Sunteți pe pagina 1din 4

PREGĂTIREA ECHIPELOR REPREZENTATIVE ŞCOLARE

Organizarea şi conţinutul lecţiilor de activităţi sportive trebuie să


asigure posibilităţile tehnico-tactice de practicare a jocului de baschet, în
vederea depistării ulterioare a celor mai talentate elemente şi, implicit, generarea
permanentă a eşalonului bazei de masă a sportului de performanţă.
Acest proces de instruire, ca orice activitate ce-şi propune să realizeze
anumite obiective, trebuie să primească o organizare şi o planificare progresivă,
parcurgându-se etape sistematizate, impuse în primul rând de particularităţile de
vârstă şi de sex ale elevilor.
Iniţiativa, atitudinea activă de participare la diferite acţiuni, cooperarea
şi conlucrarea, optimismul şi entuziasmul, cinstea şi corectitudinea, spiritul de
disciplină, dorinţa de afirmare şi de continuă autodepăşire, sunt cerinţe ce revin
sistemului educaţional în ansamblul său şi, respectiv, educaţiei fizice şi sportive
în cadrul organizat al şcolii.
În acest amplu proces, un rol hotărâtor revine profesorului. Prin
ansamblul complex al muncii şi comportării lor, profesorii de educaţie fizică
trebuie să facă dovada unui înalt spirit de răspundere şi pregătire profesională, a
pasiuni şi devotamentului faţă de misiunea ce le este încredinţată în vasta
acţiune de formare şi de educare a tinerelor generaţii.
Procesul de instruire din cadrul orelor de activităţi sportive se
desfăşoară sub forma lecţiilor de antrenament, organizate pe clase sau grupe
valorice de pregătire, având drept scop participarea la competiţii. Grupele -
reprezentând unităţi instructive ce au în vedere nivelul de pregătire,
particularităţile de vârstă şi sex - se alcătuiesc după criteriul valoric, grupa de
bază constituind-o echipa reprezentativă.
Cerinţa de bază a activităţii sportive de performanţă la nivelul şcolii
generale, ca eşalon al bazei de masă a sportului de performanţă, o reprezintă
problema selecţiei şi a depistării elevilor talentaţi în vederea formării echipei de
minibaschet (clasele V-VI) a reprezentativei şcolii generale (clasele VII-VIII) şi
reprezentativei liceului (clasele IX-XII).
Deşi echipele reprezentative de şcoală generală, comparativ cu cele de
minibaschet, vor beneficia în majoritatea situaţiilor de elevi selecţionaţi a căror
experienţă este deja câştigată prin instruirea obţinută în anii anteriori, totuşi la
orele de activităţi sportive participă şi unii dintre elevii care de abia se găsesc în
stadiul de iniţiere, dar recrutaţi datorită unor criterii de selecţie care impun
aceasta, dar ale căror calităţi s-au manifestat ceva mai târziu. Aceasta impune
principiul corelării permanente a criteriilor de selecţie cu cel al randamentului
sportiv şi determină concluzia că la copiii cuprinşi între 8 şi 14 ani, pregătirea nu
trebuie organizată pe grupe cu componenţă stabilă. Periodic, la finele fiecărui
ciclu competiţional şi în baza trecerii unor probe şi norme de control,
componenţa grupelor va trebui să fie modificată corespunzător dezvoltării
aptitudinilor şi progresului realizat de către elevi cât şi a depistării unor noi
talente dotate pentru practicarea jocului de baschet. Caracterul de stabilitate a
componenţei grupelor de lucru începe să se manifeste în jurul vârstei de 15 ani,
deci la nivelul vârstei de juniorat II, atunci când este vorba de elevi din anul I
sau II în ciclul liceal.

Obiectivele instruirii
1. Dezvoltarea concomitent cu dezvoltarea deprinderilor motrice de
bază şi dezvoltarea fizică armonioasă.
2. Învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi şi
perfecţionarea celor însuşite anterior.
Învăţarea şi perfecţionarea se va realiza urmărind corectitudinea
execuţiilor tehnice în condiţii care să se apropie progresiv de modelul jocului.
3. Aprofundarea cunoaşterii regulamentului de joc.
4. Însuşirea cunoştinţelor teoretice legate de sistemele de joc de atac şi
apărare stabilite.
5. Însuşirea cunoştinţelor legate de realizarea încălzirii în antrenament
şi joc.
6. Însuşirea elementelor caracteristice activităţii independente în afara
orelor de antrenament în scopul îmbunătăţirii pregătirii specifice.
7. Realizarea legăturii permanente cu şcoala şi familia.

