Proiect economia turismului

SIBIU

Student:
An /Grupa:
 Introducere
In contextul in care municipiul Sibiul a fost desemnat pe 27 mai 2004 in urma votului final al
Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE)
pentru anul 2007, titlu pe care l-a impartit cu Luxemburg, orasul s-a dezvoltat foarte mult si a atras
turisti nu numai din toata Uniunea Europeana, ci din toate colturile lumii.

 Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 si-a propus sa prezinte
profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza 'City of Culture - City of Cultures'.

Sibienii sunt oameni calzi si ospitalieri. Ei isi primesc vizitatorii cu bratele deschise fie ca acestia
vin sa-si stabileasca o afacere aici sau vin ca turisti dornici sa cunoasca mai bine mostenirea culturala si
sa petreaca clipe de destindere.

Ocazia oferita Sibiului de a deveni Capitala Culturala Europeana a insemnat o sansa pentru
sibieni de a-si prezenta orasul, modul de viata si realizarile, intr-un program complex si atractiv.
Manifestari culturale, stiintifice, sportive, expozitii, concerte, parade, show-uri cu opera, dans, lumini si
trupe rock in Piata Mare, happening-uri, festivaluri de teatru, film, arta stradala, excursii pe teme
culturale, concerte de orga, festivaluri folclorice. Multiculturalism, caracter european, ingemanare de
culturi, istorie, asta a inseamnat Sibiul in 2007.

Astazi, Sibiul se prezinta ca o adevarata capitala culturala si turistica a Romaniei, atragand turistii
prin farmecul sau medieval, prin minunatele frumuseti din imprejurimi, prin mincarurile si traditiile
locale si prin fermecatorul decor natural. Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul
dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu
arhitectural care se intinde pe 80 de hectare. Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua
razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult
apuse.

Una peste alta, statutul de Capitala Culturala Europeana a schimbat Sibiul fata de cum era in anii
trecuti, si l-a schimbat in bine. El trebuie inclus in itinerariile voastre, pentru ca va incarca din plin
bateriile turistilor cu un cocktail de parfum medieval, arhitectura gotica, cultura, traditie, calm si lipsa de
griji. Sibiul  asteapta turistii sa-i descopere muzica, dansul, teatrul, artele vizuale si toate celelalte
evenimente care au avut si vor avea loc intr-un oras ce va ramane in viziunea multora o capitala
curturala europeana.

Lucrarea de fata este structurata pe  4 capitole care prezinta detaliat potentialul turistic al
Sibiuluiu si dezvoltarea acestuia.

Capitolul 1 descrie cadrul natural si socio-economic al judetului Sibiu. Aici sunt prezentate
infrastructura judetului precum si elementele cadrului natural respectiv: relief, clima, fauna, vegetatie,
hidrografie, rezervatii naturale. Tot in acest capitol se face referire la atractiile turistice si la potentialul
antropic al judetului.

  Al doilea capitol analizeaza cadrul economic si al echipamentelor turistice din judetul Sibiu,
precum si infrastructura turistica oferita si spatiile de cazare.
 Al treilea capitol prezinta formele de turism practicate si analizeaza indicatorii circulatiei
turistice, innoptari, sosiri si durata medie a sejurului.

In capitolul 4 se fac propuneri si recomandari de dezvoltare a potentialului turistic din judetul

Sibiu si se concluzioneaza intreaga tema analizata in lucrare.

CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI SIBIU
Situat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este
mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au
stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intreaga Transilvanie, in propriile sale forme politice.
Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat
numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier.
Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste
bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea
economica a mestesugarilor sai, Sibius-a dezvoltat continuu, evolutia s-a urmand dezvoltarea
caracteristica oraselor medievale. Vechiul targ a facut loc modernului oras.             

Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un
document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca;
1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor;
1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din
Principatele Romanesti; 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel
Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu;
1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata pima casa de economii si credite din Transilvania; 1872
- este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureaza prima
fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din
tara, Paltinis; 1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 -
primul tramvai electric.

1.1. Asezare si cai de acces

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine
nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena) foarte aproape de
centrul geografic al Romaniei.

Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415m in Orasul de Sus.  In Sibiu se ajunge usor fie
cu trenul, fie pe sosea sau cu avionul.

Cu autoturismul

Orasul este conectat direct atat la reteaua europeana de cale ferata cat si la reteaua de sosele
internationale care leaga Europa de est cu cea de vest. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad -
Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)
 In ultimii ani s-au facut progrese insemnate spre realizarea sau modernizarea unor sosele
nationale care sa faca o mai buna legatura intre Sibiu si restul tarii.

Toate drumurile sunt marcate in concordanta cu reglementarile internationale.

Sosele: E60 - de la Oradea (zona turistica Banat - Somes) spre Bucuresti, prin Cluj Napoca - Tg.
Mures - Sighisoara - Brasov.

E81 - de la Satu Mare - prin Dej - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sibiu.

E64 - Brasov - Fagaras - Sibiu - Sebes - Orastie - Deva.

Cu trenul

In ciuda faptului ca Sibiul nu are acces la linia principala de cale ferata care leaga Bucurestiul de
Ungaria, trenul ramane totusi cea mai ieftina si confortabila alternativa de a ajunge aici chiar daca din
Bucuresti sunt doar doua trenuri pe zi.

Din Sibiu exista legaturi directe cu Budapesta - Viena si Bucuresti - Sofia.

Chiar daca Sibiul nu este inclus in circuitul trenului de mare viteza InterCity care pleaca din
Bucuresti, exista totusi aceasta linie care leaga Sibiul de Cluj.

Trenurile InterCity sunt foarte convenabile si ofera standardul de calatorie din tarile vestice.

Magistralele feroviare pornind din Bucuresti traverseaza partea centrala a tarii spre Arad,
Oradea, Satu Mare, Baia Mare.

Cu avionul

Avionul este un mod convenabil de a ajunge la Sibiu daca veniti din afara Romaniei datorita
faptului ca Sibiul este conectat direct cu multe orase europene din Germania, Franta, Austria, Republica
Moldova, Ucraina si Italia.

Carpatair, cea mai mare linie aeriana din Transilvania, ofera zboruri zilnice spre Munchen,
Bergamo, Treviso, Chisinau si Ucraina si de trei ori pe saptamana spre Bologna, Verona, Roma, Paris si
Stuttgart.

TAROM, linia aeriana nationala din Romania, ofera spre Munchen, Viena si Bucuresti.

In prezent exista planuri atat pentru extinderea zborurilor si spre alte destinatii din Europa cat si
pentru modernizarea aeroportului din Sibiu.
 1.2. Caracteristici ale cadrului natural

Potentialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilitatilor, capacitatilor, conditiilor si

rezervelor materiale, oferite de cadrul natural pentru orice forma de activitate turistic.Potentialul
turistic natural constituie o conditie permanenta a existentei activitatii turistic.

1.2.1. Relieful

Muntii, care ocupa 30% din suprafata judetului, apartin Carpatilor Meridionali si sunt
reprezentati prin masivele Fagaras, Cindrel si Lotru desi au o alcatuire geologica asemanatoare, acesti
munti prezinta totusi deosebiri morfologice si peisagistice.

Versantul nordic al Muntilor Fagaras, este situate in sudul judetului Sibiu si reprezinta cea mai
inalta treapta de relief.  Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi
cristaline. Au altitudini mari care depasesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), si Vanatoarea lui Buteanu
(2508m). Muntii Cindrel ocupa o suprafata de 900km 2 , sunt delimitati de vaile Frumoasa, Sebes, Sadu,
depresiunile Sibiu si Saliste si de Podisul Secasului. Sunt formati dintr-o culme principala in partea de
sud-vest, unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m - Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa
(2160m) Muntii Lotrului apartin judetului Sibiu numai prin extremitatea lor nordica. Culmea Steflesti
este in general joasa (1700-1800m), fiind dominata de cateva varfuri de peste 2000m: Serpu (2144m),
Steflesti (2285m).

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judetului, unitate reprezentata prin
depresiunile Fagarasului, Sibiului, Salistei si Apoldului Depresiunea Fagarasului este situata intre Muntii
Fagaras si Podisul Hartibaciului; este strabatuta de raul Olt Depresiunea Sibiului , situata intre Muntii
Cindrel si Podisul Hartibaciului este strabatuta de raul Cibin. Depresiunea Salistei este o unitate
restransa ca spatiu, situata in continuarea Depresiunii Sibiului, in nord-vestul acesteia, de care se leaga
prin Cheita Orlatului Depresiunea Salistei este cea mai mica dintre depresiunile de contact; este
strabatuta de Paraul Negru. Depresiunea Apoldului (sau Secasului) este o depresiune intracolinara
situata in continuarea Depresiunii Salistei si strabatuta de paraul Secas (afluent al Muresului).

