Ordinea de Bătaie A Armatei României (1916) - Wikipedia

14.05.
2020 Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) - Wikipedia
Ordinea de bătaie a Armatei României

(1916)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Organizarea de război a Armatei României

Ordinea de bătaie a Armatei
prevedea mobilizarea unui efectiv de peste 620.000 de
oameni în „Armata de Operaţii”, care încadrau: patru României
comandamente de armată, şapte comandamente de corp la 27 august 1916
de armată, douăzeci de divizii de infanterie şi două Categorii de arme • Infanterie
divizii de cavalerie. • Cavalerie
• Artilerie
Conform instrucţiunilor de mobilizare, diviziile de • Geniu
infanterie trebuiau să fie formate din 40 de brigăzi de • Marină
infanterie, cu un total de 80 de regimente a trei Sediul Marele Cartier General
batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 dispus la:
la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători şi o • Periş
brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două • Buzău
divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din Conducere
Comandantul de
două regimente de roşiori) şi cinci brigăzi de călăraşi Căpetenie
Ferdinand I
(câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată). Ministru de război Vintilă I. C. Brătianu
Şeful Marelui General de divizie
Pentru conducerea acestor forţe se constituia Marele Cartier General Vasile Zottu
Cartier General, având rolul de a sprijini Comandantul Resurse umane
de Căpetenie - regele Ferdinand - în conducerea Vârsta de 21 ani
acţiunilor militare. Asigurarea aspectelor administrative recrutare
şi a celor care ţineau de înzestrarea armatei şi Serviciu militar Da
obligatoriu
coordonarea efortului de război revenea Ministerului de
Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=O
Război, care nu avea însă atribuţii pe linia conducerii rdinea_de_b%C4%83taie_a_Armatei_Rom%C3%A2niei
militare. _(1916)&action=edit&section=0)
Ordinea de bătaie a Armatei României, în prima zi a

participării la război, la data de 27 august 1914 era diferită de cea de la pace, forţele fiind grupate în
conformitate cu misiunile pe care trebuiau să le îndeplinească şi nu neapărat conform subordonărilor
organice.
Cuprins
Organele de conducere
Comanda de Căpetenie
Ministerul de Război
Marele Cartier General
Forţele armate
Armata 1
Armata 2
Armata 3
Armata de Nord
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinea_de_bătaie_a_Armatei_României_(1916) 1/14
14.05.2020 Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) - Wikipedia
Rezerva Marelui Cartier General

Note
Bibliografie
Vezi şi
Organele de conducere
Comanda de Căpetenie
Conform prevederilor art. 93 din Constituţia din 1866, regele era capul puterii
armate. În această calitate el exercita comanda de căpetenie în timp de
război.[1]
Pe timp de război acesta putea delega atribuţiile executive ale comenzii de

căpetenie unui generalisim, aşa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al
Doilea Război Balcanic, când principele moştenitor Ferdinand a fost numit
generalisim, la 24 iunie 1913 şi însărcinat cu conducerea operaţiunilor
Armatei României în Bulgaria.[2]
Regele Ferdinand
Comandanţi de Căpetenie
Regele Ferdinand I - 27 august 1916 - 21 noiembrie 1917

General de corp de armată Constantin Prezan - 21 noiembrie 1917 - 1 aprilie 1918[3]
Regele Ferdinand I - 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918
Ministerul de Război
Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuţii în comanda operativă. Sarcinile sale
principale erau gestionarea bugetului, administraţia armatei, controlul financiar şi administrarea
fondului de pensii militare. Ministerul era supus controlului guvernului şi Parlamentului.[4] Odată cu
intrarea României în război, Vintilă I. C. Brătianu avea să fie numit de Ionel Brătianu în locul său la
conducerea Ministerului de Război. Guvernul avea să rămână în această formulă până la finalizarea
retragerii în Moldova, la 10 decembrie 1916.[5]:pp. 129-130
Ministerul era organizat pe două Direcţii Generale şi mai multe servicii astfel:[6]
Direcţia I Generală - gestiona domeniul administrativ, logistic şi al

