Infrastructura informaţională pentru monitorizarea, avertizare şi prognoza

fenomenelor hidrologice periculoase

La nivelul Administraţie Bazinale de Apă Prut - Bârlad, activitatea de colectare a datelor

hidrometeorologice din teritoriu reprezintă sursa primara de informaţii pentru urmărirea, prognoza
şi alertarea în cazul apariţiei fenomenelor hidrologice periculoase şi, împreuna cu informaţia
referitoare la starea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare constituie baza informativă a
exploatării şi întreţinerii acestor lucrări. Aceste date reprezintă totodata informaţia necesară pentru
întocmirea de studii şi sinteze hidrologice, planuri de măsuri, proiecte de dezvoltare şi elaborarea de
strategii la nivelul unităţilor administrativ teritoriale şi organizaţiilor cu competenţe în domeniu.
La nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Romane" este implementată Reţeaua Naţională
de Transmisii de Date în Domeniul Gospodăririi Apelor (R.N.T.D.G.A), care este structurată pe 4
nivele (Fig. 2):

Fig.2 Reţeaua naţională de transmisii de date în domeniul gospodăririi apelor

• Nivel local (4) – reprezentat prin unităţi producatoare de date (staţii hidrometrice şi de
calitate) exploatare infrastructura naţională de gospodarire a apelor, informaţii folosinţe, etc.;
• Nivel decizional teritorial subbazinal (3) – reprezentat prin unităţi de colectare de date
hidrologice (SGA şi Staţii Hidrologice), situate aproape în totalitate în reşedinţe de judeţ, arondate
la unul din centrele bazinale (Administraţii Bazinale de Apă);
• Nivel decizional bazinal (2) – reprezentat prin centrele bazinale (Administraţii Bazinale de
Apă);
• Nivel decizional naţional (1) - reprezentat prin sediul central al Administraţiei (SCAR). La
acest nivel se află, interconectate prin reţeaua VPN, şi Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodarirea Apelor şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
În cadrul acestui sistem de tip arborescent circulă atât informaţii cu caracter operativ (flux
rapid: date hidrologice, date privind fenomene periculoase), cât şi informaţii ocazionale (flux lent:
prognoze şi diagnoze privind diferite fenomene, sinteze, date cu caracter informativ, date cu
caracter comercial, economic, etc.). Concentrarea maxima a informaţiei (ca substanţă) se află la
nivelul (1), nivelul de coordonare şi control, pentru funcţionare ca sistem integrat, capabil să
construiască şi să aplice strategii la nivel naţional.
 La nivelele (2) şi (3) concentrarea este mai mică, dar calitatea informaţiei este necesară
pentru luarea unor decizii rapide şi corecte în cazul apariţiei unor fenomene de tip eveniment,
avarie, etc.
De regulă la nivelele 1, 2 şi 3 centrele de concentrare a informaţiilor sunt reprezentate, de
dispeceratele de gospodărire a apelor, care pe langă rolul de cunoaştere permanentă a
evenimentelor din propriul teritoriu, au şi rolul de coordonare a acţiunilor de intervenţie, în
concordanţă cu hotarârile şi deciziile conducerilor administrative respective.
Sistemul în ansamblul său este gândit şi ca sistem de tip eveniment, deoarece vehiculează şi
procesează informaţii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la construcţiile
hidrotehnice, sau poluări accidentale. Informaţia furnizată de sistem stă la baza unor decizii
necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
Principiul este ca organul de decizie să aibă întreaga informaţie asupra fenomenului
supravegheat, cu maxim de anticipare posibil şi cu eroare minima. Din acest motiv, nivelul (4) este
la fel de important în cadrul sistemului, deoarece măsurarea precisă a parametrilor permite
prelucrarea corectă la nivelele superioare.
Pentru asigurarea unei transmisii eficiente de date este implementat la nivel naţional
sistemul de comunicaţii radio UHF şi GSM al AN "Apele Române". (Fig. 3). Comunicaţia de date
securizată pe internet este asigurată de o reţea de tip VPN.

