IDEE

CONCEPT

STRATEGIE

REALIZARE

LANSARE

Planifică-ți afacerea
Cum să deveniţi antreprenor
Misiunea Junior Achievement este să inspire și să pregătească tânăra generație
pentru a reuși în carieră și în viață, prin încurajarea inițiativei, profesionalismului
și dezvoltării unor competențe esențiale pentru viață.

Junior Achievement România, organizație nonprofit (înființată în 1993),

parte a JA Worldwide® SUA (înființată în 1918) și a JA Europe® (înființată în
1967), derulează în România programe de educație antreprenorială,
economică, financiară și de orientare profesională.

Programele internaționale Junior Achievement România (JA) sunt

implementate în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, conform
protocolului nr. 10184/14.05.2003.

Titlu original: Planning the Entrepreneurial Venture

Copyright © 2018 Junior Achievement România, pentru ediția în limba română
Copyright © 2012 Ewing Marion Kauffman Foundation. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în
nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea,
păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor
JA sau cu permisiunea editorului.

ii
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Cum să deveniţi antreprenor

Prezentare generală
Antreprenorii de succes creează afaceri care satisfac o anumită nevoie pe piaţă şi care
îi ajută să‑şi realizeze viziunea personală şi să‑şi atingă propriile obiective. În acest
curs, veţi verifica dacă aveţi dispoziţia, dorinţa şi curajul de a deveni un antreprenor
de succes. Veţi începe întregul proces prin stabilirea viziunii personale, după care veţi
strânge informaţii, veţi redacta un concept de afaceri, îi veţi compara fezabilitatea cu
o afacere model şi cu viziunea personală. La final, veţi analiza informaţiile, veţi
rezolva problemele care apar şi veţi scrie un plan de afaceri. Odată ce finalizaţi acest
plan, veţi fi pregătit să vă înfiinţaţi o firmă sau să evaluaţi o altă idee de afacere.
Primul capitol vă prezintă rolul de bază al unui antreprenor, pentru a putea învăţa ce
presupune antreprenoriatul. Antreprenorii tind să aibă în comun anumite caracteristici
şi competenţe. Veţi stabili pe care dintre acestea le deţineţi. În plus, vă veţi stabili
viziunea personală.
Nu în ultimul rând, acest capitol schiţează procesul de planificare şi impactul său
asupra şanselor de succes ale unui antreprenor. Veţi învăţa ce presupune procesul de
planificare şi care sunt lucrurile la care trebuie să vă gândiţi atunci când scrieţi planul
unei afaceri. Planul de afaceri descrie toate aspectele esenţiale ale afacerii şi ajută
antreprenorul să găsească soluţii pentru fiecare problemă pe care o descoperă în
procesul de planificare.

Obiective
În acest capitol, veţi învăţa:
∙∙ Să definiţi antreprenoriatul.
∙∙ Să identificaţi caracteristicile unui antreprenor de succes.
∙∙ Să identificaţi caracteristicile antreprenoriale pe care le deţineţi.
∙∙ Să pregătiţi o viziune personală.
∙∙ Să explicaţi importanţa procesului de planificare.

7 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.1 Să înţelegem antreprenoriatul

1.1.1 Cine sunt antreprenorii?
Antreprenorii sunt oamenii care văd problemele ca pe nişte oportunităţi, acţionează ca
răspuns la anumite nevoi şi îşi asumă anumite riscuri cu speranţa de a obţine un câştig.
Antreprenorii se simt mult mai mulţumiţi atunci când rezolvă problemele în propria lor
firmă decât în firmele deţinute de alte persoane.
Antreprenorii de succes:
∙∙ Identifică oportunităţi pe baza unor nevoi sau dorinţe nesatisfăcute, după care
creează un produs sau un serviciu care să le satisfacă.
∙∙ Se asigură că oamenii sunt dispuşi să plătească pentru acel produs sau serviciu.
∙∙ Gestionează riscurile, informându‑se despre problemele care ar putea apărea şi iau
măsuri pentru a le reduce la minimum sau pentru a le elimina.
∙∙ Identifică resursele de care vor avea nevoie şi felul în care pot fi obţinute.
∙∙ Creează o reţea sau o echipă de consilieri, angajaţi, consultanţi şi mentori care au
informaţiile şi aptitudinile necesare pentru a ajuta afacerea să aibă succes.
1.1.2 Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul este un proces prin care o persoană sau o echipă profită de o
oportunitate, utilizează resurse şi iniţiază o schimbare pentru a crea valoare.
Antreprenorii sunt motivaţi de dorinţa de a‑şi controla propriul destin şi de a‑şi aduce
visul direct pe piaţă.
Înfiinţarea unei firme înseamnă timp, organizare, bani şi asumarea unor riscuri. Înainte
de a înfiinţa o afacere, trebuie să deprindeţi principiile de bază ale antreprenoriatului.

Verificat a
c
Conform The Wall Street Journal, mai puţin de 1 la sută dintre inventatori fac bani
de pe urma propriilor invenţii.

∙∙ Antreprenorii de succes transformă idei fezabile în afaceri profitabile. Nu este

obligatoriu să aveţi o idee inovatoare sau unică pentru a înfiinţa o afacere.
Majoritatea antreprenorilor îşi pornesc afacerile pe baza unor produse sau servicii
existente care se vând pe pieţe bine stabilite. În realitate, foarte puţine dintre
afacerile care apar în ziua de astăzi mai sunt bazate în totalitate pe descoperiri sau
invenţii noi.
∙∙ Antreprenorii înţelepţi aleg oameni care deţin abilităţile necesare pentru ca afacerile
lor să aibă succes. Multe afaceri în declin au fost preluate de către manageri mai
capabili, care au reuşit să le aducă din nou pe linia de plutire.
∙∙ Pentru a avea succes în afaceri, este esenţial ca antreprenorul să deţină experienţă
în domeniul ales. Pe de altă parte, în anumite cazuri, lipsa de experienţă a
antreprenorului se poate compensa dacă acesta depune suficient efort astfel încât să
înveţe tot ceea ce trebuie despre domeniul respectiv. Aceşti antreprenori ar putea
căuta oportunităţi de a lucra în domeniu înainte de a‑şi înfiinţa afacerea şi ar putea
angaja persoane care au experienţa necesară.

8 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Sfat
Dacă doriţi să deveniţi antreprenor, puteţi căpăta cunoştinţe valoroase şi experienţă apelând la mentori,
dar şi citind, realizând cercetări şi participând la cursuri şi seminarii.

∙∙ Antreprenorii găsesc soluţii inventive pentru a‑şi permite din punct de vedere
financiar tot ceea ce implică deţinerea unei afaceri. Ar putea să aleagă o afacere
care necesită investiţii puţine, cum ar fi serviciile sau afacerile on‑line, astfel încât
să facă singuri toată munca.
∙∙ Antreprenorii inteligenţi îşi alocă timp pentru a‑şi dezvolta produsul, pentru a‑l
testa, pentru a‑l promova, precum şi pentru a dezvolta şi lărgi piaţa. Uneori,
companiile au nevoie de ani întregi pentru a ajunge să îşi recupereze investiţia şi să
înceapă să fie rentabile. Unii antreprenori care înfiinţează afaceri on‑line devin
milionari sau chiar miliardari în doar câţiva ani, aşa cum i s‑a întâmplat
fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg, dar un asemenea succes este totuşi destul
de rar.
∙∙ Antreprenorii de succes găsesc modalităţi de a minimaliza şi de a evita riscurile
atunci când este posibil. În urma unor simulări în care antreprenorilor li s‑a cerut să
aleagă fie riscuri, fie câştiguri mai mici, s‑a descoperit că cei mai mulţi dintre ei îşi
asumau riscuri moderate.

