Sunteți pe pagina 1din 20

1. Cum definiți statistica?

Statistica este ştiinta care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor
de masă, fenomene care sunt supuse acţiunii legilor statisticii care se manifestă în condiţii concrete,
variabile în timp şi spaţiu.
2. Ce etape se pot identifica în evoluția disciplinei statistica?
Evoluţie
• O etapă importantă în evoluţia statisticii o reprezintă apariţia, în secolul XVI, a “statisticii descriptive”.
Acest curent de gândire urmărea descrierea situaţiei statelor lumii sub aspectul populaţiei, al avuţiei,
industriei şi comerţului. Se înregistrează un progres semnificativ prin trecerea la analiza comparativă a
datelor şi lărgirea formelor de investigare statistică a fenomenelor social-economice.
• Dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii germane menţionăm pe H. Conring şi M. Schmeitzel.
• În Ţările Române, sub influenţa Şcolii descriptive germane, prima şi cea mai reprezentativă lucrare a
genului este monografia cărturarului şi domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, intitulată
Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae.
• În secolul al XVII, în Anglia a apărut şcoala “aritmeticii politice”, având ca principal reprezentanti pe
W. Petty
• Şcoala engleză a depăşit faza simplei colectări de date şi informaţii prin analiza şi prelucrarea
matematică a acestora, prin încercarea de desprindere a regularităţilor în evoluţia fenomenelor sociale
şi economice, prin sistematizarea şi prelucrarea unui mare număr de date individuale în scopul
generalizării rezultatelor analizei statistice.
• Abia în această perioadă se poate vorbi de analiza statistică în spirit ştiinţific a unor date şi informaţii
culese în acest scop.
• În faza “probabilistică”, statistica se îmbogăţeşte prin introducerea unor metode matematice. Începe să
se utilizeze calculul probabilităţilor, se formulează legea numerelor mari şi alte legităţi statistice.
• Apariţia “statisticii moderne”, la sfârşitul secolului XIX, este marcată de contribuţiile aduse în direcţia
evidenţierii regularităţilor statistice în fenomenele de masă şi a analizei variabilităţii acestor fenomene
în jurul unor medii. Se înfiinţează Prezentați câteva elemente ale contribuției românești la dezvoltarea
disciplinei statistica
3. Prezentați etapele generice ale procesului aferent unui studiu statistic.

Prelucrarea statistică urmărește derularea procesului de sistematizare a datelor individuale, de prezentare a


datelor sub formă de serii, tabele şi grafice statistice, precum şi de calculare a indicatorilor derivaţi
care permit o caracterizare a tendinţei centrale, a variaţiei valorilor, a intensității corelaţiei și a
tendinţei de evoluţie.

Analiza statistică presupune compararea şi confruntarea datelor, apoi o formulare şi prezentare a


concluziilor ca urmare a stabilirii indicatorilor derivaţi în procesul de formulare şi verificare a
ipotezelor.
4. Ce presupune etapa de pregătire a cercetării statistice?
Pregătirea cercetării
Presupune o definire a:
obiectivului cercetării;
• scopului cercetării;
• indicatorilor prin intermediul cărora se poate îndeplini obiectivul stabilit pentru cercetare;
• variabilelor, ca date individuale, necesare derulării cercetării;
• unitățile utilizate pe parcursul desfășurării cercetării;
• modalităților de obţinere a datelor individuale (unele răspund obiectivului de cunoaştere; apare
necesitatea unei înregistrări; alteori, se impune culegerea unor date pentru toate unităţile colectivităţii,
iar în alte condiții numai pentru un eșantion);

5. Ce presupune etapa de observare statistică?


Observarea statistică vizează o înregistrare după reguli unitare ale caracteristicilor unităţilor
colectivităţii şi concretizându-se în materialul faptic.
6. Care este obiectul de studiu al statisticii? Prezentați 2 exemple.
Statistica cercetează aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor şi proceselor strict determinate în
timp şi spaţiu.
Fenomenele din acestă categorie se numesc fenomene de tip colectiv sau fenomene de masă, întrucât
cunoaşterea legilor care le guvernează presupune cercetarea întregului ansamblu de manifestări
individuale.
Statistica este ştiinta care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor
de masă, fenomene care sunt supuse acţiunii legilor statisticii care se manifestă în condiţii concrete,
variabile în timp şi spaţiu.

7. Ce reprezintă legea statistică?


Legea statistică este una din formele manifestării legăturilor generale ale fenomenelor din natură şi
societate.
Una dintre cele mai cunoscute şi utilizate legi în statistică este legea numerelor mari care presupune că
într-un număr suficient de mare de cazuri individuale, a căror variaţie este întâmplătoare, influenţa
factorilor într-un sens este egal probabilă cu influenţa factorilor de sens contrar şi de aceea se
compensează reciproc, în aşa fel încât se obţine o anumită valoare tipică, caracteristică întregii
colectivităţi.
Un alt exemplu de lege statistică este cea conform căreia la naştere, proporţia copiilor pe sexe nu este
întâmplătoare, ci urmează o distribuţie care la nivel naţional şi pe o perioadă îndelungată de timp, face
ca la fiecare 100 de fete să se nască 105-106 băieţi.
8. Care sunt semnificațiile actuale ale cuvântului/termenului statistică?
Semnificațiile actuale ale cuvântului statistică sunt:
a)Date numerice cu privire la unul sau mai multe fenomene din natură sau societate, culese,
sistematizate, centralizate şi uneori publicate în anuare statistice, culegeri de date statistice etc.;
b)Activitate de culegere, prelucrare şi valorificare a informaţiilor statistice, organizată de stat sau
individual de către cercetători;
c)Totalitatea metodelor, procedeelor şi tehnicilor statistice sau metodologia statistică;
d)Ştiinţă de sine stătătoare
9. Ce reprezintă statistica descriptivă?
 etapă importantă în evoluţia statisticii o reprezintă apariţia, în secolul XVI, a “statisticii descriptive”.
Acest curent de gândire urmărea descrierea situaţiei statelor lumii sub aspectul populaţiei, al avuţiei,
industriei şi comerţului.
 În Ţările Române, sub influenţa Şcolii descriptive germane, prima şi cea mai reprezentativă lucrare a
genului este monografia cărturarului şi domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, intitulată
Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae.

Din punct de vedere al scopului urmărit în sensul caracterizarii unei populaţii sau a unei subpopulaţii
cu extinderea concluziilor asupra întregii populaţii:
statistica descriptivă; • statistica inferentială.
Statistica descriptiva presupune utilizarea metodelor pentru organizarea, agregarea şi descrierea unei
mulţimi de date.

10. Ce reprezintă statistica inferențială?


Statistica inferenţială face trecerea de la statistica descriptivă a unui eşantion (subpopulaţie) la
descrierea întregii mase care caracterizează fenomenul respectiv (populaţie). Cu alte cuvinte, statistica
inferenţială presupune metode pentru inferenţa asupra populaţiei generale având la baza informaţii ale
eşantionului desprins din colectivitatea generală.

