Variabile de decizie

Primul pas in construirea unui model de planificare agregata este identificarea unui set de variabile de
decizie ale caror valori urmeaza sa fie determinate ca parte din planul de agregare. Pentru “Red
tomato” urmatorul set de variabile sunt definite ca parte a planului de agregare.

Wt – forta de munca pe luna t, t=1..6

Ht – numarul de persoane angajate la inceputul lunii t, t=1..6

Lt – numarul de angajati disponibilizati la inceputul luni t, t=1..6

Pt – numarul de unitati produse intr-o luna t, t=1..6

It – stocul la sfarsitul lunii t, t=1..6

St – numarul de unitati stocate la finalul lunii t, t=1..6

Ct – numarul de unitati subcontractate pe luna t, t=1..6

Ot – numarul de ore lucrate peste program pe luna t, t=1..6

Costul pentru Red Tomato (tabel 8-2)

Element Cost
Costul materiei prime 10$/unitate
Costul stocarii 2$/unitate/luna
Cost marginal de depozitare 5$/unitate/luna
Cost de angajare si invatare 300$/angajat
Costul de concediere 500$/angajat
Numarul de ore de munca 4/unitate
Costul timpului normal de munca 4$/ora
Costul timpului de munca peste program 6$/ora
Costul subcontractari 30$/unit

Functii obiective

Indica cererea de perioada t cu Dt. Valoarile lui Dt sunt specificate de cererea din tabelul 8-1. Scopul
functiei obiectiv este de a munimiza costul total (echivalent cu maximizarea profitului daca toate cererile
sunt satisfacute) suportat ce apare in timpul planificarii orizaontale. Costul suportat are urmatoarele
componente:

 Timpul obisnuit de productie

 Timpul suplimentar de productie
 Costuri de angajare si concediere
 Costuri de mentinere a inventarului
  Costul stocari
 Costul subcontractarii
 Costul materiei prime

Aceste costuri sunt evaluate dupa cum urmeaza:

1. Timpul obisnuit de productie. Se face luan in considerare ca muncitorii sunt platiti cu un cost
normal ( 4$/ora x 8 ore/zi x 20 zile/ luna) pe luna. Deoarece Wt este numarul de muncitori si
perioada t, timpul obisnuit de productie la nivelul planificarii este:
6
Timpul obisnuit de productie=∑ 640Wt
t =1
2. Timpul suplimentar de productie. Cum costul suplimentar de productie este 6$ pe ora (vezi
tabel 8-2) si Ot reprezinta numarul de ore suplimentare lucrate in perioada t, costul suplimentar
de productie in orizontul de planificare este:
6
Timpul suplimentar de productie=∑ 6 Ot
t =1

3. Costul de angajare si concediere. Costul de angajare a unui muncitor este de 300$ si costul de
concediere este 500$ (vezi tabel 8-2) Ht si Lt reprezinta numarul de angajati si disponibilizati in
perioada t. Astfel costul de angajare si disponibilizare este dat de :
6 6
Cost de angajare si concediere=∑ 300 Ht + ∑ 500< ¿ ¿
t =1 t =1

4. Costul de inventar si stocare. Costul de ingrijire a inventarului este de 2$ pe unitate pe luna si

costul de stocare este de 5$ pe unitate pe luna (vezi tabel 8-2). It si St reprezinta costul
inventarului si cel al stocarii pe unitati in perioada t. Astfel costul mentinerii inventarului si
stocarii este:
6 6
Cost mentinerii inventarului si stocarii=∑ 2 It + ∑ 5 St
t=1 t =1

5. Costul materiei prime si a subcontractorilor. Materia prima costa 10$ pe unitate si

subcontarctorii costa 30$ pe unitate (vezi tabel 8-2). Pt reprezinta cantitatea produsa si Ct
reprezinta cantitatea subcontractata in perioada t. Astfel costul materiei prime si a
subcontarctorilor este:
6 6
Cost mentinerii inventarului si stocarii=∑ 10 Pt + ∑ 30 Ct
t=1 t=1

6 6 6 6 6 6 6 6

∑ 640Wt +∑ 6 Ot +¿ ∑ 300 Ht +∑ 500<¿+∑ 2 It +∑ 5 St+¿ ∑ 10 Pt +∑ 30 Ct ¿ ¿ ¿

t =1 t =1 t =1 t =1 t=1 t =1 t =1 t =1
Obiectului lui Red Tomato este de a gasi un plan de agregare care sa minimizeze costurile totale (vezi
ecuatia 8.1) suportate in timpul planului orizontal.

