri indigene ( realizate in tara care le
comercializeaza) si marfuri importate ( realizate in alta tara).

Termenul marfa a cunoscut diferite semnificatii :

5
- un bun gandit si realizat pentru schimb;
- un bun care se vinde si se cumpara;
- bun material destinat schimbului pe piata;
- ceea ce se vinde si se cumpara;
- produs luat de la producator si pus la indemana consumatorilor cu un
beneficiu;
- orice obiect cu care se face negot, care se cumpara si se vinde;
- produs al muncii destinat schimbului.
Din definitiile intalnite ale termenului marfa, rezulta cateva trasaturi
esentiale:
- marfa este rezultatul muncii omenesti;
- o marfa satisface o anumita trebuinta de interes larg, cu alte cuvinte are
o finalitate preconizata;
- marfa este destinata schimbului, deci este gandita si realizata exclusiv
prentru consumul nepropriu;
- schimbul marfii se face prin vanzare- cumparare, adica prin fapte de
comert.

1.2. CALSIFICAREA MARFURILOR

Clasificarea este o operatie conceptuala de ordonare si distingere a


elementelor unei multimi compuse din fapte, proprietati sau idei. Tipul
clasificarilor depinde de scopul produs si de relatiile dintre elemente si categorii,
definite in vederea clasificarii multimii respective
In prezent, elaborarea unei clasificari eficiente a marfurilor este posibila
numai prin utilizarea unui sistem de criterii intercorelate, perfectionate continuu
pentru a se putea pune de acord cu progresele inregistrate in domeniul materiilor
prime si proceselor tehnologice si cu modernizarea continua a activitatii
comerciale.
In practica economica, atunci cand se vorbeste despre calsificarea
marfurilor sunt utilizati urmatorii termeni:
- sortiment de produse
- sortiment industrial
- sortiment comercial
Sortimentul de produse reprezinta multimea marfurilor realizate sau
comercializate de o anumita organizatie in scopul satisfacerii cererii
consumatorului.
Sortimentul industrial reprezinta oferta unei firme producatoare sau a unei
ramuri industriale.
Sortimentul comercial cuprinde „ marfuri ce se desfac intr-un loc de
vanzare, magazin sau întreprindere comerciala”.

6
Prin urmare, el poate fi definit ca o selectie din sortimentul industrial al unor
intreprinderi producatoare, efectuata potrivit cererii consumatorilor, asftel incat
desfacerea sa contribuie la asigurarea unei activitati comerciale rentabile.
Clasificarea marfurilor cea mai des intalnita care furnizeaza informatii
deosebit de importante este cea merceologica, si anume:
– sectorul – alcatuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul
„produse nealimentare”)
– grupa – o parte din sector (de exemplu, grupa „marfuri textile”)
– subgrupa – o parte din grupa (de exemplu, subgrupa „tesaturi” ).
– articolul – se deosebeste de alt articol prin multe proprietati ( exemplu tesaturi
din bumbac si tip bumbac );
– sortul– se deosebeste de altul, printr–o singura proprietate ( tesaturi pentru
imbracaminte).
 Obiectul clasificarii marfurilor il constituie sortimentul de produse.
Sortimentul de produse reprezinta multimea marfurilor realizate sau
comercializate de o anumita organizatie, in scopul satisfacerii cererii unui
anumit segment de consumatori si care asigura o activitate rentabila.
De–a lungul timpului au fost elaborate diferite sisteme de clasificare a
marfurilor. Pe masura progreselor inregistrate in stiinta , tehnica, in dezvoltarea
comertului, criteriile de clasificare au fost reconsiderate.
Clasificarea marfurilor este de doua feluri:
• marfuri alimentare , de exemplu:
- produse de morarit si panificatie;
- legume, fructe si produse obtinute din prelucrarea lor;
- zahar si produse zaharoase;
- produse gustative .
• marfuri nealimentare, de exemplu:
- marfuri textile si din piele;
- marfuri cosmetice, chimice;
- marfuri din lemn, sticla;
- marfuri ceramice, metalice.
Clasificarea marfurilor mai poate fi realizata asa cu se prezinta si in
tabelul urmator :
NR CRITERII DE CLASIFICARE TIPURI DE MARFURI
CRT
1 Marime Marufri mici si mari
Masa Marfuri usoare si grele
Criterii de clasificare folosite inca din
perioada ec. naturale
2 Originea geografica Marfuri clasificate in functie de
Criterii ce s-au constituit odata cu zona,continent
extinderea religiei comerciale

