Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de Știinţe Fizice şi Inginereşti

Proiect de curs
la disciplina „Mecanica tehnică II”

A elaborat:
A verificat:

Bălţi, 2019
 Cuprins:
Sarcină.......................................................................................................................................................3
Desenul de lucru, cu toate dimensiunile, cualitetele de precizie, rugozitatea și alte cerințe tehnico-
tehnologice................................................................................................................................................4
Introducere................................................................................................................................................5
1. Determinarea tipului semifabricatului...............................................................................................6
2. Descrierea proprietăților fizico-mecanice și conținutului chimic al materialului semifabricatului..7
3. Determinarea adaosului de prelucrare mecanică prin metoda tabelară.............................................8
4. Elaborarea consecutivității prelucrării piesei date, luînd în considerație cualitetul de precizie și
rugozitatea suprafețelor.......................................................................................................................10
5. Alegerea mașinilor – unelte necesare pentru executarea procesului de prelucrare.........................16
6. Alegerea sculelor așchietoare pentru fiecare operație tehnologică, fază, trecere...........................17
7. Calculul elementelor regimului de așchiere, puterii la așchiere și timpul – mașină prin metoda
analitică și tabelară..............................................................................................................................20
8. Alegerea dispozitivelor de prindere și fixare a semifabricatului pentru fiecare operație tehnologică
.............................................................................................................................................................39
9. Alegerea instrumentelor de măsură și control.................................................................................40
Bibliografia.............................................................................................................................................41
Anexa......................................................................................................................................................42

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
 Sarcina tehnică nr.15

I. Calculul la rezistență și rigiditate în cazul deformației de întindere și comprimare

Problema 1.
De determinat din condiția de rezistență după tensiuni admisibile, dimensiuni și de ales profilul
standard destinat pentru confecționarea construcției sudate din bare.
Coeficientul de rezistență [n] = 1,2...2,5. Deplasarea nodului B nu trebuie să depășească 2mm.
Cu greutatea barelor se neglijează.

Varianta F1, kN F2, kN l1, m l2, m , grad , grad profil Oțel

1 40 180 1,2 1,7 30 70 țeavă rotundă Oț2
2 45 170 1,4 1,6 35 70 Dt Oț4
3 50 160 1,6 1,5 20 80 09Г2
4 55 150 1,8 1,4 40 65 țeavă pătrată 10ХНДП
5 60 140 2,0 1,3 30 80 10ХСНД
6 65 130 1,3 1,2 25 85 15ХСНД
7 70 120 1,5 1,1 35 75 Colțar Oț5
8 75 110 1,7 1,0 20 85 10Г2С1
9 80 100 1,9 0,9 25 75 14Г2
10 85 90 2,1 0,8 40 60 10Г2С1

II. Calculul la rezistență și rigiditate a unei bare în trepte în cazul deformației de

întindere și comprimare
Problema 2.
De apreciat rezistența barei în trepte în cazul cînd ea se supune întinderii (comprimării). De
determinat deformația barei. Bara este confecționată din fontă cenușie FC15. Coeficientul
admisibil de rezistență [n] = 2,0...5,0. Cu greutatea barei se neglijează.

Varianta F1, kN F2, kN F3, kN A, cm2 l 1, m l2, m l3, m

1 10 55 85 20 0,2 0,4 0,2
2 20 50 90 22 0,1 0,3 0,4
3 30 45 95 24 0,4 0,5 0,1
4 40 30 100 26 0,3 0,1 0,6
5 50 35 75 28 0,2 0,3 0,5
6 60 40 60 30 0,5 0,2 0,2
7 70 25 35 32 0,3 0,3 0,3
8 80 20 30 34 0,5 0,2 0,4
9 90 15 45 36 0,1 0,5 0,3
10 100 10 40 40 0,4 0,2 0,6

III. Determinarea caracteristicilor geometrice a secțiunilor plane

Problema 3.
De determinat caracteristicile geometrice de bază (coordonatele centrului de greutate, poziția
axelor de simetrie, momentele de inerție, momentele de rezistență și raze de inerție), ale secțiunii.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
3
 Parametrii Varianta
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a, cm 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5

IV. Calculul arborelui la rezistență și rigiditate în cazul răsucirii

Problema 4.
La arborele în două trepte, un capăt al căruia este încastrat sunt aplicate momente de rotație.
De determinat tensiunile maximale după lungimea arborelui. De verificat dacă arborele dat
satisface condiției de rigiditate. De determinat unghiuri de răsucire după lunginea arborelui.
Arborele este confecționat din oțel: G = 8×1010 Pa.

Varianta a, m b, m c, m T1, T2, T3, T4, ], ], grad/m

Nm Nm Nm Nm MPa
1 1,1 1,0 0,8 20 200 310 600 80 1,3
2 0,9 0,2 1,0 22 190 290 590 75 1,2
3 0,7 0,4 1,2 24 180 300 580 70 1,1
4 1,4 0,6 0,6 28 170 280 570 65 1,0
5 1,2 0,8 0,9 32 160 270 560 60 0,9
6 1,0 1,1 1,4 36 150 260 550 55 0,8
7 0,2 0,9 1,6 38 140 250 540 50 0,7
8 0,4 0,7 1,8 42 130 240 530 45 0,6
9 0,6 1,4 2,0 46 120 230 520 40 0,5
10 0,8 1,2 0,7 50 110 220 510 35 0,4

V. Aprecierea formei raționale a secțiunii arborelui

Problema 5.
Pentru arbori a) de secțiune rotundă uniformă, b) inelară, c) patrată, de determinat distribuția
tensiunilor după tensiune pe sectorul periculos. De apreciat raționalitatea confecționării arborilor de
diferită formă a secțiunii. Schema și materialul de luat din problema 4.
Variant 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a
d/D 0,5 0,35 0,45 0,4 0,75 0,6 0,7 0,8 0,65 0,55

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
4
 1. Calculul la rezistență și rigiditate a sistemei static determinate, formate din bare, în cazul
întinderii și comprimării

Noțiuni teoretice
Întindere (comprimare) se numește un tip de deformație, la care în secțiuni transversale a barei
apare un factor de forță interior – forța longitudinală N. Tipul de deformație se determină după direcția
forței longitudinale (reacțiunile legăturii). Bara se întinde, dacă forța longitudinală este orientată în
direcția legăturii (împiedicînd întindere), și, corespunzător se comprimă, dacă forța longitudinală este
orientată de la legătura la capăt liber.
Pentru determinarea dimensiunii și direcției reacțiunilor legăturilor sistemei de forțe,

X =0
convergente într-un punct, este destul numai două condiții de echilibru: {∑∑ Y =0
.

