Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STINTE AGRICOLE SI

MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA

PROIECT LA
TRANSPORTURI
FORESTIERE
Student Toader Constantin
Grupa 2

2004-2005
INTRODUCERE
Funicularele forestiere sau instalatiile cu cablu pentru colectarea materialului
lemnos sunt dupa tractoare, ca pondere a utilizarii, cel de-al doilea mijloc de baza la
colectare, care in principiu isi gaseste justificarea tehnico-economica in zonele de teren
accidentat cu pante pronuntate und tractoarele nu mai pot actiona din punc de vedere
ethnic sau constructia de drumuri pentru acestea este nejustificata sub aspectul costului
ori sunt interdictii ecologice majore.
Funicularele forestiere prezinta urmatoarele avantaje importante:
- se construiesvc in linie dreapta unind punctele extreme pe drumul cel mai scurt
indiferent de relieful terenului trecand cu usurinta peste obstacole care pentru
celelalte instalatii de transport ar constitui o problema greu de rezolvat si
costisitoare
- in exploatare sunt in general independente de conditiile de atmosfera.
- Sunt in constructie simpla putandu-se realiza in cea mai mare parte cu materiale
existente in zona folosind uneori conditiile naturale si locale de sustinere,
suspendare si ancorare a cablului purtator.
- Nu se produc deteriorari materialului pe care il transporta si nici solului,
semintisului si arborilor ramasi in picioare ;dupa unele cercetari distrugerii aduse
arborilor prin ranirea lor si a solului nu depasesc in cazul folosirii funicularelor
10% in comparatiile cu distrugerile provocate de colectarea lemnului cu tractoare
forestiere
- Nu reclama lucrari costisitoare si nici scoateri din circuitul economic a unor
suprafete mari de padure ca in cazul amenajarilor de drumuri forestiere
- Reclama un consum redus de combustibil si lubrifianti, in unele situatii devenind
automotoare folosind pentru antrenare forta gravitationala.
Prezentul proiect implica montarea unui funicular pasager FPU 500 in partida 875 Valea
Răşinii , UP III Pârâul Mare, Ocolul Silvc Câmpeni, Directia Silvica Alba.
Volumul total brut de colectat este 1220 m3 specia Fa.
CAPITOLUL I
DATE CU CARACTER GENERAL

1.1. LOCALIZAREA STUDIULUI-Marea unitate geografica in care se afla UP-


III PARAUL MARE

-Unitatea de productie III PARAUL MARE, apartine Ocolului Silvic Campeni,Directia


Silvica Alba
-Aceasta unitate de productie se afla pe raza orasului Campeni judetul Alba,iar din punct
de vedere geografic se afla in treimea superioara a Raului Aries pana la izvoare si
ocupand ambi versanti ai afluentilor Raului Aries care impreuna cu Raul Ariesel fomeaza
Valea Campeniului afluent de stanga al Ariesului, in zona Muntilor Capatanii.
-Fitoclimatic padurile sunt situate:
-etajul montan de amestecuri (FM.2)-22%
-etajul montan premontan de fagete (FM.1+FD4)-60%
-etajul deluros de gorunete,fagete si goruneto-fagete (FD 3)-18%
-Din punct de vedere altitudinal arboretele unitatii de productie III Paraul mare sunt
situate intre 440-1500m.

