ORTODONŢIE

4
STAREA DINŢILOR CE ALCĂTUIESC ZONA KORKHAUS
ŞI A MOLARILOR DE 6 ANI LA PACIENŢI CU VÂRSTE
ÎNTRE 72 ŞI 149 DE LUNI
Dental status of the teeth that form the Korkhaus zone and that of the six year
mollars in patients aged 72-149 months
Drd. Andreea Cristina Iliescu¹, Prof. Dr. Rodica Luca²
¹Clinica de Pedodonţie, Facultatea de Medicină Dentară,
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti
²Clinica de Pedodonţie, Facultatea de Medicină Dentară,
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti

REZUMAT
Scopul acestui studiu a fost aprecierea statusului odontal al dinţilor temporari din zona Korkhaus, precum şi
pe cel al molarilor 1 permanenţi la un lot de pacienţi care a solicitat tratament ortodontic.
Material şi metodă. S-a realizat un studiu transversal pe un lot de 248 de pacienţi cu vârste cuprinse între
72 şi 149 luni (vârsta medie 117 ± 2,74 luni), care s-au prezentat pentru tratament la Clinica de Ortodonţie,
Bucureşti. A fost înregistrat statusul odontal pentru dinţii din zona Korkhaus şi pentru primii molari permanenţi.
Toţi copiii examinaţi prezentau dentiţie mixtă. Pentru zona de sprijin şi M1 s-a calculat statusul odontal:
indemn, carie, obturaţie, rizaliză, extracţie precoce, dmft, DMFT. Aceste calcule s-au realizat şi pe sexe.
Rezultatele au fost analizate şi prelucrate cu un program SPSS, versiunea 14.0.
Rezultate. Lotul cu AnDM: c – 5% pierduţi precoce; m1 – 12% pierduţi precoce; m2 – 8,5% pierduţi precoce;
M1 – 75,5% integri, 16% cariaţi, 8,5% obturaţi. DMFT: 0,98 ± 0,211; DMFT: 3,82 ± 0,471. Lotul cu despicături:
c – 12,5% pierduţi precoce; m1 – 16,67% pierduţi precoce; m2 – 12,5% pierduţi precoce; M1 – 87,5% integri,
12,5% cariaţi, 0% obturaţi. DMFT: 0,5 ± 0,094; DMFT: 5,58 ± 0,427.
Concluzii. Impunerea unor măsuri de profilaxie, precum şi tratarea leziunilor odontale incipiente la nivelul
dinţilor temporari din zona de sprijin. Molarii temporari sunt dinţii cei mai afectaţi atât de carie, cât şi de
pierderea prematură. Aproape 50% dintre M1 din lotul AnDM prezintă obturaţii faţă de 0% pentru lotul cu
despicături. Pentru întregul lot, M1 la băieţi sunt de 2 ori mai afectaţi decât la fete.

Cuvinte cheie: starea dinţilor, zona Korkhaus, copii, molari de 6 ani

ABSTRACT
The purpose of this study was to evaluate the dental status of the temporary teeth from Korkhaus zone and that
of permanent first molars in a group of patients who sought orthodontic treatment.
Material and methods. It was conducted a cross-sectional study on a sample of 248 patients aged between 72
and 149 months (mean age 117 ± 2.74 months), presented for treatment at the Clinic of Orthodontics, Bucharest.
Dental status was recorded for the Korkhaus teeth and permanent first molars. All children examined showed
mixed dentition. For the support zone and M1 was calculated dental status: free of caries, caries, obturation, riza-
lise, early extraction, dmft, DMFT. These calculations were made also by sexes. The results were analyzed and
processed with SPSS software, version 14.0 .
Results. Lot with AnDM: c – 5% lost early; m1 – 12% lost early; m2 – 8.5% lost early; M1 – 75.5% intact, 16%
decayed, 8.5% obturated. DMFT: 0.98 ± 0.211; DMFT: 3.82 ± 0.471. Lot with cleft: c – 12.5% lost early; m1 –
16.67% lost early; m2 – 12.5% lost early; M1 – integrity 87.5%, 12.5% decayed, 0% blocked. DMFT: 0.5 ± 0.094;
DMFT: 5.58 ± 0.427.
Conclusions. Imposing the preventive measures and early treatment of dental injuries to the temporary teeth
from the support area. Temporary molars are the most affected teeth both tooth decay and premature loss. Almost
50% of M1 in AnDM group presents obturations versus 0% for the group with cleft. For the entire group, M1 in boys
are twice affected than girls.

