Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Cluj – Napoca
Facultatea de Horticultura
Sectia Silvicultura

Proiect la
Transporturi Forestiere

Student: Ceuca Vasile


An IV Silvicultura, Grupa I

2004 – 2005
INTRODUCERE

Funicularele forestiere sau instalatiile cu cablu pentru colectarea materialului


lemnos sunt dupa tractoare, ca pondere a utilizarii, cel de-al doilea mijloc de baza la
colectare, care in principiu isi gaseste justificarea tehnico-economica in zonele de teren
accidentat cu pante pronuntate unde tractoarele nu mai pot actiona din punct de vedere
tehnic sau constructia de drumuri pentru acestea este nejustificata sub aspectul costului
ori sunt interdictii ecologice majore.
Funicularele forestiere prezinta urmatoarele avantaje importante:
- se construiesc in linie dreapta unind punctele extreme pe drumul cel mai
scurt indiferent de relieful terenului trecand cu usurinta peste obstacole care
pentru celelalte instalatii de transport ar constitui o problema greu de rezolvat si
costisitoare
- in exploatare sunt in general independente de conditiile atmosferice.
- Sunt in constructie simpla putandu-se realiza in cea mai mare parte cu
materiale existente in zona folosind uneori conditiile naturale si locale de
sustinere, suspendare si ancorare a cablului purtator.
- Nu se produc deteriorari materialului pe care il transporta si nici solului,
semintisului si arborilor ramasi in picioare ;dupa unele cercetari distrugerii aduse
arborilor prin ranirea lor si a solului nu depasesc in cazul folosirii funicularelor
10% in comparatiile cu distrugerile provocate de colectarea lemnului cu tractoare
forestiere
- Nu reclama lucrari costisitoare si nici scoateri din circuitul economic a
unor suprafete mari de padure ca in cazul amenajarilor de drumuri forestiere
- Reclama un consum redus de combustibil si lubrifianti, in unele situatii
devenind automotoare folosind pentru antrenare forta gravitationala.
Prezentul proiect implica montarea unui funicular pasager FPU 500 in perchetul
Valea Ursului, partida 1 295, U.P. IV Izvorele Rebrei, Ocolul Silvic Nasaud, Directia
Silvica Bisriţa – Năsăud.
Volumul total brut de colectat este 1 338 m3 .
INTREPRINDEREA FORESTIERA
DE EXPLOATARE SI TRANSPORT
NASAUD
ATELIERUL DE PROIECTARE

PROIECT
TEHNICO – ECONOMIC DE EXPLOATAREA PARCHETULUI PR – CO

VALEA URSULUI ; PARTIDA NR. - 1 295 ; I.F.E.T. – SFE – NASAUD

Volum de exploatat ..….. 1 338 …..….. m³

Tarif total…... 341.262 .... lei / m³ din care

Manopera ...……… lei / m³

Carausie ………..…. lei / m³

Forta de munca …… 12 ……... muncitori

Utilaje : ferastraie mecanice ... 1 …… buc

T.A.F …………… 3 ……… buc

IFRON ….. …… 1 …….…. buc

F.P.U. 500 ……… 1 ……… buc

Atelaje …………… 2 ….…...……. perechi

Durata de exploatare ….. 88 .… zile active

Productivitatea fizica .… 1, 4 .… m³/om/zi

Productivitatea medie zilnica .. 16 … m³/zi


CENTRALA DE EXPLOATARE A LEMNULUI SE APROBA
I.F.E.T NASAUD
SECTORUL DE EXPLOATARE PARVA DATA 29 Mai 2 005

Proiect tehnico – economic pentru exploatare

parchetului PR – CO Valea Ursului

Partida nr. 1 295 Anul 2 005

- Volum brut total ……………………………………………………………… 1 338 m³


- Volum brut pentru productie ………………………………………………… 1 304 m³
- Volum net de lemn rotund, gros si subtire …………………………………... 1 252 m³
- Productia fizica medie zilnica – p.f.m.z. – …………………………….…….. 16 m³/zi
- Durata de exploatare – luni calendaristice - … 4 …………………… 88 zile active
- Utilaje conducatoare in varianta optima
- Doua perechi de cai in 16 zile active
- in zile active
- Numarul necesar de muncitori :
- pentru functionarea liniilor tehnologice 11
- pentru valorificarea lemnului marunt 1
- Productivitatea fizica …………………………………………………… 16 m³/zi
- Tarif unitar pentru plata in acord global la volumul net expediat si confirmat
- pentru lemnul rotund de ……………… cherestea ……………… 341 262 lei/ m³
- pentru lemnul rotund de …………………………………………….. lei/ m³
- pentru lemnul rotund de …………………………………………….. lei/ m³
- pentru lemnul marunt parchetizat ………………………….……….. lei/ m³
- pentru mangalul produs in bocsele metalice ………………………. lei/tona
- Utilaje si subansamble de rezerva

Elaborat de Verificat de

Ceuca Vasile - Proiectant

Sef de sector Functia

Sef de parchet

Data 29 Mai 2 005 Data 6 Iunie 2 005


FISA ELEMENTELOR CARACTERISTICE

Parchetul de exploatare

Ocolul Silvic Nasaud ; U.P. IV Izvoarele Rebrei ; u.a. 91 B ; Partida nr. 1 295
Denumirea: Valea Ursului ; Suprafata: 10, 4 ha ; Regim codru ; Tratament si
felul taierii: succesive – punere in lumina ; Natura produselor: principale ;
Semintis 65 % ; Elagaj 0, 4 ; Panta medie 35 G

Structura dimensionala a masei lemnoase din A.P.V.


