I.

Ipoteza cercetării

Dacă, în cadrul procesului instructiv-educativ, exercițiile de calcul mintal vor fi cât mai
variate, în concordanță cu obiectivele urmărite și vor fi folosite în momentele optime ale lecției,
elevii, folosind procedeele de calcul cele mai adecvate, vor rezolva operații într-un timp cât mai
scurt și vor găsi mai rapid căile de rezolvaree ale problemelor, atunci caliitatea orelor de
matematică se va îmbogăți substanțial.

II. Obiectivele cercetării

Cercetarea îşi propune:

 să identifice eficienţa calculului mintal în procesul instructiv-educativ;
 să arate care este locul şi rolul calculului mintal în cadrul orelor de matematică;
 să demonstreze eficienţa calculului mintal în formarea lanţului: percepţie – reprezentare –
noţiune – comportament.

III. Metode de investigaţie

 observaţia;
 convorbirea;
 experimentul.
 Observaţia
,,Prin observaţie, ca metodă ştiinţifică de cercetare, se înţelege urmărirea atentă, sistematică,
planificată a manifestărilor psihice, în vederea descoperirii aspectelor lor esenţiale”1.
Calitatea observaţiei depinde de o serie de particularităţi psihoindividuale ale observatorului:
capacitea de a-şi concentra atenţia, de a sesiza esenţialul, de gradul său de sugestibilitate precum şi de
anumite caracteristici ale percepţiei umane: selectivitatea ei, categorizarea spontană şi structurantă a
câmpului de observaţie sau, pur şi simplu, factorii sociali ai percepţiei care o modelează şi o
deformează.
Observaţia, ca metodă de investigaţie psihopedacogică, am folosit-o în următoarele împrejurări:
 conduita elevilor în timpul lecției;
 conduita elevilor în timpul evaluărilor;
 reacţia elevilor la stimuli noi.

Metoda convorbirii sau a discuţiei

Convorbirea este un dialog angajat între cercetător şi subiectul investigat care presupune:
relaţia directă de tipul "faţă în faţă", abilitatea cercetătorului pentru a obţine angajarea autentică a
subiectilor în convorbire; empatia cercetătorului.
Spre deosebire de observaţie şi experiment prin intermediul cărora investigăm conduitele,
reacţiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieţii interioare a
acestuia, a intenţiilor ce stau la baza comportamentului, a opiniilor, atitudinilor, intereselor,
convingerilor, aspiraţiilor, conflictelor, prejudecăţilor şi mentalităţilor, sentimentelor şi valorilor
subiectului.
Convorbirea am folosit-o în diverse ocazii, fiind implicaţi pe rând sau în grup, toţi subiecţii
cercetării.
Discuţiile s-au purtat pe următoarele teme:
 atitudinea elevilor faţă de obiectul geografie (Vă place geografia? De ce? Ce vă învaţă
geografia? De ce este necesar să cunoaştem geografia patriei?);
 atitudinea elevilor faţă de învăţare (Este greu să înveţi la geografie? Când reţii mai uşor
noţiunile geografice? Vă place să învăţaţi la geografie?);
 atitudinea faţă de procesul de predare (Cum v-ar plăcea să se desfăşoare orele de
geografie? Vi se par atractive orele de geografie desfăşurate în afara sălii de clasă, în aer
liber?).
În urma convorbirilor am aflat care sunt interesele elevilor faţă de tematica mai sus menţionată
şi am organizat experimentul
Experimentul
1
Golu P., Zlate M.,Verzea E., - Psihologia copilului, E.D.P., Bucureşti, 1999, p.13
 Experimentul, ca metodă de cercetare ştiinţifică, presupune provocarea conştientă, voită,
planificată a unui fenomen.
Experimentul este:
 de laborator;
 natural.
Experimentul natural îmbină avantajele metodei observaţiei cu cele ale experimentului de
laborator. Din acest motiv oferă mari posibilităţi de investigaţie în studierea copiilor, în condiţiile
concrete ale vieţii lor şi mai ales în condiţiile activităţii instructiv-educative.
Experimentul poate fi:
 constatativ: urmăreşte fotografierea, consemnarea situaţiei existente la un anumit
moment dat;
 formativ: ţinteşte introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea
schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situaţiei iniţiale
cu cea finală.
Experimentul înseamnă o modalitate nouă, o inovaţie în contextul obişnuit al activităţii
pedagogice. Această modalitate inedită, menită să optimizeze procesul educaţional este expresia unei
idei sau ipoteze, iar experimentul însuşi se organizează pentru a proba sau testa ipoteza respectivă.
Pe de altă parte, experimentul presupune controlul situaţiei nu în formă globală, ci într-o
manieră analitică, precisă. Este vorba de controlul factorilor care participă la actul pedagogic şi de
înregistrarea obiectivă a rezultatelor.
În forma sa clasică, experimentul constă în modificarea sistemică a unui factor, lăsându-i
neschimbaţi pe ceilalţi.
Uneori rezultatele obţinute nu sunt concludente, alteori se înregistrează doar o reuşită parţială.
Intervine astfel un ,,test de comparaţie”: datele finale obţinute trebuie raportate la anumite date de
referinţă, de comparaţie.
În acest scop, experimentarea pedagogică se desfăşoară, de regulă, în trei faze:
 prima fază, cu caracter de cercetare;
 urmează o etapă fundamentală, care cuprinde experimentul propriu-zis;
 etapa finală, de control.
Prima etapă se mai numeşte şi pre-test, iar ultima etapă post-test, între ele inserându-se
experimentul instructiv-formativ sau educativ. Procesul sau activităţile studiate sunt produse şi repetate
în contextul lor obişnuit: în joc, la lecţii, în activitatea practică etc. În consecinţă, experimentarea
pedagogică ia forma experimentului natural, în sensul că studiază fenomenele în conexiunea lor firescă,
obişnuită.
 IV. LOTUL CUPRINS ÎN EXPERIMENT
Tabel nominal cu date referitoare la copiii cuprinşi în grupa experimentală
( clasa I)