Fig. 3. Interconectarea în teritoriu a componentelor RNTDGA

La nivelul ABA Prut - Bârlad sunt în utilizare curentă sau în curs de dezvoltare o serie de
aplicaţii şi sisteme software ce deservesc palierele decizionale şi cerinţele operative.
 Aplicaţii şi sisteme software pentru asistarea deciziei pe termen mediu şi lung

Aplicaţii GIS. Conform prevederilor legale în domeniu, s-au elaborat şi finalizat în anul
2010 la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă hărţile GIS cu benzile inundabile, aplicaţia fiind
coordonată şi integrată la nivel naţional de către INHGA. (Fig. 4). Delimitarea cartografică a
zonelor inundabile reprezintă o primă formă a suportului informaţional unitar pe ţară care pune la
dispoziţia decidenţilor suportul informaţional necesar pentru adoptarea unor categorii de măsuri
pentru prevenirea producerii de inundaţii şi atenuarea efectelor acestora (Fig. 5).

Fig.4. Banda de inundabilitate din zona

oraşului Podul Iloaiei

Sistemul WIMS (Water Information Management

System). O aplicaţie complexă de tip platformă
informatică pentru gospodarirea apelor, bazată pe
platforma GIS şi bazele de date relaţionale SQL este
reprezentată de sistemul WIMS. Acest sistem permite
îmbunătăţirea abordării integrate a managementului
apelor, prin implementarea aplicaţiilor web la nivelul
ANAR, ABA, SGA şi INHGA prin:
- spaţializarea Cadastrului apelor ca aplicaţie unificată şi
uşor actualizabilă (HydroMap);
- portal organizaţional intern;
- managementul documentelor şi fluxurilor de lucru; Fig. 5. Evidenţierea tipurilor de inundaţii
- raportare şi extragere de informaţie utilă în mod
centralizat;
- integrare cu aplicaţii existente;
- portal extern dezvoltat pentru informarea şi participarea publicului.
În cadrul Portalului Extern sunt vizibile informaţii furnizate de aplicaţiile WISE şi
INSPIRE. Datele furnizate de INSPIRE sunt reglementate de Directiva 2007/2/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului, de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în
Comunitatea Europeana.
Baza de date geo-referenţiată implementată în cadrul sistemului WIMS regrupează
informaţiile existente în prezent în aplicaţia Cadastru Ape într-o nouă structură de tip geodatabase
gestionată şi accesibilă prin ArcGis Server. Structura noii baze de date geo-referenţiate respectă
strategia de organizare a obiectelor cadastrale existentă.
Alături de obiectele cadastrale în format spaţializat, în baza de date se regăsesc fişiere raster
care constituie layere de background pentru datele afişate. Având o arhitectură scalară şi o structură
complexă şi flexibilă, baza de date georeferenţiată oferă funcţionalităţi cheie de management a
informaţiilor spaţiale:
- stochează o colecţie extensivă de tipuri de date într-o locaţie centralizată;
- aplică datelor existente reguli şi relaţii complexe;
- defineşte modele avansate de relaţionări spaţiale;
- menţine integritatea datelor spaţiale;
- lucrează în cadrul unui mediu de editare cu acces multi-user;
- oferă capabilităţi de integrare cu date spaţiale provenind din baze de date externe.
La nivelul fiecărei Administraţii Bazinale (ABA) se pot accesa şi afişa informaţii spaţiale
corespunzătoare ABA-ului respectiv. Datele editate sunt agregate la nivel central (SCAR) în baza
de date spaţială ce cuprinde toate informaţiile spaţiale existente la nivelul intregii ţări. Prin metode
de replicare specifice ArcGIS editările şi adăugările de date la nivel local se transmit sincronizat în
baza de date centrală.
Accesul şi modalitatea de integrare între modulele sistemului se realizează conform schemei
din Fig. 6.