Sistemul de coordonate trebuie de ales așa, ca număr cît mai mare de forțe necunoscute să fie
perpendicular unei din axele de coordonate, atunci ecuațiile de echilibru vor fi mai simple. Direcția
forțelor a reacțiunilor se aleg arbitrar. Dacă direcția a fost aleasă incorect, la calculul dimensiunea
reacțiunii respective va fi negativă.
Ni
Condiția de rezistență la întindere (comprimare) a barei are vederea următoare: σ i = ≤ [ σ p ],
Ai
unde σi – tensiunea normală, care apare în secțiunea transversală a barei;
Ai – aria secțiunii transversale a barei;
Ni – forța longitudinală interioară a barei;
[σp] – tensiunea admisibilă la întindere (comprimare) pentru materialul din care este
confecționată bara.
Tensiunea admisibilă pentru materiale plastice se determină după formula: [σp] = σc / [n], unde
σc – limita de curgere a materialului din care este confecționată bara (se precaută în literatura de
specialitate);
În consecință, aria necesară minimală a secțiunii transversale a barei din condiția de rezistență
se determină după formula: Ai ≥ │Ni│/ [σp].
Reieșind din dimensiunea ariei necesare, este necesar de ales numărul (dimensiunile) profilului
standard pentru fiecare bară, conform ГОСТ.
Tipul de deformație a barei se determină după direcția forței longitudinale (reacțiunii de pe
reazem). Bara se întinde , dacă forța longitudinală este orientată în direcția legăturii și, corespunzător
se comprimă, dacă forța longitudinală este orientată de la legătura la capăt liber.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
5
 Mișcarea secțiunii B relativ la legătura pentru bara i, care are secțiunea transversală
permanentă, prin condiția, că forța longitudinală este permanentă după lungimea barei, se determină ca

N i∗l i
∆ l i= , unde li – lungimea inițială a barei;
Ai∗E
Ni – forța longitudinală, care acționează asupra barei;
Ai – aria secțiunii transversale a berei corespunzătoare, conform ГОСТ;
E – modulul elasticității longitudinale a materialului din care este confecționată bara (modulul
lui Jung).
După determinarea mărimii de deformație a fiecărei bare, se construiește un plan de mișcare a
nodului B (în scară mărită). Pentru determinarea poziției a nodului B după deformare, la continuarea
tijelor se pun segmente. Care sunt egale cu alungirea sau scurtarea barelor corespunzătoare. Din
punctele primite se desenează perpendicularele. Intersecția perpendicularelor va corespunde cu poziția
nouă a punctului B’.
După definirea deplasării punctului nodal (lungimea segmentului BB’), este necesar de
verificat, dacă această deplasare corespunde deplasării admisibile: ∆l BB’ ≤ [∆l].

Problema 1.
De determinat din condiția de rezistență după tensiuni admisibile, dimensiuni și de ales profilul
standard destinat pentru confecționarea construcției sudate din bare. De verificat, dacă construcția
satisface condiția de rigiditate.
Coeficientul de rezistență n = 1,2…2,5. Deplasarea nodului B nu trebuie să depășească 2 mm.
Cu greutatea barelor se neglijează.

Fig.1.1

Se dă: sistemul de bare, sudat din colțar ГОСТ 8509-93; materialul colțarului – oțel 5: σ c = 255 MPa;
E = 2 * 105 MPa. F1 = 70 kN; F2 = 120 kN; l1 = 1,5 m; l2 = 1,1 m; α = 35˚; β = 75˚.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
6
 Fig.1.2
De determinat: a) dimensiunile secțiunilor barelor din condiția de rezistență;
b) de ales colțar standard pentru efectuarea construcției;
c) de determinat deplasarea nodului B a sistemului de bare;
d) de verificat funcționalitatea construcției după condiția de rigiditate.

Rezolvare:
1. Determinăm eforturi interioare în bare.
Înlocuim legăturile cu eforturi interioare în tije N1 și N2 (direcția forțelor determinăm arbitrar).
Primim un sistem de forțe. Sistemul de coordonate alegem în începutul nodului B. Scriem ecuația de
echilibru, sitemului de forțe primite:

{∑ X=¿−N 1 sinβ−N 2 cosα−F 1=0 ¿ ∑ Y =F 2−N 1 cosβ−N 2 sinα=0.

Rezolvăm ecuațiile de echilibru primite:
F1 70
+ F2 +120
tgβ tg75 °
N 2= = =392 kN
cosα cos 35°
sinα− sin 35° −
tgβ tg75 °

−F 1−N 2 cosα −70−392cos 35 °

N 1= = =−405 kN
sinβ sin 75°
Tija 1 se comprimă, iar tija 2 se întinde, din cauza semnelor eforturilor interioare.
2. Determinăm ariile secțiunilor transversale necesare din condiția de rezistență la întindere
(comprimare) : Ai ≥ │Ni│ / [σp].
Luăm [n] = 1,5, atunci dimensiunea tensiunii admisibele [σp] = σc / [n] = 255/2,5 = 102 MPa.
Corespunzător, A1 ≥ │N1│/ [σp] = 405*103/102*106 = 39,7 * 10-4 m2 =39,7 cm2;
A2 ≥ │N2│/ [σp] = 392*103/102*106 = 38,4 * 10-4 m2 = 38,4 cm2.
În conformitate cu ГОСТ 8509-93 alegem colțar cu aripi egale din oțel:
pentru bara 1: № 18 (t=12 mm) A1 = 42,19 cm2;
pentru bara 2: № 18 (t=11 mm) A2 = 38,80 cm2.
3. Determinăm deplasarea nodului B a sitemului.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
7
 Bara 1 se comprimă cu lungimea:
N 1∗l 1 −405∗103∗1,5
∆ l 1= = =−0,72 mm
A1∗E 42,19∗10−4∗2∗1011

Bara 2 se întinde cu lungimea:

N 2∗l 2 392∗103∗1,1
∆ l 2= = =0,56 mm
A2∗E 38,80∗10−4∗2∗1011
Construim planul deplasării punctului nodal B.
Determinăm lungimea segmentului BB’.
∆ l B B =1,84 mm< 2mm .
,

Condiţia de rezistenţă se respectă.