 Nr.  Numele        
 
ctr. şi prenumele Sexul Vârsta Etnia Observaţii
          -ambii părinţi au
 
1 B. G. M 8 ani română liceul,
          -ambii părinţi au
 
2 B. M. F 8 ani română liceul,
        tata -10 clase,
 
3 C. L. F 8 ani română mama -10 clase,
        tata - profesionala
 
4 C. A. M 8 ani română mama - liceul
          mama - decedată
 
5 C. M. M 7 ani română tatăl - liceul
          tata - profesionala
 
6 D. E. F 7 ani română mama - liceul
          tata - profesională
 
7 E. E. M 8 ani turcă mama - liceul
          mama - decedata
 
8 G. G. F 8 ani română tata - profesionala
          tata - necunoscut
 
9 Gh. D. M 7 ani rromă mama - fără studii
          tata - liceul
10 I. T. M 8 ani română mama - 10 clase
          ambii părinţi fără
 
11 N. G. F 8 ani rromă studii
ambii părinţi au
 
12 N. C. M 7 ani română liceul
          ambii părinţi au
 
13 N. F. M 7 ani română liceul
          ambii părinţi au
 
14 O. Ş F 8 ani turcă liceul
          tata-liceul
 
15 P. A. M 8 ani română mama-8 clase
          ambii părinţi au
 
16 P. G. M 7 ani română liceul
          ambii părinţi au
 
17 P.E. F 8 ani română liceul
          ambii părinţi au
 
18 S.A. F. 8 ani român liceul
          tata - 8clase
 
19 S.C. F 8 ani română mama -10 clase
          ambii părinţi au 
 
20 T. I. M 7 ani română liceul
tata - 8 clase
 
21 Z. C. M 7 ani rromă mama - fără studii
 ANALIZA PROCENTUALĂ A DATELOR DIN TABEL
( CLASA I – GRUPA EXPERIMENTALĂ )

21 elevi, din care:

* 9 fete – 42,85 %,
* 12 băieţi – 57,14%.

25

20

15 fete
baieti
10
total
5

21 elevi, din care:

* 8 cu vârsta de 7 ani – 38,09 %,
* 13 cu vârsta de 8 ani – 61,90 %.

25

20

15 copii10ani
copii11ani
10
total
5

21 elevi, din care:

* 16 de naţionalitate română (6 fete şi 10 băieţi) – 76,1 %,
* 2 de etnie turcă ( 1 fată şi 1 băiat ) – 9,5 %,
* 3 de etnie rromă ( 1 fată şi 2 băieţi ) – 14,2 %.

16
14
12
10 rom ani
8 turci\tatari
6 rromi
4
2
0