Informaţii suplimentare

Crearea unei companii ieşite din comun – din conversaţiile cu

dl Kauffmann şi cu reprezentanţii Fundaţiei Ewing Marion Kauffman.
Pentru a viziona acest film, accesaţi link‑ul din secţiunea Informaţii
suplimentare din cursul on‑line.
The E‑Myth Revisited: Why Most Small Businesses Don’t Work and What To Do About
It, de Michael E. Gerber (carte) – Mituri despre antreprenoriat şi despre motivele pentru
care companiile dau greş.

Antreprenori şi experienţele lor

La vârsta de 23 de ani, când era student la Universitatea
din Carolina de Sud, Jim Breen şi‑a început o afacere
vânzând îngheţată dintr‑o rulotă. A obţinut permisiunea
de a vinde îngheţată la anumite evenimente speciale,
oferind o parte din câştiguri sponsorilor acelor
evenimente. Această afacere îi făcea plăcere, deoarece
câştiga suficienţi bani pentru a‑şi acoperi cheltuielile de
întreţinere şi avea şi suficient timp liber pentru surf.
Ulterior, a avut oportunitatea de a distribui îngheţată
tuturor chioşcurilor din cadrul evenimentelor aeronautice
sponsorizate de US Air Force. Ca urmare a acestei
experienţe şi a lecţiilor învăţate legat de tot ceea ce ţinea
de distribuţia de îngheţată, Breen şi‑a schimbat
obiectivele companiei şi a redenumit‑o Umbrella
Entertainment Group, pe care o conduce ca preşedinte şi
director executiv chiar şi astăzi, după mai bine de 27 de
ani de activitate.

9 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.1.3 Asumarea riscurilor

Succesul antreprenorial este departe de a fi garantat. Persoanele care aspiră să devină
antreprenori ar trebui să se gândească la toate riscurile asociate cu înfiinţarea unei
companii. Există riscuri financiare, cum ar fi pierderea economiilor şi a veniturilor, ba
chiar şi a propriei locuinţe. Antreprenorii isteţi îşi asumă anumite riscuri calculate şi le
diminuează documentându‑se şi planificându‑şi conceptul de afaceri.

Verificat a
c
Rata de eşec a afacerilor nou‑înfiinţate este mare, deseori fiind estimată la 70 la
sută sau chiar mai mult în primii doi până la cinci ani de la înfiinţare. Totuşi, rata
eşecului diferă în mod semnificativ în funcţie de industrie şi de sector.

Riscurile potenţiale, Prezentul curs vă oferă Cei care sunt motivaţi,

cerinţele financiare şi
timpul necesar pot părea
copleşitoare în faza de
dezvoltare a ideii de
afaceri.
instrumentele de care
aveţi nevoie pentru a
analiza aceste chestiuni şi
pentru a planifica totul
astfel încât să aveţi succes.
care îşi doresc să
reuşească şi au un plan
de afaceri potrivit au cele
mai mari şanse să devină
antreprenori de succes.

Oamenii determinaţi, cu anumite abilităţi de leadership şi care îşi doresc să aibă succes sunt atraşi de antreprenoriat.
Combinaţi aceste calităţi cu un plan de afaceri excelent pentru a reuşi să aveţi o companie de succes.

Una dintre modalităţile de reducere a riscului este aceea de a porni de la obiective

mai mici, de a experimenta pe piaţă la o scară mai mică şi de a obţine feedback de la
clienţi. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că afacerea trebuie să rămână la o dimensiune
redusă. Antreprenorii pot visa să clădească o afacere de nivel global, de milioane de
dolari. Însă testarea conceptului de afaceri la o scară mică în stadiul de început este o
idee practică.
10 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Antreprenori şi experienţele lor

Cu multă muncă asiduă şi cu un computer, James Sheehan a lansat schoolfinances.com Inc., un sistem de rapoarte şi de
planificare de management care se foloseşte în prezent în peste 150 dintre cele 340 de districte şcolare din statul
Minnesota. Sheehan a observat că şcolile colectau cantităţi mari de informaţii referitoare la operaţiunile din districtele
şcolare, dar formatul lor nu le permitea administratorilor şcolari să le utilizeze cu uşurinţă – el le numea DRIP, Date Reale şi
Informare Puţină. Experienţa lui din domeniul informatic şi cel al învăţământului i‑a permis să creeze un model cu toate
variabilele care le puteau fi utile administratorilor şcolari. Dacă doriţi să deveniţi antreprenor, Sheehan vă recomandă să
lansaţi o afacere pentru a rezolva o problemă care vă preocupă suficient de mult încât să ajungeţi să lucraţi 14‑16 ore pe zi,
cel puţin la început. Sheehan estimează că i‑a luat mai mult de 3.000 de ore să creeze Modelul de Planificare Financiară
pentru districtul şcolar Minnesota, denumit uneori chiar Modelul Sheehan.

O altă modalitate de minimalizare a

riscurilor este aceea de a evalua cu mare
atenţie fezabilitatea unei afaceri prin
realizarea unui plan de afaceri detaliat.
Verificat a
c
Nu există nicio lege universală conform
Planul de afaceri ajută antreprenorii să
determine dacă afacerea lor are o piaţă şi căreia recompensele primite în viaţă
dacă poate obţine profit. Printr‑o sunt direct proporţionale cu riscurile
planificare atentă, antreprenorii pot reduce asumate. Cei care joacă la loterie pot
riscurile asociate cu lansarea unei afaceri
confirma faptul că nu întotdeauna
prin înlocuirea speculaţiilor şi supoziţiilor
cu fapte reale şi cu cercetare. riscurile mari le aduc şi rezultate.

Sfat
O soluţie bună pentru a minimaliza riscurile constă în cercetarea industriei, testarea pieţei şi conceperea unui
plan de afaceri. Astfel, şansele dvs. de a lansa şi de a conduce o afacere de succes vor fi mai mari.

Antreprenori şi experienţele lor

În doar doi ani, Pete Estler a transformat o idee simplă într‑o firmă de
marketing prin e‑mail, MatchLogic, pe care a vândut‑o cu 90 de
milioane de dolari companiei Excite@Home. Înainte de a vinde această
firmă, în doar trei ani, Estler a realizat un alt proiect digital, demarat în
subsolul propriei locuinţe, mai exact baza de date dbIntellect,
transformându‑l într‑o afacere pe care a vândut‑o cu 50 de milioane
de dolari firmei Electronic Data Corp. Estler îşi dorea să creeze într‑o
perioadă mică de timp afaceri puternice, după care să le vândă.

El a fondat la un moment dat o nouă companie, iBelay.com, care avea

să se transforme într‑un fond de investiţii de 100 de milioane de dolari,
un centru de date şi un incubator pentru start‑up‑uri. În două luni de la
lansare, el a investit în şase companii nou‑înfiinţate pe internet şi a primit
încă două sute de e‑mailuri de la antreprenori care doreau să‑l cunoască.

Estler spune: „Cea mai mare satisfacţie este să iei două persoane şi o idee şi să faci astfel încât să valoreze 100 de milioane
de dolari.”

Informaţii suplimentare
Arta riscului calculat, de Richard Branson – Branson, fondatorul miliardar al grupului
Virgin, ne spune cum evaluează el oportunităţile de afaceri şi cum putem aplica
metoda lui pentru a ne evalua propria afacere. entrepreneur.com/article/217479
11 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.2 Recunoaşterea competenţelor antreprenoriale

1.2.1 Trăsături de caracter
Pentru a înţelege mai bine în ce constă antreprenoriatul, putem examina trăsăturile
comune ale antreprenorilor de succes:
∙∙ Dorinţa – bineînţeles, pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă doriţi
acest lucru. Dorinţa de a reuşi îi impulsionează pe antreprenori să facă tot ceea ce
este necesar pentru a avea succes.

