Macroeconomia

1
 CUPRINS
INTRODUCERE …………………………….…………………………..3
1. Activități economice..........................................................................4
1.1. Circuitul economic de ansamblu...............................................4
1.2. Economia cererii.....................................................................5
2.Piața …………………………………………………………………6
2.1.Piața muncii ..............................................................................6
2.2. Piața monetară ……………………………………………..8
3. Indicele prețurilor de consum.......................................................11
3.1.Inflația.......................................................................................11
3.2. Efectele inflației ...................................................................12
4. Creșterea economică ……………………………………………..14
4.1.Economia internațională ........................................................14
4.2. Creșterea economică ...........................................................16
CONCLUZII.............................................................................................19
BIBLIOGRAFIE......................................................................................20

2
 INTRODUCERE
Macroeconomia este un domeniu al științelor economice.

Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi

agregate, cercetează comportamentul economiei în general, cum ar fi venitul total sau
gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației sau oscilațiile conjuncturale.

Macroeconomia încearcă să găsească explicații pentru aceste oscilații, să

găsească factorii de control relevanți și să stabilească dependențele acestora.

In capitolul 1 se prezinta ansamblul activitatilor economice si economia

cererii , in al doilea capitol piata monetara si piata muncii in al treilea capitol indicele
preturilor de consum, adica inflatia si in ultimul capitol cresterea economica.

3
 1. Activități economice
1.1.Circuitul economic de ansamblu

Economia națională este ansamblul activităților economice și sociale

privite în unitate și interdependențele lor, care se desfășoară în cadrul național
statal, istoricește constituit.
Macroeconomia este acea parte a economiei care constă în procesele și
fenomenele care rezultă din corelarea activităților economice la nivelul
economiei naționale.
Macroeconomia se ocupă cu studiul unor mărimi agregate, cum ar fi:
consumul final al populației, formarea națională de capital, economisirea
națională, cererea agregata, oferta agregata etc.
Contabilitatea națională reprezintă un ansamblu coerent și detaliat de
conturi și tabele ce oferă o imagine comparabilă și completă a axtivitatii
economice dintr-o țară. În vederea caracterizării fluxurilor reale și a fluxurilor
financiare la nivelul macroeconomic, în SCN (sistemul contabilității naționale)
agenții economici sunt grupați pe sectoare insitutionale după funcția îndeplinită
și sursele de finanțare, astfel:
 Societăți și cvasisocietati nefinanciare
- Produc bunuri și servicii destinate pieței, nefinanciare;
- Resursele lor provin din vânzarea producției;
- Pot fi private, publice si mixte.
 Instituții financiare și de credit
- Au ca funcție principală finanțarea activității economice, adică
colectarea, transformarea și redistribuirea disponibilităților financiare;
- Fondurile acestor instituții provin de obicei în principal din
angajamente contractate (depuneri la vedere si la termen, titluri de
valoare etc) si dobânzi.
 Intreprinderi de asigurări
- Îndeplinesc funcția de asigurare, adică de transformare a riscurilor
individuale în riscuri colective;
- Se finanțeaza din primele asigurări.
 Administrațiile publice
- Produc servicii nemarfare si efectuează operații de redistribuire a
veniturilor si bogăției naționale;
- Finanțarea lor se face din varsaminte obligatorii ale celorlalte instituții,
primite direct sau indirect, prin redistribuire.
 Administrațiile private
- Produc servicii nermarfare pentru grupuri particulare de gospodării;
- Se finanțează din contribuții voluntare efectuate de gospodării în
calitate de consumatori și din veniturile din proprietate.
 Gospodăriile

4
 - Funcția principală este consumul;
- Veniturile provin din salarii, proprietate și transferuri.
 Restul lumii
- Grupează unitațile nerezidente în măsura în care ele efectuează
operațiuni cu unitățile instituționale rezidente.

Retragerile din fluxul circular al veniturilor îmbracă trei forme:

- Economiile (s): venituri pe care gospodăriile nu le cheltuiesc pentru
consum și care, în mod normal, sunt depuse la bănci sau în alte
gategorii de instituții financiare;
- Taxele (T): includ taxele directe și indirecte plătite de titularii de venit
administrațiilor;
- Importurile (IM): cuprind cheltuielile gospodăriilor pentru bunurile
importate și cheltuielile firmelor pentru materiile prime achiziționate
din exterior
Injecțiile în fluxul circular al venitului cuprind:
- Investițiile (I) făcute de firme pentru creșterea stocului de capital’
- Cheltuielile publice (G), care includ achizițiile guvernamentale de
bunuri și servicii;
- Exporturile (EX), respectiv vânzările țarii către restul lumii.