Podisuri cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai intinsa din cadrul judetului,
cuprinzand aproape 50% din suprafata acestuia. Podisul Hartibaciului ocupa partea centrala, nord-estica
si estica a judetului, fiind strabatut de raul Hartibaciu. Se intinde intre Tarnava Mare(la nord), Visa(la
vest si la sud)si Valea Oltului. Dealurile din cadrul acestei unitati au inaltimi cuprise intre 500-700m.
Podisul Secaselor este situat in nord-vestul judetului, intre valea Visei si depresiunea Apoldului Dealurile
ating aici 500 m inaltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt crestele Podisul Tarnavelor
(sau Dealurile Mediasului) ocupa extremitatea nordica si nord-estica a judetului intinzandu-se in bazinul
Tarnavei Mari si Tarnavei Mici. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

1.2.2. Clima

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din

vecinătate, însă ferită de excese. Este mai rece decat media pe tara, cu luna iulie cea mai calda si
ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale:briyele, vantul
mare, vanturile de vest si sud-vest.
 Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si         -34,4 °
Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase
si toamnele tarzii.Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime
in iunie.

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca 75% sectorului cu clima continental-
moderata (tinutul cu clima de dealuri) si in proportie de cca 25% sectorului cu clima de munte. Mediile
anuale ale temperaturii aerului oscileaza in jurul valorii de 9,0 0 C, in partea joasa a judetului (9,4 0 C la
Boita si 8,90 C la Sibiu), coboara sub 50 C, pe pantele muntilor mijlocii (4,30 C la Paltinis) si sub 00 C pe
culmile muntilor inalti.                         

Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice totalizeaza 652,9 mm. Vanturile sunt
predominante din NV si SE si au o viteza medie anuala care oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Sibiu si 1,5 si
6,5 m/s la Paltinis.

1.2.3. Hidrologie

Este formata in principal de raul Olt si afluentii sai. La aceasta se adauga sectorul median al
raului Tarnava Mare si o mica suprafata din bazinul hidrografic al Sebesului, prin izvoarele Raurilor Secas
si Dobra. Densitatea retelei hidrografice variaza intre 1,4 km/km 2 pe versantul nordic al M. Fagaras, pana
la 0,4 km/km2 si chiar sub aceasta valoare in Depresiunea Sibiu. Raul Olt strabate teritoriul judetului pe o
lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hartibaciu 88 km, Tarnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale
sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras (Podragul, Podragelul, Balea, Doamnei, Avrig) si
Muntii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se mentioneaza cele 15 lacuri
instalate in vechile exploatari de sare din zona localitatii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai
adanc lac de ocna din tara - 126 m). De evidientat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu
pe Sadu, Gura Raului pe Cibin, Bradeni I si Bradeni II pe raul Hartibaciu si Ighis.

1.2.4. .Flora

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul
judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este
reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba
vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din
zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

1.2.5. Fauna

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna
bogata.

Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune
specifice zonei de munte si podis. Padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila
de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeaza padurile predomina lupul,
vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.
 Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si
crap in raurile de deal.

1.3. Rezervatii naturale

1.3.1. Iezerele Cindrelului

Situata pe versantul nordic al platformei Frumoasa-Cindrel, rezervatia Iezerele Cindrelului este

complexa si cuprinde trei circuri glaciare: Gropata, Iezareul Mic si Iezerul Mare, iar pe versantul estic
circul Iubea Rasinarului

               Fauna specifica care populeaza zona glaciara de pe Cindrel este formata din ursi, lupi,
capre negre si o serie de specii de pasari.

1.3.2. Lacul si Golful Alpin Balea

               Monument al naturii, lacul glaciar Balea este unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii
Fagarasului, avand o suprafata de 120 ha, o lungime de 360 m, o latime de 240 m si o adancime de 11 m,
lacul este situat la o altitudine de 2.034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si
poalele muntilor Piatra Craiului. Vegetatia din perimetrul lacului este de tip hidrofil, fiind formata din
rogozuri si plante ca: patlagica alpina, papadia alpina, splina, sangele voinicului. Pe Muchea Balei creste
o vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita cu flori rosii si militea, precum si floarea de
colt si macul galben.

               O parte de circa 100 ha din jurul lacului a fost declarata rezervatie stiintifica. O serie de
plante au fost ocrotite: smardanul, floarea de colt, sangele voinicului, angelica, tisa, ghintura galbena,
gusa porumbelului si sapunarita mica. Animalele ocrotite care populeaza zona alpina si a padurilor sunt:
capra neagra, vulturul plesuv sur, rasul, acvila de munte, corbul, cocosul de munte si vulturul plesuv
brun.

1.3.3. Lacul fara fund de la Ocna Sibiului

Rezervatia geologica este situata in statiunea balneara Ocna Sibiului si ocupa o suprafata de 0,20
ha. Lacul s-a format pe locul unei mine de sare. Masivul de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse
cu axa mare de 1300 m, si axa mica de 600 m.           

Zacamintele de sare au fost exploatate inca din timpul romanilor, continua exploatarea acestora
ducand la excavarea unor puturi si aparitia unor mari goluri subterane, care prin prabusirea lor au
format lacuri. Astfel s-au format 10 lacuri cu apa sarata si 4 lacuri cu apa dulce, dintre care a fost ocrotit
'Lacul fara fund', denumit si 'Lacul Francisc'. Lacul are o adancime de 34,5 m, cu un diametru de 50 m,
forma ovala  a luat nastere din prabusirea unei ocne parasite in anul 1775. O trasatura specifica lacurilor
sarate este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa
dulce permanenta, iar la adancime stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura. Apele
lacului sunt populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora bogata. Diferenta
de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice.

O suprafata de 2.000 m a fost declarata rezervatie naturala, ca urmare a valorii sale stiintifice.
 1.3.4. Calcarele de la Turnu Rosu

Se afla la poalele Muntilor Fagaras, in comuna Turnu Rosu, in apropierea defileului

Oltului. Calcarele de aici au facut obiectul a numeroase lucrari stiintifice, ca urmare a bogatiei faune
fosile care numara aproximativ 180 de forme (peste 60 de specii de rechini) si diverse exemplare de
moluste. Calcarele de la Turnu Rosu au fost puse sub ocrotire, o suprafata de 26,4 ha fiind declarata
rezervatie naturala.

1.3.5. Calcarele de la Cisnadioara

Alcatuiesc o rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar in care s-a identificat o
fauna fosila bogata si variata. In aceste roci este sculptata stanca cu forma bizara alcatuita din
conglomerate si calcare cretacice.

1.3.6. Vulcanii noroiosi Hasag

Reprezinta o rezervatia geologica interesanta la 21 km de Sibiu, reprezentata de un relief de

vulcani in miniatura cu o intensa activitate. Noroiul evacuate la suprafata a format conurile prin care
iese apa, in care bolboroseste gazul metan.

1.4. Resurse cultural-istorice

Judetul Sibiu este situat in partea centrala a Romaniei, in sud-vestul Transilvaniei si ocupa o
suprafata de 5432 km2 , reprezentand 2,3% din suprafata totala a tarii. Este limitat la nord-est de judetul
Mures, la est de judetul Brasov, la sud de judetele Arges si Valcea, iar la vest de Hunedoara si Alba.
Organizarea administrativa a judetului cuprinde 2 municipii, 7 orase, 53 de comune si 126 sate.

1.4.1. Etnografie si folclor

Judetul Sibiu constituie o originala zona etnofolclorica, un caleidoscop de frumuseti ale artei
populare (costume, cantece, dansuri, arhitectura).Satele de la marginea Sibiului sunt renumite pentru
folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si
indeletnicirile pastrate din generatie in generatie.

