UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

PROIECT LA DISCIPLINA
ANALIZĂ ECONOMICĂ ȘI FINANCIARĂ

Îndrumător,
Conf. univ. dr.

Student,

IAŞI
2013
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

ANALIZA PERFORMANȚELOR
ÎNTREPRINDERII
S.C CASA DE BUCOVINA – CLUB DE MUNTE S.A

Îndrumător,
Conf. univ. dr.

Student,

IAŞI
2013
 CUPRINS

CAPITOLUL 1. BAZA DE INFORMAȚII................................................................................5

1.1 Prezentarea societății...........................................................................................................5
1.2 Obiectul de activitate al societății.......................................................................................5
1.3 Principalii clienți și furnizori ai societății..........................................................................6
CAPITOLUL 2. ANALIZA PIEȚEI...........................................................................................7
2.1 Prezentarea sectorului în care activează S.C Casa de Bucovina – Club de munte S.A 7
2.2 Principalii concurenți..........................................................................................................7
2.3 Analiza mediului concurențial............................................................................................8
2.3.1 Analiza cotelor de piață..................................................................................................8
2.3.2 Analiza structurii concurențiale......................................................................................9
2.3.3 Analiza poziției concurențiale......................................................................................11
CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII..........13
3.1 Analiza resurselor umane.................................................................................................13
3.2 Analiza resurselor materiale.............................................................................................15
CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR....................................................................18
4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar......................................18
4.2 Metoda costului obiectiv....................................................................................................20
CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII..................................24
5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale..............................................................24
5.1.1 Analiza cifrei de afaceri................................................................................................24
5.1.2 Analiza marjei comerciale............................................................................................25
5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate................................................................26
5.2.1 Analiza producției totale...............................................................................................26
5.2.2 Analiza valorii adăugate...............................................................................................27
CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII..................................29
6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere a S.C Casa de Bucovina – Club
de Munte S.A............................................................................................................................29
6.2 Analiza rezultatelor financiare.........................................................................................32
6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A 35
6.4 Analiza sănătății întreprinderii........................................................................................37
 6.4.1 Analiza structurii financiare.........................................................................................38
6.4.2 Analiza valorii patrimoniale.........................................................................................46
6.4.3 Analiza riscului.............................................................................................................48
CAPITOLUL 7. CONCLUZII..................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................54
 CAPITOLUL 1. BAZA DE INFORMAȚII

Aşezat în partea de nord – est a României, în centrul geografic al judeţului Suceava, la

doar 36 km de capitala acestuia, municipiul Suceava, înconjurat de obcini împădurite, ce urcă
până la 833 de metri, beneficiind de un climat temperat-continental blând şi reconfortant, oraşul
Gura Humorului este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Bucovinei. În acest
cadru natural deosebit este așezat Hotelul Best Western Bucovina.

1.1 Prezentarea societății

Hotelul Best Western Bucovina aparține Societății Comerciale Casa de Bucovina – Club
de munte SA și a fost înființat în luna martie a anului 1998. Sediul societății este: Piața
Republicii, nr. 18, orașul Gura Humorului, Județul Suceava.
Hotelul Beste Western Bucovina este primul reper cu identitatea unui lanț internațional
(face parte din renumitul lanț hotelier Best Western) din zona județului Suceava și în continuare
singurul hotel care operează într-o franciză internațională în această zonă. Serviciile prestate se
situează într-o gamă completă: în afară de serviciile de cazare și alimentație publică, hotelul mai
oferă servicii privind activități derulate în incinta hotelului (conferințe, traininguri, simpozioane,
jacuzzi, saună, fitness, etc) și servicii privind activități derulate în afara incintei hotelului
(activități de recreere prin participare la activități tradiționale sau excursii la mănăstiri renumite,
practicare de sporturi extreme, etc).
Structura de cazare a hotelului este foarmată din: 60 camere duble twin, 24 camere
matrimoniale, 38 camere single, 4 junior suite, 2 apartamente și 2 camere VIP.
Best Western Bucovina pune la dispoziția oaspeților două restaurante: Restaurant Casa de
Bucovina, cu o capacitate de 200 de locuri și Restaurant Casa cu pridvor, cu o capacitate de 80
de locuri.
Centrul de conferințe al Hotelului Best Western Bucovina, ce reunește 5 săli de
conferință și poate găzdui până la 500 de participanți, a devenit una dintre locațiile preferate ale
organizatorilor de simpozioane, congrese și seminarii.

1.2 Obiectul de activitate al societății

 S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A are ca obiect de activitate prestarea de
servicii hoteliere, servicii de alimentație publică și agrement, vânzarea de pachete turistice,
organizarea de conferințe sau evenimente pentru companii din țară și din străinătate.
Activitatea de bază a societății este stipulată în Actul Constitutiv și potrivit codificării
CAEN – 5510 este definită ca ”Hoteluri și alte facilități de cazare similare”.
1.3 Principalii clienți și furnizori ai societății
Hotelul Best Western Bucovina are în portofoliu atât clienți români, cât și clienți străini –
grupuri itinerante de turiști în special din zona Comunității Europene, dar și din Japonia, Israel și
alte țări.
Hotelul își orientează activitatea către toate categoriile de turiști. Tinerii pot fi atrași de
pachetele pentru petrecerea sfârșitului de săptămână, dar și de pachetele pentru schi oferite în
sezonul rece al anului. Turiștii de vârstă medie, cei de vârsta a treia și turiștii străini sunt atrași
îndeosebi de obiectivele turistice din zonă. Gura Humorului este o adevărată ”placă turnantă” a
turismului cultural – religios bucovinean, de aici putând a fi accesate traseele către toate
bisericile cu frescă exterioară din România, aflate sub patronaj UNESCO: Humor, Moldoviţa,
Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi, Probota, Sfântul Gheorghe – Suceava.
Centrul de conferințe oferă posibilitatea organizării de evenimente (team-building-uri,
călătorii de afaceri, programe de training, conferințe, congrese, seminarii, evenimente pentru
angajați, târguri și expoziții, lansări de produse/servicii) pentru companii medicale, unități
bancare și firme de asigurări, firme de audit și consultanță, multinaționalele din domenii precum
comunicații, IT, etc.
De asemenea, o categorie importantă de clienți o constituie agențiile de turism tour-
operatoare și detailiste.
Principalii furnizori cu care S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A are încheiate
parteneriate sunt: S.C EON Energie S.A pentru furnizarea de gaze naturale și energie electrică,
S.C Prosoft++ S.R.L pentru furnizarea de echipamente IT și programe informatice, S.C
Romtelecom S.A pentru furnizarea de servicii de telecomunicații. S.C Raiffeisen BANK S.A este
agreată ca furnizor de servicii bancare.
Furnizorii de materii prime și materiale consumabile ai societății sunt în principal
distribuitorii en-gros de produse alimentare din zonă și magazinele cash&carry (Metro, Selgros),
furnizori cu activitate stabilă. Stocurile de materii prime sunt dimensionate la limita de
siguranță. Stocurile de materii prime și materiale sunt la nivelul minimului necesar, acest lucru
determinând o bună viteză de rotație a stocurilor. De asemenea, printre furnizorii societății se
numără și producătorii de produse tradiționale și ecologice din zona Bucovinei.
 Printre furnizorii agreați se află și o întreprindere care oferă soluții complete pentru
domeniul HoReCa: materiale de întreținere a hotelului, cosmetice, soluții de curățenie, articole
de menaj, etc.

CAPITOLUL 2. ANALIZA PIEȚEI

2.1 Prezentarea sectorului în care activează S.C Casa de Bucovina – Club de

munte S.A
Întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de munte S.A (Hotelul Best Western
Bucovina) activează în sectorul turismului. Orașul Gura Humorului este declarat stațiune
turistică de interes național.
Oraşul Gura Humorului este situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona
Mănăstirilor Bucovinei” și deţine o poziţie strategică pentru vizitarea mănăstirilor din Nordul
Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării.
Turismul în regiunea Gura Humorului constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a
regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest domeniu, o prioritate în cadrul Planului Naţional de
Dezvoltare a României. Acest lucru este reflectat de numărul mare de turişti care vizitează zona
pe tot parcursul anului – estimat la aproximativ 60.000 de persoane cazate anual în unităţile de
primire turistică şi la circa 200.000 de persoane care tranzitează staţiunea.
În prezent, în cadrul staţiunii Gura Humorului forma de turism predominant practicată
este cea cu valenţe culturale, datorită numeroaselor mănăstiri (Voroneţ, Humor, Moldoviţa,
Suceviţa, Putna, Arbore etc.) aflate în apropiere, ale căror biserici pictate au fost incluse, în cazul
unora dintre ele, în patrimoniul cultural mondial al UNESCO începând cu anul 1993.
De asemenea, o formă de turism care s-a impus recent în preferinţele turiştilor este
turismul de agrement. Astfel, prin Proiectul “P.O.P.A.S.” (Pârtie de schi, Orientare Turistică,
Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport), cu o investiție totală de 10,2 milioane de euro, finanțată
din fonduri europene, orașul Gura Humorului a fost dotat, din 2010, cu o pârtie de schi cu o
lungime de 1.486 de metri, prevăzută cu telescaun şi instalaţie pentru producerea zăpezii, o
piscină acoperită, un bazin de înot pentru copii, terenuri de sport în aer liber şi un patinoar
artificial în zona de agrement „Ariniș”.
Nu în ultimul rând, datorită existenţei mai multor săli de conferinţe în cadrul unor
hoteluri şi pensiuni, a luat amploare turismul de afaceri, congrese şi reuniuni.
 2.2 Principalii concurenți
Principalii concurenți ai Hotelului Best Western Bucovina**** sunt reprezentați de
hotelurile clasificate la 3-4-5 stele conform Ordinului 1296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea
Normelor Metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice din județul Suceava.
 Hoteluri de 3 stele: Hotel Ramona, Hotel Rubin, Hotel Simeria (orașul Gura Humorului)
Hotel Cosmos, Hotel Eden, Hotel Șandru, Hotel Zimbru (municipiul Câmpulung
Moldovenesc), Hotel Conacul Domnesc, Hotel Polaris (comuna Șcheia), Hotel Galany
(municipiul Rădăuți), Hotel Zamca, Hotel Albert, Hotel Continental, Hotel Gloria, Hotel
Căprioara (Suceava); Complex Hotelier Bradul – Călimani, Hotel Carol (Vatra Dornei);
 Hoteluri de 4 stele: Hotel Toaca Bellevue (oraș Gura Humorului), Hotel The Geraldʼs
House (municipiul Rădăuți), Hotel Imperium (Suceava), Hotel Sofia, Hotel Voievod
(comuna Sucevița), Hotel Alpin (Vatra Dornei);
 În județul Suceava nu există hoteluri clasificate la categoria 5 stele.

2.3 Analiza mediului concurențial

Mediul concurențial cuprinde relațiile întreprinderii cu furnizorii (achiziționează materii
prime și efetuează cheltuieli), cu clienții (vinde produse și încasează venituri) și cu statul
(folosește infrastructura pieței și plătește impozite).
Analiza mediului concurențial are scopul de a indentifica poziția întreprinderii în piața
generală, capacitatea concurențială a acesteia și avantajele competitive.