Keywords: tooth condition, the Korkhaus zone, children, 6 years molars

Adresă de corespondenţă:
Dr. Cristina Iliescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bdul Eroii Sanitari nr. 8, Bucureşti.
e-mail: cris_16mai@yahoo.com

16 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014
INTRODUCERE
Înţelegerea etiologiei, precum şi a distribuţiei
cariei dentare reprezintă factorul central în deter-
minarea de noi tehnologii şi biomateriale care au
drept scop reducerea cariilor dentare pretutindeni
în lume. (1)
Cariile dentare sunt dependente de dieta şi pre-
zenţa fluorului, fiind supuse strategiilor preventive
şi de management atât la nivel individual, cât şi la
nivel populaţional. Datorită faptului că se pot trata
prin intervenţii chirurgicale convenţionale şi repa-
ratorii dentare, extinderea şi severitatea lor cu con-
secinţe la nivel individual, la nivel de comunitate şi
naţional variază în funcţie de existenţa şi balanţa
acestor factori. În această situaţie, vor exista deci
diferenţe marcante în ceea ce priveşte experienţa
carioasă, tratamentul şi consecinţele rezultate de
prezenţa sau absenţa tratamentului atât la nivel de
ţară, cât şi între ţări. (2)
Raportul privind sănătatea orală elaborat de
OMS în 2003 la Geneva oferă o imagine globală
asupra epidemiologiei cariei dentare care confirmă
distribuţia ei pandemică internaţională. (3) La nivel
global, OMS raportează prevalenţa cariei dentare la
copiii şcolari ca variind între 60-90%. (2) Figura 1
prezintă distribuţia cariei dentare la copiii în vârstă
de 12 ani, utilizând ca index de severitate DMFT.
Harta evidenţiază un tipar clar de intensă experienţă
carioasă în America de Nord, Europa de Est şi ma-
FIGURA 1. Nivelurile de carie dentară (DMFT) la copiii în vârstă de 12 ani din întreaga lume – OMS (3)
17
rea majoritate a Africii, activitate carioasă moderată
în marea majoritate a Americii de Sud, Rusia şi fos-
tele republici sovietice şi activitate carioasă redusă
în estul Africii, China, Australia şi Groenlanda. (2)
Deşi nu există corelaţii strânse între nivelurile
carioase şi dezvoltarea naţională, OMS a constatat
că în ţările dezvoltate există niveluri de carioac-
tivitate mai ridicate, în timp ce în ţările mai puţin
dezvoltate acestea sunt mai reduse. (3) Acest lucru
a fost atribuit de OMS pe baza prezenţei zaharurilor
simple în dietă, a fluorului şi a tratamentelor den-
tare.
Astfel, în SUA, CDC (Centrul de Control şi Pre-
venţie) a eliberat în august 2005 un raport care
evidenţia o prevalenţă în continuă creştere a cariei
dentare la copii: 27% – preşcolarii, 42% – copiii
şcolari, în timp ce 91% din adulţii dentaţi au pre-
zentat la un moment dat carii dentare. (4)
Trasând o paralelă între descoperirile realizate
(5,6) şi veniturile familiale (7,8) (incerta „polarizare
a cariei dentare“) (9), noul raport al SUA evidenţiază
o discrepanţă marcantă, în continuă creştere (10),
datorată veniturilor. De exemplu, prevalenţa cari-
oasă în dentiţia temporară este de 1,8 mai mare
pentru copiii săraci decât pentru cei ale căror veni-
turi sunt cel puţin duble faţă de nivelul de sărăcie.
(2)
De asemenea, condiţiile şi modul de trai, factorii
de mediu şi implementarea măsurilor preventive
locale conduc la diferenţe în ceea ce priveşte ex-
18
perienţa carioasă pentru ţări diferite ţinând cont şi
de localizarea pe scara socială. Nivelul social al
individului, corelat cu sănătatea orală, joacă un rol
critic în producerea şi tratarea cariei dentare. Core-
laţiile internaţionale privind experienţa carioasă
pediatrică au fost studiate în speranţa elaborării de
programe preventive individualizate fiecărei na-
ţiuni. Comparând rata carioasă pentru 109 ţări, cele
mai mari niveluri de activitate carioasă au fost des-
coperite la copiii care consumă cantităţi importante
de zahăr şi care locuiesc în zone urbanizate. De
asemenea, trebuie avută în vedere suma de bani
atribuită pentru sănătatea orală, precum şi rata dintre
numărul dentiştilor faţă de densitatea populaţiei.
