Sunteți pe pagina 1din 80

Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX

cu 43 de elemente

CUPRINS

1 Introducere ......................................................................................................... 3
1.1 Energia nucleară ........................................................................................... 3
1.2 Reactori nucleari energetici ........................................................................... 3
1.2.1 Aspecte generale .................................................................................... 3
1.2.2 Reactorul nuclear CANDU ...................................................................... 4
1.2.3 Evoluţia rectorului CANDU ...................................................................... 4
1.3 Caracteristici termohidraulice ale reactorului CANDU ................................... 5
1.3.1 Caracteristici pozitive si negative ale reactorului CANDU ....................... 5
1.4 Analiza termică a combustibilului .................................................................. 6
1.4.1 Conductivitatea termică a UO2 ................................................................ 6
1.4.2 Distribuţia de temperatură in elementul combustibil............................... 6
1.4.3 Limitări ale performanţelor combustibilului .............................................. 6
1.4.4 Elemente de proiectare ale elementului de combustibil CANDU ............ 7
1.5 Studiul comparativ între caseta de combustibil cu 37 de elemente si caseta
de combustibil CANFLEX cu 43 de elemente ......................................................... 8
1.5.1 Caseta de combustibil cu 37 de elemente .............................................. 8
1.5.2 Caseta de combustibil CANFLEX ........................................................... 9
1.6 Mărimi utilizate la descrierea termohidraulică a reactorilor nucleari .............11
2 CALCULUL TERMOHIDRAULIC AL CASETEI DE COMBUSTIBIL CU 37 DE
ELEMENTE ...............................................................................................................13
2.1 Date de intrare ..............................................................................................13
2.2 Distribuția puterii liniare/fluxului termic în canal ............................................14
2.3 Determinarea puterii fasciculului ..................................................................14
2.4 Fracția din puterea canalului produsă în fascicul ..........................................15
2.5 Determinarea temperaturii agentului de răcire în lungul canalului ................15
2.6 Determinarea temperaturii exterioare a tecii .................................................18
2.7 Determinarea temperaturii interioare a tecii..................................................24
2.8 Saltul de temperatură în interstițiu ................................................................28
2.9 Temperatura maximă în combustibil.............................................................29
2.10 Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu temperatura
UO2 maximă ...........................................................................................................30
3 CALCULUL TERMOHIDRAULIC AL CASETEI DE COMBUSTIBIL CU 43 DE
ELEMENTE ...............................................................................................................34
3.1 Date de intrare ..............................................................................................34
3.2 Distribuția puterii liniare/fluxului termic în canal ............................................34
3.3 Determinarea puterii fasciculului ..................................................................35
3.4 Determinarea temperaturii agentului de răcire în lungul canalului ................36
3.5 Determinarea temperaturii exterioare a tecii .................................................38
3.6 Determinarea temperaturii interioare a tecii..................................................42
3.7 Saltul de temperatură în interstițiu ................................................................45
3.8 Temperatura maximă în combustibil.............................................................46
-1-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

3.9 Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu temperatura


UO2 maximă ...........................................................................................................47
4 Determinarea fluxului termic critic (CCP) şi raportul puterii critice (CPR) ..51
4.1 Determinarea fluxului termic critic pentru reactorul CANDU .........................51
4.1.1 Determinarea titlului pe cele 12 fascicule ...............................................51
4.1.2 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere nominală....52
4.1.3 Determinarea fluxului termic si titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 105% ......................................................................................................54
4.1.4 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 110% .......................................................................................................56
4.1.5 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 115% .......................................................................................................57
4.1.6 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 120% .......................................................................................................59
4.1.7 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 121% .......................................................................................................60
4.1.8 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 122% .......................................................................................................62
4.1.9 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12 fascicule la
putere 123% .......................................................................................................63
4.1.10 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 125% ....65
4.2 Determinarea fluxului termic critic pentru caseta de combustibil cu 43
elemente ................................................................................................................67
4.2.1 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere nominală
67
4.2.2 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 110% ...69
4.2.3 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 120% ....70
4.2.4 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 126% ...72
4.2.5 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 127% ..73
4.2.6 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere 128% ....75
4.3 Raportul puterii critice ...................................................................................77
4.3.1 Raportul puterii critice pentru caseta de combustibil cu 37 elemente ....77
4.3.2 Raportul puterii critice pentru caseta de combustibil cu 43 elemente ....77
5 Concluzii ...........................................................................................................78
6 Bibliografie ........................................................................................................80

-2-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

1 Introducere

1.1 Energia nucleară


Principalele avantaje ale energeticii nucleare de azi și de perspectivă sunt: costuri de
producere competitive în raport cu celelalte tehnologii; o energie adecvată pentru o dezvoltare
durabilă; siguranță energetică; risc scăzut de poluare a mediului ambiant.
Aceste avantaje au fost demonstrate în cele 30 de țări cu energetică nucleară. CNE
existente sunt competitive, au costuri de producție scăzute și o fiabilitate mare. Multe din
aceste CNE sunt aproape sau total amortizate, rezultând un profit în creștere. Puterile unitare
mari și durata de viața prelungită a CNE sunt atribute atractive din punct de vedere economic.
Mai mult, în producerea energiei electrice, cu excepția energeticii nucleare și hidroenergeticii
(care au un potențial de dezvoltare limitat), nu există în prezent nici o sursă de energie care să
îndeplinească simultan criteriile economice și de protecție a mediului (nepoluare atmosferică
prin emisii de gaze cu efect de seră).
Cei mai importanți factori de influență a creșterii energeticii nucleare sunt considerați
a fi:
− reducerea globală a emisiilor gazelor de seră;
− creșterea continua a siguranței;
− maturitatea tehnologică, competitivitatea economică și montajele financiare pentru
noile CNE;
− implementarea depozitelor de deșeuri cu înalt nivel de securitate;
− percepția publicului, informarea și educația. [1]

1.2 Reactori nucleari energetici

1.2.1 Aspecte generale


Reactorii nucleari sunt astfel proiectați încât pentru o anumită combinație de materiale
prezente în zona activă, reacția de fisiune în lanț să se autosusțină. Scopul principal al
reactorilor uncleari energetici este acela de a utiliza procesul de fisiune pentru a produce
energie electrică.
Clasificarea reactorilor nucleari se realizează în principal în funcție de:
− agentul de racire: este cel care extrage căldura produsă în reactor;
− moderator: este materialul utilizat pentru încetinirea neutronilor produși la fisiune;
-3-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

− spectrul neutronilor: reprezintă domeniul energetic al neutronilor în care au loc


majoritatea fisiunilor;
− producția de combustibil: reactorul este denumit reproducător (“breeder“) dacă
produce mai mult combustibil decât consumă (produce material fisil Pu239 din material
fertil U238), sau convertor în caz contrar.[1]

1.2.2 Reactorul nuclear CANDU


Reactori cu apă grea sub presiune – PHWR (Pressurized Heavy Water Reactors) sunt
reactori termici cu două circuite, care folosesc drept combustibil dioxidul de uraniu natural
sau uraniul uşor îmbogăţit iar ca moderator apa grea. Din această filieră face parte reactorul
CANDU (CANada-Deuterium-Uranium Power System) proiectat de Atomic Energy of
Canada Limited (AECL).
Conceptul CANDU prezintă o serie de avantaje, cele mai importante fiind folosirea
uraniului natural încărcarea în sarcină și asigurarea unei securități nucleare sporite.
Conceptul CANDU are la “apărarea în adâncime” ceea ce înseamna ca in calea
eliberării radioactive intervin barierele fizice ca de exemplu:
1. pastila de dioxid de uraniu care reține cea mai mare parte a produșilor de fisiune solizi,
chiar la temperaturi înalte
2. teaca elementului combustibil care reține produșii de fisiune volatili, gazele nobile și
izotopii iodului ce difuzează din pastilele de combustibil;
3. sistemul primar de transport al căldurii care reține produsele de fisiune care ar putea
scăpa ca urmare a defectării tecii;
4. anvelopa care reține produșii radioactivi în cazul avarierii tecii și sistemului primar;
5. “zona de excludere“, zona cu rază de circa 1 km în jurul reactorului unde nu sunt
permise activități umane permanente nelegate de exploatarea CNE și care asigură o
diluție atmosferică a oricăror eliberări de radioactivitate, evitându-se astfel expuneri
neperimise ale populației. [1]

1.2.3 Evoluţia rectorului CANDU

Reacţia de fisiune esteindusă prin interacţiunea neutronilor cu nucleele de combustibil.


Posibilitatea reacţiei in lant este posibilă datorită faptului că odată cu scindarea nucleului de
combustibil apar neutroni noi. Unul dintre obiectivele proiectării este acela de a realiza o
economie de neutroni care are efect direct asupra costului si este posibilă numai dacă
probabilitatea de realizare a fisiunii creşte cu scăderea energiei neutronilor fiind mult mai
mare pentru neutronii încetiniţi decăt pentru cei rapizi; reducerea probabilităţii de absorbţie a
neutronilor sau mărirea probabilităţii de fisiune. Aceste măsuri pot fi realizate dacă se ţine
cont de:
-securitate :reacţia în lanţ trebuie sa fie ţinută sub control;
-cost :costul total trebuie minimizat;
-proces : trebuie să se cunoască limitările impuse de capacitatea sursei de răcire, limitările
tehnologice, etc.
Materialul fisil existent în natură in cantităţi destul de mari este U 235 care se regăseşte
in uraniul natural in proporţie de 72% restul fiind U 238 acesta fiind un raport mic pentru a
obţine criticitatea în combinaţie cu materialele moderatoare. Astfel pentru realizarea unui
reactor si îmbunătăţirea probabilitătii de fisiune sau îmbunătăţirea eficacităţii moderatorului:
-îmbunătăţirea probabilităţii de fisiune: acest lucru se realizează prin îmbunătăţirea
combustibilului

-4-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

-îmbunătăţiea eficacităţii moderatorului:acest lucru este realizabil dacă se foloseşte un


moderator eficace cum ar fi apa grea. Deşi este un moderator destul de scump permite
utilizarea uraniului natural care este un combustibil ieftin.
Pentru prima opţiune costul investiţiei este resdus însa costul de operare este ridicat, în
schimb pentru pentru a doua opţiune costul investiţiei este mare iar cele de operare sunt
reduse.
In cercetarea şi dezvoltarea unor reactori moderaţi cu apa grea s-au incercat diferite
soluţii (CANDU cu tuburi de presiune, vas de presiune cu moderator identic cu agentul de
răcire, răcire cu gay care circulă prin tuburi de presiune, etc) doar proiectul CANDU a avut
succes devenind unul din principalele trei tipuri de reactori existenţi in acest moment în lume.
Dezvoltarea reactorului CANDU are la bază 2 principii importante care au avut un rol
major in stabilirea caracteristicilor filierei:
-utilizarea uraniul natural drept combustibil
-utilizarea apei grele ca moderator: reacţia de fisiune in lanţ poate fi autosusţinută doar
dacă moderatorul este grafitul sau apa grea.
Din punct de vedere al realizării reactorului cel mai simplu este ca moderatorul şi
combustibilul sa fie conţinute într-un vas de presiune,însă odată cu creşterea puterii
reactorului dimensiunile vasului de presiune ar deveni mult prea mari ajungându-se la
limitarea puterii reactorului. Astfel în anul 1957 se ia decizia de realizare a unui reactor cu
canale de combustibil. [1]

1.3 Caracteristici termohidraulice ale reactorului CANDU


Toţi reactorii CANDU în exploatare au urmatoarele caracteristici generale:
-utilizează drept combustibil dioxid de uraniu natural
-reactorul este de tip tuburi de presiune înconjurate de tuburi calandria
-agentul de răcire circulat este apa grea
-moderatorul, apa grea, este separat fizic de agentul de răcire, tot apa grea, şi este conţinută in
vasul calandria. [1]

1.3.1 Caracteristici pozitive si negative ale reactorului CANDU

Caracteristici pozitive
o Cost scazut al combustibilului datorită:
-utilizării uraniului natural
-ansamblelor de elemente combustibile simple
-celei mai mari energii produsă pe unitatea de uraniu extras
o Realimentarea cu reactorul în funcţiune:
-permite obţinerea unui factor de utilizare ridicat;
-permite înlocuirea combustibilului defect cu reactorul în funcţiuneş
-sistemul de manipulare este complicat dar se câştigă mai mult pe partea energiei
suplimentare produse;
o Control în totalitate automat
o În cazul unui accident topirea combustibilului este aproape imposibilă

Caracteristici negative
o Apa grea este scumpă:
-reactorul CANDU necesită apă grea foarte pură iar din acest motiv sistemele de apă
trebuie să fie atent etanşate şi monitorizate;

-5-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

-camerele care conţin apă grea trebuie sa aibă sisteme de colectare a apei şi sisteme de
uscare a aerului.
o Probleme legate de litiu
o Reţea complicată de conducte
o Două sisteme de apă de răcire: apă grea si apă uşoară
o Coeficient de vid pozitiv ceea ce implică sisteme de oprire rapidă fiabile [1]

1.4 Analiza termică a combustibilului


Întru-un solid temperatura este principalul element ce influenţează transferul de
căldură, mecanismul fiin conducţia. Fluxul termic este perpendicular pe suprafeţele izoterme
şi proporţionale cu gradientul temperaturii in acel punct (legea lui Fourier). [1]

1.4.1 Conductivitatea termică a UO2

Conductivitatea termică defineşte căldura transferată prin conducţie la modificarea


temperaturii materialului cu un  C .
Din punct de vedere termic conductivitatea termică a dioxidului de uraniu este mai
mică decat conductivitatea termică a uraniului metalic. Dioxidul de uraniu este un material
ceramic deci, este un bun isolator termic.
Datorită valorilor scazute ale conductivităţii termice apar diferenţe mari de
temperatură pe distanţe de câţiva milimetri. [1]

1.4.2 Distribuţia de temperatură in elementul combustibil


Elementul de combustibil pentru un reactor CANDU este format din pastile de dioxid
de uraniu in stare solidă, aflate într-o teacă metalică din zircaloy având o geometrie cilindrică.
Pentru calculul distribuţiei de temperatură se fac urmatoarele ipoteze:
-se poate neglija conducţia axială datorită creioanelor de combustibil care sunt lungi şi
subţiri;
-căldura se produce numai in combustibil;
-desitatea de putere se consider uniform in combustibil

1.4.3 Limitări ale performanţelor combustibilului


Densitatea de putere în combustibil, puterea termică liniară şi fluxul termic sunt
correlate între ele astfel incât o limitare asupra unui parametru va avea consecinţe şi asupra
celorlalţi parametrii.

A) Limitări asupra puterii termice liniare


Puterea termică liniară este legată in mod direct de temperature maximă în
combustibil şi este limitată datorită;
-limitării temperaturii maxime în combustibil
-limitării degajării de gaze de fisiune din combustibil pentru un grad de aredere
mic.

B) Limitări asupra densităţii de putere


Aceste limitări pot apărea din doua motive:

-6-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

-densitatea de putere este direct proporţională cu fluxul de neutroni şi de aceea


limitarea fluxului maxim de neutroni are un efect direct asupra densităţii de putere.
-după oprirea reactorului puterea reziduală, care este în funcţie de puterea
nominală, trebuie evacuată atât în cazul unei opriri normale a reactorului cât şi în
cazul unor opriri în timpul accidentelor.

