DOBÂNDA, RATA DOBÂNZII ȘI DOBÂNDA ANUALĂ

EFECTIVĂ
 CURPINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………………….3

CAPITOLUL 1: DOBÂ NDA

1.1 Conceptul și rolul dobâ nzii………………………………………………………………………………………………………4

1.2 Forme ale dobâ nzii………………………………………………………………………………………………………………….4

CAPITOLUL 2: RATA DOBÂ NZII

2.1 Factorii care influențează rata dobâ nzii……………………………………………………………………………………8

2.2 Determinarea ratei dobâ nzii………………………………………...…………………………………………………………..9

CAPITOLUL 3: DOBÂ NDA ANUALĂ EFECTIVĂ

3.1 Ce este DAE și care este rolul acesteia?.....................................................................................................................11

3.2 Câ nd se calculează DAE?.................................................................................................................................................12

CAPITOLUL 4: RISCUL RATELOR DE DOBANDA

4.1. Scopul dirijarii riscului ratei dobanzii……………………………………………………………………………………13

4.2. Gestiunea marjei dobâ nzii.............................................................................................................................................13

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………….……………...………………12

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….…………………………………………………13

2
 INTRODUCERE

Câ teva noţiuni introductive Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 13 din 24 august 2011 privind
dobâ nda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii bă neşti, precum şi pentru
reglementarea unor mă suri fi nanciar-fi scale în domeniul bancar, dobâ nda remuneratorie reprezintă
dobâ nda datorată de că tre debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată
pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, în timp de dobâ nda
penalizatoare reprezintă dobâ nda datorată de că tre debitorul obligaţiei bă neşti pentru
neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă . În literatura de specialitate din domeniu, au fost
elaborate o diversitate de modalită ţi de exprimare a ratei dobâ nzii, acelea considerate de că tre
autoare a fi cele mai relevante sunt prezentate în cele ce urmează :
• sumă de bani care se plă tește pentru un împrumut, reprezentâ nd un anumit procent din
suma împrumutată (DEX);
• prețul plă tit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani pentru o anumită
perioadă de timp, adică suma pe care debitorul este nevoit să o achite creditorului, pentru banii luaţi
cu împrumut (Wikipedia);
• modalitate de remunerare a creditului de că tre debitor, pentru utilizarea capitalului care a
fost împrumutat. Din acest punct de vedere, dobâ nda reprezintă „preţul” capitalului împrumutat, fi
ind studiată în mă rime absolută şi în mă rime relativă (Dardac Nicolae, Barbu Teodora, „Monedă ”).
• rata dobâ nzii constituie preţul care trebuie plă tit, la termenul stabilit prin contract, în
vederea obţinerii imediate a unui anumit numă r de unită ţi monetare (Jesú s Huerta de Soto, „Moneda,
creditul bancar şi ciclurile economice)”;
• preţ al bunurilor din momentul curent (actual) exprimat în bunuri din momente viitoare
(Murray N. Rothbard, „Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles”).

3
 CAPITOLUL 1. DOBÂNDA
1.1 CONCEPT

Dobânda reprezintă suma de bani pe care trebuie să o plă tească beneficiarul împrumutului