-DETINATORUL PADURILOR-

Fondul forestier public din UP-III Paraul mare este administrata de Ministerul
Agriculturi ,Apelor si Padurilor prin Regia Nationala a Padurilor si filialele acesteia din
teritoriul respectiv Directia Silvica Alba prin Ocolul Silvic Campeni.
-Suprafata de padure retrocedata fostilor proprietari pe baza legi 18/1991 este de 6,3 ha in
baza legi 1/200 este de 2045,7 ha ,iar comform sentintei civile este de 0,2 ha.Suprafata de
padure retrocedata comform Legi 18/1991 (6,3 ha) este atministrata intotalitate de
persoane fizice.Suprafata de padure de 2045.7 ha retrocedata fostilor proprietari comform
legi 1/2000 este atinistrata de persoane juridice astfel:
-Copose soratul Alunei Salistea-514,8 ha.
-Composesratul Graniceresc Campeni-44,3 ha
-Asociatia Forestiera Vinerea-742,5ha
-Primaria Comunei Pianu-142,4
-Primaria Orasului Campeni-601,7ha
-Proprietari de4 paduri si de alte terenuri din fondul forestier proprietate privata au
obligatia sa gospodareasca padurile in comformitate cu regimul silvic si cu regulile
privind protectia mediului.
VECINATATI ,LIMITE,HOTARE
TAB:1
Pun Vecinatati Limite Hotare
ctul Denumirea Felul
0 1 2 3 4
N U.P.II Campeni Culmea Sasului Naturala Liziera
Culmea Goasele Naturala paduri
Valea Paraul mare Naturala si borne
V U.P.V LUPSA Culmea Molivis Naturala
Culmea Negovanu Naturala
Culmea Rafain Naturala
U.P.VI Raul Mic Culmea Bocsituri Naturala
S U.P.IV Canciu Culmea Tomnatec Naturala
Culmea Comarnec Naturala
E O.S. Turda Culmea Curmaturi Naturala
Culmea Poienile Muncel Naturala
Culmea Recea Naturala
Culmea Babuia Naturala
Culmea Mugestilor Naturala

SUPRAFATA TOTALA A U.P. COMFORM AMENAJAMENTULUI SI


SUPRAFATA CELOR 35 DE u.a.

-Suprafata totala a U.P. III Paraul mare este de 3945,7 ha.


-Suprafata totala a celor 10 u.a. din U.P. III Paraul mare este de 53.3 ha.

ORGANIZAREA ATMINISTRATIVA A U.P. III PARAUL MARE IN BRIGAZI,


DISTRICTE,CANTOANE

-U.P. III Paraul mare este impartit in 4 cantoane astfel avem:


-Cantonul 1 Paraul mare.
-Cantonul 2 Rogojina.
-Cantonul 3 Valea Rachiti.
-Cantonul 4 Chiciura.
-Aceste cantoane din U.P. III Paraul mare sunt conduse de 4 padurari,care
sunt in subordinea unui tehnician.
1.2.STUDIUL CONDITILOR STATIONALE DIN U.P. III Paraul mare

1.2.1.CONDITII GEOLOGICE SI GEOMORFOLOGICE


-GEOLOGIE

-Marea unitate geologica,principalele roci si materialul parental


sub aspect geologic si rolul lor sub aspect pedografic.
-Formatiunile intalnite in unitatea de productie analizata apartin
Anteproterozoicului superior fiind format din roci metamorfice , seria mezometamorfice
de Aries.
-Solurile formate pe aceste tipuri de roci au un ontinut bogat in
saruri minerale, textura usoara, profunzimi mici , cu mult schelet pe profil, limitativ
pentru vegetatia foreastiera fiind volum edafic mic si deficitul de umioditate din sol mai
accentuat vara.

1.2.2.GEOMORFOLOGIE

-Din punct de vedere geomorfologic,teritoriul unitatii de productie


U.P. III Paraul mare este situat in regiunea carpatiilor Meridionali pe ambi versanti ai
Raului Mare incepand de lea Valea Rosie si pana la Valea Comarnicilor.

-OROGRAFIE-ASPECTE OROGRAFICE
-ALTITUDINEA MINIMA SI MAXIMA
Inaltimea muntilor atinge 1175m,iar inaltime minima atinge 470m.
-ENERGIA EDE RELIEF-este diferenta dintre inaltimea minima si cea maxima.In U.P.
III Paraul mare energia de relief este cuprinsa intre 705m.
-Altitedinal,arboretele sunt situate intre 470m si 1175m.