Nr. SPECIFICATII U.M. TOTAL SPECII
crt RASINOASE FAG
1 Volum brut cu coaja m³ 1 338 471 867
2 Coaja lemnului de lucru m³ 52 28 24
Volum brut fara coaja m³ 1 286 443 843
a lemn lucru gros m³ 756 296 460
3 din b lemn lucru subtire m³ 8 1 7
care c lemn de foc m³ 522 146 376
d craci m³ 64 18 46
4 Volum brut la ha m³ 128, 7 45, 3 83, 4
5 Numar de total buc. 754 258 496
arbori la ha buc. 73 25 48
6 Volumul arborelui mediu m³ 1, 77 1, 83 1, 75
7 Valoarea de totala lei 456.608.552 166.598.961 290.009.591
licitatie la 1 m³ lei 341.262 124.514 216.749
Structura dimensionala pentru productie
8 Consum tehnologic si pierderi % 2, 5 % 2, 5 % 2, 5 %
de exploatare planificate m³ 34 12 22
9 Volum brut, cu coaja pentru m³ 1 304 459 845
productie (rd. 1 – 8 )
10 Volumul lemnului marunt % 10 % 10 % 10 %
m³ 134 47 87
Volum brut, cu coaja, gros si m³ 1 170 412 758
11 subtire (rd. 9 – 10)
din lemn gros m³ 1 157 410 747
care lemn subtire m³ 13 2 11
12 Volum net gros si subtire m³ 1 252 431 821

Durata de exploatare maxima admisa 4 luni

V10 = 2 V3d*0, 04 V1
V11 gros = V11*[V3a/(V3a + V2b)]
V11 subtire = V11*[V3b/(V3a + V3b)]
Elemente de identificare a
parchetului de exploatare Valea Ursului

Parchetul de exploatare care face obiectul prezentului studiu se afla amplasat in


cadrul Directiei Silvice Bistrita – Nasaud, Ocolul Silvic Nasaud, U.P. IV Izvoarele Rebrei,
U.P. - ul avand o suprafata totala de 5 035,8 ha. Unitatea de productie este situata in
bazinul superior al paraului Rebra, unitatea de relief predominanta fiind versantul. Se afla
in raza teritoriala a comunelor Telciu, Rebrisoara, Parva din judetul Bistrita-Nasaud.
Unitatea de productie este administrata de Regia Autonoma a Padurilor Romsilva
R.A. filiala judetena Bistrita-Nasaud, Ocolul Silvic Nasaud.

Vecinatati, limite, hotare.

Puncte cardinale Vecinătăţi


Felul limitei Hotare
O.S. Salauta Culmea Muncel-Batrana-
Nord O.S. Borsa Naturala Buhaescu-Gusatul-Obarsia
Rebrei
Culmea Obarsia Rebrei-
Est O.S. Sangeorz-Bai Naturala Piciorul Tapului-Paltinul-
Detunata
Sud U.P. III Parva Naturala Piciorul Negru
Piciorul Scaricele
Vest O.S. Salauta Naturala Culmea Sesurile-
Prisloape-Batrana

Conditii naturale specifice unitatii de productie

U.P. IV Izvoarele Rebrei este situata din punct de vedere geografic in Carpatii
Orientali Nordici, in muntii Rodnei, in bazinul superior al paraului Rebra, in bazinul
Gusetul si Rebrisoara Mare, afluenti principali ai paraului Rebra. Din punct de vedere
geomorfologic U.P.-ul este situat in provincia cinclinalului alpino carpatic, tinutil
Carpatilor Orientali, subtinutul muntilor cu inaltimi mari ai zonei cristalino-mezozoice,
grupa districtelor de munti inalti. Relieful U.P.-ului este caracterizat prin munti de
inaltimi mari care depasesc 1 700 – 1 900 m mai ales spre O.S. Borsa.
Geomorfologie

