Sunteți pe pagina 1din 5

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

“FUNDENI”

REFERAT
FARMACOLOGIE

ELEV PROFESOR

DINU IOANA DANIELA MIHAI FLORENTA


CLASA 1K AMG

AN ȘCOLAR
2019–2020
MEDICAMENTE CU ACTIUNE ASUPRA
LIPIDELOR (ASUPRA COLESTEROLULUI)

Lipidele constituie o clasă heterogenă de compuşi naturali larg răspândiţi în


organismele vii, caracterizate în general prin structură hidrofobă apolară, care le conferă
solubilitate în solvenţi organici şi insolubilitate în apă.

Sunt constituenţi universali ai organismelor vii. În bacterii sunt localizate preponderent


în membrana celulară şi numai în mică
proporţie în citoplasmă. Plantele se
caracterizează, în general, printr-o
compoziţie constantă în lipide, în cantităţi
nu prea mari, excepţie făcând seminţele
plantelor oleaginoase (floarea–soarelui,
soia, ricin, măsline, susan etc), care conţin
însemnate cantităţi de lipide denumite
generic uleiuri. La animale, lipidele sunt distribuite în toate celulele, compoziţia în diferite tipuri
şi proporţia lor prezentând unele caracteristici în funcţie de ţesut. Unele lipide participă la
structura celulară şi la procesele biochimice. Ele au capacitatea de a forma compuşi complecşi
(în special cu proteinele şi glucidele) care participă la realizarea unor procese deosebit de
importante. Sub forma complecşilor cu proteinele intră în compoziţia membranelor celulare şi
participă la procesele redox, biosinteza proteinelor, în transportul substanţelor prin membrane.

Complexe ale lipidelor cu proteinele se găsesc şi în citoplasma celulelor, precum şi în


sânge. O cantitate variabilă de lipide se găseşte în celulele adipoase de la nivelul ţesutului adipos
sau în jurul unor organe.

Deci, din punct de vedere funcţional se disting lipide de rezervă şi lipide structurale (sau
de constituţie). Originea lipidelor animale poate fi exogenă (din alimente) şi endogenă (din
biosinteză).

2
Principalele roluri şi funcţii ale lipidelor sunt: constituie o importantă sursă energetică a
organismelor (furnizează 9,3 kcal/g), au rol plastic, participă la diferite procese metabolice,
vehiculează substanţe liposolubile cu rol biologic ( vitamine, hormoni, acizi graşi esenţiali) şi au
rol de protecţie mecanică şi termică.

Deşi structura lor nu este unitară, în general lipidele pot fi privite drept compuşi care aparţin unor
esteri complecşi ai polialcoolilor sau ai unor alcooli specifici, cu acizi graşi.

Datorită heterogenităţii lor chimice, clasificarea lipidelor este mai mult sau mai puţin arbitrară.
Se pot distinge însă: lipide simple, care cuprind grăsimile neutre, ceridele, steridele şi lipidele
complexe, subdivizate în fosfolipide şi glicolipide.

COLESTEROL

Cel mai răspândit reprezentant al sterolilor din ţesuturile animale este colesterolul. Pe lângă
hidroxilul din poziţia 3, colesterolul are şi o dublă legătură între atomii de carbon 5 şi 6.
Prin reducerea dublei legături se formează doi produşi: coprostanol şi colestanol care, de
asemenea, se întâlnesc în organismul
animal.

Oxidarea colesterolului conduce la formarea 7-


Colesterol CH3
dehidrocolesterolului care conţine o pereche de duble
CH
CH3
CH2 legături conjugate. Acest sterol se găseşte în piele şi
CH3 CH2 constituie precursorul vitaminei D.
CH2
5
6 CH Colesterolul formează cu acizii graşi esteri complecşi –
HO H3C CH3
colesteride (în special cu acizii stearic, palmitic sau oleic).

Colesteridele acizilor superiori sunt larg distribuite în organismul animal, însă trebuie
precizat că numai 10% din colesterol este legat cu acizii graşi, adică există sub formă de
colesteride. Restul se găseşte sub formă liberă şi în cantităţi mai mari în sânge, ficat, creier.
Nivelul colesterolului în sânge, în mod normal în limitele 150-220 mg/100 ml, este atât în stare
liberă (1/3) cât şi esterificat (2/3) şi reprezintă colesterolemia.

3
Colesterolul este prezent în toate celulele şi ţesuturile. În
organism îndeplineşte o serie de funţii vitale: participă la
procesele de osmoză şi difuziune care au loc în celule şi
la care, colesterolul menţine apa necesară pentru
activitatea vitală; participă la metabolismul unor
hormoni, la neutralizarea toxinelor bacteriene şi
parazitare; are proprietăţi antihemolitice etc.

Medicamente Cu Actiune Asupra Colesterolului

KORILL

Uleiul de Krill pur de la SANIENCE, este un produs cu o


eficacitate dovedită clinic, puritate imbatabilă, calitate
controlată și fabricat sub condiții de GMP certificate
farmaceutic.
Reprezintă soluția ideală pentru menținerea sănătății
cardiovasculare prin reglarea colesterolului și a
trigliceridelor.
Dincolo de aceste beneficii, Korill este și un
hepatoprotector prin conținutul de fosfolipide solubile și colina, putând fi utilizat pe termen lung
în prevenție sau în curele de menținere a unei funcții hepatice normale. Dovedit mult mai
eficient decât formele clasice de Omega, prin activitatea antioxidantă și biodisponibilitatea
maximă,uleiul de Krill asigură un aport unic de fosfolipide esențiale solubile, colina și
astaxantina.

4
Administrare ușoară, ușor de acceptat de pacienți, fără reflux gastric sau gust/miros neplăcut de
pește.
Uleiul de krill pur folosit în Korill este recoltat şi preparat ecologic fără alţi conservanţi sau
agenţi nocivi.
Pentru a te asigura că toate aceste proprietăţi sunt îndeplinite, alege Korill!
Atunci când Colesterolul și trigliceridele sunt față în față cu inima!

Bibliografie
[1]. Fahy E, Subramaniam S, Murphy RC, Nishijima M, Raetz CR, Shimizu T, Spener F, van
Meer G, Wakelam MJ, Dennis EA (April 2009). "Update of the LIPID MAPS comprehensive
classification system for lipids". Journal of Lipid Research. 50 Suppl (S1): S9–14.
doi:10.1194/jlr.R800095-JLR200. PMC 2674711. PMID 19098281.
[2]. Subramaniam S, Fahy E, Gupta S, Sud M, Byrnes RW, Cotter D, Dinasarapu AR, Maurya
MR (October 2011). "Bioinformatics and systems biology of the lipidome". Chemical Reviews.
111 (10): 6452–90. doi:10.1021/cr200295k. PMC 3383319. PMID 21939287.
[3]. Mashaghi S, Jadidi T, Koenderink G, Mashaghi A (February 2013). "Lipid nanotechnology".
International Journal of Molecular Sciences. 14 (2): 4242–82. doi:10.3390/ijms14024242. PMC
3588097. PMID 23429269.
[4]. Michelle A, Hopkins J, McLaughlin CW, Johnson S, Warner MQ, LaHart D, Wright JD
(1993). Human Biology and Health. Englewood Cliffs, New Jersey, USA: Prentice Hall. ISBN
978-0-13-981176-0.
[5].https://www.ptrainer.ro/abc-ul-nutritie-calorii-necesarul-caloric-indicele-masa corporala/imc/