2.3.1 Analiza cotelor de piață

Cota de piață reprezintă partea din piața totală deținută de o întreprindere.
Analiza cotelor de piață are rolul de a poziționa întreprinderea pe o anumită piață în
funcție de cifra sa de afaceri.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea producției vândute (bunuri vândute, servicii
prestate) și a mărfurilor vândute în decursul unui exercițiu financiar.
În analiza cotelor de piață se calculează următorii indicatori:
1. Cota de piață absolută (Pi) arată cât la sută din piața totală este deținută de întreprinderea
analizată și se calculează cu formula:
CAi
Pi  100 , unde CAi = cifra de afaceri a întreprinderii analizate și CA T = cifra de afaceri a
CAT
pieței totale.
2. Cota de piață relativă (Pir) presupune poziționarea întreprinderii analizate în raport cu liderul
existent pe piață și se calculează cu formula:
 CAi
Pir  100 , unde CAi = cifra de afaceri a întreprinderii analizate și CAL = cifra de afaceri a
CAL
liderului.
3. Cota de piață specifică (P is) indică care este poziția unei firme pe piața efectiv deservită de
aceasta și se calculează cu formula:
CAi
Pis  100 , unde CAi = cifra de afaceri a întreprinderii analizate și CA S = cifra de afaceri a
CAS
sectorului deservit.
În Tabelul 2.1 este prezentată analiza cotelor de piață ale întreprinderii SC. Casa de
Bucovina – Club de munte SA.
Tabelul 2.1
Analiza cotelor de piață
Nr Indicator U.M. Anii de analiză Rata de evoluție (%)
crt. 2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010
1. CAi Lei 4568438 4805673 5379360 105,19 111,93
2. CAL Lei 11932423 12594615 13154634 105,54 104,44
3. CAT Lei 52044344 54651492 57918881 105,00 105,97
4. CAS Lei 28560248 29606065 33109202 103,66 111,83
5. Pi % 8,77 8,79 9,28 100,11 105,57
6. Pir % 38,28 38,15 40,89 99,66 107,18
7. Pis % 15,99 16,23 16,24 101,50 100,06
In
Rata de evoluție (Re) a fost calculată după formula: Re  100 , unde I = indicatorul
In  1
și n = anul.
În urma analizei cotelor de piață, se constată faptul că întreprinderea analizată a
înregistrat o creștere progresivă a cotei de piață absolute, astfel: în 2010 cota de piață absolută a
crescut cu 5.19% față de anul 2009, iar în anul 2011 cota de piață absolută a crescut cu 11.93%
față de anul 2010. În ceea ce priveste cota de piață relativă, în anii 2009 și 2010, aceasta a avut
valori constante (aproximativ 38%), înregistrând, în anul 2011, o creștere cu 7.18 puncte
procentuale față de anul 2010. Cota de piață specifică înregistrează, în cei 3 ani analizați, valori
constante. Evoluția cotelor de piață (absolută, relativă și specifică) se datorează creșterii
progresive a cifrei de afaceri în cei trei ani analizați. Valoarea cifrei de afaceri este dată de
valoarea veniturilor din producția vândută și de cea veniturilor din vânzarea mărfurilor, deci se
poate spune că acestea au înregistrat o creștere de la un an la altul.

2.3.2 Analiza structurii concurențiale

Structura concurențială este formată din numărul total de firme existente pe o piață și ia
în considerare gradul de concentrare a pieței.
 Structura concurențială arată cât la suntă din piață este deținut de un număr redus de
firme existente la un moment dat.
Analiza presupune folosirea următorilor indicatori:
1. Indicele parțial de concentrare a pieței (Ipc) arată cât la sută din piață este deținut de
primele 4-8-12 întreprinderi și se calculează cu formula:
n
Ipc   Pi , unde Pi = cota de piață absolută și n = {4, 8, 12}
i 1

Când Ipc are valori mai mari de 50%, piața este considerată concentrată și prezintă
anumite bariere de intrare/ieșire, iar când Ipc are valori mai mici de 50%, piața este dispersată.
2. Indicele Hirschmann – Herfindahl (IH-H) arată cât la sută din piață este deținut, în medie, de
o firmă. Spre deosebire de Ipc, la calculul I H-H se iau în considerare toate firmele existente pe
piață. Formula de calcul este următoarea:
n
IH  H   Pi 2 , unde Pi2 = pătratul cotelor de piață ale întreprinderilor de pe piață și n=
i 1

numărul întreprinderilor existente pe piață.

În tabelul 2.2 este prezentată analiza structurii concurențiale a întreprinderii SC. Casa de
Bucovina – Club de munte SA.
Tabelul 2.2
Analiza structurii concurențiale
Poziție Întreprindere Cifra de Pi (%) Pi2 (%)
afaceri (lei)
1. Complex Hotelier Bradu – Călimani 13154634 22,71 5,1574
2. Hotel Best Western Bucovina 5379360 9,28 0,8611
3. Hotel Simeria Class 4990515 8,61 0,7413
4. Hotel Rubin 4190494 7,23 0,5227
5. Hotel Conacul Domnesc 3838308 6,62 0,4382
6. Hotel The Geraldʼs House 3803702 6,56 0,4303
7. Hotel Zamca 3568534 6,16 0,3794
8. Hotel Imperium 2700042 4,66 0,2171
9. Hotel Ramona 2299398 3,97 0,1576
10. Hotel Sofia 2254944 3,89 0,1513
11. Hotel Voievod 1844600 3,18 0,1011
12. Hotel Cosmes Niga 1477203 2,55 0,0650
13. Hotel Șandru 1394887 2,40 0,0576
14. Hotel Zimbru 1358281 2,34 0,0547
15. Hotel Polaris 1246921 2,15 0,0462
16. Hotel Toaca Bellevue 1139186 1,96 0,0384
17. Hotel Albert 1041852 1,79 0,0320
18. Hotel Carol 843375 1,45 0,0210
19. Hotel Alpin 585045 1,01 0,0102
 20. Hotel Galany 532363 0,91 0,0082
21. Hotel Eden 275237 0,47 0,0022
TOTAL 57918881 100 -
Ipc - 71,83 -
IH-H - - 9,493

În urma analizei structurii concurențiale, se constată că întreprinderea analizată (Hotelul

Best Western Bucovina) deține o cotă de piață relativă de 9.28%, situându-se pe prima poziție
după liderul pieței, Complexul Hotelier Bradul – Călimani.
Indicele parțial de concentrare a pieței are valoarea de 71.83%, fapt ce arată ca piața este
concentrată și că prezintă anumite bariere de intrare/ieșire. Indicele Hirschmann – Herfindahl
arată faptul că o întreprindere deține, în medie, 9.49% din piața totală.

2.3.3 Analiza poziției concurențiale

Analiza poziției concurențiale permite poziționarea unei întreprinderi pe o piață dată în
funcție de anumiți factori pe care literatura de specialitate îi numește factori cheie ai succesului.
Poziționarea unei întreprinderi pe piață se realizează în raport cu factorii cheie ai succesului.
În funcție de vârsta întreprinderii au fost identificați următorii factori ai succesului:
pentru întreprinderile tinere (1-3 ani) foarte importantă este competența tehnică iar pentru cele în
faza de creștere (3-7 ani) factorul important este cota de piață; în faza de maturitate important
este profitul și productivitatea, iar ăn faza de clin, care poate să apară oricând după 10 ani,
importante sunt costurile.
Pentru analiza poziției concurențiale se folosesc mai multe metode, dintre care cea mai
utilizată este metoda grilelor de evaluare. Această metodă presupune următorii pași:
1. Identificarea factorilor cheie ai succesului
2. Acordarea unui grad de importanță fiecărui factor în parte ( suma gradelor de importanță va fi
egală cu 1)
3. Acordarea de note pe o scară de la 1 la 10 pentru fiecare factor cheie al succesului identificat
5

4. Calcularea notei medie ponderate cu formula: N   Gi  n , unde Gi= gradul de importanță

i 1

acordat, iar n= nota acordată

5. Analizarea rezultatelor
Pentru întreprinderea SC. Casa de Bucovina – Club de munte SA au fost indentificați
următorii factori ai succesului: cota de piață, imaginea întreprinderii pe piață, produsele
inovative, promovarea și productivitatea muncii.
Analiza poziției concurențiale a Hotelului Best Western Bucovina (SC. Casa de Bucovina
– Club de munte SA) este prezentată în Tabelul 2.3.
 Tabelul 2.3
Analiza poziției concurențiale
Nr. Factorul cheie al Gradul de Nota obținută
Hotel Best Complex Hotel
Crt succesului importanță
Western B. hotelier B – C Simeria
.
Class
1. Cota de piață 0.30 9 10 8
2. Imaginea întreprinderii 0.27 10 8 7
3. Promovarea 0.18 9 7 9
4. Produse inovative 0.13 9 8 10
5. Productivitatea muncii 0.12 10 9 8
6. TOTAL 1 - - -
7. Nota medie ponderată - 9.39 8.54 8.54

Hotel Best Western Bucovina: N  (0.3*9+0.27*10+0.18*9+0.13*9+0.12*10) = 9.39

Complex Hotelier Bradu – Călimani: N  (0.3*10+0.27*8+0.18*7+0.13*8+0.13*9) = 8.54
Hotel Simeria Class: N  (0.3*8+0.27*7+0.18*9+0.13*10+0.12*8) = 8.54
În urma analizei poziției concurențiale, se observă că nota cea mai mare a fost obținută de
hotelul Best Western Bucovina, fapt ce demonstrează că întreprinderea analizată ocupă o poziție
dominantă.

CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL

ÎNTREPRINDERII

3.1 Analiza resurselor umane

Resursele umane reprezintă cheia succesului unei activități economice.
La nivel de întreprindere, resursele umane se analizează din 3 puncte de vedere:
1. Din punct de vedere al gradului de aprovizionare cu forță de muncă
2. Din punct de vedere al utilizării timpului total de muncă
3. Din punct de vedere al eficienței economice
 Indicatorii analizei resurselor umane sunt:
1. Numărul total de salariați (Ns), care reprezintă numărul contractelor de muncă existente la
un moment dat. În analiza resurselor umane realizată în Tabelul 3.1 se va utiliza următoarea

formulă: Ns  Nsn  1  I  E , unde Ns n 1 = număr salariați la începutul anului, I = intrări iar

E = ieșiri.
2. Numărul mediu de salariați (Nm), care reprezintă media aritmetică a salariaților dintr-un an
calendaristic
I
3. Coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează cu formula: Ci   100 .
Ns
E
4. Coeficientul ieșirilor (Ce), care se calculează cu formula: Ce   100 .
Ns
5. Coeficientul mediu al mișcării (C m), care exprimă mobilitatea forței de muncă și se

IE
calculează cu formula: Cm  100 .
Ns
6. Indicele de stabilitate (S), care se calculează cu formula: S  100  Cm .
7. Timpul de muncă total (T), care se calculează cu formula: T  Zl  Nm  8ore / zi , unde Zl =
număr zile legale pentru muncă.
8. Timpul nelucrat (Tn) este egal cu numărul orelor de muncă pierdute ca urmare a absentării
motivate, a concediilor, a învoirilor, iar în analiza realizată este calculat cu formula:

Tn  Zc  Nm  8ore / zi , unde Zc = număr zile concedii.

9. Timpul lucrat (Tl), calculat cu formula: Tl  T  T n .
10. Productivitatea anuală a muncii (Wa), care reprezintă valoarea producției obținute de un

VT
salariat în decursul unui an și se calculează cu formula: Wa  , unde VT = venitul total al
Nm
întreprinderii.
11. Productivitatea orară a muncii (Wh), care reprezintă valoarea producției obținute de un

VT
angajat intr-o oră și se calculează cu formula: Wo  .
Tl
În tabelul 3.1 este prezentată analiza resurselor umane ale întreprinderii SC. Casa de
Bucovina – Club de munte SA.
Tabelul 3.1
Analiza resurselor umane la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicator Simb U. M Anii de analiză Rata de
2010 2011
Crt. ol evoluție
 1. Numărul salariaților la Nsn-1 Pers. 63 64 98.43
începutul anului
2. Intrări I Pers. 3 4 133.33
3. Ieșiri E Pers. 2 3 150.00
4. Număr total de salariați Ns Pers. 64 67 104.68
5. Număr mediu de salariați Nm Pers. 65 65 100.00
6. Coeficientul intrărilor Ci % 4.68 5.97 127.56
7. Coeficientul ieșirilor Ce % 3.12 4.47 143.26
8. Coeficientul mediu al mișcării Cm % 7.81 10.44 133.67
9. Indicele de stabilitate S % 92.19 89.56 97.14
10. Număr zile legale pentru muncă Zl Zile 251 254 101.19
11. Număr zile concedii Zc Zile 23 24 104.34
12. Timpul de muncă total T Ore/an 130520 132080 101.19
13. Timpul de muncă lucrat Tl Ore/an 118560 119600 100.87
14. Timpul de muncă nelucrat Tn Ore/an 11960 12480 104.34
15. Venitul total VT Lei 5820510 6261563 107.57
16. Productivitatea anuală a muncii Wa Lei/pers/an 89546 96332 107.57
17. Productivitatea orară a muncii Wh Lei/h 49.09 52.35 106.64

În urma analizei resuselor umane se constată ca, pe parcursul celor doi ani de analiză,
2010 și 2011, Hotelul Best Western Bucovina a avut același număr mediu de salariați, cu un
coeficient mediu al mișcării de 7.81, resprectiv 10.44 puncte procentuale. Îndicele de stabilitate
înregistrează o ușoară scădere în anul 2011 față de anul 2010. În ceea ce privește productivitatea
anuală a muncii, se poate spune că, față de anul 2010, în 2011 aceasta a înregistrat o creștere de
7.5%, creșterea fiind resimțită și la nivelul productivității orare a muncii.