Fig.1.3

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
8
 2. Calculul la durabilitatea și duritatea a arborelui în trepte la deformații de întindere și
comprimare

Noțiuni teoretice
Determinarea forței longitudinale Ni se recomandă de început din capăt liber a barei, deaceea că
valoarea forței reactive în etanșare nu este cunoscută. Pentru determinarea forței longitudinale N i în
fiecare secțiune se folosește metoda secțiunilor, îndrumînd cu legea: forța longitudinală în orice
secțiune a barei este egală cu suma algebrică proiecțiilor tuturor forțe exterioare, care sunt amplasate
într-o parte de la tăitură pe axa tijei:
dintr−o
parte
N i= ∑ Fi .
atăiturii

Forța longitudinală se consideră pozitivă, dacă ea corespunde deformațiilor de întindere și

negativă, dacă ea corespunde deformațiilor de comprimare.
Ni
Tensiunea pe secțiunea i a barei la întindere și comprimare se determină după formula: σ i = ,
Ai
unde Ni – forța longitudinală interioară pe secțiunea barei;
Ai – aria secțiunii transversale corespunzătoare a barei.
La determinarea coeficientului factorului de siguranță a secțiunilor barei pentru materiale
fragile se ia în considerare tipul de deformații pe secțiuni (întindere sau comprimare), și se calculează

σr
după formula: ni = , unde
σi
σi – tensiunea pe secțiunea i a barei;
σr – limita de rezistență a materialului la comprimare sau întindere (σc sau σî).
Pentru evaluarea rezistenței a barei este necesar de comparat coeficientul factorului de
siguranță real ni cu coeficientul factorului de siguranță admisibil [n]. Condiția de rezistență
corespunzător este de tip: ni ≤ [n].
Pentru determinarea raționalității dimensiunilor barei este necesar de determinat mărimea
abaterilor sarcinii reale pe bara de la capacitatea lui de încărcare:
[ σ ] −ǀσ i ǀ
∆ σ i= ∗100 % ,
[σ ]
unde σi – tensiune pe secțiunea i a barei;
[σ] – tensiuni admisibile pentru materialul barei.
În consecință, la întindere [σ] = σî / [n];
la comprimare [σ] = σc / [n].

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
9
 Suprasaturare admisibilă poate să fie nu mai mult de 5%, și neajuns de sarcină – nu mai mult de
15% de la sarcina admisibilă.
Concluzia despre raționalitatea dimensiunilor barei se face de către cea mai periculoasă
secțiune. La alegerea secțiunii periculoase este necesar de ținut minte, că tensiuni de întindere sunt mai
periculoase decît cele de comprimare, chiar dacă mărimea lor după modul este mai mică, deaceea la
tensiuni de comprimare mari, se verifică două secțiuni: cu tensiunile cei mai mari de comprimare și
întindere.
Construirea epurei deplasărilor longitudinale este necesar de început de la etanșarea barei, unde
deplasarea longitudinală apsentează (∆l0 = 0). Deplasarea frontierei secțiunii i a barei (în condiție, că
forța longitudinală Ni este permanentă pe secțiunea dată) se determină ca
N i∗l i
∆ l i=∆ l i−1+ ,
Ai∗E
unde ∆li-1, ∆li – deplasarea secțiunii inițiale și finale tăiturii i a barei;
Ni – forța longitudinală pe secțiunea a barei;
Ai – aria secțiunii transversale a barei;
li – lungimea secțiunii a barei;
E – modulul lui Jung a materialului din care este confecționată bara.

Problema 2
De apreciat rezistența barei în trepte în cazul cînd ea se supune întinderii (comprimării). De
determinat deformația barei. Bara este confecționată din fontă cenușie FC15. Coeficientul admisibil de
rezistență [n] = 2,0...5,0. Cu greutatea barei se neglijează.

Fig.2.1

Se dă: arbore în trepte, însărcinat cu forțe longitudinale: F1 = 70 kN; F2 = 25 kN; F3 = 35 kN; l1 = l2 = l3

= 0,3 m; A = 32 cm 2; Materialul barei – fontă cenușie FC15; Conform Anexei 1: E = 0,9 * 10 5 MPa. σî
= 150 MPa; σc = 650 MPa.
De determinat: a) de evaluat rezistența și raționalitatea dimensiunilor barei;
b) de determinat mărimea deformației longitudinale a barei.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
10
 Rezolvare:
1. Împărțim bara pe secțiuni, începînd din colț liber. Granițile tăiturilor sunt punctele de aplicare ale
forțelor și secțiunile. Determinăm dimensiunile forțelor longitudinale Ni în limita fiecărei secțiuni,
ținînd cont de condiția semnelor.
I secțiune: N1 = F1 = 70 kN;

Fig.2.2
II secțiune: N2 = F1 – F2 = 45 kN;

Fig.2.3
III secțiune: N3 = F3 – F2 + F1 = 10 kN.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
11
 Fig.2.4

Construim epura forțelor longitudinale.

Fig.2.5
2. Determinăm mărimile tensiunilor σi în limitele fiecării secțiuni.
I secțiune: σ1 = N1/A1 = 70 * 103/48*10-4 = 1,45 * 107 = 14,5*10-6 Pa=14,5 MPa;
A1=1,5*32=48cm2
II secțiune: σ2 = N2/A2 = 45 * 103/648*10-4 = σ2 =0,7031 * 107 = σ2 =7,03* 106 PA= 7,03 MPa;
A2=2*32=A2=64cm2
III secțiune: σ3 = N3/A3 = 10 * 103/ 32 * 10-4 = σ3=0,312 * 107 = σ3 =3,12*106 Pa=3,12 MPa.
A3=2*32=32cm2
Construim epura tensiunilor normali σi.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
12
 Fig.2.6
3. Determinăm coeficientul de siguranță și evaluăm rezistența barei în limitele fiecărei secțiuni ([n] =
3,0).
I secțiune: bara se comprimă
n1 = σc/σ1 = 650/14,5 = n1 =44,82 ≥ [n] – condiția de rezistență se îndeplinește;
II secțiune: bara se comprimă
n2 = σc/σ2 = 650/7,03 = n2 =92б46 ≥ [n] – condiția de rezistență se îndeplinește;
III secțiune: bara se comprimă
n3 = σc/σ3 = 6503б12 = n3 =208,33 ≥ [n] – condiția de rezistență se îndeplinește.
4. Evaluăm raționalitatea dimensiunilor transversali ai barei în secțiunea periculoasă, [n] = 3.
Secțiunea periculoasă – I secțiune, dat fiind că coeficientul de rezistență are valoarea cea mai
mică n3 = 44,82.
În secțiunea III acționează tensiunea de comprimare σ3 = 16,66 MPa.
Tensiunea admisibilă la comprimare: [σ] = σc / [n] = 650/3 = 216,66 MPa.
Insuficiența sarcinii constituie:

[ σ ] −ǀσ i ǀ 216,66−14,5 202,16

∆ σ i= ∗100 %= ∗100 %=∆ σ i= ∗100 %=∆ σ i=0 , 933∗100 %=∆ σ i=93,3 % .
[σ ] 216,66 216,66
Dimensiunile transversale a barei depășesc valorile raționale, este de dorit de micșorat pe ele.
5. Determinăm deformațiile fiecărei secțiuni a barei ∆l i, începem de la etanșare, din cauza că acolo
mișcarile longitudinale apsentează (∆l0 = 0).
N 3∗l 3 10∗0,3∗103 3∗103 −3
∆ l 3=∆ l 0+ =0+ 11
= 7
0,1041∗10 =0,0104 mm ;
A 3∗E −4
32∗10 ∗0,9∗10 28,8∗10

N 2∗l 2 45∗103∗0,3 −3 13,5∗10

3
∆ l 2=∆ l 3+ =0,0104∗10−3 + 11
=0,0104∗10 7
=0,0104∗10−3 +0,234∗10−4 =
A2∗E −4
64∗10 ∗0,9∗10 57,6∗10

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
13
 N 1∗l 1 −3 70∗103∗0,3 −3 21∗10 3 −3 −3
∆ l 1=∆ l 2+ =0,0338∗10 + 11
=0,0338∗10 + 7
=0,0338∗10 +0,486∗10 =
A1∗E −4
48∗10 ∗0,9∗10 43,2∗10
Construim epura deformațiilor ∆li.

Fig.2.7

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
14
 3. Determinarea caracteristicilor geometrice ale secțiunilor plane

Noțiuni teoretice
În timpul calcului la încovoiere, torsiune și diferitor tipuri de încărcări coplexe pentru evaluarea
rezistenței și rigidității barei nu este destul de cunoscut numai aria secțiunii transversale, este necesar
de determinat și alte caracteristici geometrice a secțiunii, care își dau seama de influența formei lui:
momentul static ai ariei, momentele de inerție axiale, centrifugale și polare, momentele de rezistență,
poziția axelor centrale și principale.
Momentul static ai ariei secțiunii transversale relativ la axele x și y se numește relația de tip:
❑ ❑
S x =∫ ydA ; S y =∫ xdA .
A A

unde A – aria secțiunii;

dA – aria zonei tăiturii alese arbitrar;
y, x – distanța de la centrul ei de greutate pînă la coordonatele axelor corespunzătoare.
Cunoscînd dimensiunile momentelor statice ai ariei secțiunii se poate de determiat coordonatele

Sx Sy
centrului ei de greutate: yc= ; x c= .
A A
Dacă secțiunea are forma complexă, ea se împarte în diferite figure simple, pentru care sunt
cunoscute centrele lor de greutate și mărimile ariilor. Coordonatele centrului de greutate a secțiunii
complete se determină după formule:

n n n n

S ∑ S yi ∑ A i∗x i S ∑ S xi ∑ A i∗y i
x c = y = i=1 i=1
n
= n
; y c = x = i=1
n
= i=1 n .
A A
∑ Ai ∑ Ai ∑ Ai ∑ Ai
i =1 i=1 i=1 i=1

unde n – numărul de părți, în care se împarte tăitura;

Ai – aria părților particulare a tăiturii (dacă secțiunea are goluri, valoarea ariilor lor se consideră
negativă);
xi, yi – coordonatele centrelor de greutate a părților tăiturii în sistemul de coordonate ales x0, y0.
La alegerea sistemului de coordonate auxiliar x0, y0 se recomandă de unit pe el cu coordonatele
axelor unui element ai tăiturii complexe.
Axele centrale se numesc axele de coordonate, care trec prin centrul de greutate a secțiunii.
Dacă secțiunea dispune de axa de simetrie una din axele centrale unesc cu ea.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
15
 În calcule la rezistență și rigiditate la deformații de încovoiere sunt folosite caracteristicile
geometrice – momentele axiale de inerție Jx, Jy și momentele de rezisteță Wx, Wy.
Momentul axial de inerție a tăiturii relativ la axele x și y se determină după relația:
❑ ❑
J x =∫ y 2 dA ; J y =∫ x 2 dA .
A A

unde A – aria secțiunii;

dA – aria zonei tăiturii alese arbitrar;
y, x – distanța de la centrul ei de greutate pînă la coordonatele axelor corespunzătoare.
Momentele de inerție ale figurilor plane răspîndite se calculez după formule cunoscute.
Momentele de inerție profilurilor standarte sunt date în ГОСТ – urile corespunzătoare.
Momentele axiale de inerție a secțiunii complexe se calculează ca suma momentelor axiale de
inerție a elementelor ei particulare în privința aceleași axelor (centrale) de coordonate:
n n
J x =∑ J x ; J y =∑ J y ;
i=1 i=1

Dacă secțiunea are goluri, momentele lor de inerție se consideră negative.

Este necesar de ținut minte, că valorile tabelare a momentelor de inerție sunt determinate
relativ la propriile axele centrale, care nu corespund cu axele centrale a secțiunii complexe. Valorile lor
trebuie de corectat, folosind formule de calcul momentelor de inerție la transfer paralel a axelor:
J x =J x + b2i ∗A i ; J y =J y +a2i ∗A i .
i i i i

unde J x , J y – momentele de inerție a tăiturii relativ la axele centrale proprii;

i i

ai, bi – distanța dintre axele centrale a secțiunii complexe și axele centrale paralele a
elementelor ei.
Evident faptul, că axele centrale se poate de rotit în jurul centrului de greutate a secțiunii sub
oricare unghi. Valorile momentelor de inerție centrale vor schimba (valoarea unui din ei va crește pînă
o anumită limită, iar valoarea altului se va micșora).
Jx J
Razele princcipale de inerție se determină după formula: i x =
√ A √
; i y= y .
A
unde A – aria secțiunii totală.
Momentele principale de rezistență a secțiunii relative la axele x și y se determină astfel:
Jx Jy
W x= ; W y= .
│ y max │ │ x max │
unde xmax, ymax – coordonatele punctelor a secțiunii, îndepărtate cel mai mult de la axele centrale
principale.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
16
 Problema 3
De determinat caracteristicile geometrice de bază (coordonatele centrului de greutate, poziția
axelor de simetrie, momentele de inerție, momentele de rezistență și raze de inerție), ale secțiunii.