(debitorul) celui care a acordat împrumutul (creditor), pentru folosirea disponibilită ții bă nești ale
acestuia pâ nă la restituirea banilor.
Printr-o definiție mai complexă putem spune că dobâ nda reprezintă sumă de bani care se
plă tește pentru un împrumut, respectiv un anumit procent din suma împrumutată . Astfel, dobâ nda
poate fi privită că „preț” al capitalului împrumutat și poate fi analizată atâ t că mă rime absolută câ t și
în mă rime relativă (sub formă de rată procentuală ).
ROLUL DOBÂNZII
            În ceea ce privește rolul dobâ nzii în economia de piață , acesta a că pă tat de-a lungul anilor
diferite semnificații datorită urmă toarelor concepte:
 Conceptul clasic se referă la dobâ nda reglementată de profitul obținut de întreprinză tor că
urmare a folosirii capitalului împrumutat, acesta reprezentâ nd echilibrul dintre cererea și oferta
de moneda.
 Conceptul neoclasic definește dobâ nda că preț al bunurilor și serviciilor din prezent exprimat în
banii din viitor.
 Conceptul Keynesist abordează dobâ nda că o recompensa pentru renunțarea la lichidită ții  pe o
anumită perioada de timp. Este un instrument efficient de influențare a volumului de investiții, de
combatere a crizelor economice și a șomajului.
1.2. FORME ALE DOBÂNZII
A. Din punct de vedere al băncii, se disting: dobânda bonificată și cea percepută
a) Dobânda bonificată: reprezintă nivelul dobâ nzii cu care sunt remunerate disponibilită țile bă nești
ale celor care și-au constituit  depozite bancare. Factorii care influențează nivelul acestei dobâ nzi
sunt:

4
• rată inflației
• rată de refinanțare (taxa oficială a scontului)
• ratele dobâ nzilor practicate de celelalte bă nci comerciale.
b) Dobânda percepută: exprimă dobâ nda încasată de bă nci de la clienții care beneficiază de
creditele acordate. Factorii de influență ai acestei dobâ nzi sunt:
• erodarea monetară
• nivelul cheltuielilor cu operațiunile bancare
• gradul de risc
• profitul bancar

B. Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda, se disting:

- taxa oficială a scontului (tos);
- taxa privată a scontului (tps);
- dobâ nda practicată între întreprinză tori;
- dobâ nda practicată pentru titluri guvernamentale și alte efecte de comerț emise de societă ți
comerciale.
Scontarea: reprezintă una dintre principalele operații active ale bă ncilor comerciale, prin
care întreprinză torul cedează bă ncii portofoliul de efecte comerciale,în schimbul unei sume de bani,
reprezentâ nd valoarea nominală a cambiilor, diminuată cu un nivel al dobâ nzii, numit scont.
Taxa oficială a scontului (tos) este acel nivel al dobâ nzii la care banca centrală
sconteaza cambiile prezentate de bă ncile comerciale și acordă împrumuturi celorlalte bă nci
(dobâ nda de refinanțare). În condiții normale, rată dobâ nzii percepută de banca centrală (tos) este
mai mică   decâ t rată dobâ nzii încasate de bă ncile comerciale (tps).
Dobânda practicată între întreprinzători se referă la dobâ nda practicată la
vâ nzarea mă rfurilor pe datorie (creditul comercial) și are cel mai mare nivel din economie.
Alte forme ale dobâ nzii în funcție de nivelul la care se practică se concretizează în:
- dobânda la creditul de licitație : se stabilește zilnic de Banca Centrală pentru toți participanții
eligibili (cei care îndeplinesc toate condițiile) la licitație, că un nivel minim de pornire a acesteia.
- dobânda la creditul lombard este dobâ nda aferentă creditelor acordate de Banca Centrală
bă ncilor comerciale sub formă de refinanțare.

5
- dobânda la rezervele minime obligatorie se prezintă că o dobâ nda bonificată de Banca Centrală
în favoarea bă ncilor comerciale pentru constituirea rezervelor și că o dobâ nda penalizatoare pentru
neconstituirea integrală a rezervelor.
C. Din punct de vedere al relației existente între rată dobâ nzii și rată inflației, se realizează
distincția între dobânda nominală și dobânda reală.
-dobânda nominală este acea rată de schimb între valoarea prezența a monedei și valoarea viitoare
a acesteia.
-dobânda reală este reprezentată de rată de schimb între valoarea prezența a bunurilor și
serviciilor și valoarea viitoare a acestora. Această este influențată de balanță de plă ti, deficitul
bugetar și cursul de schimb.
D. Din punct de vedere al perioadei t pe care se acordă creditul și al capitaliză rii dobâ nzii se poate
face distincția între dobânda simplă și dobânda compusă.
      dob%         n
     Dob = Sold  x -----------  x --------
                              100%         N
 
Unde:
Sold (lei) – soldul depozitului la care se efectuează calculul dobâ nzii;
Dob. % - rată dobâ nzii procentuale stabilită de bancă pentru depozitul respectiv;
n – numă rul de zile de pă strare a depozitului;
N – numă rul de zile în an.