Antreprenori şi experienţele lor

Un grup de medici care doreau să scape de problemele legate de asigurarea de malpraxis s‑au gândit să fondeze o nouă
afacere producătoare de echipament medical, care părea destul de promiţătoare conform planului de afaceri – pregătit de
o firmă mare de contabilitate. Grupul s‑a întrunit pentru o şedinţă de început. Aveau banii necesari. Aveau şi o echipă de
management cu experienţă în domeniu. Totuşi, afacerea nu a fost lansată. De ce? Medicii nu îşi doreau cu adevărat să facă
parte din afacerea respectivă. După ce au dezbătut ore întregi, cu toţii au fost ferm convinşi că ar trebui să renunţe la idee.
Şi‑au dat seama că le lipseau devotamentul şi dorinţa de a asigura succesul unei afaceri.

∙∙ Energia – în general, antreprenorii sunt foarte energici, ceea ce le permite să se

descurce cu numeroasele provocări pe care le implică antreprenoriatul. Unele
persoane au energie datorită stării lor bune de sănătate, iar altele, graţie
temperamentului lor.
∙∙ Progresarea chiar şi în condiţii nesigure – un antreprenor trebuie să reziste şi să
progreseze într‑un mediu schimbător, dinamic. Mulţi antreprenori văd momentele
de nesiguranţă ale afacerii lor ca pe nişte oportunităţi de dezvoltare.
∙∙ Hotărârea – indiferent cât de disperată ar părea situaţia, antreprenorii nu renunţă.
Ori de câte ori sunt întrebaţi ce anume îi ajută să aibă succes, ei răspund că sunt
hotărâţi să reuşească.
∙∙ Responsabilitatea – antreprenorii sunt conştienţi de faptul că sunt responsabili
pentru propriul lor succes. Nimeni nu va face treaba în locul lor.
∙∙ Puterea de convingere – antreprenorii sunt capabili să îi convingă pe ceilalţi să îi
ajute în diferite feluri, cum ar fi să le împrumute bani, să muncească din greu
pentru ei, să cumpere de la ei şi să le acorde oferte avantajoase.
∙∙ Autodisciplina – în orice afacere există şi sarcini (uneori destul de multe) pe care
oamenii nu le fac cu plăcere. Antreprenorii trebuie să se poată autodisciplina
pentru a finaliza tot ce trebuie făcut astfel încât să aibă succes.
∙∙ Încrederea în propriile forţe – antreprenorii au încredere în sine şi sunt convinşi
că sunt capabili să rezolve problemele care s‑ar putea ivi. Ei nu permit ca teama de
eşec să îi împiedice să acţioneze.

Verificat a
c
„Nimic în lume nu poate înlocui stăruinţa. Nici măcar talentul: nimic nu este mai obişnuit
decât un om talentat lipsit de succes. Nici măcar genialitatea: geniul nerăsplătit
aproape că a devenit o expresie. Nici măcar educaţia: lumea este plină de oameni
educaţi fără reuşite. Singura putere o au stăruinţa şi hotărârea. Sloganul «Continuă!» a
rezolvat întotdeauna problemele omenirii şi le va rezolva şi în continuare.“
– Calvin Coolidge

12 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

∙∙ Responsabilitatea socială – cei mai mulţi antreprenori sunt motivaţi

să îşi împărtăşească succesul răsplătind comunitatea şi societatea.
∙∙ Etica – proprietarii companiilor care ţin cont de etică se bucură de Sfat
succes pe termen lung prin construirea unor relaţii de încredere cu
clienţii, cu colegii şi cu alţii. Dacă sunteţi de părere că nu deţineţi
abilităţile necesare pentru a fi cât mai
convingător, atunci e bine să ştiţi că
Antreprenori şi experienţele lor vi le puteţi dezvolta.

Un individ care vindea diverse produse magazinelor amplasate în bazele militare a descoperit că nu era deloc dificil să
taxeze aceste magazine pentru produse pe care nu le primeau. A reuşit să scape nepedepsit timp de câţiva ani, timp în
care a câştigat o mulţime de bani. În prezent este închis, pentru mai mulţi ani. El era conştient de faptul că, mai devreme
sau mai târziu, tot urma să fie prins. Comportamentul etic nu se bazează numai pe teama de a fi pedepsit. Antreprenorii
de succes sunt convinşi că acţiunile etice reprezintă cel mai bun drum către succesul pe termen lung în afaceri.

∙∙ Valorificarea sistemelor de
control potrivite –
antreprenorii de succes ştiu cât
de importante sunt nişte sisteme
de control potrivite pentru
Verificat a
c
Cercetările asupra eşecului în afaceri arată
principalii indicatori ai
afacerilor lor, cum ar fi că una dintre cauzele principale ale
costurile, inventarul şi banii. falimentului este lipsa unor sisteme de
control adecvate.

1.2.2 Competenţe, cunoştinţe şi abilităţi

În afară de faptul că antreprenorii au trăsături de caracter comune, cei mai mulţi au şi
competenţe, cunoştinţe şi abilităţi de bază similare:
∙∙ Abilitatea de a rezolva probleme – antreprenorii de succes se pricep să rezolve
probleme. Proprietarii de companii petrec mult timp încercând să descopere ce nu
funcţionează, să identifice problemele care le ameninţă afacerea şi luând măsuri
pentru a le înlătura.

Antreprenori şi experienţele lor

Problemele de sănătate şi dizabilitatea de care suferea s‑au transformat într‑o oportunitate de afaceri unică pentru o
femeie, frustrată de disconfortul cauzat de îmbrăcămintea obişnuită. Fiindcă era imobilizată într‑un scaun cu rotile, ea avea
nevoie de haine create şi croite special, cu arici în loc de fermoare sau nasturi. A
profitat de această oportunitate şi a format un parteneriat comercial cu un
producător de scaune cu rotile, înfiinţând o companie pe o piaţă de nişă,
specializată în producţia de haine speciale pentru persoanele în scaune cu rotile.

∙∙ Cunoaşterea pieţei – antreprenorii se orientează

după piaţă. Observarea şi analizarea pieţei le permite
să identifice şi să verifice oportunităţile de pe piaţă.

∙∙ Gestionarea corectă a unor resurse limitate – de

obicei, în stadiile incipiente ale unei afaceri,
antreprenorii au un personal redus şi utilizează
resurse puţine. Antreprenorii sunt capabili să se
descurce cu resurse limitate.

13 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

∙∙ Cunoştinţe de afaceri – entuziasmul nu este suficient pentru a conduce o afacere

de succes. Antreprenorii se bazează pe cunoştinţele lor de afaceri pentru a lua
decizii eficiente şi profitabile.

Verificat a
c
Unii oameni sunt de părere că cea mai importantă caracteristică definitorie a
antreprenorilor ar fi abilitatea lor de a descoperi oportunităţi pe piaţă.

∙∙ Alegerea oamenilor potriviţi – abilitatea de a face alegeri bune în privinţa

asociaţilor, angajaţilor, investitorilor, furnizorilor şi clienţilor este extrem de
valoroasă.

Sfat
Atunci când este vorba de angajaţii dvs., încercaţi să le ignoraţi caracteristicile care nu au nicio relevanţă
pentru sarcinile lor. Mai presus de toate, apreciaţi integritatea. Indiferent de competenţele unei persoane,
dacă îi lipseşte integritatea, nu va ieşi nimic bun în cele din urmă.