11. Prin ce se deosebește statistica descriptivă de cea inferențială?


• Statisticile descriptive fac doar rezumarea proprietăților eșantionului din care au fost obținute datele,
dar în statisticile inferențiale, măsura din eșantion este utilizată pentru a deduce proprietățile
populației.

12. Dați 3 exemple de domenii în cadrul cărora se utilizează metodele statistice (statistica aplicată).
economie, sociologie, biologie, agriculturã şi în numeroase alte domenii de activitate.
13. Dați un exemplu de inferență statistică.
Statistica inferenţială face trecerea de la statistica descriptivă a unui eşantion (subpopulaţie) la
descrierea întregii mase care caracterizează fenomenul respectiv (populaţie).
14. Dați un exemplu de descriere statistică a unei colectivități.

15. Dați un exemplu de instituție/organizație care furnizează statistici oficiale.


Organizarea activității de statistic în România revine în prezent Institutului Naţional de Statistic Acest
organism are sarcina principală de a elabora informaţia statistică necesară caracterizarii fenomenelor
şi proceselor economice şi sociale la nivel microeconomic şi macroeconomic.
• Rezultatele activitãţii Institutului Naţional de Statistică se regăsesc în principal în publicaţii oficiale cu
caracter periodic cum sunt: “Buletin de Informare”, “Anuarul Statistic al României” etc.
• Pe plan internaţional, principalul organism statistic este “Comisia de Statistică a Naţiunilor Unite”
înfiinţată în 1946. De asemenea, “Oficiul de Statistică al Uniunii Europene” înfiinţat în 1958 şi
“Institutul Inter-American de Statistică” fondat în 1940. Toate aceste organisme cooperează cu
guvernele ţărilor membre în vederea elaborării unor informaţii comparabile pe plan internaţional
pentru toate domeniile activitãţii umane.

16. Definiți noțiunea de colectivitate statistică. Dați 2 exemple.


Colectivitatea statistică sau populaţie, reprezintă totalitatea unităţilor a căror esenţă este definită prin
aceeaşi determinare şi ale cărei unităţi sunt delimitate în timp şi spaţiu formând o colectivitate
statistică. Ea reprezintă forma de concretizare a fenomenului sau procesului economic studiat. Fiecare
element, manifestare sau concretizare a colectivităţii este o unitate statistică. Această unitate este
purtatoarea tuturor trăsăturilor comune ale colectivităţii şi se înregistrează în timpul observării
statistice.
a) o colectivitate compusă din 900 absolvenți de liceu
b) o colectivitate compusă din 100 bolnavi operați.
17. Definiți noțiunea de colectivitate statistică statică. Dați 2 exemple.
Colectivitatea poate avea caracter:
• static, când exprimă situaţia existentă la un moment dat (de ex: populaţie, stocuri, capital fix),
înregistrarea datelor făcându-se la anumite momente de timp;

18. Definiți noțiunea de colectivitate statistică dinamică. Dați 2 exemple.


dinamic, atunci când corespunde unui proces care se desfăşoară în timp (de ex: producţie, cheltuieli,
consumuri), înregistrarea datelor făcându-se pe un interval de timp.

19. Prin ce se diferențiază o colectivitate statică de una dinamică. Dați un exemplu.


Făcând diferența între c. Statică și cea dinamică aș putea să zic că aceasta constă din faptul că
colectivitatea statică se desfășoară la un moment dat pe când cea dinamică se desfășoară pe o anumită
perioadă în timp.
20. Precizați daca există o diferență între noțiunea de populație în sens demografic și noțiunea de
populație statistică? Dați un exemplu edificator.
Între acești 2 termeni există o diferență în sensul că populația în sens demografic reprezintă un Grup
de indivizi aparținând aceleiași ariii geografice (unei țări, ai unei regiuni, ai unui oraș), pe când noț. De
pop statistică reprezinta multimea elementelor simple sau complexe, de aceeasi natura, care au una sau
mai multe insusiri esentiale comune, proprii elementelor cat si populatiei  privita ca un tot unitar.
Practic sunt sinonime doar că din domenii diferite.  

21. Precizați care sunt diferențele dintre noțiunea de populație statistică și noțiunea de colectivitate
statistică.

Nu există diferențe deoarece sunt același termen. O populatie  este finita daca include un numar
determinat de elemente, dar ea poate fi considerate drept reprezentativa a unei populatii teoretice
infinite. Ca urmare apare necesitatea de a delimita o populate in: continut, spatiu si timp. Se mai
denumeste si populafia univers.

Exemple de populatii statistice: multimea persoanelor dintr-o anumita  tara,  localitate, zona etc. in


anul t, multimea gospodariilor din Romania, la momentul t, multimea consumatorilor unui produs,
multimea societatilor producatoare sau concurente ale unui produs, mullimea societatilor
distribuitoare, angajatii unei societati, etc.

22. Definiți noțiunea de unitate statistică. Dați 2 exemple.


Fiecare element, manifestare sau concretizare a colectivităţii este o unitate statistică. Această unitate
este purtatoarea tuturor trăsăturilor comune ale colectivităţii şi se înregistrează în timpul observării
statistice.
23. Definiți noțiunea de unitate statistică simplă. Dați 2 exemple.
Funcţie de conţinutul unităţii acestea pot fi:
simple, fiecare element constituient;  (unitatea student in colectivitatea grupa);

24. Definiți noțiunea de unitate statistică complexă. Dați 2 exemple.


complexe, una sau mai multe unitati simple. (unitatea grupa in universitate).
25. Prin ce se diferențiază o unitate statistică simplă de una complexă. Dați un exemplu.

26. Definiți noțiunea de caracteristică statistică. Dați 2 exemple.


Caracteristica sau variabila statistică reprezintă acea trăsătură a elementelor colectivităţii care se
înregistrează într-o manieră uniformă la nivelul fiecarei unităţi constitutive.
De exemplu, pentru:
salariaţi: vechimea, specializarea, salariul, domeniul de activitate, nivelul de pregătire şi
productivitatea;
persoane: vârsta, naţionalitatea, înălţimea, greutatea, localitatea de domiciliu, sexul şi religia;
firme: cifra de afaceri, numărul salariaţilor, stocurile de materiale şi produse finite, stocul de capital
fix şi profitul.

(profitul fiecărui agent economic dintr-o ramură de activitate)

27. Definiți noțiunea de caracteristică statistică cantitativă. Dați 2 exemple.

care sunt exprimate numeric


28. Definiți noțiunea de caracteristică statistică calitativă. Dați 2 exemple.
 Acestea sunt exprimate prin cuvinte care desemnează apartenenţa la o categorie sau
o modalitate dintr-o mulţime finită de observaţii a unităţilor populaţiei statistice
29. Definiți noțiunea de caracteristică statistică alternativă. Dați 2 exemple.
În cazul acestora, spaţiul lor de observaţii este compus din două valori numerice (de exemplu {0,1})
sau două modalităţi (de exemplu {masculin, feminin} sau {urban, rural} etc.)
Variabilele alternative sunt cele care au doar doua posibilitati  de reprezentare (da-nu, 0-1, alb-negru),
30. Definiți noțiunea de caracteristică statistică nealternativă. Dați 2 exemple.
Variabilele nealternative acopera intreaga gama de trasaturi si caracteristici calitative ale fenomenelor
care pot fi studiate cantitativ.
31. Definiți noțiunea de caracteristică statistică discretă. Dați 2 exemple.
variabile discrete - pot lua mai multe valori intregi, fara virgula

32. Definiți noțiunea de caracteristică statistică continuă. Dați 2 exemple.


În cazul acestora mulţimea specifică a valorilor individuale este un interval de numere reale
33. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică cantitativă de una calitativă. Dați un exemplu.

34. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică alternativă de una nealternativă. Dați un


exemplu.
35. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică discretă de una continuă. Dați un exemplu.

36. Precizați care sunt diferențele dintre noțiunea de caracteristică statistică și noțiunea de variabilă
statistică.

37. Noțiunea de variabilă statistică este sinonimă cu noțiunea de variantă statistică?


38. Explicați. Dați un exemplu.

39. Definiți noțiunea de frecvență. Dați 2 exemple.


Frecvenţa. Dacă o anumită variantă se înregistrează de mai multe ori într-o colectivitate de n elemente
atunci numărul de apariţii ale variantei “i” se notează cu ni sau fi şi se numeşte frecventă. Frecvenţa
poate fi absolută sau relativă.

40. Ce tipuri de frecvențe pot fi utilizate în prezentarea datelor statistice? Dați exemple.
Absolută sau relativă

41. Când se recomanda utilizarea frecvențelor absolute în prezentarea unor date statistice? Dați un
exemplu.
Atunci când vrem să aflăm numărul de unități ale populației corespunzătoare anumitei valori.

42. Când se recomanda utilizarea frecvențelor relative în prezentarea unor date statistice? Dați un
exemplu.
Atunci când vrem să aflăm ponderea, greutatea specifică unui grup sau a unei variante din totalul
colectivității.

43. Definiți noțiunea de indicator statistic. Dați 2 exemple.


Indicatorul statistic - expresia numerică ce corespunde unor măsurări statistice sau unor calcule
realizate asupra datelor obţinute ca urmare a înregistrărilor statistice.
44. Enumerați noțiunile de bază utilizate în statistică?
Indicator, variabilă, eșantion, frecvență, scală, populație
45. Ce reprezintă scalarea variabilelor?
Procesul măsurării în statistică este reflectat prin intermediul acțiunii de acordare a unor valori
pentru trăsăturile unităților statistice, în baza unor reguli precise.
46. Ce reprezintă scala nominală și când se utilizează? Dați un exemplu.
• Scala nominală - valori empirice sunt cuvinte ce nu pot fi ordonate.
47. Ce reprezintă scala ord
48. inală și când se utilizează? Dați un exemplu.
Scala ordinală sau cu ranguri - valorilor empirice le sunt acordate numere sau ranguri prin
intermediul cărora se stabilește o anumită ordine (crescătoare sau descrescătoare), dar fără a cuantifica
distanța (diferența) dintre două numere.
49. Prin ce se diferențiază scala nominală de cea ordinală. Dați un exemplu.
Scala nominală se utilizează de regulă pentru variabilele calitative simple pe când cea ordinală pentru
variabilele calitative care determină un anumit rang sau ordine.
50. Ce tipuri de scale se utilizează de regulă pentru variabilele calitative? Dați un exemplu.
Scala Nominală ,
Sexul: masculin,
feminin
Starea căsătorit,
civilă: necăsătorit,
divorţat, văduv
Ordinală
Perfor foarte Sca
manţe bune, la
profesi bune, ord
onale: satisfăc inal
ătoare ă

51. Ce reprezintă scala de raport și când se utilizează? Dați un exemplu.


Scala raport (proporțională): este aplicabilă valorilor empirice care în afara trăsăturilor
corespunzătoare celor de la scala interval, mai posedă încă una prin intermediul căreia se impune
stabilirea unei origini reale, fixe (ca punct de referință).
Înălţi 52. x Sc
me cm ala
corpo ra
rală: po
rt
Num 53. 0,1, Sc
ărul 2,3,.... ala
copiil ra
or: po
rt

54. Ce tipuri de scale se utilizează de regulă pentru variabilele cantitative? Dați un exemplu.
Sc. Interval și Raport
55. Dați un exemplu de o cercetare statistică ce ați putea dvs. să o realizați. Motivați alegerea temei
de cercetare.

56. Analizați următoarea afirmație: Bazându-ne pe datele asupra inflaţiei din ultimii doi ani, rata
inflației pentru anul în curs va fi de 2%. Aceasta este rezultatul unei descrieri statistice sau a
unei inferențe statistice. Argumentați răspunsul.

57. Este posibilă analiza variabilei facultatea de studiu la nivelul populației studenților din
Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică? Argumentați răspunsul.

58. Este posibilă analiza variabilei număr de ani de pregătire în domeniul informaticii la nivelul
populației studenților din Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică?
Argumentați răspunsul.

59. Dati 3 exemple de variabile statistice numerice ce v-ar putea ajuta să realizați un top al
succesului profesional pentru o personalitate din domeniul sportului (Ex: Simona Halep).

60. Ce reprezintă înregistrarea totală (exhaustivă)? Dați un exemplu.


Înregistrarea totală (exhaustivă) - consemnarea într-o formă unitară a tuturor unităţilor componente ale
unei colectivităţi statistice cu caracteristicile lor, care interesează o anumită cercetare.
61. Ce reprezintă înregistrarea parțială. Dați un exemplu.
Înregistrarea parțială - se efectuează asupra unei părţi din unităţile care compun colectivitatea cercetată, în
aşa fel încât partea înregistrată să fie reprezentativă pentru ansamblul colectivităţii respective.
62. Prin ce se diferențiază înregistrarea totală (exhaustivă) de înregistrarea parțială. Dați un
exemplu.

63. Ce tip de înregistrare/observare statistică este recensământul?

64. Ce reprezintă înregistrarea curentă? Dați un exemplu.


Din punct de vedere timpului de înregistrarese disting Înregistrareacurentăse efectuează cu caracter
continuu fenomenelor în timpul, la locul şi pe măsura apariției lor (evidența contabilă, înregistrarea
proceselor demografice).

65. Ce reprezintă înregistrarea periodică (înregistrare la un moment dat)? Dați un exemplu.


Înregistrările periodice (înregistrări la un moment dat) a colectivităţilor de stări ce se fac la anumite
intervale de timp, dinainte stabilite, egale (de obicei) sau neegale. În statistică, înregistrările
periodice îmbracă forma recensămintelor populaţiei, locuinţelor, animalelor, reevaluării mijloacelor
fixe din economie etc
66. Ce reprezintă înregistrarea ocazională (unică)? Dați un exemplu.
–Înregistrările ocazionale (unice) se utilizează, în cazul unor colectivităţi de fapte şi evenimente
discontinue, ocazionale, neobişnuite, cum ar fi de exemplu, înregistrarea clădirilor efectuată în luna
martie 1977 pentru localităţile din România care au afectate de distrugerile cauzate de cutremurul
din 4 martie 1977.
67. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea periodică. Dați un exemplu.
68. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea ocazională (unică). Dați un
exemplu.
69. Prin ce se diferențiază înregistrarea periodică de înregistrarea ocazională (unică). Dați un
exemplu.