(11) Frecvent, extracţia dentară este mult mai des
practicată faţă de tratamentul conservator dentar,
mai ales în zonele sărace în medici dentişti.
Încă din 1980, la copiii de 12 ani, rata carioasă
medie a rămas în jurul valorii de 2,5. Cu toate
acestea, în ţările dezvoltate se pleacă de la o valoare
a DMFT >4,5 în 1980, care a continuat să scadă
aproape liniar, apropiindu-se de valoarea medie, în
timp ce în ţările aflate în plin proces de dezvoltare
procesul este exact invers. Cu toate că, în unele ţări,
caria dentară este în scădere şi în creştere în altele,
din momentul în care s-a stabilit într-o populaţie,
nu mai ajunge la valorile scăzute dinainte de in-
stalare decât în condiţii extraordinare de deprivare
alimentară (12,13).
MATERIAL ŞI METODĂ
Lotul de studiu a fost alcătuit din 248 de copii
(104 băieţi, 144 de fete), cu vârste cuprinse între
72-149 luni (vârsta medie 117±2,74 luni, mediana
118), care s-au prezentat pentru tratament la Clinica
de ortodonţie a UMF „Carol Davila“, Bucureşti.
Dintre aceştia, 200 (76 de băieţi şi 124 de fete),
vârsta medie 118±3,194 luni, mediana 119, pre-
zentau diverse anomalii dento-maxilare (AnDM),
iar restul de 48 de copii (28 de băieţi şi 20 de fete),
cu vârsta medie 112±2,325 luni, mediana 116, pre-
zentau despicături maxilare (Fig. 2).
FIGURA 2. Distribuţia copiilor după afecţiune şi sex
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014
Pentru pacienţii cu despicături, limitele de vârstă
au fost cuprinse între 77-132 de luni, în timp ce
pentru ceilalţi acestea au fost 72-149 de luni.
Examinarea a avut loc într-un cabinet de medi-
cină dentară dotat corespunzător, utilizând oglinda
şi sonda dentară. De asemenea, pentru fiecare pa-
cient în parte s-a realizat dosarul ortodontic ce con-
ţine: radiografie panoramică, teleradiografie de
profil şi poze intraorale. S-au realizat şi modele de
studiu pentru fiecare caz clinic în parte. Pe lângă
aceste date, în fişele de consultaţie au fost consem-
naţi dinţii absenţi, ţinându-se cont de cauza acestei
absenţe: extracţia precoce prin carie sau rizaliza. În
general, se consideră extracţie prematură acea ex-
tracţie realizată cu cel puţin 1,5-2 ani înainte de
perioada considerată în limite normale de erupţie a
dintelui permanent de înlocuire (14).
Pentru fiecare copil în parte s-a calculat statusul
odontal pentru zona Korkhaus şi pentru molarii
primi permanenţi, înregistrându-se starea dinţilor,
după cum urmează: integri, cariaţi, obturaţi, pierduţi
prin procesul de rizaliză, pierduţi prematur prin
carie, dmft şi DMFT. Rezultatele au fost analizate
şi prelucrate cu un program SPSS, versiunea 14.0.
REZULTATE
Pentru sublotul cu AnDM dinţii din zona Korkhaus
pierduţi prematur prezintă următoarele valori: 5%
caninii (c), 12% molarii 1 (m1) şi 8,5% molarii 2
(m2), în timp ce pentru sublotul cu despicături
aceste valori sunt de 12,5% c, 16,67% m1 şi 12,5%
m2, pentru ambele loturi cei mai afectaţi fiind m1 şi
apoi, în ordine descrescătoare, m2 şi c (Fig. 3,4).
Pentru AnDM s-au mai înregistrat următoarele
valori: caninii: 52,5% integri, 11% cariaţi, 0% ob-
turaţi, 31,5% cu rizaliză; molarii 1: 27% integri,
22,5% cariaţi, 4,5% obturaţi, 34% cu rizaliză; mo-
larii 2: 38% integri, 29% cariaţi, 3,5% obturaţi, 21%
cu rizaliză.
Pentru sublotul cu despicături valorile obţinute
au fost: canini: 56,25% integri, 8,34% cariaţi, 2,08%
obturaţi, 20,83% cu rizaliză; m1: 18,75% integri,
37,5% cariaţi, 10,41% obturaţi, 16,67% cu rizaliză;
m2: 35,41% integri, 31,25% cariaţi, 8,34% obturaţi,
12,5% cu rizaliză. În ceea ce priveşte starea mola-
rilor 1 permanenţi (M1), nu au existat dinţi extraşi
prematur, obturaţii au prezentat doar dinţii din
primul lot (AnDM) 8,5%, iar peste 75% din M1 au
fost integri pentru ambele loturi (Fig. 5).
Prin analiza datelor în SPSS s-au putut face nişte
corelaţii statistice (p>0,7, SS) după sex privind co-
eficientul de contingenţă (Tabelul 1). Prin calculul
acestui coeficient, practic se evidenţiază intensitatea
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014 19