3.2 Analiza resurselor materiale

Resursele materiale cuprind mijloacele fixe și mijloacele circulante ale întreprinderii.
Privite ca un tot unitar, exprimă capacitatea de producție anuală a întreprinderii.
Mijloacele fixe reprezintă capacitatea tehnică a întreprinderii de a obține o anumită
cantitate de producție. Se folosesc în cadrul mai multor fluxuri tehnologice și se amortizează.
La analiza mijloacelor fixe se calculează următorii indicatori:
1. Mijloace fixe totale (Mft), care reprezintă valoarea totală a mijloacelor fixe.
I
2.Coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează cu formula: Ci  , unde I = intrări de
Mft
mijloace fixe.
E
3. Coeficientul ieșirilor (Ce), care se calculează cu formula: Ce  , unde E = ieșiri de
Mft
mijloace fixe.
 A
4. Gradul de uzură a mijloacelor fixe (Gu), care se calculează cu formula: Gu  , unde A
Mft
= amortizarea.
5. Gradul de utilizare a capacității de producție (G p), care se calculează cu formula:

Qe
Gp  100 , unde Qe = producția efectivă și Qp = producția potențială (maximă).
Qp
6. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf), care exprimă eficiența utilizării mijloacelor fixe și se

Qe
calculează cu formula: Rmf  , unde Tl = timpul de muncă lucrat.
Tl
Analiza mijloacelor circulante presupune analiza stocurilor. Stocurile sunt reprezentate de
materiile prime și de cele auxiliare.
Se folosesc următorii indicatori:
1. Valoarea stocurilor (S)
CA
2. Viteza de rotație a stocurilor (Vr), care se calculează cu formula: Vr  , unde CA = cifra
S
de afaceri a întreprinderii.
S
3. Durata de rotație a stocurilor (Dr), care se calculează cu formula: Dr   365 .
CA
În Tabelul 3.2 este prezentată analiza resuselor materiale la întreprinderea SC. Casa de
Bucovina – Club de munte SA.

Tabelul 3.2
Analiza resurselor materiale la întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicator Simbol U. M. Anii de analiză
2010 2011
Crt.
1. Mijloace fixe la începutul anului Mn-1 Lei 26598000 27617039
2. Intrări de mijloace fixe I Lei 1875200 1800000
3. Ieșiri de mijloace fixe E Lei 856161 1938593
4. Mijloace fixe totale Mft Lei 27617039 27478446
5. Coeficientul intrărilor Ci % 6.79 6.55
6. Coeficientul ieșirilor Ce % 3.10 7.05
7. Amortizarea A Lei 1652230 2200022
8. Gradul de uzură a mijloacelor Gu % 6.21 7.96
fixe
9. Producția efectivă Qe Lei 2343299 2942693
10. Producția potențială Qp Lei 2600000 3200000
11. Gradul de utilizare a capacității Gp % 90.12 91.95
 de producție
12. Timpul lucrat Tl Ore/an 118560 119600
13. Randamentul mijloacelor fixe Rmf Lei/oră 19.76 24.60
14. Stocuri S Lei 33046 40749
15. Cifra de afaceri CA Lei 4805673 5379360
16. Viteza de rotație a stocurilor Vr Rot./an 145.42 132.01
17. Durata de rotație a stocurilor Dr Zile-flux 2.50 2.76

Din analiza resurselor materiale ale Hotelului Best Western Bucovina reiese că valoarea
mijloacelor fixe totale este mai redusă în anul 2011, comparativ cu anul 2010, coeficientul
ieșirilor fiind cu 127% mai mare în 2011. Se observă că gradul de utilizare a capacității de
producție este mai mare în 2011, fapt ce arată că utilizarea mijloacelor fixe este mai eficientă, iar
gradul de uzură a acestora crește.
În ceea ce privește miloacele circulante, se observă o creștere a valorii stocurilor de la un
an la altul, iar cifra de afaceri urmează același trend ascendent. Astfel, viteza de rotație a
stocurilor scade de la un alt la altul cu aproximativ 9%, iar durata de rotație a stocurilor crește cu
aproximativ 10 puncte procentuale. Evoluția acestor ultimi indicatori este datorată faptului că
valoarea stocurilor crește de la un an la altul, deci nu reflectă neapărat o problemă a
întreprinderii. Totuși, durata de rotație a stocurilor înregisrează valori destul de coborâte în cei
doi ani de analiză, iar din punctul de vedere al rotației, stocurile înregistrează o medie de 138 de
rotații pe an.
 CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1 Analiza costurilor de producție. Metoda indicelui cost unitar

Cheltuielile de producție orientează decizia întreprinderii spre un anumit rezultat
economic.
Metoda indicelui cost unitar constă în analizarea costului de producție pe costuri variabile
și costuri fixe și are la bază analiza costurilor din cadrul teoriei producției pe termen scurt și pe
termen lung.
Pe termen scurt, când cel puțin un factor este variabil și are sens de consum specific
constant, profitul este influențat de costul fix mediu. Pe măsură ce producția crește, costul fix
mediu scade iar celelalte costuri inconstante determină creșterea profitului. În economie, această
situație se măsoară prin intermediul indicelui de creștere a costului variabil (ICV) în raport cu cifra
de afaceri (CA). Astfel, există 3 situații:
1. Când ICV = ICA, în joc rămâne doar costul fix și acesta influențează profitul. Această situație
are loc când întreprinderile mici care nu pot influența piața în niciun fel, sunt nevoite s-o accepte.
2. Când ICV < ICA, în jocul rentabilității intră atât costurile fixe, cât și cele variabile. Situația este
specifică întreprinderilor mari care realizează economie de scară, respectiv înregistrează avantaje
de experiență. Practic, este situația evoluției costurilor pe termine lung prin creșterea
randamentelor, scăzând costurile variabile și cele fixe.
Pe termen lung, întreprinderea se comportă conform legii creșterii veniturilor,
considerându-se că această tendință de creștere a veniturilor determină un dezinteres față de
costuri.
3. Când ICV > ICA, se produce un dezechilibru de scară, date fiind costurile ascunse (noncalitate,
pierderi de cotă de piață, pierdere de clienți) și de ce organizaționale. Această situație este
specifică întreprinderilor mari.
În Tabelul 4.1 s-a realizat analiza costurilor de producție din perioada 2010 – 2011 la S.C
Casa de Bucovina – Club de munte S.A, prin metoda costului unitar, utilizând contul de Profit și
pierdere.
Numărul mediu de salariați ai întreprinderii este de 65, dintre care: personal neproductiv
(de conducere) – 4, reprezentând 6.15% din total și personal productiv – 61, reprezentând
93.85% din total. Astfel, cheltuielile cu personalul au fost împărțite în cheltuieli fixe (cheltuieli
cu personalul neproductiv) și în cheltuieli variabile (cheltuieli cu personalul productiv).

Tabelul 4.1
Analiza costurilor de producție la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A prin metoda
indicelui cost unitar
Nr. Indicator U. M Anii de analiză Rata de
2010 2011
Crt. evoluție (%)
1. Alte cheltuieli materiale Lei 158316 194092 122.59
2. Alte cheltuieli externe (apă, energie) Lei 363705 372302 102.36
3. Ajustări de valoare privind Lei 585152 564765 96.51
imobilizările
4. Cheltuieli privind prestațiile externe Lei 876942 959235 109.38
5. Cheltuieli cu alte taxe, impozite Lei 289936 289030 99.68
6. Cheltuieli cu salarii, indemnizații Lei 63183 65480 103.63
(6.15 % din total)
7. Cheltuieli cu asigurări și protecție Lei 16476 19310 117.2
socială (6.15 % din total)
8. Cheltuieli fixe totale (CF) Lei 2353710 2464214 104.69
9. Cheltuieli cu materii prime și Lei 268942 316693 117.75
materiale
10. Cheltuieli cu mărfurile Lei 853468 1031449 120.85
11. Cheltuieli cu salarii, indemnizații Lei 964183 999247 103.63
 (93.85 % din total)
12. Cheltuieli cu asigurări și protecție Lei 251429 294682 117.2
socială (93.85 % din total)
13. Alte cheltuieli Lei 1519971 1276359 83.97
14. Cheltuieli variabile totale (CV) Lei 3857993 3918430 101.56
15. Total cheltuieli de exploatare (CT) Lei 6211703 6382644 102.75
16. Cifra de afaceri (CA) Lei 4805673 5379360 111.93
17. Producția totală (Qt) Buc. 750000 810000 108
18. Costul fix unitar (Cf) Lei/buc. 3.13 3.04 97.12
19. Costul variabil unitar (Cv) Lei 5.14 4.83 93.96
20. Costul unitar total (Cu) Lei 8.27 7.87 95.16

Formulele utilizate în calculul indicatorilor sunt:

 CF = Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe + Ajustări de valoare privind
imobilizările + Cheltuieli privind prestațiile externe + Cheltuieli cu alte taxe, impozite +
Cheltuieli cu salarii și indemnizații (6.15% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție
socială ( 6.15% din total), unde CF = Cheltuieli fixe.
 CV = Cheltuieli cu materii prime și materiale + Cheltuieli cu mărfurile + Cheltuieli cu salarii
și indemnizații (93.85% din total) + Cheltuieli cu asigurări și protecție socială ( 93.85% din
total) + Alte cheltuieli, unde CV = Cheltuieli variabile
 CT = CF + CV, unde CT = Cheltuieli totale
CF
 Cf  , unde Cf = costul fix unitar iar Qt = producția totală.
Qt
CV
 Cv  , unde Cv = costul variabil unitar.
Qt
CT
 Cu  , unde Cu = costul unitar total.
Qt
În urma analizei se constată că indicele de creștere a cheltuielilor variabile (101.56%)
este mai mic decât indicele de creștere a cifrei de afaceri (111.93%), ceea ce arată că în jocul
rentabilității intră atât costurile variabile cât și cele fixe. Această situație este specifică
întreprinderilor mari care obțin economii de scară și înregistrează avantaje de experiență.