Se dă: secțiunea complexă, d = 4 cm.

De determinat: a) coordonatele centrului de greutate a secțiunii;
b) mărimea momentelor de inerție de bază a secțiunii;
c) mărimea razelor de inerție de bază a secțiunii;
d) mărimea momentelor de rezistență de bază a secțiunii.

Fig.3.1
Rezolvare:
1. Desenăm în scară secțiunea cu indicațile dimensiunilor corespunzătoare. Împărțim secțiunea în
figure simple: două semicercuri R = d; patrat 2dx2d.
Pe desen arătăm centrele de greutate acestor figure C 1, C2, C3, marcăm axele lor centrale x1, y1;
x2, y2; x3, y3.

Determinăm ariile și momentele de inerție figuilor simple relativ la axele lor centrale.
Semicerc 1:
A1 = (π * R2) / 2 = (3,14 * 42) / 2 = 25,12 cm2;
Ix1 = 0,11 * R4 = 0,11 * 44 = 28,16 cm4;
Iy1 = 0,39 * R4 = 0,39 * 44 = 99,84 cm4.

Fig.3.2
Pătrat:
A2 = a2 = (2d)2 = (2 * 4)2 = 64 cm2;
Ix1 = (bh3) / 12 = a4 / 12 = (2d)4 / 12 = 84 / 12 = 341,33 cm4;
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
17
 Iy1 = (b3h) / 12 = a4 / 12 = (2d)4 / 12 = 84 / 12 = 341,33 cm4.

Fig.3.3
Semicerc 2:
A1 = (π * R2) / 2 = (3,14 * 42) / 2 = 4 cm2;
Ix1 = 0,11 * R4 = 0,11 * 44 = 0,88 cm4;
Iy1 = 0,39 * R4 = 0,39 * 44 = 2,66 cm4.

Fig.3.4
2. Determinăm poziția centrului de greutate a secțiunii complexe.
În calitatea de sistemului de coordonate auxiliar x 0y0 alegem sistemul de coordonate, care
împarte semicerc 1 de pătrat. Determinăm coordonatele centrelor de greutate a figurile simple:
Semicerc 1:
x1 = - 4R / 3π = - (4*4) / (3 * 3,14) = -1,69 cm;
y1 = cm.
Pătrat:
x2 = 2d / 2 = d = 4 cm;
y2 = 0 cm.
Semicerc 2:
x3 = d + (R – (4R / 3π)) = 4 + (4 – 1,69) = 7,34 cm;
y3 = 0 cm.
Determinăm coordonatele centrului de greutate a secțiunii complexe în sistemul de coordonate
x0y0. Aria semicercului 2 se întroduce în formula cu semnul minus:
A 1∗x 1+ A 2∗x 2− A3∗x 3 25,12∗(−1,69 )+ 64∗4−4∗7.34 −42,45+ 256−29,36 184,19
x c= = = =
A 1 + A 2− A 3 25,12+ 64−4 85,12 85,12
yc = 0 cm.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
18
 Arătăm centrele de greutate a secțiunii C pe desen. Marcăm axele X și Y, care sunt axele de
bază a secțiunii.
3. Calculăm momentele de inerție a figurilor simple, care constituie secțiunea, în raport cu axele de
coordonate centrale X,Y.
Semicerc 1:
Jx = Ix1 + b12 * A1 = Ix1 = 28,16 cm4;
Jy = Iy1 + a12 * A1 =99,84+(-{Xc-Xc})2 *25,12=99,84+(-{1,69+2,16})2 *25,12=99,84+(-
3,85¿2∗25,12=99,84 +14,82∗25,12=99,84+372,27=472,11 cm4.
Pătrat:
Jx = Ix2 + b22 * A2 = Ix2 = 341,33 cm4;
Jy = Iy2 + a22 * A2 =341,33+( Xc2 – Xc2 }2 *64=341,33+(4-2,16)2 *64=341,33+1,8
4 2∗64=341,33+ 3,38∗64=341,33+216,32=557,65 cm4.
Semicerc 2:
Jx = Ix3 + b32 * A3 = Ix3 = 0,88 cm4;
Jy = Iy3 + a32 * A3 =2,66+( Xc3 – Xc3 }2 *4=2,66+(7,34-2,16)2 *4=2,66+
5,182∗4=2,66+26,83∗4=2,66+ 107,32=109,98 cm4.
4. Calculăm momentele de inerție principale a secțiunii.
3
J x =∑ J x =J x + J x −J x =28,16+341,33−0,88=368,61 cm4 ;
i 1 2 3
i=1

3
J y =∑ J y =J y + J y −J y =472,11+557,65−109,98=919,78 cm4 .
i 1 2 3
i=1

Momtul de inerție a semicercului 2 se scade, deoarece el reprezintă partea a secțiunii care

lipsește.
5. Determinăm marimie razeloor de inerție principali a secțiunii.
Jx 368,61 Jy 919,78
ix=
√ √
A
=
85,12
= √ 4,33=2,08 cm ; i y=
√ √
A
=
85,12
=√ 10,80=3,28 cm.