Valoarea variabilelor decizionale in cadrul functiei obiectiv nu poate fi setata arbitrar. Ele sunt subiectul
unor multime de constrangeri. Urmatorul pas in constructia planului de agregare ete definirea clara a
constrangerilor legate de variabilele decizionale.

Constrangeri

Vice presedintele Red Tomato trebuie sa specifice care sunt constrangerile pe care variabilele de decizie
nu trebuie sa le incalce. Acestea sunt urmatoarele:

1. Constarngeri legate de forta de munca, angajarea si concedierea. Capacitatea de forta de

munca Wt in perioada t este obtinuta prin adaugarea numarului de angajati in perioada t la forta
de munca Wt-1 din perioada t-1 si scazand numarul de concedieri Lt din perioada t dupa cum
urmeaza:

Wt = Wt-1 +Ht – Lt pentru t=1..6 (8.2)

Numarul de forta de munca de inceput este dat de W0 = 80.

2. Constrangeri de capacitate. Pe fiecare perioada cantitatea produsa nu poate depasi cantitatea

disponibila. Acest set de constrangeri limiteaza productia totala la numarul total de capacitate
disponibila (care este determinata bazandu-se pe numarul de ore de munca normale si
suplimentar). Productia subcontractata nu este inclusa in aceasta constrangere deoarece
constrangerea este limitata la productia fara planta. Cum fecare muncitor poate produce 40 de
unitati pe luna intr-un timp normal de munca ( 4 ore pe unitate cum este specificat in tabel 8-2)
si cate o unitate pe fiecare 4 ore suplimentare, avem dupa cum urmeaza:

Pt<= 40Wt +Ot/4 pentru t=1..6 (8.3)

3. Constrangeri legate de echilibrul inventarului. Al treilea set de constrangeri echilibreaza

inventarul la sfarsitul fiecarei perioade. Cantitaea neta coruta pe o perioada t este obtinuta ca
suma a cererii curente Dt si a cererii anterioare St-1. Aceasta cerere este umpluta fie din
productia curenta (productia in interiorul companiei Pt sau a subcontractorilor Ct) si inventarul
anterior It-1 ( in unele cazuri inventarul It poate fi lasat la o parte) sau o parte din cerinta trecuta
St. Aceasta relatie este reprezentata de ecuatia de mai jos:

It-1 + Pt +Ct = Dt+St-1 +It – St pentru t=1..6 (8.4)

Punctul de start pentru inventariere este dat de I0 =1000, iar sfarsitul inventarului trebuie sa fie
la cel putin 500 unitati, (spre exemplu I6>=500) si initial nu sunt cereri anterioare (S0 =0)
 4. Constrangeri legate de munca suplimentara. Al patrulea set de constrangeri impun ca nici un
angajat sa nu munceasca mai mult de 10 ore suplimentare pe luna. Acesta implica un numar
maxim de ore suplimentare disponibile dupa cum urmeaza:

Ot <= 10Wt pentru t=1..6 (8.5)

In completare fiecare variabila trebuie sa nu fie negativa si sa nu existe inregistrari trecute.

Ot – 10Wt <= 0 pentru t= 1..6

Se observa ca se pot adauga usor constrangeri care limiteaza cantitatea cumparata de la subcontractori
in fiecare luna sau numarul maxim de angajati care pot fi angajati sau concediati. Orice alte contrangeri
care limiteaza cererea anterioara sau inventarul pot fi adaugate. Ideal numarul de angajati trebuie sa fie
o variabila intreaga. Se poate obtine o aproximare buna, desi se permite adaugarea numarului de
angajati ca o valoare fractionala. Aceasta schimbare reduce semnificativ timpul solutionarii problemei.
Aceasta problema liniara poate fi rezolvata folosid tool-uri precum Solver din excel.