MUNTII RODNEI- alcatuiesc, impreuna cu muntii Maramuresului si muntii


Suhard, masivele centrale ale Carpatilor Maramuresului si Bucovinei. Delimitarea in
spatiul geografic al ocolului se face in nord prin culmea principala strajuita de varfurile
Sana Batranei- 1 720 m, Gropilor- 2 063 m, Buhaescu Mare- 2 119 m, Obarsia Rebrei- 2
055 m, Cormaia- 2 033 m, Nedei- 1 598 m, Tomnatec- 1 374 m. In partea estica bazinul
Rebrei este delimitat prin culmea Gusetului strajuita de varfurile Tapului- 2 024 m,
Pietros- 2 044, Paltinul- 1 792 m, Bargaului- 1 763 m, Detunata- 1 752 m.
Marea diversitate de forme de relief prezinta atat culmea principala – orientata pe
directia vest-est, cu urme ale glaciatiunii cuaternare, varfuri semete, povarnisuri etc., cat
si cele doua flancuri asimetrice, unul scurt, spre nord si altul prelung, spre sud, puternic
fragmentat de o bogata retea hidrografica.
Din punct de vedere geologic U.P.-ul apartine grupei nordice a Carpatilor Orientali,
mai precis rocilor cristaline inalte, formata dintr-un fundament cristalin si din depozite
sedimentare si eruptive si mai noi, neogene. Sub raport structural sisturile cristaline de
varsta proterozoica si paleozoica stau la baza structurii muntilor Rodnei si au suferit un
proces de metamorfozare deosebit de complex in timpul orogenezelor precambriene si
hercinice. Cutarea masei cristaline s-a definitivat in timpul orogenezei alpine cand s-a
format panza de Rodna din seria Rebra care a avansat spre est. S-au format astfel doua
tipuri de relief : relieful demulational si cel preglaciar – caracterizat prin posibilitate de
avalanse in partea estica a U.P.-ului si vai glaciare – sub Varful Tapu. Depozitele
cretacice si paleogene, alcatuite din gesii, conglomerate, calcare, marne, etc., inconjoara
cristalinul Rodnei ca un brau aproape continuu. Rocile vulcanice omogene (riolite, dacite,
andezite) reprezentate pe flancul sudic sunt importante din punct de vedere economic, ele
fiind legate de mineralizarile si in special sulfurile metalice in exploatare. Calcarele
cristaline au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: lapiezurile, doline, cursuri
subterane, pesteri intre care se remarca Tausoare ( 16 130 m lungime, cea mai mare
denivelare totala, 461 m).
Altitudinal suprafata U.P.-ului cu padure este cuprinsa intre 700 m si 1 700 m.
Pentru cele 35 U.A.-uri luate in considerare altitudinea madie este de 1 360 m, cea
minima este de 1 038 m, iar altitudinea mazima este de 1 680 m . Energia de relief este de
642 m. Principalele varfuri care incadreza U.P.-ul sunt : Vf. Buhaescu- 2 119 m, Vf.
Gropii- 2 063 m, Vf. Obarsia Rebrei- 2055 m, Vf, Piciorul Tapului- 2 024 m, Vf.
Lespezi- 1 754, Vf. Detunata- 1 753 m. Principala forma de relief este versantul.
Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10  la 45 . Inclinarea medie este de 30,6 .
Climatologie

Suprafata ocolului se inscrie in doua topoclimate : de munte si de deal, determinate


de relief.
In Muntii Rodnei clima este conditionata de pozitia lor in cadrul celor doua areale
de influenta baltica si oceanica, de expozitia celor doi versanti si altitudine. Temperatura
medie anuala este de - 2.. 4 C, a lunii iulie de 8 ... 14 C, a lunii ianuarie - 6 .. 10 C
si amplitudinea medie anuala de 18 .. 20 C.
Din punct de vedere climatic, dupa monografia geografica a R.P.R., U.Peste in
sectorul IV cu clima de munte, mai precis in sectorul climei muntilor mijlocii favorabila
padurilor (IV C)
Dupa sistemul Koppen zona este situata in provincia climatica Dfbx. Regimul
termic este caracterizat prin temperatura medie anuala de + 4 C, dar in apropierea
varfurilor mai inalte aceasta coboarla + 1 C.
Valoarea maxima a temperaturii medii se inregistreaza in luna iulie + 12 C, iar
valoarea minima a temperaturii medii in ianurie - 6 C.
Maxima absoluta inregistrata in aceasta regiune, dupa datele statiei meteo Rodna –
1 680 m, a fost + 35  C ( 1952 ), iar minima absoluta - 28 C ( 28.01.1954 ).
Amplitudinea medie a valorilor termice anuale este de 18C. Primul inghet se
producinainte de 1 octombrie, ultimul in jurul datei de 1 aprilie. Precipitatiile medii
anuale sunt in jur de 1 100 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 70 l
/ 24 ore in 10.07.1938. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de 48 – 80
zile, iar numarul dezile cu strat de zapada se ridica la 120 – 160 zile pe an. Numarul
mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an.