1.2. Economia cererii

Consumul privat este partea din venitul disponibil utilizată de către
menaje pentru achiziționarea de bunuri de folosință curentă și îndelungată și
de servicii ce curpinde cererea de bunuri și servicii exprimată de menje pe
piața ,are cea mai importantă pondere în PIB și este indisolubil de economii: ce
nu se consumă, se economisește.
Consumul Keynesian (John Maynard Keynes):
 Consumatorul este „fiu risipitor”: întâi consumă, apoi economisește
 Consumul se alfă în relație directă cu venitul curent; el crește când
venitul curent crește și scade în situatia inversă, dar nu neaparat in
aceeași proporție
 Keynes susține că indivizii urmăresc în primul rând acoperirea nevoilor
de consum și numai dacă venitul disponibil este mai mare decât
consumul dorit, partea în exces este economisită.
C = C 0+ c ' Y d - ecuația comportamentală a consumului
c’ = ΔC / ΔY d cu Y d = Y-T
C = consumul de subzistență + înclinația marginală spre consum*venitul
disponibil

5
 2. Piața

2.1. Piața muncii

Oferta de muncă individuală:

 Timpul total de care dispune un individ se împarte în timp liber(L) și timp
de muncă(L’)
H = L+L’

 Costul de oportunitate al unei ore de timp liber este dat de cantitatea de

bunuri care s-ar putea obține cu veniturile încasate dintr-o oră de
muncă: salariul real orar (w)
w= salariul nominal (W)/preț (P)
 Dacă individul ar muncii în continuu, el ar încasa un venit: wH. Timpul de
muncă îi permite acestuia un consum:
C = L’w
 Dacă ar sacrifica o parte din consumul potențial în favoarea timpului
liber, această parte are valoarea: Lw
 Constrângerea bugetară a individului va fi:
wH = Lw + C
Constrângerea bugetară-Ansamblul combinațiilor între consum și timpul liber
pentru care individul își consumă întregul venit: wH = Lw + C.
Prelucrând avem: w(H-L) = C, cu H-L timpul de muncă

Curba de indiferentă-Ansamblul combinațiilor de consum și timp liber pentru

care satisfacția individului este constantă. Optimul consumatorului - Tangenta
linia bugetului – curba de indiferență.

Efect de venit si efect de subtituție:

 Efectul de subtituție = modificarea consumului de „timp liber” ca urmare
a faptului că creșterea salariului real face timpul de muncă mai atractiv
 Efectul de venit = modificarea consumului de timp liber ca urmare a
faptului că creșterea salariului real este o creștere de venit.
Factorii care influențează ofertă de muncă:
 Modificarea preferințelor (de ex intrarea femeilor pe piața muncii în
epoca modernă)
 Modificarea oportunităților alternative (ex: creșterea salariilor pe o piață
a muncii determină reducerea ofertei pe o altă piață)
 Migrația forței de muncă
 Factori demografici
Ce vor sindicatele?
 Salarii mai mari
 Mai multe locuri de muncă
 Stabilitate mare a locurilor de muncă
 Imbunătățirea condițiilor de muncă

6
  Colaborarea pe probleme specifice cu patronatul în administrarea
intreprinderii
Curba de indiferentă a sindicatului
 Ansamblul combinațiilor de niveluri de ocupare și niveluri de salariu
pentru care satisfacția sindicatului este constantă.
 Panta curbei de indiferență: RmS arată prețul la care sindicatul substituie
ocuparea cu salarii mai mari
Oferta de muncă colectivă: cantitatea de munca pe care sindicatul dorește
și poate să o realizeze, în funcție de nivelul salariului, într-o periodă dată de
timp.
Cererea de muncă
Cantitatea de muncă pe care firma dorește și poate să o achiziționeze în
funcție de nivelul salariului, de-a lungul unei perioade de timp.
Cererea de muncă pe termen scurt
 O firmă angajează lucrători până când salariul real = productivitatea
marginală a muncii.
 Cererea de muncă individuală depinde de curba productivității marginale
în zona sa descrescatoare.
Factorii care influențeaza cererea de muncă
 Productivitatea marginală a muncii
 Creșterea stocului de capital
 Progresul tehnologic
SALARIUL MINIM
Salariul minim se poate stabili în moduri diferite, astfel:
 La nivel regional (Canada, Japonia), național (Franța, România), sectorial
(Belgia, Irlanda)
 In raport cu vârsta benefeciarului (Belgia, Franța)
 Fixat de autoritățile publice sau negociat între partenerii sociali
 Calculat în funcție de inflație (Belgia) sau în funcție de salariul mediu
(Franța, Japonia, Spania)
Noțiuni importante:
- Populația ocupată, formată din persoanele care prestează o muncă
salariată, inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei
boli, a unui accident sau pentru că sunt în concediu;
- Șomerii, care cuprind acele persoane care nu lucrează și caută în mod
activ un loc de muncă;
- Populația neocupată, formată din restul populației în varstă de muncă;
aici incluzând studenții, casnicele, bolnavii inapți, persoanele care nu
doresc să lucreze etc.
Ce este șomajul?
 Practic: excedentul de ofertă de muncă peste cererea de muncă =>este
un dezechilibru pe piața muncii;
 Teoretic: utilizarea incompletă a resurselor de muncă; nu este neaparat
un dezechilibru.
J.M KEYNES
 Șomajul keynesian: șomaj de dezechilibru