După modul de calculare a dobânzii pentru sumele depuse la o bancă (depozite),

dobâ nda poate fi de două feluri:
·         Dobândă simplă, calculată pe baza fondurilor depuse inițial.
·         Dobândă acumulată, calculată prin aplicarea ratei dobâ nzii la suma reprezentâ nd capitalul
depus inițial și dobâ nda obținută pentru perioada anterioară .2

Ca valoare, dobânda percepută de o bancă pentru sumele date cu împrumut poate fi:

·         Dobândă fixă, care ră mâ ne nemodificată pe toată durata contractului.

6
·         Dobândă variabilă, care se modifică pe perioada contractului în funcție de diferite criterii, cel
mai frecvent fiind vorba despre indicatori monetari.
Creşterea dobâ nzilor americane s-a propagat pâ nă în Germania şi celelalte ţă ri vest-
europene.Explicaţia plauzibilă constă în faptul că pieţele financiare internaţionale sunt dominate de
marii investitori instituţionali care încearcă să obţînă pentru activele aflate în posesia lor, cele mai
bune randamente posibile.
Riscul ratei dobânzii se defineşte că fiind impactul defavorabil privind fluctuaţiile în rata
dobâ nzii asupra venitului net al dobâ nzii şi asupra valorii economice a capitalului.

7
 CAPITOLUL 2. RATA DOBÂNZII
2.1. FACTORII DE INFLUENȚĂ A RATEI DOBÂNZII
            Rată dobânzii este o mă rime variabilă în timp. Nivelul și dinamică ei sunt rezultatul acțiunii
concomitente, convergente și contradictorii, a mai multor factori generali și specifici, cu influențe
directe sau indirecte cum sunt: rată profitului, raportul dintre cererea și oferta de capital de
împrumut, riscul pentru cel ce acordă capital de împrumut, inflația, durata creditului, politică
guvernului.
Rată dobâ nzii este în strâ nsă legă tură cu rată profitului, trebuind să fie mai mică decâ t
această . În caz contrar, întreprinzatorii nu vor angaja credite deoarece, din valorificarea lor prin
investiții, ar trebui să consume întregul profit sau chiar mai mult pentru a plă ti dobâ nda, ceea ce ar
face nerentabilă activitatea lor.
Cererea și oferta de capital de împrumut este un factor cu acțiune amplă și directă asupra
ratei dobâ nzii. Dacă presupunem că avem situația unei piețe cu concurență perfectă , creșterea cererii
de capital atrage o ridicare a ratei dobâ nzii și invers; nivelul dobâ nzii, în urma confruntă rii cererii și
ofertei de capital este dat de punctul de intersecție dintre curba cererii și ofertei de capital de
împrumut. Punctul de intersecție unde cererea este egală cu oferta determina dobâ nda de echilibru.
Riscul pentru cel ce acordă capitalul de împrumut este un alt factor care influențează
nivelul dobâ nzii. Cu câ t posibilitatea returnă rii capitalului de împrumut este mai mare, cu atâ t riscul
este mai mic și rată dobâ nzii mai redusă . Dimpotrivă , cu câ t riscul este mai mare, cu atâ t și dobâ nda
este mai ridicată .
Inflația, de regulă , determina majorarea ratei dobâ nzii, în vederea compensă rii reducerii
puterii de cumpă rare a banilor.Inflația însa poate duce și la sporirea ofertei capitalului de împrumut,
avâ nd în acest caz că efect tendința de scă dere a ratei dobâ nzii.
Politică guvernului poate influență într-un sens sau altul evoluția ratei dobâ nzii. Atunci câ nd
pe piață capitalului de împrumut se manifestă puternic factorii care acționează în direcția creșterii
ratei dobâ nzii, guvernul poate interveni în sensul stopă rii acestui proces, stabilind un plafon maxim
al ratei dobâ nzii. Efectele pot fi însa contradictorii. Solicitanții de credite își vor spori cererile în
condițiile unei dobâ nzi mai reduse, ofertanții însa care se vă d descurajați de reducerea ratei dobâ nzii