Conditii hidrologice si hidrografice

Cantitatea cea mai mare de precipitatii cade in lunile mai – iulie. Ploile au un
caracter persistent cazand si 10 – 15 zile consecutiv. In luna iulie cca. 20 de zile sunt
acoperite sau cad ploi. Ploile torentiale insotite de descarcari electrice se semnaleaza in
perioada calduroasa ( iulie – august ). Grindina cade destul de rar si numai in sezonul
cald. Perioadele de seceta se inregistreaza la inceputul toamnei ( septembrie –
octombrie ).
Stratul de zapada se mentine in jur de 120 de zile pe an. Primele zapezi cad la
sfarsitul lunii octombrie, iar ultimele la sfarsitul lunii aprilie. In zonele cu mare altitudine
zapada este spulberata si depusa in partea superioara a pantelor sudice. Prin prabusire iau
nastere avalansele care formeaza adevarate culoare pe versant.
Reteaua hidrografica a U.P.-ului este formata din paraul Rebra ca principal colector
si afluenti ai acestuia : Pr. Gusetul, Pr. Rebrisoara Mare, Pr. Alecu, Pr. Rebrisoara Seaca,
Pr. Berbecu, Pr. Barloaia, Pr. Lespedea, Pr. Obarsia Rebrei.
Pr. Cormaia, Pr. Izvoarele Crete, Pr. Tapu, Pr. Remetea, Pr. Gusetel, Pr. Paltinul,
Pr. Scaricele formeaza o retea foarte bogata si bine dezvoltata. Debitele acestor paraie
sunt fluctuante in functie de anotimp si de conditiile meteorologice. Astfel primavara si
vara se iregistreaza un maxim datorita topirii zapezii iar iarna un minim. Uneori ploile
abundente produc o crestere brusca a debitelor provocand un efect torential al paraielor
care duce la degradarea si surparea malurilor, precum si la antrenarea unor mari cantitati
de sol spalat de la suprafata sau steril depozitat de-a lungul paraului Gusetul.
Densitatea retelei hidrografice este de 15,5 m / ha ( 15,5 km. / 1 000 ha. )

Conditii edafice

Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare
suprafata, respectiv 53 % din total, si au ca indicativ codul 3.3.0.1.
In arealul montan cu precipitatii medii de peste 850 mm si temperaturi de 3 – 6  C,
vegetatia naturala este reprezentata de paduri de molid sau amestecuri de molid si cu fag
care produc si asigura o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao – Bv – C ( R ),
textura mijlocie, diferentiata pe profil, continut mic in humus ( 1,8 – 4 % ), dar pot avea
cantitati mari de materie organica, pH acid ( 4,5 – 5 ), grad de saturatie in baze scazut ( V
= 27 – 30 – 50 % ). In Ao si in Bv ( V = 20 – 50 % ). Structura este grauntoasa, slab
dezvoltata in Ao si poliedrica in Bv, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de
formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo-minerale putin mobile.
In cuprinsul Ocolului s-au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic
si litic.
Solul brun acid litic are limita orizontului R mult superioara celui tipic.
Volumul edafic util este in general scazut. Fertilitatea lor este scazuta, dar este
propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in principal din molidisuri.
Caracterizare stationala

Principalul tip de statiune este Montan de molidisuri, Pm, brun podzolic –


podzobrun, edafic mijlociu, cu Luzula silvatica, oligotrofic, euhidric, estival jilav.
FM 3, Pm, T I, H IV, Ue 4

Este raspandit cu deosebire in partea nordica a Carpatilor Orientali in intregul etaj


montan de molidisuri, cu exceptia presubalpinului, mai frecvent insa in subetajul
mijlociu; in restul arealului molidisurilor, sporadic si pe suprafete reduse. Versanti slab
pana la moderat inclinati, locuri asezate, placare. Substraturi litologice usor permeabile,
constand din depozite de suprafata provenite din roci diverse, eruptive, metamorficesi
sedimentare; mai frecvente roci intermediare si acide ( sisturi clorito-sericitoase,
micasisturi, gnaisuri, granite, gresii silicioase, etc. ). Soluri montane puternic acide cu
moder, brune podzolice, podzoluri brune, oligobazice, uneori putin peste acest nivel de
saturatie, fiziologic submijlociu si mijlociu profunde4, slab scheletice pana la
semischeletice, nisipo-lutoase si luto-nisipoase, mai rar lutoase, intodeauna foarte afanate
in orizontul superior humifer bogat in moder, fin si nestabil structurat, cu drenaj intern
bun si intelenire superficiala continua in covorul de Luzula silvatica.
Volum edafic mijlociu,
Conditile existente in U.P. sunt favorabile dezvoltarii principalelor specii ce
caracterizeaza etajele FM 3, FM 2: Mo,Br, Fa, Pa.m, 36% fiind arborete de molid şi 64%
arborete de amestec. Statiunile si arboretele sunt 89% de productivitate mijlocie si
superioara si doar 11% de productivitate interioara
Arboretele naturale realizeaza o productivitate mai ridicata fata de cele artificeala.
Speciile de amestec realizeaza clase de productie superioara fagul realizeaza in arboretele
de amestec cu o clasa de productie mai putin fata de rasinoase.
Structura pe clase de varsta este departe de a fi cea normala. Stara de sanatate a
arboretelor este buna
Nu se constata delicte silvice mari care sa afecteze starea arborilor
Specia preponderenta in arboretele componente ale U.P.- ului, este Mo, care
valorifica superior potentialul statiunilor existente. Spre limita inferiora a etajului se
regaseste fagul care intra in amestec cu Mo si Br. Salcia capreasca ( Sac ) ocupa un
procent destul de insemnat reducand valoarea arboretelor, prezenta acestei specii fiind
datorata atat originii arboretelor care este virgina si cvasivirgina, cat si datorita lucrarilor
defectuase efectuate in anumite zone datorita reliefului extrem de accidentat.
Scorusul apare in zona inalta a U.P.- ului, in unele percele ca specie de amestec,
avand o valoare deosebita mai ales pentru speciile de vanat existente in zona. Paltinul de
munte intra in compozitia arboretelor in procente foarte reduse, gasindu-se in principal in
arborete artificiale, fiind introduse prin plantatii.
Structura pe clase de productie