7
3 Criterii tehnice folosite in urma Marfuri clasificate in functie de
dezvoltarii tehnologiei caracteristici si tehnici tehnologice
4 Criterii genetice dupa felul materiei prime Marfuri naturale si sintetice
5 Propietatile produsului Clasificarea merceologica
6 Criterii tehnologice Materii prime
(grad de prelucrare Semifabricate SF
Produse finite
7 Criteriul destinatiei Imbracaminte
Incaltaminte
Electrocasnice
Produse sportive

8
CAPITOLUL II
PREZENTAREA OFERTEI DE MARFURI NEALIMENTARE

2.1 PARTICULARITATI PRIVIND STUDIUL MARFURILOR


NEALIMENTARE

Cunoasterea marfii de catre specialisti are ca scop satisfacerea in conditii


cat ami bune a nevoilor consumatorilor in ceea ce priveste calitatea si
sortimentul de produse, promovarea produselor pe piata s.a. Daca marfurile
alimentare au o importanta deosebita pentru ca stau la baza vietii si sanatatii
consumatorului, putem spune ca produsele nealimentare sunt tot atat de
importante deoarece acopera nevoile de protectie biologica a consumatorului
( imbracaminte, incaltaminte, locuinta), satisfac nevoi sociale, culturale,
sportive, de igena si confort ambiental, usureaza munca in gospodarie si au rol
de protectie in general. Deci , produsele nelimentare raspund unor nevoi
multiple ale consumatorului.
O alta particularitate a studiului marfurilor nealimentare este aceea ca ele
nu-si pierd valoarea de intrebuintare imediat dupa consum ca in cazul
produselor alimentare. “Consumarea “lor presupune o utilizare pe o perioada
indelungata , timp in care trebuie sa-si mentina caracteristicile de calitate fizice,
chimice, mecanice, ergonomice, tehnicofunctionale, de confort si igena etc.
Unele marfuri nealimentare formeaza grupe de marfuri numite chiar
“marfuri de folosinta indelungata”. Marfurile nealimentare trebuie astfel
realizate incat pe toate fluxurile logistice pana la postconsum sa-si mentina
calitatea si sa fie compatibile cu principiile dezvoltarii durabile contribuind la
sanogeneza si mentinerea echilibrului ecologic al mediului inconjurator. Aceasta
presupune realizarea produselor prin cele mai noi tehnologii care sa asigure
calitatea prevazuta in normele in vigoare.
In conditiile economiei moderne, se evidentiaza o noua particularitate a
studiului marfurilor nealimentare si care consta in aceea ca si acestea pot afecta
securitatea si chiar viata consumatorului, aspect care nu se discuta acum.
Aceasta particularitate se poate manifesta sub mai multe aspecte, si anume prin:
- substante chimice nocive care se gasesc in materii prime si auxiliare si
care care se regasesc in marfurile finite;
- substantele chimice nocive din procesele tehnologice care precizeaza
valorile minime de substante chimice admise in textile, confectii,
mobile, sticla, ceramica s.a.
- folosirea unor ambalaje necorespunzatoare care nu isi indeplinesc bine
functiile de protectie prin insasi calitatea lor;
- efectele de poluare a mediului inconjurator, prin intermediul
ambalajului sau a utilizarii produsului;
- falsurile comercializate care pun in pericol securitatea si siguranta in
utilizare a consumatorului.