8
vor micșora oferta de credit, ceea ce se va concretiza într-o cerere de credite de împrumut
nesatisfă cută , în condițiile în care există disponibilită ți bă nești în economie.

2.2. DETERMINAREA RATEI DOBANZII

Rată dobânzii depinde și de conjunctură economică . În perioadele de relansare economică ,
pentru stimularea investițiilor, rată dobâ nzii scade, în timp ce în perioade de recesiune această
crește.
Problema „corectitudini” ratei dobâ nzii este extrem de importantă și adesea insuficient
tratată în analizele economice. Pentru a se determina rată dobânzii, trebuie avute în vedere
urmă toarele considerații:
1) In ceea ce priveste rata dobâ nzii, aceasta nu este fixată de bă nci. Rată dobânzii nu este
rezultatul mecanic al unor factori carețîn de voință unui om sau a unei instituții. Dobâ nda este un
fenomen social mult mai complex. Ea reflectă modul în care indivizii apreciază bunurile prezente în
raport cu bunurile viitoare. Altfel spus, rată dobâ nzii rezultă din preferință societă ții pentru
consumul imediat în dauna economisirii (consumului viitor).Cu câ t indivizii pun un preț mai mare pe
consum, cu atâ t bunurile viitoare au o importantă mai mică . Invers, cu câ t societatea prețuiește mai
mult viitorul și, în consecință , economisește o parte mai mare din venit, cu atâ t bunurile viitoare sunt
mai importante față de cele prezente.Că o concluzie rata dobâ nzii este rezultatul interacțiunii a
milioane de indivizi, fiecare cu preferință lui subiectivă de consum și economisire. Dacă rată dobâ nzii
este în ochii unora prea ridicată atunci de acest fapt nu sunt responsabile bă ncile, ci populația, care
nu economisește atâ t de mult
2) Bă ncile acționează ca intermediar în tranzacțiile bunuri prezente – bunuri viitoare. În
virtutea acestei funcții bă ncile își opresc o marja, care să acopere riscul operațiunilor de
intermediere. Această marja, care stă la baza profitului bancar se stabilește pe piață , ca și rata
dobâ nzii, prin concurență dintre bă nci. Cu câ t numă rul bă ncilor este mai ridicat, cu atâ t rată
profitului obținută de acestea va scă dea, ceea ce va reduce diferența dintre rată dobâ nzii la depozite
și rată dobâ nzii la credite.Din acest punct de vedere, o posibilă explicație pentru rată înalta a
dobânzii active în țară nostra este insuficienta concurență din industria bancară românească.
Dar, pentru acest fapt, iară și responsabile nu sunt bă ncile, ci statul, care prin reglementă ri stufoase
sufocă practic liberă intrare pe piață a unor noi concurenți.

9
 3) Un alt factor important în stabilirea nivelului dobâ nzii pe piață esterată anticipată a
deprecierii monedei. Cu cât este mai mare rată inflației, cu atât este mai ridicată rată
dobânzii.  Din pă cate, nici această considerație nu joacă în favoarea reducerii ratei dobânzii în
România.
4) Nu în ultimul râ nd, rată dobâ nzii din economie este afectată de intervenția directă a
guvernului asupra pieței creditului. În Româ nia, statul s-a împrumutat masiv de la bă nci și de la
populație pentru a acoperi deficitul bugetar. Această politică a secă tuit oferta de împrumuturi, iar
investitorii privați au ră mas, în consecință , fă ră astfel de resurse. Nu-i de mirare că oamenii de
afaceri s-au plâ ns ani la râ nd de politică așa-zis restrictivă a bă ncilor, dar bă ncile nu au fă cut altceva
decâ t să -și urmeze propriile interese, acordâ nd împrumuturi peste împrumuturi guvernului, fă ră că
sacul fă ră fund al acestuia să fie vreodată umplut. În prezent, statul își finanțează cheltuielile
atră gâ nd fonduri la o rată a dobâ nzii de 17%-18%.