C) Limitări asupra fluxului termic


Fluxul termic trebuie limitat din următoarele motive:
-măsuri de securitate pentru prevenirea apariţiei fluxului termic critic
-limitarea temperaturii tecii datorită coroziunii zirconiului în apă.
-limitarea temperaturii exterioare a combustibilului datorită compatibilităţii tecii
cu combustibilul şi produselor de fisiune dar şi datorită vitezei de evoluţie a
rupturii tecii. [1]

1.4.4 Elemente de proiectare ale elementului de combustibil CANDU


Elementul de combustibil CANDU este compus din pastile de dioxid de uraniu,
teacă din zyrcaloy-4 care la interior are un strat de grafit (CANLUB) şi capace de închidere
tot din zyrcaloy-4.
Principalele caracteristici ale elemntului combustibil sunt:
-pastilele de combustibil au o densitate ridicată pentru a asigura stabilitatea
-teaca este subţire pentru a asigura o economie de neutroni si un transfer termic bun
-nu este necesar un rezervor de reţinere a produselor de fisiune gazoase deoarece acestea se
acumulează ţn spaţiul dintre combustibil şi teacă, în acest mod maximizându-se cantitatea de
material fisil pe ansamblul de elemente combustibile
-căptuşeala de grafit îmbunătăţeşte toleranţa elemtului combustibil la treptele de putere
-structura ansamblului este simplă, lucru posibil datorită tubului de presiune care suportă
greutatea ansamblelor.
În regimurile tranzitorii care duc la valori înalte ale temperaturii, se consideră că
elemtul combustibil este intact daca se îndeplinsec următoarele condiţii:
-nu se topeşte central pastilei de combustibil
-teaca nu se deformează foarte rău pentru temperaturi ≤ 1000 C (deformarea uniformă nu
trebuie sa depăşească 5% iar pentru temperaturi mai mari de 1000 să nu depăşească 2%)
Proiectarea elementului combustibil este un proces care evoluează continuu.
Lungimea canalului nu se modifică, puterea liniară creşte datorită creşterii puterii canalului
deci a fasciculului de combustibil. Pentru a nu mări puterea liniară a elementului combustibil,
acesta are acelşi diametru dar are mai multe elemente.
În prezent este proiectat şi testat un fascicul avansat, CANFLEX ,care are 43 de
elemente. Elementele combustibile din inelul intermediar şi din cel exterior au diametrul mai
mic decât elementele din inelul interior şi central. Odată cu cresterea numărului de elemente
pentru aceeasi putere a casetei sa scadă puterea liniară.
Elementul de combustibil CANDU este scurt, are aproximativ 50 cm iar lungimea
unui canal ajunge la 6 m. Lungimea elementului de combustibil este convenabilă deoarce
fascicolul de combustibil proaspăt poate fi manevrat atât în timpul procesului de fabricare cât
şi în timpul încarcarii in reactor.
Puterea elementului combustibil la reactorii CANDU depinde de:
-puterea reactorlui
-loacalizarea canalului de combustibil (distribuţia radială fluxului de neutroni)
-poziţia axială a elementului in canalul de combustibil (în centrul canalului casetele de
combustibil au puterea maximă, în timp ce casetele de la capătul canalului au putere minimă)

-7-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

-poziţia radială a elemtului in caseta de combustibil (elementele combustibile din inelul


exterior au puterea cea mai mare din casetă)
-gradul de ardere al elementului combustibil (reactorul funcţionează la flux neutronic
constant) [1]

1.5 Studiul comparativ între caseta de combustibil cu 37 de


elemente si caseta de combustibil CANFLEX cu 43 de elemente

1.5.1 Caseta de combustibil cu 37 de elemente


Această casetă de combustibil este folosită la reactorul CANDU 600,care este un
reactor PHWR (pressurized heavy water moderator and cooled reactor) care foloseşte ca agent
de răcire şi moderator apa grea ( D2O ) şi combustibil uraniul natural.
Sistemul combustibilului al reactorului CANDU 600 are 380 de canale de
combustibil,37 de elemente combustibile iar un element conţine 30 de pastile de dioxid de
uraniu, are posibilitatea încărcării şi descărcării în timpul fucţionării reactorului la sarcină
nominală cu ajutorul unei maşini de incărcare/descărcare (MID) plasată la extremităţile
calandriei. Această posibilitate oferă avantajul evitării opririlor pentru reîncarcarea
combustibilului şi permite obţinerea unor indici de performanţa superiori.
Fiecare creion de combustibil este alcătuit dintr-o teacă şi un capac de capăt care
înconjoară pstilele de combustibil. Între elementele de combustibil sunt prevăyute distanţiere
pentru asigurarea configuraţiei adecvate iar elementele superioare sunt prevăzute cu suporţi
pentru fixarea fascicolului în canal.
Toate elementele de structură (teaca,capacele de capăt,discurile de
capăt,distanţatoarele dintre elemente ) sunt făcute din zyrcaloy-4 deoarece are o absorbţie
scăzută a neutronilor, eliberare redusă de hidrogen şi o bună rezistenţă la coroziune. [4]

Figura 1.5.1 Caseta de combustibil cu 37 elemente[4]

Un fascicul de combustibil complet echipat cântăreşte aproximativ 24 de kilograme


dintre care mai mult de 90% este dioxidul de uraniu, lungimea fascicolului este de 4,95 metri
iar diametru exterioi este de 102,4 milimetri.

-8-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Prezenţa stratului CANLUB (amestec de ulei şi grafit) duce la creşterea contactului


termic între pastila de combustibil şi teacă, reduce interacţiunea dintre pastile şi teacă, şi
asigură o barieră fizică faţa de produsele de fisiune gazoase absorbindu-le parţial.
Pentru o ardere diferenţiată a combustibilului şi pentru aplatizarea distribuţiei de
putere în zona activă canalele sunt dispuse după o reţea pătratică. În acest fel se obţine în
regim nominal o distribuţie a puterii cu un factor de neuniformitate radial de 0,82 şi axial de
0,71.

Figura1.5.2 Porţiune din reţeaua cu 37 elemente [4]

Avantajele folosirii uraniului natural sunt:


-ciclul cel mai simplu cu cele mai mici investiţii si instalaţii mai mici
-nu necesită instalaţii de îmbogăţire a uraniului
-combustibilul uzat poate fi depozitat şi nu necesită construirea imediată a instalaţiilor de
retratare a combustibilului uzat
-are un consum mic de uraniu natural pentru aceeasi energie produsă
-producţie mai mare de plutoniu
-reîncărcarea se face cu reactorul în sarcină
-costul energiei electrice este mai mic

Dezavantajele folosirii uraniului natural sunt:


-inventarul de combustibil este mai mare
-necesită fabricarea apei grele care este scumpă
-are pierderi mari de apa grea (aproximativ 14 kg /zi)
-investiţie specifica mare, instalaţii mari şi complexe
-randamentul reactorului este mic
-parametrii aburului viu sunt reduşi ceea ce implică randamente globale mai mici [3]

1.5.2 Caseta de combustibil CANFLEX


Caseta de combustibil cu 43 de elemente este dezvoltată de AECL şi KAERI pentru a
uşura utilizarea diferitelor cicluri avansate de combustibil în reactoarele CANDU.
-are o radioactivitate mai mică a combustibilului

-9-
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

-are o prelungire a duratei de viaţa a combustibilului de 3 ori mai mare decât la reactorul
cu uraniu natural prin utilizarea oxidului de uraniu uşor îmbogăţit în fascicule CANFLEX
asigurând în acelaţi timp o reducere a combustibilului iradiat.
-gradul de ardere mai crescut permite reîncărcarea mai rară cu combustibil [6]

Fasciculul de combustibil CANFLEX este format din 43 de elemente combustibile.


Designul foloseşte doua diametre ale elementului combustibil (13,5 mm şi 11,5 mm) pentru a
menţine aceeasi putere cu un conţinut de uranium foarte apropiată de valaoarea standard cu 37
de elemente. Îmbogăţirea permite un grad de ardere mai bun şi utilizarea apei uşoare ca agent
de răcire. Teaca elementului combustibil este fabricată din zyrcaloy-4 pentru un raport optim
între proprietăţile mecanice şi absorbţia de neutroni. Suprafaţa combustibilului este acoperită
de un strat subţire de amestec de ulei şi grafit (CANLUB).

Figura 1.5.3 Fasciculul CANFLEX [6]

Îmbogăţirea combustibilului a dus la creşterea ratei de fisiune şi implicit a eficacităţii


elementelor combustibile. Creionul de combustibil este alcătuit din pastile de dioxid de uraniu
cu o densitate foarte mare în vederea obţinerii stabilităţii dimensionale. Pastila de combustibil
are marginile teşite pentru a reduce eforturile dintre pastile, eforturi rezultate în urma iradierii
si acumulării gazelor fisiune. Dopurile (capacele) sunt realizate astfel încât să interacţionze
perfect cu celelalteelemente ale fascicolului. Grila de capăt este subţire pentru a reduce
absorbţia neutronilor dar destul de rezistentă şi flexibilă pentru asigurarea separării fiyice a
elementelor combustibile dar şi pentru permiterea dilatării şi contractării aceestora atât în
timpul funcţionării cât şi în timpul opririi. Distanţierele asigură separarea elementelor şi sunt
poziţionate la mijlocul tubului, iar patinele au rolul de a reduce contactul cu tubul de presiune
ţi aripioarele de amestec, care au rolul de a creşte turbulenţa agentului de răcire în vederea
asigurării unui transfer de căldură mai bun.[6]

- 10 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Figura1.5.4 patine, grila de capat, capace

În urma acestui studiu, se vor determina îmbunătăţirile aduse casetei de combustibil cu


43 de elemente şi compararea acestora cu caseta cu 37 de elemente. Se vor determina
distribuţiile de temperatură, fluxul termic critic şi raportul puterii critice. În urma calculelor
vor rezulta concluziile acestui studiu comparativ.

1.6 Mărimi utilizate la descrierea termohidraulică a reactorilor


nucleari
Mărimile care descriu producerea energiei si transferul de căldură în reactorii nuleari
sunt:

-densitatea de putere în combustibil: q '''


-fluxul termic: q ''
-puterea termică liniară: q'
-puterea unui element combustibil: PEC
-puterea unui fascicol de elemente combustibile: PFEC
-puterea zonei active: PN

În calculele de fizică a reactorilor nuclear, unde este necesară rata de fisiune se


utilizează densitatea de putere ,mărime care reprezintă puterea produsă raportată la volumul
de combustibil. În calculele termohidraulice trebuie calculate fluxul termic la suprafaţa
exterioară a combustibilului care este dat de relaţia densităţii de putere:

()
 '''  
∫∫ ⋅ ⋅ = ∫∫∫
'''
q n dS q r dV (1.6.1)
S V
unde:

S-aria suprafeţei care înconjoară volumul V

- 11 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Atât în calculele termice cât şi în calculele mecanicea anumite performanţe ale


combustibilului sunt exprimate în funcţie de puterea termică liniară:

()

∫ q '
( z )dz = ∫∫∫ q '''
r dV (1.6.2)
L V
unde:
L-lungimea volumului V care este înconjurat de suprafaţa S
Daca volumul V reprezintă întregul volum al unui element combustibil unde se
produce căldura, atunci puterea unui element combustibil este : [1]
()

PEC = ∫∫∫ q ''' r dV (1.6.3)
V

- 12 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

2 CALCULUL TERMOHIDRAULIC AL CASETEI DE COMBUSTIBIL


CU 37 DE ELEMENTE

2.1 Date de intrare


Rază interioară tub de presiune – 0,05169 m
Lungime tub de presiune – 5,9436m
Lungime element combustibil – 0,4953 m
Dimensiune element combustibil CANDU 6 STANDARD – 1+6+12+18
Rază pastilă – 6,1 mm
Rază teacă exterior – 6,558 mm
Grosime teacă – 0,38 mm
Interstițiu axial între cobustibil și teacă – 3,25 mm
Densitate UO2 – 10,65 g/cm3
Burn-up max EC – 17000 MWzi/tU
Burn-up mediu ZA – 7500 MWzi/tU
Agent de răcire – D2O
Presiune agent de răcire – 10,65 MPa
Temperatură agent de răcire la intrare în canal - 266ᴼC
Putere canal – 7300 kW
Debit canal – 26,2 kg/s
Putere EC exterior normalizată la media fasciculului – 1,13
Calculul termic se va face pentru elementul combustibil din inelul exterior.

Fig.2.1Element combustibil 37 elemente

- 13 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

2.2 Distribuția puterii liniare/fluxului termic în canal

z
q ' = q '0 cos(2ω ) (2.1)
L
unde:
q' – puterea liniară
z – variația de lungime
L – lungime tub de presiune
πL
ω= (2.2)
2L '
unde:
L' = 6,0225 [m]
π ⋅ 5, 9436
ω= = 1, 5502
2 ⋅ 6, 0225
q ' sin ω
= (2.3)
q '0 ω
unde:
q ' − puterea liniară medie
Qc
q'= (2.4)
nEC ⋅ lEC
unde:
Qc – putere canal
nEC – numărul de elemente de combustibil pe un canal
lEC – lungime element combustibil
7300  kW 
q'= = 1228, 212 
12 ⋅ 0, 4953  m 
Din relația (1.3) rezultă:
ω ⋅ q ' 1,5502 ⋅ 1228, 212  kW 
q '0 = = = 1904,398 
sin ω sin1,5502  m 

2.3 Determinarea puterii fasciculului


x2

Qx = ∫ q ' dz [kW] (2.5)


x1

Folosind programul de calcul Microsoft Excell, s-a integrat relația puterii liniare (2.1)
rezultând puterea faciculului, Q ,pentru fiecare element combustibil.
0,4953
z
Q 1 = Q12 = ∫ 1904,398 ⋅ cos(2 ⋅ 1, 5502 ) dz = 140, 345 [ kW ]
0
5, 9436
0,4953⋅2
z
Q 2 = Q11 = ∫ 1904,398 ⋅ cos(2 ⋅ 1, 5502 )dz = 373,332 [ kW ]
0,4953
5,9436

- 14 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

0,4953⋅3
z
Q 3 = Q10 = ∫
0,4953⋅2
1904,398 ⋅ cos(2 ⋅ 1,5502
5, 9436
)dz = 581,534[kW ]

0,4953⋅4
z
Q 4 = Q9 = ∫ 1904,398 ⋅ cos(2 ⋅ 1,5502 )dz = 751,132 [ kW ]
0,4953⋅3
5, 9436
0,4953⋅5
z
Q 5 = Q8 = ∫ 1904, 398 ⋅ cos(2 ⋅ 1, 5502 )dz = 870,866 [ kW ]
0,4953⋅4
5,9436
0,4953⋅6
z
Q 6 = Q7 = ∫ 1904, 398 ⋅ cos(2 ⋅1,5502 )dz = 932, 789 [ kW ]
0,4953⋅5
5,9436

2.4 Fracția din puterea canalului produsă în fascicul

Qx
fx = (2.6)
Qc
Q1 140,345
f1 = f12 = = = 0, 019225
Qc 7300
Q 373,332
f2 = f11 = 2 = = 0, 051141
Qc 7300
Q 581,534
f3 = f10 = 3 = = 0, 079662
Qc 7300
Q 751,132
f4 = f9 = 4 = = 0,102895
Qc 7300
Q 870,866
f5 = f8 = 5 = = 0,119297
Qc 7300
Q 932, 789
f6 = f7 = 6 = = 0,127779
Qc 7300
12

∑f
x =1
x = (0,019225 + 0, 051141 + 0, 079662 + 0,102895 + 0,119297 + 0,127779) ⋅ 2 = 1

2.5 Determinarea temperaturii agentului de răcire în lungul


canalului
Pentru fiecare fascicul x:
Qx
hxe = hxi + (2.7)
W
unde:
hxe – entalpia fasciculului x la ieșire
hxi – entalpia fasciculului x la intrare
W – debit agent de răcire pe canal

Cu ajutorul programului “D2O” se afla entalpia la intrare în primul fascicul,în funcție


de presiune și temperatură.

- 15 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

t1i = 266 °C  kJ 
 ⇒ h1i = 1122, 6  
 p AR = 10, 65 MPa  kg 
140,335  kJ 
h1e = 1122, 6 + = 1127, 972  
26, 2  kg 
 kJ 
h2i = h1e = 1127,972  
 kg 
373,332  kJ 
h2e = 1127,972 + = 1142, 221  
26, 2  kg 
 kJ 
h3i = h2e = 1142, 221  
 kg 
581,534  kJ 
h3e = 1142, 221 + = 1164,116  
26, 2  kg 
 kJ 
h4i = h3e = 1164,116  
 kg 
751,132  kJ 
h4e = 1164,116 + = 1192, 785  
26, 2  kg 
 kJ 
h5i = h4 e = 1192, 785  
 kg 
870,866  kJ 
h5e = 1192, 785 + = 1226, 024  
26, 2  kg 
 kJ 
h6i = h5e = 1226, 024  
 kg 
932, 789  kJ 
h6 e = 1226, 024 + = 1261, 627  
26, 2  kg 
 kJ 
h7 i = h6 e = 1261, 627  
 kg 
932, 789  kJ 
h7 e = 1261, 627 + = 1297, 229  
26, 2  kg 
 kJ 
h8i = h7 e = 1297, 229  
 kg 
870,866  kJ 
h8e = 1297, 229 + = 1330, 468  
26, 2  kg 
 kJ 
h9i = h8e = 1330, 468  
 kg 
751,132  kJ 
h9e = 1330, 468 + = 1359,137  
26, 2  kg 
 kJ 
h10i = h9 e = 1359,137  
 kg 

- 16 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

581, 534  kJ 
h10e = 1359,137 + = 1381,332  
26, 2  kg 
 kJ 
h11i = h10e = 1381,332  
 kg 
373, 332  kJ 
h11e = 1381, 332 + = 1395,581  
26, 2  kg 
 kJ 
h12i = h11e = 1395, 581  
 kg 
140,335  kJ 
h12e = 1395,581 + = 1400, 937  
26, 2  kg 

Tabelul2.1Entalpile la intrare și ieșire


Nr. hintrare hiesire
fascicul [kJ/kg] [kJ/kg]
1 1122,6 1127,972
2 1127,972 1142,221
3 1142,221 1164,116
4 1164,116 1192,785
5 1192,785 1226,024
6 1226,024 1261,627
7 1261,627 1297,229
8 1297,229 1330,468
9 1330,468 1359,137
10 1359,137 1381,332
11 1381,332 1395,581
12 1395,581 1400,937

• Temperatura agentului de răcire este funcție de entalpia și presiunea agentului de


răcire.
TAR = f (h, p)
• Temperatura medie a agentului de răcire în fasciculul x de elemente combustibile:
T +T
TAR, x = AR, xi AR, xe
2

Cu ajutorul programului “D2O” s-a aflat temperatura agentului de răcire la intrarea


fiecărui fascicul şi cu ajutorul programului MatLabs-au calculat interpolările rezultând
temperatura la ieșirea fiecărui fascicul.Valorile obținute se regasesc în tabelul de mai jos.