9
O alta particularitate a studiului marfurilor nealimentare fata de cele
alimentare este aceea ca majoritatea lor, avand o durata de utilizare mai mare
decat cele alimentare, au prevazute conditii speciale de garantie si post garantie.
Prin intretinere si reparatii in cadrul termenului de garantie si chiar dupa aceea,
este necesara asigurarea de accesorii si piese de schimb.
Unele marfuri nealimentare prezinta un grad inalt sau foarte inalt si
complex de tehnicitate si, de aceea, utilizarea si intretinerea lor necesita
cunostinte de specialitate. Pentru buna lor functionare, ele trebuie obligatoriu sa
fie insotite de scheme, prospecte si cartii tehnice redactate in limba romana si cel
putin in una din limbile de circulatie internationala. Aceeasi situatie trebuie sa se
intalneasca si in cazul certificatului de garantie, care, la firmele de renume,
produse de marca notorie, confirma autenticitatea marfii prin diferite mijloace
( holograma, sisteme ascunse etc.)
In studiul marfurilor nealimentare trebuie foarte mult apreciata si
dimensiunea estetica a produselor, deoarece consumatorul isi indreapta atentia
spre acele produse noi, cu forme noi, in culori si nuante moderne. Stilul, moda,
culoarea si armonia de nuante de culori, linia, desenul, forma si alte categorii
estetice influenteaza foarte mult calitatea marfurilor nealimentare ( mobile,
tesatiru, confectii, sticla, ceramica s.a.)
O alta particularitate a studiului marfurilor nealimentare este aceea ca
majoritatea acestora au valori mari si unele chiar foarte mari ( mobile,
electronice etc.) si , de aceea, in timpul pastrarii, depozitarii si transportului
trebuie protejate prin ambalare speciala care sa nu le afecteze integritatea si
calitatea. Factorii de risc sunt diferiti de la un produs la altul si sunt constituiti
atat din factori generali, cat si specifici. Calitatea produselor poate fi influentata
si de factori biologici si biochimici, bacterii, insecte, mucegiuri ca si in cazul
produselor din lemn, blanuri, pielarie, mobile, produse cosmetice etc.
O ultima particularitate a studiului marfurilor nealimentare este
concretizata in oferta de marfuri practic nelimitata, determinata de celelate
particularitati. Asfel, produsele nealimentare provin de la un numar extrem de
mare de producatori si distribuitori mari si foarte mari, dar si de la mici si
mijlocii, de stat, dar si privati, interni dar si externi.
Din aceste considerente, inainte de comercializare pe piata romaneasca a
unor produse, acestea trebuie sa aiba inregistrarea legala in Romania si
notificarea produselor de forurile superioare, pa baza unui dosar care sa cuprinda
si atat documentatia referitoare la produs, precum si documentatia referitoare la
producator sau distribuitor. Toate acestea sunt necesare pentru satisfacerea in
conditii corespunzatoare a nevoilor si cerintelor consumatorilor.

10
2.2. OFERTA DE MARFURI NEALIMENTARE

Oferta de marfuri nealimentare este formata din urmatoarele gurpe :


- produse textile
- marfuri din piele si inlocuitori
- produse chimice
- produse cosmetice
- marfuri din lemn
- marfuri din sticla
- marfuri ceramice
- marfuri metalice
- produse electrocasnice
- produse electronice

Produsele textile

Marfurile textile ( fibre textile, fire textile, tesaturi, tricoturi, confectii, covoare
etc.) ocupa un loc important in satisfacerea nevoilor populatiei.
Fibrele textile sunt corpuri solide de origine vegetala, animala, minerala sau de
provenienta chmica care pot fi transformate in fire, sfori, pasle etc. Sunt elastice,
rezistente si se prelucreaza cu usurinta mentinandu-si integritatea la actiunea
agentilor externi.
Fibrele textile se clasifica dupa origine in :
- fibre textile din bumbac – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din in – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din canepa – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din iuta – fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din lana – fibra textila naturala animala
- fibre textile din matase – fibra textila naturala animala
- fibre textile din azbest - fibra textile naturala minerala
- fibre textile din vascoza- fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din cupro - fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din celofibra- fibra textile din polimeri naturali
- fibre poliamidice – fibra chimica din polimeri sintetici

