Sunteți pe pagina 1din 11

5.

INDEPENDENTA 9I DEPENDENTA
iru snnsFAcEREA rurilon-on FuNDAMENTALE
Ca si-gi mentini un- echilibru fiziologic ai psihologic, pacientul trebuie si aringi
un nivel minim de satisfacere a nevoiloi sale.

lndependenta Atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoiror (un


la adult bun e.chilibru. fiziologic ai psihologic) prin acliuni pe care' te
indeplinegte individul insuli lsing-urj,'1,}.e ajutorui unei atte
persoane. lndependenfa este deci satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin acliuni proprii, indeplinite de persoana insdgi.
Pentru copii, independenld se consideri 9i atunci cAnd
nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora (de catre attii) in functie
de taza de cregtere 9i de dezvoltare a copilului.
Dependenta lncapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de
a indeplini singur, fdri ajutorul unei alte persoane, acfiuni care
si-i permitd un nivel acceptabitin satislacerea nevoilor astfel
?ncAt si fie independent.
Originea probabilA a acestei dependente este o tipsd de fortd
(cAnd pacientul nu poate), lipsA de voinfi (cAnd nu vrea), lipsd
de cunoagtere (cAnd pacientul nu gtie cum si aclioneze pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale).

Obserualie:
Asistenta gtieci propria sa competenli nu este suficienti in
vastul domeniu al sAndtdfii. A9a, de exemplu, in cazul unui
pacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinti, cildurd,
intervenlia asistentei este limitatS. De aceea, ea recunoagte
competenta altor profesionigti cu care lucreazd interdependent.

Important de refinut:
Notiunea de ,,nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor,,
inseamnS ci poate exista un oarecare grad de insatisfacJie firi
ca acest lucru sA presupuni o dependenti a persoanei.
De exemplu,'o persoan& este independenti dacA folosegte
intr-un mod adecvat, firi ajutorul altei persoane, un aparat, un
dispozitiv, o protez5 (protezi auditivS, ocular6, dentari, cArji,
sac de stomie, membru artilicial etc.), fapt care-i permite si
manifeste o stare de bine - deci este independenti.
Dependenta apare din momentul in care persoana trebuie sd
recurg6 la alti persoani pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv
de suslinere sau o protezi. O altd precizare: se consideri ci
este eronat si calificim pacientul ,,dependent", de aceea este
preferabil si se spuni ,,problemd de dependenld".
Manifestarea ' Atunci cAnd o nevoie fundamentall este nesatisficuti din
de depen. cauza unei surse de dificultato, Bp?r una sau mai multe
denti manifestari de dependen!6. Acestea sunt semne obseruabile ale
unei anumite incapacitdli a persoanei de a rdspunde prin et
lnsugi la aceastd nevoie (vezi Anexa 2).
Exemplu.' incapacitatea unei persoane s6-gi protejeze
tegumentele poate duce la rogeati sau la leziune = este o
manifestare de dependenld faJi de aceasti nevoie, sau -
incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,
manifestiri de dependenti care pot conduce la izolarea sociald.
Dependenla unei persoane trebuie si fie considerati
(apreciatS) nu numai in raport cu intensitatea sa, dar 9i in raport
cu durata sa (de la cAteva zile la ani de zile). Astfel ea
(dependenta) poate fi: moderati sau totali, temporard sau
permanentA.

Glasificarea nivelunilor de dependenli


Nivelul de dependenfi (indicele de gravitate) al persoanei ingrijite se poate
determina dupi evaluarea funcfiei de independentd/dependenli a fiecdrei nevoi
fundamentale, dupi urmdtorul tabel:

Tabel de corespondengi a niveturilor de dependengi


Niveluride Nivel 1 Nivel2 Nivel 3 Nivel4
dependentA
Persoana Persoana Persoana Persoana,
este prezintS o prezinti o prezintl o
independentA dependen!6 dependenli dependen!6
9i autonomd moderatd malord totald
Fiecare nevoie fundamentala poate fi incadratd lntr-una dintre cele patru
categorii.
Totalul de puncte obfinut permite clasificarea pacienlilor in patru categorii de
dependenli, astfel: ,]
1

l
Clasificarea in patru categoriide dependenld

persoanl independentA pAn6la 14 = nivel 1 I

pacient cu dependenti moderat6: de la 1 lla 28 = nivel 2


pacient cu dependenli major6: de la 29 la 42 = nivel 3
pacient cu dependenla totala: de la 43 la 56 = nivel 4