- 17 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Tabelul2.2 Temperatura la intrare,ieșire respectiv cea medie pentru fiecare fascicul


Nr. Fascicul T [°C ]
AR int rare T [°C ] ARiesire T [°C ]
AR

1 266 267,14 266,45


2 267,14 270,137 268,63
3 270,137 274,67 272,28
4 274,67 280,53 278,32
5 283,53 287,008 284,74
6 287,008 294,265 291,55
7 294,265 300,783 298,35
8 300,783 306,801 305,05
9 306,801 311,799 310,54
10 311,799 314,008 313,49
11 314,008 314,02 313,014
12 314,02 314,025 314,0225

2.6 Determinarea temperaturii exterioare a tecii


Pentru fiecare fascicul x:
q 'x
Ttex = TARx + (2.8)
2π Rte hx
unde:
Rte – rază exterioară teaca
hx – coeficient de transfer de căldura
Qx
q 'x = i ⋅ (2.9)
N ⋅ LEC
unde:
N =37 (numar creioane de combustibil)
LEC – lungime element combustibil
i – puterea EC exterior normalizată la media fasciculului
140,345  kW 
q '1 = q '12 = 1,13 ⋅ = 8, 654 
37 ⋅ 0, 4953  m 
373,332  kW 
q '2 = q '11 = 1,13 ⋅ = 23, 02 
37 ⋅ 0, 4953  m 
581,534  kW 
q '3 = q '10 = 1,13 ⋅ = 35,86 
37 ⋅ 0, 4953  m 
751,132  kW 
q '4 = q '9 = 1,13 ⋅ = 46,315 
37 ⋅ 0, 4953  m 
870,866  kW 
q '5 = q '8 = 1,13 ⋅ = 53, 698 
37 ⋅ 0, 4953  m 
932, 789  kW 
q '6 = q '7 = 1,13 ⋅ = 57,52 
37 ⋅ 0, 4953  m 
Curgere monofazică: Dittus-Boelter
λ
h = 0, 023 Re0,8 Pr 0,4 (2.10)
dte
unde:
λ – conductivitatea termică
- 18 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

dte – diametrul exterior al tecii


Re – Reynolds
Pr – Prandtl
η ⋅ cp
Pr = (2.11)
λ
unde:
η – viscozitatea dinamică
cp – căldura specifică
W 4S
W ⋅ Dh ρ ⋅W ⋅ Dh G ⋅ Dh S ⋅ P 4W
Re = = = = = (2.12)
ν η η η ηP
unde:
Dh – diametrul hidraulic
ν – viscozitatea cinematică
ρ – densitatea
G – fluxul masic
S – secțiunea de curgere
P – Perimetrul udat
P = 2π ⋅ riTB + 37π ⋅ dte (2.13)
unde:
riTB – raza interioara a tubului de presiune
P = 2 ⋅ π ⋅ 0, 05169 + 37 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 2 = 1,849 [ m]
Din tabelele cu proprietăți ale apei grele se extrag proprietățile necesare calculului
coeficientului de transfer de căldură, h,funcție de temperatura medie și presiunea agentului de
răcire.Acestea se regasesc în tabelul de mai jos.

Tabelul2.3 Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa funcție de temperatura medie [7]

Nr. fascicul TAR [ °C ]  kJ   kW  N ⋅s  kg 


cp   λ ⋅103  η ⋅103  ρ
 kg ⋅ K   m ⋅ K   m   m 
2 3

1 266,45 4,7344 0,5278 0,11125 862,1228


2 268,63 4,7584 0,5250 0,1115 858,3098
3 272,28 4,8116 0,5197 0,1098 850,9152
4 278,32 4,889 0,5124 0,1075 840,9347
5 284,74 5,1701 0,5025 0,1046 827,15502
6 291,55 5,3736 0,4913 0,1014 811,5921
7 298,35 5,6111 0,4794 0,0983 794,9130
8 305,05 5,8479 0,4765 0,0952 778,1421
9 310,54 5,8479 0,4565 0,0925 762,9288
10 313,49 5,9648 0,4517 0,0913 756,2381
11 313,014 5,9998 0,451 0,0912 755,598
12 314,0225 6,0034 0,4501 0,091 754,1262

Folosind relația (2.11) se calculează numărul Prandtl pentru fiecare fascicul:


0,11125 ⋅10−3 ⋅ 4, 7344
Pr1 = = 0,9979197
0,52798 ⋅10−3
0,1115 ⋅10−3 ⋅ 4, 7584
Pr2 = = 1, 010594
0, 0525 ⋅10−3
- 19 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

0,1098 ⋅10−3 ⋅ 4,8116


Pr3 = = 1,016574
0,5197 ⋅10−3
0,1075 ⋅10−3 ⋅ 4,889
Pr4 = = 1, 025698
0,5124 ⋅10−3
0,1046 ⋅10−3 ⋅ 5,1701
Pr5 = = 1, 076204
0,5025 ⋅10−3
0,1014 ⋅10−3 ⋅ 5,3736
Pr6 = = 1,109064
0, 4913 ⋅10−3
0, 0983 ⋅10−3 ⋅ 5,6111
Pr7 = = 1,15054
0, 4794 ⋅10−3
0, 0952 ⋅10−3 ⋅ 5,8479
Pr8 = = 1,168353
0, 4765 ⋅10−3
0, 0925 ⋅10−3 ⋅ 5,8479
Pr9 = = 1,184952
0, 4565 ⋅10−3
0, 0913 ⋅10−3 ⋅ 5,9648
Pr10 = = 1, 205637
0, 4517 ⋅10−3
0,0912 ⋅10−3 ⋅ 5,9998
Pr11 = = 1, 2106
0, 451⋅10−3
0, 091⋅10−3 ⋅ 6, 00034
Pr12 = = 1, 213751
0, 4501⋅10−3
Folosind relația (2.12) se calculează numărul Reynolds pentru fiecare fascicul:
4 ⋅ 26, 2
Re1 = = 509371,545
0,11125 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re 2 = = 508233,35
0,115 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re3 = = 516102,18
0,1098 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re 4 = = 527144,36
0,1075 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re5 = = 541759, 26
0,1046 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re6 = = 558856, 2
0,1014 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re7 = = 576480,36
0, 0983 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re8 = = 595252,3
0,0952 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re9 = = 612627, 23
0, 0925 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re10 = = 620679, 29
0, 0913 ⋅10−3 ⋅1,849
- 20 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

4 ⋅ 26, 2
Re11 = = 621483, 4002
0, 0912 ⋅10−3 ⋅1,849
4 ⋅ 26, 2
Re12 = = 622725, 48
0, 091⋅10−3 ⋅1,849
Din relația (2.10) rezultă, pentru fiecare fascicul, coeficientul de transfer de caldură:
0,5278 ⋅10−3  kW 
h1 = 0, 023 ⋅ ⋅ 50937,5450,8 ⋅ 0,99791970,4 = 33,806  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0,525 ⋅10−3  kW 
h2 = 0, 023 ⋅ ⋅ 508237,350,8 ⋅1,0105940,4 = 33,9443  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0,5197 ⋅10−3  kW 
h3 = 0, 023 ⋅ ⋅ 516102,180,8 ⋅1, 0165740,4 = 34, 0976  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0,5124 ⋅10−3  kW 
h4 = 0, 023 ⋅ ⋅ 527144,360,8 ⋅1,0256980,4 = 33,3152  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0,5025 ⋅10−3  kW 
h5 = 0,023 ⋅ ⋅ 541759, 260,8 ⋅1,0762040,4 = 35,0643  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0, 4913 ⋅10−3  kW 
h6 = 0, 023 ⋅ ⋅ 558856, 20,8 ⋅1,1090640,4 = 35,57098  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0, 4794 ⋅10−3  kW 
h7 = 0, 023 ⋅ ⋅ 576480,360,8 ⋅1,1506450,4 = 36,1088  2
2 ⋅ 0,006558  m ⋅ K 
0, 4765 ⋅10−3  kW 
h8 = 0,023 ⋅ ⋅ 595252,30,8 ⋅1,1683530,4 = 37,9492  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0, 4565 ⋅10−3  kW 
h9 = 0, 023 ⋅ ⋅ 612627, 230,8 ⋅1,1849520,4 = 36,5262  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0, 4517 ⋅10−3  kW 
h10 = 0, 023 ⋅ ⋅ 620679, 290,8 ⋅1, 2056370,4 = 36, 7754  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
Deoarece, temperatura medie a agentului de răcire atinge temperatura de saturaţie pentru
fasciculele 11 si 12 coeficientul de transfer de caldură h şi temperatura exterioară a tecii se
vor calcula cu formulele pentru curgerea bifazică, mai exact cu formula lui Chen:
hmic + hmax = h (2.14)
0,75
λi0,79 ⋅ ρl0,49 ⋅ c 0,45  ∆T ⋅ h 
= 0, 00122 ⋅ 0,5 0,29 0,24 0,24 ⋅  ⋅ ∆T 0,24 ⋅ S
pl

lg
hmic (2.15)
σ ⋅ µl ⋅ hlg ⋅ ρ g  Tsat ⋅υlg 
0,8 0,4
 G (1 − x ) ⋅ D   µ ⋅ c p  λ 
hmax = 0, 023 ⋅   ⋅  ⋅ l  (2.16)
 µl   λ  D
∆T = Tp − Tsat (2.17)
1
S= (2.18)
1 + 2,53 ⋅10−6 ⋅ Re1,17
Re = Rel (2.19)

- 21 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Tabelul2.4Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa funcție de temperatura de saturaţie [7]


T  m3   kj  s'  m3   kj  s ''
 C 
 v'   h'   v ''   h''  
 h   kg   h   kg 
314 0,0013365 1366,48 3,238 0,01510 2526,14 5,2131
315 0,0013414 1372,31 3,2476 0,01484 2323,75 5,2053

Interpolările s-au calculat cu programul de calcul “MatLab” obţinându-se atât pentru


fasciculul 11 cîat şi pentru fasciculul 12 urmatoarele rezultate:

Tabelul2.5Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa rezultate în urma interpolărilor cu programul de calcul


MatLab
T   C   m3   m3   m3   kj   kj   kj   kg   kg 
v'   v ''   h'   h''   hlg   ρ'  ρ '' 
 m   m 
vlg   3 3
 h   h   h   kg   kg   kg 

314,67 0,010339 0,01493 0,001551 1307,38 2524,54 1154,15 96,339 66,979


8 8

Tabelul2.6Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa funcție de temperatura de saturaţie [7]


T   C   kW  N ⋅S   kj  τ
λ ⋅103  η ⋅103  cp  
 m ⋅ K   m 
2
 kg ⋅ K 

310 0,45347 0,09178 5,927 0,01170


315 0,04438 0,08950 6.162 0,01058

Tabelul2.7Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa rezultate în urma interpolărilor cu programul de calcul


MatLab
Tsat   C   kW  N ⋅S   kj  τ
λ η ⋅103  cp  
 m ⋅ K   m 
2
 kg ⋅ K 
314,67 0,071382 0,08965 6,14649 0,01065

Din relaţia 2.15 rezultă:


( )
0,45
0, 0045010,79 ⋅ 754,12620,49 ⋅ 6, 0034 ⋅103  5, 2577 ⋅1154,15 
0,75

hmic11 = 0, 00122 ⋅ ⋅  ⋅1168, 6920,24 ⋅ 0, 06217 = 35, 73 [W ]


( )  314, 67 ⋅ 0, 004546 
0,29
0, 010650,5 ⋅ 0, 000091 ⋅10−3 ⋅1154,150,24 ⋅ 66,9790,24

- 22 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Din relaţia 2.16 rezultă:


0,8
 4 ⋅ 26, 2  1,56  
 1,8494 ⋅ 1 − 100    0, 000091⋅10−3 ⋅ 6, 0034 ⋅10−3 
0,4
 0, 0004501 
 
hmax11 = 0, 023 ⋅  −3
⋅  ⋅  = 331,592 [W ]
 0, 000091⋅10   0, 0004501   0, 013116 
 

Din relaţia 2.14 rezultă:


h11 = 35,73 + 331,592 = 36, 71[ kW ]

Din relaţia 2.15 rezultă hmic12 este egal cu:


0,75
0, 0045010,79 ⋅ 754,12620,49 ⋅ 6, 00340,45  5, 7358 ⋅1154,15 
hmic12 = 0, 00122 ⋅ ⋅ ⋅ 0, 06217 ⋅ 5, 73580,24 = 35,83[W ]
0,24  314, 67 ⋅ 0, 01048 
( )
0,29
0, 010650,5 ⋅ 0, 000091 ⋅10−3 ⋅1154,15 ⋅ 66,979
0,24
 

Din relaţia 2.16 rezultă hmax12 este egal cu:


0,8
 4 ⋅ 26, 2 
 1,8494 ⋅ (1 − 0, 024 )   0, 000091 ⋅10−3 ⋅ 6, 0034 ⋅103  0,4  0, 0005401 
hmax12 =  −3  ⋅  ⋅  = 332, 59 [W ]
 0, 000091 ⋅10   0, 0004501   0, 013116 
 
Din relaţia 2.14 rezultă h12 este egal cu:
h12 = 36,842 [ kW ]

Rezultă din relația (2.8) temperatura exterioară a tecii pentru fiecare fascicul:
8, 654
Tte1 = 266, 45 + = 272,7223[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0,006558 ⋅ 33,806
23, 02
Tte 2 = 268, 63 + = 284,8675 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0,006558 ⋅ 33,9443
35,86
Tte3 = 272, 28 + = 297, 4081[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 34, 0976
46,315
Tte 4 = 278,32 + = 319, 0039 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 34,3152
53, 698
Tte5 = 284, 74 + = 320,1391[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 35, 0643
57,52
Tte 6 = 291,55 + = 328,7191[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,1088
57,52
Tte 7 = 298,35 + = 334,5667 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,1088
53, 698
Tte8 = 305, 05 + = 337, 0205 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 37,9493

- 23 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

46,315
Tte9 = 310,54 + = 337,1138 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,5262
35,86
Tte10 = 313, 49 + = 333, 7752 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,7754
23,19
Tte11 = 313, 014 + = 327,971[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,71
8, 654
Tte12 = 314, 0225 + = 319,947 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006558 ⋅ 36,84

2.7 Determinarea temperaturii interioare a tecii


Variația temperaturii în teacă:
q' Rte
Tti − Tte = ⋅ ln (2.20)
2πλt Rti
unde:
Tti – temperatura interioară a tecii
Tte – temperatura exterioară a tecii
Rte – raza exterioară a tecii
Rti – raza interioară a tecii
Rti = Rte − δt (2.21)
unde:
δt – grosimea tecii
Rti = 6.558 − 0.38 = 6.178 [ mm]
λt = 7,51 + 2, 09 ⋅10−2 ⋅ T − 1, 45 ⋅10−5 ⋅ T 2 + 7, 67 ⋅10−9 ⋅ T 3 (2.22)
unde:
 W 
λt – conductivitatea termică a zircaloyului 
 m ⋅ K 
T – temperatura medie a tecii [ K ]
Tti + Tte
T= + 273,15 [ K ] (2.23)
2
Se presupune Tti=Tte
Tte + Tte 2 ⋅ Tte
⇒T = + 273,15 = + 273,15 = Tte + 273,15 [ K ]
2 2
Din relația (2.22) rezultă conductivitatea termică pentru toate cele 12 fascicule:
 W 
λt1 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ (272,744 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (272,744 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (272,744 + 273,15)3 = 15,85 
 m⋅ K 
 W 
λt 2 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (285,097 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (285,097 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (285,097 + 273,15)3 =15,993
 m⋅ K 
 W 
λt3 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (297,906 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (297,906 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (297,906 + 273,15)3 =16,145
 m⋅ K 
 W 
λt 4 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (277,324 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (277,324 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (277,324 + 273,15)3 =16,29 
 m⋅ K 

