Sunteți pe pagina 1din 7

NURSINGUL PACIENTILOR CU AFECT IUNI PSIHIATRICE

În timpul interviului, pentru a putea ob ine informa ii pertinente, este necesar să se câ tige încrederea
pacientului prin:

- ascultare atentă

- examinare fără prezen a altor persoane

- utilizarea unui vocabular accesibil

- evitarea comentariilor fa ă de pacient

- neîntreruperea expunerii

Circumstan e de apari ie sau factori de risc :

- condi ii nefavorabile ale mediului extern (calamită i naturale, război)

- factori genetici

- afec iuni în timpul sarcinii : lues, rubeolă

- traumatisme obstetricale

- traumatisme i infec ii care produc leziuni ale creierului ș ț

- stări conflictuale, tensionate în familie, la locul de muncă

- evenimente pe parcursul vie ii ț : decesul persoanelor dragi, divor , schimbarea locului de muncă,

pensionare, omaj ș

- profesii cu responsabilită i crescute, desfă urate în zgomot i încordare psihică ț ș ș

- surmenaj intelectual, ore de somn insuficiente

- perioade critice ale vie ii : pubertate, sarcină, lacta ie, menopauză ț ț

- boli metabolice, endocrine, neurologice, infec ioase, intoxica ii ț ț

- consum de alcool, droguri

Manifestări de dependen aț (semne i simptome posibile) ș :

Tulburări ale stării de con tien ă ș ț : pacientul nu reac ionează la stimuli ț ; reac ionează doar prin
aplicarea ț
diver ilor stimuli asupra sa ș ; manifestă dezinteres fa ă de lumea exterioară ț : în elege cu dificultate ce
se ț

întâmplă în jurul său ; este dezorientat ; este confuz.

Aceste manifestări diferă în func ie de gradul alterării con tien ei: somnolen ă, obnubilare, sopor, comă.
țșțț

Tulburări de percep ie : ț hiperestezie , hipoestezie , iluzii , halucina ii (auditive, tactile, olfactive). ț

Tulburări de gândire:

- idei delirante legate de persoana sa (sentiment de vinovă ie fa ă de cei din jur; se consideră deosebit de
țț

ceilal i; se consideră foarte bolnav) sau de mediul înconjurător (este convins că semenii au ceva cu el, că
ț

vor să-i facă rău, că este supravegheat i observat permanent, că este în elat, amenin at) ș ș ț

- fuga de idei (manie, isterie)

- idei prevalente (nevroze, psihopatii)

- idei obsesive (stări depresive, nevroze)

- lipsa coeren ei în vorbire ț

- oprire bruscă în timpul expunerii

Tulburări de memorie : hipomnezia sau amnezia (pot avea drept consecin a dezorientarea în timp, spa
iu, ț ț

fa ă de propria-i persoană i confabula ia). ț ș ț

Tulburări ale dispozi iei ț : depresie, euforie nejustificată, cu un comportament agitat, haotic , stare de
spirit

schimbătoare.

Tulburări afective : furie ,agresivitate , violen aț ,apatie , labilitate emo ională (plâns). ț

Tulburări de voin ă : ț dificultate în luarea unei decizii , activită i nefinalizate ț , însu irea cu u urin ă a ș ș ț

convingerilor celor din jur.

Tulburări de activitate (cantitativă sau calitativă) :

- diminuarea sau accelerarea mi cărilor ș


- epuizare rapidă după activită i relativ u oare ț ș

- efectuarea mai multor activită i în acela i timp ț ș

- agita ie psihomotorie ț

- catalepsie (rigiditate musculară specială)

- catatonie (pierdere a spontaneită ii i ini iativeimotorii, prin iner ie i negativism) ț ș ț ț ș

- negativism , cleptomanie , piromanie , stereotipie

Tulburări de comunicare (verbală sau scrisă) :

- logoree , mutism , bâlbâiala , eroare verbala

- utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton

- graforee (hiperproductivitate grafică)

- refuzul scrisului

- deficien e de caligrafie, dispunere în pagină, utilizarea unor semne personale ț

Tulburări de comportament instinctual :

- exagerarea sau diminuarea instinctului alimentar (bulimie sau anorexie nervoasă)

- perversiuni sexuale

- exagerarea sau scăderea instinctului matern

Diminuarea instinctului de conservare : tentativă de autoagresiune, suicid

Tulburări organice : în abuz de alcool, droguri.

Problemele de îngrijire ale pacientului :

Alterarea nutri iei prin deficit (actuală sau poten ială) – cauze posibile: ț ț

- refuz de alimenta ie (psihoze) ț

- aport insuficient fa ă de necesită i (agita ie psihomotorie) ț ț ț

- anorexie nervoasă (tulburări nevrotice)

Alterarea nutri iei prin exces (actuală sau poten ială) - cauze posibile: ț ț

- aport excesiv fa ă de necisită i (comportament maniacal, bulimie nervoasă). ț ț


7

Diminuarea interesului fa ă de efectuarea activită ilor cotidiene - cauze ț ț posibile:

-stare depresivă

- comportament psihotic

- comportament maniacal.

Alterarea respira iei : dispnee - cauze posibile: ț

- anxietate

- tulburări nevrotice.

Poten ial de alterare a integrită ii fizice (suicid, autotraumatizare) - cauze posibile: ț ț

- depresie

-stare maniacală

- comportament psihotic

- demen ă. ț

Comunicare ineficienta la nivel senzorial : prezen a ideilor delirante - cauze posibile: ț

- halucina ii ț

- agita ie psihomotorie ț

Insomnie, nevoie redusă de somn - cauze posibile:

- depresie

- comportament maniacal.