Fig. 6. Structura topologică a sistemului WIMS

Aplicaţii şi sisteme suport pentru deciziile operative

HARTI DE HAZARD SI RISC LA INUNDATII

Urmare analizelor întreprinse în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad s-a identificat un pachet de
măsuri structurale şi nestructurale propuse şi aprobate la finanţare în cadrul POS Mediu - Axa 5 cu
denumirea "Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut -Bârlad".
Una din componentele programului, conforma cerinţelor Directivei Inundaţii este
"Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad", proiect
finalizat în anul 2013. Obiectivul specific al proiectului este de a crea un model hidrodinamic
detaliat al bazinului hidrografic Prut-Bârlad şi de a realiza hărţile de hazard şi risc de inundaţii
aferente.
Modelul digital al terenului sta la baza modelelor hidraulice şi hidrologice, cu ajutorul
cărora se pot studia şi realiza hărţi de hazard şi risc, precum şi trasarea curbelor de inundabilitate în
diferite scenarii prestabilite. Hărţile de hazard şi risc de inundaţii ajută autorităţile competente să
stabilească priorităţile şi să ia decizii tehnice, financiare şi politice cu privire la gestionarea eficientă
a riscurilor de inundaţii în cadrul bazinului. În Fig. 13 este prezentată structura pe componente a
sistemului software implementat (HHRI – Hărţi de Hazard şi Risc la Inundaţii) în cadrul proiectului
şi relaţiile cu sistemul WIMS local, iar in Fig. 14 este reprezentat spatial rezultatul modelarii - harta
de risc – cu evidentierea extinderii viiturii si a vitezei si adancimii apei in zona afectata de viitura.
 Fig. 13. Arhitectura software a sistemului HHRI

Fig. 14. Harta de hazard pentru o zona afectata din judetul Vaslui

Aplicaţia DISPECER APE

În prezent, Dispeceratele din cadrul AN "Apele Române" vehiculează în fluxul curent de
date mesaje text standardizate referitoare la starea sistemului, rapoartele informative, rapoartele de
poluare (integrate de obicei în cadrul secţiunii calitatea surselor de apă).
Acestea se prezintă sub forma unor fişiere de tip text care sunt transmise de la nivelul 4 către
SGA şi ABA (nivel 3, nivel 2) şi apoi catre nivelul 1 prin intermediul e-mail şi/sau integrate în
aplicaţia DispecerApe. În afară de aceste mesaje standardizate, există şi mesaje administrative, care
nu au o formă prescrisă şi care au o periodicitate variabilă, în funcţie de evoluţia situaţiei
hidrologice.
Starea Sistemului reprezintă situaţia hidrometeorologica zilnică şi a sistemului de
gospodărirea apelor din fiecare bazin hidrografic; din punct de vedere informatic, sunt fişiere de tip
text sau înregistrări de tip text concatenate în cadrul aplicaţiei.
 Categoriile de date preluate de la reţeaua de staţii hidrometeorologice amplasate în teritoriu
incluse în mesaj sunt:
1. Date meteorologice – informare zilnică meteorologică din fiecare bazin hidrografic (date
sumare);
2. Date hidrologice - informare zilnică hidrologică din fiecare bazin hidrografic (date
sumare);
3. Date despre lucrarile hidrotehnice – informare zilnică privind starea lucrărilor
hidrotehnice din fiecare bazin hidrografic;
4. Date despre asigurarea surselor de apă – informare zilnică privind gradul de asigurare cu
apă al folosinţelor din fiecare bazin hidrografic;
5. Date despre calitatea surselor de apă – informare zilnică privind calitatea surselor de ape
din fiecare bazin hidrografic (la aceasta rubrică se inserează telegramele de avertizare, confirmare şi
caracterizare a poluărilor accidentale – Rapoartele de Poluare);
6. Date despre Sistemul Informaţional – informare zilnică despre situaţia sistemelor
informaţionale şi de comunicaţii (radio sau telefonie) din fiecare bazin hidrografic;
7. Măsuri şi intervenţii în caz de necesitate sau manevre efectuate la lucrarile hidrotehnice;
8. Observaţii.
Periodicitatea mesajelor centralizate la nivel ABA şi ANAR este o data pe zi la ora 06:00 –
tip ordinar obligatoriu, iar în cazuri excepţionale, de mai multe ori pe zi, cu specificarea orei de
transmitere – tip extraordinar.
Din punct de vedere al utilizatorului, aplicaţia oferă un tablou sinoptic actualizat periodic al
sistemului hidrologic, permiţând evaluarea rapidă a situaţiei la nivel de bazin hidrografic şi
elaborarea deciziilor corespunzătoare de exploatare. - Fig. 7.