4.2 Metoda costului obiectiv

Metoda costului obiectiv a fost concepută ca un set de instrumente referitoare la
planificarea costurilor, managementul costului și controlul costului. Are ca obiectiv reducerea
costurilor printr-un proces continuu de îmbunătățire a tehnologiilor și a proceselor de fabricație.
Pentru îndeplnirea acestui obiectiv se impune cunoașterea diferitelor etape ale vieții unui produs
precum și analiza costurilor fiecărei faze în funcție de caracteristicile ei și de prețurile
previzibile.
Metoda caută răspuns la întrebarea: ”care este aportul dintre costul maxim acceptat de
întreprindere și prețul maxim acceptat de piață?” șă presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea segmentului de populație căruia i se adresează produsul
2. Stabilirea puterii de cumpărare a segmentului de consumatori
3. Stabilirea prețului de vânzare al produsului – prețul de piață previzibil este fixat la un nivel
care să permită întreprinderii obținerii unui segment de piață dorit și un volum de vânzări propus.
4. Stabilirea profitului întreprinderii – din prețul de piață previzibil se deduce o marjă de profit
țintă cu scopul de a se determina costul țintă.
5. Calcului costului maximal ca diferență între prețul de vânzare stabilit și profitul stabilit în
etapele anterioare.
6. Proiectarea produsului – odată identificat costul maximal, întreprinderea proiectează produsul
astfel încât să se încadreze în limitele acestuia și să aloce resursele înspre acele funcții ale
produsului dorite de clienții țintă.
Costurile țintă implică lucrul în sens invers, de la un preț de piață previzibil competitiv
spre un cost țintă la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de îndeplinit.
Principalii factori care sunt luați în considerare la formarea costului obiectiv sunt factorii
externi de piață. Astfel, se efectuează studii de piață după care este stabilit prețul de vânzare al
produsului, în funcție de gradul de atractivitate pentru cumpărători și preul practicat de
concurență.
Întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A își propune să lanseze un
pachet turistic denumit ”Vacanța ta de 4 stele” care să includă 4 nopți de cazare în regim all
inclusive (mic dejun, dejun și cină) și acces gratuit la sala de fitness a hotelului. Acest pachet de
servicii răspunde nevoilor clietelei țintă identificate de-a lungul experienței acumulate.
Segmentul țintă a fost identificat printr-un studiu de piață efectuat de întreprindere, din care au
rezultat următoarele:
 Puterea de cumpărare a clienților este de 3000 lei/lună, cu un grad de îndatorare de maxim
30%;
 Prețul de vânzare practicat de principalul concurent este egal cu prețul de piață determinat de
puterea de cumpărare a clientelei;
 Cantitatea vândută a principalului concurent de este 2000 de pachete turistice/an.
Pentru competitivitate, întreprinderea își propune să practice un tarif cu 10% mai redus
față de concurență, o marjă a profitului de 40% și o cotă de piață relativă de 75% pentru noul
produs. Costurile de proiectare și dezvoltare a pachetului turistic sunt de 10000 lei, iar
cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de 50000 lei.
Consumurile standard pentru un pachet turistic sunt de 6 ore om și 10 unități materiale.
Costul unei ore om este de 10 lei, iar costul unei unități materiale este de 20 lei.
Primele trei opțiuni suplimentare solicitate de clientela țintă sunt următoarele: acces la
saună (care necesită un consum suplimentar de 0,5 ore om și o unitate materială), acces la sala de
fitness (care necesită un consum suplimentar de 0,2 ore om și o unitate materială) și mic dejun
în camera de hotel (care necesită un consum suplimentar de 0.5 ore om și 0,2 unități materiale).

Tabelul 4.2
Analiza costurilor de producție la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A prin metoda
costului obiectiv
Nr. Indicator Simbol U. M. Valoare
Crt.
1. Venitul mediu lunar Vm Lei 3000
2. Grad maxim de îndatorare Gi % 30
3. Preț de vânzare previzibil Pp Lei/buc. 900
4. Preț de vânzare – principalul concurent Pc Lei/buc. 900
5. Cantitate vândută – principalul concurent Qc Lei 2000
6. Cifra de afaceri – principalul concurent CAc Lei 1800000
7. Preț de vânzare final Pf Lei/buc. 810
8. Cantitate vândută Q Buc. 1667
9. Cifra de afaceri previzionată CAp Lei 1350000
10. Marja de profit unitară Mp Lei/buc. 324
11. Costul obiectiv Co Lei/buc. 486
12. Costuri totale CT Lei 810162
a) Cost proiectare CP Lei 10000
b) Costuri generale CG Lei 50000
c) Costuri variabile CV Lei 750162
13. Cost variabil unitar Cv Lei/buc. 450
a) Cost variabil standard Cvs Lei/buc. 260
b) Cost variabil opțiuni suplimentare Cvo Lei/buc. 190
14. Cost acces la saună Cs Lei/buc. 25
15. Cost acces la sala de fitness Cf Lei/buc. 22
16. Cost mic dejun în cameră Cmd Lei/buc. 9

Întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A a proiectat un pachet turistic
la un preț de vânzare (810 lei) cu 10% mai mic decât prețul de piață previzibil (prețul pe care îl
poate plăti un consumator având în vedere venitul mediu lunar și gradul de îndatorare) – 900 lei
și cu 10% mai mic decât prețul practicat de principalul concurent pentru același tip de produs –
900 lei. În continuare s-a stabilit marja de profit a întreprinderii (40% din prețul de vânzare –
324 lei) și s-a realizat un produs turistic în valoare de 486 lei.
 Prețul de vânzare previzibil a fost calculat după formula: Pp  Vm  Gi
 Prețul de vânzare al principalului concurent = Prețul de vânzare previzibil
 Cifra de afaceri a principalului concurent a fost calculată după formula: CAc  Pc  Qc
 Prețul de vânzare final a fost calculat după formula: Pf  Pc  10% Pc
 Cifra de afaceri previzionată a fost calculată în raport cu cifra de afaceri a principalului
concurent, dat fiind faptul că întreprinderea și-a propus o cotă de piață relativă de 75%.
CAp CAp 75 1800000
Pir  100 => 100  75  CAp   1350000 lei
CAc CAc 100
 Cantitatea vândută a fost calculată având cifra de afaceri previzionată și prețul de vânzare

CAp 1350000
final, astfel: CAp  Pp  Q  Q    1667 bucăți.
Pp 810
40
 Marja de profit unitară: Mp   Pf
100
 Costul obiectiv a fost calculat după formula: Co  Pf  Mp
 Costurile totale au fost calculate după formula: CT  Co  Q , iar costurile variabile după
formula: CV  CT  (CP  CG )
CV
 Costul variabil unitar a fost calculat după formula: Cv 
Q

 Costul variabil standard: Cvs  6ore  om 10lei  10u.m  20lei  260 lei
 Costul variabil opțiuni suplimentare: Cvo  Cv  Cvs
 Cost acces la saună: Cs  0.5ore  om  10lei  1u.m  20lei  25 lei
 Cost acces la sala de fitness: Cf  0.2ore  om  10lei  1u.m  20lei  22 lei
 Cost mic dejun în cameră: Cmd  0.5ore  om 10lei  0.2u.m  20lei  9 lei
 CAPITOLUL 5. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

Rezultatele întreprinderii se măsoară cu următorii indicatori: cifra de afaceri, producția

totală, valoarea adăugată și marja comercială.

5.1 Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale

5.1.1 Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri exprimă forța de vânzare a unei întreprinderi măsurată prin totalitatea
încasărilor înregistrate ăntr-un an calendaristic. Forța de a vinde se formează pe piață și exprimă
capacitatea întreprinderii de a concura cu rivalii săi.
Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri este suma dintre contul Mărfuri și contul
Producția vândută. La cifra de afaceri se mai adaugă Subvențiile de exploatare încasate de
întreprindere.
Cifra de afaceri se analizează din punct de vedere al structurii (pe surse de formare – cât
la sută sunt mărfuri, cât la sută sunt produse, cât la sută sunt servicii), din punct de vedere al
factorilor de influență (prețul de vânzare și cantitățile vândute), din punct de vedere al evoluției
(al creșterii sau al scăderii de la un an la altul) și din punct de vedere al implicațiilor asupra
întreprinderii (dacă cifra de afaceri crește, înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde, este
performantă și în creștere, iar dacă cifra de afaceri scade, înseamnă că forța de a vinde este
erodată, întreprinderea devine neperformantă și determină șomaj).
Se întâlnesc următoarele tipuri de cifră de afaceri:
1. Cifra de afaceri totală (CAT), în care sunt incluse venituri din producția vândută, venituri din
mărfurile vândute și subvențiile.
2. Cifra de afaceri medie (CAm) este un raport între cifra de afaceri (CA) și producția vândută
(Qv)
CA pv  Qv
CAm   , pv = prețul de vânzare
Qv Qv
3. Cifra de afaceri marginală (CA mg) este un raport între variația cifrei de afaceri și variația
producției vândute
CA CA1  CA0
CAmg  
Qv Qv1  Qv 0
 CF CF CF
CAc     pv
4. Cifra de afaceri critică (CAc) se calculează cu formula: 1  Rcv 1  C v p v  Cv ,
pv
unde CF = costuri fixe, Rcv = rata costurilor variabile medii, Cv = costurile variabile medii.
5.1.2 Analiza marjei comerciale
Marja comercială exprimă forța întreprinderii de a specula piața.
În analiza marjei comerciale se calculează următorii indicatori:
1. Marja comercială (Mc): Mc  M  Cm , unde M = mărfurile vândute, iar Cm = costul de
achiziție al mărfurilor.
MC
2. Rata marjei comerciale (RMC): RMC  , unde CAT = cifra de afaceri totală.
CAT
În Tabelul 5.1 este prezentată analiza cifrei de afaceri și analiza marjei comerciale la
întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A. Analiza s-a realizat pentru perioada
2009 – 2011, utilizând date din contul de Profit și pierdere.
Tabelul 5.1
Analiza cifrei de afaceri și a marjei comerciale la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2009 2010 2011
Crt.
1. Cifra de afaceri totală CAT Lei 4568438 4805673 5379360
2. Venituri din producția vândută VQv Lei 2404989 2343299 2942693
3. Mărfuri vândute M Lei 2163449 2462374 2436667
4. Subvenții S Lei - - -
5. Producția vândută Qv Buc. 18980 21352 23725
6. Cifra de afaceri medie CAm Lei/buc. 126.71 109.76 124.03
7. Cifra de afaceri marginală CAmg Lei/buc. - -26 252.58
8. Costuri fixe CF Lei 2170264 2353710 2464214
9. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 5 5.14 4.83
10. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 126.71 109.76 124.03
11. Costul mărfurilor Cm Lei 714724 853468 1031449
12. Marja comercială MC Lei 1448725 1608906 1405218
13. Rata marjei comerciale RMC % 31.71 33.48 26.12
14. Cifra de afaceri critică CAc Lei 2259421 2469348 2564064

În urma analizei cifrei de afaceri, se constată faptul că cifra de afaceri totală înregistrează
o creștere semnificativă de la an la an, ceea ce înseamnă că întreprinderea are forță de a vinde,
este performantă și în creștere. Evoluția cifrei de afaceri este datorată creșterii veniturilor din
producția vândută și a celor din vânzarea mărfurilor. În ceea ce privește cifra de afaceri medie, se
observă că cel mai mare nivel al acesteia s-a înregistrat în anul 2009. În anul 2010, aceasta a
scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale, iar în anul 2011, cifra de afaceri medie se apropie
de nivelul anului 2009. Din analiza cifrei de afaceri critice, se constată că pragul de la care
întreprinderea înregistrează profit crește de la un an la altul, datorită creșterii valorii costurilor
fixe, dar și datorită fluctuațiilor prețului de vânzare (acesta înregistrând cea mai ridicată valoare
în anul 2009).
În urma analizei marjei comerciale, se constată că cel mai ridicat nivel al marjei
comerciale, respectiv al ratei marjei comerciale se înregistrează în anul 2010 (datorită veniturilor
din vânzarea mărfurilor ridicate și costului mărfurilor relativ scăzut) , în timp ce nivelul cel mai
scăzut se înregistrează în anul 2011 (datorită costului ridicat al mărfurilor).

5.2 Analiza producției totale și a valorii adăugate

5.2.1 Analiza producției totale
Producția totală exprimă forța tehnologică a unei întreprinderi și este formată din
producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.
Producția stocată cuprinde stocurile de magazie ale întreprinderii, evaluate la costul de
producție.
Producția imobilizată cuprinde toată producția consumată de întreprindere în scopuri
proprii și evaluatp la costul de producție.
Producția vândută este evaluată la prețul de vânzare.
În analiza producției se utilizează metode bazate pe teoria producției, respectiv analiza
producției pe termen scurt și pe termen lung.
Pe termen scurt, analiza producției ia în calcul resursele fixe (dotarea tehnologică și
capacitatea de producție) și resurse variabil (materii prime, forță de muncă, etc.). Pe termen scurt
se ridică următoarea întrebare: ”care este producția maximă care se poate realiza astfel încât
resursele de producție să fie utilizate optim din punct de vedere rehnic?”. Optimul tehnic se
obține atunci când produsul marginal al muncii este 0.
Produsul marginal al muncii (WmgM) se calculează după formula: VA  Qex  Ci , unde Q =
producția, iar M = muncă, muncitori.
Optimul economic se obține atunci când productivitatea muncii (WM) este maximă.

Q
Productivitatea muncii se calculează cu formula: WM  .
M
Pe termen lung se caută răspunsul la întrebarea: ”care este combinația optimă se resurse
de muncă și capital pentru a obține producția scontată?”.

