Permutări

O mulțime împreună cu o ordine bine determinată de dispunere a elementelor sale este o mulțime
ordonată. Atfel, două mulțimi ordonate sunt diferite dacă îndeplinesc cel puțin una din condițiile:

- se deosebesc prin elementele lor;

-se deosebesc prin ordinea de dispunere a elementelor.

O mulțime ordonată se notează scriind elementele sale între ( ).

Dacă A = { a, b, c }, atunci se pot forma mulțimi ordonate cu elementele sale:

(a, b, c) unde primul element este a, a doilea element este b, a treilea element este c

(b, c, a) unde primul element este b, a doilea element este c, a treilea element este a.

Se observă că cele două mulțimi au aceleași elemente, dar diferă ordinea de dispunere a lor, deci (a, b,
c)≠ (b, c, a).

Definiție: Fie A = { a 1 , a2 , … , an } , n ∈ N ¿ {0 ¿} o mulțime finită. Se numește permutare a mulțimii

A sau permutare de n elemente sau permutare de gradul n o mulțime ordonată formată cu toate
elementele lui A.

Exemplu Dacă A = { a, b, c }, atunci permutările lui A sunt mulțimile ordonate (a, b, c); (a, c, b); (b, a,
c); (b, c, a); (c, a, b); (c, b, a).

Notăm P n ( citim permutări de n elemente) numărul permutărilor de grad n ( al unei mulțimi de n

elemente). Atunci are loc

Teorema: Numărul de permutări de grad n , n ∈ N ¿ {0¿} este egal cu

P n=n ! , n ∈ N ¿ {0¿}

unde n ! se citește n factorial și n !=1∙ 2 ∙3 ∙ … ∙n .

Prin convenție 0! = 1.

Observație: (n+1)!=n!∙(n+1).

Aranjamente

Definiție: Fie A = { a 1 , a2 , … , an } , n ∈ N ¿ {0 ¿} o mulțime finită și k ∈ N , 1 ≤ k ≤ n. Se numește

aranjament de n elemente luate câte k orice mulțime ordonată formată din k elemente ale lui A.

Notăm Akn ( citim aranjamente de n elemente luate câte k) numărul aranjamentelor de n elemente
luate câte k . Atunci are loc

Teorema: Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k , unde n , k ∈ N ¿ {0¿} , 1 ≤ k ≤ n este

1
 n!
Akn = , iar A0n = 1
( n−k ) !

Combinări

Definiție: Dacă A este o mulțime cu n elemente, atunci submulțimile lui A formate din k elemente,
unde 0 ≤ k ≤ n, se numesc combinări de n elemente luate câte k.

Notăm C kn (citim combinări de n elemente luate câte k) numărul tuturor submulțimilor formate din
k elemente ale unei mulțimi de n elemente. Astfel, are loc

Teorema: Numărul de combinări de n elemente luate câte k este egal cu

n!
C kn= , 0 ≤ k ≤ n; n ,k ∈ N .
k ! ( n−k ) !

Propoziție: Dacă 0 ≤ k ≤ n; n ,k ∈ N , atunci C kn=C n−k

n .

Propoziție: Dacă 1 ≤ k <n ; n , k ∈ N , atunci C kn=C kn−1+C k−1

n−1.

Propoziție: Dacă n ∈ N , atunci are loc C 0n+ C1n +C 2n+ …+C nn=2n.

Exerciții:

manual, p. 268 - 1, 2, 3

p. 269 - 1, 4( a,b,..., h), 5(a, b, c, d), 8(a, b)

p. 271 - 1, 2, 8, 9, 10

Aplicații:

10! 8 ! n! n!
1. Calculați : + ; + ; C 2+ C 3 ;
8! 7 ! ( n−1 ) ! ( n−2 ) ! n n

2. Rezolvați ecuațiile:

n! ( n+1 ) !
a) + =35 b) ( n+1 ) !+n !=35 ( n−1 ) !
( n−1 ) ! ( n−1 ) !

Pn +1 Pn Pn
c) =72 d) + =36
P n−1 P n−1 P n−2

e) A2n =42 f) C 3n=6 n

2
 2 2 Ck11+1 11
g) C + C
n n +1 =51 h) k =
C 10 8

3. Rezolvați inecuațiile:

( n+2 ) !
a) n !<144 b) < 69
n!

c) C n−2
n+1 ≤ 504 d) A2x+1 ≤ 12

e) C 2x+2 −C2x ≤ 100 f) C 2x+1 +C 1x ≤9

4. Rezolvați sistemele de ecuații:

8 ∙ A xy =A yx +1 A xy =2 ∙ A xy−1
a)
{
8 ∙C xy =5 ∙ C yx +1
b)
{
C xy =C xy−2