- 24 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 W 
λt5 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (320,93 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (320,93 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (320,93+ 273,15)3 =16,42 
 m⋅ K 
 W 
λt 6 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (290,765 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (290,765 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (290,765 + 273,15)3 =16,55 
 m⋅ K 
 W 
λt 7 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (336,181+ 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (336,181+ 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (336,181+ 273,15)3 =16,59 
 m⋅ K 
 W 
λt8 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (338,47 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (338,47 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (338,47 + 273,15)3 =16,62 
 m⋅ K 
 W 
λt9 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (340,11+ 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (340,11+ 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (340,11+ 273,15)3 =16,64 
 m⋅ K 
 W 
λt10 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (336,89 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (336,89 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (336,89 + 273,15)3 =16,6 
 m⋅ K 
 W 
λt11 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (329,83+ 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (329,83 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (329,83 + 273,15)3 =16,52 
 m⋅ K 
 W 
λt12 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (320,37 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (320,37 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (320,37 + 273,15)3 =16,41
 m⋅ K 
Din relația (2.20) rezultă:
q' R
Tti = ln te + Tte (2.20)
2πλt Rti
8, 653 6,558
Tti1 = ln + 272, 744 = 277,9326 [°C ]
2π ⋅15,8459 6,178
23, 02 6,558
Tti 2 = ln + 285.097 = 298,77 [°C ]
2π ⋅15,993 6,178
35,86 6,558
Tti 3 = ln + 297,906 = 319, 006 [°C ]
2π ⋅16,145 6,178
46,32 6,558
Tti 4 = ln + 277,324 = 337, 09 [°C ]
2π ⋅16, 29 6,178
53, 698 6,558
Tti 5 = ln + 320,93 = 352, 008 [°C ]
2π ⋅16, 42 6,178
57,52 6,558
Tti 6 = ln + 290, 75 = 363, 07 [°C ]
2π ⋅16,55 6,178
57,53 6,558
Tti 7 = ln + 336,181 = 369,104 [°C ]
2π ⋅16,59 6,178
53, 698 6,558
Tti8 = ln + 338, 47 = 369,16 [°C ]
2π ⋅16, 62 6,178
46,32 6,558
Tti 9 = ln + 340,11 = 366,55 [°C ]
2π ⋅16,64 6,178
35,86 6,558
Tti10 = ln + 336,89 = 357, 41[°C ]
2π ⋅16, 6 6,178
23, 0198 6,558
Tti11 = ln + 329,83 = 343,071[°C ]
2π ⋅16,52 6,178

- 25 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

8, 653 6,558
Tti12 = ln + 320,37 = 325,38 [°C ]
2π ⋅16, 41 6,178
Se calculează eroarea între valoarea propusă a lui Tti și noua valoare calculată:
277,9326 − 272, 744
ε1 = ⋅100 = 1,902 %
277,9326
298, 77 − 285, 057
ε2 = ⋅100 = 4,8%
285, 057
319, 006 − 297, 906
ε3 = ⋅100 = 7, 08%
297, 906
337, 091 − 277,324
ε4 = ⋅100 = 8, 7 %
277,324
352, 008 − 320,931
ε5 = ⋅100 = 9, 68%
320,931
363, 0745 − 290, 765
ε6 = ⋅100 = 10, 62%
290, 765
369,104 − 336,181
ε7 = ⋅100 = 9, 72 %
336,181
369,16 − 338, 47
ε8 = ⋅100 = 9, 06 %
338, 47
366,55 − 340,11
ε9 = ⋅100 = 7, 77 %
340,11
357,11 − 336,89
ε10 = ⋅100 = 6, 08%
336,89
343, 071 − 329,83
ε11 = ⋅100 = 4, 01%
329,83
325, 38 − 320,37
ε12 = ⋅100 = 1, 56 %
320,37
Întrucât erorile sunt destul de mari, se recalculează temperatura medie a tecii respectiv
conductivitatea termica, dupa care se determină o nouă valoare a temperaturii tecii interioare.
Din relaţia 2.23 rezultă:
272,744 + 277,9326
T1 = + 273,15 = 548, 48 [ K ]
2
298,77 + 285, 097
T2 = + 273,15 = 565,084 [ K ]
2
319, 006 + 297,906
T3 = + 273,15 = 581, 606 [ K ]
2
337, 09 + 277,324
T4 = + 273,15 = 596, 73[ K ]
2
352, 008 + 320,93
T5 = + 273,15 = 609, 63[ K ]
2

- 26 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

363, 074 + 290,765


T6 = + 273,15 = 619, 69 [ K ]
2
369,104 + 336,181
T7 = + 273,15 = 625, 792 [ K ]
2
369,16 + 338, 47
T8 = + 273,15 = 626,97 [ K ]
2
366,55 + 340,11
T9 = + 273,15 = 626, 48 [ K ]
2
357,11 + 336,89
T10 = + 273,15 = 620,3[ K ]
2
343,071 + 329,83
T11 = + 273,15 = 609, 6 [ K ]
2
325,37 + 320,37
T12 = + 273,15 = 596, 02 [ K ]
2
Din relația (2.22) rezultă:
 W 
λt1 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 548,48 −1,45⋅10−5 ⋅ 548,072 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 548,483 = 15,87 
 m⋅ K 
 W 
λt 2 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 565,084 −1,45⋅10−5 ⋅ 565,0842 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 565,0843 = 16,074 
 m⋅ K 
 W 
λt3 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 581,606 −1,45⋅10−5 ⋅ 581,6062 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 581,6063 = 16,27 
 m⋅ K 
 W 
λt 4 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 596,73 −1,45⋅10−5 ⋅ 596,732 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 596,733 = 16,45 
 m⋅ K 
 W 
λt 5 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 609,63 −1,45 ⋅10−5 ⋅ 609,632 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 609,633 = 16,6 
 m⋅ K 
 W 
λt 6 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 619,69 −1,45⋅10−5 ⋅ 619,692 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 619,693 = 16,72 
 m⋅ K 
 W 
λt 7 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 625,792 −1,45 ⋅10−5 ⋅ 625,7922 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 625,7923 = 16,79 
 m⋅ K 
 W 
λt8 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 626,97 −1,45⋅10−5 ⋅ 626,972 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 626,973 = 16,8 
 m⋅ K 
 W 
λt9 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 626,48 −1,45⋅10−5 ⋅ 626,482 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 66,483 = 16,79 
 m⋅ K 
 W 
λt10 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 620,3 −1,45⋅10−5 ⋅ 620,32 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 620,33 = 16,73 
 m ⋅ K 
 W 
λt11 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 609,6 −1,45⋅10−5 ⋅ 609,62 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 609,63 = 16,59 
 m⋅ K 
 W 
λt12 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ 596,02 −1,45⋅10−5 ⋅ 596,022 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ 596,023 = 16,44 
 m⋅ K 
Folosind noile conductivități termice se recalculează temperatura interioara a tecii,
pentru toate cele 12 fascicule, cu relația (2.20):

- 27 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

8,653 6,558
Tti1 = ln + 272, 744 = 277,9225 [°C ]
2π ⋅15,87 6,178
23,0198 6,558
Tti 2 = ln + 285, 097 = 298, 702 [°C ]
2π ⋅16,074 6,178
35,86 6,558
Tti 3 = ln + 297,906 = 318,844 [°C ]
2π ⋅16, 27 6,178
46,32 6,558
Tti 4 = ln + 277,324 = 336,83[°C ]
2π ⋅16, 45 6,178
53, 698 6,558
Tti 5 = ln + 320,93 = 351,66 [°C ]
2π ⋅16,6 6,178
57,53 6,558
Tti 6 = ln + 290, 75 = 362, 689 [°C ]
2π ⋅16,71 6,178
57,53 6,558
Tti 7 = ln + 336,181 = 368,72 [°C ]
2π ⋅16,79 6,178
53, 698 6,558
Tti8 = ln + 338, 47 = 368,83[°C ]
2π ⋅16,8 6,178
46,32 6,558
Tti 9 = ln + 340,11 = 366,306 [°C ]
2π ⋅16, 79 6,178
35,86 6,558
Tti10 = ln + 336,89 = 357, 26 [ °C ]
2π ⋅16, 73 6,178
23, 0198 6,558
Tti11 = ln + 329,83 = 343, 008 [°C ]
2π ⋅16,59 6,178
8, 653 6,558
Tti12 = ln + 320,37 = 325,37 [°C ]
2π ⋅16, 44 6,178

2.8 Saltul de temperatură în interstițiu


q'
Tce = Tti + (2.24)
2π Rm h*
cu:
 W 
h* = 10000  2 - conductanța termică a interstițiului
 m ⋅ K 
R + Rti
Rm = c (2.25)
2
unde:
Rc – raza combustibilului
6,1 + 6,178
Rm = = 6,139 [ mm]
2
Din (2.24) rezultă saltul de temperatură în interstițiu pentru fiecare fascicul.
8,653 ⋅103
Tce1 = 277,9225 + = 300,36 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
23, 0198 ⋅103
Tce 2 = 298, 702 + = 358,38 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000

- 28 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

35,86 ⋅103
Tce 3 = 318, 44 + = 411,81[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
46,32 ⋅103
Tce 4 = 336,831 + = 456,9 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
53, 698 ⋅103
Tce5 = 351, 66 + 490,88 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
57,52 ⋅103
Tce 6 = 362, 66 + = 511,802 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
57,52 ⋅103
Tce 7 = 368,72 + = 517,83[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0,006139 ⋅10000
53, 698 ⋅103
Tce8 = 368,83 + = 508, 04 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
46,32 ⋅103
Tce9 = 366,306 + = 486,38 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
35,86 ⋅103
Tce10 = 357, 26 + = 450, 23[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
23,0198 ⋅103
Tce11 = 343, 008 + = 402,68 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
8, 653 ⋅103
Tce12 = 325, 77 + = 347,806 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000

2.9 Temperatura maximă în combustibil


Tmax
q'

Tce
λc dT =

(2.26)

(1− a4P)  a1 + a2T  a5P  a1  a1 + a2T  a3 (1− a4P) 4 4 a3a5P 5 5 


T

∫ λ(θ)dθ = 0,1 a
ln 
a + a T
+
a
T −Tce − ln 
a a + a T
 +
4
(T −Tce ) + 5 (T −Tce )
Tce  2  1 2 ce  2  2  1 2 ce  

cu:
a1 = 3,11 a2 = 0,0272 a3 = 5,93 ⋅10−13 a4 = 2,58 a5 = 0,00058
ρ
P = 1− (2.27)
ρ DT
unde:
 g 
ρ DT = 10,96 
 cm 
3

10, 65
P = 1− = 0, 02828
10,96
Rezulă ecuația:
(1− a4P)  a1 + a2Tmax  a5P  a1  a1 + a2Tmax  a3 (1− a4P) 4  q '
0,1 ln  + Tmax −Tce − ln   + ( Tmax −Tce4 ) + 3 5 (Tmax
aaP 5
−Tce5 )  − = 0
 a2  a1 + a2Tce  a2  a2  a1 + a2Tce  4 5  4π
(2.28)

- 29 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

în care necunoscuta este Tmax.


Ecuația este introdusa într-un program de calcul (Excel), rezultând temperaturile
maxime în fiecare fascicul.
Tmax1 = 377, 66 [°C ] Tmax 2 = 631, 09 [°C ] Tmax 3 = 953, 64 [°C ]
Tmax 4 = 1301,14 [°C ] Tmax5 = 1595,87 [°C ] Tmax 6 = 1767,19 [°C ]
Tmax 7 = 1782,13[ °C ] Tmax8 = 1693,31[°C ] Tmax 9 = 1366, 03[ °C ]
Tmax10 = 1026,75 [°C ] Tmax11 = 699, 405 [°C ] Tmax12 = 433,93[ °C ]
Se observă că temperatura maximă a combustibilului, într-un canal, se atinge în
fasciculul 7.

2.10 Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu


temperatura UO2 maximă
În elementul combustibil cu temperatura UO2 maximă se cunosc deja:
• Temperatura
− Agent de răcire
− Teacă exterior, interior
− Combustubil exterior, maxim
În pastila de combustibil se va trasa temperatura din mm în mm considerând valoarea
medie pentru conductivitatea termică:
Tmax

∫ λ (θ )dθ
c
q'
λc = = 4π
Tce
(2.29)
Tmax − Tce Tmax − Tce
Temperatura maximă a combustibilului se atinge în fasciculul 7 deci se va calcula λc
pentru acesta.
57,51
4π  W 
λc = = 0, 0031747 
1782,14 − 492,96  m ⋅ K 
Rezultă temperatura pastilei de combustibil din mm în mm:
q'  r2 
T( r ) = Tce +  1 −  (2.3)
4πλc  Rc2 
57,52  02 
r = 0 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 +  1 −  = 1787,95 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57, 52  
0, 0012
r = 1[ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 +  1 −  = 1753, 78 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57,52  0, 0022 
r = 2 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 + 1 −  = 1651, 25 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57, 52  0, 0032 
r = 3 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 + 1 −  = 1480,37 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57,52  0, 0042 
r = 4 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 +  1 −  = 1241,13 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 

- 30 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

57,52  0, 0052 
r = 5 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 + 1 −  = 933, 549 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57, 52  0, 006 2 
r = 6 [ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 + 1 −  = 557, 612 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 
57,52  0, 00612 
r = 6,1[ mm ] ⇒ T( r ) = 517,83 + 1 −  = 516, 255 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0031747  0, 00612 

70 2000

1800
60
1600
50 1400

1200
q' (kw/m)

40

Tmax (⁰C)
1000
30
800

20 600

400
10
200

0 0
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)

q'(kW/m) Tmax(⁰C)

Fig.2.2Variația puterii liniare și a temperaturii maxime în combustibil funcție de lungimea


canalului

- 31 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

320

310

300

290
t (⁰C)
280
Tar(⁰C)
270 Tsat(⁰C)

260

250

240
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)

Fig.2.3Variația temperaturii agentului de răcire și temperaturii de saturație funcție de lungimea


canalului

350 45
340 40
330 35
320
30 Tti-Tar (⁰C)
310
25
t (⁰C)

Tsat(⁰C)
300
20 Tte(⁰C)
290
Tar(⁰C)
15
280
Tte-Tar(⁰C)
270 10

260 5

250 0
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)

Fig.2.4Temperatura de saturație, temperatura tecii exterioare, temperatura agentului de răcire și


diferența dintre temperatura tecii exterioare și cea a agentului de răcire funcție de lungimea canalului

- 32 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

320 880

310 860

840
300
820
290

ρ (kg/m3)
Tar (⁰C)
800
280
780 Tar(⁰C)
270 ρ(kg/m3)
760
260
740
250 720

240 700
0.24765 1.73355 3.21945 4.70535
Lungime canal (m)

Fig.2.5Variația temperaturii și densității agentului de răcire funcție de lungimea canalului

Distributia radiala de temperatura in elementul


combustibil cu temperatura UO2 maxima
(elementul 7)
2000
1800
1600
1400
t (⁰C)

1200
1000
800
600
400
0 1 2 3 4 5 6 6.1

Lungime pastila de combustibil (mm)

Fig.2.6Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu temperatura UO2 maximă


(elementul 7)

- 33 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

3 CALCULUL TERMOHIDRAULIC AL CASETEI DE COMBUSTIBIL


CU 43 DE ELEMENTE

3.1 Date de intrare


Rază interioară tub de presiune – 0,05169 m
Lungime tub de presiune – 5,9436 m
Lungime element combustibil – 0,4953 m
Dimensiune element combustibil CANFLEX :43 elemente
Rază pastilă – 5,169 mm
Rază teacă exterior – 5,75 mm
Grosime teacă – 0,36 mm
Interstițiu axial între cobustibil și teacă – 3,25 mm
Densitate UO2 – 10,65 g/cm3
Burn-up max EC – 17000 MWzi/tU
Burn-up mediu ZA – 7500 MWzi/tU
Agent de răcire – D2O
Presiune agent de răcire – 10,65 MPa
Temperatură agent de răcire la intrare în canal – 266ᴼC
Debit canal – 26,2kg/s
Putere EC exterior normalizată la media fasciculului – 1,058
Calculul termic se va face pentru elementul combustibil din inelul exterior.