5.2.2 Analiza valorii adăugate

 Valoarea adăugată este un indicator economic care exprimă capacitatea întreprinderii de a
produce efecte la propriul efort.
Valoarea adăugată (VA) se calculează ca diferență între producția exercițiului (Q ex) și
consumul intermediar (Ci) - VA  Qex  Ci .
Consumul intermediar (Ci) este format din cheltuieli cu materii prime și materialele
consumabile, alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe (apă, energie), cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare.
Valoarea adăugată este formată din salarii, impozite, dobânzi și amortizări.
În Tabelul 5.2 este prezentată analiza producției totale și analiza valorii adăugate la
întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A pentru anul 2011, utilizând date din
contul de Profit și pierdere.
Tabelul 5.2
Analiza producției și a valorii adăugate la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicatori U. M. Anii de analiză
Crt. 2010 2011
1. Mărfuri vândute Lei 2462374 2436667
2. Venituri din producția vândută Lei 2343299 2942693
3. Venituri din producția stocată Lei - -
4. Venituri aferente producției Lei - -
imobilizate
5. Venituri aferente producției Lei 2342399 2942693
totale (Qex)
6. Subvenții Lei - -
7. Alte venituri din exploatare Lei 46468 10596
8. Venituri financiare Lei 968368 871607
9. Venituri totale Lei 5820509 6261563
10. Costul mărfurilor (Cm) Lei 853468 1031449
11. Consumul intermediar (Ci) Lei 2310934 2159446
12. Valoarea adăugată (VA) Lei 31465 783247

 Consumul intermediar (Ci) 2010 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +

Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 268942 + 158316 + 363705 + 1519971 =
2310934 lei
 Consumul intermediar (Ci) 2011 = Cheltuieli cu materii prime și materialele consumabile +
Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (energie, apă) + Cheltuieli privind
prestațiile externe și alte cheltuieli de exploatare = 316693 + 194092 + 372302 + 1276359 =
2159446 lei
În urma analizei efectuate se constată faptul că veniturile aferente producției totale sunt
mai mari în anul 2011 comparativ cu anul 2010, iar valoarea consumului intermediar este mai
mare în anul 2010. Astfel se poate explica evoluția valorii adăugate de la un an la altul, fapt ce
confirmă că întreprinderea are forță de a vinde, este performantă și în creștere.

CAPITOLUL 6. ANALIZA PERFORMANȚEI ÎNTREPRINDERII

 Performanța înseamnă un succes, o realizare. În termeni econoic, a performa înseamnp a
realiza un obiectiv. Practica economică utilizează doi termeni: performanță financiară și
performanță economică. Performanța financiară cuprinde relațiile ce se crează în întreprindere
între cheltuieli, venituri și rezultate economice. Perfomanța economică cuprinde relațiile ce se
crează între economicitate, eficiență și eficacitate economică.
Analiza performanțelor întreprinderii se realizează în mod simplu prin analiza contului de
profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.

6.1 Prezentarea și analiza contului de profit și pierdere al întreprinderii S.C

Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Contul de profit și pierdere reprezintă un tablou sintetic al activității financiare a
întreprinderii în care sunt prezentate toate rezultatele financiare.
În Tabelul 6.1 este prezentat contul de profit și pierdere, pentru perioada 2009-2011, al
întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A.
Tabelul 6.1
Contul de profit și pierdere al S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Denumirea indicatorului Nr. Exercițiul financiar
2009 2010 2011
rd.
1. Cifra de afaceri netă 01 4568438 4805673 5379360
Producția vândută 02 2404989 2343299 2942693
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 2163449 2462374 2436667
2. Variația stocurilor pe produse finite 04 0 0 0
3. Alte venituri din exploatare 05 45365 46468 10596
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 06 4613803 4852141 5389956
(rd. 01+05)
4. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele 07 231946 268942 316693
consumabile
Alte cheltuieli materiale 08 117485 158316 194092
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 09 334241 363705 372302
c) Cheltuieli privind mărfurile 10 714724 853468 1031449
5. Cheltuieli cu personalul (rd. 12+13) 11 1500345 1295271 1378721
a) Salarii și indemnizații 12 1193205 1027366 1064728
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 13 307140 267905 313993
6. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale 14 590099 585152 564765
și necorporale (rd. 15-16)
a.1) Cheltuieli 15 590099 585152 564765
a.2) Venituri 16 0 0 0
6. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 17 910 -349683 32584
18-19)
b.1) Cheltuieli 18 1102 1317 32584
b.2) Venituri 19 192 351000 0
 7. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 21+22+23) 20 1046878 1519971 1276359
7.1 Cheltuieli privind prestațiile externe 21 721391 876942 959235
7.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 22 314777 289936 289030
asimilate
7.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate 23 10710 353093 28094
Ajustări privind provizioanele (rd. 25-26) 24 -161983 12207 87793
- Cheltuieli 25 0 12207 87793
- Venituri 26 161983 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 27 4374645 4707349 5253759
07+08+09+10+11+14+17+20+24)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:
- Profit (rd. 06-27) 28 239158 144792 136197
- Pierdere 29 - - -
8. Venituri din dobânzi 30 1516682 908374 757075
Alte venituri financiare 31 39967 59994 114532
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 30+31) 32 1556649 968368 871607
9. Cheltuieli privind dobânzile 33 18180 0 0
Alte cheltuieli financiare 34 67251 62889 35210
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 35 85431 62889 35210
33+34)
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă)
- Profit (rd. 32-35) 36 1710376 1050271 972594
- Pierdere 37 - - -
10. Venituri extraordinare 38 0 0 0
11. Cheltuieli extraordinare 39 0 0 0
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
- Profit (rd. 38-39) 40 0 0 0
- Pierdere 41 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 06+32+38) 42 6170452 5820509 6261563
CHELTUIELI TOTALE (rd. 27+35+39) 43 4460076 4770238 5288969
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
- Profit 44 1710376 1050271 972594
- Pierdere 45 - - -
12. Impozitul pe profit 46 246702 191076 180535
13. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
- Profit 47 1463674 859195 792059
- Pierdere 48 - - -

Pe baza contului de profit și pierdere rezultă următoarele grafice care reprezintă evoluția
principalilor indicatori, respectiv veniturile totale, cheltuielile totale și profitul.
 În Figura 6.1 este prezentată evoluția veniturilor totale și a cheltuielilor totale în cei trei
ani de analiză. Se poate spune că, în cazul veniturilor totale, se înregistrează ușoare variații, în
timp ce cheltuielile totale înregistrează o creștere progresivă de la an la an.

7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2009 2010 2011

Venituri totale (lei) Cheltuieli totale (lei)

Fig. 6.1 – Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale în perioada 2009 – 2011

În Figura 6.2 este prezentată evoluția profitului brut pentru cei trei ani de analiză. Din
reprezentarea grafică reiese faptul că, în anul 2010, profitul brut a înregistrat o scădere
remarcabilă – de 38,6 puncte procentuale. De asemenea, profitul brut din anul 2011 este în
scădere față de anul 2010.

1800000
1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2009 2010 2011

Profitul brut (lei)

Fig. 6.2 – Evoluția profitului brut în perioada 2009 – 2011

6.2 Analiza rezultatelor financiare

Rezultatele financiare cuprind indicatorii de profit și pierdere (rezultatul financiar este
diferența dintre venituri și cheltuieli).
1. Rezultatul din exploatare (Re) se calculează ca diferență între veniturile din exploatare (V e)
și cheltuielile din exploatare (Che). Dacă are semn pozitiv, se numește profit din exploatare,
iar dacă are semn negativ, se numește pierdere din exploatare – Re  Ve  Che
2. Rezultatul financiar (Rf) este egal cu diferența dintre veniturile financiare (Vf) și cheltuielile
financiare (Chf). Dacă are semn pozitiv, se numește profit financiar, iar dacă are semn
negativ, se numește pierdere financiară – Rf  Vf  Chf
3. Rezultatul curent (Rc) se calculează ca diferență între rezultatul din exploatare (R e) și
rezultatul financiar (Rf). Exprimă activitatea curentă și obișnuită a întreprinderii –
R c  R e  Rf
4. Rezultatul extraordinar (Rextr) se calculează ca diferență între veniturile extraordinare
(Vextr) și cheltuielile extraordinare (Chextr). Dacă are semn pozitiv, se numește profit
extraordinar, iar dacă are semn negativ, se numește pierdere extraordinară –
Rextr  V extr  Chextr
5. Rezultatul brut al exercițiului (RBE) se calculează ca sumă între rezultatul din exploatare
(Re), rezultatul financiar (Rf) și rezultatul extraordinar (Rextr) sau ca sumă între rezultatul
curent (Rc) și rezultatul extraordinar (Rextr). Dacă este pozitiv, se numește profit brut, dacă
este negativ se numește pierdere brută – RBE  Re  Rf  Rextr sau RBE  Rc  Rextr
6. Rezultatul net al exercițiului (RNE) se calculează ca diferență între rezultatul brut al
exercițiului (RBE) și impozitul pe profit (I) – RNE  RBE  I
(RNE + Amortizări) – Provizioane = Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii (CAF)
CAF – Dividende = Autofinanțarea (AF)
Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată + Subvenții – Impozite – Cheltuieli
cu personalul
În Tabelul 6.2 este prezentat Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la
întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A pentru perioada 2009-2011. Soldurile
intermediare de gestiune reprezintă etape succesive în formarea rezultatului final. Construcția
indicatorilor se realizează începând de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului, marja
comercială) și finalizând cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului).
Tabelul 6.2
Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Anii de analiză Rata de evoluție
2009 2010 2011 ‘11/’0 ‘11/’10
Crt. Indicatori (lei)
9
1. Vânzări de mărfuri 2163449 2462374 2436667 112.6 98.96
3
2. Costul mărfurilor vândute 714724 853468 1031449 144.3 120.85
 1
3. Marja comercială 1448725 1608906 1405218 96.99 87.34
4. Producția vândută 2404989 2343299 2942693 122.3 125.58
6
5. Variația producției stocate 0 0 0 - -
6. Producția imobilizată 0 0 0 - -
7. Producția exercițiului 2404989 2343299 2942693 122.3 125.58
6
8. Consumuri intermediare 1730550 2310934 2159446 124.7 93.44
8
9. Valoarea adăugată 674439 31465 783247 116.1 2489.26
3
10. Subvenții din exploatare 0 0 0 - -
primite
11. Impozite și taxe 314777 289936 289030 91.82 99.69
12. Cheltuieli cu personalul 1500345 1295271 1378721 91.89 106.44
13. Excendentul brut de -1140683 -1553742 -884504 128.9 175.66
exploatare 6
14. Alte venituri de exploatare 45365 46468 10596 23.35 22.80
15. Alte cheltuieli de 1046878 1519971 1276359 121.9 83.97
exploatare 2
16. Amortismente și 1069001 1664695 2300280 215.1 138.18
provizioane 8
17. Rezultatul de exploatare 239158 144792 136197 56.95 94.06
18. Venituri financiare 1556649 968368 871607 55.99 90.01
19. Cheltuieli financiare 85431 62889 35210 41.21 55.99
20. Rezultatul financiar 1471218 905479 836397 56.85 92.37
21. Rezultatul curent 1710376 1050271 972594 56.86 92.60
impozabil
22. Venituri excepționale 0 0 0 - -
23. Cheltuieli excepționale 0 0 0 - -
24. Rezultatul excepțional 0 0 0 - -
25. Rezultatul brut al 1710376 1050271 972594 56.86 92.60
exercițiului
26. Impozitul pe profit 246702 191076 180535 56.86 92.60
27. Rezultatul net al 1463674 859195 792059 56.86 92.60
exercițiului
28. Dividende 1171377 0 1506056 128.5 -
7
29. Capacitatea de 2532159 2498960 2891823 114.2 115.72
autofinanțare 0
30. Autofinanțarea 1360782 2498960 1385767 101.8 55.45
4

În urma analizei rezultatelor financiare se constată următoarele:

 Excedentul brut de exploatare are semn negativ, ceea ce înseamnă că întreprinderea
înregistrează insuficiență brută de exploatare, datorită cheltuielilor ridicate cu personalul și a
 faptului că întreprinderea nu încasează subvenții. Cea mai scăzută valoare a excedentului brut
de exploatare se înregistrează în anul 2010, iar cea mai ridicată, în anul 2011. Față de anul
2009, în anul 2011 EBE înregistrează o creștere de aproximativ 29 puncte procentuale, iar
față de anul 2010, creșterea este de aproximativ 76 procente. Aceste creșteri se datorează
evoluției favorabile a valorii adăugate și diminuării impozitelor și cheltuielilor cu personalul.
 În cei trei ani de analiză, se înregistrează o scădere a rezultatului de exploatare. Atât
veniturile din exploatare, cât și cheltuielile din exploatare cresc, însă în cazul cheltuielilor,
creșterea este mai accentuată.
 Rezultatul financiar se reduce de la an la an, pe fondul scăderii accentuate a veniturilor
financiare.
 În cei trei ani de analiză, întreprinderea nu înregistrează nici venituri excepționale și nici
cheltuieli excepționale, deci rezultatul excepțional are valoarea zero.
 Rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al exercițiului sunt în scădere de la an la an,
scădere datorată de evoluția nefavorabilă a rezultatului de exploatare și a celui financiar.