34
LrsrA oe pnoBLEME cu MAruresrAo,rJ-"
DE DEperuoerurA
conEspuruzAroARE neiAnEl NEvot
Dupi modelul concsput de Virginia Henderson
Extras din ,,R6pertoire des diagnostics infirmiers selon V. Henderson,

Nevoia Probleme Manifestiri de dependenti


1 2 3
1. A respira 9i a a) Alterarea vocii - Afonie
o bunA circulaJie - Voce rigugili
- Stingerea vocii
-Voce ragu9itA, asprA
b) Dispnee - Apnee
- Bradipnee
- Cianoza buzelor, unghiilor, tegumentelor
- TAierea respir4isi (gAtAialA)
- Modilicarea ampliludinii respirafiei superficiale
sau profunde
- Senzalie de sulocare
- Tahipnee
- Tirai supra- sau substernal
c) Obstrucfia ciilor res- - Dificultate sau incapacitate de a respira
piratorii - Secrelii dense sau abundente ori ambele
-Tuse: uscaii, lrecventA, persistent6, quintoasA

2. A bea gi a mAnca a) Alimentatie exa- - Bulimie


gerati cantitativ 9i cali- - Hidratare exageratS cantitativ Si calitativ (alcool,
cafea, ceai)
tativ
- lngestie de alimente ce depAgesc nevoile
organismului
- lngestie de lichide ce depSgesc nevoile
organismului
- Greutate pesle normal
- Polifagie
b) Alimenlalie insufi- - Hidratare insuficienti cantitativ gi calitativ
cienta cantitativ Si - lnapetentd
calitativ - lngestie de alimente ce nu satislac nevoile
organismului
- lngeslie de lichide ce nu satisfac nevoile
organlsmului
- Greutal€ inlerioari normalului
c) Dilicultate sau inca- - Dificultatea de a lnghili
pacitate de a se - Diticultatea de a digera
alimenta 9i a se hidrata - Dilicullatea de a mesteca
- lncapacitatea de a folosi uslensilele pentru a se
alimenta

374
1 2 3

d) Dificultate sau reluz - B6utul lichidelor intezise


de a urma dieta - MAncatul alimentelor intez'rse
- Omisiuni ale meselor
- Mese neechilibrate
e) Greluri sau virsituri - Elort pentru a voma
sau ambele ' - Hematemezd
- Regurgitalie
- Virsituri alimentare biliare sau cu mucozititi
f) Reluz de a se - Nu vrea sl bea nici un lichid
alimenta sau hidrata ori - Nu vrea sA minince nici o mAncare
ambele

3. A elimina a) Constipafia - Absenla scaunului de mai multe zile


- Balonare
- Crampe abdominale
- Diticultate in a deteca
- Fecalom
- Scaune tari 9i pufin lrecvente
- Temesme
b) Deshidratare - Dezorientare mentale
- Letargie (inactivitate totall)
: Greluri
- Oligurie
- Pierdere in greutate
- Usciciunea pielii 9i a mucoaselor
- Tahicardie
- Urind de culoarea chihlimbarului
- Varsaturi
- Sele
c) Diaforeza - Transpiralii abundente: axilA, abdomen, frunte
sau alt€ pirli ale corpului
d) Diaree - Colici abdominale
- Coloralie anormali a scaunului
- Crampe abdominale
- Scaune lichide 9i frecvente (a specitica)
e) Scurgeri menstruale - Amenoree - Metroragie
sau vaginale neadec- - Crampe abdominale - pierderi 9i scurgeri vagi-
vale cantitativ gi cali- - Dismenoree nde (a se specifica colo-
tativ - Menoragie rafia, mirosul, cantitatea)
t) Eliminarea urinard - Dilicultatea de a urina
insulicient6 cantitativ gi - Dursre la micfiune
calitativ - Belenlie urinara
- Urina tulbure sau concentrata