lotul cu despicături dmft este de 5,58±0,427, iar

DMFT de 0,5±0,094; pentru tot lotul, la băieţi dmft
este de 4,03 şi DMFT este de 1,27, iar la fete dmft
este de 4,08 şi DMFT este de 0,61 (Fig. 6).

FIGURA 6. Valorile DMFT şi dmft separat la ambele loturi,

dar şi pe sexe la tot lotul

DISCUŢII
Trebuie menţionat faptul că toţi pacienţii parti-
cipanţi la acest studiu au prezentat dentiţie mixtă şi
au toţi molarii de 6 ani erupţi.
Dinţii temporari au, printre alte funcţii, pe cea
de menţinere a spaţiului pentru dinţii succesionali.
Sunt multe motive pentru care dinţii din zona de
FIGURILE 3 ŞI 4. Starea dinţilor din zona Korkhaus la suport sunt consideraţi de o importanţă deosebită.
pacienţii cu AnDM (stânga) şi la pacienţii cu despicături
(dreapta)
În acord cu rezultatele acestui studiu, este evident
că statusul dentar al dinţilor din zona de suport al
legăturii dintre cele două variabile (starea dintelui copiilor din aceste loturi nu este satisfăcător. Scorul
şi sexul). dmft de 4,03 la băieţi şi de 4,08 la fete este sem-
nificativ mai mare faţă de cele obţinute de Dănilă I.
TABELUL 1. Corelaţie statistică după sex privind în 2003-2004 (dmft 2,71) sau de Zmarandache în
coeficientul de contingenţă
2012 (dmft 1,91) pentru copiii de 11-12 ani (15,16).
d 53 ♀/♂ SS d 75 ♀/♂ SS Indicatorii de sănătate dentară din alte ţări de-
d 54 ♀/♂ SS d 83 ♀/♂ NS
pind de o serie de factori, arătând semnificative di-
d 55 ♀/♂ NS d 84 ♀/♂ SS
ferenţe regionale. Starea de sănătate a dinţilor din
d 63 ♀/♂ NS d 85 ♀/♂ NS
prezentul studiu este consecinţa prevenirii defici-
d 64 ♀/♂ NS d 16 ♀/♂ NS
d 65 ♀/♂ NS d 26 ♀/♂ NS
tare.
d 73 ♀/♂ NS d 36 ♀/♂ NS Numeroşi autori (Tabelul 2) au acordat o atenţie
d 74 ♀/♂ SS d 46 ♀/♂ NS specială analizei stării de sănătate a dinţilor din zo-
na de suport şi a spaţiului pentru alinierea dinţilor
În ceea ce priveşte dmft/DMFT, s-au obţinut ur- succesionali, astfel încât dinţii de schimb să ocupe
mătoarele valori: pentru lotul cu AnDM dmft este exact spaţiul rămas liber după pierderea dinţilor tem-
de 3,82±0,471, iar DMFT de 0,98±0,211; pentru porari. Conform studiilor epidemiologice, aproape

FIGURA 5. Starea M1 la ambele loturi

20 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014

TABELUL 2. Studii comparative privind experienţa carioasă la copii cu vârste cuprinse