ACTIVITATEA PROFESORULUI DE EDUCAŢIE FIZICA, ANTRENOR


AL ECHIPEI REPREZENTATIVE A SCOLII

Întreaga activitate de pregătire pe care profesorul o desfăşoară cu elevii


său în cadrul orelor de activităţi sportive va trebui să fie orientată către formarea
unei echipe cu care să ia parte la competiţia şcolară prevăzută în calendarul
sportiv, elaborat de Inspectoratul şcolar de sector, orăşenesc sau municipal.
Munca de construire a unei echipe rămâne şi trebuie să fie una din
problemele de bază ale activităţii profesorului de educaţie fizică dintr-o şcoală
generală, problemă care, ca importanţă va trebui situată la acelaşi nivel cu
activitatea didactică desfăşurată la lecţia de clasă sau cu cea de pregătire sportivă
efectuată la orele de activităţi extraclasă.
Desigur că participarea la orele de activităţi sportive se bazează, în
primul rând, pe iniţiativa şi activitatea sportivă a elevilor, sub directa conducere
a profesorului de educaţie fizică care organizează întreg procesul de pregătire.
Această activitate urmăreşte în primul rând concretizarea ideii educării sportive
a tuturor elevilor în concordanţă cu aptitudinile lor, cu baza materială, cu tradiţia
sportivă a şcolii, în vederea cuprinderii acestora în practicarea sistematică a unor
ramuri sportive, respectiv jocul de baschet.
Totodată, profesorul are posibilitatea de a depista şi selecţiona din
rândul masei largi de elevi, cuprinşi în această activitate, elementele cele mai
dotate pentru practica competiţională a jocului de baschet, elemente ce pot
constitui şi obiectul unei dirijări ulterioare spre unităţi sportive şcolare de
performanţă.
Încheiată fiind această primă etapă de selecţie, în care elevii au fost
testaţi din punct de vedere somatic şi motric, în vederea practicării jocului de
baschet, profesorul va proceda la alcătuirea echipei pe care o va pregăti în
vederea participării la competiţia prevăzută în calendarul sportiv şcolar.
Profesorul se va îngriji de întocmirea tabelului elevilor cu care se va
prezenta la joc. Acest tabel va cuprinde în antet numele şi adresa şcolii, numele
şi prenumele elevilor, data naşterii şi clasa din care fac parte, precum şi viza
medicală dată în urma consultaţiei efectuată de medicul şcolii fiecărui elev.
Tabelul va trebui să fie semnat de unul dintre directori, prin care se confirmă
exactitatea datelor înscrise, purtând şi ştampila şcolii. Totodată, profesorul se va
îngriji de formele pentru ridicarea sumelor prevăzute pentru baremul de arbitraj
şi eventualele cheltuieli de joc.
În ultima lecţie de pregătire desfăşurată înaintea jocului, profesorul îi
va informa pe elevi asupra locului (teren, sală) şi orei la care este programat
jocul. El va reaminti şi de echipamentul cu care vor trebui să se prezinte la joc,
dând sarcini individuale acelor elevi care vor aduce mingile la meci.
Este bine ca în cazul în care s-a fixat întâlnirea la locul desfăşurării
jocului, profesorul să fie cel care să-i întâmpine pe elevi, salutându-i,
încurajându-i pe cei emotivi, mobilizându-i cu o vorbă bună pe cei ce par mai
puţin vioi. Este un scurt contact, în care - pe măsură ce elevii se adună, se
înfiripă o discuţie liberă. Din acest scurt contact profesorul simte pulsul fiecărui
elev şi poate să-şi dea seama cine este excesiv de nervos, cui îi este frică de joc
sau este obosit şi nu prea are chef etc.
După echipare, în câteva cuvinte, profesorul sintetizează jucătorilor săi
indicaţiile tactice privitoare la joc, bazate pe ceea ce au făcut în pregătire, dând
totodată şi unele sfaturi concrete acelor jucători care au misiuni speciale.
Indicaţiile vor trebui date cât mai simplu, clar şi precis pentru a fi uşor de
reţinut, încurajând totodată întreaga echipă astfel ca să înceapă jocul cu toate
forţele.
Încălzirea dinaintea jocului are o deosebită importanţă, dat fiind
posibilitatea integrării complete în joc a sportivilor, chiar de la începutul
întâlnirii, cu mare eficienţă mai ales în precizia execuţiilor tehnice. Încălzirea va
trebui urmărită de profesor care are astfel posibilitatea a interveni cu diferite
sfaturi. După terminarea încălzirii, care trebuie să constea din execuţia unor
complexe axate pe pase, dribling şi aruncări la coş, profesorul procedează la
anunţarea "cinciului" cu care va începe jocul, dând ultimele sfaturi tactice şi mai
ales de împerechere a jucătorilor în cazul apărării om la om.
Prin regulament, profesorul poate interveni în desfăşurarea jocului
procedând la schimbări în formaţia echipei sau solicitând minutele
regulamentare de întrerupere. El va trebui să facă schimbări de jucători atunci
când :
 constată deficienţe în jocul practicat de un jucător;
 slăbeşte ritmul de joc datorită oboselii fizice;
 când schimbă sistemul de joc pentru care au alţi jucători mai
corespunzători;
În toate cazurile este necesar ca jucătorul care va intra în teren să fie
anunţat din timp. Astfel el va avea posibilitatea să se pregătească şi să-şi facă o
uşoară încălzire. El va trebui să cunoască sarcinile ce-i revin în joc şi să ştie pe
care din adversari îi va marca.
Recomandăm a se cere minut de întrerupere ori de câte ori echipa
poate fi ajutată prin indicaţiile profesorului şi anume:
 când adversarul are o suită de coşuri reuşite;
 când echipa proprie nu respectă tactica de joc;
 când se impune schimbarea tacticii de joc;
 atunci când propria echipă este surprinsă de ritmul de joc
impus de adversar.
Pauza dintre reprize trebuie folosită judicios : cei care au terminat
prima repriză iau loc pe bancă pentru a se odihnă în timp ce înlocuitorii vor intra
în teren, unde fac încălzire. După aproximativ 5-6 minute sunt reuniţi toţi
jucătorii, profesorul arătând lipsurile manifestate în prima parte a jocului
raportat la adversar, după care dă indicaţii precise asupra modului în care trebuie
continuat jocul. Întreaga explicaţie şi discuţie cu jucătorii trebuie să decurgă cât
mai calm, chiar dacă profesorul este nemulţumit de jocul echipei sale.
Fiecare joc reprezintă o verificare a muncii de pregătire desfăşurată de
profesor cu elevii săi. Analiza jocurilor disputate este o parte integrantă a
procesului instructiv-educativ desfăşurat şi de aceea profesorul este dator să ţină
o cât mai precisă evidenţă a comportării elevilor săi în cadrul tuturor jocurilor
susţinute de echipa şcolii sale.

S-ar putea să vă placă și