asigurării financiare.
Secretariatul General
Serviciul de Stat Major General
Serviciul personalului
Serviciul geografic
Serviciul controlului-contabilităţii
Serviciul contenciosului
Serviciul pensiilor Vintilă Brătianu,
Serviciul intendenţei stabilimentelor centrale ministrul de război
Serviciul locurilor întărite
Direcţia II Generală - coordona procesul organizatoric şi de instruire a trupelor.
Direcţia infanteriei
Direcţia cavaleriei
Direcţia artileriei
Direcţia armamentului
Direcţia geniului
Direcţia marinei
Direcţia sanitară
Direcţia intendenţei
Direcţia şcolior militare[4][7]
Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură
militară destinată conducerii operaţiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război.
Marele Cartier General a fost constituit a doua oară în august 1916, după intrarea României în primul
război mondial, prin divizarea Marelui Stat Major în două componente:Marele Cartier General –
organ superior de concepţie şi conducere a operaţiilor militare, depinzând direct şi imediat de
comandamentul de căpetenie (regele Ferdinand I) – şi respectiv Marele Stat Major – partea
sedentară, subordonat Ministerului de Război, cu atribuţii în zona interioară, în problemele privind
recrutarea şi mobilizarea efectivelor, precum şi mobilizarea economică.[8]
Marele Cartier General[9][10]:pp 72-73
Partea activă
Eşalonul I
Comandantul de Căpetenie
Casa Militară
Un ministru cu şeful de cabinet
Şeful de Stat-Major General
Adjutanţi
Regele Ferdinand la
Subşeful de Stat-Major General
sediul M.C.G. din
Secţia 1 (Operaţii) Peris
Biroul Operaţiunilor
Biroul Informaţiilor
Secţia 2 (Transporturi)
Biroul Transporturilor
Biroul Mijloacelor de Comunicaţii
Secţia 3 (Adjutantura)
Biroul Personalului
Biroul Materialului
Generalul Vasile
Serviciul Cartierului Eşalonului I
Zottu, şeful MCG.
Escadron de escortă
Pluton jandarmi tereştri
Două secţii telegrafie fără fir
Oficiul Telegrafo-Poştal al Eşalonului I

Eşalonul II
Comandamentul General al Etapelor
Serviciul Artileriei şi Muniţiunilor
Serviciul Marinei
Serviciul Geniului
Serviciul Intendenţei
Serviciul Sanitar Generalul Dumitru
Serviciul Telegrafo-Poştal Iliescu, subşef MCG.
Serviciul Cartierului Eşalonului II
Două secţii de biciclişti
Jandarmi rurali
Oficiul Telegrafo-Poştal al Eşalonului II
Eşalonul III
Serviciul Justiţiei Militare
Serviciul Tezaurului
Serviciul Vehiculelor Automobile cu Secţia de Autocamioane
Serviciul Religios
Serviciul Cartierului Eşalonului III
Colonelul Ioan
Jandarmi rurali Răşcanu, şeful
Oficiul Telegrafo-Poştal al Eşalonului III Secţiei Operaţii din
Eşalonul IV MCG.
Serviciul Ataşaţilor Militari şi Ziarişti

Serviciul Ataşaţilor Militari
Corespondenţii de ziare române
Corespondenţii de ziare străine
Serviciul Cartierului Eşalonului IV
Oficiul Telegrafo-Poştal al Eşalonului IV
Partea sedentară
Forţele armate
Armata 1
Armata 1 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare,
la 27 august 1916, având în compunere Corpul I Armată, Divizia 12 Infanterie din Corpul II Armată şi
Divizia 13 Infanterie din Corpul III Armată. La intrarea în război, Armata 1 a fost comandată de
generalul de divizie Ioan Culcer.
Ordinea sa de bătaie era următoarea:[9][11]
Armata 1
Cartierul General al Armatei 1

Corpul I Armată
Divizia 1 Infanterie
Regimentul 1 Vânători
Brigada 1 Infanterie
Regimentul I Mehedinţi No. 17 „Ştirbey

Vodă”
Regimentul Gorj No. 18
Regimentul Dolj No. 1 Generalul Ioan

Regimentul Calafat No. 31 Culcer, comandantul
Armatei 1
Regimentul 43 Infanterie
Brigada 1 Artilerie
Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol I”

Regimentul 5 Artilerie
Regimentul Vâlcea No. 2

Regimentul Rovine No. 26
Regimentul Olt No. 3

Regimentul II Romanaţi No. 19
Brigada 2 Artilerie
Brigada 1 Călăraşi
Serviciile Corpului 1 Armată
Armata 2
Armata 2 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în

prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, având în compunere Corpul II
Armată (mai puţin Divizia 12 Infanterie şi Corpul III Armată (mai puţin
Divizia 13 Infanterie). La intrarea în război, Armata 2 a fost comandată de
generalul de divizie Alexandru Averescu.
Armata 2
Cartierul General al Armatei 2