Daca asumam ca inventarul mediu din perioada t a fi inventarul mediu de start si inceput, ceea ce
inseamna (It-1 + It)/2, inventarul mediu din planificarea orizontala este data de:

Io+ IT
Inventarul mediu= +¿¿
2

Timpul mediu pe care unitatile le petrec in inventar pe parcursul planificarii orizontale este obtinut
folosind legea lui Little. ( timpul mediu de curgere = inventarul mediu/transfer). Timpul mediu petrecut
in inventar este dat de :

i 0+ IT
+ It
2 (8.6)
Timpul mediu∈inventar =[ ]/¿
T

Prin optimizare functia obiectiv (minimizarea costurilor in ecuatia 8.1) raportata la lista constrangerilor
(ecutiile 8.2 si 8.5) vice presedintele a obtinut un plan de agregare aratat in tabelul 8.3. (mai tarziu in
capitole von discuta cum putem realiza aceasta obtimizare folosind excel). Te rog noteaza ca toate talele
din capitolul 8 si 9 rotunjesc solutiile excel la cel mai apropiat intreg. Spre exemplu in tabelul 8.3 in
perioada 1 numarul de concedieri este de 15.417 (rotunjit la 15), productia totala este 2.583,33
(rotunjita la 2.583) si inventarul este de 1.983.33 (rotunjit la 1.983). Ca si rezultat, calculul costului total
folosind numerele din tabelul 8.3, spre exemplu poate nu corespunde precis cu valorile prezentate in
capitolele 8 si 9.

Pentru acest plan de agregare avem urmatoarele:

Cost total pentru planul orizontal = 422.275$

Red Tomato a concediat in total 15 angajati de la inceputul lui ianuarie. Dupa aceasta compania a
mentinut forta de munca si nivelul productiei. Ei nu au folosit subcontractori pe parcursul…

Planul de agregare pentru Red Tomato (table 8-3)

Perioada Nr Nr Capacitatea Munca Inventar Stocuri Subcontarctori

t angajati concediati de munca suplimentar It St Ct
Ht Lt Wt a Ot
0 0 0 80 0 1000 0 0
1 0 15 65 0 1983 0 0
2 0 0 65 0 1567 0 0
3 0 0 65 0 950 0 0
4 0 0 65 0 0 267 0
5 0 0 65 0 117 0 0

..Inventarul de senzon deoarece este ingrijit in anticiparea unei cresteri a cererii. Ofera pretul de vanzare
de 40$ pe unitate si un total de 16000 de unitati, veniturile din planul orizontal sunt date de:

Venituri din plan orizontal = 40 x 16000 = 640000 $

Inventarul sezonier mediu pe parcursul planului orizontal este dat de

Inventarul sezonier mediu = ((I0 +I6) /2 + It)/T = 5367/6 = 895

Timpul mediu de scurgere al planului de agregare peste planul orizontal (folosind ecuatia 8.6) este dat
de:

Timpul mediu de scurgere = 895/2667 = 0.34 = 0.34 luni

Daca fluctuatia sezoniera a cererii creste, sinclonizarea de provizii si cerera devin mai dificile, rezultand
intr-o crestere atat a inventarului sau a rezervelor la fel ca si cresterea costului total al lantului de
aprovizionare. Acestea sunt ilustrate in exemplu 8.1 in care prezicerea cererii este mult mai variabila.

Exemplu 8-1

Toate datele sunt aceleasi precum in discutia precedenta a Red Tomato, cu exceptia prezicerii de cerere.
Asumam ca toate cererile (16000 unitati) sunt distribuite pe parcursul a 6 luni in asa fel incat cererea
sezoniera este mai mare, cum arata in tabelul 8.4. Obtineti planul de agregare otim in acest caz.

Analiza:
In acest caz planul optim de agregare (folosid aceleasi costuri ca in precedentul) este prezentat in tabelul
8-5. Inca o data, excel rotunjeste toate datele din tabel 8-5 spre cel mai apropiat intreg. Spre exemplu
numarul de concediati in perioada 1 este 15.417 dar rotunjit devine 15 in tabel 8.5.

Observa ca productia lunara remane aceeasi dar ambele atat inventarul cat si stocul (proviziile) cresc in
comparatie cu planul de agregare din tabelul 8-3 pentru profilul cerut in tabelul 8-1. Costul aducerii la
noile cerinte in tabelul 8-4 este marit la 432.858$ (comparand cu 422.275$ din ultimul tabel de cerinte
8-1).