A=A1+A2+A3=85,12
6. Determinăm mărimea momentelor de rezistență principali asecțiunii.
Jx 368,61 3 Jy 919,78
W x= = =59,83 cm ; Wy = = = 153,29 cm;
│ y max │ 6,16 x max 6
Jy
W y= =4+2,16=6,126 cm3 ; xmax = 1,5a = 1,5 * 4 = 6 cm.
│ x max │

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
19
 4. Calculul arborelui la rezistență și rigiditate la deformația de torsiune

Noțiuni teoretice
Torsiune se numește așa tip de deformație, la care în secțiunile transversale al arborelui apare
un factor de putere interior – momentul de torsiune – M t. Pentru a arăta momentele exterioare (de
torsiune) pe schema se folosesc diferite variante de notații condiționate.
Mărimea momentului de torsiune interior Mt pe secțiunea a arborelui se determină cu ajutorul
metodei secțiunilor prin momentele exterioare (de torsiune) după regula: momentul de torsiune interior
în orice secțiune transversală a arborelui numeric este egal sumei algebrice momentelor exterioare în
raport cu axele longitudinale al arborelui, care sunt atașate dintr-o parte a secțiunii transversale

dintr −o parte
precăutate: M t = i
∑ Ti.
a secțiunii

Momentul de torsiune se consideră pozitiv, dacă din partea părții tăiete a arborelui el va fi
orientat împotriva acelor de ceasornic.
La aflarea în ancorare unui capăt a arborelui determinarea mărimii momentelor de torsiune
interioare se recomandă de început din capăt liber a arborelui, din cauza că în cazul acesta nu este
nevoie de determinat momentul reactiv în etanșare.
Tensiunile tangențiale, care apar în secțiunile transversale a arborelui la torsiune, ajunge la

Mt
mărimile maximale pe suprafața lui și se determină după formula: τ t = ,
i

i
Wp i

unde τti – tensiunea tangențială pe limita exterioară a secțiunii i al arborelui;

Mti – momentul de torsiune interior în secțiunea i al arborelui;
Wpi – momentul polar rezistenței a secțiunii i al arborelui.
π∗d 3 3
Pentru secțiunea arborelui de tip rotund: W p= ≈ 0,2∗d ;
16
Condiția de rezistență a arborelui rotativ, corespunzător, este de tip următor:
max
max |M | ti
|τ |= W ≤ [ τ ] ; unde
ti
pi
t

[τ]t – tensiunea de torsiune admisibilă;

Diametrul minimal al arborelui din condiția de rezistență pe fiecare secțiune se determină după

max
16∗| M t | |M max
t |
formula: d ≥ rez
i
√
3

π∗ [ τ ]t
=
√
3
.
0,2∗[ τ ]t
Determinarea unghiurilor de răsucire a arborelui se începe de la etanșare, unde unghiul de
torsiune este ∆φ0 =0.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
20
 Pentru secțiunile arborelui a secțiunii permanente la momentul de torsiune neschimbător,

M t ∗l i
unghiul de torsiune pe secțiunea i se determină după formula: ∆ φi= ,
i

G∗J p i

unde ∆φi – unghiul de torsiune a secțiunii finite a tăiturii arborelui în raport cu secțiunea lui
inițială;
li – lungimea secțiunii arborelui, pe care se determină unghiul de torsiune;
Jpi – momentul polar de inerție a secțiunii arborelui.
Pentru arbore, secțiunea căruia este de tip rotund: Jp =π * d4 / 32 ≈ 0,1 * d4.
Corespunzător, unghiul sumar de torsiune a secțiunilor arborelui relativ la etanșare va fi egal
cu:
∆φ0-i = ∆φ1 + ∆φ2 +...+ ∆φi.
|M t | ≤ [ θ ] ,
Condiția de rezistență a arborelui rotativ se determină: |θt |=
i

t
i
J p ∗G
i

unde θpi – unghiul relativ de torsiune a secțiunii arborelui;

[θ]t – unghiul relativ admisibil de torsiune;
G – modulul de forfecare a materialuli arborelui.
Diametrul minimal a arborelui din condiția de rigiditate se determină după formula:

32∗|M max max

t | |M |
d ≥
rig
i
√
4 i

π∗G∗[ θ ] t
≈
√
4 ti

0,1∗G∗[ θ ] t
.

Pentru secțiunile arborelui a secțiunii permanente la lungimea neschimbată (concentrat) a

momentului de torsiune dintre ungiurile absolute și relative de torsiune există o dependență:
∆φi = θti * li, unde li – lungimea secțiunii corespunzătoare a arborelui.

Problema 4
La arborele în două trepte, un capăt al căruia este încastrat sunt applicate momente de rotație. De
determinat tensiunile maximale după lungimea arborelui. De verificat dacă arborele det satisface
condiției de rigiditate. De determinat unghiuri de răsucire după lungimea arborelui. Arborele este
confecționat din oțel: G = 8 * 1010 Pa.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
21
 Fig.4.1

Se dă: arborele în două trepte care este sups torsiunii sub acțiunea momentelor de tracțiune
concentrate: T1 = 38 N*m; T2 = 140 N*m; T3 = 250 N*m; T4 = 540 N*m.
Mărimile treptelor arborelui: a = 0,2 m; b = 0,9 m; c = 1,6 m. Caracteristicile fizico – mecanice
a materialului și cerințele la arbore: G = 8 * 1010 Pa; [θ]t = 0,7 grad/m; [τ]t = 50 MPa.
De determinat: a) dimensiunile transversale a arborelui din condiția de rezistență;
b) tensiunea pe secțiunile a arborelui;
c) unghiurile de torsiune a arborelui pe lungime;
d) de verificat executarea condițiilor de rigiditate pe secțiunile a arborelui.
Rezolvare:
1. Împărțim arbore pe secțiuni, începînd de la capăt liber și determinăm marimea momentului de
torsiune Mi în limita fiecărei secțiuni, luînd în considerație legea semnelor.
I secțiune: M1 = T1 = 38 N*m;

Fig.4.2
II secțiune: M2 = T2 – T1 = 140 -38 = 102 N*m;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
22
 Fig.4.3
III secțiune: M3 = T2 – T3 – T1 = 140 +250 – 38 = 352 N*m;

Fig.4.4
IV secțiune: M4 = T4 + T3 – T2 – T1 = 540+250+140-38=892 N*m.

Fig.4.5
Construim epura momentelor de torsiune interioare Mi.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
23
 Fig.4.6
2. Determinăm diametrele minimale a treptelor arborelui, reieșind din condiția de rezistență.

|M max
rez
d ≥
1,2
√3 1,2 |

0,2∗[ τ ]t √
=3
102
0,2∗50∗10
Rotungim rezultatul conform ГОСТ 6636-69:
6
=21,6∗10−3=21,6 mm ;

d1,2 = 22 mm.

|M max
3,4 |
rez
d ≥
3,4
√3

0,2∗[ τ ] t √
=3
892
0,2∗50∗106

Rotungim rezultatul conform ГОСТ 6636-69:

=4,46∗10−3 =44,6 mm ;

d3,4 = 48 mm.