Corpul II Armată Generalul Alexandru
Averescu,
comandant Armata 2
Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta”

Regimentul Argeş No. 4

Regimentul Radu Negru No. 28
Regimentul III Dâmboviţa No. 22

Regimentul Muscel No. 30
Brigada 3 Artilerie
Regimentul Vlaşca No. 5

Regimentul Teleorman No. 20
Regimentul Mihai Viteazul No. 6

Regimentul IV Ilfov No. 21
Brigada 4 Artilerie
Regimentul 2 Artilerie „General de divizie Gheorghe Manu”

Serviciile Corpului II Armată
Corpul III Armată
Regimentul Prahova No. 7

Regimentul Mircea No. 32
Regimentul Buzău No. 8

Regimentul Râmnicu Sărat No. 9
Brigada 5 Artilerie
Regimentul Putna No.10

Regimentul VI Tecuci No. 24
Regimentul Siret No. 11

Regimentul Cantemir No. 12
Brigada 6 Artilerie
Serviciile Corpului III Armată
Armata 3
Armata 3 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare,
la 27 august 1916, având misiunea de a asigura apărarea frontierei de sud a României. La intrarea în
război, Armata 3 a fost comandată de generalul de divizie Mihail Aslan.
Grupul central
Grupul de vest
Brigada 11 Artilerie Generalul Mihail

Aslan, comandantul
Regimentul 26 Artilerie Armatei 3
Deataşamentul Alexandria
Divizia 1 Cavalerie
Brigada 1 Roşiori
Regimentul 1 Roşiori
Brigada 2 Roşiori
Regimentul 4 Roşiori „Regina Maria”

Brigada 3 Roşiori
Regimentul 5 Roşiori „Împăratul Nicolae al II-lea”

Regimentul 3 Călăraşi
Divizionul 1 Artilerie Călăreaţă
Regimentul de Escortă Regală

Serviciile Corpului 6 Armată
Grupul de est
Divizia 17 Infanterie - Zona fortificată Turtucaia

Divizia 9 Infanterie - Zona fortificată Silistra
Regimentul Constanţa No. 34

Regimentul Călugăreni No. 40
Regimentul Matei Basarab No.35

Regimentul Vasile Lupu No. 36
Brigada 9 Artilerie
Divizia 19 Infanterie - Zona fortificată Cernavodă

Armata de Nord
Armata de Nord a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a

constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, prin transformarea
Corpului IV Armată. La intrarea în război, Armata de Nord a fost comandată
de generalul de divizie Constantin Prezan.
Armata de Nord
Cartierul General al Armatei de Nord

Generalul Constantin
Prezan
Regimentul Războieni No. 15

Regimentul Bacău No. 27
Regimentul Roman No. 14

Regimentul Suceava No. 16
Brigada 7 Artilerie
Regimentul Ştefan cel Mare No.13

Regimentul Regimentul VII Racova No. 25
Regimentul VIII Dragoş No. 29

Regimentul Alexandru cel Bun No. 37
Brigada 8 Artilerie
Brigada 4 Mixtă
Divizia 2 Cavalerie
Serviciile Armatei de Nord
Rezerva Marelui Cartier General
Rezerva generală a armate, păstrată la dispoziţia Marelui Cartier General era constituită în principal
din Corpul 5 Armată (comandat de generalul de divizie Gheorghe Georgescu) şi unităţile de artilerie
grea. Compunerea rezervei generale era următoarea:[9][11]
Corpul V Armată
Regimentul V Ialomiţa No. 23

Regimentul Petru Rareş No. 39
Regimentul Tulcea No. 33

Regimentul Neagoe Basarab No. 38
Brigada 10 Artilerie
Brigada 1 Artilerie Grea
Regimentul 1 Artilerie Grea