6.3 Analiza rentabilității la întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de

Munte S.A
Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit în relația cu propriile
interese, respectiv în zona economică (în activitatea de producție). Performanța economică se
măsoară prin rate de performanță numite rate de profitabilitate și rate de rentabilitate.
Ratele de profitabilitate se formează în zona vânzărilor, respectiv în zona pieței și a
cifrei de afaceri. Se calculează:
1. Rata profitului brut (Rpb) – raport între profitul brut (P b) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu

Pb
100 - Rpb  100 . Se consideră ca profitabilitatea este bună daca Rpb este mai mare de 10%.
CA
2. Rata profitului net (Rpn) – raport întreprofitul net (Pn) și cifra de afaceri (CA), înmulțit cu

Pn
100 - Rpn  100 . Valoarea este bună dacă este mai mare de 5%.
CA
3. Rata de rentabilitate a vânzărilor (Rrv) – raport între marja comercială (MC) și valoarea

MC
mărfurilor vândute ( M), înmulțit cu 100 - Rrv   100 .
M
În Tabelul 6.3 este prezentată analiza ratelor de profitabilitate la întreprinderea S.C Casa
de Bucovina – Club de Munte S.A, pentru perioada 2009-2011.
Tabelul 6.3
 Analiza ratelor de profitabilitate la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010
Crt.
1. Cifra de afaceri (lei) 4568438 4805673 5379360 105.19 111.94
2. Mărfuri vândute (lei) 2163449 2462374 2436667 113.82 98.96
3. Costul mărfurilor (lei) 714724 853468 1031449 119.41 120.85
4. Marja comercială (lei) 1448725 1608906 1405218 111.05 87.34
5. Rata de rentabilitate a 66.96 65.34 57.67 97.58 88.26
vânzărilor (%)
6. Profitul brut (lei) 1710376 1050271 972594 61.41 92.60
7. Rata profitului brut (%) 37.44 21.85 18.08 58.36 82.75
8. Profitul net (lei) 1463474 859195 792059 58.71 92.19
9. Rata profitului net (%) 32.03 17.88 14.72 55.82 82.33
În urma analizei ratelor de profitabilitate se constată următoarele:
 Rata profitului brut este în continuă scădere de la an la an, însă valorile sunt considerate
bune, situându-se peste pragul de 10%. Față de anul 2009, în anul 2010 rata profitului brut
înregistrează o scădere de aproximativ 42 puncte procentuale, iar față de anul 2010, în anul
2011, rata profitului brut scade cu 17 procente. Diminuările sunt datorate scăderii valorii
profitului brut în cei trei ani de analiză. Rata profitului net urmează același trend descendent,
cauzele scăderii fiind similare, însă valorile sunt considerate bune, situându-se deasupra
pragului de 5%.
 Rata de rentabilitate a vânzărilor are valoare maximă în anul 2009, fiind de aproximativ 67%,
iar valoarea minimă în anul 2011 – 57.67%. Această scădere se datorează scăderii veniturilor
din vânzarea mărfurilor și a marjei comerciale de la an la an.
Ratele de rentabilitate se calculează pe domeniul de producție a întreprinderii și pe
domeniul de finanțare a producției și a vânzărilor.
a) Ratele de rentabilitate din domeniul producției
1. Rata de rentabilitate a cheltuielilor totale (RCT) – raport între profit (P) și cheltuieli totale

P
(CT), înmulțit cu 100 – RCT  100 .
CT
2. Rentabilitatea activului total (R AT) – raport între profitul brut (Pb) și activul total (AT),

Pb
înmulțit cu 100 – RAT  100 .
AT
Activul total este format din activul imobilizat, activul circulant și cheltuielile în avans.
b) Rate de rentabilitate din domeniul financiar
1. Rentabilitatea capitalului propriu (RKP) – raport între profit (P) și capitalul propriu (KP),

P
înmulțit cu 100 – RKP  100 .
KP
2. Rentabilitatea capitalului total (RKT) – raport între profit (P) și capitalul total (KT), înmulțit

P
cu 100 – RKT  100
KT
În Tabelul 6.4 este prezentată analiza ratelor de rentabilitate la întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A, pentru perioada 2009-2011. În urma analizei efectuate rezultă
următoarele: rata de rentabilitate a cheltuielilor totale este în scădere de la an la an (de la 32.82%
la 14.98%), datorită diminuării profitului net și creșterii cheltuielilor totale. Comparativ cu anul
2009, în anul 2010 se înregistrează o scădere bruscă, de aproximativ 50%. Comparând valoarea
din anul 2010 cu cea din 2011, se poate spune că diminuarea valorii ratei de rentabilitate a
cheltuielilor totale este mai redusă – aproximativ 17 puncte procentuale; rata activului total
înregistrează o scădere în cei trei ani de analiză (datorită scăderii valorii activului total), valoarea
maximă înregistrându-se în anul 2009; rata de rentabilitate a capitalului propriu, respectiv rata de
rentabilitate a capitalului total urmează același trend descendent, ca și indicatorii de mai sus,
cauza fiind reprezentată tot de scăderea valorii profitului.
Tabelul 6.4
Analiza ratelor de rentabilitate la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010
Crt
.
1. Profit brut (lei) 1710376 1050271 972594 61.41 92.60
2. Profit net (lei) 1463674 859195 792059 58.71 92.19
3. Cheltuieli totale (lei) 4460076 4770238 5288969 106.95 110.87
4. Activul imobilizat 33960900 27695348 27520502 81.55 99.37
(lei)
5. Activul circulant (lei) 6614999 12871249 13955300 194.58 108.42
6. Cheltuieli în avans 548823 369715 305561 67.37 82.65
(lei)
7. Activul total (lei) 41124722 40936312 41781363 99.54 102.06
8. Capital propriu (lei) 40708831 40396649 41188707 99.23 101.96
9. Capital total (lei) 40708831 40396649 41188707 99.23 101.96
10. Rata de rentabilitate a 32.82 18.01 14.98 54.88 83.18
cheltuielilor totale
(%)
11. Rentabilitatea 4.15 2.57 2.33 61.93 90.66
activului total (%)
12. Rentabilitatea 3.60 2.13 1.92 59.17 90.14
capitalului propriu
 (%)
13. Rentabilitatea 3.60 2.13 1.92 59.17 90.14
capitalului total (%)

6.4 Analiza sănătății întreprinderii

Sănătatea întreprinderii este dată de relațiile ce se crează între structura financiară,
valoarea patrimonială a întreprinderii și riscul general.
Analiza sănătății este dată de analiza structurii financiare, a valorii patrimoniale și a
riscului general.

6.4.1 Analiza structurii financiare

O întreprindere este formată din active, capitaluri proprii și datorii. Activele sunt bunuri
economice (terenuri, clădiri, mașini, materii prime, etc.), capitalurile proprii sunt bani în cont sau
bani în proprietate, iar datoriile sunt credite pe termen scurt sau lung, împrumuturi, obligații,
angajamente.
Activele, capitalurile proprii și datoriile formează bilanțul întreprinderii.
Din acest punct de vedere, analiza structurii financiare este o analiză de bilanț, fie pe
orizontală, fie pe verticală.
Pe verticală, bilanțul întreprinderii cuprinde:
1. Activul imobilizat (imobilizări corporale, necorporale și financiare)
2. Active circulante (stocuri, creanțe, lichidități în cont, investiții financiare pe termen scurt)
3. Cheltuieli în avans
4. Raportul dintre activele circulante și datoriile curente (datorii pe termen scurt, provizioane și
venituri în avans)
5. Activul curent (activul circulant plus cheltuielile în avans)
6. Provizioane (cheltuieli calculate pentru a acoperi eventuale riscuri)
7. Amortizări (valoarea anuală a uzurii capitalului tehnic)
8. Cheltuieli sau venituri asimilate (asimilat ≈ subvenție)
9. Venituri în avans (încasări pentru produse nevândute)
La nivelul întreprinderii, activele, capitalurile și datoriile sunt:
1. Activul total (AT) = Activul imobilizat (AI) + Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans
(Ch. Av)
2. Activul curent (AC) = Activul circulant (Ac) + Cheltuieli în avans (Ch. Avans)
3. Datorii curente (DC) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Provizioane (P) + Venituri în avans
(V avans)
4. Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) + Datorii pe termen lung (DTL)
5. Capitalul angajat (KA) = Capitalul propriu (KP) + Capitalul împrumutat (KÎ)
6. Capitalul împrumutat (KÎ) = DTL
7. Capitalul permanent (Kp) = KA + Subvenții pentru investiții (Sinv.)
Analiza pe verticală se completează cu studiul ratelor de active și al ratelor de pasive.
Ratele de active (calculate ca raport între un post de activ și activul total):
AI
1. Rata imobilizărilor totale (RIT): RIT  100 - arată cât la sută din capitalul întreprinderii
AT
este imobilizat în mijoace fixe.
AC
2. Rata activului curent (RAC): RAC  100 - reprezintă partea mobilă a întreprinderii care,
AT
prin rotație, determină profit.
S
3. Rata stocurilor (RS): RS  100 , S = stocuri
AT
C
4. Rata creanțelor (RC): RC  100 , C = creanțe
AT
ContulCasa
5. Rata disponibilităților financiare (RDF): RDF  100
AT

Ratele de pasive (calculate ca raport între un post de pasiv și pasivul total – PT):
KP
1. Rata capitalului propriu (RKP): RKP  100 - trebuie să aibă valori mai mari de 40%.
KT
DT
2. Rata datoriilor totale (RDT): RDT  100 - exprimă gradul de îndatorare a întreprinderii,
PT
nu trebuie să fie mai mare de 60%.
DTS
3. Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS): RDTS  100 - indicatorul trebuie să fie mai
PT
mic de 10% din cifra de afaceri.
DTL
4. Rata datoriilor pe termen lung (R DTL): RDTL  100 - indicatorul trebuie să fie mai
PT
mic de 50% din activul total.
Vav
5. Rata veniturilor în avans(RVav): RVav   100
PT
În tabelul 6.5 este prezentată analiza bilanțului pe verticală la întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A, pentru perioada 2009-2011.
 Tabelul 6.5
Analiza bilanțului pe verticală la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010
Crt.
1. Activul imobilizat 33960900 27695347 27520502 81.55 99.37
2. Activul circulant 6614999 12871294 13955300 194.58 108.42
3. Cheltuieli în avans 548823 369715 305561 67.37 82.65
4. Activul total 41124722 40936312 41781363 99.54 102.06
5. Activul curent 7163822 13241009 14260861 184.83 107.70
6. Datorii pe termen scurt 382258 517423 492398 135.36 95.16
7. Provizioane 258 12464 100258 4831 804.38
8. Venituri în avans 33375 9820 0 29.42 -
9. Datorii curente 415891 539707 592656 129.74 109.81
10. Datorii pe termen lung 0 0 0
11. Datorii totale 382258 517423 492398 135.36 95.16
12. Capital propriu 40708831 40396649 41188707 99.23 101.96
13. Capital împrumutat 0 0 0 - -
14. Capitalul angajat 40708831 40396649 41188707 99.23 101.96
15. Subvenții pentru 33375 9820 0 29.42 -
investiții
16. Capital permanent 40742206 40406469 41188707 99.18 101.94
17. Stocuri 120743 134147 180829 111.10 134.80
18. Creanțe 1308464 404608 361449 30.92 89.33
19. Contul Casa 82388 313891 351128 380.99 111.86
20. Capitalul total 40708831 40396649 41188707 99.23 101.96
21. Rata imobilizărilor 82.58 67.65 65.87 81.92 97.37
totale
22. Rata activului curent 17.42 32.35 34.13 185.71 105.50
23. Rata stocurilor 0.29 0.33 0.43 113.79 130.30
24. Rata creanțelor 3.18 0.99 0.87 31.13 87.88
25. Rata disponibilităților 0.20 0.77 0.84 385.00 109.09
financiare
26. Rata capitalului 100 100 100 100.00 100.00
propriu
27. Rata datoriilor totale 0.94 1.28 1.20 136.17 93.75
28. Rata datoriilor pe 0.94 1.28 1.20 136.17 93.75
termen scurt
29. Rata datoriilor pe 0 0 0 - -
termen lung
30. Rata veniturilor în 0.08 0.02 0 25.00 -
avans