1.4.2. Arhitectura

a) Muzeul Franz Binder - Sibiu

A fost infiintat in 1993 pe baza donatiilor si achizitiilor, avand ca profil unicat etnografia extra-
europeana. Muzeul cuprinde colectii din sec. XIX. Printre exponate se numara diverse statuete din lemn,
piatra si fildes, masti africane, obiecte din paie, piese de imbracaminte si podoabe, arme. Muzeul poarta
numele colectionarului Franz Binder, cel care a donat majoritatea pieselor.
 b) Muzeul National Brukenthal

A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati, tablouri
si carti rare, constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul Brukenthal, Muzeul de
Istorie, Muzeul de Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de
Vanatoare si Casa Artelor.

c) Palatul Brukenthal

Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel
von Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca beneficiaza de colectii
de carti de mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre care 1500 carti romanesti rare ('Cazania
lui Varlaam'-1643, 'Noul Testament de la Balgrad'-1686, 'Biblia lui Serban Cantacuzino'-1688). Galeria de
Arta are ca expozitii de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala,
Cabinetul de Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa.

d) Muzeul de Istorie Sibiu Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu
gotic din Transilvania. Aici a functionat intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului. Ansamblu
adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al carui patrimoniu cuprinde colectii de arta
decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie.

e) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale 'ASTRA'

Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica
preindustriala. Intr-un cadru specific satului romanesc sunt expuse monumente de arhitectura
taraneasca, mijloace de transport traditionale.

f) Muzeul de Istoria Farmaciei

Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o cladire
monument ,a carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec. XVI-XIX care ilustreaza
evolutia stiintelor medicale si tehnicii farmaceutice din tara noastra.

g) Muzeu de Istorie Naturala

A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de Stiinte
Naturale. Muzeul beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase reunite in colectii de
botanica, zoologie, petrografie, mineralogie, paleontologie.

h) Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si trofee
de vanatoare premiate la targuri si expozitii internationale.

i) Catedrala Ortodoxa
 Construita in 1788, a fost refacuta dupa modelul Sf. Sofia din Constantinopol.

j) Turnul Sfatului - Piata Mica

A fost primul sediu al Sfatului Orasenesc, construit in sec. XII, fiind poarta de intrare a celei de-a
doua centuri de fortificatie a orasului, ridicate la sfarsitul sec. XIII. In perioada 1961-1962 a fost complet
restaurat.

k) Edificiul 'Margareta' - Medias

Dateaza din sec.XV-XVI. Turnul bisericii sau 'Turnul Trompetilor' a fost ridicat in 1450 si masoara
70m. Interiorul bisericii pastreaza obiecte valoroase, printre care cristelnia de bronz din sec. XV.

l) Complexul Arhitectural Franciscan-Medias .Fostul lacas de cult include biserica si manastirea

franciscana care in jurul anului 1444 au apartinut ordinului franciscan. Complexul adaposteste exponate
de mare valoare: tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.

m) Biserica Cisnadioara

Dateaza din prima jumatate a sec.XIII si este unul dintre cela mai valoroase monumente de
arhitectura ecleziasta din imprejurimile Sibiului.

n) Biserica Cetatea din Slimnic

Atestata documentar din 1282, comuna Slimnic adaposteste cetatea taraneasca construita
inainte de sec.XV, cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi monumente istorice din judetul Sibiu.

o) Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan

Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul domniei lui
Matei Corvin . Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte care adapostesc o
biserica ridicata in perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii 1572-1867 a avut sediul Episcopia
Evanghelica Saseasca din Transilvania.

p) Alte obiective 

Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare (primul teatru al orasului in
1988), Biserica Romano-Catolica (ridicata intre 1726-1733), Podul Minciunilor, Teatru.
 CAPITOLUL II
ANALIZA CADRULUI ECONOMIC SI A ECHIPAMENTELOR
TURISTICE DIN JUDETUL SIBIU
2.1. Analiza echipamentelor turistice

Valorificarea potentialului turistic al unei zone, presupune asigurarea unor conditii pentru
deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului liber (unitati de cazare, alimentatie, agrement
etc.). Astfel, orice persoana, va alege acea destinatie care-i  va aduce cele mai multe satisfactii, atat din
punct de vedere al potentialului turistic, cat si din punct de vedere al echipamentelor (sub aspect
calitativ, cantitativ, dar si al diversitatii).

Strucurile turistice reprezinta totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul

pentru realizarea functiilor si obiectivelor sale economice. Aceste mijloace materiale sunt: structuri de
primire, structuri de alimentatie, structuri de agreement, structuri pentru tratamente balneare, structuri
de transport turistic.

Munti cu paduri de conifere si foioase, dealuri cu pasuni, fanete si livezi de pomi fructiferi,
campii, rauri repezi de munte, lacuri cu ape dulci si sarate, datatoare de sanatate - sunt tot atatea daruri
cu care natura a binecuvantat acest judet, situat in partea sudica a Transilvaniei. Aceasta varietate a
reliefului, ca si a climatului moderat de nuanta central-europeana, care contribuie la mentinerea
zapezilor in localitatile de munte 5-6 luni pe an, favorizand practicarea sporturilor de iarna, au facut din
judetul Sibiu un loc de atractie atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini. De un deosebit interes
se bucura, din acest punct de vedere, zona Fagarasului, care cuprinde un important sector montan al
masivului Fagaras, lacuri glaciare, un relief abrupt cu privelisti spectaculoase spre Tara Lovistei. La
intrarea in defileul Oltului se pastreaza ruinele Turnului Spart, cu zidurile si cladirile vamale ce marcau
fosta linie de granita intre Tara Romaneasca si Transilvania.

2.1.1. Structuri de cazare turistica

Cea mai importanta componenta a bazei-tehnico materiale specifice turismului este

cazarea.Cazarea sau ospitalitatea este tot atat de veche ca si omenirea si a aparut odata cu primele
legaturi sociale ale oamentilor.

In prezent cazarea turistica este o functie de baza a industriei turistice, constatand intr+o serie
de servicii care raspund cerintelor complexe ale clientilor.

Din punct de vedere topologic, unitatile de cazare ale judetului Sibiu se compun din unitatile de
tip: hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, vile turistice, tabere de elevi si prescolari, pensiuni turistice,
agroturistice si urbane.

Hotelul repezinta structura de primire turistica, destinata cazarii turistilor in cladiri sau in corpuri
de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere sau apartamentele dotate corespunzator, presteaza
servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de servire a mesei in incinta. Hotelurile se clasifica
dupa numarul de stele, acestea pot fi de 1, 2, 3, 4, 5, stele.

Motelul este acea structura de primire turistica, destinata cazarii turistilor, situate de regula in
afara localitatilor, in imediata apropiere a artelor rutiere importante, dotata si amenajata atat pentru
cazare si masa, cat si pentru mijloacele de transport in conditii de deplina siguranta. Categoriile de
clasificare a motelurilor sunt: 1, 2, 3, stele.

Tabara de vacanta reprezinta ansamblul de cladiri cu capacitate de pana la 10 paturi intr-o

camera, amplasata intr-un perimetru bine determinat, care asigura copiilor si adolescentilor, cu varsta
intre 7-16 ani, servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii suplimentare specifice.
Clasificarea taberelor este de 1,2 stele.

Campingul este acea structura de primire turistica sezoniera, destinata cazarii turistilor in casute
de lemn, corturi sau rulote, amenajate astfel incat sa asigure parcarea mijloacelor de transport,
pregatirea mancarii si prestarea serviciilor aferente. Acestea sunt de 1, 2, 3, 4, stele.

In judetul Sibiu sunt 22 hoteluri, 6 moteluri, 7 cabane, 46 pensiuni turistice, 36 ferme

agroturistice, 1 campinguri.

2.3. Analiza echipamentelor de tratament

Statiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului, inca neomologata, are ca factori principali de

atractie: apele sarate ale lacurilor, care s-au format prin prabusirea vechilor mine de sare. Acestea
contin clorura de sodiu, saruri de magneziu, calciu, potasiu, brom, iod etc, folosite in cura externa pentru
bai reci. La acestea se adauga apa minerala a izvorului Horea, cloruro-sodica si usor bicarbonata,
namolul sapropelic format in lacuri, usor mineralizat.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati:

 Casute, 60 locuri
 Popas turistic, 60 locuri

Statiunea balneo-climaterica Bazna, care nu este inca omologata, este situata la 69 km de

municipiul Sibiu si la 13 km de municipiul Medias, pe DN Sibiu - Medias - Tarnaveni.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati:

 Hotel Expro, ***, 50 locuri

 Vila nr. 4, *, 39 locuri
 Vila nr. 2, *, 87 locuri

Statiunea Miercurea Bai, care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu perspective
de dezvoltare, se afla la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu - Sebe- Alba Iulia, ramane un
viitor potential de exploatat.
 Baza de cazare este reprezentata de:

 Hotel Comfort, **, 32 locuri

2.4. Structuri de agrement

In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila turismul in

statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux. In zilele noastre practicarea turismului
balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii, cat si ca rezultat al evoluarii conceptiilor
despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice pentru prevenirea imbolnavirilor.