7
  Șomajul care apare atunci când cererea de bunuri și servicii este mai
mică decât cantitatea totală de bunuri și servicii pe care o poate produce
economia poartă numele de șomaj ciclic
Noile teorii keynesiene:
Cauze ale rigiditații salariilor nominale și/sau reale:
- Contractele
- Costurile de tranzacție
- Costurile de mediu
2.2.Piața monetară

Băncile, instituțiile financiare, societățile de asigurări-private, publice

mixte – reprezintă acel agent economic agregat care îndeplinește rolul de
intermediar între ceilalți agenți economici, gestionează intrumentele monetare
și parghiile financiare ale țării.
Principala funcție activă a băncilor și a celorlalte instituții financiare
constă în acordarea de împrumturi solicitanților care întrunesc condițiile de
bonitate financiară; acestea din urmă constă în capacitatea economică a unei
persoane fizice sau juridice de a restitui, la scadența, creditele contractate
împreună cu dobânzile aferente.
Principala funcție pasivă a instituțiilor bancare, financiare ți de asigurări
se referă la primirea spre păstrare a economiilor populației și a agenților
economici nonfinanciari (depozitul).
Funcții macroeconomice actuale:
- Băncile, banca de emisiune coordonează plățile și încasările ce se
efectuează în întreaga economie națională
- Instituțiile bancar-financiare au rolul de a restricționa creditul
- Agentul bancar-financiar a dobndit posibilitatea de a crea putere de
cumparare aditionala, acesta decurgand din mecanismul
transformarii depunerilor la vedere in credite pe termen lung
- Bancile pot selecta proiectele de dezvoltare, pe care le sustin cu
credite

Banca națională nu este bancă în sensul strict al termenului; nu este

preocupata mai ales de maximizarea profitului ei, ci de realizarea anumitor
obiective pentru întreaga economie națională, obiective care îi revin din
mandatul național, atribuit acesteia de forul legislativ.
Băncile comerciale reprezinta un tip de intreprindere lucrativă specializată în
ansamblul activitaților economice, care furnizeaza bani (capital) celorlalți
agenți economici (persoane fizice si/sau juridice).
Băncile comerciale de depozit își procura mijloacele financire de care au nevoie
de pe piața monetară, prin depunerile pe termen scurt ale clienților lor.
Acestea pot fi:
- Bănci de depozit propriu-zise, care primesc depuneri la vedere și
pe termen și care acordă credite pe termen scurt
- Bănci de afaceri, care dispun de capitaluri proprii importante si isi
procura mijloacele necesare si prin emisiunea de obligatiuni sau de
actiuni, ele putand acord credite pe termn lung

Băncile ipotecare sunt cele care își procura mijloacele necesre prin
emisiunea de inscrisuri și obligatiuni ipotecare.
8
 Societatile de asigurari sunt instituții care garanteaza asiguratului, în
schimbul plații unei sume de bani (polita de asigurare), despagubirea totală
sau parțială în cazul producerii unui eveniment pentru care (impotriva caruia)
acesta s-a asigurat.
Oferta de monedă (masa monetară)
 Reprezinta cantitatea totală de bani din economie
 Masa monetară este creată de Banca Centrala și băncile comerciale
 Banii sunt monedele metalice, bacnotele, moneda scripturala și alte
intrumente legale având forme și denumiri specifice, diferite de la o tara
la alta, care sunt general acceptate ca mijloace pentru schimburi si plati
intr-un spatiu economic dat

Privită ca stoc, masa monetară constă în totalitatea intrumentelor bănesti

de care dispun agenții economici nonfinanciari dintr-o economie națională la un
moment dat, destinate achiziționării de bunuri materiale si servicii, achitarii
datoriilor, constituirii economiilor în vederea investitiilor si a altor plasamente.
Ca flux, acesta reprezintă masa medie de bani care funcțiioneaza într-o
anumită perioadă (trimestru, an).
Funcțiile banilor
 Intrumente de schimb
 Mijloc de rezervă
 Etalon pentru masurarea valorii tuturor bunurilor și serviciilor

Lichiditatea poate fi definită ca fiind capacitatea activelor de a fi

transformate imediat și cu cheltuiala minima în moneda numerar sau moneda
scripturala.
Rata lichidității consta în raportul dintre nivelul mediu anual al masei monetare
și nivelul tranzacțiilor economice mijlocite de monedă.
Intensitatea utilizării monedei este măsurată prin viteza de circulație a
monedei. Aceasta se exprimă printr-un raport care evidențiază rapiditatea sau
încetineală tranzacțiilor, ca și viteza cu care circula veniturile. Acest raport este
inversul rătei lichidității.
Masa monetara are doua componente:
- Disponibilitati banesti propriu-zise; instrumente care se caract. prin
lichiditate perfecta;
- Disponibilitati semimonetare, acele intrumente monetare care pot
fi transformate in bani lichizi sau pot indeplini functiile acestora.
Modificările cantitative si structurale ale masei monetare sunt analizate și
aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar
Agregatul monetar desemnează o parte constitutiva a masei monetare și
semimonetare, parte autonominalizata prin funcțiile ei specifice, prin agenți
specializați care emit intrumentele de schimb și de plata, prin instituții bancar-
financiare care le gestionează, prin fluxurile economice reale pe care le
mijlocesc.
In țara noastră s-au conturat doua componente ale masei monetare:
- Banii propriu-zisi (M1): numerarul din afara sistemului bancare,
disponibilitatile banesti constituite in conturi bancare la vedere