1.2.3 Evaluarea caracteristicilor antreprenoriale

Persoanele care doresc să devină antreprenori pot avea de câştigat din două motive în
urma analizării trăsăturilor antreprenorilor de succes.
∙∙ În primul rând, pe măsură ce descoperă caracteristicile esenţiale ale unui
antreprenor de succes, ei se pot autoevalua pentru a descoperi dacă au trăsăturile
necesare astfel încât să devină antreprenori.
∙∙ În al doilea rând, ei îşi pot
dezvolta trăsăturile pe
care le au deja, Hotărâre
descoperind în ce măsură
le deţin şi identificându‑le Progresare, chiar şi în condiţii
pe cele care au nevoie de nesigure
îmbunătăţiri.
Încredere în propriile forţe

Energie

Autodisciplină

Responsabilitate socială

Cunoştinţe de afaceri

Alegerea oamenilor potriviţi

Atunci când vă autoevaluaţi în funcţie de aceste caracteristici

antreprenoriale, trebuie să fiţi sinceri. Aveţi aceste caracteristici? Dacă nu,
ce puteţi face pentru a le dobândi?

14 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Exerciţiul 1.2.3
Evaluarea trăsăturilor antreprenoriale
Obiectiv
∙∙ Evaluaţi‑vă trăsăturile antreprenoriale şi pregătiţi un plan de acţiune pentru a le
îmbunătăţi pe cele pe care trebuie să vi le dezvoltaţi.
Prezentare generală
Deşi nu există niciun set specific de trăsături pe care le posedă toţi antreprenorii, mulţi
dintre ei au anumite caracteristici şi competenţe comune. Acest exerciţiu vă ajută să
evaluaţi în ce măsură deţineţi o parte dintre aceste trăsături şi să pregătiţi un plan de
acţiune pentru a le consolida pe cele pe care doriţi să vi le îmbunătăţiţi.

Pasul 1
Treceţi în revistă trăsăturile antreprenoriale comune. Citiţi trăsăturile de caracter,
competenţele, cunoştinţele şi abilităţile din Autoevaluarea caracteristicilor
antreprenoriale.

Pasul 2
Realizaţi o autoevaluare. Evaluaţi cât de dezvoltată este fiecare trăsătură
antreprenorială, încercuind numărul care indică cel mai bine în ce măsură vă
caracterizează. Pe o scară de la 1 la 10, 1 reprezintă minimum, iar 10 – maximum.
Autoevaluarea caracteristicilor antreprenoriale
Trăsături de caracter Slab Puternic
a. Dorinţa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

b. Energia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

c. Progresarea în condiţii de nesiguranţă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

d. Hotărârea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

e. Responsabilitatea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

f. Puterea de convingere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

g. Autodisciplina 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

h. Încrederea în propriile forţe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

i. Responsabilitatea socială 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

j. Etica 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

k. Valorificarea sistemelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
de control potrivite

l. Rezolvarea problemelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

m. Cunoaşterea pieţei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

n. Gestionarea resurselor limitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

o. Cunoştinţe de afaceri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

p. Alegerea oamenilor potriviţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

15 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Pasul 3
Pregătiţi planul de acţiune. Selectaţi primele trei dintre competenţele care v‑ar fi
cele mai utile pentru viitoarea afacere. Lângă fiecare dintre aceste competenţe, notaţi
doi paşi pe care îi veţi face pentru a o îmbunătăţi sau pentru a o consolida.
Competenţă specifică Plan de acţiune
EXEMPLU

1. Valorificarea sistemelor de control potrivite 1. Trebuie să fac un curs pentru a înţelege mai bine
procesele de contabilitate şi de bugetare.
2. Trebuie să găsesc un contabil care să mă ajute
să realizez bugetul şi să îl înţeleg.
1. 1.

2.

2. 1.

2.

3. 1.

2.

16 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.3 Stabilirea unei viziuni personale

1.3.1 Introducere
Înfiinţarea unei afaceri implică luarea mai multor decizii importante. Acest proces se
aseamănă foarte mult cu planificarea unei călătorii. De multe ori, pentru a porni cu
succes într‑o călătorie şi pentru a realiza obiectivele călătoriei respective, oamenii trec
prin etapele enumerate mai jos. În mod similar, un potenţial proprietar de firmă ar
trebui să treacă prin etapele corespunzătoare menţionate între paranteze.
∙∙ Se gândesc ce vor să realizeze prin această călătorie – provocări, aventuri,
stimulare intelectuală. (Pregătirea unei viziuni personale.)
∙∙ Îşi aleg activităţile pe care ar dori să le întreprindă şi îşi identifică destinaţia.
(Elaborarea unui concept de afaceri.)
∙∙ Hotărăsc cu cine vor călători şi iau legătura cu persoanele respective. (Construirea
unei reţele de contacte.)
∙∙ Stabilesc ce servicii vor utiliza
(combustibil, masă, cazare). (Identificarea
resurselor).
Verificat a
c
∙∙ Alcătuiesc o listă cu tot ce trebuie să Dacă nu reuşiţi să planificaţi,
împacheteze pentru drum şi îşi pregătesc planificaţi, de fapt, să nu reuşiţi.
un itinerar. (Elaborarea planului de
afaceri.)
∙∙ Identifică suma de bani de care vor avea nevoie pe timpul călătoriei, de unde
provine această sumă şi cum va fi cheltuită. (Identificarea surselor de finanţare şi a
modului de utilizare a fondurilor.)
∙∙ Se hotărăsc care va fi durata călătoriei. (Planificarea strategiei de retragere.)
Pe lângă aceste lucruri, atunci când oamenii îşi planifică o călătorie, se mai gândesc şi
la obiectivele personale, la considerentele financiare şi limita de timp. O călătorie va
avea mult mai multe şanse de succes dacă este planificată cu mult timp în avans. La
fel stau lucrurile şi în cazul unui antreprenor care porneşte într‑o călătorie de afaceri.

1.3.2 Viziunea personală

Planificarea pentru lansarea unei afaceri de succes este asemănătoare cu planificarea
unei călătorii. Probabil că unii oameni se gândesc: „Nu‑mi place să‑mi fac prea multe
planuri înainte să plec în călătorii. Ideea e să pornesc la drum, fără să ştiu neapărat pe
unde voi ajunge.“ Mulţi foşti antreprenori au avut aceeaşi atitudine cu privire la
afacerea lor.
Dacă nu s‑a stabilit nicio direcţie, cum va şti antreprenorul dacă afacerea sa are
succes? Înainte de a planifica o afacere, antreprenorii trebuie să‑şi analizeze
obiectivele personale. Primul pas este analiza viziunii personale. Viziunea personală îi
ajută pe cei ce doresc să devină antreprenori să îşi aleagă un tip de afacere care li se
potriveşte. Ea le permite
antreprenorilor să‑şi stabilească
obiective personale, profesionale şi
financiare, pe baza cărora să‑şi
Sfat
evalueze ideile de afaceri. Înainte de a vă planifica o afacere, mai întâi trebuie să vă
înţelegeţi propriile obiective. Acest lucru presupune să vă
faceţi un plan referitor la stilul de viaţă pe care vi‑l doriţi, la
modul în care doriţi să progresaţi din punct de vedere
financiar şi la obiectivele financiare.

17 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.3.3 Criteriile referitoare la stilul de viaţă

Atunci când vă stabiliţi viziunea personală, primul pas este să stabiliţi care sunt
criteriile referitoare la stilul de viaţă. Antreprenorii stabilesc care este stilul de viaţă pe
care şi‑l doresc, după care îşi planifică o afacere care să îl poată susţine. Atunci când
un antreprenor planifică lansarea unei afaceri noi, trebuie să ia în considerare mai
multe criterii ce au legătură cu stilul de viaţă:
∙∙ Programul de lucru – antreprenorii trebuie să se gândească în ce zile ale
săptămânii şi între ce ore vor să lucreze, precum şi câte săptămâni pe an şi în ce
perioade vor lucra. Este esenţial ca să înţeleagă nevoile consumatorilor şi influenţa
acestora asupra afacerii.