Analiza pe orizontală a bilanțului

O întreprindere este formată, pe orizontală, din nevoi și resurse pentru satisfacerea
nevoilor. Nevoile se numesc active, iar resursele se numesc pasive. O parte din nevoi sunt
permanente și se numesc imobilizate, iar o parte sunt temporare și se numesc curente. O parte din
resurse sunt permanente și formează capitalul permanent, iar o parte sunt temporare și formează
pasivul curent.
Analiza pe orizontală a bilanțului se realizează comparând activul imobilizat și capitalul
propriu.
În tabelul 6.6 este prezentată analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A pentru perioada 2009-2011.
 Tabelul 6.6
Analiza pe orizontală a bilanțului întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nevoi (lei) Anii de analiză Resurse (lei) Anii de analiză
2009 2010 2011 2009 2010 2011
CURENTE PERMANENTE

Imobilizări necorporale 128056 78058 41806 Capital propriu 40708831 40396649 41188707

Imobilizări corporale 28069046 27617039 27478446

Imobilizări financiare 5763798 250 250 Datorii pe termen lung 0 0 0

Active circulante Pasiv circulant

Stocuri 120743 134147 180829 Datorii pe termen scurt 382258 517423 492398
Creanțe 1308464 404608 361449 Provizioane 258 12464 100258
Disponibil în cont 82388 313891 351128
Plasamente pe termen scurt 5103404 12018648 13061894

Cheltuieli în avans 548823 369715 305561 Venituri în avans 33375 9820 0

TOTAL 41124722 40936356 41781363 TOTAL 41124722 40936356 41781363

Activele circulante și cheltuielile în avans formează activul curent:

AC (2009) = 7163822 lei
AC (2010) = 13241009 lei
AC (2011) = 14260861 lei
Pasivul circulant și veniturile în avans formează pasivul curent:
PC (2009) = 415891 lei
PC (2010) = 539707 lei
PC (2011) = 592656 lei
 Analiza pe orizontală se realizează comparând activul imobilizat și capitalul propriu.
Diferența dintre capitalul propriu și activul imobilizat se numește fond de rulment sau capital
de lucru. Fondul de rulmen are sens de masă tampon de finanțare a unui dezechilibru sau a unei
nevoi. Capitalul de lucru are sens de identificare a unei surse de finanțare.
Fondul de rulment finanțează activul curent.
Diferența dintre activul curent și pasivul curent se numește fond de rulment.
În tabelul 6.7 este prezentată analiza fondului de rulment la întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A în perioada 200-2011.
Tabelul 6.7
Analiza fondului de rulment la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Anii de Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
analiză
2009 FR = 40708831 – 33960900 = 6747931 FR = 7163822 – 415891 = 6747931
2010 FR = 40396649 – 27695347 = 12701302 FR = 13241009 – 539707 = 12701302
2011 FR = 41188707 – 27520502 = 13668205 FR = 14260861 – 592656 = 13668205

În urma analizei fondului de rulment, se constată că valoarea acestuia crește de la an la

an, deci întreprinderea are la dispoziție o masă monetară tampon din ce în ce mai mare ce poate
prelua un eventual șoc. În acest caz, întreprinderea este stabilă, autonomă și sănătoasă.
În practica economică, pe lângă indicatorul fond de rulment se mai utilizează următorii
indicatori:
1. Nevoia de fond de rulment (NFR), calculată cu relația: (AC – Disponibilități) – (PC – DTL)
2. Trezoreria netă (TN), calculată cu relația: TN = FR - NFR
3. Fluxul de trezorerie – cash flow (FT)
Analiza acestora este prezentată în Tabelul 6.8.
Tabelul 6.8
Analiza nevoii de fond de rulment și a trezoreriei nete la S.C Casa de Bucovina – Club de
Munte S.A
Nr. Indicator Anii de analiză
Crt. (Lei) 2009 2010 2011
1. Activul curent 7163822 13241009 14260861
2. Disponibilități 82388 313891 351128
3. Pasivul curent 415891 539707 592656
4. Datorii pe termen lung 0 0 0
5. Nevoia de fond de rulment 6665543 12387411 13317077
6. Fondul de rulment 6747931 12701302 13668205
7. Trezoreria netă 82388 313891 351128
 În urma analizei se constată că indicatorul nevoia de fond de rulment înregistrează o
creștere progresivă în cei trei ani de analiză, evoluție datorată creșterii valorilor tuturor
elementelor care intră în relația de calcul. Trezoreria netă urmează același trend ascendent și
exprimă masa monetară rămasă în casa unitații la dispoziția antreprenorului pentru a putea fi
folosită în viitorul apropiat.
Analiza pe orizontală se completează cu analiza ratelor de solvabilitate și a celor de
rentabilitate.
Ratele de solvabilitate
Solvabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și plăti toate obligațiile la scadență.
Practic, exprimă echilibrul și seriozitatea întreprinderii.
Solvabilitatea poate fi calculată în termeni de rate de îndatorare sau în termeni de
lichiditate.
A. În termeni de rate de îndatorare se calculează:
DT DT
Solvabilitatea generală (SG): SG  100 sau SG  100 . Dacă valorile depășesc
KT KP
30%, întreprinderea poate avea probleme de solvabilitate. La întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A, KP = KT.
B. În termeni de lichiditate se calculează:
AC
Solvabilitatea generală (SG): SG  . Dacă raportul este 1, întreprinderea este solvabilă.
PC
AC  S
Solvabilitatea intermediară (SI): SI  , S = stocuri. Valoarea este bună dacă
PC
indicatorul este mai mare de 0,8.
AC  S  C
Solvabilitatea imediată (SIm): S Im  , C = creanțe. Valoarea este bună dacă este
PC
mai mare de 0,3.
Ratele de lichiditate
Lichiditatea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și transforma activele în bani. Se
calculează:
AC
Lichiditatea generală (LG): LG  , trebuie să aibă valoarea mai mare de 2.
PC
AC  S
Lichiditatea intermediară (LI), numită și testul acid: LI  , trebuie să aibă valoarea
PC
mai mare de 1.
AC  S  C
Lichiditatea imediată (LIm): L Im  , trebuie să aibă valoarea mai mare de 0,5.
PC
 În Tabelul 6.9 este prezentată analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la
întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A, pentru perioada 200-2011.
Tabelul 6.9
Analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lichiditate la S.C Casa de Bucovina – Club de
Munte S.A
Nr. Indicatori Anii de analiză
2009 2010 2011
Crt.
1. Datorii totale (lei) 382258 517423 492398
2. Capital total/Capital propriu (lei) 40708831 40396649 41188707
3. Activ curent (lei) 7163822 13241009 14260861
4. Pasiv curent (lei) 415891 539707 592656
5. Stocuri (lei) 120743 134147 180829
6. Creanțe (lei) 1308464 404608 361449
În termeni de rate de îndatorare
7. Solvabilitatea generală (%) 0.94 1.28 1.20
În termeni de lichiditate
8. Solvabilitatea generală 17.23 24.53 24.06
9. Solvabilitatea intermediară 16.93 24.29 23.76
10. Solvabilitatea imediată 13.79 23.54 23.15
11. Lichiditatea generală 17.23 24.53 24.06
12. Lichiditatea intermediară 16.93 24.29 23.76
13. Lichiditatea imediată 13.79 23.54 23.15

În urma analizei ratelor de rentabilitate și a celor de solvabilitate, se poate spune că

acestea au valori bune și foarte bune. Solvabilitatea generală, calculată în termeni de rate de
îndatorare are valori cuprinse între 0,94% și 1,98%, ceea ce indică faptul că întreprinderea nu are
probleme de solvabilitate, deci are capacitatea de a-și plăti toate obligațiile la scadență. Calculate
în termeni de lichiditate, valorile indicatorilor de solvabilitate (generală, intermediară și
imediată) se situează cu mult peste limitele de admisibilitate (1, 0,8 și 0,3). În ceea ce privește
ratele de lichiditate (generală, intermediară și imediată), se constată că valorile acestora depășesc
cu mult limitele (2, 1, respectiv 0,5). În acest sens se poate spune că întreprinderea nu ar
întâmpina dificultăți în cazul în care și-ar transforma activele în bani.

6.4.2 Analiza valorii patrimoniale

Analiza valorii patrimoniale presupune analiza bilanțului contabil din punct de vedere
patrimonial.
Patrimonial, o întreprindere este formată din drepturi de proprietate și creanțe (numite
activ) și obligații, respectiv angajamente (numite pasiv). Relația dintre activul patrimonial privit
ca un drept și pasivul patrimonial privit ca o obligație formează capacitatea întreprinderii de a fi
rentabilă și lichidă. Rentabilitatea și lichiditatea determină stabilitatea întreprinderii, respectiv un
echilibru relativ între valoarea netă a întreprinderii și capacitatea acesteia de a produce efecte.
Valoarea netă a întreprinderii, numită și activ net sau patrimoniu net se formează fie în
prețuri contabile, fie în capacitatea de a produce randamente.
1. Când evaluarea se face în prețuri contabile, activul net (AN) se calculează ca diferență între
activul total (AT) și datorii totale (DT).
2009: AN = 40742464 – 382258 = 40360206 lei
2010: AN = 40418934 – 517423 = 39901511 lei
2011: AN = 41288965 – 492398 = 40796567 lei
Activul net are importanță pentru creditori în sensul că vor credita întreprinderea în limita
capitalului cu valoare din activul net.
2. În termeni de randament, activul net se calculează capitalizând profitul sau dividendele
întreprinderii.
Rata de capitalizare (RC) reprezintă:
- rata medie de fructificare netă a unui capital într-o țară dată – în UE este de aproximativ 3%;
- rata medie de degradare a unei valori într-o țară dată – în UE este de aproximativ 5%.
Dividende Profit
AN  sau AN 
RC RC
În Tabelul 6.10 este prezentată analiza valorii patrimoniale la întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A, pentru perioada 2009-2011, în care activul net este calculat în
termeni de randament.
Dividende:
2009: 1171377 lei
2010: 0 lei
2011: 1506056 lei
Profit:
2009: 1463674
2010: 859195
2011: 792059
Tabelul 6.10
Analiza valorii patrimoniale la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Anii de Dividende Profit
AN  AN 
analiză RC RC
RC = 3% RC = 5% RC = 3% RC = 5%
2009 39045900 23427540 48789133 29273480
 2010 0 0 28639833 17183900
2011 50201867 30121120 26401967 15841180