70. Ce tip de înregistrare/observare statistică este inventarierea stocurilor într-un depozit?

71. Ce tip de înregistrare/observare statistică este sondajul statistic?

72. Ce reprezintă înregistrarea directă? Dați un exemplu.


Înregistrare directă ce presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente şi se efectuează
prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivităţii (recensămintele populaţiei,
inventarierile statistice, cercetările prin sondaj ale calităţii producţiei etc.).
73. Ce reprezintă înregistrarea pe bază de documente? Dați un exemplu.
Înregistrare pe bază de documente se face pe baza unor documente oficiale în care au fost consemnate
fenomenele în timpul producerii lor, de exemplu, întocmirea evidenţei statistice pe baza evidenţei
primare, a evidenţei tehnice operative şi a evidenţei contabile.
74. Ce reprezintă înregistrarea prin interogare? Dați un exemplu.
Înregistrare prin interogare se efectuează pe baza chestionării de către cercetător al persoanelor supuse
cercetării sau a celor care au fost de faţă la producerea fenomenului cercetat.
75. Ce reprezintă autoînregistrarea? Dați un exemplu.
Autoînregistrarea - înregistrarea propriu-zisă se efectuează de către persoana cercetată, pe formulare speciale
primite de la cercetător, de exemplu, anchetele statistice.
76. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea pe bază de documente. Dați un
exemplu.
77. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea prin interogare. Dați un exemplu.
78. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de autoînregistrare. Dați un exemplu.
79. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de înregistrarea prin interogare. Dați
un exemplu.
80. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de autoînregistrare. Dați un exemplu.
81. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de autoînregistrare. Dați un exemplu.
82. Ce reprezintă eroarea de înregistrare? Dați un exemplu.
•În urma înregistrărilor informaţiilor statistice cu privire la fenomenele colective pot să apară diferenţe între
nivelurile înregistrate ale unor anumite caracteristici şi nivelurile lor reale, diferenţe care poartă
denumirea de erori de înregistrare.
83. Enumerați posibile cauze ale erorilor de înregistrare. Dați un exemplu. 81. Ce reprezintă
eroarea premeditată sau intenționată? Dați un exemplu.
• Cauzele producerii erorilor de înregistrare sunt numeroase:
– lipsa de experiență a personalului care efectuează înregistrarea,
– neglijența,
– insuficienta precizie a formularelor de înregistrare.
84. Ce reprezintă eroarea nepremeditată sau neintenționată? Dați un exemplu.
– Erori de înregistrare nepremeditate sau neintenţionate în cazul neatenţiei, lipsei de memorie, înţelegerii
greşite a formularelor şi instrucţiunilor de completare a lor.
85. Prin ce se diferențiază eroarea premeditată sau intenționată de nepremeditată sau
neintenționată. Dați un exemplu.
86. Ce reprezintă eroarea întâmplătoare? Dați un exemplu.
Erorile de înregistrare nepremeditate, după natura lor, se împart în:
Erori întâmplătoare care intră sub acţiunea legii numerelor mari şi nu influenţează în mod esenţial
rezultatele medii. De exemplu, la efectuarea controlului statistic al calităţii producţiei când se măsoară
o anumită caracteristică se comit erori de măsurare în plus sau în minus faţă de valorile reale ale
caracteristicii diferitelor unităţi, dar pe ansamblu – dacă numărul variantelor este suficient de mare –
abaterile într-un sens se compensează cu abaterile în sens contrar, iar valoarea medie va tinde spre
valoarea reală a caracteristicii măsurate.
87. Ce reprezintă eroarea sistematică? Dați un exemplu.
– Erori sistematice care acţionează într-o anumită direcţie bine determinată şi denaturează întotdeauna
realitatea. Cele mai frecvente erori de înregistrare sistematice se produc cu ocazia înregistrărilor totale.
88. Prin ce se diferențiază eroarea întâmplătoare de eroarea sistematică. Dați un exemplu.
89. Ce reprezintă eroarea de reprezentativitate? Dați un exemplu.
• Erorile de reprezentativitate se exprimă ca diferenţe între mărimea unui indicator sintetic (nivelul
mediu al unei variabile, gradul de împrăştiere al variantelor individuale în jurul nivelului ei mediu,
diferiţi indicatori de structură etc.) obţinut pe baza eşantionului şi mărimea aceluiaşi indicator
determinată pe baza unei înregistrări totale, cu condiţia ca eroarea de înregistrare să fie la fel de mare
în ambele cazuri. Aceste erori sunt determinate de imposibilitatea reproducerii exacte în cadrul
eşantionului a structurii colectivităţii generale.
90. Enumerați câteva modalități de prevenire a producerii erorilor de înregistrare.
statistic al erorilor
Prevenirea producerii erorilor de înregistrare se poate face pe căi diferite:
• Testarea formularelor de înregistrare prin anchete test, recensăminte de probă etc.;
• Alegerea judicioasă a personalului de înregistrare, mai ales pentru înregistrările totale;
• Instruirea personalului care face înregistrarea şi, pentru unele cercetări speciale chiar testarea
aptitudinilor acestora;
• Efectuarea unui control riguros asupra activităţii personalului de înregistrare;
• Verificarea modului cum sunt ţinute evidenţele ce stau la baza informaţiilor statistice.
91. Ce reprezintă controlul datelor statistice? Dați un exemplu.
• Controlul datelor statistice este o acţiune ulterioară înregistrării şi se efectuează cu scopul de a asigura
volumul complet şi calitatea datelor înregistrate.
92. Consemnarea datelor din documente anterioare şi retranscrierea lor reprezintă o interogare
directă? Argumentați răspunsul.
Nu. E o inregistrare pe bază de documente.
93. Ce reprezintă gruparea datelor statistice? Dați un exemplu.
Gruparea statistică - despărţire a colectivităţii cercetate în grupe omogene de unităţi, pe baza uneia sau mai
multor caracteristici comune tuturor unităţilor.

94. Ce reprezintă gruparea simplă (unidimensională) a datelor statistice? Dați un exemplu.


Grupările simple se efectuează după o singură caracteristică de grupare, de exemplu, gruparea societăţilor
comerciale din judeţul Suceava după cifra de afaceri, gruparea familiilor după numărul membrilor de
familie sau după numărul de copii etc.
95. Ce reprezintă gruparea combinată a datelor statistice? Dați un exemplu.
Grupările combinate se întocmesc după două sau mai multe caracteristici, ca de exemplu:
– gruparea societăţilor comerciale după numărul de salariaţi şi după cifra de afaceri;
– gruparea lucrătorilor unei societăţi comerciale după vechimea în producţie şi după nivelul
productivităţii muncii;
96. Prin ce se diferențiază gruparea simplă (unidimensională) de gruparea combinată. Dați un
exemplu.
97. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe variante? Dați un exemplu.

98. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe intervale de variație? Dați un exemplu.