Caracteristicile serviciilor de cura deriva din insasi definitia curelor: modalitati de tratament care
se bazeaza pe folosirea repetata a mijloacelor terapeutice naturale dupa prescriptii medicale, corelate cu
schimbarea mediului obisnuit in care traieste turistul pacient.

In judetul Sibiu tratamentele balneo-medicale se practica in statiunile renumite pentru aceste

servicii si anume:

Bazna, statiune balneo-climaterica este cunoscuta atat in tara cat si in strainatate pentru baile
bogate in iod si brom.

Zona este recomandata pentru tratarea afectiunilor reumatice degenerative, pentru

reumatismul extra articular, afectiuni posttraumatice, imbolnaviri ale sistemului nervos periferic,
afectiuni ginecologice precum si nevroze.

Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice,

posttraumatice, endocrine s.a. Are baza de tratament.

Bazele de tratament din apropierea pensiunii asigura conditii optime de ameliorare si vindecare
a afectiunilor.

Ocna Sibiului, Statiune balneo-climaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu

climat de depresiune intramontana colinara, situate la 408m altitudine.

Factorii naturali de cura sunt: bioclimatul sedativ de crutare, izvoarele cu ape minerale,
clorurate, sodice, usor bicarbonatate, izotone, namolurile sapropelice si cele 15 lacuri antroposaline,
hilioterme, cu ape clorurate sodice, hipotone, cantonate in minele de sare prabusite in secolul XlX
(lacurile: Horea, Closca, Crisan, Ocna Pustie- cel mai adanc la antroposalin din Romania, Brancoveanu,
Lacul fara fund).

Lacurile sarate reprezinta elementul hidrologic cel mai important al localitatii, in jurul carora s-a
dezvoltat statiunea, ele reprezentand elementul principal de atractie turistica si factorul terapeutic
natural de baza.

Concentratia mare aproape de saturatie este data de clorura de sodium, datorata contactului
direct al apei cu masivul de sare. Concentratia de salinitate este de 200-300g la litru de apa, ceea ce face
ca tratamentul pentru diverse boli sa dea cele mai bune rezultate. Salinitatea creste odata cu
adancimea.

Alta caracteristica a apei lacurilor este heliotermia. In lunile de vara apa la suprafata atinge
valori de 24,5o C, la adancimea de numai un metru temperatura ajunge la 31,4 o C iar la 1,5-2 metrii la
40o C dupa care temperatura scade din nou.

In jurul lacului Crisan se gasesc trei izvoare Horia, Closca si Crisan. Apa acestor izvoare este
cloruro sodica, bicarbonatata, brumo-iodurata. Pentru calitatile ei apa izvoarelor este folosita in
tratamentul bolilor respiratorii sub forma de aerosoli si pulverizatii precum si in boli ale stomacului.

Un alt factor terapeutic din zona il reprezinta namolul, aflat pe fundul lacurilor de tip oligo-
mineral cu importante calitati terapeutice, determinate atat de substantele organice continute cat si de
cele minerale.

In prezent statiunea contine o baza de tratament, avand sectii de balneoterapie, termoterapie,

pneumoterapie, electroterapie si hidroterapie dotate cu aparate moderne. Tratamentele se pot efectua
atat in baza de tratament, denumite tratamente la cald, precum si in jurul lacurilor, in aer liber,
denumite tratamente la rece, folosindu-se des metoda egipteana.

Indicatii terapeutice: afectiunile reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice si

centrale, ginecologice, dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

Statiunea are un pavilion balnear construit in anii 1908-1909.

Miecurea Bai.Statiune balneo-climaterica de inters local, cu activitate sezoniera, situata la 230m

altitudine.

Factori de cura:-ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate-namol

sapropelic;-bioclimat sedative de crutare.

Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, a celor vasculare, a unor stari

prepuberale la copii si a unor tulburari functionale genitale la femei.

Turismul de tratament si cura balneo-medicala practicat inca din antichitate, este o forma
specifica turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in ultimele decenii, o data
cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale provocate de stresul vietii moderne din
marile aglomeratii urbane.

Datorita calitatilor apelor, diverselor lacuri, aflate in zona acestor statiuni, acestea prezinta un
interes deosebit, fiind cautate si populate de cat mai multi turisti.

2.5. Structuri de alimentatie publica

Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si ,,catering" pentru servirea mesei turistilor pe

durata sejurului lor temporar la destinatiile turistice. Tot aici sunt incluse si facilitatiile oferite de
unitatile de alimentatie, altele decat cele destinate stricto-senso hranei turistilor: berarii, cafenele,
baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii etc.

In judetul Sibiu se gasesc multe restaurante vechi, unul din cele mai vechi de pe intreg teritoriul
Romaniei se gaseste in orasul Sibiu, acesta se numeste 'Butoiul de aur', care din sec. XVI-lea se afla situat
in aceias cladire din Pasajul Scarilor. Se zice ca insusi Mihai Viteazul a poposit aici dupa batalia de la
Selimbar. Alt local celebru al Sibiului care a functionat timp de sute de ani a fost 'La Mielul Alb' de pe
strada Ocnei nr. 11, inchis in urma cu un secol.

A doua locatie ca vechime din Sibiu unde functioneaza un restaurant este pe strada Al. Papiu
Ilarian la numarul 3, restaurantul Crama Sibiul Vechi. La mijlocul sec. XIX se mentioneaza aici existenta
unei crame. In 1936 se numea Crama lui Thomas si era un restaurant de lux. In prezent, Crama Sibiul
Vechi este un restaurant cu specific romanesc de 60 locuri, cu ospatari imbracati in costume traditionale
din jurul Sibiului si cu muzica populara interpretata de doi lautari.

In 1865 s-a deschis in noul parc amenajat la marginea orasului, restaurantul Sub Arini sau Bolta
Rece, probabil cea mai cunoscuta gradina de vara din oras.

In 1895 s-a deschis in noua cladire a hotelului cu acelasi nume, restaurantul Imparatul

Romanilor.Pentru multa vreme acest local a fost unul dintre cele mai selecte restaurante din Romania.
De mentionat acoperisul glisant care se deschide in serile de vara.
            In 1914, un alt local devenit celebru isi deschidea portile: restaurantul Bulevard.

In judetul Sibiu se intalnesc si restaurante pe categorii de confort, unul din aceste restaurante se

gaseste in municipiul Medias.

Restaurantul este local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la
dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si
unele produse pentru fumatori.

Restaurantul Traube**** dispune de trei saloane:

v     Salonul verde, 80 locuri;

v     Salonul roz, 40 locuri;

v     Salonul mic, 12 locuri.

In aceste saloane poti petrece clipe de neuitat in care ne incanta muzica de pian, intepretata
live, aducand un plus de buna dispozitie. Cu aceasta ambianta restaurantul  ofera posibilitatea de a
organiza diferite petreceri, nunti, botezuri, zile de nastere, revelioane, etc.   Bucataria restaurantului
este internationala, cu produse mereu proaspete, servite cu profesionalism si promtitudine de personal
specializat si calificat.

Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care, prin

dotare, profil, tinuta angajatilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa reprezinte
obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone.
 Metropolitan - Restaurant cu specific international;

Drumul Matasii - restaurant chinezesc.

Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si
neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare. Vinurile se servesc in
carafe sau cani de ceramica. Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii sunt decorati cu scoarte,
stergare etc. poate avea program muzical, tarafuri de muzica populara.

Crama Ileana.Traditia straveche a Marginimii Sibiului, reprezentata in principal de Poiana

Sibiului, o gasesti acum in Burgul Sibiului la Crama Ileana unde intr-adevar traditia este la ea acasa.

Aici poti savura delicioasele mancaruri traditionale taranesti si pastorale incepand de la

traditionala mamaliga cu branza si smantana si pana la cele mai sofisticate preparate. Tuica, vinul de
casa sau cele mai fine bauturi fac deliciul unei mese savuroase intregite de atmosfera muzicii populare.

