La 12 aprilie 1457 a urcat în scaunul domnesc la Suceava, fiind

ajutat de voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș, domnind „47 de

ani, două luni și trei săptămâni”. A întreprins acțiuni de
consolidare a țării în plan intern și extern, de reintegrare
teritorială și de impunere a unei politici independente în relațiile
cu statele vecine. A redobândit de la unguri portul Chilia insulară
de la Dunăre (Licostomo) (1465), a biruit la Baia (1467) oastea
regelui ungar Matei Corvin, care invadase țara. A refăcut cetățile
mai vechi și construit altele (la Roman, Soroca, Chilia Nouă,
Orhei, Cetatea Albă etc.). A acordat privilegii comerciale
negustorilor străini, celor din Brașov (1458) și din Lvov (1460).
Spre binele țării a bătut monede de argint. Sfatul Domnesc a fost
redus de la 30 la 16–18 membri. Pe boierii trădători i-a pedepsit
aspru.