Firele textile sunt obtinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau
continue consolidate prin torsionare. Ele se folosesc pentru obtinerea tesaturilor,
tricoturilor si altor produse textile.
Firele textile se clasifica dupa material prima in :
- fire din bumbac si tip bumbac
- fire din lana si tip lana
- fire din matase si tip matase
- fire din fibre liberiene

11
Tesaturile sunt marfuri textile prezentate sub forma de foi plane, subtiri si
flexibile care rezulta din imbinarea prin incrucisare, intr-o anumita ordine, a
doua sisteme de fire : urzeala si batatura. Firele de urzeala sunt dispuse in lungul
tesaturi, parallel cu marginea ei, iar firele de batatura sunt dispuse transversal,
perpendicular cu marginea tesaturii.
Tesaturile se clasifica dupa material prima in :
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din canepa si tip iuta
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase.
Dupa destinatie tesaturile se clasifica in :
- tesaturi pentru imbracaminte
- tesaturi de corp, imbracaminte exterioara;
- tesaturi pentru uz casnic si decorativ;
- tesaturi pentru ambalaje
- tesaturi pentru furnituri de croitorie
- tesaturi pentru uz industrial etc.

Tricotajele sunt produse tricotate formate din ochiuri legate elastic intre
ele prin buclarea unuia sau mai multor fire intr-o anumita ordine in functie de
contextura.
Tricotajele se clasifica dupa felul materiei prime in :
- tricoturi de bumbac si tip bumbac
- tricoturi de lana si tip lana
- tricoturi din fire chimice.
Dupa numarul, pozitionarea si marimea defectelor avem urmatoarele tipuri de
tricoturi:
- clasa I de calitate
- clasa a II-a de calitate
- clasa a III- a de calitate.

Confectiile textile sunt marfuri textile folosite in exclusivitate ca imbracaminte.


Dupa materia prima folosita avem urmatoarele tipuri de confectii textile:
- confectii din tesaturi:
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase
- confectii din tricotaje :
- tricoturi tip bumbac
- tricoturi tip lana
- tricoturi tip matase

12
- tricoturi din fire PNA
- confectii din textile netesute
- confectii din materiale impregnate si apoi acoperite cu materiale plastice

Covoarele alcatuiesc o gurpa de tesaturi cu destinatie decorative, dar cu


functiuni care contribuie la marirea confortului incaperii. Sunt tesaturi groase si
grele, cu suprafata neteda, plusata sau buclata si pot fi tesute, tricotate si
netesute.
Dupa material prima avem urmatoarele tipuri de covoare:
- din fibre liberiene si in amestec ( iuta)
- din lana si tip lana
- din fibre chimice.
Dupa tehnologia de fabricatie avem:
- covoare executate manual :
- cu suprafata neteda
- cu suprafata plusata
- covoare executate mechanic :
- covoare tesute
- covoare tricotate
- covoare obtinute prin tehnologii neconventionale.

Marfuri din piele si inlocuitori


In cadrul grupei “marfuri din piele” se pot delimita urmatoarele subgrupe:
- incaltaminte
- imbracaminte
- manusi si articole de marochinarie
- articole pentru sport
- materiale pentru tapitarie.
Incaltaminte
-dupa natura materialelor din care sunt confectionate fetele incaltamintei avem:
- incaltaminte cu fete din piele
- incaltaminte cu fete din inlocuitori
- incaltaminte din cauciuc
- dupa marime si destinatie :
- incaltaminte pentru copii
- incaltaminte pentru adolescenti
- incaltaminte pentru femei
- incaltaminte pentru barbati

Confectii din piele


- dupa material prima avem:
- confectii din piele de bovine
- confectii din piele de ovine

13
- confectii din piele de porcine
- confectii din piele de caprine

Manusi si articole de marochinarie


Articolele de marochinarie sunt produse executate din piele si inlocuitori
din piele, care se folosesc ca accesorii la imbracaminte sau se intrebuinteaza la
pastrarea si transportul altor obiecte.
Dupa destinatie si modul de executie :
- articole de marochinarie grea : geamantane, serviette, genti de voiaj,
posete, sacose, ghiozdane, valize diplomat, mape
- articole de mica marochinarie : portvizite, portochelari, curele de ceas,
penare, portcasete, cordoane.
- manusi : obisnuite, de sport, de voiaj.