-EXPOZITIA GENERALA A U.P. CEA PRDOMINANTA SI CEA DE DETALIU


LA CELE 10 u.a.ROLUL JUCAT DE EXPOZITIE IN DISTRIBUTIA
VEGETATIEI.
-Expozitia generala a U.P. III Paraul mare este cea N imprimata de
cursul vailor principale:Valea Raului Mare si Valea Rachiti.Datorita fragmentari
reliefului de catre reteaua hidrologica se intalnesc si celelalte expozitii.

-Inclinarea in ha si % se prezinta astfel:


Tab. 2
u.a. Suprafata Repartitia S pe categorii de inclinare
(Ha) <5 6 - 15 16 - 30 >30
Ha 53.3 0 2 50.6 0.7
% 100 0 3.75 94.93 1.31
1.2.3.CONDITI HIDROLOGICE SI HIDROGRAFICE

-Reteaua hidrografica are o densitate destul de mare, cu vai in forma de V


formand numai spre varsare mici terase, pe care adesea sa instalat aninul.
-Principalul curs de apa este Paraul mare care isi are originea in masivul
Apusenisi are debit mare si constant.Principali afluenti ai Raului Mare sunt Valea
Marului, Paraul Muncelul, Paraul Tomnatec, Valea Comarneci, Valea Molivis, Paraul
Donea, Valea Rachita, care au debit permanent.
-Nu s-au constatat fenomene de torentialitate.
-Nu sau semnalat inundatii in afara celor acidentale provocate pe Paraul
mare de pragurile de ghiata ce se formeaza uneori iarna.
-Prezenta in avalul U.P. teritoriul U.P. 2 a captarilor de apa potabila pentru
orasul Campeni si a bazinelor de decantare ,ce cere adoptarea unor solutii de gospodarire
cere sa tina seama de acest aspect in efectuarea teierilor impunandu-se si grija privind
grabnica impadurire a terenurilor cu capactate deficitara de protectie a solurilor.

1.2.4.CONDITII CLIMATICE
ASPECTE GENERALE PRIVIND CLIMATOLOGIA ZONEI.

-Padurile din cadrul U.P. Paraul mare se incadreaza in etajul montan de


amestecuri(FM2) etajul montan-premontan de fagete(FM1+FD4) si etajul deluros de
gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3).
-Comform raionari climatice regiunea se incadreaza in provincia climatica
BP3-clima de padure din subdistrictul sudic, clima continental temperata de dealuri inalte
si munti.
-Formele si elementele de relief (altitudini expoziti si inclinari) imprima
caractere locale de topoclimate , cu abateri mai mult sau mai putin semnificative fata de
climatul local general.

1.2.5.REGIMUL TERMIC SI EOLIAN

-Principalele caracteristici referitoare la regimul termic al acestei regiuni


sunt:
-Temperatura medie anuala…………………+10˚c
-Temperatura medie a lunii ianuarie………..-3˚c
-Temperatura medie a lunii iulie……………18˚c
-Durata medie a primului inghet……………1 X-11 X
-Durata medie a ultimului inghet……………1 V-12V
-REGIMUL EOLIAN

-Directia dominantaa circulatiei aerului este de la V.


-Din amonte spre aval si de-a lungul vailor,cu viteze ce nu depasesc
2,9m/s.Relieful local influenteaza si el directia vantului.

Frecventa si viteza vaturilor pe directii.

TAB:3
Directia Frecventa Viteza
N 1.7 1.8
NE 2.3 1.5
E 2.7 1.6
SE 5.8 1.9
S 2.3 1.9 viteza vantului
SV 2.4 2.3
V 9.3 2.9 N
3
NV 3.3 2.7
Media 70.1 2.1 NV NE

frecventa vantului

N V 0 E
10

NV NE

SV SE

V 0 E S

SV SE

Tab. 4
Specific Valori medii lunare Media
. anuala
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ---
Temp. -3 -0,8 4,3 9,7 14,6 19,5 18 15 4,8 3,8 3,8 -0,6 7.39
Prec. 600 500 600 700 1050 1300 1000 900 650 650 650 650 770.83
Iar 89 63 42 40 37 43 31 31 28 36 49 70 46.58

diagrama climatica
140

120

100

80

60

40

20

0
+ ü ÍM ¡  R #M ô Ü ½  _M
-20

Temp. Prec.