3.2 Distribuția puterii liniare/fluxului termic în canal

z
q ' = q '0 cos(2ω ) (3.1)
L
unde:
q' – puterea liniară
q'0 –
ω–
z – variația de lungime
L – lungime tub de presiune
πL
ω= (3.2)
2L '
unde:
L' = 6,0225 [m]
π ⋅ 5, 9436
ω= = 1, 5502
2 ⋅ 6, 0225
q ' sin ω
= (3.3)
q '0 ω
unde:
q ' − puterea liniară medie

- 34 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Qc
q'= (3.4)
nEC ⋅ lEC
unde:
Qc – putere canal
nEC – numărul de elemente de combustibil pe un canal
lEC – lungime element combustibil
7300  kW 
q'= = 1228, 2118 
12 ⋅ 0, 4953  m 
Din relația (3.3) rezultă:
ω ⋅ q ' 1,5502 ⋅1228, 2118  kW 
q '0 = = = 1904,398 
sin ω sin1,5502  m 

3.3 Determinarea puterii fasciculului

Qx = Qc ⋅ f x (3.5)
unde f x este fracţia de putere pe canalul x

Tabelul 3.1: Fractia din puterea canalului produsa in fascicul [8]


fascicul f
x
1 0,0153
2 0,0556
3 0,0849
4 0,1043
5 0,1197
6 0,1281
7 0,1281
8 0,1200
9 0,1020
10 0,0791
11 0,0498
12 0,0131

Q1 = QC ⋅ f1 = 7300 ⋅ 0, 0153 = 111, 69 [ kW ]


Q2 = Qc ⋅ f 2 = 7300 ⋅ 0, 0556 = 405,88 [ kW ]
Q3 = Qc ⋅ f3 = 7300 ⋅ 0, 0849 = 619, 77 [ kW ]
Q4 = Qc ⋅ f 4 = 7300 ⋅ 0,1043 = 761,39 [ kW ]
Q5 = Qc ⋅ f5 = 7300 ⋅ 0,1197 = 873,81[ kW ]
Q6 = Qc ⋅ f6 = 7300 ⋅ 0,1281 = 935,13[ kW ]
Q7 = Qc ⋅ f7 = 7300 ⋅ 0,1281 = 935,13[ kW ]
Q8 = Qc ⋅ f8 = 7300 ⋅ 0,1200 = 876 [ kW ]
Q9 = Qc ⋅ f9 = 7300 ⋅ 0,1020 = 744, 6 [ kW ]
Q10 = Qc ⋅ f10 = 7300 ⋅ 0, 0791 = 577, 43[ kW ]

- 35 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Q11 = Qc ⋅ f11 = 7300 ⋅ 0, 0498 = 363,54 [ kW ]


Q12 = Qc ⋅ f12 = 7300 ⋅ 0,0131 = 95, 63[ kW ]

3.4 Determinarea temperaturii agentului de răcire în lungul


canalului
Pentru fiecare fascicul x:
Qx
hxe = hxi + (3.6)
W
unde:
hxe – entalpia fasciculului x la ieșire
hxi – entalpia fasciculului x la intrare
W – debit agent de răcire pe canal

Cu ajutorul programului “D2O” se afla entalpia la intrare în primul fascicul,în funcție


de presiune și temperatură.
t1i = 266 °C  kJ 
 ⇒ h1i = 1122, 6  
 p AR = 10, 65 MPa  kg 
111, 69  kJ 
h1e = 1122, 6 + = 1126,863  
26, 2  kg 
 kJ 
h2i = h1e = 1126,863  
 kg 
405,88  kJ 
h2e = 1126,83 + = 1142, 354  
26, 2  kg 
 kJ 
h3i = h2 e = 1142, 354  
 kg 
619, 77  kJ 
h3e = 1142, 354 + = 1166.001  
26, 2  kg 
 kJ 
h4i = h3e = 1166, 001  
 kg 
761,39  kJ 
h4e = 1166, 001 + = 1195,16  
26, 2  kg 
 kJ 
h5i = h4 e = 1195,16  
 kg 
873,81  kJ 
h5e = 1195,16 + = 1228,51  
26, 2  kg 
 kJ 
h6i = h5e = 1228,51  
 kg 
935,13  kJ 
h6e = 1228,51 + = 1264, 2032  
26, 2  kg 

- 36 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kJ 
h7 i = h6 e = 1264, 2032  
 kg 
935,13  kJ 
h7 e = 1264, 2032 + = 1299,895  
26, 2  kg 
 kJ 
h8i = h7 e = 1299,895  
 kg 
876  kJ 
h8e = 1299,895 + = 1333,33  
26, 2  kg 
 kJ 
h9i = h8e = 1333,33  
 kg 
744, 6  kJ 
h9 e = 1333,33 + = 1361, 75  
26, 2  kg 
 kJ 
h10i = h9e = 1361, 75  
 kg 
577, 43  kJ 
h10e = 1361, 75 + = 1383, 79  
26, 2  kg 
 kJ 
h11i = h10e = 1383, 79  
 kg 
363,54  kJ 
h11e = 1383, 79 + = 1397, 665  
26, 2  kg 
 kJ 
h12i = h11e = 1397, 665  
 kg 
95, 63  kJ 
h12 e = 1397, 665 + = 1401, 315  
26, 2  kg 

Tabelul3.2Entalpile la intrare și ieșire din fiecare fascicul


Nr. hintrare hiesire
fascicul [kJ/kg] [kJ/kg]
1 1122,6 116,863
2 1126,863 1166,01
3 1142,354 1195,16
4 1166,001 1228,51
5 1195,16 1299,895
6 1228,51 1264,203
7 1264,203 1299,895
8 1299,895 1333,33
9 1333,33 1361,75
10 1361,75 1383,79
11 1383,79 1397,665
12 1397,665 1401,315

- 37 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

• Temperatura agentului de răcire este funcție de entalpia și presiunea agentului de


răcire.
TAR = f (h, p)
• Temperatura medie a agentului de răcire în fasciculul x de elemente combustibile:
T +T
TAR, x = AR, xi AR, xe
2

Cu ajutorul programului “D2O” s-a aflat temperatura agentului de răcire la intrarea și


ieșirea fiecărui fascicul.Valorile obținute se regasesc în tabelul de mai jos.

Tabelul3.3Temperatura la intrare,ieșire respectiv cea medie pentru fiecare fascicul


Nr. TAR int rare [°C ] TARiesire [°C ] TAR [ °C ]
fascicul
1 266 266.9070164 266.45
2 267.7423 270.157209 268.95
3 271.505 275.0525328 273.28
4 275.085 281.806 278.44
5 281.806 287.668868 284.74
6 288.52 294.5855066 291.55
7 295.414 301.2768861 298.35
8 302.81 307.3089847 305.06
9 308.84 312.2457877 310.54
10 312.983 314.0100971 313.49
11 314.01 314.0221859 314.01
12 314.026 314.0253659 314.02

3.5 Determinarea temperaturii exterioare a tecii


Pentru fiecare fascicul x:
q 'x
Ttex = TARx + (3.7)
2π Rte hx
unde:
Rte – rază exterioară teaca
Hx – coeficient de transfer de căldura
Qx
q 'x = i ⋅ (3.8)
N ⋅ LEC
unde:
N =43 (numar creioane de combustibil)
LEC – lungime element combustibil
i – puterea EC exterior normalizată la media fasciculului
111, 69  kW 
q '1 = 1, 058 ⋅ = 5,584 
43 ⋅ 0, 4953  m 
405,88  kW 
q '2 = 1,058 ⋅ = 20,162 
43 ⋅ 0, 4953  m 
619, 77  kW 
q '3 = 1, 058 ⋅ = 30, 787 
43 ⋅ 0, 4953  m 

- 38 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

761,39  kW 
q '4 = 1, 058 ⋅ = 37,823 
43 ⋅ 0, 4953  m 
873,81  kW 
q '5 = 1,058 ⋅ = 43, 407 
43 ⋅ 0, 4953  m 
935,13  kW 
q '6 = q '7 = 1, 058 ⋅ = 46, 453 
43 ⋅ 0, 4953  m 
876  kW 
q '8 = 1, 058 ⋅ = 43,516 
43 ⋅ 0, 4953  m 
744, 6  kW 
q9' = 1, 058 ⋅ = 36,988  
43 ⋅ 0, 4953  m 
577, 43  kW 
q10' = 1, 058 ⋅ = 28, 684  
43 ⋅ 0, 4953  m 
363,54  kW 
q11' = 1, 058 ⋅ = 18, 059 
43 ⋅ 0, 4953  m 
95, 63  kW 
q12' = 1, 058 ⋅ = 4, 75  
43 ⋅ 0, 4953  m 

Curgere monofazică: Dittus-Boelter


λ
h = 0, 023 Re0,8 Pr 0,4 (3.9)
dte
unde:
λ – conductivitatea termică
dte – diametrul exterior al tecii
Re – Reynolds
Pr – Prandtl
η ⋅ cp
Pr = (3.10)
λ
unde:
η – viscozitatea dinamică
cp – căldura specifică
W 4S
W ⋅ Dh ρ ⋅W ⋅ Dh G ⋅ Dh S ⋅ P 4W
Re = = = = = (3.11)
ν η η η ηP
unde:
Dh – diametrul hidraulic
ν – viscozitatea cinematică
ρ – densitatea
G – fluxul masic
S – secțiunea de curgere
P – Perimetrul udat
P = 2π ⋅ riTB + 37π ⋅ dte (3.12)
unde:
riTB – raza interioara a tubului de presiune
P = 2 ⋅ π ⋅ 0, 05169 + 43 ⋅ π ⋅ 0, 0115 = 2, 418 [ m]

- 39 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Din tabelele cu proprietăți ale apei grele se extrag proprietățile necesare calculului
coeficientului de transfer de căldură, h,funcție de temperatura medie și presiunea agentului de
răcire.Acestea se regasesc în tabelul de mai jos.

Tabelul3.4Proprietăți D2O la p = 10,65 MPa funcție de temperatura medie[7]


Nr. fascicul T [ °C ]  kJ  3  kW  3 N ⋅s  kg 
AR
cp   λ ⋅10  η ⋅10  2  ρ
 kg ⋅ K   m ⋅ K   m 
3
 m 
1 266.45 4,7372 0,5275 0,1124 861,666
2 268.95 4,7698 0,5237 0,111 856,507
3 273.28 4,8259 0,5183 0,1093 849,058
4 278.44 4,9066 0,5108 0,0107 838,701
5 284.74 5,0426 0,5003 0,0104 824,066
6 291.55 5,2063 0,4892 0,1009 808,575
7 298.35 5,4214 0,4767 0,0975 791,093
8 305.06 5,5695 0,4695 0,0957 780,876
9 310.54 5,9024 0,4542 0,0919 759,678
10 313.49 5,9718 0,4514 0,0913 755,851
11 314.01 5,9858 0,4508 0,0911 755,083
12 314.02 5,9861 0,4508 0,0911 755,07

Folosind relația (3.10) se calculează numărul Prandtl pentru fiecare fascicul:


0,1124 ⋅10−3 ⋅ 4, 7372
Pr1 = = 1, 0094
0,5275 ⋅10−3
0, 0111 ⋅10 −3 ⋅ 4, 7698
Pr2 = = 1, 0109
0,5237 ⋅10−3
0,1093 ⋅10 −3 ⋅ 4,8259
Pr3 = = 1, 0176
0,5183 ⋅10 −3
0, 0107 ⋅10 −3 ⋅ 4, 9066
Pr4 = = 1, 0278
0, 5108 ⋅10−3
0, 0104 ⋅10 −3 ⋅ 5, 0426
Pr5 = = 1, 0482
0,5003 ⋅10−3
0,1009 ⋅10−3 ⋅ 5, 2063
Pr6 = = 1, 0738
0, 4892 ⋅10−3
0, 0975 ⋅10−3 ⋅ 5, 4214
Pr7 = = 1,1088
0, 4767 ⋅10−3
0, 0957 ⋅10−3 ⋅ 5,5695
Pr8 = = 1,1352
0, 4695 ⋅10 −3
0, 0919 ⋅10−3 ⋅ 5, 9024
Pr9 = = 1,1942
0, 4542 ⋅10−3
0, 0913 ⋅10−3 ⋅ 5,9718
Pr10 = = 1, 2078
0, 4514 ⋅10−3
0, 0911 ⋅10 −3 ⋅ 5, 9858
Pr11 = = 1, 2096
0, 4508 ⋅10−3

- 40 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

0, 0911 ⋅10 −3 ⋅ 5, 9861


Pr12 = = 1, 2097
0, 4508 ⋅10 −3
Folosind relația (3.11) se calculează numărul Reynolds pentru fiecare fascicul:
4 ⋅1, 058
Re1 = = 442577,354
0,1124 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re2 = = 448159, 411
0, 0111 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re3 = = 455129,868
0,1093 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re 4 = = 464913, 034
0, 0107 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re5 = = 478323, 987
0, 0104 ⋅10 −3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re6 = = 493019, 768
0,1009 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re 7 = = 510212, 252
0, 0975 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re8 = = 519808, 721
0, 0957 ⋅10 −3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re9 = = 541302, 444
0, 0919 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re10 = = 544859, 744
0, 0913 ⋅10 −3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re11 = = 546055,924
0, 0911 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
4 ⋅1, 058
Re12 = = 546055, 924
0, 0911 ⋅10−3 ⋅ 2, 418
Din relația (3.9) rezultă, pentru fiecare fascicul, coeficientul de transfer de caldură:
0,5275 ⋅10−3  kW 
h1 = 0, 023 ⋅ ⋅ 442577, 3450,8 ⋅1, 00940,4 = 34,807  2
0, 0115  m ⋅ K 
0,5237 ⋅10−3  kW 
h2 = 0, 023 ⋅ ⋅ 448159, 410,8 ⋅1, 01090,4 = 34,926  2
0, 0115  m ⋅ K 
0,5183 ⋅10−3  kW 
h3 = 0, 023 ⋅ ⋅ 455129,8680,8 ⋅1, 01760,4 = 35, 088  2
0, 0115  m ⋅ K 
0,5108 ⋅10−3  kW 
h4 = 0, 023 ⋅ ⋅ 464913,987 0,8 ⋅1, 027 0,4 = 35, 663  2
0, 0115  m ⋅ K 
0,5008 ⋅10 −3  kW 
h5 = 0, 023 ⋅ ⋅ 478323,987 0,8 ⋅1, 0480,4 = 35, 663  2
0, 0115  m ⋅ K 
0, 4892 ⋅10−3  kW 
h6 = 0, 023 ⋅ ⋅ 493019, 7680,8 ⋅1, 07380,4 = 36, 072  2
0, 0115  m ⋅ K 

- 41 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

0, 4767 ⋅10−3  kW 
h7 = 0, 023 ⋅ ⋅ 510212, 2520,8 ⋅1,10880,4 = 36,595  2
0, 0115  m ⋅ K 
0, 4695 ⋅10−3  kW 
h8 = 0, 023 ⋅ ⋅ 519808, 7210,8 ⋅1,13520,4 = 36,929  2
0, 0115  m ⋅ K 
0, 4542 ⋅10−3  kW 
h9 = 0, 023 ⋅ ⋅ 541302, 4440,8 ⋅1,19420,4 = 37, 658  2
0, 0115  m ⋅ K 
0, 4514 ⋅10−3  kW 
h10 = 0, 023 ⋅ ⋅ 544859, 7440,8 ⋅1, 20780,4 = 37, 794  2
0, 0115  m ⋅ K 
0, 4508 ⋅10−3  kW 
h11 = 0, 023 ⋅ ⋅ 546055, 9240,8 ⋅1, 20960,4 = 37,832  2
2 ⋅ 0, 006558  m ⋅ K 
0, 4508 ⋅10 −3  kW 
h12 = 0, 023 ⋅ ⋅ 546055,9240,8 ⋅1, 2097 0,4 = 37,833  2
0, 0115  m ⋅ K 
Rezultă din relația (3.7) temperatura exterioară a tecii pentru fiecare fascicul:
140, 603
Tte1 = 266, 45 + = 270,847 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 34,807
374, 27
Tte 2 = 268,95 + = 284, 517 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 34,926
583, 08
Tte3 = 273, 28 + = 296,89 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 35, 088
753,88
Tte 4 = 278, 44 + = 299, 665 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 35,313
873, 275
Tte5 = 284, 74 + = 318, 023 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 35, 663
935, 387
Tte 6 = 291,55 + = 326, 77 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 36, 072
935,387
Tte 7 = 298,35 + = 333, 065 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 36, 595
873, 275
Tte8 = 305, 06 + = 336,907 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 36,929
753,88
Tte9 = 310,54 + = 336,962 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 37, 658
583,164
Tte10 = 313, 49 + = 334,134 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 37, 794
347, 27
Tte11 = 314, 01 + = 327, 228 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 37,832
140, 603
Tte12 = 314, 02 + = 317, 602 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 00575 ⋅ 37,833