3. Determinăm mărimea tensiunilor maximali τi de-a lungul arborelui:

M1 −38
τ1= ≈
W p 0,2∗¿ ¿
1

M2 102
τ 2= ≈
W p 0,2∗¿ ¿
2

M3 352
τ3= ≈
W p 0,2∗¿ ¿
3

M4 892
τ 4= ≈
W p 0,2∗¿ ¿
4

Rezistența arborelui este asigurată, deoarece nu avem exces de tensiune admisibilă în nici o
secțiune.

4. Verificăm îndeplinirea condiției de rigiditate pe secțiunile arborelui.

Determinăm valoarea admisibilă a unghiului de torsiune relativ [θ] în sistema SI:
[θ]t = 0,7 * π / 180˚ = 1,19 * 10-2 rad/m.
Determinăm mărimile maximale unghiurilor de torsiune relative în secțiunile arborelui:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
24
 |M max
1,2 | 102 102∗102 102∗10 2
|θ1,2max|= J p ∗G
= 10 −3 4
0,1∗8∗10 ∗( 22∗10 )
=
0,8∗234256
=
187404,8
=54,42∗10−3 =5,44∗10−2 >1,19∗10−2 [ θ ]
2

| M max
max 3,4 | 892 892∗102 892∗102
|θ |= J ∗G
3,4 = 10 −3 4
= = =2,1∗10−2>1,19∗10−2 [ θ ] t ;
0,1∗8∗10 ∗( 48∗10 )
p3 0,8∗5308416 4246732,8
Condiția de rigiditate în secțiunile II și III nu se îndeplinește.

5. Mărimile secțiunii transversale a arborelui trebuie de recalculat după condiția de rigiditate:

|M max
1,2 |

√
−8
102 4 102∗10
d ≥ rig
1,2
4

0,1∗G∗[ θ ] t
= 10
√
4

0,1∗8∗10 ∗1,19∗10−2
=
0,952
4

√
=√ 107,14∗10−8=3,21∗10−2 =32,1∗10−3 =32,1 m

|M max
rig
d ≥
3,4
√
4 3,4 |

0,1∗G∗[ θ ] t
=
√
4

Corejăm datele conform ГОСТ 6636-69:

892∗10−8 4
0,952
=√ 936,97∗10−8=5,53∗10−2=55,3∗10−3 =55,3 mm .

d1,2 = 34 mm; d3,4 = 56 mm.

6. Determinăm unghiurile de torsiune ∆φi de-a lungul arborelui, începînd de la etanșare, den cauza că
acolo lipsește deformația (∆φ0 = 0).
892∗0,2 17840
∆ φ0−4 =0∗10−3 + = =2,26∗10−3 rad ;
0,1∗8∗10 ∗( 56∗10 )
10 −3 4 7867596,8

352∗1,6
∆ φ0−3=2,26∗10−3 + =2,26∗10−3+ 7,15∗10−3=9,41∗10−3 rad ;
10 −3 4
0,1∗8∗10 ∗( 56∗10 )
102∗0,9
∆ φ0−2=9,41∗10−3 + =8,41∗10−3+ 8,58∗10−3=17,99∗10−3 rad ;
10 −3 4
0,1∗8∗10 ∗( 34∗10 )
38∗0,2
∆ φ0−1=17,99∗10−3 + =17,99∗10−3 +0,71∗10−3 =17,28∗10−3 rad ;
10 −3 4
0,1∗8∗10 ∗( 34∗10 )

Construim epura unghiurilor de torsiune a arborelui ∆φi.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
25
 Fig.4.7

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
26
 5. Evaluarea raționalității formei secțiunii a arborelui

Noțiuni teoretice
Apariția în secțiunea transevrsală tensiunilor tangențiale sunt orientate perpendicular la raza și

Mt
se calculează după formula: τ t= ∗ρ .
Jp
Tensiunile tangențiale maximale apar în contur exterior ai secțiunii și se calculează,

max Mt
corespunzător după formula: τ t = ,
Wp
unde Mt – momentul de torsiune interior în secțiunea a arborelui;
Wp – momentul polar de rezistență a secțiunii precăutate a arborelui;
Jp – momentul polar de inerție a secțiunii precăutate;
ρ – distanța de la centrul secțiunii pînă la punct, în care se determină tensiunea.
Epura alocării tensiunilor tangențiale în secțiunea arborelui rotund uniform se arată în fig:
Tensiunile tangențiale în secțiunea transversală a arborelui secțiunii inelare se determină
analogic tensiunilor a arborelui cu secțiunea rotundă uniform. Epura alocării tensiunilor tangențiale în
secțiunea inelară a arborelui este arătată în fig.
Mt
Unghiul de torsiune relativ a arborelui inelar se determină după formula următoare: θt = ¿ .
J ∗G
p

Caracteristicele geometrice a arborelui secțiunii inelare se determină astfel:

π D 3¿ ( 4 3 4

¿
momentul polar de rezistență W = p 1−α ) ≈ 0,2 D ¿ ( 1−α ) ;
16
π D 4¿ ( 4 4 4 d
 1−α ) ≈ 0,1 D ¿ ( 1−α ), unde α = ¿ .
¿
momentul polar de inerție J p=
32 D¿
(Din – diametrul exterior al inelului; din – diametrul interior al inelelui).

Problema de alocare a tensiunilor tangențiale în tăitura arborelui secțiunii pătrate după metode
de sopromat nu se rezolvă. După metodele teorii de reziliență a fost primită epura de alocare a
tensiunilor tangențiale în secțiunea arborelui pătrat.
Tensiunile maximale apar în mijlocul laturilor pătratului și se determină după formula:
Mt
τ max
t = , unde Wk =0,208 * a3 – caracteristica de rezistență la torsiune;
Wk
Unghiul relativ de torsiune a arborelui secțiunii pătrate se determină astfel:
max Mt
θt = , unde Jk ≈ 0,141 * a4 – caracteristica de rigiditate la torsiune.
J k∗G

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
27
 Pentru evaluarea raționalității secțiunilor a arborelor după condiția de rezistență și după
condiția de rigiditate se introduc mărimile adimensionale, care caracterizez raport dintre rezistență
(rigiditate) a ardorelui și greutatea lui.
Wp
 momentul de rezistență specific w t= ;
√ A3
Jp
 momentul de inerție specific jt = , unde A – aria secțiunii arborelui.
A2

Cu cît mai mare sunt mărimile wt și jt cu atît mai mare este capacitatea arborelui de a rezista la
deformațiile de torsiune.