Antreprenori şi experienţele lor

O femeie dorea să‑şi înfiinţeze o afacere care să îi permită să aibă mai mult timp liber pe care să‑l petreacă împreună cu copiii
ei. Prima idee de afaceri care i‑a venit a fost să‑şi înfiinţeze un magazin. Şi‑a dat seama însă imediat că, pentru a conduce un
magazin, va fi nevoită să lucreze în weekend şi seara. Ar fi fost o mare greşeală ca ea să‑şi înceapă o astfel de afacere!

∙∙ Flexibilitatea – antreprenorii trebuie să decidă cât de flexibil îşi doresc să fie

programul lor de lucru, astfel încât să aibă timp să se ocupe de familie şi de
prieteni.
∙∙ Locaţia dorită – antreprenorii trebuie să se gândească unde vor să locuiască şi să
muncească. Uneori, aceştia stabilesc locaţia înainte de a‑şi alege tipul de afacere,
după care îşi evaluează conceptul de afaceri în funcţie de compatibilitatea acestuia
cu locaţia aleasă.
∙∙ Deplasările – vă interesează oportunitatea de a călători sau aţi prefera să evitaţi
deplasările? Înainte de a stabili un concept de afaceri, antreprenorii ar trebui să
decidă cât de mult şi‑ar dori să călătorească.
∙∙ Principiile morale, convingerile şi standardele – antreprenorul trebuie să‑şi
aleagă un tip de afaceri care îi susţine principiile morale, convingerile şi
standardele.
∙∙ Cerinţele fizice – vârsta şi starea de sănătate sunt alţi doi factori care trebuie luaţi
în considerare. Antreprenorii trebuie să compare cerinţele mentale şi fizice ale
afacerii dorite cu condiţia lor fizică şi starea lor de sănătate actuală.
∙∙ Gradul de implicare al familiei – antreprenorii trebuie să anticipeze impactul pe
care afacerea lor îl va avea asupra familiei şi trebuie să discute chestiunile
importante cu membrii familiei.

Antreprenori şi experienţele lor

O doctoriţă care s‑a hotărât să‑şi deschidă un cabinet de oftalmologie nu se
gândise la nicio locaţie anume. Şi‑a alcătuit o listă cu toate caracteristicile
oraşului ideal: climatul, populaţia, activităţile de recreere în aer liber şi
instituţiile de învăţământ. După aceea, a pornit într‑o călătorie prin SUA, în
căutarea unei locaţii care să se potrivească acestor criterii personale. Oraşul
Reno, din statul Nevada, avea toate calităţile pe care şi le dorea, aşa că s‑a
mutat acolo şi şi‑a înfiinţat un cabinet.

18 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.3.4 Criteriile profesionale

Antreprenoriatul poate oferi oportunităţi nelimitate de dezvoltare pe plan profesional.
Antreprenorii trebuie să decidă care sunt obiectivele lor profesionale.

Antreprenori şi experienţele lor

De obicei, antreprenorii care pun un preţ mare pe putere au un plan strategic pentru a o obţine. Howard Hughes, legenda‑
rul aviator, inovator, antreprenor şi miliardar, cumpăra diferite companii cu scopul unic de a obţine o poziţie puternică în
domeniile respective. Ted Turner a încercat să obţină putere în domeniul televiziunii prin achiziţionarea Columbia Broadcast‑
ing System (CBS), dar eforturile sale nu au dat rezultate. Mai târziu, Turner a devenit un mogul mass‑media prin pionieratul
conceptului de transmitere a televiziunii prin cablu prin satelit, la nivel naţional. Fuziunea dintre compania sa, Turner
Broadcasting Station, şi Time Warner a dat naştere celei mai mari companii de entertainment din întreaga lume.

∙∙ Puterea sau statutul – unii oameni au o

dorinţă puternică de a fi lideri şi nu doresc
să li se spună ce au de făcut.
∙∙ Implicarea în activităţile de zi cu zi –
unii antreprenori vor să se implice în
operaţiunile de zi cu zi şi în luarea
deciziilor în cadrul companiilor pe care le
deţin.
∙∙ Priceperea, competenţele şi preferinţele –
mulţi antreprenori îşi identifică propriile
puncte forte cu ajutorul cărora pot contribui
la bunul mers al afacerii lor şi angajează sau
colaborează cu persoane a căror competenţă
poate compensa punctele lor slabe.
Verificat a
c
Luaţi aminte că, de multe ori, goana
după putere este determinată de
ego, pe care numeroşi antreprenori
îl consideră trăsătura lor negativă
cea mai pregnantă. Ego‑ul îi poate
face pe antreprenori să înceteze să
mai asculte sfaturile consilierilor şi
angajaţilor şi să înceapă să creadă că
au întotdeauna dreptate.

Antreprenori şi experienţele lor

O femeie de afaceri s‑a hotărât să nu mai lucreze în domeniul administraţiei spitalelor, pentru a face ceea ce îşi dorea de peste
douăzeci de ani – să creeze şi să producă îmbrăcăminte pentru copii. A pornit de la vechea ei maşină de cusut, dar în curând
a reuşit să atragă suficienţi clienţi pentru a achiziţiona un sistem automat de tăiat şi de cusut. Succesul său în afaceri a apărut
graţie ambiţiei şi muncii asidue, iar acum nu numai că se ocupă de o activitate care îi face plăcere, dar şi câştigă din asta.

∙∙ Stabilitatea locului de muncă – există nenumărate exemple de proprietari de

firme al căror scop unic este să obţină un venit stabil. Pentru a realiza acest
obiectiv, unii antreprenori evită să îşi asume riscuri.
∙∙ Obiectivele profesionale pe viitor – antreprenorii îşi imaginează unde ar dori să
se afle peste cinci sau zece ani. Ei se întreabă:
∙∙ Cum va arăta viaţa mea profesională?
∙∙ Voi rămâne în aceeaşi companie sau voi face ceva cu totul diferit?
∙∙ Ce fel de afacere m‑ar ajuta cel mai mult să‑mi ating obiectivele profesionale?
∙∙ Dacă un antreprenor porneşte pe un drum care nu îl ajută să meargă în direcţia în care ar
dori să se afle peste cinci sau zece ani, este ca şi cum ar face un ocol lung şi fără rost.
∙∙ O afacere bazată pe dezvoltare sau pe stilul de viaţă – prima reprezintă o
afacere a cărei scop principal este creşterea, iar a doua are ca scop realizarea
obiectivelor personale ale antreprenorului. Fiecare antreprenor trebuie să decidă
dacă obiectivul afacerii dorite este ca aceasta să evolueze rapid sau să îi ofere
posibilitatea de a avea un anumit stil de viaţă şi un anumit venit personal.

19 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Antreprenori şi experienţele lor

Afacerile care au la bază dorinţa de a avea un anumit stil de
viaţă – anuarul asociaţiilor studenţeşti a avut succes la
Universitatea din Carolina de Sud (USC), iar cei care avuseseră
ideea lui au câştigat 20.000 de dolari. Atunci când cei doi
studenţi fondatori au încercat să‑şi extindă afacerea şi în alte
universităţi, au început să apară probleme. Reprezentanţii lor de
vânzări nu respectau termenele limită. Renunţau la mijlocul
anului şcolar. Nu le raportau vânzările reale. Cei doi proprietari
au început să fie dezamăgiţi de încercarea lor de a‑şi extinde
afacerea şi de faptul că erau nevoiţi să rezolve de la distanţă
atât de multe probleme neanticipate. În final, unul dintre ei a
hotărât că cel mai bine ar fi să îşi publice anuarul numai la USC,
transformându‑şi afacerea într‑una care are la bază dorinţa de a
avea un anumit stil de viaţă.