• Gruparea pe intervale de variație se utilizează când caracteristica de grupare prezintă în colectivitatea
de studiat un număr foarte mare de variante.
• Stabilirea numărului de grupe este rezultatul unui compromis care depinde îndeosebi de natura
colectivităţii cercetate.

99. Enumerați condițiile ce ar trebui îndeplinite în procesul grupării datelor statistice pe intervale
de variație?
Indiferent de scopul şi obiectul grupării, aceasta trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
• completitudinea datelor;
• omogenitatea grupelor şi subgrupelor;
• unicitatea includerii unităţilor într-o singură grupă (clasă) dacă gruparea este simplă;
• continuitatea variaţiei grupelor în cazul variabilelor numerice, ceea ce practic înseamnă să nu existe
grupe cu frecvenţe nule care ar duce la întreruperea grupării.
• Aplicarea în mod mecanic a acestei formule duce la rezultate nesatisfăcătoare în practică.

100. Ce reprezintă completitudinea datelor în procesul grupării datelor statistice pe intervale de


variație?
101. Ce reprezintă tabelul statistic?
Tabelele statistice constituie o prezentare ordonată a datelor unei colectivități.

102. Enumerați câteva reguli ce trebuie avute în vedere în procesul de construcție a unui tabel
statistic?
• Reguli de construcție:
– Să aibă un titlu clar şi concis care să sugereze natura datelor prezentate, timpul şi spaţiul la care se
referă datele cuprinse în tabel;
– Să se indice unitatea de măsură;
– Să se menţioneze sursa datelor (sub tabel);
– Dacă datele prezentate necesită scurte explicaţii metodologice privind conţinutul şi compatibilitatea
acestora, se recomandă folosirea unei note explicative, care apar fie în subsolul paginii sau sub tabel,
după sursa datelor;
– Toate rubricile tabelului să fie completate cu cifre sau simboluri.
103. Ce reprezintă graficul statistic?
• O reprezentare grafică este o manieră simplificată de descriere a realităţii, transpunând aspectele
măsurabile în mărimi şi figuri geometrice variate.
104. Enumerați câteva reguli ce trebuie avute în vedere în procesul de construcție a unui grafic
statistic?
105. Elementele unui grafic :
• Titlul graficului – trebuie să indice, conţinutul datelor care se prezintă, timpul şi spaţiul la care se
referă; – Axa sau axele graficului.
• Scara de reprezentare – este elementul care indică echivalentul unei unităţi grafice, deci serveşte la
gradarea axei / axelor. – Reţeaua graficului – este formată dintr-o reţea de linii paralele cu axele de
coordonate rectangulare.
• Legenda graficului – explică semnele convenţionale, liniile, culorile şi haşurile folosite în construirea
graficului; – Sursa datelor – se menţionează sub reţeaua graficului.
106. Când se recomandă utilizarea tabelului statistic pentru prezentarea informației statistice?
Această modalitate de prezentare se recomandă dacă producătorul de date statistice dispune de informaţii
din care să reiază că utilizatorii intenţionează să efectueze calcule pentru obţinerea unor indicatori
derivaţi
107. Când se recomandă utilizarea graficului statistic pentru prezentarea informației statistice?
• Graficele se folosesc frecvent ca modalitate de prezentare a datelor deoarece facilitează formarea unei
imagini vizuale privind: tendinţele de evoluţie în timp şi în spaţiu; interdependenţele dintre variabile;
structura şi mutaţiile intervenite în timp şi spaţiu.

108. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple nu se întocmesc după două
sau mai multe caracteristici. Argumentați răspunsul?
A. Deoarece Grupările simple se efectuează după o singură caracteristică de grupare.
109. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple se utilizează în practica
statistică pentru studierea structurii colectivităților. Argumentați răspunsul?
110. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple se efectuează după variația
unei sau a mai multor caracteristici esențiale. Argumentați răspunsul?
F.
111. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple permit efectuarea analizei
dependenței fenomenelor cercetate de factorul timp. Argumentați răspunsul?
F
112. Ce reprezintă indicatorul statistic? Dați 2 exemple.
Expresii numerice, stabilite printr-o cercetare statistică, aferente însuşirilor cantitative şi calitative analizate.
113. Enumerați funcțiile îndeplinite de către indicatorul statistic. Explicați semnificația uneia dintre
funcțiile enumerate.
• Funcţiile indicatorilor statistici:
– de măsurare,
– de comparare,
– de sinteză,
– de estimare,
– de verificare a ipotezelor şi testare a semnificaţiei parametrilor statistici utilizaţi
114. Cum se definesc mărimile relative? Dați un exemplu de utilizare din practică
• Indicatorii relativi reprezintă mărimi relative ce sintetizează rezultatele comparării datelor statistice în
interiorul aceleiaşi colectivităţi de la o grupă la alta sau de la o colectivitate la alta, într-o expresie
numerică sub formă de raport. • Problematica utilizării indicatorilor relativi are în vedere:
• Alegerea bazei de raportare,
• Asigurarea comparabilităţii datelor care formează raportul,
• Stabilirea formei de exprimare a mărimilor relative.
115. Ce tipuri de mărimi relative pot fi determinate? Pentru fiecare tip, dați câte un exemplu de
utilizare din practică.

116. Care este specificul mărimilor relative de structură? Dați un exemplu. MRS
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza structurii
diferitelor colectivităţi statistice.
•Indicatorii relativi de structură se reprezintă grafic prin diagrame de suprafaţă denumite şi de structură, care
pot fi: dreptunghiul, cercul, semicercul, pătratul, triunghiul etc.
•Indicatorii relativi de structură se determină ca mărimi relative care arată în ce raport se află fiecare parte
faţă de întreg, astfel:
• atât pe baza frecvenţelor absolute corespunzătoare grupelor cât şi pe baza valorii caracteristicii
aferente fiecărei grupe ( ), xi denumite ca pondere sau greutate specifică (gi );

117. Care este specificul mărimilor relative de coordonare (corespondență)? Dați un exemplu. MRC
Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin raportare acelaşi indicator din două grupe,
colectivităţi, unităţi teritoriale diferite. •Aceste mărimi se folosesc cel mai frecvent în studiul variaţiei
în profil teritorial, când se compară acelaşi indicator din două unităţi teritoriale.
• De exemplu, se compară numărul înnoptărilor structurilor de primite turistică dintr-un judeţ cu acelaşi
indicator stabilit la nivelul altui judeţ.
•Reprezentarea grafică a mărimilor relative de coordonare se realizează prin diagrame prin coloane sau prin
benzi (coloanele sau benzile sunt plasate pe abscisă sau ordonată, iar lungimea fiecărei coloane sau
benzi este direct proporţională cu mărimea relativă de coordonare reprezentată).
118. Care este specificul mărimilor relative de intensitate? Dați un exemplu. MRI
Mărimile relative de intensitate se calculează comparând prin raportare valorile unei caracteristici x cu
valorile unei alte caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau
dependenţă.
•Exemple de astfel de mărimi relative de intensitate pot fi:
 productivitatea muncii (producţia în unitatea de timp);
 cursul de schimb valutar (exprimă cu câţi lei se poate cumpără un dolar);
 preţul unitar;
 rentabilitatea economică (beneficiul economic în sens larg la un leu investit).
x • la nivelul fiecărei unităţi se aplică relaţia Kx / y  y
• la nivelul unei colectivităţi Kx / y  x
119. Care este specificul mărimilor relative de dinamică? Dați un exemplu. MRD
• Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia de timp a unui fenomen.
• Ele exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică o variabilă X dintr-o perioadă (moment) de
timp t faţă de o perioadă (moment) de referinţă. • în funcţie de baza de comparaţie aleasă putem
calcula:
a) mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă:
b) mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă variabilă sau în lanţ
120. Ce tip de mărimi relative sunt utilizate pentru comparații teritoriale?Dați un exemplu.