Cu toate ca bucataria internationala se gaseste in localurile de buna calitate, faceti tot posibilul
sa savurati specialitatile locale romanesti. Bucataria traditionala din aceasta parte a tarii a fost si este
foarte influentata de populatia de origine maghiara si germana. Aici sunt preferate supele de pasare si
de vita, cu galuste de gris sau faina, taitei de casa, supe de gris, de chimen sau de rosii. Ciorbele de aici
sunt acrite cu otet, sare de lamaie sau zeama de varza, iar uneori sunt dulci, adica neacrite, un fel de
supe foarte bogate, cu multe legume si carne. In unele zone se folosesc pentru acrit agrisele sau
rabarbar, o planta acrisoara cu lujeri mari de culoare verde si usoare tente rosiatice. Foarte caracteristic
pentru aceasta zona este tarhonul, folosit pentru a da aroma ciorbelor, in special ciorbelor de fasole, de
cartofi sau de salata. Sunt foarte apreciate supele gulas, papricas, ciorba de salata cu jumari de ou si
costita, ciorba de fasole cu tarhon, etc. Specifice zonei sunt si supele de fructe, cum sunt spre exemplu:
supa de mere si supa de visine.

2.6. Structuri de transport turistic

In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un loc

important, fiind compusa din:

-           reteaua de cai rutiere;

-           reteaua de cai feroviare;
-           reteaua de cai aeriene;
-           transportul combinat.

Reteaua de drumuri

Judetul Sibiu beneficiaza de o pozitie favorabila, dispunand de o retea de drumuri publice bine
reprezentata, conferind o deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale
care strabat judetul Sibiu si care faciliteaza accesul din si inspre acesta la nivel national si international
sunt:

-     Drumul european E 68 Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov

 -     Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-
Frontiera Halmeu
-     Coridorul IV Pan-European Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov- Ploiesti-
Bucuresti-Slobozia- Constanta

In cadrul Regiunii Centru judetul Sibiu ocupa locul patru in ceea ce priveste total lungime
drumuri publice, locul cinci in ceea ce priveste total lungime drumuri nationale si locul patru in ceea ce
priveste total lungime drumuri locale - judetene si comunale.

Din analiza echiparii tehnice a judetului Sibiu cu drumuri publice -nationale, judetene si

comunale -  au rezultat urmatoarele:

Ø     6 trasee de drumuri nationale, din care :

                        2 trasee de drumuri europene, E 68 (DN 1) si E 81 (DN 7) ;

                        2 trasee de drumuri nationale principale, DN 7C si DN 14;       

                        2 trasee de drumuri nationale secundare, DN 14A si DN 14B.

Ø            51 trasee de drumuri judetene ;

Ø            70 trasee de drumuri comunale .

Lungimea drumurilor publice din judetul Sibiu este de 1.599 km, reprezentand 2% din totalul
drumurilor publice din Romania (78.601 km). Densitatea drumurilor publice in judetul Sibiu este de 29,5
km/100 km2, situand judetul pe ultimele locuri din tara, fiind sub densitatea  pe tara care este de 32,9
km/100 km2 si aproape egala cu densitatea pe Regiunea Centru (29,4 km/100 km 2).

Din total lungime drumuri publice, situatia se prezinta astfel:      

Ø        257 km - 16 % - sunt drumuri nationale;

Ø        1.342 km -84% - sunt drumuri judetene si comunale.

 In anul 2004, judetul Sibiu se situa pe locul 28 pe tara avand 1.600 km, din care 383 au fost
modernizati ceea ce reprezinta 24 %.

Drumurile nationale sunt modernizate in totalitate, situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand
o stare tehnica considerata ca fiind buna.

Drumurile nationale la nivelul judetului Sibiu, in anul 2003, aveau 257 km din care tot atatea
sunt drumuri moderne.

Drumurile judetene si comunale, in anul 2003, aveau un total de 1.342 km. Din care drumuri
modernizate - 126 km (22%) si drumuri cu imbracaminti usoare rutiere 452 km (78%).  Drumurile
judetene sunt de clasa tehnica IV si V, avand o stare tehnica considerata in general satisfacatoare, iar
drumurile comunale sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerata in general
nesatisfacatoare.
 Drumurile publice, in cea mai mare parte, traverseaza localitati, viteza de circulatie fiind redusa
pe aceste sectoare. De asemenea, latimea platformei drumului nu este corespunzatoare, datorita
frontului ingust al limitei de proprietate. Drumurile judetene si comunale in mare parte nu asigura o
suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si de marfa in conditii de
siguranta si confort cat mai optime.

Intre localitatile judetului transportul este realizat de operatori privati si de regii locale de
transport rutier.

Pe reteaua de drumuri nationale si locale exista lucrari de arta (pasaje, poduri si podete).
Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale au o stare tehnica buna, dar nu toate sunt la clasa de
incarcare E.

Din analiza starii de viabilitate a drumurilor locale, judetene si comunale, s-a observat ca de
regula starea de viabilitate a podurilor este similara cu cea a drumurilor, necorespunzand cerintelor de
capacitate portanta (clasa E de incarcare), si cerintelor traficului actual.

Reteaua de cai ferate

Transportul feroviar de calatori si de marfuri se realizeaza in judetul Sibiu, la sfarsitul anului

2003, printr-o retea de cai ferate care insumeaza o lungime totala de 284 km. din care  11 km linie
electrificata ceea ce reprezinta o acoperire de 52,3 km retea de cale ferata  la 1000 km.²

Din punct de vedere al transportului feroviar, judetul Sibiu detine cateva noduri de cale ferata
cum ar fi: Sibiu, Copsa Mica si Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferata se realizeaza legaturi atat cu
toata tara cit si cu Europa Centrala si de Vest.

Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Sibiu este in general buna. Nivelul dotarilor si
starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Transport aerian

Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de

Municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, Municipiul
Bucuresti, prin curse interne, precum si legaturi internationale cu Gemania (Mûnchen), Italia si Austria.

Transportul public

Transportul judetean de calatori este organizat in jurul oraselor pentru a deservi activitati
economice si sociale ale populatiei.

Transportul public de  calatori in trafic judetean a fost organizat in 2003-2004 pe un numar de

78 de trasee, din care efectuate 69 realizand un grad de acoperire de 86 %.

Zona Sibiu este deservita de 4 transportatori locali: SC TRANSMIXT SA si SC TURSIB SA, SC LAZAR
TRANS SRL si SC GOSPODARIA ORASENEASCA AVRIG SA , avand un parc activ de 86 autobuze cu  numar
de locuri cuprins intre 17 si 53, si un transportator din judetul Brasov, care opereaza in zona Scorei,
Arpasu de Jos si in zona limitrofa interjudeteana avand un parc de 54 autobuze

Zona Medias este deservita de 3 transportatori: SC BAT SA, SC MEDITUR SA, si SC BMT TRANS
SRL cu un parc activ  de  autobuze cu capacitate intre 38 si 53 de locuri.

Zona Copsa Mica este deservita de SC BMT TRANS SRL Medias, desi in zona existand o scadere a
fluxului de calatori ceea ce a dus la nerentabilizarea traseelor, mentinerea traseelor din aceasta zona s-a
datorat faptului ca SC SOMETRA SA asigura abonamente pentru transportul  angajatilor din  orasul
Copsa Mica si din celelalte sate de rezidenta.

Zona Agnita, zona cu ceea mai slaba acoperire a traseelor, este deservita de SC TRANSMIX SA
Sibiu, care asigura doar acoperirea traseelor de pe DJ 106 Sibiu-Agnita si localitatile Coves si Ruja, si de
catre SC CAMBUZ SA Sighisoara din judetul Mures care deserveste o parte dintre localitatile zonei
Agnita.

Transportul elevilor este asigurat si de minibuzele galbene - 23, care acopera 23 trasee.

Calitatea serviciilor de transport in privinta confortului este necorespunzatoare in cele mai

multe cazuri datorita gradului avansat de uzura al autobuzelor si numarul mic de dotari noi.

Transportul de persoane in curse interjudetene este asigurat de catre 3 operatori de transport

locali: SC TRANSMIX SA, SC ATLASSIB SA si  TURSIB SA, Sibiul fiind un judet de tranzit, este deservit si de
alti transportatori din tara.

Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat si sunt realizate la nivelul judetului de un numar de 113
transportatori din care 26 opereaza in zona Medias iar  restul in zona Sibiu, totalizand  un parc auto de
900 taximetre cu licenta.