între 6-12 ani
Autor, an Oraș, ţara Nr. Vârsta Indici de experienţă carioasă
copii (ani)
Petersen PE et al., Provincia Surattani 1.156 6 dmft mediu = 8,1
2001 (17) Thailanda 1.116 12 DMFT mediu = 2,4
Almeida CM et al., 799 6 Ip = 46,9%; dmft = 5,2 (1984);
2003 (18) dmft = 4,2 (1990); dmft = 2,1 (1999)
Lisabona 800 12 Ip = 52,.9%; DMFT = 3,7 (1984);
Portugalia DMFT = 3,2 (1990); DMFT = 1,5 (1999)
Dănilă I. et al., Iași – 12 dmft = 2,71
2003-2004 (15) România DMFT = 2,35
Levine R.S. et al, New Yorkshire 608 7-11 DMFT = 0,82
2007 (19) Anglia (DMFT pe zonă = 1,39)
Zmărăndache D.D.D. Slatina 11-12 Ip = 87,5%
et al., 2011 (16) Romania 200 dmft = 1,91±0,4
DMFT = 2,8±0,4
Prezentul studiu, București 248 6-12 AnDM: dmft = 3,82 ± 0,471
2012 România DMFT = 0,98 ± 0,211
Despicături: dmft = 5,58 ± 0,427
DMFT = 0,5 ± 0,094