Problema 5
Pentru arbori de secțiune rotundă uniformă, inelară, patrată de determinat distribuția tensiunilor
pe sectorul periculos. De apreciat raționalitatea confecționării arborilor de diferită formă a secțiunii.
Schema și materialul de luat din problema 4.
De determinat: a) dimensiunile transversale a arborelui;
b) alocarea tensiunilor tangențiale în secțiunile periculoase a arborelui;
c) evaluăm raționalitatea formelor secțiunilor a arborelui.
Rezolvare:
1. Determinăm dimensiunile transversale a arborelor.
a) Diametrul arborelui de secțiune rotundă uniformă:
 după condiția de rezistență dtrez = 48 mm;
 după condiția de rigiditate dtrig = 56 mm.

Considerăm diametrul arborelui de secțiune rotundă uniformă după mărimea cea mai
mare dt = 56 mm.

b) Determinăm dimensiunile arborelui inelar după condiția de rezistență:

892
Drez
¿ =
3

√ 6 4
0,2∗50∗10 (1−0,7 )
=4,91∗10−2=49,1∗10−3=49,1mm

Corejăm rezultatul conform ГОСТ 6636-69: Dinrez = 50 mm.

Determinăm dimensiunile secțiunii arborelui inelar din condiția de rigiditate:
89,2
Drig
¿ =
4

√ 10 4
0,1∗8∗10 ∗( 1−0,7 )∗1,15∗10−2
=5,94∗10−2 =59,4∗10−3=59,4 mm.

Corejăm rezultatul conform ГОСТ 6636-69: Dinrez = 60 mm.

Luăm diametrul secțiunii inelare după cea mai mare mărime: Din = 60 mm.
din = 0,7 * 60=42 mm.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
28
 Corejăm rezultatul conform ГОСТ 6636-69 (pîna la mărimea cea mai mică apropiată)
din = 40 mm.
Concretizăm valoarea α = din / Din = 40 / 60 = 0,66 mm.

c) Determinăm mărimile secțiunii arborelui de secșiune patrată din condiția de rezistență:

892
√
a rez ≈ 3
0,208∗50∗10 6
=4,409∗10−2=44,09∗10−3=44 , , 09 mm

Corejăm rezultatul după ГОСТ 6636-69: arez = 45 mm.

Determinăm mărimile secțiunii arborelui de secțiune patrată după condiția de rigiditate:
89,2
√
a rig ≈ 4 10
0,141∗8∗10 ∗1,19∗10 −2
=5,079∗10−2 =5079∗10−3=50,79 mm .

Corejăm rezultatul după ГОСТ 6636-69 arez = 53 mm.

Luăm dimensiunea laturii patratului după mărimea cea mai mare: a = 53 mm.

2. Determinăm tensiunile tangențiale maximale în secțiunile arborelor:

max Mt Mt 892
a) arbore de secțiune rotundă uniformă: τ t 1 = ≈ = =69,68 MPa ;
W p 0,2∗d 3 0,2∗0,04 3
max 892
b) arbore de secțiunea inelară: τ t 2 = 3
=27,53∗106 =27,53 MPa ;
02∗( 1−0,74 )∗0,06
max 892
c) arbore de secțiunea patrată: τ t 3 = =28,802∗10 6=28,802 MPa .
0208∗0,053
Construim epurele de alocare tensiunilor tangențiale în secțiunile arborelor.

3. Determinăm caracteristicile geometrice de bază a arborelui:

Fig.5
Aria secțiunii:
π∗d 2 3,14∗0,0562 −2 2
a) arbore de secțiune rotundă uniformă: Ar = = =0,24∗10 m ;
4 4

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
29
 b) arbore de secțiunea inelară: Ain =0,8 *0,062 *(1 – 0,72) = 0,14 * 10-2 m2;
c) arbore de secțiunea patrată: Ap = a2 = 0,0532 = 0,28 * 10-2 m2.

Momentul de rezistență:
a) arbore de secțiune rotundă uniformă: W rp ≈ 0,2∗0,0563=0,0,35∗10−3 m 3 ;

b) arbore de secțiunea inelară: W ¿p ≈ 0,2 ¿ 0,063∗( 1−0,7 4 )=0,032∗10−3 m3 ;

c) arbore de secțiunea patrată: W k ≈ 0,208∗0,0533=0,03∗10−3 m 3 .

Momentul de inerție:
a) arbore de secțiune rotundă uniformă: J rp ≈ 0,1∗0,056 4=0,0098∗10−4 m4 ;

b) arbore de secțiunea inelară: J ¿p ≈ 0,1∗0,06 4∗( 1−0,7 4 ) =0,0097∗104 m 4 ;

c) arbore de secțiunea patrată: W k ≈ 0,141∗0,0534 =0,001∗10−4 m4 .

4. Evaluăm raționalitatea formei secțiunii a arborilor după condiția de rezistență și rigiditate:

a) arbore de secțiune rotundă uniformă:
W rp 0,035∗10−3 J rp 0,0098∗10− 4
w rt = = =0,29 ; j rt = = =0,17 ;
3
√ A √( 0,24∗10
r
−2 3
) A 2r ( 0,24∗10−2 )2

b) arbore de secțiunea inelară:

W¿ 0,032∗10−3 J rp 0,0097∗10−4
w ¿t = p3 = r
=0,61 ; j t = = =0,49 ;
√ A¿ ( 0,14∗10−2 )3
√ A 2r ( 0,14∗10−2 )2

c) arbore de secțiunea patrată:

W 0,03∗10−3 J rp 0,01∗10−4
w tp= k3 = p
=0,2; jt = = =0,12.
√ A p ( 0,28∗10−2)3
√ A 2p ( 0,28∗10−2 )2

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
30
 Bibliografia
1. Abramciuc A. Rezistența materialelor. – Ch: Universitas, 1993. – P. 143 – 156, 167 – 170.
2. Pisarenko Gh., Agarev V., Kvitka A., Popkov V., Umanski E. Rezistența materialelor. –
Ch.: Lumina, 1993. – P. 562 - 580.
3. Corneliu Comandar, Nicușor Amariei. Rezistența materialelor. Editura CERMI, Iași, 1998,
248p.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
31