3.6 Determinarea temperaturii interioare a tecii


Variația temperaturii în teacă:

- 42 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

q' Rte
Tti − Tte = ⋅ ln (3.13)
2πλt Rti
unde:
Tti – temperatura interioară a tecii
Tte – temperatura exterioară a tecii
Rte – raza exterioară a tecii
Rti – raza interioară a tecii
Rti = Rte − δt (3.14)
unde:
δt – grosimea tecii
Rti = 5,57 − 0.36 = 0, 005365 [ m]
λt = 7,51 + 2, 09 ⋅10−2 ⋅ T − 1, 45 ⋅10−5 ⋅ T 2 + 7, 67 ⋅10−9 ⋅ T 3 (3.15)
unde:
 W 
λt – conductivitatea termică a zircaloyului 
 m ⋅ K 
T – temperatura medie a tecii [ K ]
Tti + Tte
T= + 273,15 [ K ] (3.16)
2
Se presupune Tti=Tte
T +T 2 ⋅ Tte
⇒ T = te te + 273,15 = + 273,15 = Tte + 273,15 [ K ]
2 2
Din relația (3.19) rezultă conductivitatea termică pentru toate cele 12 fascicule:
 W 
λt1 = 7,51+ 2,09 ⋅10−2 ⋅ (272,65 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (272,65 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (272,65 + 273,15)3 = 15,84 
 m⋅ K 
 W 
λt 2 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (291+ 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (291+ 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (291+ 273,15)3 =16,06 
 m⋅ K 
 W 
λt3 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (306,7 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (306,7 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (306,7 + 273,15)3 =16,25 
 m⋅ K 
 W 
λt 4 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (311,7 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (311,7 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (311,7 + 273,15)3 = 16,31
 m⋅ K 
 W 
λt5 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (331,65 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (331,65 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (331,65 + 273,15)3 =16,54 
 m⋅ K 
 W 
λt 6 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (341,268 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (341,268 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (341,268 + 273,15)3 =16,54 
 m⋅ K 
 W 
λt 7 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (347,49 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (347,49 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (347,49 + 273,15)3 =16,73
 m⋅ K 
 W 
λt8 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (350,39 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (350,39 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (350,39 + 273,15)3 =16,76 
 m⋅ K 
 W 
λt9 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (348,42 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (348,42 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (348,42 + 273,15)3 =16,74 
 m⋅ K 
 W 
λt10 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (343,03+ 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (343,03+ 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (343,03 + 273,15)3 =16,68 
 m⋅ K 

- 43 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 W 
λt11 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (332,86 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (332,86 + 273,15)2 + 7,67 ⋅10−9 ⋅ (332,86 + 273,15)3 = 16,56 
 m⋅ K 
 W 
λt12 = 7,51+ 2,09⋅10−2 ⋅ (318,99 + 273,15) −1,45⋅10−5 ⋅ (318,99 + 273,15)2 + 7,67⋅10−9 ⋅ (318,99 + 273,15)3 =16,39 
 m⋅ K 
Din relația (3.13) rezultă:
140, 603 0, 00575
Tti1 = 266, 432 + ln = 274, 44 [ °C ]
2π ⋅15,84 0, 00539
374, 27 0, 00575
Tti 2 = 268,532 + ln = 297, 42 [°C ]
2π ⋅16, 06 0, 00539
583, 08 0, 00575
Tti 3 = 272, 604 + ln = 316, 38 [ °C ]
2π ⋅16, 25 0, 00539
753,188 0, 00575
Tti 4 = 270, 02 + ln = 323,52 [°C ]
2π ⋅16,31 0, 00539
873, 279 0, 00575
Tti 5 = 284,334 + ln = 345, 01[°C ]
2π ⋅16,54 0, 00539
935,387 0, 00575
Tti 6 = 291,126 + ln = 345, 01[°C ]
2π ⋅16, 66 0, 00539
935,837 0, 00575
Tti 7 = 297,93 + ln = 361, 63 [°C ]
2π ⋅16, 73 0, 00539
873, 275 0, 00575
Tti 8 = 304, 292 + ln = 363, 61[°C ]
2π ⋅16, 76 0, 00539
753,188 0, 00575
Tti 9 = 309, 776 + ln = 359, 69 [°C ]
2π ⋅16, 74 0, 00539
583,164 0, 00575
Tti10 = 313,127 + ln = 351,82 [°C ]
2π ⋅16, 68 0, 00539
374, 27 0, 00575
Tti11 = 314, 016 + ln = 338, 44 [°C ]
2π ⋅16,56 0, 00539
140, 603 0, 00575
Tti12 = 314, 022 + ln = 320, 47 [°C ]
2π ⋅16,39 0, 00539
Se calculează eroarea între valoarea propusă a lui Tti și noua valoare calculată.
272, 65 − 274, 44
ε1 = ⋅100 = 0, 02 %
272, 65
291 − 297, 44
ε2 = ⋅100 = 0, 021%
291
306, 7 − 316,38
ε3 = ⋅100 = 0, 04 %
306, 7
311, 7 − 323, 52
ε4 = ⋅100 = 0, 06 %
311, 7
331, 65 − 345, 01
ε5 = ⋅100 = 0, 07 %
331, 65

- 44 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

341, 26 − 355, 46
ε6 = ⋅100 = 0, 08%
341, 26
347, 49 − 361, 63
ε7 = ⋅100 = 0, 08%
347, 49
363, 61 − 350,39
ε8 = ⋅100 = 0, 07 %
350,39
348, 42 − 359, 69
ε9 = ⋅100 = 0, 05%
348, 42
343, 03 − 351,82
ε10 = ⋅100 = 0, 03%
343, 03
332,86 − 338, 44
ε11 = ⋅100 = 0, 014 %
332,86
318,99 − 320, 47
ε12 = ⋅100 = 0, 001%
318, 99

3.7 Saltul de temperatură în interstițiu

q'
Tce = Tti + (3.17)
2π Rm h*
cu:
 W 
h* = 10000  2 - conductanța termică a interstițiului
 m ⋅ K 
R + Rti
Rm = c (3.18)
2
unde:
Rc – raza combustibilului
0, 005169 + 0, 005365
Rm = = 0, 0053775 [ m]
2
Din (3.22) rezultă saltul de temperatură în interstițiu pentru fiecare fascicul:
140, 603 ⋅103
Tce1 = 274, 44 + = 274, 46 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
374, 27 ⋅103
Tce 2 = 297, 42 + = 297, 48 [ °C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
583, 08 ⋅103
Tce 3 = 316,38 + = 316, 47 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
753,88 ⋅103
Tce 4 = 323, 52 + = 323, 63 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
873, 279 ⋅103
Tce 5 = 345, 01 + = 345,14 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 006139 ⋅10000
935,387 ⋅103
Tce6 = 355, 46 + = 355, 59 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
- 45 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

935, 387 ⋅103


Tce 7 = 361, 63 + = 361, 76 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
873, 275 ⋅103
Tce 8 = 363, 611 + = 363, 74 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
583, 08 ⋅103
Tce9 = 359, 69 + = 359,801[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
373, 27 ⋅103
Tce10 = 351,82 + = 351,91[°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
374, 27 ⋅103
Tce11 = 338, 44 + = 338,5 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000
140, 603 ⋅103
Tce12 = 320, 47 + = 320, 49 [°C ]
2 ⋅ π ⋅ 0, 0053775 ⋅10000

3.8 Temperatura maximă în combustibil


Tmax
q'

Tce
λc dT =

(3.24)

(1− a4P)  a1 + a2T  a5P  a1  a1 + a2T  a3 (1− a4P) 4 4 a3a5P 5 5 


T

∫ λ(θ)dθ = 0,1 a
ln 
a + a T
+
a
T −Tce − ln 
a a + a T
 +
4
(T −Tce ) + 5 (T −Tce )
Tce  2  1 2 ce  2  2  1 2 ce  

cu:
a1 = 3,11 a2 = 0,0272 a3 = 5,93 ⋅10−13 a4 = 2,58 a5 = 0,00058
ρ
P = 1− (3.25)
ρ DT
unde:
 g 
ρ DT = 10,96 
 cm 
3

10, 65
P = 1− = 0, 02828
10, 96
Rezulă ecuația:
(1− a4P)  a1 + a2Tmax  a5P  a1  a1 + a2Tmax  a3 (1− a4P) 4  q '
0,1 ln  + Tmax −Tce − ln   + ( Tmax −Tce4 ) + 3 5 (Tmax
aaP 5
−Tce5 )  − = 0
 a2  a1 + a2Tce  a2  a2  a1 + a2Tce  4 5  4π
(3.26)
în care necunoscuta este Tmax.
Ecuația este introdusa într-un program de calcul (Excel), rezultând temperaturile
maxime în fiecare fascicul.
Tmax1 = 328,36 [°C ] Tmax 2 = 544,35 [ °C ] Tmax 3 = 764, 229 [°C ]
Tmax 4 = 951, 49 [°C ] Tmax5 = 1130, 63[°C ] Tmax 6 = 1246, 07 [°C ]
Tmax 7 = 1263,80 [°C ] Tmax8 = 1175,98 [°C ] Tmax 9 = 997, 72 [°C ]
Tmax10 = 790,1[°C ] Tmax11 = 573, 47 [ °C ] Tmax12 = 371.16 [°C ]

- 46 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Se observă că temperatura maximă a combustibilului, într-un canal, se atinge în


fasciculul 7.

3.9 Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu


temperatura UO2 maximă
În elementul combustibil cu temperatura UO2 maximă se cunosc deja:
• Temperatura
− Agent de răcire
− Teacă exterior, interior
− Combustubil exterior, maxim
În pastila de combustibil se va trasa temperatura din mm în mm considerând valoarea
medie pentru conductivitatea termică:
Tmax

∫ λc (θ )dθ q'
λc = = 4π
Tce
(3.27)
Tmax − Tce Tmax − Tce
Temperatura maximă a combustibilului se atinge în fasciculul 8 deci se va calcula λc
pentru acesta.
46, 43
4π  W 
λc = = 0, 0041034 
1263,8 − 362,92  m ⋅ K 
Rezultă temperatura pastilei de combustibil din mm în mm:
q'  r2 
T( r ) = Tce + 1 −  (3.28)
4πλc  Rc2 
46, 43  02 
r = 0 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362,92 +  1 − 2 
= 1263, 45 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 005365 
46, 43  0, 0012 
r = 1[ mm ] ⇒ T( r ) = 362,92 +  1 −  = 1232,17 [ °C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 
46, 43  0, 002 2 
r = 2 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362, 92 +  1 −  = 1138,31[°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 
46, 43  0, 0032 
r = 3 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362,92 + 1 −  = 981,87 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 
46, 43  0, 0042 
r = 4 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362,92 + 1 −  = 762,87 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 
46, 43  0, 0052 
r = 5 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362,92 +  1 −  = 481, 29 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 
46, 43  0, 005169 2 
r = 5,169 [ mm ] ⇒ T( r ) = 362, 92 + 1 −  = 427,522 [°C ]
4 ⋅ π ⋅ 0, 0041034  0, 0053652 

Fig.3.5Variația puterii liniare și a temperaturii maxime în combustibil funcție de lungimea


canalului

- 47 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

50 1400

45
1200
40

35 1000

30
q' (kw/m)

Tmax (⁰C)
800
25
600
20

15 400
10
200
5

0 0
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)
q'(kW/m) Tmax(⁰C)

320

310

300

290
t (⁰C)

280
Tar(⁰C)
270 Tsat(⁰C)

260

250

240
0.24765 1.73355 3.21945 4.70535
Lungime canal (m)

Fig.3.6Variația temperaturii agentului de răcire și temperaturii de saturație funcție de lungimea


canalului

- 48 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

350 40

340
35
330
30
320
25
310

Tti-Tar (⁰C)
t (⁰C)

300 20 Tsat(⁰C)
Tte(⁰C)
290
15 Tar(⁰C)
280 Tte-Tar(⁰C)
10
270
5
260

250 0
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)

Fig.3.7Temperatura de saturație, temperatura tecii exterioare, temperatura agentului de răcire și


diferența dintre temperatura tecii exterioare și cea a agentului de răcire funcție de lungimea canalului

320 880

310 860

300 840
820
290
ρ (kg/m3)
Tar (⁰C)

800
280
780 Tar(⁰C)
270 ρ(kg/m3)
760
260 740
250 720
240 700
0.24765 1.23825 2.22885 3.21945 4.21005 5.20065
Lungime canal (m)

Fig.3.8Variația temperaturii și densității agentului de răcire funcție de lungimea canalului

- 49 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Distributia radiala de temperatura in


elementul combustibil cu temperatura UO2
maxima (elementul 7)
1400
1200
1000
800
t (⁰C)

600
400
200
0
0 1 2 3 4 5 5.169
Lungime pastila de combustibil (mm)

Fig.3.9Distribuția radială de temperatură în elementul combustibil cu temperatura UO2 maximă


(elementul 8)

- 50 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

4 Determinarea fluxului termic critic (CCP) şi raportul puterii


critice (CPR)

qC''' = 1595,3 ⋅ e −3,2819⋅ x (4.1)


unde:
x– titlul pe canal

4.1 Determinarea fluxului termic critic pentru reactorul CANDU

4.1.1 Determinarea titlului pe cele 12 fascicule

h e − h s' a t
x = (4.1.2)
h s' a t − h s' a t
unde:
he − entalpia la ieşire din fascicul
 kj 
'
hsat = 1376, 21   − entalpia lichidelor la temperatura de saturaţie 314,67  C
 kg 
 kj 
''
hsat = 2518   − entalpia gazelor la tempetatura de saturaţie 314,67  C
 kg 

Dacă he ≤ hsat
'
⇒ x = 0 , ceea ce inseamna că vom calcula titlul pentru fasciculele la care este
îndeplinită condiţia he ≥ hsat
'

Se calculează titlul pentru puterea critica incepând cu 100% până cînd curba de saturaţie
atinge valorile propuse aleatoriu pentru curba titlului.