Fig. 7. Ecranul de lucru al aplicaţiei DispecerApe

În prezent aplicaţia Dispecer Ape este integrată în sistemul WIMS.

Sistemul DESWAT

Sistemul DESWAT (DEStructive Water Abbatement) este un sistem hardware şi software

complex de modelare şi prognoză hidrologică bazat pe integrarea datelor furnizate de staţiile
hidrometrice şi meteo clasice şi automate, estimări radar, prognoze numerice meteorologice, modele
hidrologice cu parametrii distribuiţi, modele conceptuale cu parametrii globali şi modele dedicate
pentru viituri rapide.
 Informaţiile radar sunt obţinute prin interfaţare cu Sistemul SIMIN (Sistemul Naţional
Integrat de Meteorologie) din cadrul ANM. Prognoza meteo pentru un interval de 48 de ore este
furnizată de rularea regionalizată a modelului ALADIN. Ca date de intrare, sistemul de prognoză
RFS acceptă, pe lângă datele meteo provenite de la sistemele ANM, atât informaţia generată de
staţiile hidrologice şi meteorologice clasice cât şi de la staţiile cu măsurători automate.
În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad se prevede instalarea unui numar total de 86
staţii hidrometrice şi pluviometrice (AHSS şi APSS), Fig.8. Modulele software înglobate în
sistemul RFS - modelul de prognoză NWSRFS, modelele de prognoză hidrologică cu parametrii
distribuiţi NOAH-R şi TOPLATS, aplicaţiile de vizualizare HydroThreatNet (HTN) şi respectiv
HydroNet Briefing Terminal (HBT), precum şi aplicaţiile Hidrolog şi HYDRAS3 sunt în prezent
funcţionale.
În acest cadru se elaborează în prezent prognoze în regim experimental la nivelul ABA Prut
- Bârlad - Compartimentul Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie, sub directa coordonare
şi îndrumare a specialiştilor din cadrul INHGA Bucureşti.

Fig. 8. Planul de amplasare în teritoriu a staţiilor automate ale proiectului

DESWAT (AHSS, APSS)
 Astfel, prin ajustarea parametrilor modelului conceptual SACRAMENTO (inclus în
sistemul RFS) s-a realizat simularea viiturii din decembrie 2007 pe râul Berheci.
Etapele de simulare au fost urmatoarele:
- precipitaţiile la 6 ore pentru staţiile Bosia şi Feldioara au fost introduse cu comanda
RRICHNG:
- s-a rulat modelul pentru acest segment de râu; s-au modificat parametrii SACCO, astfel
încât debitul simulat de model să fie cât mai apropiat de valorile înregistrate la staţiile hidrometrice.
În urma acestei proceduri, s-au obţinut valorile de debite înregistrate, cele simulate de
model, precum şi precipitaţiile distribuite la interval de 6 ore (Fig. 9).