Inventarul sezonier in timpul planificarii orizontale este dat de :

Inventar sezonier = ([(I0+IT)/2] + It)T = 6450/6 = 1075

Tabel 8-4 Prezicerea cererii cu fluctuatie sezoniera crescuta

Luna Prezicerea cererii

Ianuarie 1000
Februarie 3000
Martie 3800
Aprilie 4800

Perioada Nr Nr Capacitatea Munca Inventar Stocuri Subcontarctori

t angajati concediati de munca suplimentar It St Ct
Ht Lt Wt a Ot
0 0 0 80 0 1000 0 0
1 0 15 65 0 2583 0 0
2 0 0 65 0 2167 0 0
3 0 0 65 0 950 0 0
4 0 0 65 0 0 1267 0
5 0 0 65 0 0 683 0
6 0 0 65 0 500 0 0

Timpul mediu de implementare a planului de agregare peste planul orizontal (folosind ecuatia 8.6) este
dat de :

Timpul mediu de implementare = 1075/2667 = 0.40 luni

Din exemplu 8-1 putem sa vedem cum o crestere a variabilitatii cererii la vanzatorul cu amanuntul are
un impact asupra lantului de aprovizionare in termenii calendarului de planificare a productiei cat si a
spatiului de stocare necesar inventarului.

Folosind ca exemplu Red Tomato se observa de asemenea ca comertul optim se schimba pe masura
costurilor. Aceasta este ilustrat in tabelul 8.2 in care se observa ca pentru a tine in frau preturile este
necesar mai putin inventar si resurse pentru a depasi capacitatea, proviziile si subcontractorii.
Exemplu 8-2

Luand in considerare cererea pentru Red Toamto este cea prezentata in tabelul 8.1 si toate celelalte
date sunt simlare cu exceptia faptului ca pretul de ocupare creste de la 2$ pe unitate pe luna la 6 $ pe
unitate pe luna. Sa se evalueze costul total corespunzator planului de agregare din tabelul 8.3.
Sugereaza un plan de agregare optimal pentru noua structura de costuri.

Analiza:

Daca costurile de detinere cresc de la 2 $ pe unitate pe luna la 6 $ pe unitate pe luna, costul

corespunzator planului de agregare din tabelul 8.3 va creste de la 422275$ la 442742$. Luaind acest nou
cost in considerare si determinand un nou plan de agregare se poate observa cel di tabelul 8.6.
Rezultatele din tabelul 8.6 sunt rotunjite spre cel mai apropiat intre in calculul excel. Spre exemplu,
productia totala in perioada 1 este 2266.67 care este rotunjita la 2.267 in tabelul 8.6

Tabelul 8.6 Plan optim de agregare pentru costuri de detinere de 6$ /unitate/luna

Perioada Nr Nr Capacitatea Munca Inventar Stocuri Subcontarctori

t angajati concediati de munca suplimentar It St Ct
Ht Lt Wt a Ot
0 0 0 80 0 1000 0 0
1 0 23 57 0 1667 0 0
2 0 0 57 0 933 0 0
3 0 0 57 0 0 0 0
4 0 0 57 0 0 67 1.4

..crescut)comparand cu planul de agregare din tabelul 8.3. Planul de agregare compenseaza prin
cresterea de subcontractori. Costul total al planului de agregare din tabelul 8.6 este de 441200$
comparat cu 442742$ (pentru planul de agregare din tabelul 8.3) daca costul de depozitare este ed 6$
pe unitate pe luna.

Inventar sezonier = ([(I0+IT)/2] + It)T =3350/6 = 558

Timpul mediu de implementare a acestui plan de agregare peste planul orizontal (folosind ecuatia 8.6)
este data de:

Timpul mediu de implementare = 558/2667 = 0.21 luni

Din exemplul 8.2 observam ca cresterea unei variabile nu doar creste costul total dar muta echilibrul
optimal departe de variabile. O crestere a costului de depozitare a produsului duce la o crestere a
subcontractarii productiei.

