Capitolul II.

Alegerea navei de referință

CAPITOLUL II ALEGEREA NAVEI DE REFERINȚĂ

2.1. Dezvoltarea turismului cu navele de pasageri

Nava de croazieră este o navă de pasageri pentru călătorii de agrement în care
călătoria însăși și facilitățile oferite de navă sunt o parte integrantă a acesteia. Navele de
croazieră operează cea mai mare parte rute pe care pasagerii revin la portul de plecare, astfel
încât porturile de escală sunt, de obicei, într-o regiune determinată de un continent. Sunt din
ce în ce mai utilizate în detrimentul marilor pacheboturi.
Vechile nave de tip pasager erau cele care parcurgeau rute regulate şi transportau
cantitate mică de încărcătură pe care o manevrau cu ajutorul bigilor şi a macaralelor aflate la
bord.
Între timp navele pasagere au evoluat de-a lungul anilor, ceea ce a dus la dispariţia
rutelor fixe şi la reducerea timpului de navigaţie.

Figura 2.1 Evoluţia navelor de pasageri de-a lungul timpului

În zilele noastre greutatea maximă este de aproximativ 160.000 TDW, care reprezintă
doar un pas intermediar către nave mai mari, dar totodată unii constructori optează în

19
 Capitolul II. Alegerea navei de referință

continuare pentru nave mici dar cu un grad ridicat de lux, care por naviga în locuri în care
navele de dimensiuni mari nu pot.
Obiectivul la nivel internaţional este de a introduce un nivel uniform de siguranţă a
vieţii şi bunurilor pe navele de pasageri şi ambarcaţiunile de mare viteză pentru pasageri, atât
noi cât şi existente, atunci când ambele categorii de nave şi ambarcaţiuni sunt angajate în
curse interne, precum şi de a stabili proceduri de negociere la nivel internaţional în vederea
armonizării regulilor aplicabile navelor de pasageri angajate în curse internaţionale.
Fiecare stat, în calitatea sa de stat gazdă, trebuie să se asigure că navele de pasageri şi
ambarcaţiunile de mare viteză pentru pasageri care navighează sub pavilionul unui stat
respectă integral cerinţele prezentei directive, înainte de a se angaja în curse interne.

2.2. Clasificarea navelor de pasageri

Se deosebesc două categorii de nave de pasageri: maritime (pacheboturi), respectiv
fluviale. Din punct de vedere constructiv, navele pasager se caracterizează printr-un număr
mare de punţi care permit compartimentarea spaţiului navei în cât mai multe încăperi cu
destinaţii diferite. Navele de pasageri maritime sunt utilizate pentru traversarea mărilor şi
oceanelor. Construcţia pacheboturilor a cunoscut o evoluţie rapidă, cele mai reprezentative
fiind cele transatlantice la care s-a urmărit creşterea deplasamentului, a vitezei şi a gradului de
confort pentru pasageri. Vitezele acestor tipuri de nave poate atinge 45 Nd la o masă a
corpului navei de 85000 t. Un accent deosebit în construcţia acestor nave se pune pe confortul
pasagerilor, astfel încât o navă pasager este dotată cu ascensoare, piscine, plaje, grădini,
restaurante, biblioteci, săli de sport, teatre, cinematografe, cazinouri etc.
Navele de pasageri fluviale, utilizate pe scară largă în zonele geografice adecvate,
cuprind următoarele tipuri reprezentative:
- de linie, având o capacitate de transport de (300...400) pasageri şi o viteză de
(25...30) km/h;
- locale, având o capacitate de transport de (100...300) pasageri şi o viteză de
(15...25) km/h;
- hidrobuze, având o capacitate de transport de (30...40) pasageri şi o viteză de
(15...20) km/h;
- cu aripi portante sau cu pernă de aer, având o capacitate de transport de (15...20)
pasageri şi o viteză de peste 100 km/h.
Sistemul general de osatură este transversal sau combinat, suprastructurile şi rufurile
fiind extinse aproape pe toată lungimea navei.