1.2.6. Condiţii edafice şi staţionale

Tabelul nr. 5 – Tipurile de sol


Nr Tipul si subtipul genetic de Ponderea in suprafata Raspandit in u.a.
crt sol ha %
1 3305 Brun acid litic 4.7 8.81 130B, 131B
2 3301 Brun acid tipic 48.6 91.2 13C, 125B, 125C, 126B,
126C, 109B, 135C, 126A
Total ----- 100 -----
-Cel mai raspandit sol de pe raza celor 10 u.a. este brun acid tipic,cod:3301,cu
profil:Ao-Bv-R format pe roci sarace in minerale calcice dar bogate in minerale
feromagneziene, gresii silicioase-feruginoase, sisturi cloritoase, piroxenite, amfitoite,
micasisturi,s.a.Pe versanti cu expozitii si pante diverse,este foarte puternic acid la la
puternic acid cu PH=3,8-5,3, foarte humifer cu continut de humus (forma moder) pe
grosimea de 5-15 cm de 5,2-7,2%, oligobazic la oligomezobaic cu grad de saturare in
baze y=20-53%, mijlociu la foarte bine aprovizionat in azot total (0,17-0,27%), nisipos-
lutos la lutos(4.3.3.1.)de bonitate superioara cand volumul edafic este mare si mijlociu
cand volumul edafic este mijlociu.Volumul edafic se reduce din doua cauze:cand
versantul este puternic inclinat si atunci se formeaza sol superficial sau cand versntul
este slab inclinat dar exista schelet de profil(mai mult de 25%) .In cazul de fata
majoritatea olurilor sunt semischeletice(25-50%), din care cauza volumul edafic este
mijlociu sibonitate acetora este mijlocie.Pe solurile semischeletice se recomanda
promovarea cu prioritate a molidului, care cu radacinile sale trasante valorifica mult mai
bine conditiile edafice.
Capitolul II . Date cu caracter tehnic
2.1. Calculul distantei medii de transport

Lmed =Σli*Vi/ΣVi
Lmed =420*120+450*240+350*420/420+450+350
Lmed =305400/1220 Lmed =250.3m

Explicarea termenilor
li – distanta de transport de la punctul de colectare pana la tason
Vi – volumul de transportat
Lmed – lungimea medie de transport

2.2. Calculul puterii disponibile a motorului

N=Nnom*(1-ά*cm)*(1-β)
N=45*(1-1.15/100*9.2)*(1-0.2)
N=45*0.9*0.8
N=32.40Cp
Explicarea termenilor :
Nnom – puterea nominala a motorului (45CP)
ά – Coeficient de rteducere a puterii cu altitudinea (1.15%)
β – Coeficient de siguranta in functionarea motorului (20%)
cm – cota de amplasare a motorului (hm)
N – puterea disponibila a motorului

2.3. Calculul numarului mediu de cicluri pe ora

n=3600*φ/Tm+T
Tm=1/(75*η*N)*[G*lmed*(sinβ+μ0*cosβ)+0.5*q*lmed*(tgβ+μ1)+Q*h]
Tm=1/(75*0.8*32.40)*[190*250*(0.156+0.07*0.98)+0.5*0.484*250(0.158+0.35)+2000*50]
Tm=0.001(9871.83+26.787+100000)
Tm=120 s
T=Σti=t1+t2+t3+t4
t1=lmed/Vmed t1=250/7=36
t2=t3=t4=100s
T=36+100+100+100 T=336
n= 3600*0.75/120+336
n= 6 cicluri/ora
Explicarea termenilor
n – numarul mediu de cicluri pe ora
η – coeficient de randament al troliului (0.8)
N – putertea disponibila a motorului
G – greutatea caruciorului (190kgf)
lmed – distanta medie de transport
β – unghiul corzilor cablului purtator
μ0 – coeficient de rezistenta la deplasare (0.07)
q – greutatea pe metru liniar a cablului tragator (0.484kgf/ml)
μ1 – coeficient de frecare a cablului tragator pe pamant (0.2-0.4)
Q – capacitatea de ridicare (2000kgf)
h – inaltimea medie de ridicare a sarcinii