9
 - Cvasibanii (M2): economiile populației, depozitele bancare la
termne si conditionate, depozitele in valuta ale rezidentilor.
M1 = numerar in circulatie + depozite overnight (conturi curente, depozite la
vedere)
M2 = M1 + depozite la termen (depozite cu durata initiala de pana la 2 an
inclusiv; depozite cu preaviz mai mic sai egal ci 3 luni)
M3 = M2 + alte intrumente financiare (imprumuturi din operatiuni repo
(~rescontare); actiuni ale fondurilor pe piata monetara; titluri de valoare
negociabile emise cu maturitatea de pana la 2 ani inclusiv)
BM (M0) = numerar in circulatie + conturi curente ale institutiilor financiar –
monetare (IFM) la banca centrala.

OFERTA DE MONEDĂ
 Orice ofertă noua de moneda este legata de regula de o operatiune de
creditare, ceea ce inseamna monetizarea unei creante bancare. Procesul
invers, adica rambursarea unei efect de comert sau a unei datorii
oarecare in favoarea unei banci, echivaleaza cu o reducere a masei
monetare.
 Oferta de monedă este facută, în primul rand, de banca națională.

Rolul băncii centrale:

 Elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb
 Autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentială a intritutiilor de
credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de
plați pentru asigurarea stabilității financiare
 Emiterea bacnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe
teritoriul Romaniei
 Stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia
 Administrarea rezervelor internationale ale Romaniei

Intrumentele politicii monetare:

 Rata dobanzii (i) de politica monetara
Ex: i pol.mon↑ => depozitele atrase de BNR de la bancile comerciale↑ =>
resursele disponibile ale bancilor comerciale pt acordarea de credite↓ => M↓

 Operațiuni repo si reverse repo

-operaţiuni repo - tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în
cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru
tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective
la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;

- operaţiuni reverse repo - tranzacţii reversibile, destinate absorbţiei de

lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit active eligibile
pentru tranzacţionare, angajându-se să răscumpere activele respective la o
dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei;
Cum se creeaza moneda in bancile comerciale?
o Prin acordarea de credite => multiplicatorul monetar
o RMO↑ => resursele disponibile ale bancilor comerciale pentru
acordarea de credite↓ => M↓
10
CEREREA DE MONEDĂ
Cererea de bani se defineste prin acea cantitate de active pe care
polpulatia o detine sub forma de bani (moneda, intrumente monetare).
Costul de oportunitate al cererii si detinerii unei cantitati de bani este dat
de dobanda suplimentara care ar fi putut fi incasata daca banii respectivi ar fi
fost folositi pentru achizitionarea activelor financiare.
Mobilurile (motivele) cererii de moneda:
 Mobilul tranzactional (al venitului: oamenii nu isi cheltuiesc intregul venit
in momentul incasarii)
Y↑ => tranzacții ↑ => L↑
 Mobilul prudential (moneda este pastrata entru a face fata unor plati
neprevazute sau pentru a beneficia de oportunitati neasteptate)
Y↑ => tranzactii↑ => sumele pe care vor sa le păstreze sub formă de
rezerve↑ => L↑
 Mobilul speculativ (arbitraj continuu între monedă și active nemonetare)
i sist bancar↑ => rentabilitatea deținerii de numerar↓ => L↓
Piata monetara consta in ansamblul tranzactiilor cu moneda (intrumente
monetare), din raporturile specifice existente intre cerere si oferta de moneda,
in functie de pretul banilor (puterea de cumparare a banilor).
Prețul banilor poate fi exprimat numai în termenii celorlalte mărfuri,
adică prin bunurile și serviciile care pot fi obținute pe piața în schimbul unei
unități monetare. În cosecința, „prețul” sau „valoarea de schimb obiectivă” a
banilor consta în „puterea de cumparare” a unitații monetare.