375
;'::r!.
':::'li

1 2 3
g) lncontinenll de le- ; Pierderi involuntare de materii i;;G--.T
cale sau urine sau '- Pierderi involuntare de urini ..
ambele - Enurszis 'lii
4. A se migca gi a a) Alt6rarsa ritmului - Bradicardie .,!
avea o bune posturi cardiac ai a circulaliei - Edeme ale tesuturilor (localizare, caraaerist{,
- Palpitalii ,1,
- Piele rece sau piele caldi
- Piele cianozate, palid6, rogie '

- Furnicituri 9i amo4irea extremitd|ilor ,:,iji


- Tahicardie
';
itt

b) Hiperactivitate - Limbaj precipitat ''i


- Manie
- Migcid repezite 9i frewente :'
- Vorbire mult6 I :,'
c) lmobilitate - Absenfa activitdfilor fizice ';.,,*

- Crampe musculare .,:,i


- Dificultatea sau incapacitat€a de a se mo
a se spala, a se ageza, a m6rge ,,rj
- Limiiarea amplitudinii migcirilor ,;:.
- Restricfia mobilitlfii ,i,l
d) Necoordonarea mi9.
- Dilicultatea de a trece din pozifia,in picioani,t
cerilor pozitia,,agezat' :'l

- Tremurdluri ale capului sau ale membrebr ::,+

e) Posluri neadecvatl - Diticultat€a de a rdmine in pozilis functton*$


- Aliniere gregile a membrelor ,ij?,
* Pozifie neadecvatd (chirciti) .,
- A sta jos timp indelungat
- A sta in picioare timp indelungat ,l

t) Retuzul de a face - Nu participi la nici o activitate .1,


activitiJi - Nu vrea si facd nici un exerciliu
- Reticenld in a lncerca sA elEctueze misctri

5. A dormi 9i a se a) Dificultatea sau inca- - Ore de odihnl insuficiente


odihni pacitatea de a se - Nu-9i acordi nici o perioadd de odihn6
odihni - Cantitate necorespunz6toare de odihnl
b) Epuizare - Descurajare
- Agresivitate
- Sllbire
- Apatie
- Astenie
.i;
- Bradicardie l',ii!
- Aspect palid
- Slibiciune t$
:,':1:i

- ObosealA

376
1 2 3
- Hipedensiune
- Nelinigte
- lritabilitate
- Plictiseali
- Reacfii psihosomatice
- Ochi lncercinati
c) lnsomnia - Dificullatea de a dormi
- Ore insuficiente de somn
-Trezire frecventA
- Trezire timpurie
- Somn agitat
5. A se imbrica 9i a) NeindemAnarea de - Dezinteres fala de Inuta vestimentara
dezbrAca a-gi alege hainele po- - Port de haine neadecvate
lrivite - Reluzul de a se lmbrAca gi a se dezbrica sau
ambele
b) NeindemAnarea de - Dezbricare frecventd sau continud sau ambele
a se lmbrica 9i dez- - Dificultatea de a-9i pAsira hainele curate
brAca - Dificultatea de a se imbrica si dezbrica

7. A mentine a) Hipertermia - Diaforezi (transpiralii abundente)


lemperatura corpului in - Cregterea temporaturii peste limitele normalului
limite normale - Frisoane
- Piele rogie 9i lierbinte
b) Hipotermia - Piele de ,gdin6'
- Sciderea temperaturii sub limitele normalului
- Amorfeli sau lurnicAturi ale extremitAlilor sau
ambele

8. A fi curat, ingrijit 9i a a) Alterarea tegum€n- - Cruste


proteja tegumentele gi telor 9i mucoaselor - Eriteme
mucoasele - Escare
- Necrozd
- Plagl
- Pustule
- Roteati
- Usclciune
- Ulceratie
b) Dezinteres fafA de - Neglijarea indeplinirii ingri,iirilor de igieni
m6surile de igieni - Nu se spal6
- Nu se piaptlnA
- Refuzul cle a indeplini regulile ingrijirilor de igie-
nA

c) Dezinteres faJA de - Neglijarea infilig6rii sale


inlAligarea sa - Refuzul de a se ocupa de infetigarea sa
- Tinute neglijentl, neingrijite
377
1 2 3
d) Dificultatoa sau inca- - Nu poate sl urmeze prescriptiile de igien* sl
pacitat€a de a urma qe spele, sa se pieptene, sa-gi spele dintli, si-Oi
prescriptiile ingrijirilor lngdieascl unghiile
de igiend