2.4. Determinarea sarcinii pe rola

Qr= (Q+G)/i*ψ
Qr+ (2000+190)/2*1.15
Qr=1259kgf

Explicarea termenilor
Qr – sarcina pe rola
Q – capacitatea de ridicare (2000kgf)
Ψ – coeficient (1.1-1.2)
i – numarul de role
2.5. Dimensionarea cablului purtator

Tr=20*Qr*√ζ3*n*i/Vt
Tr=20*1259*√2.53*6*2/160
Tr=27258 kgf
R=Tr/ά
R=27258/0.9 R=30286kgf

Explicarea termenilor
Tr – efortul de rulare a cablului purtator
Qr – sarcina pe rola
ζ – coeficient de siguranta (2.5)
n – numarul de cicluri pe ora
i - numarul de role pe care aluneca cablul purtator
Vt – efortul unitar de tractiunea materialului din care este confectionat cablul
(160kgf/mm2)
Caracteristicile constructive si dimensionale ale cablurilor de constructie normala 6x7
STAS 1353-71

Diametrul Diametrul Aria sectiunii Masa cablului Sarcina reala


nomina al sarmei (mm) cablului (mm2) (kg/m) minima de
cablului (mm) rupere a
cablului pt rez
min de 160kgf
24 2.50 206.0 1.929 29655

Din calcule si din tabelul 3 anexat reiese ca avem nevoie de un cablu cu urmatoarele
caracteristici :
Cablu normal mat 24-6x7-160/B-Z/Z STAS 1353-71

2.6. Calculul productivitatii muncii

P=[(T-Δt)*Q0*kt*ks]/(t*ζ1)
P=[(600-40)*1400*0.8*0.65]/(10*1250)
P=422240/12500
P=34m3/schimb
`Explicarea termenilor
T – durata unui schimb
Δt – Durata de pregatire si de incheiere a lucrului
Q0 – Capacitatea nominala de transport a caruciorului
kt – coeficientul de folosire a timpului de lucru
ks – coeficientul de folosire a capacitatii instalatiei
t – durata unui ciclu de lucru
ζ1 – greutatea specifica a lemnului