Clasa de productie medie = a – III - a


Ponderea cea mai mare, in ceea ce privesre clasele de productie, o are clasa a III - a
de productie, arboretele din clasa a II – a fiind reprezentate destul de bine, in procent de
16 %, aceste arborete gasindu-se in principal in subetajul inferior. Arboretele din clasa a
IV –a si a V –a de productie sunt destul de slab reprezentate, aparitia lor datorandu-se atat
cauzelor antropice, tratamente silucrari intarziate, cat si cauzelor naturale.
Din caracterizarea staţională se observă o bonitate mijlocie pentru pădurile din
cadrul UP – ului studiat. Fertilitatea solului variază în limite destul de largi în funcţie de
humus şi umiditate, fertilitatea variind în funcţie de profunzime şi volum edafic.
Clasa de productie medie reflecta cu fidelitate modul in care speciile valorifica
bonitatea statiunilor, fertilitatea solurilor existente in cadrul statiunii nepermitand o mai
buna dezvoltare a arboretelor.

Descrierea generala a u.a. 91 B in cadrul careia se afla parchetul de


exploatare Valea Ursului partida nr. 1 295

Suprafata totala 29, 4 ha, grupa functionala 2 – 1 B, SUP A, tipul de statiune


3.3.3.2., tipul de padure 1.3.4.1., tip de sol 3.3.0.1., relief versant ondulat, expozitie NE,
inclinare 35 G, altitudine 800 – 1 359 m, litiera continua, relativ plurien, compozitia
actuala 5 Fa + 4 Mo + 1 Br, compozitia tel 6 Fa + 3 Mo + 1 Br, sortiment Fa gros si
mijlociu pentru cherestea, varsta exploatabilitatii 110 ani, doboraturi si rupturi izolste,
varsta actuala Fa 185 ani, Br 205 ani, Mo 205 ani, provenienta din regenerare naturala,
densitate 0, 6, volum 354 mc / ha sau 10 408 mc / u.a. Tratament propus taieri progresive.
ANALIZA TEHNICO – ECONOMICĂ A
VARIANTELOR DE EXPLOATARE

Etapa cea mai importantă a activităţii de proiectare a lucrărilor de exploatare este


alegerea variantei optime de colectare. Pentru aceasta, în funcţie de condiţiile concrete de
lucru, se stabileşte metoda de exploatare şi în cadrul acesteia se alege tehnologia de
exploatare, tehnologie care, în esenţă, constă din alegerea variantei corespunzătoare de
colectare.
Stabilirea tehnologiei optime de lucru se face atât pe baza informaţiilor înscrise în
schiţa parchetului cât şi a informaţiilor care privesc elementele ce caracterizează
condiţiile de lucru sub aspect silvotehnic (tratament, felul tăierii, natura produselor,
volumul marcat la hectar, volumul arborelui mediu, etc.) şi tehnico-economic (volumul
total de extras, mărimea suprafeţei parchetului, amplasarea şi poziţia parchetului, etc.).

3.1. Stabilirea metodei de exploatare

Lucrările din şantierele de exploatare se desfăşoară etapizat, necesitând o abordare