11
 3. Indicele prețurilor de consum
3.1. Inflația

INDICII DE PREȚ:
IPC = Σ gi ( Pi 1 /P i0 )
IPC = Σ Pi 1 Qi 0 / Σ Pi 0 Qi 0 gi – ponderea bunului i în totalul
consumului
Indicele prețurilor de consum (IPC) exprima modificarea medie
ponderata a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le
face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si
structura nevoii sociale istoriceste determinate.
Cum se masoara inflatia:
- IPC
- CORE1: se elimina preturile administrative
- CORE2: se elimina preturile volatile (legume, fructe, oua,
combustibil)
- CORE2 ajustat: se elimina preturile tutun+alcool
De unde vin diferentele?
- Deflatorul include toate bunurile produse intern, pe cand IPC
cuprinde bunurile cumparate intern (de ex cand pretul petrolului
creste, vom vedea un IPC mai mare decat deflatorul)
- IPC are la baza un cos fix, pe cand deflatorul are la baza toate
bunurile, inclusiv dinamica acestora
Deflatia consta in procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea
durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scadere rezultata dintr-un
ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cererii nominale pentru a
reduce tensiunile asupra dinamicii crescatoare a preturilor.
Dezinflatia consta in procesul monetaro-real care semnifica incetinirea
durabila, controlata si autointretinuta a ratei de crestere a nivelului general al
preturilor.
Ce este inflatia?
 Friedman: „inflatia este intotdeuna si pretutindeni un fenomen monetar”
 MIT (2009): studiile empirice arata o corelatie de peste 0.95 intre
cresterea masei monetare (%) si inflatie (%)
 Inflatia se manifesta prin cresterea continua si generalizata a preturilor si
reducerea puterii de cumparare a banilor.
Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetaro-
material, care exprima deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor
neconvertibili, in general si cresterea durabila si generalizata a preturilor,
putand fi identificata si ca existenta in circulatie a unei mase monetare ce
depaseste nevoile economiei.
FORMELE INFLATIEI:
 Inflatia moderata (sau inflatia de o cifra) se caracterizeaza prin faptul ca
preturile cresc incet si previzibil
 Inflatia galopanta, sau inflatia cu doua si trei cifre, destabilizeaza, in
general, economia si presupune o lipsa de incredere a cetatenilor in
moneda nationala. De cele mai multe ori moneda este subtituita in
functiile ei cu o valuta stabila.

12
  Hiperinflatia este un fenomen grav, determinand demonetizarea
economiei, cresterea v si distrugerea de PIB. MIT(2009) precizeaza
pragul de 30%/an, Mankiw(1996) de 50%/an.
 Inflatia reprimata: guvernul impiedica prin masuri administrative
cresterea preturilor
 Inflatie deschisa: caz contrar, excesul de cerere determina o crestere
continua a preturilor
 Inflatie anticipata, prevazuta de firme si de salariati in negorierea
contractelor
 Inflatie neanticipata, care afecteaza economia reala cel putin pe termen
scurt
 Inflatie prin cerere
 Inflatie prin costuri

INFLAȚIA PRIN CERERE

- Inflația prin cerere este acea inflatie care rezulta din cresterea
cererii agregate. Cresterea cererii agregate este explicata de unii
specialisti prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei.
Cauzele inflatiei prin cerere:
- Dorinta guvernului de a cheltui mai mult decat incaseaza
- Dorinta guvernului de a reduce somajul si de a atinge „ocuparea
deplina”
- Politica gresita a Bancii Centrale
Rate ale dobanzii nominale si reale:
 Rata dobanzii reala = rata dobanzii nominale – rata inflatiei
 Separarea variabilelor in cele doua categorii, nominale si reale =
dihotomia clasica
 Neutralizarea monetara: schimburile monetare afecteaza doar variabilele
nominale, dar nu afecteaza variabilele reale
 Ajustarea ratei dobanzii nominale la rata inflatiei se numeste efectul
Fisher
INFLATIA PRIN OFERTA (COSTURI)
- Inflatia prin costuri, prin oferta apare in situatia in care costurile de
productie cresc independent de cererea agregata. Daca firmele
sunt confruntate cu o sporire a costului, ele vor easpunde partial
prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducere volumului
activitatii.
Cauzele inflatiei prin oferta:
- Revendicarile sindicatelor
- Socurile intervenite in preturile unor materii prime
- Fluctuatia cursului de schimb
- Monopolul asupra resurselor naturale
- Dezastre naturale
Cresterea neinflationista seminifica o inflatie moderata (si controlata de
guverne si alti factori de decizie macroeconomica), insotita de o rata de
crestere relativ inalta.
Cresterea economica inflationista releva sporul de productie nationala
insotit de o rata a inflatiei ce depaseste acest spor.

13
 Stagflatia semnifica acea situatie din economia unei tari care se
caracterizeaza prin inflatie rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei,
adesea prin :cresterea zero” si prin recesiune economica.

3.2.Efectele inflației

EFECTELE INFLAȚIEI SUNT:

 Efectul de reducere a detinerii de moneda care antreneaza cresterea
costurilor de tranzactie (shoeleather effect)
 Costurile medii
 Efectul de redistribuire al averilor
 Efectul de „corodare” a economiilor
 Distorsionarea taxelor
 Distorsionarea relatiilor economice, cresterea incertitudinii, descurajarea
afacerilor etc.