Calitatea si rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie si nu in ultimul rand tarifele

practicate de catre operatorii de taximetrie, au contribuit la dezvoltarea acestor servicii in ultimii ani.
 CAPITOLUL III

FORME DE TURISM PRACTICATE SI ANALIZA INDICATORILOR

CIRCULATIEI TURISTICE
3.1. Forme de turism

Tipul de turism defineste esenta fenomenului si apare ca o suma de insusiri fundamentale ce se

interconditioneaza pe un anumit spatiu intr-o perioada de timp determinata. Tipurile se stabilesc pe
baza unor criterii(motivatia individului, scop, destinatie, etc), au un caracter istoric, nu dispar prin
substituire cu altele decat in cazuri de exceptie si pentru o perioada determinata.

Asezat in centrul tarii, acolo unde s-au intalnit dintotdeauna drumurile ce-au legat teritoriile
istorice romanesti, Sibiul a fost si ramane o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si
spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie, zona de simbioza intre cultura romaneasca si cea a
nationalitatilor conlocuitoare.

Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de

arhitectura si muzeele incadreaza judetul intre vetrele de cultura si civilizatie romaneasca si in zonele cu
traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea
industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de
vanatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii
istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.

Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe care le
ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara. Reteaua hoteliera de vile si cabane,
de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa fie cautate in
toate anotimpurile. Statiunile balneo-climaterice dispun de resurse curative naturale, precum si baza de
tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito urinar,
insuficienta glandulara, in stari de convalescenta.

Multe localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri
din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente
arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala.

Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura romaneasca,

ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte. O bogata fauna cinegetica si piscicola,
flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc
frumosul. Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin
dezvoltarea caruia se poate ajunge la creearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la
imbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Formele de turism practicate in functie de criteriul principalelor destinatii specifice:

 Formele de practicare a turismului sunt intr-o continua schimbare si adaptare la noile conditii
datorate evolutiei societatii umane.

Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de turism, avand pondere diferita in cadrul
fiecaruia. Conform acestor criterii se distng mai multe forme de turism.

Resursele turistice ambientale si antropice ale judetului Sibiu, ca premise de dezvoltare a acestui
domeniu, genereaza urmatoarele forme de turism, care se completeaza reciproc in cadrul diferitelor
categorii de destinatii specifice:

3.1.1.Turism montan bisezonal (de odihna, sporturi de iarna si de vara, drumetie, alpinism, de

agrement, cunoastere stiintifica, vanatoare si pescuit etc)- favorizat de prezenta Muntilor Fagarasului, a
Muntilor Cindrelului (unde se afla, la 1450 m, statiunea climaterica Paltinis) si a Muntilor Lotrului;

3.1.2.Turism balnear (cura balneara, odihna, de agrement etc) isi are originile in timpurile
antice, cand oamenii cunosteau si exploatau proprietatile curative ale apelor minerale si termale, ale
curei heliomarine,namolurile, etc. Este considerat cel mai vechi tip de turism.

Statiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului, inca neomologata, are ca factori principali de atractie
apele sarate ale lacurilor care s-au format prin prabusirea vechilor mine de sare. Lacul Avram Iancu, cu o
adancime de 132,5m, este considerat cel mai adanc lac de ocna din tara.    

Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta
parte a tarii, recentele renovari ale strandului o recomanda ca o statiune de interes regional. La acestea
se adauga apa minerala a izvorului Horea, cloruro-sodica si usor bicarbonata, namolul sapropelic format
in lacuri, usor mineralizat. Statiunea balneo-climaterica Bazna (recomandata in afectiunile
reumatismale) , care nu este inca omologata, este situata la 69 km de municipiul Sibiu si la 13 km de
municipiul Medias. Factorii naturali de cura sunt apele minerale sarate - iodurate, folosite sub forma de
bai, cu efect complex datorita actiunii concomitente a celor trei factori: termic, mecanic si chimic.
Namolul de Bazna si sarea de Bazna sunt alti doi factori importanti de cura. Statiunea Miercurea Bai,
care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu perspective de dezvoltare, se afla la 34 km
de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu - Sebes - Alba Iulia, ramane un viitor potential de exploatat.

3.1.3.Turism cultural (de cunoastere, educativ) - care beneficiaza de un valoros patrimoniu

turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii
religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare
traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale,
traditii culturale ale minoritatilor, activitati economice cu valente turistice, diverse posibilitati de
agrement (case de cultura, cluburi, cinematografe etc), care sunt raspandite pe intreg teritoriul
judetului.

Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaza obiective turistice apartinand patrimoniullui
cultural. Specificul acestui tip este dat de faptul ca se adreseaza anumitor categorii ale populattiei;
atrage populatia urbana si populatia rurala; durata este limitata la un timp scurt sau mediu.
 3.1.4.Turism urban - care este sustinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din cele
doua municipii, Sibiu si Medias si din cele sapte orase existente in judetul Sibiu: Agnita, Avrig, Cisnadie,
Copsa-Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu.

3.1.5.Turism rural si agroturism - bine reprezentat in special in satele din Marginimea

Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare si in alte localitati rurale de pe teritoriul judetului Sibiu.

Prin prezentarea individuala a tuturor categoriilor de resurse naturale si antropice care intra in
componenta ofertei turistice sibiene se incearca crearea unei conceptii unitare asupra elementelor care
sustin declansarea si mentinerea fenomenului turistic in judetul Sibiu.

3.1.6.Turismul de afaceri - turismul de reuniuni este o componenta dinamica in economia

turismului unei tari/regiuni/localitati care inglobeaza pe langa activitatile turistice comune (cazare,
catering, transport) si o serie complexa de servicii specifice organizarii profesioniste de conferinte,
programe motivationale, intruniri. Cererea pentru aceasta forma de turism vine din partea organizatiilor
profesionale pentru intalnirile membrilor sau firme care organizeaza conferinte, simpozioane, diverse
intalniri sau cursuri de pregatire pentru personalul propriu. Acest segment se dezvolta pe masura
implementarii in Romania a standardelor internationale si a introducerii aquis-lui comunitar European.

3.1.7.Turismul sportiv - este o alta forma a circulatiei turistice care este foarte agreata de
anumite categorii ale populatiei. El poate acoperi practic toate categoriile de sporturi, de la cele nautice,
sporturile de iarna pana la alpinism, vanatoare si pescuit. In judetul Sibiu, suprafata fondului de
vanatoare este de 219.529 ha ce reprezinta insumarea suprafetelor productive cinegetic in care sunt
incluse suprafetele de luciu de apa, padure, arabil, fanete, pasuni, gol de munte si suprafata
neproductiva cinegetic. In total exista 17 fonduri de vanatoare care sunt amplasate majoritate in Muntii
Fagaras, Muntii Cindrelului si Muntii Lotrului.

3.1.8.Turismul de tineret - turismul pentru tineret, copii, adolescenti sau tineri, se desfasoara

atat individual cat si in grup, insotiti de personal didactic. Conceptul de turism pentru tineret este un
concept care are in continuare are nevoie de promovare. Se refera la servicii turistice destinate tinerilor,
oferte de petrecere a timpului liber pentru tineret. In judetul Sibiu numarul taberelor de elevi este de 8
(Tabara Trecatoarea Corbilor - Paltinis, Tabara Santa, Tabara Cisnadioara, Tabara Ocna Sibiului,  Tabara
Saliste I, Tabara Saliste II, Tabara Sadu , Colonia de prescolari Noul Sasesc, capacitate de 1150 locuri.)

3.1.9.Turismul feroviar - calea ferata ingusta Sibiu-Agnita are traseul pe Valea Hartibaciului si

are o lungime de 58 km.   Peisajul prin care se calatoreste este feeric, cu vegetatie abundenta, pe valea
raului Hartibaci. Trece prin haltele Hozman, Tichindeal, Nocrich, Altina si Benesti, localitati unde sunt
cetati cu biserici fortificate. Trenul de cale ingusta este remorcat de o locomotiva cu abur si atinge viteza
de 20 km/h. Este singura legatura cu trenul intre Sibiu si Agnita, traseu care se parcurge in doua ore si 40
de minute.
 CAPITOLUL IV
PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICA A JUDETULUI SIBIU
Judetul Sibiu dispune de o varietate peisagistica deosebita, de un potential turistic natural si
antropic extrem de bogat si bine reprezentat, atat in mediul urban, cat si in cel rural, ceea ce ii confera
rolul de destinatie turistica de mare atractivitate pe plan national si internationala.