121. Ce tipuri de coeficienți se încadrează în categoria mărimilor relative de dinamică? Prezentați


diferențele dintre aceștia.

122. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de coordonare


(corespondență)? Dați un exemplu.

123. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de intensitate? Dați
un exemplu.

124. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de dinamică? Dați un
exemplu.

125. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de mărimile relative de


intensitate? Dați un exemplu.

126. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de mărimile relative de


dinamică? Dați un exemplu.

127. Prin ce se diferențiază mărimile relative de intensitate de mărimile relative de dinamică? Dați un
exemplu.
128. Explicați funcția de măsurare a indicatorului statistic. Dați un exemplu.

129. Explicați funcția de comparare a indicatorului statistic. Dați un exemplu.

130. Explicați funcția de sinteză a indicatorului statistic. Dați un exemplu. 128. Ce tipuri de indicatori
derivați pot fi utilizați în practica statistică?
131. Ce tipuri de mărimi relative de structură pot fi determinate. Pentru fiecare tip, dați câte un
exemplu de utilizare din practică.

132. Prin ce se diferențiază frecvențele relative de ponderile sau greutățile specifice? Dați un
exemplu.

133. Ce tipuri de reprezentări grafice se recomandă pentru prezentarea mărimilor relative de


structură?

134. Pentru compararea numărului de turiști dintr-un județ cu același indicator stabilit la nivelul
altui județ ce tip de mărime relativă se recomandă? Argumentați răspunsul.

135. Determinarea productivității muncii (producția în unitatea de timp) presupune calculul unei
mărimile relative de coordonare (corespondență)? Argumentați răspunsul.

136. Determinarea cursului de schimb valutar (exprimă cu cați lei se poate cumpără un dolar)
presupune calculul unei mărimile relative de structură? Argumentați răspunsul.

137. Determinarea prețului unitar presupune calculul unei mărimile relative de intensitate?
Argumentați răspunsul.

138. Ce reprezintă media? Dați 2 exemple.


Media este o măsură a tendinţei centrale, iar valoarea sa calculată sintetizează într-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, esenţial, comun şi obiectiv în apariţia şi manifestarea fenomenelor
de masă.
139. Când o medie este reprezentativă? Dați un exemplu.
Media se exprimă în unităţi concrete de măsură, dar are un caracter abstract, deoarece valoarea ei calculată
poate să coincidă sau nu cu vreo valoare individuală înregistrată de variabilă urmărită.
Reprezentativitatea mediei crește cu cât valorile individuale din care se calculează sunt mai omogene, mai
apropiate, ca mărimi, între ele.
140. Când o medie este nereprezentativă? Dați un exemplu.

141. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor propriu-zise (de calcul)?


– indicatori propriu-ziși ai tendinței centrale sau medii propriu-zise: media aritmetică, media geometrică,
media armonică, media cronologică, media pătratică, media cubică, media de ordin superior, mediile
mobile etc.;
142. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor de poziție (indicatori ai localizării)?
– indicatori ai localizării: mediana, modul, mediala și alte mărimi medii înrudite cu acestea.
143. Ce reprezintă media simplă sau neponderată? Dați un exemplu.
Mediile simple se calculează atunci când se utilizează toate variantele înregistrate sau atunci când valorile
individuale prezintă, în urma operaţiei de sistematizare, aceleaşi frecvenţe.
Ce reprezintă media ponderată? Dați un exemplu.
În cazul în care în urma sistematizării/grupării datelor, valorile individuale prezintă frecvenţe diferite de
apariţie, nivelul mediu se calculează ca medie ponderată.
144. Prin ce se diferențiază media simplă de media ponderată? Dați un exemplu.

145. Ce reprezintă media aritmetică?


În sens statistic media aritmetică a valorilor individuale x1,x2,...xn ale caracteristicii X, reprezintă acea
valoare “x” care s-ar fi înregistrat dacă toţi factorii de influenţă ar fi acţionat constant (cu aceeaşi
intensitate) la nivelul fiecărei unităţi de înregistrare.