POLITICI ANTIINFLATIONISTE:
 Reducerea ratei de cestere a masei monetare
 Controlul preturilor si salariilor
 Indexarea salariilor si altor venituri
CANALUL RATEI DOBANZII:
- i scade => costul imprumutului scade => cresc investitiile si
consumul
- i scade => dobanda la depozite scade => scade economisirea =>
creste consumul
- efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii
CANALUL PRETULUI ACTIVELOR (canalul efectelor de avutie si de bilant):
 i scade => pretul activelor (obligatiuni, actiuni, case etc) creste =>
creste avutia menajelor =>
- 1. Creste inclinatia menajelor spre consum => creste cererea de
bunuri si servicii
- 2. Creste accesul la imprumuturi, deoarece mesajele si companiile
se pot imprumuta mai usor sau/si mai ieftin (cu o rata a dobanzii
mai mica generata de o prima de risc mai mica), in conditiile in
care activele potential a fi utilizate drept garantie au o valoare mai
mare => cresc consumul si investitiile => creste cererea de bunuri
si servicii
 Efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii
CANALUL MASEI MONETARE SI CREDITULUI (asociat cu canalul riscului)
 i scade =>
- Cresc depozitele overnight si rezervele bancare => creste oferta de
imprumuturi bancare => creste disponibilitatea bancilor de a
acorda credite (canalul creditului bancar)
- Scade riscul de nerambursare a creditelor => creste
disponibilitatea bancilor de a acorda credite => cresc consumul si
investitiile (canalul bilantului)
- Activele riscante devin mai atractive pentru ca ofera randamente
mai mari => creste oferta de credite (canalul riscului)
 Efect final: cresterea cererii de bunuri si servicii
14
CANALUL CURSULUI DE SCHIMB:
- I scade => moneda se depreciaza => bunurile importante devin
mai scumpe comparativ cu cele interne => exporturile cresc si
importurile scad => creste exportul net => creste cererea
agregata
- Moneda se depreciaza => pretul bunurilor de import pe piata
interna creste (canalul direct al cursului de schimb)
- Moneda se depreciaza => creste valoarea actualizata, exprimata in
moneda nationala, a obligatiunilor de plata aferente creditelor in
valuta => scade averea menajelor => scad consumul si investitiile
(efectul de avutie al cursului de schimb)
- Moneda se drepreciaza => scade averea neta a menajelor =>
scade capacitatea de rambursare a creditelor si creste riscul de
nerambursare => scade disponibilitatea bancilor de a acorda
credite => scade cererea agregata (efectul de bilant al cursului de
schimb)
- EFECT FINAL: nedeterminat (asupra cererii agregate)
CANALUL ANTICIPARILOR CU PRIVIRE LA RATA DOBANZII, INFLATIE SI
CRESTEREA ECONOMICA
 i scade => sunt afectate anticiparile cu privire la ratele dobanzii pe
termen scurt si termen lung =>
- Ratele pe termen lung scad, daca se anticipeaza ca schimbarea in
sensul reducerii va persistaa pe termen scurt
- Ratele pe termen lung nu se modifica sau chiar cresc, daca se
anticipeaza ca schimbarea se va inversa rapid
 Efect final: sunt afectate deciziile de consum si de investitii => se
modifica cererea agregata
 Credibilitatea bancii centrale => ancora inflatiei => stabilitatea preturilor

15
 4. CREȘTEREA ECONOMICĂ
4.1.Economia internațională

ECONOMIA MONDIALĂ reprezinta ansamblul economiilor nationale,

privite in interdependența relatiilor dintre ele.
Trasaturi principale:
 Cadrul de actiune al diviziunii mondiale a muncii;
 Dezvoltarea interdependenta a economiilor nationale componente;
 Eterogenitate;
 Caracter dinamic;
 Cadrul parteneriatelor bi si multilaterale.

PIATA MONDIALĂ-Ansamblul relatiilor de schimb care se desfasoara intre

agentii economici din diferite tari, purtatori ai cererii si ofertei.
Forme:
1. Comertul international;
2. Piata internationala a capitalurilor;
3. Piata internationala a muncii;
4. Piata valutara internationala.

AVANTAJ ABSOLUT ȘI AVANTAJ RELATIV

 AA: o tara se specializeaza in producerea acelor bunuri pe care le
produce cu cheltuieli mai mici decat partenerii sai comerciali.
 AR: o tara se specializeaza in producerea acelor bunuri pe care le
produce cu cele mai mici costuri relative.
DIFERENȚA DINTRE COSTURILE DE OPORTUNITATE
 Teoria Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS): o tara se specializeaza in
producerea acelor bunuri care folosesc intr-o mai mare masura factorii
de productie abundenti in acea tara (teoria inzestrarii cu factori, a
avantajului comparativ)
 Climatul general dintr-o tara: economic, politic si natural.
 Avantaje dobandite, care se schimba o data cu trecerea timpului, cum ar
fi: capitalul uman, modelele sociale, institutiile etc.
 P. Krugman: avantajele inerente specializarii (ex economiile de scara,
diferentierea produselor etc)

AVANTAJELE LIBERULUI SCHIMB

- Alocarea mai buna a resurselor
- Promovarea competitiei
- Reducerea puterii de monopol
- Reducerea consturilor unitare si a preturilor
- Cresterea calitatii produselor
- Diseminarea rezultatelor inovarii etc.