75% dintre copiii de azi au nevoie de tratament or-
todontic. Problema spaţiului pentru dinţii perma-
nenţi apare la 40-85% dintre copii. Aceasta este
deosebită mai ales în cazul pierderii premature a din-
ţilor. Rezultatul acestor studii aduce în atenţie fap-
tul că, din cauza cariilor şi a extracţiilor premature
a dinţilor temporari ce alcătuiesc zona Korkhaus,
apare lipsa de spaţiu pentru erupţia dinţilor succe-
sionali.
În prezentul studiu s-a constatat că foarte puţini
dinţi au beneficiat de tratamentul afecţiunilor ca-
rioase: c: 0% (AnDM) şi 2,08% (Despicături); m1:
4,5% (AnDM) şi 10,41% (Despicături); m2: 3,5%
(AnDM) şi 8,34% (Despicături); M1: 8,5% (AnDM)
şi 0% (Despicături).
Dacă pentru lotul cu AnDM dintele cel mai
afectat de carie este m2 (29%) şi de pierderea
prematură m1 (12%), pentru lotul cu despicături
m1 este cel mai afectat dinte atât prin carie (37,5%),
cât şi prin piedere prematură (16,67%). Molarii
temporari au fost mai afectaţi decât caninii.
Pentru molarii de 6 ani, lotul reprezentat de
AnDM prezintă 16% carii şi 8,5% obturaţii (DMFT
0,98), lotul cu despicături are 12,5% carii şi nici o
obturaţie (DMFT 0,5). Ambele loturi prezintă
75,5%, respectiv 87,5% M1 integri. Pentru întregul
lot de 248 de copii, s-a constatat că în ceea ce
priveşte M1, băieţii (DMFT 1,27) sunt mai afectaţi
decât fetele (DMFT 0,61). În prezentul studiu,
comparativ cu celelalte prezentate în Tabelul 1,
DMFT are o valoare mai mică pentru că s-au luat în
considerare doar molarii 1 permanenţi şi doar
Levine RS et al, în 2007 (19), a obţinut o valoare
apropiată.
În ce priveşte vârsta medie, pentru AnDM băieţii
(126,153±5,211 luni) sunt mai mari decât fetele
(114±3,861 luni), dar pentru lotul cu despicături
raportul este exact invers (băieţi: 106,57 ± 3,235
luni, fete: 121,6 ± 2,08 luni).
CONCLUZII
Pentru evitarea apariţiei unor complicaţii ale
cariei dentare care în ultimă instanţă se vor solda cu
extracţia prematură a dinţilor respectivi, se impun
măsuri de profilaxie şi tratamentul leziunilor odon-
tale incipiente ale dinţilor temporari din zona de
sprijin. Extracţia prematură a unui dinte din zona
Korkhaus trebuie realizată după o analiză indivi-
dualizată şi foarte detaliată a fiecărui caz în parte
pentru a preveni apariţia unor anomalii dento-maxi-
lare sau de a agrava prognosticul celor preexistente.
Molarii temporari sunt dinţii cei mai afectaţi atât
de carie, cât şi de pierderea prematură.
Aproape jumătate din molarii 1 permanenţi din
lotul cu AnDM prezintă obturaţii, în timp ce pentru
celălalt lot nu există nici un molar tratat.
În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, pentru
molarii permanenţi băieţii sunt de aproximativ 2 ori
mai afectaţi decât fetele, în timp ce pentru dinţii
temporari afectarea este distribuită echilibrat pentru
ambele sexe.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LX, NR. 1, AN 2014
BIBLIOGRAFIE
1. Holst D. Causes and prevention of dental caries: a perspective on
cases and incidence. Oral Health Prev Dent 2005, 3:9-14
2. Petersen P.E., Bourgeois D., Ogawa H., Estupinan-Day S., Ndiaye
C. The global burden of oral disease and risks to oral health. Bulletin
of the World Health Organization, 2005; 83:661-669
3. World Health Organization. The World Oral Health Report 2003:
continuous improvement of oral health in the 21st century – the
approach of the WHO Global Oral Health Programme. Geneva, WHO,
2003.
4. Beltran-Aguilar E.D., Barker L.K., Canto M.T., Dye B.A., Gooch
B.F., Griffin S.O., et al. Surveillance for dental caries, dental sealants,
tooth retention, edentulism, and enamel fluorosis – United
States,1988–1994 and 1999-2002. In MMWR CDC Surveill Volume
54. Atlanta, GA: US Department of Health and Human Services,
Centers for Disease Control and Prevention; 2005:1-44.
5. Pine C.M., Adair P.M., Nicoll A.D., Burnside G., Petersen P.E.,
Beighton D., et al. International comparisons of health inequalities in
childhood dental caries. Community Dent Health 2004,
21(suppl):121-130.
6. Robert Y., Sheiham A. The burden of restorative dental treatment for
children in Third World countries. Int Dent J 2002, 52:1-9.
7. Downer M.C., Drugan C.S., Blinkhom A.S. Dental caries
experienceof British children in an international context. Community
Dent Oral Epidemiol 2005, 22:86-93.
8. Brennan D., Spencer A.J. Changes in caries experience among
Australian public dental patients between 1995/96 and 2001/02.
Aust N Z J Public Health 2004, 28:542-548.
9. DaSlivaBastos R., Olympio K.P., Bijella V.T., Buzalaf M.A.,
DeMagalhaes Bastos J.R. Trends in dental caries prevalence in
12-year-old schoolchildren between 1976 and 2001 in Bauru, Brazil.
PublicHealth 2005, 119:269-275.
10. Vargas C.M., Crall J.J., Schneider D.A. Sociodemographic
distribution of pediatric dental caries. NHANES III, 1988-1994.1998,
129:1229-1238.
21
11. Diehnelt D.E., Kiyak H.A. Socioeconomic factors that affect
international caries levels. Community Dent Oral Epidemiol 2001,
29:226-233.
12. Toverud G. The influence of war and post-war conditions on the teeth
of Norwegian school children. III. Discussion of food supply and dental
condition in Norway and other European countries. Milbank Mem
Fund Q 1957, 35:373-459.
13. 1Takeuchi M. Epidemiological study on dental caries in Japanese
children before, during and after WWII. Int Dent J 1961, 11:443-457
14. Fratu A.V., Beldiman A., Pasnicu L. The Importance of Temporary
Teeth In Growing And Developing The Dento-Maxillary System:
Premature Loss Of Primary Teeth (First Note) - Theoretical
Considerations. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi, 2008, 112 (Suppl 1):
376-385.
15. Dănilă I., Hanganu C., Bârlean L., Murariu A., Păruş M.,
Mihailovici L., Saveanu I., Timiş T. Trends In Oral Health Status Of
Schoolchildren From Iaşi, Romania. Oral Health and Dental
Management 2004: 3: 45-51.
16. Zmarandache D.D.D., Luca R., Chiş A.C., Farcaşiu C. Carious
Activity in 12 Year-Old Children from Slatina, Romania. International
Journal of Medical Dentistry 2012: 1: 27-32.
17. Petersen P.E., Hoerup N., Poomviset N., Prommajan J.,
Watanapa A. Oral health status and oral health behaviour of urban
and rural schoolchildren in Southern Thailand. Int. Dent J 2001 Apr;
51(2):95-102.
18. Almeida C.M., Petersen P.E., André S.J., Toscano A. Changing oral
health status of 6- and 12-year-old schoolchildren in Portugal.
Community Dental Health (2003) 20, 211-216.
19. Levine R.S., Nugent Z.J., Rudolf M.C., Sahota P. Dietary patterns,
toothbrushing habits and caries experience of schoolchildren in West
Yorkshire, England. Community Dent Health 2007 Jun; 24(2):82-7.