Prezicere de erori in planurile agregate

Motodologia planului agregat discutat in acest capitol nu ia in calcul prezicerea de erori. Cu toate asea,
noi stim ca toate prezicerile au erori. Pentru a imbunatatii calitatea acestor planuri agregate, prezicerea
de erori trebuie luata in considerare. Prezicerea erorilor sunt tratate folosind ori inventare sigure,
definite ca fiind inventare care satisfac cerera care este mai mare decat prezicerea (discutate pe indelete
in capitolul 1) sau capacitati sigure, definite ca si capacitati folosite pentru a satisface cererea care este
mai mare decat prezicerea. O companie poate crea o zona tampon pentru prezicerea erorilor folosind
inventare sigure sau capacitati sigure intr-o varitate de moduri, unele din ele sunt prezentate mai jos:

 Foloseste munca suplimentara ca forma de inventar sigur

 Foloseste forta de munca suplimentara in permananta ca si capacitate sigura
 Foloseste subcontractori ca forma de capacitate sigura
 Construieste si foloseste inventare in plus ca forma de inventare sigure
 Cumpara capacitate sau produs de pe piata ca si forma de capacitate sigura

Actiunile pe care o companie le intreprinde depind de costul relativ al alegerii. Desigur, daca in practica
o companie poate varia capacitatea din scurt prin angajarea de personal nou, aceasta este intotdeuna o
obtiune. Problema acestei obtiuni este legata de cost (monetar si moral) prin concedierea lor ulterioara.

In sectiunea urmatoarea vom explica cum se implementeaza metodologia de progrmare liniara pentru
planul de agregare folosind microsoft excel.

8.5 Planul de agregare in Excel

In continuare vom discuta cum se genereaza un plan de agregare pentru Red Tomato, tabelul 8.3
folosind Excel. Pentru a accesa capacitaile de programare liniara din Excel se foloseste Solver(Data|
Analysis|Solver). Pentru inceput trebuie sa cream un tabel pe care il vom ilustra cu figura 8.1 continand
aceleasi variabile de decizie.

Wt – forta de munca pe luna t, t=1..6

Ht – numarul de persoane angajate la inceputul lunii t, t=1..6

Lt – numarul de angajati disponibilizati la inceputul luni t, t=1..6

Pt – numarul de unitati produse intr-o luna t, t=1..6

It – stocul la sfarsitul lunii t, t=1..6

St – numarul de unitati stocate la finalul lunii t, t=1..6

Ct – numarul de unitati subcontractate pe luna t, t=1..6

Ot – numarul de ore lucrate peste program pe luna t, t=1..6

Figura 8.1 Spreadsheet pentru variabilele de decizie.

Figura 8.1 ilustreaza cum ar trebui sa arate acest tabel. Variabilele de decizie sunt continute in celulele
B5 – I10 cu fiecare celula corespunzand unei variabile de decizie. Spre ezemplu celula D corespunde cu
forta de munca din perioada 3. Vom incepe prin setarea tuturor variabilelor de decizie la 0 asa cum este
aratat In figura 8.1.

Se remarca de asemenea ca coloana J contine cererea actuala. Informatia de cerere este inclusa
deoarece este necesara in calculul planului de agregare.

Al doilea pas este construirea unui tabel din constrangerile din ecuatiile 8.2 la 8.5. Acest tabel de
constrangeri trebuie sa arate precum cel din figura 8.2.

Coloana M contine constrangerea referitoare la forta de munca(ecuatia 8.2), coloana N contine

capacitatea inventarului (ecutaia 8.3) coloana ) contine constrangerea legata de echilibrul
inventarului(ecuatia 8.4) si coloana P contine orele suplimentare (ecuatia 8.5). Aceste constrangeri se
aplica pe fiecare din cele 6 perioade.

Fiecare constrangere va fi eventual scrisa in Solver precum:

Valoare celula {<= , +, sau >=} 0

In cazul nostru constrangerile sunt:

M5=0, N5>=0, O5=0, P5>=0

Al treilea pas este crearea unei celule care contie functia obiectiv care este cum fiecare solutie este
afisata. Aceasta celula nu necesita formula intreaga dar poate fi scrisa ca formula utilizand celule …
Pentru exemplul Red Tomato spreadsheet-ul pentru calcularea costului este aratat in figura 8.3. Celula
B15, spre exemplu contine costurile de angajare care apar. Formula din celula B15 este produsul celulei
B5 si a celulei care contine costul angajarii unui muncitor care este obtinut sin tabelul 8.2. Alte celule
sunt umplute similar. Celula C22 reprezinta costul total.