Articole sportive
Dupa destinatie :
- echipament sportiv: articole de incaltaminte,
- articole pentru sport : articole pentru gimnastica, articole pentru jocuri
sportive, articole pentru box, lupte si haltere
- articole pentru voiaj si turism: articole pentru transportul
echipamentului si al altor produse

Marfuri cosmetice
Produsele cosmetice au un rol important in asigurarea sanatatii si frumusetii
corpului omenesc, in intarzierea procesului de imbatranire.

Produse de igena
- Sapun de toaleta
- standard
- superior
- fin si extra fin
- pentru copii
- medicinal
- Produse de barbierit :
- crème de ras
- lotiuni preras electric
- lotiuni dupa barbierit.
- Produse pentru ingrijirea gurii si a dintilor :
- pasta de dinti
- apa de gura
- produse pentru curatat proteze dentare

14
Produse cosmetice propriu- zise
a) Produse pentru ingrijirea fetei
Crème cosmetice – dupa destinatie :
- nutritive
- hidratante
- pentru masaj
- antirid.
Lotiuni pentru fata- differentiate dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie.
Produse pentru curatat fata ( demachiante) – se diferentiaza dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie
Pudre cosmetice :
- praf
- lichide
- compacte
- creme
b) Produse pentru ingrijirea parului
Produse pentru curatare ( sampoane)
- dupa forma de prezentare:
- emulsii
- crème
- se diferentiaza in functie de :
- tipul de par
- destinatie
- compozitie
Produse pentru conditionare
- lotiuni
- uleiuri
- crème
Produse pentru vopsire
- nuantatoare
- decolorante
- sampoane colorante
- vopsele
Produse pentru coafare
- lacuri
- geluri
- spume fixative.
-

15
c) Produse pentru ingrijirea mainilor si a unghiilor
- lotiuni, emulsii si crème pentru ingrijirea mainilor
- pudre pentru maini
- lacuri nutritive pentru unghii
- produse pentru decolorarea unghiilor.
d) Produse pentru ingrijirea corpului
Produse deodorante si antiperspirante
- pudre
- crème
- emulsii
- lotiuni
- stik-uri
Produse pentru epilare
- pudre
- crème
- solutie
- ceara
Produse pentru si dupa baie
- uleiuri
- saruri
- spume
- geluri
- crème
- pudre de corp
e) Produse de parfumerie- se diferentiaza in functie de continutul in ulei de
parfum si persistenta mirosului :
- ape de colonie
- ape de toaleta
- parfumuri
- esente de parfum
f) Articole de toaleta
- articole pentru barbierit
- articole pentru ingrijirea gurii
- articole pentru ingrijirea parului
- articole pentru ingrijirea fetei
- articole pentru ingrijirea mainilor, unghiilor si corpului.

Marfuri chimice de uz casnic


Marfurile chimice de uz casnic pentru spalat si curatat se comercializeaza
intr-un sortiment foarte variat, ce poate fi grupat astfel:
1. Produse chimice pentru spalarea si curatarea rufelor :
a) Sapun de rufe
- cu consistenta tare

16
- cu consistenta pastoasa
- sub forma de fulgi
b) Detergenti
- dupa forma de prezentare:
- solizi
- lichizi
- dupa destinatie:
- pentru inmuiere si prespalare
- pentru spalari fine
- pentru spalari grele
- pentru covoare
- dupa clasa de calitate:
- detergenti de calitate obisnuita
- detergenti de calitate superioara
- detergenti de calitate lux