146. Câte medii aritmetice se pot determina pentru o serie de date statistice? Argumentați răspunsul.
Mărimea mediei aritmetice calculate este unică; o serie nu posedă mai multe medii aritmetice distincte.
147. Ce tip de medie se poate aplica la nivelul unei variabile calitative? Argumentați răspunsul.
• Definiţia dată mediei aritmetice este adevărată numai dacă valorile individuale înregistrate sunt
numerice. Pentru o serie cu valori nenumerice sau cu valori măsurabile pe o scală calitativă nu se poate
calcula media aritmetică.
148. Explicați afirmația: media aritmetică este o valoare internă a unei serii.
1. Media aritmetică este o valoare internă a unei serii. x1< x < xs
149. Când se recomandă utilizarea mediei pătratice? Dați un exemplu.
• Cu toate că media pătratică se poate calcula atât din valori individuale pozitive, nule sau negative, ea
nu are sens, din punct de vedere economic, decât dacă se calculează din valori pozitive.
• Valoarea mediei pătratice este mai mare decât cea a mediei aritmetice atunci când ele se calculează din
aceleaşi date.
• În mod frecvent media pătratică se utilizează pentru a caracteriza tendinţa centrală din ansamblul
abaterilor valorilor individuale de la valoarea lor medie.
• De asemenea, media pătratică se recomandă pentru calculul nivelului mediu în seriile în care
predomină valorile ridicate sau când se doreşte să se acorde o importanţă mai mare în nivelul mediu a
acelor unităţi pentru care caracteristica urmărită prezintă cele mai mari valori absolute.
150. Prin ce se deosebește media aritmetică de media geometrică?
Spre deosebire de tipurile de medii anterior prezentate, care au la bază o relaţie de aditivitate între termenii
unei serii statistice, media geometrică se calculează pe baza unei relaţii multiplicative, între termenii
aceleiaşi serii.
Prin urmare, media geometrică reprezintă acea valoare a caracteristicii care dacă ar înlocui fiecare valoare
individuală din serie, produsul acestora nu s-ar modifica.
151. Când se recomandă utilizarea mediei cronologice? Dați un exemplu.
În cazul în care datele exprimă valori ale caracteristicii aflate la intervale inegale, se utilizează media
cronologică ponderată. Drept ponderi se iau duratele perioadelor parţiale dintre termenii seriei
152. Prin ce se diferențiază mediile propriu-zise (de calcul) de mediile de poziție (indicatori ai
localizării)? Dați un exemplu.
De multe ori informaţii mult mai utile fundamentării deciziilor, decât cele oferite de indicatorii medii, le
furnizează indicatorii de poziţie.
153. Ce reprezintă modul (valoarea modală)? Dați un exemplu.
Valoarea modală a caracteristicii (numită şi valoare dominantă, valoarea cea mai probabilă sau modul)
reprezintă acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare număr de unităţi sau aceea care
are cea mai mare frecvenţă de apariţie. Modul este un indicator al tendinței centrale care are sens în
cazul unei repartiții după o variabilă nominală, ordinală, ale cărei variante au fost măsurate printr-o
scală nominală sau ordinală
154. Cunoscând timpii cronometrați pentru rezolvarea unui test, la nivelul unei colectivități de
studenți, ce valoare sintetică ar trebui determinată pentru a stabili obiectiv intervalul de timp
necesar rezolvării respectivului test. Motivați.
Modul,
155. Ce reprezintă valoarea antimodală? Dați un exemplu.
valoarea antimodală (cu cea mai mică frecvenţă, sau cea mai puţin probabilă);
156. Ce reprezintă o distribuție multimodală? Dați un exemplu.
Există în practică şi serii de distribuţie multimodale. În astfel de situaţii se determină mai multe valori
modale, dar ele nu pot fi sintetizate pentru a se obţine o singură valoare modală pentru întreaga
colectivitate.
157. Ce reprezintă conceptul de "cuantilă"? Dați un exemplu.
Cuantilele sunt indicatorii care descriu anumite poziţii particulare din cadrul seriilor de distribuţie.
Conceptul de "cuantilă" indică o divizare a distribuţiei observaţiilor într-un număr oarecare de părţi.
158. Ce reprezintă mediana? Dați un exemplu.
Mediana (cuantila de ordinul 2) reprezintă acea valoare a caracteristicii localizată în mijlocul seriei, sau
repartiţiei statistice, cu valori individuale aranjate în ordine crescătoare sau descrescătoare.
Mediana împarte numărul unităţilor investigate în două părţi egale. Mediana se mai numeşte valoarea
echiprobabilă a caracteristicii.
159. Ce indicator se recomandă pentru analiza tendinței centrale a seriei {2, 4, 4, 7, 8, 1000}.
Argumentați răspunsul.
• Fie seria {2, 4, 4, 7, 8, 1000}. În această serie mediana, ca valoare centrală, este mai semnificativă
decât media aritmetică, corespunzătoare care este afectată de valoarea extremă: 1000.

160. De ce este necesara măsurarea variabilității?


Calculul şi analiza indicatorilor variaţiei sau împrăştierii valorilor individuale faţă de tendinţa centrală oferă
posibilitatea rezolvării unor probleme de cunoaştere statistică. Dintre acestea se disting:
• analiza gradului de omogenitate a datelor din care s-au calculat indicatorii tendinţei centrale şi
verificarea reprezentativităţii acestora; • compararea în timp şi (sau) spaţiu a mai multor serii de
repartiţie după caracteristici independente sau (şi) interdependente; • selectarea obiectivă a factorilor
semnificativi de influenţă după care se structurează unităţile unei colectivităţi statistice;
• concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor şi deplasarea acestora faţă de valorile tipice;
• aplicarea diferitelor teste ale statisticii matematice.
161. Ce tipuri de indicatori pot fi utilizați pentru caracterizarea variabilității?
Indicatorii împrăştierii (variaţiei) utilizaţi în analizele statistice sunt clasificaţi după mai multe
criterii:
- după numărul variantelor luate în calcul (sau după gradul lor de sinteză), există indicatori simpli şi
indicatori sintetici;
- după modul de sistematizare a datelor primare există indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de
distribuţie unidimensionale şi indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii multidimensionale;
- după modul de calcul şi exprimare există indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi absolute şi ca
mărimi relative.
162. De ce amplitudinea variației nu este un indicator care să permită caracterizarea completă a
variabilității unei serii de date?

163. Prezentați avantajele și dezavantajele calcului abaterii intercuantilice față de calcului


amplitudinii variației.
1) Amplitudinea se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii urmărite;
2) Ca măsură a împrăştierii valorilor individuale amplitudinea prezintă dezavantajul că nu ţine seama de
toate observaţiile şi este sensibilă la prezenţa valorilor aberante, poate să dea o imagine eronată a intervalului
de variaţie, atunci când cel puţin una dintre valorile extreme se abate în mare măsură de la celelalte niveluri
individuale ale caracteristicii;
3) Aceasta înseamnă că amplitudinea este un indicator de împrăştiere "rezonabil" numai dacă valorile
individuale ale seriei sunt repartizate în mod uniform, omogen (fără valori aberante);
4) Amplitudinea variaţiei nu poate caracteriza în mod corespunzător împrăştierea unor variabile obţinute
prin sondaj, în cazul seriilor formate dintr-un număr redus de variante.
164. Ce reprezintă abaterea individuală ca indicator de caracterizare a variabilității? Dați un
exemplu.
Abaterile individuale ca măsuri ale împrăştierii într-o serie exprimă cu câte unităţi de măsură sau de
câte ori (sau cât la sută) valoarea caracteristicii urmărită la fiecare unitate a colectivităţii se abate de la
mărimea unui indicator al tendinţei centrale.
165. Prin ce se diferențiază abaterea individuală față de abaterea medie liniară (absolută)?
166. Prin ce se diferențiază abaterea medie pătratică față de abaterea medie liniară (absolută)?
167. Prin ce se diferențiază abaterea medie pătratică față de deviația standard?
168. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mică decât valoarea
35%?
Practica utilizării coeficientului de variaţie a stabilit pragul
de trecere de la starea de omogenitate la cea de
eterogenitate:
– dacă Cv <=35%colectivitatea este omogenă;
169. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mare decât valoarea
35%?
– dacă CV>35% colectivitatea este eterogenă.
170. Prin intermediul căror indicatori se evidențiază forma distribuțiilor statistice?
Forma distribuției este evidențiată fie prin intermediul abaterilor de la cazul simetriei în jurul valorilor
centrale, fenomen denumit oblicitate, asimetrie (în engleză, skewness), fie prin înălțimea curbei repartiției,
adică gradul de boltire (în engleză, kurtosis).
171. Ce reprezintă asimetria? Dați un exemplu.
- asimetrica, daca valorile variabilei sunt inegal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale.
În practică, se întâlnesc atât distribuţii simetrice, cât şi asimetrice, a căror fluctuaţie cuprinde toate tipurile de
la cele uşor asimetrice, până la cele cu tendinţă pronunţată de asimetrie.
• Gradul de asimetrie se stabileşte în raport cu poziţia şi valorile pe care le au cei trei indicatori ai tendinţei
centrale: media, mediana şi modul, astfel:
172. Ce reprezintă asimetria de dreapta? Dați un exemplu.
– dacă mediana sau modulul se află plasate în partea dreaptă faţă
de medie pe grafic, întâlnim asimetrie de dreapta; când valorile caracteristicii, mai mari decât nivelul mediu,
au frecvente foarte mari si ca urmare:
173. Ce reprezintă asimetria de stânga? Dați un exemplu.
– dacă mediana sau modulul se află plasate în partea stângă faţă
de medie pe grafic, întâlnim asimetrie de stânga. când valorile caracteristicii, mai mici decât nivelul mediu,
au frecvente foarte mari si ca urmare:
174. Cum se interpretează o valoarea calculata pozitivă a coeficientului de asimetrie Person?