10
 CAPITOLUL 3. DOBANDA ANUALA EFECTIVA
3.1. CE ESTE DAE SI CARE ESTE ROLUL ACESTEIA?
DAE sau Dobâ nda Anuală Efectivă este un concept impus atâ t de că tre Uniunea Europeană , câ t
și de că tre Statele Unite ale Americii, cu ajutorul că ruia se exprimă , sub formă de procent, costul total
al unui instrument financiar.
Principalul scop al acestui indice este acela de a oferi clientului posibilitatea de a compara
foarte simplu, ușor și eficient costurile creditelor.
Dobâ nda Anuală Efectivă are rolul de a reduce la un numitor comun toate costurile pe care
o persoană le va suporta atunci câ nd accesează un credit.
Altfel spus, DAE transformă , practic, totalitatea comisioanelor și a taxelor în procent, care apoi
este anualizat și a că rei valoare este raportată la soldul inițial.

În felul acesta, cu ajutorul DAE, indiferent de ce taxe sau comisioane decide o instituție
financiară să solicite, orice credit, luat prin orice creditor, poate fi comparat cu oferta oricărui
alt creditor, într-o manieră simplă , obiectivă și reală .
Dacă faci o comparație între DAE și rata dobâ nzii asupra că reia te-ai înțeles atunci câ nd ai optat
pentru un credit, procentul diferit se va datora costurilor suplimentare, care pot fi, dar nu se
limitează la:
 Taxă de analiză dosar
 Comision de administrare
 Comision de procesare
 Comision de acordare
 Cost pentru interogarea Biroului de Credite
 Prime de asigură ri de viață
 Comision de retragere a fondurilor

3.2 CAND SE CALCULEAZA DAE?

Conform legislatiei actuale, bancile sunt obligate sa calculeze DAE pentru toate tipurile de
credite oferite: credite imobiliare, credite auto, credite de nevoi personale (cu sau fara ipoteca),
precum si la cardurile de credit.

11
 Prin urmare, atunci cand solicita o oferta de la orice finantator - fie banca sau institutie
financiara nebancara (cum sunt companiile de leasing) - consumatorii au dreptul sa cunoasca nivelul
DAE. valoarea trebuie inscrisa distinct in fisa standard cu informatii despre produs, pe care angajatii
bancii sunt obligati sa o inmaneze solicitantilor de credite. Mai mult, nivelul DAE trebuie prezentat
de banci in toate ofertele promotionale, astfel incat sa dea posibilitatea clientilor sa compare costul
imprumuturilor.
In final, nivelul dobanzii anuale efective trebuie sa fie inscris si in contractul de credit.

Capitolul 4.Riscul ratelor de dobanda

Riscul ratei dobanzii îl constituie riscul pierderilor la care este supusa o banca în urma
modificarii ratelor dobanzii.
Acest risc apare cand activele bancii (creditele, investitiile etc.) devin scadente sau ale caror
preturi noi se stabilesc în alta perioada de timp decat la pasivele bancii (depozitele, împrumuturile)
care reprezinta sursa de mijloace pentru active. Fluctuatiile ratei dobanzii pot afecta profitul unei
banci, valoarea economica de baza a activelor, pasivelor si posturile extrabilantiere ale bancii.