Brigada 2 Artilerie Grea

Regimentul de Munte de 75 mm
Regimentul de Munte de 63 mm
Divizionul de 57 mm
Corpul de Artilerie Antiaeriană
Note
1. ^ Constituţia României, în Monitorul Oficial nr. 142 din 1 iunie 1866
2. ^ Eugeniu Arthur Buhman, Patru decenii în serviciul Casei Regale a României, Editura Sigma,
Bucureşti, 2006, p.127
3. ^ Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 44 din 21 noiembrie 1917, regele Ferdinand preda comanda de
căpetenie a armatei şefului Marelui Cartier General, generalul Constantin Prezan, însărcinându-l
cu „comanda Armatei Române, până la noi ordine”. Acest aranjament avea rolul de a evita să îl
pună pe regele României într-o situaţie umilitoare în eventualitatea unei posibile capitulări în faţa
Puterilor Centrale.
Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, Fond Armata 1, dosar nr. 154, fila 73, apud. Marele Cartier
General, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996, pp 171-173
4. ^ a b ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, Bucureşti, 1989, p. 53
5. ^ Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României,
Editura Meronia, Bucureşti, 2001
6. ^ Eftimie Ardeleanu, Alexandru Oşca, Dumitru Preda, Istoria Statului Major General Român,
Editura Militară, Bucureşti, 1994, p.50
7. ^ Monitorul oastei, nr. 14 din 30 martie 1912, pp 149-150
8. ^ Statul Major General, pe site-ul oficial al Statului Major General, [1] (http://www.mapn.ro/smg/ev
olutie.php), accesat la 22.06.2013
9. ^ a b c d e f Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, Bucureşti,
1916
10. ^ ***, Marele Cartier General, Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996
11. ^ a b c d e Lt.-Colonel Alexandru Ioaniţiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia
Geniului, Bucureşti, 1929
Bibliografie
Lt.-Colonel Alexandru Ioaniţiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului,
Bucureşti, 1929
Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, Bucureşti, 1916
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial şi
Imprimeriile Statului, Bucureşti, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli,
Bucureşti, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, Bucureşti, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, Bucureşti, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
Vezi şi
Participarea României la Primul Război Mondial
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)

Armata României
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ordinea_de_bătaie_a_Armatei_României_(1916)&oldid=13120884
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 octombrie 2019, ora 10:27.
Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice; pot exista şi clauze
suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.

Ordinea de Bătaie A Armatei României (1916) - Wikipedia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ordinea de Bătaie A Armatei României (1916) - Wikipedia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14.05.

2020 Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) - Wikipedia

Ordinea de bătaie a Armatei României

Organizarea de război a Armatei României

Ordinea de bătaie a Armatei României, în prima zi a

Rezerva Marelui Cartier General

Pe timp de război acesta putea delega atribuţiile executive ale comenzii de

Regele Ferdinand I - 27 august 1916 - 21 noiembrie 1917

Direcţia I Generală - gestiona domeniul administrativ, logistic şi al

Marele Cartier General

Marele Cartier General[9][10]:pp 72-73

Oficiul Telegrafo-Poştal al Eşalonului I

Serviciul Ataşaţilor Militari şi Ziarişti

Cartierul General al Armatei 1

Regimentul I Mehedinţi No. 17 „Ştirbey

Regimentul Dolj No. 1 Generalul Ioan

Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol I”

Regimentul Vâlcea No. 2

Regimentul Olt No. 3

Armata 2 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în

Cartierul General al Armatei 2

Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta”

Regimentul Argeş No. 4

Regimentul III Dâmboviţa No. 22

Regimentul Vlaşca No. 5

Regimentul Mihai Viteazul No. 6

Regimentul 2 Artilerie „General de divizie Gheorghe Manu”

Corpul III Armată

Regimentul Prahova No. 7

Regimentul Buzău No. 8

Regimentul Putna No.10

Regimentul Siret No. 11

Serviciile Corpului III Armată

Brigada 11 Artilerie Generalul Mihail

Regimentul 4 Roşiori „Regina Maria”

Regimentul 5 Roşiori „Împăratul Nicolae al II-lea”

Divizionul 1 Artilerie Călăreaţă

Regimentul de Escortă Regală

Serviciile Corpului 6 Armată

Divizia 17 Infanterie - Zona fortificată Turtucaia

Regimentul Constanţa No. 34

Regimentul Călugăreni No. 40

Regimentul Matei Basarab No.35

Divizia 19 Infanterie - Zona fortificată Cernavodă

Armata de Nord a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a

Cartierul General al Armatei de Nord

Regimentul Războieni No. 15

Regimentul Roman No. 14

Regimentul Ştefan cel Mare No.13

Regimentul VIII Dragoş No. 29

Serviciile Armatei de Nord

Rezerva Marelui Cartier General

Regimentul V Ialomiţa No. 23

Regimentul Tulcea No. 33

Brigada 1 Artilerie Grea

Regimentul 1 Artilerie Grea

Brigada 2 Artilerie Grea

Regimentul 3 Artilerie Grea

Regimentul 4 Artilerie Grea

Marele Cartier General

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 octombrie 2019, ora 10:27.

S-ar putea să vă placă și