separată pentru fiecare loc de desfăşurare (parchet, trasee şi căi de colectare, platforma
primară), respectiv pentru fiecare proces specific (recoltare, colectare, fasonare primară).
Dintre acestea procesul de colectare ridică problemele cele mai dificile atât sub
aspect ecologic, cât şi economic, înregistrându-se prejudiciile şi cheltuielile cele mai mari
care sunt legate direct de forma sub care se deplasează masa lemnoasă. Din acest punct
de vedere putem deosebi situaţii în care masa lemnoasă poate fi colectată sub formă de:
sortimente definitive, trunchiuri şi catarge, arbori şi părţi de arbori, tocătură.
În acest sens poate fi definită metoda de exploatare ca un concept general de
organizare a lucrărilor de exploatare exprimat prim forma sub care se deplasează masa
lemnoasă la colectare. Astfel deosebim următoarele metode:
► metoda de exploatare în sortimente definitive;
► metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge;
► metoda de exploatare în arbori şi părţi de arbori;
► metoda de exploatare în tocătură.
Alegerea metodei de exploatare este impusă de condiţiile silvotehnice de lucru, de
sistema de maşini disponibilă, precum şi de politica forestieră aplicată la un moment dat.
Condiţiile de lucru impun ca în parchetul de exploatare a lemnului, Valea Ursului
să fie aplicată metoda trunchiurilor şi catargelor, considerată optimă deoarece:
- se aplică tăieri succesive de punere in lumina
- volumul arborelui mediu este mare ( 1,81m3 pentru molid);
- panta terenului, în general, mai mare de 35%;
- parchetul se încadrează în grupa parchetelor cu restricţii deci se va lucra în
perioada sezonului de repaus vegetativ când terenul este îngheţat sau acoperit cu zăpadă.
Alegerea unei astfel de metode s-a făcut cu scopul adaptării mai bune a
soluţiilor de exploatare la condiţiile de lucru.
Motivatia alegerii liniei tehnologice

Masa lemnoasă de exploatat dintr-un parchet este un factor esenţial în ceea ce


priveşte gradul de rentabilitate a mijloacelor care necesită amenajarea căii de colectare.
Pentru stabilirea unei variante optime de colectare este necesar ca în funcţie de
condiţiile concrete de lucru din parchet să se stabilească soluţiile posibile de realizare a
acestui proces tehnologic.
Alegerea mijloacelor de colectare şi a traseelor de deplasare se va face, la început,
pe baza datelor culese din teren şi transpuse pe schiţa parchetului, precum şi a
informaţiilor preluate din actul de punere în valoare şi din harta amenajistică. Rezultă
astfel o gamă diversă de situaţii silvotehnice în care trebuie să se încadreze soluţiile de
colectare.
Într-o primă etapă alegerea se va face luându-se în considerare, în mod deosebit
efectele ecologice determinate de folosirea diverselor mijloace de colectare urmând ca
după stabilirea unor soluţii acceptabile din acest punct de vedere să se facă o analiză
economică a variantelor propuse care să conducă în final la varianta optimă.
In cadrul parchetului Valea Ursului datorita pantei terenului mare, panta medie fiind
de 35 G, amplasarea funicularului FPU-500 pentru operatia de adunat – scos apare ca
solutia optima din punct de vedere economic in ceea ce priveste atat cheltuielile cat si
productivitatea acestuia. Dealtfel o alta posibilitate nu ar fi fost viabila datorita terenului
extrem de accidentat si a pantei foarte accentuate.
Pentru procesele de adunat – scos pe restul suprafetei s-a optat pentru atelaje si
corhanit deoarece amenajarea de drumuri pentru TAF ar fi fost mult prea costisitoare, iar
datorita pantei mari a terenului s-a avut in vedere si protejarea acestuia impotriva
eroziunii pluviale, exacutarea drumurilor marind degradarea terenului. Totodata datorita
suprafetei mari acoperita de semintis, s-a avut in vedere si protectia acestuia, solutia
prezentata fiind in concordanta cu normele silvotehnice in vigoare.
Avand in vedere faptul ca platforma primara se afla la o distanta apreciabila fata de
parchetul de exploatare, solutia optima in ceea ce priveste apropiatul s-a dovedit a fii
apropiatul cu TAF – ul, traseul de apropiat necesitand amenajari sumare.
Capitolul II . Date cu caracter tehnic

2.1. Calculul distantei medii de transport

Lmed =Σli * Vi / Σ Vi

Lmed = 420 * 460 + 260 * 380 + 340 * 320 + 280 * 178 / 460 + 380 + 320 + 178

Lmed = 450 640 / 1 338 Lmed = 336, 8 m

Explicarea termenilor

li – distanta de transport de la punctul de colectare pana la tason

Vi – volumul de transportat

Lmed – lungimea medie de transport

2.2. Calculul puterii disponibile a motorului

N = Nnom * ( 1 – ά / cm ) * ( 1 – β )

N = 45 * ( 1 – 2, 3 / 200 * 9, 2 ) * ( 1 – 0, 4 )

N = 45 * 0, 9 * 0, 6

N = 24, 3 Cp

Explicarea termenilor :

Nnom – puterea nominala a motorului ( 45 CP )

ά – Coeficient de reducere a puterii cu altitudinea ( 1.15 % )

β – Coeficient de siguranta in functionarea motorului ( 20 % )

cm – cota de amplasare a motorului ( hm )

N – puterea disponibila a motorului


2.3. Calculul numarului mediu de cicluri pe ora

n = 3 600 * φ / Tm + T

Tm = 1 / (75 * η * N) * [G * lmed * (sinβ + μ0 * cosβ) + 0.5 * q * lmed * (tgβ + μ1) + Q * h]