2. Produse chimice pentru curatat obiecte de uz casnic


a) dupa destinatie
- pentru vesela
- pentru faianta, gresie
- pentru instalatii sanitare
- pentru obiecte de uz casnis metalice
- pentru tamplarie
- pentru geamuri etc.
b) dupa forma de prezentare:
- praf
- lichid
- pasta
- gel.
3. Produse chimice cu diverse utilizari
a) produse pentru curatat mobile
b) produse pentru curatat mochete
c) produse dezinfectante pentru bai si WC
d) produse pentru parfumarea spatiilor din dulapuri etc.

Marfuri din sticla si marfuri ceramice

Marfurile din sticla se clasifica in doua mari gurpe, si anume :


- marfuri din sticla pentru constructii
- marfuri din sticla pentru menaj.
Sortimentul marfurilor din sticla pentru menaj se poate clasifica in :
- articole de menaj ( pahare, cani, platouri)
- articole decorative

17
- articole intrebuintate ca ambalaje
- articole din sticla termorezistenta
- diverse articole de menaj
Marfurile ceramice se clasifica dupa destinatie in :
- marfuri ceramice pentru menaj
- marfuri ceramice decorative
- marfuri ceramice pentru constructii
- marfuri ceramice pentru uz industrial

Marfurile din lemn

Lemnul constituie o importanta materie prima pentru o serie de ramuri ale


economiei nationale, datorita avantajelor pe care le prezinta : are o rezistenta
mecanica buna, are masa specifica redusa, se prelucreaza cu usurinta, se
regenereaza prin crestere.
Produsele obtinute din lemn se clasifica astfel :
- semifabricate din lemn
- semifabricate din lemn obisnuit
- semifabricate din lemn ameliorat
- semifabricate din lemn innobilat
- mobila
- dupa natura materiei prime
- mobilier din lemn masiv
- mobilier din PAL, PFL
- mobilier din materiale lemnoase
- mobilier din placaj.
- dupa modul de asamblare :
- mobilier demontabil
- mobilier fix
- mobilier mixt.
- dupa destinatie :
- mobilier pentru locuinte
- mobilier pentru institutii publice
- mobiler pentru invatamant
- mobilier commercial.
- dupa stil:
- mobilier classic
- mobilier rustic
- mobilier contemporan

18
Marfurile metalice

Sortimentul marfurlor matalice este foarte variat.


Marfurile metalice se pot clasifica in :
- semifabricate, produse laminate si trefilate prelucrate
- organe de asamblare
- scule, unelte si dispozitive
- echipament metallic
- aparate, masini si utilaje pentru gatit si incalzit, cusut, sudura
- articole de uz casnic.
Dupa material prima, articolele de uz casnic se clasifica astfel :
- marfuri din fonta : cratite, oale, cazane
- marfuri din sarma: cosuri pentru paine, gratare, teluri
- marfuri din tabla de otel: tigai, oale, cratite, polonice, forme pentru
prajituri
- marfuri din tabla si otel: masini de tocat carne, de macinat nuci etc.,
- marfuri din aluminiu: oale, cratite, ceainice etc;
- tacamuri- comercializate ca piese detasate sau ca serviciu
- ustensile pentru gospodarie : pailnii, aparate pentru scos samburii etc.

19
BIBLIOGRAFIE

1)    Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializarii Marfurilor”,


1997, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2)    C-tin Tudose, Vasile Dinu „Tehnologia Comercializarii


Marfurilor”, manual pentru licee economice, administrative, de servicii si
comerciale, 1993, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3)    Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota „Comert


si Servicii”, manual pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;

4)   Tantica Petre , Gabriela Iordache „Studiul Calitatii Produselor si


Serviciilor ”, manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Niculescu;

5)  Rodica Pamfilie , Aurica Purcarea „Studiul Calitatii Produselor


si Serviciilor ”, manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Economica

6)    Institutul Virgil Madgearu „Meseria de Comerciant”,1995,


Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

20