20
 Capitolul II. Alegerea navei de referință

Instalaţia de propulsie are, ca maşini principale, două sau mai multe motoare cu
aprindere prin compresie (Diesel), semirapide sau rapide, iar uneori turbine cu aburi, realizând
viteze economice de (18...45) Nd pentru navele maritime, respectiv (15...100) km/h pentru
navele fluviale. Ca propulsoare se utilizează, de regulă, elice cu pale fixe sau orientabile.
Prima navă destinată în exclusivitate călătoriilor pentru pasageri a fost Prinzessin Victoria
Luise, construită de către Albert Ballin manager al companiei „Hamburg-America
Line” (HAPAG) și lansată la apă pe 29 iunie 1900.
Nava a fost special construită cu scopul a oferi călătorii de agrement în orice perioadă
a anului, în Marea Mediterană și Orient, când nu existau curse de pasageri pentru traversarea
Atlanticului din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Prinzessin Victoria Luise a fost proiectată să ofere cele mai bune condiții pasagerilor,
iar puntea era amenajată pentru clima caldă prin care urma să treacă nava, evitând structurile
necesare pacheboturilor ce traversau nordul Atlanticului. Toate cele 120 de cabine ale vasului
erau de lux, iar la bord pasagerii se puteau bucura de o bibliotecă, de o sală de sport și chiar
de o cameră obscură dedicată fotografilor amatori. Însuși împăratul Franz Joseph a fost
invidios după ce a inspectat nava, dezamăgit de faptul că era mai lung decât iahtul
regal Hohenzollern.
Succesul primului voiaj efectuat de Victoria Luise în 1901 a fost extrem de mediatizat,
astfel că au apărut mai multe firme concurente cu nave dedicate în exclusivitate vacanțelor.
În perioada 1920 - 1933 în timpul perioadei de Prohibiție și a Marii Crize
Economice din S.U.A., numărul de pasageri pe vasele de croazieră a crescut datorită faptului
că restricțiile anti-alcool ce erau impuse pe teritoriul S.U.A. nu se aplicau și pe nave.
Odată cu cel de-al doilea război mondial și apariția zborurilor transatlantice,
transportul pe ocean a devenit o opțiune prea scumpă și prea lentă pentru cei ce doreau să
traverseze Atlanticul, astfel că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut-
o transformând navele de transport în nave de croazieră. „Royal Caribbean” este doar dintre
companiile europene ce au intrat atunci pe piață, cu croaziere către Insulele Caraibe, ușor
accesibile din porturile de pe coasta de est a Americii.
În anii '80 și '90 industria navelor de croazieră s-a menținut la un nivel ridicat,
conducând astfel la creșterea masivă a numărului de turiști ce optează pentru astfel de
vacanțe.
Dacă în 1981 aproximativ 1,5 milioane de persoane erau clienți ai operatorilor de nave
de croazieră, în 2004 numărul se ridica la 9,1 milioane. Pentru a răspunde cererii mari și

21
 Capitolul II. Alegerea navei de referință

totodată pentru a putea oferi o varietate de activități pe navă, navele de croazieră au devenit
din ce în ce mai mari.

Figura 2.2 MS Majesty of the Seas, o navă de croazieră finalizată în 1992

Croazierele au devenit o parte importantă a industriei turismului, contabilizând numai

în S.U.A. în anul 2010, 27 miliarde dolari și peste 18 milioane de pasageri transportați în
întreaga lume.
Creșterea rapidă a industriei a dus la construirea a mai mult de 9 nave de croazieră pe
an pentru clienți din America de Nord sau Europa. Piețele mai mici, cum ar fi regiunea Asia-
Pacific, sunt în general deservite de nave de croazieră mai vechi. Acestea sunt înlocuite de
nave noi în zonele cu creștere ridicată. În prezent cele mai mari nave de croazieră sunt MS
Oasis of the Seas și MS Allure of the Seas aparținând Royal Caribbean International.