Pentru:
x = 0 ⇒ qcr' = 1595, 3 ⋅ e −3,2819⋅0 = 1595, 3
x = 0, 01 ⇒ qcr' = 1595, 3 ⋅ e −3,2819⋅0,01 = 1543, 79
x = 0, 05 ⇒ qcr' = 1595, 3 ⋅ e −3,2819⋅0,01 = 1353,87
x = 0,1 ⇒ qcr' = 1595,3 ⋅ e −3,2819⋅0,1 = 1148, 97

Figura 4.1.2Fluxul critic in functie de titlu ales aleatoriu

- 51 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

flux termic critic


1800

1600

1400

1200

1000

800
600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

Tabel4.1 Entalpia la iesirea din fascicul

fascicul he
1 1127,97
2 1142,221
3 1164,116
4 1192,78
5 1226,02
6 1261,63
7 1297,23
8 1330,47
9 1359,14
10 1381,33
11 1395,58
12 1400,94

4.1.2 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


nominală

q'  kW 
q '' = (4.1.2.1)
π ⋅ D T E  m 2 

unde :
 kW 
q'' − flux termic  2 
m 
 kW 
q ' − puterea liniara 
 m 
DTE − diametrul tecii exterioare [ m ]
RTE = 0, 006558 [ m] − raza tecii exterioare
DTE = 2 ⋅ RTE = 2 ⋅ 0, 006558 = 0,013116 [ m] (4.1.2.2)
- 52 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

8, 654  kW 
q1'' = q12'' = = 210, 02  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
23, 02  kW 
q2'' = q11'' = = 558, 67  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
35,86  kW 
q3'' = q10'' = = 870, 28  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
46,315  kW 
q4'' = q9'' = = 1124, 01  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
53, 689  kW 
q5'' = q8'' = = 1303,19  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
57, 52  kW 
q6'' = q7'' = = 1395, 94  2 
π ⋅ 0, 013116 m 

Tabel 4.1.2.1Calculul fluxului termic critic


fascicul DTE [ m]  kW   kW 
q'   q ''  2 
 m  m 
1 0, 013116 8,654 210,02
2 0, 013116 23,02 558,67
3 0, 013116 35,86 870,28
4 0, 013116 46,315 1124,01
5 0, 013116 53,698 1303,19
6 0, 013116 57,52 1395,94
7 0, 013116 57,52 1395,94
8 0, 013116 53,698 1303,19
9 0, 013116 46,315 1124,01
10 0, 013116 35,86 870,28
11 0, 013116 23,02 558,67
12 0, 013116 5,654 210,02

Calculul titlului masic se calculează pentru fasciculele în care se îndeplineşte condiţia he ≥ hsat
'

.
'
La putere nominală q100% titlul masic se calculează pentru fasciculele 10, 11, 12:

1381,33 − 1376, 21
x10 = = 0, 004486
2518 − 1376, 21
1395,58 − 1376, 21
x11 = = 0, 01656
2518 − 1376, 21
1400,94 − 1376, 21
x12 = = 0, 021656
2518 − 1376, 21

Tabelul 4.1.2.2Calculul titlului masic

- 53 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kj  x
'  kj  ''  kj 
Fascicul
he   hsat hsat
 kg 
 kg 
 
 kg 
  [−]
10 1381,33 1376,21 2518 0,004486

11 1395,58 1376,21 2518 0,016965

12 1400,94 1376,21 2518 0,021656

Figura 4.1.2.1Fluxul critic in functie de titlu masic la putere nominală

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.3 Determinarea fluxului termic si titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 105%
Pentru fiecare putere în parte se recalculează puterea canalului, puterea fasciculului, entalpia
la ieşire, titlul masic si fluxul termic. Conform relaţiilor notate anterior:

QC x % = x% ⋅ QC (4.1.2.3)
Qx = f x ⋅ QC (3.5)
Qx
he = hi + (4.1.2.4)
w
q = x % ⋅ q100%
'' ''
(4.1.2.5)

unde:
x% − creşterea puterii

La putrea 105% titlul masic se calculeaza pentru fasciculele 10, 11, 12.
Calculul puterii canalului conform relaţiei 4.1.2.3
QC10 = QC11 = QC12 = QC ⋅105% = 7300 ⋅1, 05 = 7665 [ kW ]

Calculul puterii fasciculului conform relaţiei 3.5


- 54 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Q10 = 0, 079662 ⋅ 7665 = 610, 609 [ kW ]


Q11 = 0,51141⋅ 7665 = 391,996 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 7665 = 147,359 [ kW ]

Calculul entalpiilor conform relaţiei 4.1.2.4


610, 609  kj 
he = 1371, 451 + = 1394, 76  
26, 2  kg 
391,996  kj 
he11 = 1394, 76 + = 1409, 72  
26, 2  kg 
147, 36  kj 
he12 = 1409, 72 + = 1415, 34  
26, 2  kg 

Calculul fluxului termic conform relaţiei 4.1.2.5


 kW 
q10'' 105% = 1, 05 ⋅ 870, 28 = 913, 794  2 
m 
 kW 
q11'' 105% = 1, 05 ⋅ 558, 67 = 586, 601  2 
m 
 kW 
q12'' 105% = 1, 05 ⋅ 210, 02 = 220, 523  2 
m 

Calculul titlului masic conform relaţiei 4.1.2


1394, 76 − 1376, 21
x10 = = 0, 0162
2518 − 1376, 21
1409, 72 − 1376, 21
x11 = = 0, 0293
2518 − 1376, 21
1415,34 − 1376, 21
x12 = = 0, 0343
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.3 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 105%

- 55 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

1800

1600

1400

1200

1000

800
600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.4 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 110%
Din relţia 4.1.2.3 rezultă:
QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1,1⋅ 7300 = 8030 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:


Q9 = 0,102895 ⋅ 8030 = 826, 25 [ kW ]
Q10 = 0, 07966 ⋅ 8030 = 639, 69 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 8030 = 410, 66 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8030 = 154,38 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


826, 25  kj 
he9 = 1351, 58 + = 1383,113  
26, 2  kg 
639, 69  kj 
he10 = 1383,113 + = 1407,53  
26, 2  kg 
410, 66  kj 
he11 = 1407, 53 + = 1423, 2  
26, 2  kg 
154,38  kj 
he12 = 1423, 2 + = 1429, 09  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:


 kW 
q9''110% = 1,1 ⋅ 826, 25 = 1236, 41  2 
m 

- 56 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kW 
q10'' 110% = 1,1 ⋅ 639, 69 = 957,31  2 
m 
 kW 
q11'' 110% = 1,1 ⋅ 410, 66 = 614,54  2 
m 
 kW 
q12'' 110% = 1,1 ⋅154, 38 = 231, 02  2 
m 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

1383,113 − 1376, 21
x9 = = 0, 00605
2518 − 1376, 21
1407,53 − 1376, 21
x10 = 0, 02743
2518 − 1376, 21
1423, 202 − 1376, 21
x11 = = 0, 041157
2518 − 1376, 21
1429, 09 − 1376, 21
x12 = = 0, 046317
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.4 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 110%

1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.5 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 115%

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă


QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1,15 ⋅ 7300 = 8395 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:


Q9 = 0,102895 ⋅ 8395 = 863,8 [ kW ]
Q10 = 0, 07966 ⋅ 8395 = 668, 76 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 8395 = 429,33 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8395 = 161, 4 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:

- 57 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kW 
q9''115% = 1,15 ⋅ 863,8 = 1292, 61  2 
m 
 kW 
q10'' 115% = 1,15 ⋅ 668, 76 = 1000,82  2 
m 
 kW 
q11'' 115% = 1,15 ⋅ 429, 33 = 642, 47  2 
m 
 kW 
q12'' 115% = 1,15 ⋅161, 4 = 241,53  2 
m 
Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:
863,8  kj 
he9 = 1361,98 + = 1394,95  
26, 2  kg 
668, 76  kj 
he10 = 1394,95 + = 1420, 48  
26, 2  kg 
429, 33  kj 
he11 = 1420, 48 + = 1426, 64  
26, 2  kg 
161, 4  kj 
he12 = 1426, 64 + = 1432,8  
26, 2  kg 
Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1394,95 − 1376, 21
x9 = = 0, 016417
2518 − 1376, 21
1420, 48 − 1376, 21
x10 = 0, 038772
2518 − 1376, 21
1426, 64 − 1376, 21
x11 = = 0, 044167
2518 − 1376, 21
1432,8 − 1376, 21
x12 = = 0, 049562
2518 − 1376, 21

- 58 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Figura 4.1.2.5 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 115%

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.6 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 120%
Din relaţia 4.1.2.5 rezultă
QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 2 ⋅ 7300 = 8760 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q9 = 0,102895 ⋅ 8760 = 901,36 [ kW ]


Q10 = 0, 07966 ⋅ 8760 = 697,84 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 8760 = 447,99 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8760 = 168, 41[ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:


 kW 
q9''120% = 1, 2 ⋅ 901, 36 = 1348,81  2 
m 
 kW 
q10'' 120% = 1, 2 ⋅ 697,84 = 1044, 34  2 
m 
 kW 
q11'' 120% = 1, 20 ⋅ 447,99 = 670, 4  2 
m 
 kW 
q12'' 120% = 1, 2 ⋅168, 411 = 252, 03  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


901,36  kj 
he9 = 1366,9 + = 1401, 312  
26, 2  kg 

- 59 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

697,84  kj 
he10 = 1401,312 + = 1427,95  
26, 2  kg 
477, 99  kj 
he11 = 1427,95 + = 1445, 05  
26, 2  kg 
168, 41  kj 
he12 = 1445, 05 + = 1451,5  
26, 2  kg 
Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1401,312 − 1376, 21
x9 = = 0, 021985
2518 − 1376, 21
1445, 05 − 1376, 21
x10 = 0, 045312
2518 − 1376, 21
1451,5 − 1376, 21
x11 = = 0, 060288
2518 − 1376, 21
1451,5 − 1376, 21
x12 = = 0,065917
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.6 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 120%

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.7 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 121%
Din relaţia 4.1.2.5 rezultă
QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 21 ⋅ 7300 = 8833[ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

- 60 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Q9 = 0,102895 ⋅ 8833 = 908,87 [ kW ]


Q10 = 0, 07966 ⋅ 8833 = 703, 65 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 8833 = 451, 73 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8833 = 169,81[ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:


 kW 
q9''121% = 1, 21 ⋅ 908, 65 = 1360, 05  2 
m 
 kW 
q10'' 121% = 1, 21 ⋅ 703, 65 = 1053, 04  2 
m 
 kW 
q11'' 121% = 1, 21 ⋅ 451, 73 = 675,98  2 
m 
 kW 
q12'' 121% = 1, 21 ⋅169,144 = 254,13  2 
m 
Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:
908,87  kj 
he9 = 1374, 47 + = 1409,16  
26, 2  kg 
703, 65  kj 
he10 = 1409,16 + = 1436, 02  
26, 2  kg 
451, 73  kj 
he11 = 1436, 02 + = 1453, 26  
26, 2  kg 
169,81  kj 
he12 = 1453, 26 + = 1459, 74  
26, 2  kg 
Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1409,16 − 1376, 21
x9 = = 0,028862
2518 − 1376, 21
1436,02 − 1376, 21
x10 = 0, 052384
2518 − 1376, 21
1453, 26 − 1376, 21
x11 = = 0, 067484
2518 − 1376, 21
1459, 74 − 1376, 21
x12 = = 0, 73161
2518 − 1376, 21

- 61 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Figura 4.1.2.7 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 121%

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.8 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 122%
Din relaţia 4.1.2.5 rezultă
QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 22 ⋅ 7300 = 8906 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,119297 ⋅ 8906 = 1062, 46 [ kW ]


Q9 = 0,102895 ⋅ 8906 = 916, 38 [ kW ]
Q10 = 0, 07966 ⋅ 8906 = 709, 47 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 8906 = 455, 46 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8906 = 171, 22 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:


 kW 
q8''122% = 1, 22 ⋅1062, 46 = 1589,89  2 
m 
 kW 
q9''122% = 1, 22 ⋅ 916, 338 = 1371, 29  2 
m 
 kW 
q10'' 122% = 1, 22 ⋅ 709, 47 = 1061, 74  2 
m 
 kW 
q11'' 122% = 1, 22 ⋅ 455, 45 = 681,58  2 
m 
 kW 
q12'' 122% = 1, 22 ⋅171, 22 = 256, 23  2 
m 

- 62 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


1062, 46  kj 
he8 = 1336,004 + = 1376,56  
26, 2  kg 
916,38  kj 
he9 = 1376,56 + = 1411, 53  
26, 2  kg 
709, 47  kj 
he10 = 1411,53 + = 1438, 61  
26, 2  kg 
455, 46  kj 
he11 = 1438, 61 + = 1455,99  
26, 2  kg 
171, 22  kj 
he12 = 1455,99 + = 1462,53  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1376,56 − 1376, 21
x8 = = 0, 000303
2518 − 1376, 21
1411,53 − 1376, 21
x9 = = 0,030936
2518 − 1376, 21
1438, 61 − 1376, 21
x10 = 0, 054652
2518 − 1376, 21
1455,99 − 1376, 21
x11 = = 0, 069877
2518 − 1376, 21
1462,53 − 1376, 21
x12 = = 0, 075601
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.8 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 122%


2000

1500

1000

500

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.9 Determinarea fluxului termic şi a titlului masic pe cele 12


fascicule la putere 123%
Din relaţia 4.1.2.5 rezultă
QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 23 ⋅ 7300 = 8979 [ kW ]

- 63 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,119297 ⋅ 8979 = 1071, 43 [ kW ]


Q9 = 0,102895 ⋅ 8979 = 923,89 [ kW ]
Q10 = 0, 07966 ⋅ 8979 = 715, 29 [ kW ]
Q11 = 0, 51141 ⋅ 8979 = 459,12 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 8979 = 172, 62 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:


 kW 
q8''123% = 1, 23 ⋅1071, 43 = 1602,92  2 
m 
 kW 
q9''123% = 1, 23 ⋅ 923,89 = 1382, 53  2 
m 
 kW 
q10'' 123% = 1, 23 ⋅ 715, 29 = 1070, 44  2 
m 
 kW 
q11'' 123% = 1, 23 ⋅ 459,12 = 687,16  2 
m 
 kW 
q12'' 123% = 1, 23 ⋅172, 62 = 258,33  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


1071, 46  kj 
he8 = 1337, 753 + = 1378, 64  
26, 2  kg 
923,89  kj 
he9 = 1378, 64 + = 1413,9  
26, 2  kg 
715, 29  kj 
he10 = 1413, 9 + = 1441, 2  
26, 2  kg 
459,12  kj 
he11 = 1441, 2 + = 1458, 73  
26, 2  kg 
172, 62  kj 
he12 = 1458, 73 + = 1465,32  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1378, 64 − 1376, 21
x8 = = 0, 002126
2518 − 1376, 21
1413,9 − 1376, 21
x9 = = 0, 03301
2518 − 1376, 21
1444, 2 − 1376, 21
x10 = 0, 056921
2518 − 1376, 21

- 64 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

1458, 73 − 1376, 21
x11 = = 0, 072271
2518 − 1376, 21
1465,32 − 1376, 21
x12 = = 0, 078041
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.9 Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 123%

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.1.10 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la


putere 125%

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă


QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 25 ⋅ 7300 = 9125 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,119297 ⋅ 9125 = 1088,59 [ kW ]


Q9 = 0,102895 ⋅ 9125 = 938,92 [ kW ]
Q10 = 0, 07966 ⋅ 9125 = 726,92 [ kW ]
Q11 = 0,51141 ⋅ 9125 = 466, 66 [ kW ]
Q12 = 0, 019225 ⋅ 9125 = 175, 43 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.6 rezultă:


 kW 
q8''125% = 1, 25 ⋅1088,59 = 1628, 98  2 
m 
 kW 
q9''125% = 1, 25 ⋅ 938, 92 = 1405, 01  2 
m 
 kW 
q10'' 125% = 1, 22 ⋅ 726,92 = 1087,85  2 
m 

- 65 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kW 
q11'' 125% = 1, 25 ⋅ 466, 66 = 698, 34  2 
m 
 kW 
q12'' 125% = 1, 25 ⋅175, 43 = 262,528  2 
m 
Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:
1088, 56  kj 
he8 = 1166, 08 + = 1383,14  
26, 2  kg 
938, 92  kj 
he9 = 1383,14 + = 1418,98  
26, 2  kg 
726,92  kj 
he10 = 1418, 98 + = 1446, 73  
26, 2  kg 
466, 66  kj 
he11 = 1446, 73 + = 1464, 67  
26, 2  kg 
175, 43  kj 
he12 = 1464, 67 + = 1471,37  
26, 2  kg 
Din relaţia 4.1.2.1 rezultă:

1383,14 − 1376, 21
x8 = = 0, 006072
2518 − 1376, 21
1418, 98 − 1376, 21
x9 = = 0, 037458
2518 − 1376, 21
1446, 73 − 1376, 21
x10 = 0, 061758
2518 − 1376, 21
1464, 67 − 1376, 21
x11 = = 0, 077478
2518 − 1376, 21
1471,37 − 1376, 21
x12 = = 0, 083342
2518 − 1376, 21

Figura 4.1.2.9Fluxul critic in functie de titlu masic la putere 125%

1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

- 66 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

În concluzie, fluxul termic critic pentru reactorul Candu 600 atinge curba de saturaţie a titlului masic
ales aleatoriu la o valoare cuprinsă între 122% si 123% din puterea liniara. De la 125% valoarea
fluxului termic depăşeşte valoarea aleasa aleatoriu.