Analiza patrimonială a întreprinderii dă informații despre valoarea reală a acesteia pe

piață. Această analiză se completează cu studiul ratelor de solvabilitate, de lichiditate, de active
și de pasive, calculate la sub-subcapitolul 6.4.1.
Tabelul 6.11
Prezentarea ratelor de solvabilitate, lichiditate, a ratelor de active și a celor de pasive
Nr. Indicator Anii de analiză
2009 2010 2011
Crt.
1. Activul imobilizat 33960900 27695347 27520502
2. Activul circulant 6614999 12871294 13955300
3. Cheltuieli în avans 548823 369715 305561
4. Activul total 41124722 40936312 41781363
5. Activul curent 7163822 13241009 14260861
6. Datorii pe termen scurt 382258 517423 492398
7. Provizioane 258 12464 100258
8. Venituri în avans 33375 9820 0
9. Datorii curente 415891 539707 592656
10. Datorii pe termen lung 0 0 0
11. Datorii totale 382258 517423 492398
12. Capital propriu 40708831 40396649 41188707
13. Capital împrumutat 0 0 0
14. Capitalul angajat 40708831 40396649 41188707
15. Subvenții pentru investiții 33375 9820 0
16. Capital permanent 40742206 40406469 41188707
17. Stocuri 120743 134147 180829
18. Creanțe 1308464 404608 361449
19. Contul Casa 82388 313891 351128
20. Capitalul total 40708831 40396649 41188707
21. Rata imobilizărilor totale 82.58 67.65 65.87
22. Rata activului curent 17.42 32.35 34.13
23. Rata stocurilor 0.29 0.33 0.43
24. Rata creanțelor 3.18 0.99 0.87
25. Rata disponibilităților financiare 0.20 0.77 0.84
26. Rata capitalului propriu 100 100 100
27. Rata datoriilor totale 0.94 1.28 1.20
28. Rata datoriilor pe termen scurt 0.94 1.28 1.20
29. Rata datoriilor pe termen lung 0 0 0
30. Rata veniturilor în avans 0.08 0.02 0
31. Rata imobilizărilor totale 82.58 67.65 65.87
32. Rata activului curent 17.42 32.35 34.13
33. Rata stocurilor 0.29 0.33 0.43
34. Rata creanțelor 3.18 0.99 0.87
35. Rata disponibilităților financiare 0.20 0.77 0.84
36. Rata capitalului propriu 100 100 100
37. Rata datoriilor totale 0.94 1.28 1.20
 38. Rata datoriilor pe termen scurt 0.94 1.28 1.20
39. Rata datoriilor pe termen lung 0 0 0
40. Rata veniturilor în avans 0.08 0.02 0

6.4.3 Analiza riscului

Riscul reprezintă un eveniment aleatoriu cu carecter distructiv. La nivel de întreprindere
importante sunt:
a. riscul economic;
b. riscul financiar;
c. riscul de faliment.
a. Riscul economic cuprinde variabilele din doemniul producției care dezintegrează
obiectivele întreprinderii (este practic riscul tehnologic, riscul de aprovizionare, alte riscuri din
domeniul producției).
Analiza riscului economic are la bază relația cost – volum – profit. Punctul de plecare
este pragul de rentabilitate, punctul în care toate cheltuielile sunt acoperite de volumul
producției, iar profitul este zero.
Pragul de rentabilitate (PR) se calculează ca raport între cheltuielile fixe și diferența

CF
dintre prețul variabil unitar (Pv) și costul variabil unitar (Cv), exprimate în lei: PR  .
Pv  Cv
Analiza riscului economic se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de
CA  PR
afaceri față de pragul de rentabilitate cu formula:   100 .
CA
Analiza riscului economic presupune și analiza flexibilității profitului în raport cu
oscilația cifrei de afaceri – se caută răspunsul la întrebarea ”cu cât crește sau scade profitul dacă
cifra de afaceri se modifică cu 1%?”.
2009: CA = 4568438 lei, P = 1463474 lei
4568438 (CA).............1463474 (P)
4614122 (101%CA)....X
4522754 (99% CA).....Y
X = 147818 lei
P – X = 14634 = 10% din profit. Se poate spune că la creșterea CA cu 1%, P crește cu 10%.
Y = 1448839
Y – P = -14634 = -10% din profit. Se poate spune că la scăderea CA cu 1%, P scade cu 10%.
2010: CA = 4805673 lei, P = 859195 lei
4805673 (CA).......859195 (P)
4853730 (101%CA).......Z
4757616 (99%CA).........T
Z = 867787 lei
P – Z = 8591.95 = 10% din profit. Se poate spune că la creșterea CA cu 1%, P crește cu 10%.
T = 850603 lei
T – P = -8591.95 = -10% din profit. Se poate spune că la scăderea CA cu 1%, P scade cu 10%.
2011: CA = 5379360 lei, P = 792059 lei
5379360 (CA)..............792059 (P)
5433153 (101%CA).....A
5325833 (99% CA).......B
A = 799980 lei
A – P = 7921 = 10% din profit. Se poate spune că la creșterea CA cu 1%, P crește cu 10%.
B = 784178 lei
B – P = -79221 = -10% din profit. Se poate spune că la scăderea CA cu 1%, P scade cu 10%.
b. Riscul financiar cuprinde variabilele distructive din zona de finanțare a întreprinderii.
Spre deosebire de analiza riscului economic, în analiza riscului financiar, pragul de rentabilitate

CF  D
se calculează introducând și valoarea dobânzilor (D): PR  .
Pv  Cv
Analiza riscului financiar se realizează calculând indicatorul de poziție al cifrei de afaceri
CA  PR
față de pragul de rentabilitate cu formula:   100 .
CA
În Tabelul 6.12 este prezentată analiza riscului economic și financiar la întreprinderea
S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A pentru perioada 2009-2011.
Tabelul 6.12
Analiza riscului economic și financiar la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Nr. Indicatori Simbol U.M. Anii de analiză
2009 2010 2011
Crt.
1. Costuri fixe CF Lei 2170264 2353710 2464214
2. Costuri variabile medii Cv Lei/buc. 5 5.14 4.83
3. Prețul de vânzare Pv Lei/buc. 126.71 109.76 124.03
4. Dobânzi D Lei 0 0 0
5. Pragul de rentabilitate PR Lei 17831 22498 20673
5. Cifra de afaceri CA Lei 4568438 4805673 5379360
6. Indicatorul de poziție al cifrei α % 99.61 99.53 99.62
de afaceri față de pragul de
rentabilitate

Datorită faptului că valoarea dobânzilor este 0 în toți cei trei ani de analiză, pragul de
rentabilitate este același pentru ambele forme de risc.
 Cu cât cifra de afaceri a întreprinderii este la o distanță mai mare în sens pozitiv de pragul
de rentabilitate, cu atât întreprinderea este mai departe de risc. Întreprinderea S.C Casa de
Bucovina – Club de Munte S.A înregistrează valori ale indicatorului de poziție mai mari de 99%,
ceea ce înseamnă că întreprinderea are risc economic și financiar scăzut.
c. Riscul de faliment este numit și risc de solvabilitate sau risc de insolvabilitate. Este
legat direct de solvabilitatea întreprinderii, respectiv de capacitatea acesteia de a-și plăti datoriile
la timp.
Analiza riscului de faliment presupune:
1. metode bazate pe analiza bilanțului patrimonial
2. metode bazate pe scorul înregistrat de întreprinderi
3. metode bazate pe analiza funcțională a riscului
Metodele bazate pe analiza bilantului patrimonial presupun analiza fondului de rulment și
a ratelor de solvabilitate. Analiza riscului de faliment prin prisma fondului de rulment are la bază
teoria conform căreia din partea permanentă a întreprinderii trebuie să rezulte o masă la
dispoziția antreprenorului care să finanțeze întreg activul circulant.
Tabelul 6.13
Analiza fondului de rulment la S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A
Anii de Formula utilizată pentru calculul fondului de rulment (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
analiză
2009 FR = 40708831 – 33960900 = 6747931 FR = 7163822 – 415891 = 6747931
2010 FR = 40396649 – 27695347 = 12701302 FR = 13241009 – 539707 = 12701302
2011 FR = 41188707 – 27520502 = 13668205 FR = 14260861 – 592656 = 13668205

Așa cum s-a prezentat și în subcapitolele anterioare, fondul de rulment are valori ridicate,
ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate finanța interesele temporare din capitalurile proprii
și este departe de riscul de faliment.
Analizând riscul de faliment prin prisma fondului de rulment funcțional (cu sens de sursă
de formare), se constată faptul că fondul de rulment al întreprinderii S.C Casa de Bucovina –
Club de Munte S.A are are ca sursă de formare capitalul propriu, deci nu înregistrează risc de
faliment.
 CAPITOLUL 7. CONCLUZII

Scopul final al analizei constă în elaborarea concluziilor ce stau la baza fundamentării

unor decizii, care au drept scop îmbunățățirea performanței întreprinderii.
În urma analizei mediului concurențial, realizată în Capitolul 2 al lucrării de față, se pot
desprinde următoarele concluzii:
 Întreprinderea S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A înregistrează, în cei trei ani de
analiză, o creștere a cotelor de piață (absolută, relativă și specifică), ceea ce înseamnă că
întreprinderea deține un procent din ce în ce mai ridicat din piața totală (creșterea este datorată
evoluției cifrei de afaceri);
 Întreprinderea analizată activează pe o piață concentrată, indicele parțial de concentrare a
pieței (calculat ca suma cotelor de piață ale primelor 8 întreprinderi) înregistrând o valoare de
aproximativ 72%;
 În urma analizei poziției concurențiale, întreprinderea ocupă primul loc în cadrul pieței,
obținând cea mai mare notă; locul 1 înseamnă poziție dominantă, întreprinderea stabilindu-și
independent politicile de producție și de vânzare.
Rezultatele analizei potențialului intern al întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de
Munte S.A, realizată în Capitolul 3 al lucrării, conduc la formularea următoarelor concluzii:
 În ceea ce privește resursele umane, întreprinderea își menține constant numărul mediu
de salariați, timpul total de muncă al înteprinderii crește de la an la al, veniturile totale
înregistrează de asemenea o evoluție, toate acestea concretizându-se într-o productivitate a
muncii ridicată;
 În ceea ce privește resursele materiale, se poate spune că, capacitatea de producție este
utilizată în mod eficient (în proporție de 90%) și că randamentul mijloacelor fixe crește de la an
la an, chiar dacă valoarea mijloacelor fixe totale scade în anul 2011, față de anul 2010.
Din analiza cheltuielilor se desprind următoarele concluzii: cheltuielilde exploatare
înregistrează, în anul 2011, o creștere sensibilă (de aproximativ 3 puncte procentuale),
comparativ cu anul 2010. ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor de exploatare este
deținută, în mod firesc, de cheltuielile variabile (care includ cheltuieli cu materiile prime și
materialele, cheltuieli cu mărfurile, cheltuieli cu personalul direct productiv și alte cheltuieli de
exploatare).
Din analiza rezultatelor întreprinderii se constată următoarele:
 Cifra de afaceri înregistrează o evoluție în cei trei ani de analiză, ceea ce înseamnă că
întreprinderea are forță de a vinde, este performantă și în creștere;
 Veniturile aferente producției totale sunt în creștere;
 Valoarea adăugată înregistrează în anul 2010, valori mici, însă în anul 2011 creșterea este
considerabilă;
 Marja comercială înregistrează cea mai ridicată valoare în anul 2010, iar cea mai scăzută
valoare în anul 2011 (scădere datorată costului ridicat al mărfurilor).
În urma analizei performanței întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A,
realizată la Capitolul 6 al lucrării, se desprind următoarele concluzii:
 În cei trei ani de analiză (2009, 2010 și 2011) veniturile totale sunt mai mari decât
cheltuielile totale și întreprinderea înregistrează profit. În anul 2011, profitul înregistrează cea
mai scăzută valoare.
 Cifra de afaceri depășește pragul de rentabilitate.
 În urma analizei fondului de rulment, se constată că valoarea acestuia crește de la an la
an, deci întreprinderea are la dispoziție o masă monetară tampon din ce în ce mai mare ce poate
prelua un eventual șoc. În acest caz, întreprinderea este stabilă, autonomă și sănătoasă. De
asemenea, întreprinderea își poate finanța interesele temporare din capitalurile proprii și este
departe de riscul de faliment.
 În urma analizei ratelor de rentabilitate și a celor de solvabilitate, se poate spune că
acestea au valori bune și foarte bune. În acest sens se poate spune că întreprinderea nu ar
întâmpina dificultăți în cazul în care și-ar transforma activele în bani.
 BIBLIOGRAFIE

1. Ștefan G., 2013. Note de curs Analiză economică și financiară în alimentația publică și
agroturism. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași.
2. http://bestwesternbucovina.ro
3. http://primariagh.ro
4. *** - Breviarul turistic al județului Suceava, Institutul Național de Statistică, Direcția
județeană de statistică Suceava, 2012.
5. *** - Contul de Profit și Pierdere al întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de Munte
S.A, 2009-2011.
6. *** - Bilanțul contabil al întreprinderii S.C Casa de Bucovina – Club de Munte S.A, 2009-
2011.