Perspectivele dezvoltarii durabile a turismului sunt influentate de modul de realizare a

performantelor calitative pe urmatoarele planuri: economic, social, politic, cultural si ecologic, in special.
Valorificarea complexa si eficienta a potentialului turistic din judetul Sibiu trebuie sa se desfasoare
concomitent cu protejarea si conservarea valorilor turistice.

Ca segment al pietei turistice romanesti, activitatea desfasurata in acest sector in judetul Sibiu
este influentata de o serie de factori cum sunt, de pilda:

 valoarea calitativa si cantitativa a resurselor turistice;

 gradul de dezvoltare si densitatea infrastructurii, raportata la unitatea de suprafata;
 dezvoltarea economica generala, cu repercursiuni pozitive asupra veniturilor populatiei
si a numarului locurilor de munca;
 calitatea serviciilor turistice (sub aspectul resurselor umane);
 evolutia cursului de schimb valutar, cu influente asupra puterii de cumparare a
populatiei etc.

Strategia de dezvoltare durabila a turismului in judetul Sibiu si prospectarea efectelor sociale

economice si ecologice ale fenomenului turistic.

Obiective principale:

 Dezvoltarea si modernizarea ofertei turistice reprezentata de resursele naturale si

antropice ;
 Promovarea produsului turistic al judetului Sibiu pe piata interna si internationala;
 Asigurarea fortei de munca calificata;
 Cresterea calitatii serviciilor turistice;
 Stabilirea unor relatii de colaborare cu sectoarele conexe.

Plan de actiune:

 Actiuni pentru dezvoltarea si modernizarea ofertei si a infrastructurii turistice reprezentata de

resursele naturale si antropice ale judetului, intretinerea si conservarea siturilor istorice, a bisericilor
fortificate si cetatilor.

4.1. Turism montan bisezonal

a. clasificarea statiunii Paltinis;

 b. omologarea partiilor de schi :
 in statiunea Paltinis;
  in zona Balea ;
c. reglementarea juridica a Cabanei Suru si Gatul Berbecului;
d. organizarea de manifestari pentru sporturile extreme;
e. organizarea de activitati tematice;
 Festivalul "Targul Oierilor" , "Tunsul si mulsul oilor", expozitii si degustari de produse si
preparate culinare;
 diversificarea si permanetizarea festivalurilor sportive (vara, iarna) si a manifestarilor
turistico-educationale;
 concursuri : de pescuit, de vanatoare, auto-moto-velo.
f. realizarea unei Agende a manifestarilor turistice anuale pentru zona montana;
g. dotarea cabanelor de creasta cu echipamente strict necesare in cazul producerii
accidentelor montane;
h. construirea de noi refugii montane;
i. realizarea unui cimitir pentru turistii decedati in munti ( ex: la Cartisoara ), care sa fie
inclus in circuitele turistice;
j. realizarea de centre de inchiriere a echipamentului sportiv;
k. modernizarea si realizarea unor noi instalatii de transport pe cablu la Paltinis si Balea;
l. dotarea statiunii Paltinis cu instalatii de produs zapada artificiala
m. transformarea Dealului Gusterita in zona de agrement pentru practicarea sporturilor de
iarna-vara, cu caracter de masa; amenajarea unei piste de schi alpin fond, sanius, bob, piste pentru
practicarea sporturilor moto-velo;
n. intocmirea obligatorie a Registrelor de trafic la cabane si a registrului de propuneri si
sesizari;
o. marcarea si intretinerea drumurilor si potecilor montane, antrenarea in acest scop a
primariilor, cabanierilor, salvamontistilor, asociatiilor si organizatiilor care se ocupa cu turismul montan,
a elevilor si studentilor;
p. depoluarea cu regularitate a drumurilor, potecilor, izvoarelor si cursurilor de apa din
zona montana si piemontana;
q. asigurarea ofertei culinare in conditii perfecte de igiena in cabanele montane.

4.2. Turismul balnear

a. realizarea de retele si instalatii tehnico-edilitare in statiunile balneare;

b. repunerea in functiune a instalatiei pentru fabricarea sarii de Bazna;
c. dotarea cu aparatura pentru tratament si instalatii pentru agrement;
d. extinderea capacitatilor de cazare si de tratament, inclusiv prin metode neconventionale
si naturiste;
e. extinderea ofertei pentru activitatile sportive si de agrement in statiunile balneare (in
spatii inchise, biblioteci, cluburi) si in aer liber : terenuri sportive, alei si poteci pentru plimbare;
f. intensificarea activitatii cultural-distractiva in statiuni balneare cum sunt : conferinte
tematice, concerte, teatru, focuri de tabara si picnicuri.

4.3. Turismul cultural si religios

a. restaurarea si conservarea siturilor istorice, a bisericilor fortificate si a cetatilor;

 b. crearea de oferte pentru trasee tematice, de exemplu: Traseul cetatilor si bisericilor
fortificate , pe valea Tarnavei Mari, pe DN 14 (Agarbiciu, Laslea cu prelungire spre Sighisoara);
c. inventarierea legendelor si miturilor de pe raza judetului si includerea lor in programele
turistice;
d. inventarierea caracteristicilor zonelor etno-folclorice pentru realizarea unui CD-ROM si
includerea in circuitele turistice;
e. permanentizarea evenimentelor culturale traditionale ex: Festivalul medieval de teatru,
Festivalul de Jazz si realizarea de noi manifestari de importanta locala, regionala, nationala si
internationala etc;
f. deschiderea pentru public a unor monumente;
g. includerea in circuitul turistic al lacasurilor de cult;
h. asfaltarea drumurilor de acces in satul Alma Vii, 3 km, Valchid 7 km  si intretinerea cu
prioritate a drumurilor asfaltate spre celelalte localitati;
i. elaborarea si afisarea in fiecare cetate a unui scurt istoric in limbile romana, germana,
engleza si franceza.

4.4. Turismul rural si agroturismul

a. omologarea pensiunilor si fermelor agroturistice existente

b. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare si de comunicatie in zonele cu
potential turistic real;
c. includerea patrimoniului turistic rural in circuite turistice prin realizarea de programe
turistice;
d. dezvoltarea si imbunatatirea ofertei serviciilor complementare turismului  masa, cazare,
agrement);
e. incurajarea si sprijinirea practicarii activitatilor traditionale locale, cu precadere
artizanatul;
f. valorificarea resurselor locale si a produselor agro-alimentare ecologice prin consum
turistic sau comercializare;
g. cresterea calitatii produsului turistic prin includerea de programe folclorice, cantareti,
dansatori;
h. dezvoltarea si realizarea de noi oferte turistice pentru trasee tematice  ex : Drumul
Tuicii, Drumul vinului, Drumul branzei;
i. stimularea productiei in satele din jurul Sibiului (agricole, apicole, pomicole, legumicole)
a produselor alimentare ecologice a caror reclama ar contribui enorm la preferarea ofertei sibiene in
locul altora.

Actiuni generale

a. incadrarea obiectivelor turistice in Planul de urbanism general al localitatilor cu

respectarea normelor de mediu in vigoare;
b. concesionari de terenuri si obiective cu destinatie turistica de catre autoritatile publice
locale ( ex Cartisoara  pentru realizarea unui cimitir pentru victimele montane);
c. infiintarea de centre de informatii turistice in mediul urban si rural, in localitatile cu
vocatie turistica;
d. punerea in valoare a obiectivelor turistice naturale si antropice prin realizarea de noi cai
de acces si imbunatatirea celor existente;
 e. acordarea de consultanta pentru dezvoltarea turismului in judetul Sibiu (turismul
ecologic, cultural, turismul rural si agroturism);
f. informarea consiliilor locale cu privire la normele de clasificare a structurilor turistice
care sa stea la baza eliberarii autorizatiilor de constructie ii functionare;
g. studierea includerii in circuitul turistic a mocanitei pentru punerea in valoare a Vaii
Hartibaciului si a Muzeului Locomotivei din Sibiu;
h. extinderea retelelor de telefonie fixa si mobila in zonele de interes;
i. marcarea drumurilor de acces pentru ciclisti spre locurile de agrement din judet;
j. realizarea de piste cicliste in judetul Sibiu;
k. diversificarea ofertelor turistice pentru grupuri tinta, oameni de afaceri, politicieni,
turisti straini;
l. asigurarea de spatii de parcare auto in conditii de securitate;
m. atragerea de investitori pentru obiectivele strategice (ex. Statiunile Ocna, Bazna,
Paltinis) ale caror calitati curative si terapeutice sunt departe de a fi evaluate si exploatate;
n. dezvoltarea unei industrii horticole (productia de flori si rasaduri), asigurarea unei oferte
generoase pentru inflorirea soselelor si satelor, prin diversificare si nu prin o tipizare, prin localizarea
speciilor si nu prin generalizarea lor, urmarindu-se valorificarea traditiilor locale;
o. dezvoltarea sectorului hipic, in toate sensurile, (pentru agrementul hipic), introducerea
trasurilor de oras, a carutelor si de ce nu, a carului cu boi;
p. organizarea de spectacole de sunet si lumina.