Fig. 9. Hidrograful înregistrat şi hidrograful simulat folosind

aplicaţia IFP_Map (RFS)

Sistemul WATMAN

Proiectul WATMAN (WATer MANagement) îşi propune să integreze structurile sistemelor

SIMIN şi DESWAT, urmărind urmatoarele obiective:
- creşterea capacităţii de reacţie rapidă a autorităţilor competente în situaţii de inundaţii,
poluări accidentale, accidente la structurile hidrotehnice;
- realizarea unui instrument modern pentru gospodărirea apelor în situaţii hidrologice
extreme: inundaţii, secete, poluări accidentale;
- evaluarea rapidă a pagubelor;
- integrarea datelor.
Unul din obiectivele specifice proiectului WATMAN este acela de implementare a
sistemului de alarmare, organizat în jurul Centrelor de Intervenţie Rapidă - CIR Fig. 10.
 Fig. 10. Sistemul de alarmare WATMAN
În acest fel, va fi posibilă implementarea unui sistem integrat la cele 4 nivele informaţionale
- locale, SGA, ABA şi ANAR - Fig. 11, şi elaborarea decizională de tip DSS - Sistem de Asistare
Decizională - la nivel bazinal - Fig. 12.

Fig.11. Sistemul WATMAN – integrarea componentelor

 Fig. 12. WATMAN: Sistemul SSD bazinal

Sisteme în curs de dezvoltare

In prezent este in curs de implenetare o alta componenta a proiectului “Lucrari pentru
reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad” intitulata “Sistem integrat
pentru suport decizional in bazinul hidrografic Bahlui”. Sistemul are ca obiectiv realizarea de
prognoze operative si emiterea de avertizari timpurii (early warning) pentru viituri ce se produc in
acest bazin hidrografic. Sistemul va fi operational in luna septembrie a.c. In Fig. 13 se prezinta
interfata dashboard a sistemului de suport decizional.

Concluzii referitoare la dezvotarea infrastructurii informationale

Pentru perioada curenta (2012-2015) obiectivele propuse ale strategiei IT vizează:

 - Dezvoltarea capacităţii sistemului informaţional al A.N. “Apele Române” în vederea
îmbunătăţirii abordării integrate a managementului apelor, îmbunătăţirea comunicării, culturii şi
performanţei organizaţionale, precum şi diseminarea de informaţii relevante din domeniul apei către
publicul larg;
- Eficientizarea activităţiilor interne ale A.N. “Apele Române” cât şi a serviciilor publice
oferite cetăţenilor şi mediului în contextul existenţei unor mijloace electronice de facilitare a
interacţiunii administraţie – cetăţean/mediul de afaceri.
Aceste obiective generale se pot dezvolta prin consolidarea şi dezvoltarea bazei actuale de
aplicaţii precum şi prin asimilarea unor tehnologii moderne, de tip SOA (Services Oriected
Architecture), aplicaţii pe platforma web, baze de date relaţionale SQL, platforma GIS conformă
cerinţelor directivei INSPIRE pentru stocarea, analiza şi publicarea datelor spaţiale. Sunt de
asemenea susceptibile de a fi valorificate în contextul sistemului informatic integrat softurile de
modelare (hidrologică, hidraulică, de calitate), sistemele expert dedicate pentru asistarea
decizională, tehnicile de tip data mining.
Pentru valorificarea cât mai eficientă a potenţialului oferit de aceste tehnologii, este de luat
în considerare dezvoltarea colaborării interdisciplinare cu specialiştii din domeniile aferente
managementului resurselor de apă, în special în etapa de analiză de sistem şi elaborare a
specificaţiilor, pentru aplicaţiile noi, dar şi în etapele următoare ale ciclului de viaţă al sistemelor
informatice, pentru consolidarea şi intreţinerea aplicaţiilor software existente.
Un obiectiv important este şi cel privitor la consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii
hardware şi de comunicaţii de date, în scopul asigurării bunei funcţionări şi unei fiabilităţi ridicate
în exploatare.