9. A evita pericolele a) Anxietatea - Agitalie


- Anliciparea evenimenlelor negative
- Frica
- Bulversare (tulburare)
- Bulimie
- Temeri
- Diaree
- Facies crispat
- Hiperventilatie
- Nelinigte
; lnsomnie
- Migctri excesive
- Nevozitate
- Palpitatii
- Preocupiri
- Surescitare
- Transpirafie
- Tremurlturi
- Voce tremuriloare
b) Durerea - Creglerea sau micAorarea rilmului respirator
- Tiptrl, strigdt
- Transpirafii abundente
- Hipolensiune sau hipertensiune
- Dilatarea pupilelor
- Facies crispat
- Gemete
- lritabilitate
- Migcari continul
- PlAngeri, v6icireli
- PlAnsele
- Tahicardie
- Tahipnee
c) Stare depresivA - Apaiie
- Aslenie
- SlAbiclune
- ldei pesimiste
- lnapetentl
- Oboseall, plic-tlsealt
- Llpsi de intEres
- Reaclii psihosomatice
- Tristele
378
1 2 3
d) Pierderea stimei de - ldei pesimiste
sine - lncapacitalea de a lua decizii
- Lipsa lncrederii in sine
- Reacfii psihosomatice
- Senliment de inleriodtate
- Senliment de devabrizare
e) Pierderea imaginii - Perceperea negativi a propriului corp 9i a
despre sine luncfiilor sale
- Reaclii psihosomatie
- Sentiment de lruslrare
t) Pierdere-separare - Etape ale doliuh.ri: negalie, turie, locmealA,
ezitare, depresie, acceplare
- PLilnsete
- Reaqii de doliu anticipat
- Reaclii psihosomal'lce
- Sentiment de culpatilitate, de tristete, de gol
(vid)

g) Frica (teama) - Teami nedeslugitl


- Temeri
- Spaiml, groazd
- Panictr
- Reactii psihosomatice
- Teroare

h) Probabilitatea atin- - Consum excesiv de medicamente 9i droguri


gerii integdliilii lizice - lnlidelitale tafi de tratament
- Risc ds accidenl
- Risc de alergie (a specifica)
- Risc de inlectie sau inllamalie"sau ambele
- Risc de lntoxicafie medicamenloaii
- Risc de ctrdere sau rdnire
- Risc de complicatii
- Rlsc de vlolenll lala de allii
- Risc de violenti lald de propda persoani

i) Probabililalea atin- - lncapacitatea de a lace latA agenfilor stresanti


gerii integritiitil psihice - Rispunsuri fizice: hipertensiune, tahicardie,
transpiralie stc.
- Rlspunsuri psihice: neliniste, neincredere,
ambivalenli
- Reactii de apirare taF d€ atitudinile 9i com-
portamentele altora: exasperare, lrustrare,
negativism, rafionalizare, respingere, violenld

'10. A comunica a) Comunicare ineli- - Diticultatea de a auzl


cienti la nivel senzo- - Dilicultratea ds a vorbi
molor

379
1 2 3
: Dilicultat€a de a v€d€a
- Alazie
- BAlbAialA
- Dizartrie
- lncapacitatea de a percepo prin pipiit
- lncapacitatea de a vorbi
b) Comunicare ine- - Dilicullatea de a-9i exprima ideile gi pirerile
ficace la nivel intelec- - Dilicultatea de a se @ncenlra
tual - Dilicultatea de a lnlelege
- lncoerenfd ln asocierea ideilor
- Neabilitate ln lormarea lrazelor
- Limbaj incoerent
- Logoree
c) Comunicare ine- - Apatie
licace la nivel aleciiv - Euforie
- NeincredEre
- Contact neadeorat cu realitalea
- Dilicultatea de a stabili legituri semnificative
- Dilicullatea de a-9i exprima sentim€ntole, do-
rinlele, emotiile
- Dilicultatea ds a ss exprima
- Dilicuhatea de adaplara la sexualitate
- lnsatisfacfie fafl de sexualitate
- Mutism
- Pl&ns lrecvent
- Clutare intensi a atenfiei sau a alectiunii
- inchidere tn sine sau retragere
d) Conluzie - Absenta sau diminuarea interacfiunii cu alfii
- Dificultatea ?n a reounoagto persoane, a
perc€pe timpul, spatiul
- Pierderea controlului asupra mediului fizic ai
uman