` 2.7. Durata de exploatare a parchetului

D=V/P D=1220/34 D=36 zile

D – durata de exploatare
V – volumul de exploatat
P – productivitatea muncii
Nr. Specificatii U.M. Cantitatea Norma de Fond de Materiale Preturi unitare Val(lei)
Crt. timp(ore- timp(ore) Denumirea Consum Necesar Mterial Manopera Materiale Manopera
om/UM) normat (lei/UM) (lei/ora)
MONTARE
1 Recunoasterea Km 0.46 21.62 10 - - - - 526000 - 5260000
traseului
2 Instalarea Km 0.46 9.41 4 - - - - 489700 - 1958800
firului tel.
3 Instalarea ap tel. buc 3.0 0.42 1 - - - - 489700 - 489700
4 Suspendarea buc 2.0 3.56 7 Cuie18 mm 0.5 kg/buc 1.0kg 16400 458800 16400 3211600
tobelor cu cablu
5 Autotractarea Km 1.0 27.59 28 Motorina 20l/km 20.0l 29000 513920 580000 14389760
grupului motar
din aval in
amonte
6 Instalarea si buc 1.0 9.41 9 Cuie 18 mm 20kg/buc 2.0kg 16400 493670 32800 4443930
ancorarea
grupului motor
7 Desfasurarea Km 0.46 12.7 6 - - - - 473660 - 2841960
manuala a
cablului de
sarcina din
amonte spre
aval
8 Desfasurarea km 0.46 7.27 3 motorina 8l/km 3.4 29000 483510 98600 1450530
cablului tragator
di aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
9 Transport Buc 6.0 6.90 41 - - - - 444100 - 18208100
manual cablu
transversal din
aval spre
amonte
10 Desfasurarea Km 0.46 15.38 7 Motorina 8l/km 3.4 29000 483510 98600 3384570
cablului
purtator din
aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
11 Ancorare, in buc 1.0 4.68 5 - - - - 524320 - 2622000
amonte a
cabluluii
purtator
12 Transportul To 0.5 66.12 33 - - - - 444100 - 14655000
manual al
materialelor
auxiliare din
aval in amonte
13 Montarea Buc 3.0 3.59 11 - - - - 507860 - 5586000
cablurilor
transversale
14 Ancorarea Buc 4.0 1.75 7 - - - - 489700 - 3428000
pilonilor
naturali
15 Fixarea cablului Buc 3.0 1.0 3 - - - - 489700 - 1469000
purtator pe lama
sabotului
16 Ridicarea Buc 3.0 7.62 23 - - - - 518830 - 11953000
sabotului cu
cablu purtator
17 Intinderea si Km 0.46 27.59 13 - - - - 524320 - 6292000
ancorarea
cablului
purtator
18 Monntare Buc 1.0 1.77 2 - - - - 521230 - 1042000
caruciorului
19 Construirea Buc 1.0 53.33 53 Scandura, 0.2m3,2kg, 0.2m3,2kg, 1100000 457780 220000 24262000
baracii cuie, carton 10m2 10m2 14100 28200
motorului 80000 80000
20 Contruirea Buc 1.0 10.67 11 Scandura, 0.2m3,2kg, 0.2m3,2kg, 1100000 457780 220000 5036000
cabinei tel in cuie, carton 5m2 5m2 14100 28200
statia de jos 80000 80000
21 Proba buc 1.0 10.53 11 motorina 20l 20l 29000 490112 580000 5391000
funicularului
DEMONTARE
22 Demontarea buc 1.0 2.69 3 - - - - 511650 - 153500
caruciorului
23 Dezancorarea buc 1.0 9.20 9 - - - - 500670 - 456000
cablului
purtator la
capatul din aval
24 Dezancorarea buc 1.0 0.84 1 - - - - 489700 - 496000
cablului
purtator la
capatul din
amonte
25 Cobararea buc 3.0 4.30 13 - - - - 518840 - 6745000
sabotilor si
strangerea
cablurilor
transversale
26 Desfacerea buc 4.0 0.59 2 - - - - 489700 - 979000
ancorelor de la
pilonii naturali
27 Strangerea To 0.35 21.62 8 - - - - 489700 - 3918000
cablurilor in
colaci
28 Dezlegarea buc 6 0.33 2 - - - - 489700 - 979000
rolelor de
sustinere a
cablurilor
transversale
29 Strangerea si Km 0.46 42.11 19 - - - - 518840 - 9339000
infasurarea pet
oba a cablului
purtato
30 Dezancorarea buc 1.0 7.92 8 - - - - 513920 - 4111000
grupului de
actionare
31 Autotractarea Km 1.0 28.57 29 motorina 20l/km 20l 29000 513920 580000 14900000
grupului de
actionare di
amonte spre
aval
32 Demontarea buc 1.0 12.12 12 - - - - 458800 - 5560000
baracii
33 Demontarea Km 0.46 5.16 2 - - - - 489700 - 979000
instalatiei tel.
34 Transportul To 0.5 55.94 28 - - - - 444100 - 12435000
manual al mat
auxiliare di
amonte spre
aval
35 Cheltuieli Ore - - 16 - - - - 436450 - 6983000
privind
incarcarea si
descarcarea
garniturii in
mijloacele de
transport
36 Transportul Ore - - 48 motorina 1l/ora 48 29000 461510 1392000 21677000
garniturii cu
tractorul
Total 1 4034800 213678450
C.A.S. - 64103535
Somaj - 10683922
Total2 4034800 288465907
292500707