BARIERELE IN CALEA COMERTULUI INTERNATIONAL

 Taxele se prezinta in general sub forma unor cote procentuale asupra
importurilor, putand fi aplicate:
- Numai cu scupul obtinerii de venituri la bugetul de stat, caz in care
au un nivel redus;
16
 - Cu scop protectionist, caz in care au un nivel suficient de mare
pentru a proteja producatorii interni fata de concurenta externa.
 Cote la import, care specifica volumul maxim de marfuri care poate fi
importat intr-o perioada.
 Bariere netarifare referitoare la: licente de import, standarde de calitate
exagerate, proceduri vamale greoaie etc.
 Restrictii voluntare la export: acceptate de firmele straine in speranta
relaxarii barierelor comerciale.
COSECINȚELE TAXEI
 Reduce consumul cu o cantitate data de gegmentul Q T −QI +E
I
 creste productia interna de la Q I la QT ; PRODUCATORII INTERNI NU
PLATESC TAXA VAMALA, asa ca vor beneficia de pe urma cresterii
pretului: vanzarile cresc concomitent cu cresterea pretului
 realocarea resurselor interne in favoarea sectorului protejat prin taxe
 reducerea importurilor: desi pretul este mai mare diferenta dintre pretul
intern si cel extern este primita de guvern sub forma taxei si nu de
importatori
 incasarile bugetare din aplicarea taxei sunt suportate in ultima istanta de
consumatori (aria hasurata cu rosu si negru)
 taxa nu conduce la cresterea bogatiei nationale, ci la un simplu transfer
de resurse intre participantii la schimb
 zona triunghiulara este pierderea sociala antrenata de taxa
COSECINTELE COTELOR DE IMPORT
 Bariera cantitativa mareste pretul intern peste cel extern intrucat bunul
este mai rar pe piata
 Cresterea pretului aduce beneficii atat producatorilor interni, cat si
firmelor straine care au castigat dreptul de a exporta in tara analizata
 Plafoanele cantitativa determina un transfer de venituri peste granita,
fiind din acest punct de vedere mai nocive decat taxele, care reveneau
guvernului national.
Argumente in favoarea protectionismului
- Protectia sectoarelor considerate strategice (in caz de razboi), cum
ar fi: apararea, transporturile feroviare, energia etc.
- Cresterea gradului de ocupare pe plan intern, obiectiv atins intr-
adevar pe termen scurt
- Cresterea gredului de diversificare a productiei pe plan intern, in
vederea reducerii dependentei de import si a dependentei de
export
- Protejarea industriilor tinere, in dezvoltare
- Protejarea impotriva dumping-ului
- Protejarea impotriva firmelor din tarile in care forta de munca este
ieftina.
Relatia dintre posturi
- Excedentul contului de capital si financiar este destinat ecoperirii
deficitului contului curent
- Soldul contului curent + soldul contului de capital si financiar fara
activele de rezerva = variatia rezervelor valutare = soldul balantei
de plati
- Se adauga erorile

17
 4.2.Creșterea economică

Indicatori:
- Cresterea PIB real
- Cresterea PIB real/locuitor

Efectul de catch-up
- Efectul conform caruia o tara care incepe sa creasca de la un nivel
mai scazut al PIB va creste mai repede decat o tara mai bogata
(tarile sarace tind sa creasca mai repede decat cele bogate)
TIPOLOGIE
In functie de valorile PIB/locuitor:
- Crestere pozitiva
- Crestere negativa
- Crestere zero
In functie de relatia PIB real – rata inflatiei:
- Crestere neinflationista
- Crestere inflationista
- Stagflatie
- Slumpflatie

MODELUL SOLOW
 Robert Solow (MIT Nobel laureate) isi propune sa raspunda la 3 intrebari:
- Care sunt principalii factori care afecteaza cresterea?
- Cum evolueaza cresterea in timp?
- Vor recupera tarile sarace decalajul?
-
FACTORII DETERMINANTI AI CRESTERII:
 Rata de crestere a fortei de munca
 Rata de crestere a capitalului
 Ritmul productivitatii

DESCOPUNEREA SOLOW:
 ΔY = r = ΔA/A + αΔK/K + (1-α) ΔL/L,
cu ΔA/A – reziduul Solow (se calc. ca diferenta intre rata de
crestere econ. si cresterea celorlalti doi factori)

CONCLUZIILE LUI SOLOW

 O rata mai mare a economisirii implica un raport mai mare K/L si un
nivel mai mare de trai;
 S mai mare implica un c mai mic, deci o reducere a consumului prezent,
in favoarea unui consum viitor mai mare
 Singura sursa de crestere este productivitatea, intrucat raportul capital
munca evolueaza spre o stare stationara

CE DETERMINĂ PRODUCTIVITATEA:
 Caoitalul fixic (K)

18
  Capitalul uman (H)
 Resursele naturale (N, regenerabile si neregenerabile)
 Cunostintele tehnologice (A)

Noile teorii ale cresteri (Romer)