e) Singuritate - Absenta scopului in vial6


- Aparenfi tristl
- Expresia senlimenlelor de singurltate 9i respin'
gere
- lzolarsa de anturaj 9i de m€diu
- lzolarea de persoanele semnilicalive
- Upsl de interes
11. A acliona conlorm a) Culpabilitale - Amirdciune
propriilor convingeri 9i - Autoacuzare
valori, de a practica - Autopedepsire
religia - Manla de a se scuza inutil
- Manifestarea miniei lal6 de Dumnezeu

380
1 2 3
{i - Perceperea bolii ca o pedeapsi
I:
- A-gi lace rBproguri
I
- Sentimentul cd este nedemn
b) Dilicultatea de a - Amiriciune
actiona dupi credinfele - Supunere la un regim
9i valorile sale - Supunere finrobire) la acliuni contrare credin-
felor gi valorilor sale
- Supunere la un tratament nedorit
- Supunere la o medicalie
- Frustrare ln lata atiludinii allora

c) Dificultalea dE a - lncapacitatea de a desligura practici religioase


participa la activildti - lncapacilatea de a citi documente religioase
religioase - lncapacitatea de a parlicipa la activitatile gru-
pului rellgios de care apa4ine
- lncapacitatea de a-gi practica religia
- lncapacitatea de a urma cerintele religiei sale
d) Nelinigte fald de - Preocupare lata de credinfele gi valorile sale
semnilicatia propriei - Preocupare late de semniticalia sulerinlei
exislente - Griia lall de sensul vielii si al mortii

12. A li preocupat in a) Devalorizarea - lncapacitatea de a rispunde agteptirilor altora


vederea realiz6rii - lncertitudine ln cega ce privegte propria valoare
- Sentiment de incompetenti
- Sentiment de respingere de citre ceilalli
b) Dilicultatea de a-gi - lncapacitatea de a se ocupa de dependenli
asuma roluri sociale - lncapacitatea de a-gi indeplini lunctille legate
de un rol social (a specifica)
- Sentimenlul de egEc
c) Dificultatea de a se - lncapacitatea de a lndeplini activititi privilegiate
realiza - lncapacitalea de a lndeplinl aclluni insemnate
- lncapagitatea de a-9i lermina proiectele
- Sentimentul de a li incomodat de constrangeri
- Sentimentul de inulilitate
d) Neputinfa - Dificuhatea de a se implica intr-un rol ales sau
impus
- Dilictltatea sau incapacitatea de a controla
evenimentele
- Dilicultatea sau lncapacitatea de a lua decizii
- lncapacitatea de a rezofua problemele
- Reluzul ajutorului necesar

13. A se recrea a) DezintEres ln a - Dlmlnuarea mijloacelor de interes


lndeplini activitail re- - Neparliciparea la activilifl recrealive
creativg - Reluzul de a parlicipa la activitlti recreative

381
.i
1 2 3
b) Dilicultatea sau - Dificultatea d€ a s€ concantra ln timpui unr*E
incapacitatea de a tivitili recreativa
indeplini activitAli re- - lncapacilatea de a lndeplini o aclivitate at
creative lajoasA (privilegiatii)

14. A invdfa cum si-gi a) Dezinteres ln a - Lipsi de inleres de a lnvita ,;,;


pdstreze sindtatea lnvita - Neperceperea (nelntelegerea) necesitSfi ti
invifa :

- Reluzul de a inv6la gi dE a gti (a cunoaSrl .,:r


b) Dificultat€a de a - Dilicultatea de a intelege informatia r.
lnvAta (a se instrui) - lncapacitatea de a-9i aminti inlormatia .,

- lnterpretare proaste (rea) a informaliei


- Psrlormanle neadecvate in comportamerfl;$
c) Cunogtinte insufi- - Cerere de inlormalie ,ii
ciente - Cunogtinte insuliciante asupra bolii, a m&1!i
de prevenire, a diagnosticului medkd;,,a'i
tratamentului, a convalescentei, a sadd
nevoilor sale, ...,,#