Afacerile care au la bază ideea de dezvoltare – LaserCycle se

ocupă cu reumplerea cartuşelor cu toner pentru imprimante
laser, faxuri laser şi fotocopiatoare. Rick Krska, fondatorul acestei
companii, încercase de mai multe ori să‑şi înceapă o afacere, dar
nu a avut succes până a fondat LaserCycle. A apelat la contul
personal de economii şi a investit 20.000 de dolari în această
afacere, iar în timpul primului an, a mai investit încă 10.000. În
primii trei ani, vânzările s‑au ridicat la 2,2 milioane de dolari, iar
la zece ani de la înfiinţare, vânzările se apropiau de 15 milioane.
Există 7.000 de astfel de companii pe glob, dar LaserCycle a fost
cea care s‑a remarcat în ceea ce priveşte performanţa sa. Krska
avea un plan solid de dezvoltare a afacerii sale.

1.3.5 Criteriile financiare

În afară de criteriile personale şi profesionale, antreprenorii ar trebui să se gândească şi
la o serie de criterii financiare:
∙∙ Obligaţiile financiare personale – cel mai important criteriu financiar pentru o
afacere este posibilitatea de a susţine angajamentele financiare ale antreprenorului.
Fiecare concept de afaceri trebuie evaluat în funcţie de cât de bine îndeplineşte
acest criteriu.
∙∙ Venitul personal pe viitor – pe lângă acoperirea obligaţiilor financiare, cei mai
mulţi antreprenori se gândesc şi la venitul pe care şi l‑ar dori pe viitor. Antreprenorii
trebuie să evalueze capacitatea afacerii de a îndeplini acest obiectiv.
∙∙ Profitul afacerii – afacerea are nevoie, la rândul ei, de un venit. Acest venit, sau
profit, este utilizat la reinvestiţii. Majoritatea afacerilor trec prin cicluri de creştere
care necesită fonduri suplimentare. Planificarea în avans a acestor fonduri poate
ajuta afacerea să se menţină la un nivel stabil, dar şi să crească.
∙∙ Investiţiile personale – deseori este necesar ca antreprenorii să investească
fonduri personale pentru a‑şi înfiinţa o afacere. Dacă fondurile de care dispun sunt
limitate, este posibil să fie nevoiţi să renunţe la o parte dintre obiectivele iniţiale.

20 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

∙∙ Sursele externe de finanţare – sursele suplimentare de capital de investiţie sunt

creditele şi acţiunile. Fiecare dintre aceste surse are avantaje şi dezavantaje.
Creditele reprezintă bani împrumutaţi care trebuie returnaţi conform termenilor
împrumutului. Acţiunile reprezintă investirea unor bani în schimbul cărora
investitorul primeşte o parte din afacerea respectivă. Acţiunile pot fi oferite de către
fondatorul afacerii şi/sau de către investitori externi. De obicei, persoanele care
investesc într‑o afacere doresc să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte modul
de administrare a afacerii.

Verificat a
c
Creditele, atât timp cât sunt rambursate la timp, permit antreprenorilor să deţină
mai mult control decât în cazul finanţării prin emiterea de acţiuni.

Antreprenori şi experienţele lor

Lanţul de restaurante fast‑food White Castle, cunoscut pentru hamburgerii săi mici, cu ceapă tocată, şi‑a deschis porţile
pentru prima dată în 1921. Această afacere de familie, care se menţine de peste 90 de ani, urmează o strategie de
extindere graduală şi măsurată, mai ales în regiunile din partea de centru‑est şi de nord‑est. Această companie nu acordă
francize şi îşi finanţează extinderea către locaţii noi doar pe baza câştigurilor pe care le‑a adunat. O asemenea strategie de
extindere este extrem de diferită faţă de strategiile utilizate de majoritatea lanţurilor de restaurante fast‑food, cum ar fi
McDonalds sau Burger King.

∙∙ Strategia de retragere – deseori, antreprenorii începători nu sunt pregătiţi să se

gândească la modul în care se vor retrage din
afacere. Însă, având în vedere faptul că
retragerea este inevitabilă, întrebarea este dacă Sfat
antreprenorul îşi va face planuri în întâmpinarea
acestui eveniment. Cele mai frecvente strategii Reinvestirea banilor în firmă duce la creşterea valorii sale,
de retragere favorabile sunt vânzarea firmei, ceea ce permite obţinerea unei sume mai mari atunci când
fuzionarea cu o altă companie sau vânzarea de este vândută.
acţiuni către public. Printre cele nefavorabile se
numără eşecul afacerii sau decesul antreprenorului. Planificarea prealabilă a unei
strategii de retragere oferă viziunea necesară pentru a stabili obiectivele şi strategiile
companiei încă de la început. Pe această viziune trebuie să se bazeze deciziile
operaţionale încă din prima zi de activitate.

Informaţii suplimentare
Strategii de retragere pentru afacerea dvs. (de Steve Robbins). Cinci strategii adresate
antreprenorilor care vor să îşi facă planuri pentru momentul în care nu se vor mai ocupa
de afacerea lor. entrepreneur.com/management/operations/article78512.html

Verificat a
c
Toţi antreprenorii se vor retrage la un moment dat. Antreprenorii inteligenţi îşi
planifică din timp retragerea.

21 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Pe parcursul acestui curs veţi realiza activităţi create pentru a vă ajuta să vă planificaţi
o afacere de succes. Prima activitate constă în crearea unei viziuni personale – o
oportunitate excelentă de a descoperi ce este important pentru dvs. şi de a preciza ce
stil de viaţă vă doriţi.
Pe parcursul acestei activităţi va trebui să stabiliţi obiective pe trei planuri: stilul de
viaţă, financiar şi profesional. După aceea, veţi folosi aceste obiective pentru a scrie o
declaraţie a viziunii, un text care prezintă pe scurt obiectivele dvs. legate de stilul de
viaţă dorit, de aspectele financiare şi de viaţa profesională. Identificarea scopurilor şi
obiectivelor personale vă va permite să stabiliţi în ce măsură vi se potriveşte un anumit
concept de afaceri.
Se întâmplă uneori ca antreprenorii să descopere că unele dintre obiectivele lor intră
în conflict cu celelalte. Dacă este valabil şi în cazul dvs., puteţi ordona aceste
obiective după priorităţi sau puteţi face un compromis. În cele din urmă, acest text
trebuie să reflecte modul în care doriţi să vă trăiţi viaţa.

Verificat a
c
Nu există răspunsuri greşite. Singura greşeală pe care puteţi să o faceţi este să nu
reflectaţi asupra lucrurilor pe care le consideraţi cu adevărat importante. Dacă nu
vă identificaţi obiectivele, restul procesului de planificare a afacerii nu va avea
niciun rost.

22 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Obiectiv
∙∙ Scrieţi o declaraţie a viziunii personale care să includă obiectivele dvs. cu privire la
afacerea pe care doriţi să o înfiinţaţi – obiective legate de stilul de viaţă dorit, viaţa
profesională şi aspectele financiare.

Prezentare generală
Stabilirea unei viziuni personale vă va ajuta să decideţi ce tip de afacere vi s‑ar potrivi cel mai
bine. Pentru început, stabiliţi câte un obiectiv pentru fiecare dintre criteriile menţionate. După
aceea, scrieţi declaraţia viziunii personale pe baza acestor obiective.

Pasul 1
Stabiliţi criteriile personale, legate de stilul de viaţă dorit.

Câte ore doriţi să lucraţi în fiecare săptămână în timpul fazei de start‑up? Dar în faza de
maturitate?
(Sfat: majoritatea antreprenorilor lucrează cel puţin 40 de ore pe săptămână. Stabiliţi un număr
realist de ore. Programul de lucru trebuie să fie corespunzător cu necesităţile clienţilor.)