Tm=1/(75*0.8*24,3)*[190*420*(0,156+0,07*0,98)+0,5*0,484*250(0,158+0,35)+2000*100]

Tm = 1 / 1 458 * ( 190 * 420 * 0, 225 + 0, 5 * 0, 484 * 250 * 0, 51 + 200 000 )

Tm = 150 s

T = Σti = t1 + t2 + t3 + t4

t1 = lmed / Vmed t1 = 420 / 7 = 60

t2 = t3 = t4 = 100s

T = 60 + 100 + 100 + 100 T = 360

n = 3 600 * 0, 75 / ( 150 + 336 )

n = 5, 6 cicluri / ora

Explicarea termenilor
n – numarul mediu de cicluri pe ora
η – coeficient de randament al troliului ( 0, 8 )
N – putertea disponibila a motorului
G – greutatea caruciorului ( 190 kgf )
lmed – distanta medie de transport
β – unghiul corzilor cablului purtator
μ0 – coeficient de rezistenta la deplasare ( 0, 07 )
q – greutatea pe metru liniar a cablului tragator ( 0, 484 kgf / ml )
μ1 – coeficient de frecare a cablului tragator pe pamant ( 0, 2 – 0, 4 )
Q – capacitatea de ridicare ( 2 000 kgf )
h – inaltimea medie de ridicare a sarcinii
2.4. Determinarea sarcinii pe rola

Qr = ( Q + G ) / i * ψ

Qr = ( 2 000 + 210 ) / 4 * 1, 15

Qr = 480, 4 kgf

Explicarea termenilor

Qr – sarcina pe rola

Q – capacitatea de ridicare ( 2 000kgf)

Ψ – coeficient (1.1-1.2)

i – numarul de role

2.5. Dimensionarea cablului purtator

Tr = 20 * Qr * √ζ3 * n * i / Vt

Tr = 20 * 480, 4 * √2.53 * 5, 6 * 4 / 160

Tr = 21 018 kgf

R = Tr / ά

R = 21 018 / 0, 9 R = 23 533 kgf

Explicarea termenilor
Tr – efortul de rulare a cablului purtator
Qr – sarcina pe rola
ζ – coeficient de siguranta ( 2, 5 )
n – numarul de cicluri pe ora
i - numarul de role pe care aluneca cablul purtator
Vt – efortul unitar de tractiunea materialului din care este confectionat cablul
( 160 kgf / mm2 )
Caracteristicile constructive si dimensionale ale cablurilor de constructie normala 6x7
STAS 1353-71

Diametrul Diametrul Aria sectiunii Masa cablului Sarcina reala


nominal al sarmei (mm) cablului (mm2) (kg/m) minima de
cablului (mm) rupere a
cablului pt rez
min de 160kgf
24 2, 50 206, 0 1, 929 29 655

Din calcule si din tabelul 3 anexat reiese ca avem nevoie de un cablu cu urmatoarele
caracteristici :

Cablu normal mat 24-6x7-160/B-Z/Z STAS 1353-71

2.6. Calculul productivitatii muncii

P = [ ( T – Δt ) * Q0 * kt * ks ] / ( t * ζ1 )

P = [ (600 – 40 ) * 1 400 * 0, 8 * 0, 65 ] / ( 10 * 960 )

P = 407 680 / 9 600

P = 42, 5 m3 / schimb ( zi )

`Explicarea termenilor
T – durata unui schimb
Δt – Durata de pregatire si de incheiere a lucrului
Q0 – Capacitatea nominala de transport a caruciorului
kt – coeficientul de folosire a timpului de lucru
ks – coeficientul de folosire a capacitatii instalatiei
t – durata unui ciclu de lucru
ζ1 – greutatea specifica a lemnului
`