 Progresul tehnologic – factor endogen
 Externalitati:
- Schimbul de informatii creator in regiunile caracterizate printr-o
mare concentrare a activitatii industriale sau de cercetare stiintifica
=> „retele” de informatii de care beneficiaza in mod gratuit toti
rezidentii
- Dezvoltarea inflastructurii publice, de care beneficiaza intreaga
populatie
- Ridicarea standardelor de pregatire, care conduce la cresterea
investitiilor in capitalul uman
- Modificarea atitudinii consumatorilor, care vor accepta mai usor
noile produse si modificarea atitudinii populatiei fata de formarea
profesionala
 Robert Lucas: capitalul uman este un factor endogen al cresterii;
acumularea de capital uman => crestere si efecte externe pozitive =>
acumulare de capital uman => crestere etc
 Romer: inovarea si cercetarea-dezvoltarea constitue factorul rezidual: cu
cat eforturile de cercetare-dezvoltare sunt mai importante, cu atat
cresterea este mai semnificativa; cu cat cresterea este mai puternica, cu
atat eforturile de cercetare-dezvoltare sunt mai intense
 Romer: interventia statului poate fi legitima intrucat cercetarea-
dezvoltarea prezinta caracteristicile bunurilor colective
 Barro: cheltuielile publice (educatie, cercetare-dezvoltare, infrastructura)
sunt factori de crestere si au un efect cumulativ: ele permit accentuarea
cresterii, care induce cresterea cheltuielilor publice etc. Exista o rata
optima de impunere fiscala, care favorizeaza cresterea.

CRESTEREA ECONOMICĂ ENDOGENĂ – Romer (concluzii)

- Cresterea pe termen lung este un fenomen cumulativ
- Cresterea pe termn lung se explica prin acumularea surselor
endogene de crestere (experienta, cunoastinte, cercetare-
dezvoltare, infrastructura etc)
- Fiecare sursa a cresterii produce efecte externe pozitive care
accentueaza cresterea si poate face legitima interventia statutlui
- Randamentele sunt constante pe termen lung

FACTORII CREȘTERII SINTETIZATI

 Cresterea populatiei
 Acumularea capitalului (economii si investitiile)
 Cresterea calitatii fortei de munca
 Progresul tehnologic
 Realocarea resurselor dinspre sectoarele cu productivitatea redusa
catre cele cu productivitate ridicata
 Institutiile (proprietatea privata, legea si ordinea, cutumele etc)
 Interventia statului
19
COSTURILE CREȘTERII
 Costuri individuale
- Cresterea cheltuielilor cu pregatirea profesionala
- Sacrificarea consumului prezent
- Aspecte psihologice legate de adaptare
 Costuri la nivel macroeconomic
- Costuri aferente aspectelor ecologic
- Accentuarea caracterului limitat al resurselor
- Investitii publice in educatie si in formarea profesionala continua

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ: definitie

 Preces manifestat pe termen lung, care imbina cresterea
economica si progresul calitativ al economiei

Progresul calitativ are in vedere modificarea structurala a economiei in

favoarea sectoarelor cu eficienta ridicata, justitia sociala, respectarea
drepturilor omului si – in cazul dezvoltarii durabile – pastrarea si ameliorarea
sanatatii mediului.

20
 CONCLUZII

Macroeconomia se ocupă cu studiul unor mărimi agregate, cum ar fi:

consumul final al populației, formarea națională de capital, economisirea
națională, cererea agregata, oferta agregata etc.
Băncile, instituțiile financiare, societățile de asigurări-private, publice
mixte – reprezintă acel agent economic agregat care îndeplinește rolul de
intermediar între ceilalți agenți economici, gestionează intrumentele monetare
și parghiile financiare ale țării.

Indicele preturilor de consum (IPC) exprima modificarea medie

ponderata a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le
face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si
structura nevoii sociale istoriceste determinate.

ECONOMIA MONDIALĂ reprezinta ansamblul economiilor nationale,

privite in interdependenta relatiilor dintre ele.

21
 BIBLIOGRAFIE
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de Economie Moderna, Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus – Economie, editia a XV-
a , Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de economie vol.3 Piata, Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta economica si interesul public
Internet – diverse site-uri
 Aurel Iancu –Tratat de economie volumul 3,
Piata,Concurența,Monopol,Editura Expert ,București,1992
 Ilie Babaita,Alexandru Duța-Piețe , prețuri,indicile prețurilor de consum
 J.K.Galbraith -Știința economică și creșterea economică

-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de Economie Moderna, Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus – Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de economie vol.3 Piata, Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta economica si interesul public
Internet – diverse site-uri

-9-
Bibliografie

22
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-
a , Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti,
1992

23
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-
uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
24
Economie, editia a XV-
a , Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti,
1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
25
Internet – diverse site-
uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
26
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
27
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
28
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-
a , Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti,
1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi

29
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-
uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000

30
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
31
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
32
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi

33
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
34
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri
-9-
Bibliografie
Dictionar Macmillan de
Economie Moderna,
Editura Codecs, 1999
Paul A. Samuelson,
William D. Nordhaus –
35
Economie, editia a XV-a ,
Editura
Teora, 2000
Aurel Iancu – Tratat de
economie vol.3 Piata,
Concurenta, Monopol,
Editura
Expert, Bucuresti, 1992
Ilie Babaita, Alexandru
Duta – Piete si preturi
J.K. Galbraith – Stiinta
economica si interesul
public
Internet – diverse site-uri

36
37