Aveţi nevoie de un program de lucru flexibil? Ce va fi mai important, familia sau

afacerea?
(Sfat: flexibilitatea programului de lucru este o necesitate sau un bonus? De cele mai multe ori,
clienţii se vor aştepta la răspunsuri prompte. Cât de multă flexibilitate este necesară pentru dvs.
şi pentru familie?)

Unde doriţi să vă înfiinţaţi afacerea?

(Sfat: sunteţi interesat de o anumită idee de afaceri şi doriţi să găsiţi o locaţie potrivită, sau v‑aţi
gândit deja la o anumită locaţie şi încercaţi să găsiţi o idee de afaceri care ar avea succes acolo?)

23 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Cât de mult doriţi să călătoriţi? Cât de frecvent şi pe ce durată?
(Sfat: deplasările vor fi o parte esenţială a afacerii sau reprezintă numai un bonus? Sau doriţi să
le evitaţi? Călătoriile pot fi atât o aventură, cât şi o sursă de stres.)

Ce principii morale, convingeri sau standarde aveţi?

(Sfat: aveţi convingeri puternice, care vă vor afecta modul în care vă veţi conduce afacerea?
Dacă le identificaţi de acum, vă va fi mai uşor să fondaţi o companie care să le reflecte.)

Aveţi anumite cerinţe fizice sau restricţii referitoare la starea dvs. de sănătate?
(Sfat: doriţi ca afacerea dvs. să implice activităţi fizice sau preferaţi să le evitaţi? Aveţi vreo
problemă de sănătate sau de natură fizică ce trebuie luată în considerare?)

Familia dvs. se va implica? Vă va sprijini?

(Sfat: sprijinul familiei poate face diferenţa dintre succesul şi eşecul unei afaceri noi. Ce fel de
sprijin vă aşteptaţi să vă acorde familia dvs. – emoţional, financiar, legat de timp etc.?)

24 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Pasul 2
Stabiliţi criteriile profesionale.
Cât de multă putere sau ce statut vă doriţi?
(Sfat: cât de important este pentru dvs. să vă simţiţi puternic şi să vă ţineţi sub control afacerea?
Nu uitaţi că, de multe ori, goana după putere este determinată de ego. Mulţi antreprenori
declară că egoul i‑a împiedicat să asculte sfaturile consilierilor şi ale angajaţilor.)

Cât de mult intenţionaţi să vă implicaţi în activităţile de zi cu zi ale afacerii?

(Sfat: doriţi să conduceţi totul sau preferaţi să delegaţi sarcinile şi să îi dirijaţi pe ceilalţi? Dacă
vreţi să vă ocupaţi de afacere de unul singur, s‑ar putea să îi limitaţi potenţialul de dezvoltare.
Cum se va schimba gradul dvs. de implicare în afacere pe durata de existenţă a companiei?)

Ce fel de activităţi vă fac plăcere? Ce cunoştinţe de specialitate şi ce competenţe aveţi

în prezent?
(Sfat: în mod ideal, veţi conduce această afacere pe o perioadă destul de lungă. Este esenţial să
vă concentraţi asupra unei afaceri care vă este pe plac şi care vă permite să vă puneţi în practică
aptitudinile.)

Cât de importantă este stabilitatea slujbei?

(Sfat: nimeni nu intenţionează să dea greş atunci când îşi începe o afacere. Totuşi, trebuie să vă
gândiţi cât de mult contează pentru dvs. să aveţi o slujbă sigură. Doriţi să obţineţi un venit
stabil? O activitate constantă? Construiţi‑vă afacerea pe baza acestor criterii.)

25 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Ce vă imaginaţi că veţi face peste cinci ani? Dar peste zece ani?
(Sfat: dvs. vă controlaţi propriul viitor. Dacă ştiţi ce doriţi să realizaţi în viitor, vă este mai uşor
să înfiinţaţi o afacere care vă va ajuta să vă transformaţi visele în realitate.)

Doriţi să aveţi o afacere care să se dezvolte sau una care să vă asigure stilul de viaţă
dorit?
(Sfat: afacerile bazate pe stilul de viaţă sunt limitate ca dimensiune, dar vă pot aduce multe
satisfacţii din punct de vedere emoţional, deoarece au scopul de a atinge obiectivele personale
ale antreprenorilor. Afacerile bazate pe dezvoltare tind să fie mai solicitante pentru antreprenori,
dar le oferă recompense financiare mai mari atunci când se hotărăsc să se retragă.)

Pasul 3
Stabiliţi criteriile financiare.
Ce nivel de venituri vă este necesar pentru a vă acoperi propriile obligaţii financiare?
(Sfat: realizaţi un buget personal pentru a vă determina necesităţile financiare şi modul în care
vă utilizaţi banii.)

La ce nivel de venituri aţi dori să ajungeţi în viitor?

(Sfat: stabiliţi o sumă realistă. Evident, cu toţii ne dorim să fim miliardari. Gândiţi‑vă la visele
dvs., dar fiţi rezonabili.)

26 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Activitatea 1. Stabilirea viziunii personale

Cât de mare este profitul pe care aţi dori să îl obţineţi din afacerea dvs.?
(Sfat: profitul este utilizat pentru a susţine dezvoltarea şi extinderea afacerii pe viitor. Cât de mult
doriţi să crească afacerea dvs. şi de câţi bani veţi avea nevoie?)

Cât de mulţi bani puteţi investi în afacerea dvs.?

(Sfat: cele mai multe afaceri sunt înfiinţate cu fondurile deţinute de antreprenor. Va trebui să
investiţi atât fonduri, cât şi timp.)

Câţi bani credeţi că aţi reuşi să strângeţi din alte surse?

(Sfat: de câţi bani veţi avea nevoie în afară de contribuţia personală? Deseori, investitorii sau
creditorii vă evaluează devotamentul faţă de afacerea dvs. în funcţie de sumele pe care le‑aţi
investit.)

Pasul 4
Scrieţi o declaraţie a viziunii.
Recitiţi răspunsurile pe care le‑aţi dat la întrebările anterioare. Pornind de la aceste răspunsuri,
scrieţi un text scurt despre viziunea dvs.

27 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.4 Procesul de planificare

1.4.1 Introducere
După stabilirea viziunii personale, începe procesul de planificare, utilizat pentru a
dezvolta un concept de afaceri solid şi pentru a‑i testa fezabilitatea, după care se
creează planul de afaceri. Acest proces poate îmbunătăţi în mod semnificativ şansele
de succes ale unui antreprenor.
Formularea obiectivelor îi ajută pe antreprenori să profite la maximum de pe urma
muncii asidue pe care o depun. Procesul de analiză şi de stabilire a obiectivelor îi
ajută să înţeleagă şi să clarifice mai bine riscurile, precum şi să descopere cum le pot
controla şi reduce. Stabilirea obiectivelor îi ajută pe antreprenori să rămână orientaţi
către viitor, anticipând mereu tendinţe şi direcţii noi. În plus, îi ajută şi să dezvolte
strategii de testare a validităţii estimărilor din documentele aferente planificării.

Verificat a
c
Una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac antreprenorii este aceea de a nu‑şi
scrie singuri planul de afaceri. Cele mai multe dintre beneficiile unui plan de
afaceri se pierd dacă cercetarea şi scrierea planului sunt realizate de către
altcineva. Antreprenorii care îşi scriu propriile planuri de afaceri afirmă că
această activitate i‑a făcut să se gândească din nou la anumite aspecte şi să ia în
considerare anumite lucruri la care altfel nu s‑ar fi gândit.