Al patrulea pas este folosirea Data|Analysis|Solver pentru a invoca Solver. Cu fereastra de setare a
parametrilor Solver introduceti urmatoarea informatie pentru a reprezenta modelul liniar:

Seteaza celula target C22

Egal cu : Slecteaza Min

Prin schimbare celula B5:I10

Subiectul constrangerilor:

B5:I10>= 0 {Toate variabilele de decizie sunt non negative}

F10>=500 {Inventarul la finalul perioadei 6 este cel putin 600}

G10= 0 {Stocul la finalul perioadei 6 este 0}

M5:M10 =0
..

Fereastra cu parametrii ai lui solver este prezentata in figura 8.4. Cu fereastra de parametrii ai lui Solver
faceti click pe Obtiuni si apoi selectati Asumati modelul liniar (acesta va accelera timpul de raspuns).
Selectand aceasta obtiune permiteti Solver sa recunoasca o poroblema liniara si …

…solutia optimala, rezolva problema din nou dupa salvarea solutiei returnata de Solver. (In unele cazuri,
multiple repetitii ale aceluiasi pas pot fi cerute deoarece sunt anumite excpetii care au venit o data cu
versiunea lui Solver din Excel. Add-ins sunt disponibile la costuri relativ mici care nu au probleme).
Solutia optimala se dovdeste a fi cea din tabelul 8.3

8.6 Rolul lui in planul de agregare

Planul de agregare este discutat de lanturile de aprovizionare, domeniu in care tehnologia informatiei a
fost folosita cel mai mult. Cele mai primitive lanturi de aprovizionare erau module de planificare
agregata dese ori numite fabrici, productii sau planuri de productie. Unele dintre cele mai vechi modele
se focusau doar pe obtinerea unui plan fezbill avand in vedere constrangerile sosite din cerinte si
capacitatile disponibile. Modulele mai noi au adus unelte care aleg solutia optimala dintr-o diversitate
de planuri de productie fezabile bazandu-se pe obiective precum cresterea iesirilor si scaderea
costurilor.

Aceste solutii clasice in general au format planul de agregare ca o problema liniara (LP) la a duce orarul
de productie la a fi facut intr-o anumita perioada de timp. Astazi unele module de planificare inglobeaza
optimizari neliniare care iau in calcul faptul ca nu toate constrangerile sunt functii liniare. Cu toate ca
avand in vedere numarul mare de date avute in vedere la conceperea unui plan de agregare care pot
generea probleme neliniare si abilitatea de a crea aproximari liniare a unor functii liniare, programarea
liniara este de obicei cel mai bun mod de a rezolva aceste probleme.

Planificarea lanturilor de aprovizionare astazi combina deseori atat planul de productie cat si planul
inventarului. Modulele lantului de aprovizionare folosesc rezultatele de la modulele de predictie ca si
constrangeri in setarea orarului de productie si a nivelelor de inventar. Acese orare de productie si
nivele de inventar sunt folosite pentru productia de bunuri si setarea nivelelor de inventar in cadrul
lanturilor de aprovizionare. Avand in vedere complexitatea problemei, modulele planificarii agregate pot
aduce valoare importanta chiar si unei companii mici.

Sunt mai multe dimensiuni in care It poate aduce valoare unei plan de agregare:

 Abilitatea de a manipula probleme mari

 Abilitatea de a manipula probleme complexe (atat probleme liniare cat si neliniare)
 Abilitatea de a interactiona cu alte nuclee It cum ar fi mnagementul de inventar sau sourcing-ul.

Deoarece planurile de agregare pot manipula probleme complexe, de cele mai multe ori nu exista
alte metode de a gasi solutii fezabile decat prin IT.
Majoritatea companiilor de soft din aceasta zona, include module ERP (SAP si Oracle) si companii
dedicate cum ar fi i2 Technologies si Manugistics. Unele fielme isi specializeaza softul pe aceasta
industrie. Spre exemplu problemele de planificare a productiei pentru o companie petroliera sunt
diferite decat cele ale unei companii producatoare de avioane. Aceste diferente permit firmelor de
IT sa valorifice produsul propriu adresandu-se unei anumite nise de industrie.