4.5. Actiuni pentru promovarea produsului turistic al judetului Sibiu, pe piata interna
si internationala

a. Cresterea rolului Asociatiei Turismului Sibian in promovarea dinamica a activitatilor

turistice si atragerea de noi membrii;
b. Realizarea de materiale promotionale noi pentru mass-media (articole, emisiuni), pagini
web, diverse brosuri, ghiduri, cataloage, pliante, afise pentru oferta turistica si distribuirea acestora
(inclusiv la ambasada);
c. Realizarea unei brosuri cu prezentarea tratamentelor pentru diverse afectiuni in
statiunile balneo - climaterice;
d. Organizarea la Sibiu a unui targ de turism pentru zona Transilvania;
e. Participarea la targuri interne si internationale de specialitate, pe baza unor planificari
concrete;
f. Eventualele colaborari ale ATS cu alte asociatii din domeniu;
g. Implicarea studentilor din facultatile de profil in activitatile de promovare prin practica
de specialitate;
h. Realizarea unor Centre de Informare a Turistilor pentru organizarea si promovarea
serviciilor turistice in toate localitatile cu potential turistic (inclusiv la aeroport, gari, etc.);
i. Realizarea unei publicatii a legendelor si miturilor specifice judetului;
j. Realizarea de materiale promotionale pentru toate activitatile ce se pot practica pe timp
nefavorabil sau la solicitare;
k. Realizarea de panouri publicitare si amplasarea lor in apropierea obiectivelor turistice;
l. Realizarea de publicatii pentru mediatizarea traseelor turistice marcate;
m. Expozitii itinerante cu tematica turistica in institutiile de invatamant din judet;
n. Realizarea de excursii tematice de educatie ecologica;
 o. Organizarea de tabere pentru elevi si studenti in vederea practicarii unui turism
ecologic;
p. Implementarea pe piata turistica, a unor simboluri de marca ale celor mai importante
obiective valorificand traditiile breslelor medievale si ale mestesugurilor rurale;
q. Incurajarea artelor plastice si arhitectilor plastici, formarea unei piete si a operelor de
arta moderne, organizarea de tabere de arta, cu participare nationala si internationala;
 CONCLUZII
Datorita  imensului potential turistic de care dispune judetul Sibiu, turismul a fost ales ca un
domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca,
protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat
suficient, sa creasca, se propun o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism,
analiza impactului social - economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin
elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei
adevarate industrii turistice, care, cu siguranta va avea efecte de mediu absolut benefice.

 Astfel de obiective vizeaza: in primul rand, promovarea produsului turistic al judetului Sibiu pe

piata interna si internationala;  dezvoltarea si modernizarea ofertei turistice reprezentata de
resursele  naturale si antropice; asigurarea fortei de munca calificata; cresterea calitatii serviciilor
turistice si stabilirea unor relatii de colaborare cu sectoarele conexe. Odata elaborate aceste strategii se
va trece mai apoi la atingerea acestora prin actiuni si masuri care vizeaza fiecare obiectiv in parte
ducand la o valorificare superioara a potentialului turistic din acest judet.

In urma prezentarii potentialului turistic al judetului Sibiu au rezultat urmatoarele motive pentru
a investi in acest judet si pentru o valorificare superioara a potentialului:

 Judetul Sibiu dispune de o pozitie geografica favorabila pentru potentialii investitori

acesta fiind situat in centrul Romaniei si totodata in centrul Europei de SE.
 Judetul Sibiu dispune de o retea rutiera si feroviara bine dezvoltata, Sibiul  fiind situat
de-a lungul rutei Viena - Budapesta - Arad - Bucuresti - Sofia - Istanbul, dispunand de bune legaturi
feroviare catre toate marile orase europene.
 De asemenea in acest judet exista un aeroport international, cu legaturi aeriene zilnice
pe ruta Sibiu - München - Sibiu precum si cu legaturi aeriene spre Italia.
 Reteaua de telecomunicatii este bine dezvoltata, fiind intr-o permanenta  expansiune
(inclusiv telefonie mobila si acces Internet).
 Sunt disponibile suprafete de teren propice dezvoltarii industriale (acces, curent electric,
canalizare, etc.). Totodata, terenurile in zonele industriale pot fi achizitionate la preturi foarte
convenabile de potentialii investitori.
 Prezenta unor ramuri industriale cu o veche traditie. In judetul Sibiu  industria textila,
alimentara, a pielariei si a incaltamintei, precum si  industria constructoare de masini (25 % din industrie
este inca in posesia statului si este in curs de privatizare) sunt foarte bine dezvoltate avand o traditie
deja cunoscuta pe piata.
 Sibiul este situat in mijlocul unei zone turistice de mare atractie (drumetii in apropiatii
munti ai Cibinului, practicarea sporturilor de iarna in statiunea Paltinis - 1450 m altitudine, posibilitati de
tratament la baile de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Baile Bazna etc.), fiind el insusi unul dintre cele
mai atractive orase din aceasta parte a Europei.
 Forta de munca bine pregatita (peste 12% au studii superioare, Sibiul fiind un centru
universitar important) si relativ tanara (doar 25% din populatia municipiului Sibiu depasind varsta de 50
ani).
  Sibiul este gazda mai multor institutii nationale si internationale cum sunt: Consulatul
Genaral al Germaniei in Romania, Mitropolia Bisericii Ortodoxe din Transilvania, Consistoriul superior al
Bisericii Evanghelice din Romania, Forumul German din Romania, si altele.
 Sibiul are o vasta traditie europeana, numele orasului fiind un garant pentru cultura si
educatie, astfel ca in anul 2007 orasul Sibiu a fost declarat "Orasul european al culturii", alaturi de
Luxemburg. Aici s-au desfasuat unele din cele mai importante festivaluri, amintind: Festivalul
International de Jazz, Festivalul International de Arta Neconventionala "La strada"; Festivalul
International de Teatru de la Sibiu; etc.

BIBLIOGRAFIE
1. Botezatu C., Mihalcescu C., Iacob I.  Sisteme informatice cu baze de date in  turism, Ed.
Universitara, Bucuresti, 2005 
2. Mihalcescu, Cezar  Bazele Informaticii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005
3. Dinu, Mihaela Geografia Turismului,  EdituraDidactica si Pedagogica,Bucuresti, 2005
4. Firoiu, Daniela Industria turismului si a calatoriilor, Editura Prouniversitara, Bucuresti
2006
5. Firoiu, Daniela Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor, Editura
Prouniversitara, Bucuresti 2006
6.  Ionescu, Silvia Ghidul turistic al Romaniei 2005-2006, Editura Publirom Advertising,
Bucuresti, 2005
7. Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica Sibiu, 2006
8. Neagu, Vasile Management, Editura Prouniversitara, Bucuresti, 2006
9. Neagu V., Busuioc M. Managementul calitatii serviciilor
turistice,  Editura Prouniversitara, Bucuresti, 2007
10. Stanescu Dorinam  Alimentatie-catering, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999
11. Stanesc Dorina Tehnologia in serviciile de alimentatie, Editura Oscar Print, Bucuresti,
1999
12. Zaharia M., Dodu P. Tehnologie hoterlira - Note de curs
13. Zaharia M. (coordonator) Economia serviciilor, Editia a II a, Editura
Universitara, Bucuresti, 2006
14. Zaharia M.(coordonator) Economia serviciilor - probleme si studii de caz, Editura
Universitara, Bucuresti, 2006
15. www.sibiul.ro
16. www.ici.ro
17. www.sibiu.ro
18. www.romturism.ro
19. www.tourismquide.ro
20. www.turisinfo.ro
21. www.amiciimuntiilor.ro
22. www.romanialibera.ro
23. www.cjsibiu.ro