2.3. Tendinţe în construcţia navelor pasagere

La proiectarea şi construcţia navelor de pasageri trebuie avute în vedere următoarele
cerinţe specifice :
- drept caracteristici de bază sunt considerate : numărul de pasageri, ruta pe care
circulă, gradul de confort şi autonomia ;

- în vederea obţinerii unor viteze mari, se proiectează carene cu forme fine ( C B =

0,5 …0,68 ) ;
- asigurarea stabilităţii iniţiale transversale astfel încât, în cazul aglomerării efectiv
posibile a tuturor pasagerilor pe puntea superioară accesibilă, într-un singur bord

22
 Capitolul II. Alegerea navei de referință

şi cat mai aproape de parapet, unghiul de înclinare statică să nu fie mai mare decât
unghiul la care puntea etanşe expusă intră în apă sau la care gurna iese din apa ;
- evitarea stabilităţii excesive şi asigurarea unor oscilaţii line, prin dispunerea
corespunzătoare a centrului de greutate şi utilizarea unor dispozitive şi instalaţii
atenuatoare ( chile sau aripi de ruliu, tancuri de ruliu, sisteme giroscopice, etc);
- compartimentarea riguroasă a corpului etanş astfel încât sa fie asigurate condiţii
speciale de nescufundabilitate, impuse acestei categorii de nave;
- majoritatea compartimentelor de locuit şi a celorlalte amenajări destinate
pasagerilor sunt amplasate deasupra punţii principale (deci aceste nave au înălţimi
relativ mari) ;
- sub puntea principală se amenajează spaţiile destinate compartimentelor maşini,
tancurilor ( de combustibil, de apă, etc) magaziile pentru provizii, magaziile pentru
bagaje;
- amenajarea căilor de acces ale pasagerilor, spre ieşirile în caz de pericol, cât mai
clare şi scurte;
- asigurarea rezistenţei generale a corpului, prin întărirea punţilor;
- alegerea şi amplasarea instalaţiei de propulsie se face astfel încât nivelul
zgomotului şi al vibraţiilor să corespundă condiţiilor de confort impuse;
- asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, prin prevederea de pereţi izolatori,
panouri şi punţi incombustibile şi dotarea cu instalaţii de avertizare şi stins
incendii;
- dotarea cu mijloace ( individuale şi colective ) şi instalaţii de salvare, care să
asigure debarcarea şi supravieţuirea pasagerilor în caz de naufragiu.
Piața construcțiilor pentru navele de croazieră este dominată de trei companii europene
și o societate din Asia:
- STX Europe din Norvegia, cu două șantiere navale:
- STX Europe (fosta Aker Yards / Kvaerner Masa-Yards / Wärtsilä, Valmet și
șantierele navale Rauma), în Finlanda.
- Aker Yards France (Chantiers de l'Atlantique) în Franța.
- Fincantieri din Italia.
- Meyer Werft din Germania.
- Mitsubishi Heavy Industries din Japonia.

23
 Capitolul II. Alegerea navei de referință

2.4. Alegerea navei de referință

Dimensiuni:
 Lungimea maximă - 274,9 m;
 Lungime între perpendiculare - 251,25 m
 Lătime maximă - 54,00 m;
 Pescajul maxim - 6,8 m;
 Deadweight - 65542 tone.
 Viteză maximă - 20,1
 Viteza de croaziera - 18,5
Capacitate pasageri:
 Cabine pasageri – 980 buc;
 Capacitate de pasageri – 2679 pas;
 Membrii ai echipajului – 721.

Propulsia:
 Motoare principale - Burmeister&Wein 18019,7 kW;
 Motoare auxiliare: 4 X Wartsila cu 31680 kW;
 Propulsoare electrice: 2 X 2300 kW;
 Bowtruster : 8000 kW;

Figura 2.3 Nava pasager „ MSC Sinfonia”

24