4.1. Scopul dirijarii riscului ratei dobanzii

Scopul dirijarii riscului ratei dobanzii este :

12
  De a obtine un venit net aferent dobanzii stabil si de a optimiza profitul bancii, în acelasi timp
mentionand capitalul normativ total;
 De a controla nivelul ratei dobanzii si al riscului termenelor de scadenta la o banca;
 De a mentine o lichiditate suficienta.
Analiza diferentelor de scadenta – un sistem unic pentru evaluarea si dirijarea riscului ratei
dobanzii. Analiza diferentelor de scadenta stabileste riscul la care este supus venitul net aferent
dobanzii, ca rezultat al modificarii ratelor dobanzii.
Rapoartele cu privire la analiza diferentelor indica suma activelor si pasivelor sensibile la rata
dobanzii ale unei banci (atat posturile bilantiere cat si extrabilantiere) al caror pret va fi stabilit din
nou în decursul unei perioade specificate de timp. Pentru a stabili valoarea riscului la care este supus
profitul bancii, este necesar ca în fiecare perioada din activele sensibile la rata dobanzii de scazut
pasivele sensibile la rata dobanzii pentru a obtine “diferenta” de la stabilirea noilor preturi pentru
acea perioada.
Aceasta diferenta poate fi înmultita la o modificare presupusa a ratelor dobanzii pentru a obtine o
aproximatie a modificarii venitului net aferent dobanzii care este o consecinta a unei fluctuatii a ratei
dobanzii. În cazul în care pasivele depasesc activele în perioada data de timp se obtine o diferenta
negativa, ceea ce înseamna ca o majorare a ratelor dobanzii pe piata ar putea cauza o reducere a
venitului net aferent dobanzii.
În cazul în care activele depasesc pasivele în perioada data de timp se obtine o diferenta pozitiva
si înseamna ca venitul net aferent dobanzii al bancii se poate diminua ca rezultat al micsorarii ratei
dobanzii pe piata.

 4.2. Gestiunea marjei dobânzii

Marja dobâ nzii este principalul indicator de rentabilitate bancară şi reprezintă diferenţa dintre
dobâ nda medie activă şi dobâ nda medie pasivă .
Indicatorii marjei dobâ nzii sunt:
o Marja absolută a dobânzii
bancare, exprimată prin veniturile nete din dobâ nzi, ca diferenţă între suma veniturilor din
dobâ nzi şi suma cheltuielilor cu dobâ nzile bonificate.
Ma = ∑Vt - ∑Cht
În fond, ea exprimă capacitatea bă ncii de a acoperi cheltuielile cu dobâ nzile bonificate la
resursele atrase, din veniturile obţinute din încasarea dobâ nzilor la creditele acordate. Marja
dobâ nzii trebuie sa fie determinată astfel încâ t să asigure susţinerea sarcinii bancare (diferenţa
dintre alte cheltuieli bancare şi alte venituri bancare) şi obţinerea unui profit satisfă că tor pentru
bancă .
Marja procentuală a dobâ nzii
bancare, calculată prin raportarea marjei absolute a dobâ nzii la activele productive100.
o Marja procentuală netă a dobâ nzii bancare, care se calculează ca raport între dobâ nda medie
activă şi dobâ nda medie pasivă 100

13
 o Riscul ratei dobâ nzii, care se determină ca raport între activele productive şi pasivele
purtă toare de dobâ nzi. Nivelul standard al acestui indicator este 1.

CONCLUZII

Rata dobânzii este unul dintre instrumentele aplicate în sistemul economic al instituţiilor care
reprezintă oferta de credit, pentru a obţine profit. Marja dintre dobânda oferită şi dobânda primită constituie
nucleul modelului de formare a profi tului. Studiul diferitelor tipuri şi forme de dobândă a evidenţiat
corelaţiile relevante dintre indicatorii care descriu dobânda.
Astfel, rata dobânzii reale şi rata dobânzii nominale sunt direct proporționale, în timp ce rata
dobânzii reale şi gradul de depreciere monetară reprezentat de infl aţie sunt invers proporționale.

14