2.7. Durata de exploatare a parchetului

D=V/P D = 1 338 / 42, 5 D = 32 zile

D – durata de exploatare

V – volumul de exploatat

P – productivitatea muncii
Nr. Specificatii U.M. Cantitatea Norma de Fond de Materiale Preturi unitare Val(lei)
Crt. timp(ore- timp Denumi- Consum Necesar Material Manopera Materiale Manopera
om/UM) (ore) rea normat (lei/UM) (lei/ora)
MONTARE
1 Recunoasterea Km 0, 56 21, 62 10 - - - - 586 000 - 5 860 000
traseului
2 Instalarea Km 0, 56 9, 41 4 - - - - 539 700 - 3 158 800
firului tel.
3 Instalarea ap tel. buc 3, 0 0, 42 1 - - - - 589 700 - 589 700
4 Suspendarea buc 2, 0 3, 56 7 Cuie18 0, 5 kg/buc 1, 0kg 16 400 558 800 16 400 4 211 600
tobelor cu cablu mm
5 Autotractarea Km 1, 5 27, 59 28 Motorina 20 l / km 20, 0l 29 000 593 920 680 000 17 389 760
grupului motar
din aval in
amonte
6 Instalarea si buc 1, 0 9, 41 9 Cuie 18 20 kg / buc 2, 0kg 16 400 493 670 32 800 4 443 930
ancorarea mm
grupului motor
7 Desfasurarea Km 0, 56 12, 7 6 - - - - 473 660 - 2 941 963
manuala a
cablului de
sarcina din
amonte spre
aval
8 Desfasurarea km 0, 56 7, 27 3 motorina 8 l / km 3, 8 29 000 493 510 99 600 1 850 530
cablului tragator
din aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
9 Transport Buc 6, 0 6, 90 41 - - - - 444 100 - 18 810 150
manual cablu
transversal din
aval spre
amonte
10 Desfasurarea Km 0, 56 15, 38 7 Motorina 8 l / km 3, 4 29 000 483 510 98 600 3 384 570
cablului
purtator din
aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
11 Ancorare, in buc 1, 0 4, 68 5 - - - - 524 320 - 2 822 000
amonte a
cabluluii
purtator
12 Transportul To 0, 6 66, 12 35 - - - - 544 100 - 24 655 000
manual al
materialelor
auxiliare din
aval in amonte
13 Montarea Buc 3, 0 3, 59 11 - - - - 507 860 - 5 586 000
cablurilor
transversale
14 Ancorarea Buc 6, 0 1, 75 11 - - - - 689 700 - 6 428 000
pilonilor
naturali
15 Fixarea cablului Buc 3, 0 1, 0 3 - - - - 489 700 - 1 469 000
purtator pe lama
sabotului
16 Ridicarea Buc 3, 0 7, 62 23 - - - - 518 830 - 11 953 000
sabotului cu
cablu purtator
17 Intinderea si Km 0, 56 27, 59 14 - - - - 624 320 - 7 292 000
ancorarea
cablului
purtator
18 Monntare Buc 1, 0 1, 77 2 - - - - 521 230 - 1 042 000
caruciorului
19 Construirea Buc 1, 0 53, 33 53 Scandura, 0, 2m3 , 0, 2m3 , 1 100 000 457 780 220 000 24 262 000
baracii cuie, 2kg, 2kg, 14 100 28 200
motorului carton 10m2 10m2 80 000 80 000
20 Contruirea Buc 1, 0 10, 67 11 Scandura, 0, 2m3 , 0., 2m3 , 1 100 000 457 780 220 000 5 036 000
cabinei tel in cuie, 2kg, 2kg, 14 100 28 200
statia de jos carton 5m2 5m2 80 000 80 000
21 Proba buc 1, 0 10, 53 11 motorina 20l 20l 29 000 490 112 580 000 5 391000
funicularului
DEMONTARE
22 Demontarea buc 1, 0 2, 69 3 - - - - 511 650 - 153 500
caruciorului
23 Dezancorarea buc 1, 0 9, 20 9 - - - - 500 670 - 456 000
cablului
purtator la
capatul din aval
24 Dezancorarea buc 1, 0 0, 84 1 - - - - 489 700 - 496 000
cablului
purtator la
capatul din
amonte
25 Coborarea buc 3, 0 4, 30 13 - - - - 518 840 - 6 745 000
sabotilor si
strangerea
cablurilor
transversale
26 Desfacerea buc 4, 0 0, 59 2 - - - - 489700 - 979000
ancorelor de la
pilonii naturali
27 Strangerea To 0, 65 21, 62 10 - - - - 489 700 - 5 918 000
cablurilor in
colaci
28 Dezlegarea buc 6 0, 33 2 - - - - 489 700 - 979 000
rolelor de
sustinere a
cablurilor
transversale
29 Strangerea si Km 0, 56 42, 11 21 - - - - 518 840 - 11 339 000
infasurarea pe
toba a cablului
purtator
30 Dezancorarea buc 1, 0 7, 92 8 - - - - 513 920 - 4 111 000
grupului de
actionare
31 Autotractarea Km 1, 0 28, 57 29 motorina 20 l / km 20l 29 000 513 920 580 000 14 900 000
grupului de
actionare din
amonte spre
aval
32 Demontarea buc 1, 0 12, 12 12 - - - - 458 800 - 5 560 000
baracii
33 Demontarea Km 0, 56 5, 16 2, 5 - - - - 499 700 - 1 253 000
instalatiei tel.
34 Transportul To 0, 6 55, 94 29 - - - - 544 100 - 15 435 000
manual al mat
auxiliare din
amonte spre
aval
35 Cheltuieli Ore - - 16 - - - - 436 450 - 6 983 000
privind
incarcarea si
descarcarea
garniturii in
mijloacele de
transport
36 Transportul Ore - - 48 motorina 1 l / ora 48 29 000 461 510 1392000 21 677 000
garniturii cu
tractorul
Total 1 5183800 325 578 450
C.A.S. - 94 863 535
Somaj - 16 873 922
Total2 5244800 446 855 907
Total general 458 675 707