Figura 4.1.2.9.2Distribuţia fluxului termic în caseta cu 37 elemente combustibile

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2 Determinarea fluxului termic critic pentru caseta de combustibil


cu 43 elemente

RTE = 0, 00575 [ m]
DTE = 2 ⋅ RTE = 2 ⋅ 0, 00575 = 0,0115 [ m] (4.2)

4.2.1 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


nominală

5,55  kW 
q1'' = = 153, 573  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
20,163  kW 
q2'' = = 558, 083  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
30, 788  kW 
q3'' = = 852,18  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
37,823  kW 
q4'' = = 1046,91  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
43, 407  kW 
q5'' = = 1201, 49  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
46, 454  kW 
q6'' = q7'' = = 1285,8  2 
π ⋅ 0, 013116 m 
43,516  kW 
q8'' = = 1204, 5  2 
π ⋅ 0, 0115  m 

- 67 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

36,988  kW 
q9'' = = 1023,82  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
28, 68  kW 
q10'' = = 793, 96  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
18, 06  kW 
q11'' = = 499,87  2 
π ⋅ 0, 0115 m 
4, 75  kW 
q12'' = = 131, 49  2 
π ⋅ 0, 0115 m 

Tabelul 4.2puterea nominală fluxul termic la puetere nominală si entalpia la ieşirea din
fascicul
Fascicul f  kW   kW   kj 
q'   q ''  2  he  
 m  m   kg 
1 0,0153 5,55 153,573 1126,86
2 0,0556 20,163 558,083 1142,36
3 0,0849 30,788 852,18 1166,01
4 0,1043 37,823 1046,91 1195,16
5 0,1197 43,407 1201,49 1228,51
6 0,1281 46,454 1285,8 1264,2
7 0,1281 46,454 1285,8 1299,9
8 0,12 43,516 1204,5 1333,33
9 0,102 36,988 1023,82 1361,75
10 0,0791 28,68 793,96 1383,79
11 0,0498 18,06 499,87 1397,67
12 0,0131 4,75 131,49 1401,32

La putere nominală fluxul termic se calculează pentru fasciculele 10,11,12:

1383, 79 − 1376, 21
x10 = = 0, 006683
2518 − 1376, 21
1397, 67 − 1376, 21
x11 = = 0, 01915
2518 − 1376, 21
1401,32 − 1376, 21
x12 = = 0, 022482
2518 − 1376, 21

Pentru aceleasi valori ale titlului alese aleatoriu si a fluxului termic critic se trasează grafic
curba titlului la putere nominală

- 68 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Figura 4.2.1 fluxul termic la putere nominală


1800
1600
1400
1200
1000
FLUX TERMIC
800
100%
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2.2 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


110%

Calculul fluxului termic pentru o putere de 110% din puterea nominală se face pentru
fasciculele 9, 10, 11, 12 cu ajutorul relaţiilor scrise anterior.

Din relţia 4.1.2.3 rezultă:


QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1,1⋅ 7300 = 8030 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:


Q9 = 0,102 ⋅ 8030 = 819, 06 [ kW ]
Q10 = 0, 0791 ⋅ 8030 = 635,17 [ kW ]
Q11 = 0, 0498 ⋅ 8030 = 399,89 [ kW ]
Q12 = 0, 0131 ⋅ 8030 = 105,19 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


819, 06  kj 
he9 = 1354,305 + = 1385,57  
26, 2  kg 
635,173  kj 
he10 = 1385,57 + = 1409,81  
26, 2  kg 
399,89  kj 
he11 = 1409,81 + = 1425, 07  
26, 2  kg 
105,19  kj 
he12 = 1425, 07 + = 1429, 09  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:

- 69 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kW 
q9''110% = 1,1 ⋅ 819, 06 = 1126, 2  2 
m 
 kW 
q10'' 110% = 1,1 ⋅ 635,17 = 873,36  2 
m 
 kW 
q11'' 110% = 1,1 ⋅ 399,89 = 549,85  2 
m 
 kW 
q12'' 110% = 1,1 ⋅105,19 = 144, 64  2 
m 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

1385, 57 − 1376, 21
x9 = = 0, 008195
2518 − 1376, 21
1409,81 − 1376, 21
x10 = = 0, 029428
2518 − 1376, 21
1425, 07 − 1376, 21
x11 = = 0, 042796
2518 − 1376, 21
1429, 09 − 1376, 21
x12 = = 0, 046312
2518 − 1376, 21

Figura 4.2.2fluxul termic la putere 110% din puterea nominală


1800
1600
1400
1200
1000
FLUX TERMIC
800
110%
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2.3 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


120%

Calculul fluxului termic pentru o putere de 110% din puterea nominală se face pentru
fasciculele 9, 10, 11, 12 cu ajutorul relaţiilor scrise anterior.

Din relţia 4.1.2.3 rezultă:


QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 2 ⋅ 7300 = 8760 [ kW ]

- 70 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q9 = 0,102 ⋅ 8760 = 893, 52 [ kW ]


Q10 = 0, 0791 ⋅ 8760 = 692,92 [ kW ]
Q11 = 0, 0498 ⋅ 8760 = 436, 25 [ kW ]
Q12 = 0, 0131 ⋅ 8760 = 114, 75 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:


 kW 
q9''120% = 1, 2 ⋅ 893,52 = 1228,59  2 
m 
 kW 
q10'' 120% = 1, 2 ⋅ 692.92 = 952, 76  2 
m 
 kW 
q11'' 120% = 1, 20 ⋅ 436, 25 = 599,84  2 
m 
 kW 
q12'' 120% = 1, 2 ⋅114, 46 = 157, 79  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


893,52  kj 
he9 = 1375, 369 + = 1409, 47  
26, 2  kg 
692,92  kj 
he10 = 1409, 47 + = 1435,92  
26, 2  kg 
436, 25  kj 
he11 = 1435,92 + = 1452,57  
26, 2  kg 
114, 76  kj 
he12 = 1452,57 + = 1456,95  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

140, 47 − 1376, 21
x9 = = 0, 029133
2518 − 1376, 21
1435,92 − 1376, 21
x10 = 0, 052295
2518 − 1376, 21
1452,57 − 1376, 21
x11 = = 0, 066878
2518 − 1376, 21
1456,95 − 1376, 21
x12 = = 0, 070715
2518 − 1376, 21

- 71 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

Figura 4.2.3Fluxul termic la putere 120% din puterea nominală


1800
1600
1400
1200
1000
FLUX TERMIC
800
120%
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2.4 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


126%

Din relaţia 4.1.2.3 rezultă


QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 26 ⋅ 7300 = 9198 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,12 ⋅ 9198 = 1103, 76 [ kW ]


Q9 = 0,102 ⋅ 9198 = 938,19 [ kW ]
Q10 = 0, 0791 ⋅ 9198 = 727,56 [ kW ]
Q11 = 0, 0498 ⋅ 9198 = 458, 06 [ kW ]
Q12 = 0, 0131 ⋅ 9198 = 120, 49 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:


 kW 
q8''126% = 1, 26 ⋅1103, 76 = 1517, 67  2 
m 
 kW 
q9''126% = 1, 26 ⋅ 938,19 = 938,19  2 
m 
 kW 
q10'' 126% = 1, 26 ⋅ 727,56 = 1000,39  2 
m 
 kW 
q11'' 126% = 1, 26 ⋅ 458, 06 = 629,83  2 
m 
 kW 
q12'' 126% = 1, 26 ⋅120, 49 = 165, 68  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:

- 72 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

1103, 76  kj 
he8 = 1345,88 + = 1388, 01  
26, 2  kg 
938,19  kj 
he9 = 1388, 01 + = 1423,82  
26, 2  kg 
727,56  kj 
he10 = 1423,82 + = 1451,59  
26, 2  kg 
458, 06  kj 
he11 = 1451,59 + = 1469, 07  
26, 2  kg 
120, 49  kj 
he12 = 1469, 07 + = 1473, 67  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

1388, 01 − 1376, 21
x8 = = 0, 010333
2518 − 1376, 21
1423,82 − 1376, 21
x9 = = 0, 041695
2518 − 1376, 21
1451,59 − 1376, 21
x10 = = 0, 066016
2518 − 1376, 21
1469, 07 − 1376, 21
x11 = = 0, 085356
2518 − 1376, 21
1473, 67 − 1376, 21
x12 = = 0, 085256
2518 − 1376, 21

Figura 4.2.4 Fluxul termic la putere 126% din puterea nominală


1800
1600
1400
1200
1000
FLUX TERMIC
800
126 %
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2.5 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


127%
Din relaţia 4.1.2.3 rezultă

- 73 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 27 ⋅ 7300 = 9271[ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,12 ⋅ 9271 = 1112,52 [ kW ]


Q9 = 0,102 ⋅ 9271 = 945, 64 [ kW ]
Q10 = 0, 0791 ⋅ 9271 = 733, 34 [ kW ]
Q11 = 0, 0498 ⋅ 9271 = 461, 69 [ kW ]
Q12 = 0, 0131 ⋅ 9271 = 121, 45 [ kW ]

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:


 kW 
q8''127% = 1, 27 ⋅1112,52 = 1529, 71  2 
m 
 kW 
q9''127% = 1, 27 ⋅ 945, 64 = 1300, 25  2 
m 
 kW 
q10'' 127% = 1, 27 ⋅ 733,34 = 1008,33  2 
m 
 kW 
q11'' 127% = 1, 27 ⋅ 461, 69 = 634,83  2 
m 
 kW 
q12'' 127% = 1, 27 ⋅121, 45 = 166,99  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


1112, 52  kj 
he8 = 1347, 65 + = 1390,11  
26, 2  kg 
945, 64  kj 
he9 = 1390,11 + = 1426, 21  
26, 2  kg 
733, 33  kj 
he10 = 1426, 21 + = 1454,19  
26, 2  kg 
461, 69  kj 
he11 = 1454,19 + = 1471,82  
26, 2  kg 
121, 45  kj 
he12 = 1471,82 + = 1476, 46  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

1390,11 − 1376, 21
x8 = = 0, 012178
2518 − 1376, 21
1426, 21 − 1376, 21
x9 = = 0, 043789
2518 − 1376, 21

- 74 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

1454,19 − 1376, 21
x10 = = 0, 068303
2518 − 1376, 21
1471,83 − 1376, 21
x11 = = 0, 083736
2518 − 1376, 21
1476, 46 − 1376, 21
x12 = = 0, 087796
2518 − 1376, 21

Figura 4.2.5Fluxul termic la putere 127% din puterea nominală


1800
1600
1400
1200
1000
FLUX TERMIC
800
127%
600
400
200
0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.2.6 Determinarea fluxului termic pe cele 12 fascicule la putere


128%
Din relaţia 4.1.2.3 rezultă
QC8 = QC9 = QC10 = Qc11 = QC12 = 1, 28 ⋅ 7300 = 9344 [ kW ]

Din relaţia 3.5 rezultă:

Q8 = 0,12 ⋅ 9344 = 1121, 28 [ kW ]


Q9 = 0,102 ⋅ 9344 = 953, 09 [ kW ]
Q10 = 0, 0791 ⋅ 9344 = 739,11[ kW ]
Q11 = 0, 0498 ⋅ 9344 = 465,33 [ kW ]
Q12 = 0, 0131 ⋅ 9344 = 122, 41[ kW ]

Din relaţia 4.1.2.5 rezultă:


 kW 
q8''128% = 1, 28 ⋅1121, 28 = 1541, 75  2 
m 
 kW 
q9''128% = 1, 28 ⋅ 953, 09 = 1310, 49  2 
m 
 kW 
q10'' 128% = 1, 28 ⋅ 739,11 = 1016, 27  2 
m 
- 75 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

 kW 
q11'' 128% = 1, 28 ⋅ 465, 33 = 639,83  2 
m 
 kW 
q12'' 128% = 1, 28 ⋅122, 41 = 168,31  2 
m 

Din relaţia 4.1.2.4 rezultă:


1121, 28  kj 
he8 = 1349, 42 + = 1392, 22  
26, 2  kg 
953, 09  kj 
he9 = 1392, 22 + = 1428, 59  
26, 2  kg 
739,11  kj 
he10 = 1428,59 + = 1456,81  
26, 2  kg 
465,33  kj 
he11 = 1456,81 + = 1474,57  
26, 2  kg 
122, 41  kj 
he12 = 1474,54 + = 1479, 24  
26, 2  kg 

Din relaţia 4.1.2 rezultă:

1392, 22 − 1376, 21
x8 = = 0, 014023
2518 − 1376, 21
1428, 59 − 1376, 21
x9 = = 0, 045882
2518 − 1376, 21
1456,81 − 1376, 21
x10 = = 0, 07059
2518 − 1376, 21
1474,57 − 1376, 21
x11 = = 0, 086145
2518 − 1376, 21
1479, 24 − 1376, 21
x12 = = 0, 090237
2518 − 1376, 21

Figura 4.2.6Fluxul termic la putere 128% din puterea nominală


2000

1500

1000 FLUX TERMIC


128%
500

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

- 76 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

În concluzie, fluxul termic critic pentru reactorul ACR atinge curba de saturaţie a titlului masic ales
aleatoriu la o valoare cuprinsă între 127% si 128% din puterea liniara.

1800
1600
1400 FLUX TERMIC
1200 100%
1000 110%
800 120%
600 126 %
400 127%

200 128%

0
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12

4.3 Raportul puterii critice


PCR
CPR = (4.3)
P100

4.3.1 Raportul puterii critice pentru caseta de combustibil cu 37


elemente

1, 22 ⋅ P100
CPR = = 1, 22
P100
4.3.2 Raportul puterii critice pentru caseta de combustibil cu 43
elemente

1, 27 ⋅ P100
CPR = = 1, 27
P100

- 77 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

5 Concluzii

În cazul calculului termohidraulic pentru caseta cu 37 elemente combustibile s-a


obţinut o temperatură maximă în elemetul de combustibil 7 cu valoarea 1782,13  C .
Temperatura de saturaţie este de 314,67  C iar entalpia are valoarea 1375,8 kj/kg pentru
presiunea iniţială de 10,65 MPa. Din calcule, se observă că cel mai mare coeficient de transfer
de caldură este in elementul de combustibil 8, rezultat obţinut în urma calculelor pentru
temperatura medie cu formula lui Dittus-Boelter pentru curgere monofazică. La ieşirea din
canalul 10 se atinge temperatura de saturaţie urmând să se efectueze calculul coeficientului de
transfer de căldură cu formula lui Chen aplicată pentru canalele de combustibil 11 şi 12.
La distribuţia radială de temperatură în elementul de combustibil cu temperatura maximă se
observă că temperatura cea mai mare este în cazul în care r are valoarea 0 iar temperatura cea
mai mică este în cazul în care r este 6,1 mm.
În cazul calculului pentru caseta cu 43 elemente combustibile temperatura maximă s+a
obţinut tot în canalul 7 dar are o valoare mai mică 1263,8  C . Pentru calculul coeficientului
de transfer de căaldură s-o folosit relaţia Dittus-Boelter obţinându-se cea mai mare valoare
pentru elementul 12. Distribuţia radială de temperatura în elementul de combustibil cu
temperatura maximă este ca în cazul casetei cu 37 elemente, doar că, în acest caz curba este
mai aplatizată.
Calculul fluxului termic critic implică presupunerea unei curbe teoretice a titlului
masic. Pornind de la această curbă s-au calculat pentru puterea canalului nominală mai multe
curbe ale titlului masic mărind puterea canalului pana când aceasta a atins curba teoretică a
tittlului masic. Pentru caseta de cumbustibil cu 37 de elemente fluxul termic critic s-a obţinut
pentru valoarea 8906 kW (122% din puterea nominală a canalului) iar pentru caseta de
combustibil cu 43 de elemente fluxul termic s-a obţinut pentru valoarea 9271 kW (127 % din
puterea nominală a canalului).
Calculul raportului puterii critice s-a efectuat pentru puterile la care s-a obţinut fluxul
termic critic. Valorile rezultate în urma calculelor sunt 1,22 (pentru 37 elemente combustibile)
şi 1,27 (pentru 43 elemente combustibile).

- 78 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

În concluzie, din urma calculelor observăm diferenţele dintre caseta de combustibil cu 43 de


elemente şi cu 37 elemente combustibile printre care enumerăm:
• distribuţii mai bune de temperatură, curbe mai aplatizate
• întârzierea apariţiei fluxului termic critic
• reducerea numărului de reîncărcări cu combustibil proaspat cu aproximativ 20%
• pe masură ce fluxul critic creşte puterea critică scade.

- 79 -
Studiul comparativ termohidraulic între caseta de combustibil cu 37 de elemente şi caseta de combustibil CANFLEX
cu 43 de elemente

6 Bibliografie

[1] D.Dupleac, I.Prisecaru, Termohidraulica reactorilor nucleari de tip CANDU, Editura


Proxima, Bucureşti, 2005
[2] D.Dupleac, Termohidraulica instala?iilor nucleare (note de curs)
[3] I.Prisecaru, Sistemele centralelor nuclearoelectrice (note de curs)
[4]documentaţie pregătire CNE CERNAVODA
5] G.R.DIMMICK,D.E.BULLOCK, A. HAMEED, J.H. PARK, Thermalhydraulic
performance of CANFLEX fuel
[6]www.aecl.ca
[7] A.Leca, I.Prisecaru, Proprietăți termofizice și termodinamice solide, lichide, gaze, vol I,
Editura Tehnică, București, 1994
[8] Kaeri/TR-1431/99, Safety assessment for the CANFLEX-NU fuel bundles with respect to
the 37-element fuel bundles

- 80 -