  coeficientul care ia valori pozitive in cazul curbelor alungite spre dreapta


(asimetrie pozitiva)
175. Cum se interpretează o valoarea calculata negativă a coeficientului de asimetrie Person?
Coeficientul va lua valori negative in cazul curbelor alungite spre stanga (asimetrie negativa).
176. Cum se interpretează o valoarea calculata egală cu zero a coeficientului de asimetrie Person?
Coeficientul de asimetrie este nul pentru o distributie simetrica. El mai poate fi exprimat:

177. Cum se interpretează o valoarea calculata pozitivă a coeficientului de boltire Fisher?


valorile pozitive indică asimetrii la dreapta. predomina scorurile mici. In acest caz, modulul este
valoarea situata cel mai la stanga in sirul de date, iar mediana este mai mare decat media. Evident, mediana
fiind valoarea care imparte sirul ordonat de date in doua parti egale, iar daca in distributie predomina
scorurile mici, atunci scorurile mari sunt considerate ca scoruri extreme.
178. Cum se interpretează o valoarea calculata negativă a coeficientului de boltire Fisher?
Valorile negative sunt considerate asimetrii la stânga. predomina scorurile mari. In acest caz, modul
este valoarea situata cel mai la dreapta in sirul de date, iar mediana este mai mare decat media.
Evident, mediana fiind valoarea care imparte sirul ordonat de date in doua parti egale, iar daca in
distributie predomina scorurile mari, atunci scorurile mici sunt considerate ca scoruri extreme.
179. Cum se interpretează o valoarea calculata egală cu zero a coeficientului de boltire Fisher?
egal cu zero in cazul seriei perfect simetrice.media, mediana si modul au aceleasi valori.
180. Ce reprezintă o repartiție egalitară (absența concentrării) a volumului unei caracteristici între
unitățile statistice ale unei colectivități? Dați un exemplu.

181. Ce reprezintă o concentrare maximă a volumului unei caracteristici între unitățile statistice ale
unei colectivități? Dați un exemplu.
182. La ce folosește descompunerea dispersiei la nivelul unei colectivități împărțite pe grupe? Dați un
exemplu.
183. Care sunt avantajele cercetării selective?
Comparativ cu înregistrarea totală similară, cercetarea selectivă prezintă unele avantaje:
• în cele mai multe cazuri, când colectivitatea totală este foarte mare iar cercetarea ei exhaustivă ar necesita
un volum mare de cheltuieli materiale şi de muncă este avantajos să se recurgă la sondaj, care este mai
operativ şi mai ieftin;
• partea supusă înregistrării fiind cu mult mai mică decât cea totală, iar personalul care face înregistrarea
unităţilor fiind de specialitate, de regulă, erorile de înregistrare sunt în acest caz mai puţin numeroase şi mai
uşor de înlăturat în faza de verificare a datelor;
• programul observărilor prin sondaj cuprinde, de regulă, un număr mai mare de caracteristici decât
programul observării totale, ceea ce permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate prin
metode statistice;
• cercetarea prin sondaj este singura posibilă atunci când prin cercetarea exhaustivă a unităţilor s-ar ajunge la
distrugerea produsului respectiv (de pildă,
controlul distructiv al calităţii unui produs);
184. Care este scopul unei cercetări parțiale?
Cercetarea parţială al cărei scop este ca, pe baza
rezultatelor prelucrării datelor obţinute, să se estimeze,
folosind principiile teoriei probabilităţilor, parametrii
corespunzători ai colectivităţii totale, poartă denumirea
de sondaj statistic.
185. În ce condiții este considerat un eșantion reprezentativ?
Teoria şi practica statistică demonstrează că asigurarea reprezentativităţii eşantionului presupune respectare
următoarelor condiţii:
– selecţia unităţilor să se facă în mod obiectiv, fără preferinţe,după principiul hazardului, cu o probabilitate
calculată anticipat şi diferită de zero;
– eşantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a reda trăsăturile esenţiale ale colectivităţii generale;
– includerea unităţilor în eşantion să se facă independent de alte unităţi;
– reprezentativitatea eşantionului depinde și de procedeul şi tipul de selecţie folosit.
186. Ce este un eșantion reprezentativ?
Un eşantion este considerat reprezentativ atunci când structura colectivităţii de selecţie este identică cu
structura colectivităţii generale sau diferă foarte puţin de aceasta.

187. Ce este un eșantion? Dați un exemplu.


Un esantion se constituie dintr-un numar de unitati care sunt selectate din randurile acelei populatii care face
obiectul cercetarii.Ex: 500 medici
188. Ce reprezintă selecția aleatoare (întâmplătoare)? Dați un exemplu.
Selecţiile aleatoare (întâmplătoare) constituie modelul de bază utilizat pentru asigurarea reprezentativităţii.
Ele se bazează pe principiul tragerii la sorţi şi exclud orice element subiectiv în formarea eşantionului.
189. Ce reprezintă selecția aleatoare (întâmplătoare) simplă? Dați un exemplu.
Frecvent în practica statistică se folosesc următoarele tipuri de selecţii:
– selecţia aleatoare simplă;
– selecţia tipică;
– selecţia de serii etc.
Este tipul utilizat în special pentru colectivităţi statistice negrupate, formate dintr-un număr de unităţi simple
şi care se caracterizează printr-un anumit grad de omogenitate. • Pentru selecţia simplă aleatoare, formarea
eşantionului constă în extragerea unităţilor în mod repetat sau nerepetat, dintr-o urnă sau de pe o listă
stabilită dinainte.
190. Ce reprezintă selecția tipică (stratificată)? Dați un exemplu.
Una dintre căile de mărire a preciziei eşantionului simplu aleator este creşterea dimensiunilor sale.
• O altă metodă de mărire a preciziei este stratificarea. • Selecţia tipică se aplică cel mai frecvent în studiul
fenomenelor social-economice care, în prealabil, au fost împărţite în grupe omogene (straturi sau tipuri de
unităţi) - după o caracteristică esenţială.
191. Când se folosește selecția de serii? Dați un exemplu.
Se foloseşte când colectivitatea generală este formată din unităţi complexe numite şi serii (echipe, brigăzi,
magazine etc.)
192. Ce reprezintă ipoteza statistică? Dați un exemplu.
În multe cazuri actul decizional se prezintă sub forma unor alternative, însoţite de formularea unor ipoteze.
O ipoteză este o afirmaţie despre parametrul unei populaţii sau despre repartiţia unei caracteristici a
populaţiei, afirmaţie al cărei adevăr se testează pe baza unui eşantion aleator.
Ex: Ipotezele sunt:
– H0: - regimul nu a avut nici un efect;
– H1: - regimul a avut un efect pozitiv.