Deficit de autoîngrijire - cauze posibile:

- agita ie psihomotorie ț

- demen aț

- comportament psihotic

Anxietate - cauze posibile:

- incapacitate de adaptare la mediu


- dificultate de exprimare a nevoilor

-stres excesiv

Obiective de îngrijire :

- pacientul sa fie echilibrat psihic;

- sa fie diminuate manifestările comportamentale

- sa se asigure unui aport alimentar în func ie de necesită i ț ț

- sa se asigure un somn corespunzător din punct de vedere cantitativ i calitativ ș

- pacientul sa fie ferit de pericole

- sa fie prevenite complica iile imobilizării voluntare ț

- pacientul sa si redobandesca interesul pentru desfă urarea unor activită i ș ț

- sa fie reluate rela iile interpersonale. ț

Interven iile proprii i delegate ale asistentei medicale : ț ș

Asigurarea microclimatului corespunzător - să ofere siguran ă, contact cu realitatea ; cameră lini tită, ț ș

lipsită de excitan i, temperatură optimă, posibilită i de a asigura semiobscuritatea ț ț

Utilizarea comunicării terapeutice :

- mesajul verbal să fie clar

- pacientul să fie ascultat atent, să fie lăsat să- i exprime sentimentele, să spună ce-l preocupă ș

- să fie încurajat pentru comunicarea cu al ii (familie, ceilal i pacien i) ț ț ț

- să se men ină pacientul la subiectul discu iei , să nu intre i mai mult în confuzie ț ț ș

- dacă nu vrea să vorbească, i se va oferi alt moment

- în timpul discu iei, se va ine cont de starea pacientului : pentru cei depresivi se va folosi un dialog ț ț

încurajator.

Orientarea permanentă în timp i spa iu. ș ț

Supravegherea atentă a pacientului pentru a observa apari ia unor modificări de comportament sau ț

modificări fiziologice: crearea stărilor de tensiune în rela ia cu ceilal i pacien i, apari ia inten iilor de ț ț ț ț
ț
agresiune sau a tentativelor de suicid , apari ia stării de depresie , tulburări digestive: vărsături, constipa
ie. ț ț

Asigurarea alimenta iei ț în func ie de necesită ile i preferin ele pacientului ; se va stimula apetitul ț ț ș ț ;
se vor

oferi cantită i mici de alimente, la intervale scurte de timp ț ; în caz de agita ie psihomotorie se va
recurge la ț

alimenta ie prin sondă ț ; în caz de refuz alimentar, se utilizeaza alimenta ia parenterala ț ; se vor corecta

caren ele vitaminice . ț

Supravegherea somnului în vederea asigurării perioadelor de repaus reconfortant:

- nu va fi lăsat în timpul zilei să se odihnească prea mult timp

- la nevoie, i se vor administra medicamentele prescrise de medic (sedative, somnifere) i se va urmări ș

efectul terapeutic al acestora

- se vor afla de la pacient motivele nelini tii din timpul nop ii ș ț

- vor fi înlătura i factorii iritan i. ț ț

Asigurarea îngrijirilor igienice:

- se va stimula pacientul să se spele, să se îmbrace, acordându-i-se timp suficient

- va fi îndrumat în efectuarea îngrijirilor igienice (la nevoie, va fi ajutat)

- se va schimba lenjeria de pat i de corp ori de câte ori este nevoie ș

În caz de agita ie psihomotorie ț :

- imobilizarea pacientului (manuală, cu cearceafuri, chingi)

- montarea de apărători sau plase pe lateralele patului

- protejarea împotriva lezării prin a ezarea de pături, perne în jurul pacientului ș

- hidratarea pacientului inând cont de pierderile de lichide prin transpira ie, tahipnee ț ț

Stimularea pacientului în efectuarea unor activită i ț :

- se va stabili un program de activită i agreate de pacient, pentru a preveni plictiseala ț

- activitatea va fi dozată conform cu posibilită ile pacientului ț


- se vor evita elementele competi ionale în activitate ț

- se va începe cu activită i individuale, apoi, treptat, se va trece la activită i în grup ț ț

- pacientul va fi recompensat prin laude.

Prevenirea izolării prin stimularea rela iilor interpersonale : ț

- organizarea de activită i recreative în grup ț

- să se intervină atunci când pacientul are senza ia că nu este acceptat de ceilal i pacien i ț ț ț

În caz de agresivitate când pacientul devine periculos pentru el i pentru ceilal i pacien i ș ț ț :

- identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului

- lini tirea pacientului ș

- izolare temporară, dacă situa ia devine amenin ătoare. ț ț

Urmărirea func iilor vitale i vegetative : ț ș

- puls, T.A., temperatură, respira ieț

- pierderile de lichide prin diureză, transpira ie, tahipnee ț

- tranzitul intestinal (combaterea constipa iei) ț

Aplicarea măsurilor de prevenire a complica iilor imobilizării voluntare (escare, hipotensiune ortostatică,
ț

constipa ie, tromboflebite etc.) ț

Participarea la măsurile terapeutice aplicate:

- insulinoterapie , oc electric , somnoterapie ș

- psihoterapie (individuală, în grup, meloterapie, ergoterapie)

Administrarea tratamentului medicamentos (neuroleptice, antidepresive, tranchilizante, hipnotice) :

- se va explica pacientului necesitatea tratamentului i cooperării ș

- se va manifesta răbdare i blânde e ș ț

- se va urmari dacă pacientul ia tratamentul oral (pot stoca medicamentele în scop suicidar)

Men inerea legăturii cu familia ț i încurajarea familiei pentru a se implica în suportul emo ional al ș ț

pacientului, vizite cât mai frecvente.