Planificarea unei afaceri trebuie să continue şi după lansarea sa, pentru a putea
compara evoluţia afacerii cu estimările planificate. Pe baza acestui lucru,
antreprenorul poate schimba direcţia în care merge afacerea în funcţie de situaţie,
menţinând‑o pe linia de plutire în urma lecţiilor învăţate atât din greşeli, cât şi din
reuşite.

Antreprenori şi experienţele lor

Cercetările de la Fundaţia Ewing Marion
Kauffman au arătat că firmele care au un plan
de afaceri scris au o creştere a vânzărilor cu 50
la sută mai mare şi o marjă a profitului cu 12 la
sută mai ridicată decât firmele care nu au un
plan sub formă scrisă.

28 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.4.2 Importanţa planului de afaceri

Scopul procesului de planificare a afacerilor este acela de a cerceta toate aspectele
unei potenţiale afaceri. Acest proces ajută antreprenorul să‑şi îndrepte atenţia către
fiecare aspect în parte şi să‑şi privească afacerea într‑un mod obiectiv, critic, fără a fi
influenţat de sentimente.
Scopul planificării unei afaceri este acela de a realiza un plan fluid, dinamic, care se
schimbă mereu, cu fiecare informaţie şi experienţă nouă. Este la fel ca o hartă – scopul
său este de a‑l conduce pe antreprenor pe calea dorită.
Planul de afaceri are multe beneficii. Deseori, acesta:
∙∙ Evidenţiază punctele forte ale afacerii.
∙∙ Identifică problemele actuale şi potenţiale
prin evidenţierea punctelor slabe şi a
aspectelor vulnerabile.
∙∙ Lărgeşte perspectiva antreprenorului.
∙∙ Identifică erorile majore ale deciziilor
strategice.
∙∙ Transmite altor persoane conceptul de afaceri.
∙∙ Oferă informaţiile necesare pentru a evalua
ideea de afaceri.
∙∙ Descoperă oportunităţile ascunse.
∙∙ Serveşte ca instrument operaţional pentru a ajuta la organizarea afacerii şi la
îndeplinirea obiectivelor.
∙∙ Identifică modalităţi suplimentare de a ajuta afacerea să se dezvolte şi să crească.
∙∙ Clarifică cerinţele financiare.
∙∙ Serveşte ca documentaţie pentru obţinerea finanţării.
∙∙ Măsoară şi monitorizează performanţa afacerii.

Antreprenori şi experienţele lor

Planurile de afaceri create spontan, scrise pe orice găsiţi la îndemână, au un loc aparte în mitologia antreprenoriatului.
Povestea este cam aşa: la cină, doi oameni cu stofă de antreprenori încep să discute despre fondarea unei companii şi îşi
scriu planul de afaceri pe un şerveţel de pe masă. A doua zi, îşi prezintă planul de pe şerveţel unei firme de investiţii de
capital şi primesc imediat tot ce au nevoie, după care pornesc împreună într‑o odisee antreprenorială.

Din păcate, nu este deloc atât de simplu! Băncile, investitorii privaţi şi firmele de investiţii de capital, ba chiar şi rudele şi
prietenii, vor să se asigure că ideea este fezabilă şi doresc să vadă un plan de afaceri detaliat, în scris. Antreprenorii cu
simţ practic îşi dau seama că, pentru a ajunge la destinaţia epopeii lor antreprenoriale, au nevoie de o hartă după care să
se ghideze. Ca să puteţi ajunge acolo unde vă doriţi, mai bine este să vă bazaţi pe un plan de afaceri convingător decât pe
câteva idei scrise pe un şerveţel.

– Raymond W. Smilor, autorul Daring Visionaries: How Entrepreneurs

Build Companies, Inspire Allegiance and Create Wealth

Informaţii suplimentare
Resurse de orientare pentru scrierea unui plan de afaceri.
sba.gov/category/navigation‑structure/starting‑managing‑business/starting‑business
Ghidul scrierii unui plan de afaceri, Entrepreneur Magazine.
entrepreneur.com/businessplan/
29 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.4.3 Documentele aferente planificării

O planificare de afaceri solidă începe cu realizarea documentelor de planificare. Două
dintre aceste documente sunt declaraţia conceptului de afaceri şi planul de afaceri.

Declaraţia conceptului de afaceri

Ideea de afaceri şi conceptul de afaceri sunt două lucruri diferite. Ideile bune de afaceri
trebuie să fie transformate în concepte de afaceri care pot fi transmise, prelucrate şi
interpretate de către ceilalţi. Scrierea unei declaraţii a conceptului de afaceri ajută
antreprenorul să se concentreze nu doar asupra obiectivelor personale, ci şi asupra
nevoilor consumatorilor şi asupra modului în care le va satisface. Declaraţia conceptului
de afaceri le transmite celorlalţi în ce constă mai precis afacerea propusă. Este un set de
idei unitare care descriu contribuţia pe piaţă a unei afaceri.

Sfat
O idee de afaceri precum „Vreau să‑mi deschid un restaurant” nu este suficientă pentru a defini un concept de
afaceri. Acest concept trebuie să fie specific. O declaraţie a conceptului de afaceri potrivită ar fi, de exemplu:
„Dos Amigos va fi un restaurant local care va servi mâncare mexicană la un preţ mediu, într‑o clădire în stil
spaniol decorată în mod atractiv, localizată în Piaţa El Paseo din Palm Desert, California. Un grup de muzicieni
se va plimba printre mese şi va cânta melodii spaniole şi mexicane. În afară de produsele obişnuite care se
servesc la acest gen de restaurante, Dos Amigos va oferi specialităţi culinare, aperitive şi băuturi.“ Astfel, cititorii
înţeleg mai bine în ce constă acest concept de afaceri.

Planul de afaceri
Un plan de afaceri este un document scris care prezintă conceptul de afaceri,
oportunităţile, strategia de intrare pe piaţă, rolul antreprenorului, echipa de management,
piaţa potenţială şi cerinţele financiare. În plus, planul identifică potenţialele riscuri,
probleme şi compromisuri.
Planul de afaceri nu este un set de instrucţiuni rigide, pas cu pas, ci poate fi văzut mai
degrabă ca o hartă care conduce antreprenorul la destinaţia dorită. Pe drum,
antreprenorul poate fi nevoit să facă diverse ocoluri sau să se confrunte cu terenuri
accidentate. Totuşi, planul de afaceri îl va ajuta, chiar dacă se va schimba în permanenţă,
de fiecare dată când apar informaţii şi experienţe noi. Aceste schimbări nu vor fi făcute
la întâmplare, ci în mod deliberat.

Sfat
De regulă, atunci când nu ştiţi sigur dacă o anumită informaţie trebuie să se găsească în plan, cel mai bine este
să nu o omiteţi. Este mai uşor să o eliminaţi ulterior dacă se dovedeşte că nu era necesară.

30 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Antreprenorii îşi concep planuri de afaceri din mai multe motive. Deseori, ei le scriu din
proprie iniţiativă. Alteori, au nevoie de un plan de afaceri scris din motive interne sau
externe. În funcţie de scopul concret al planului, veţi determina tipul de informaţii pe
care le veţi include. De exemplu, atunci când un antreprenor îşi scrie planul de afaceri
pentru a obţine finanţare dintr‑o sursă externă, va trebui să includă anumite informaţii
referitoare la modul în care vor fi restituiţi banii.
Planul unei afaceri noi include următoarele secţiuni:
1. Coperta
2. Cuprinsul
3. Rezumatul
4. Planul produsului/serviciului
5. Planul de management şi organizare
6. Planul de marketing
7. Planul financiar
8. Anexe

Sfat
Dezvoltarea unui plan de afaceri necesită reflectare, cercetare, evaluare, planificare şi scriere. Însă nu trebuie să
vă blocaţi. Procesul de scriere va fi mai uşor odată ce aţi finalizat celelalte etape.

Planul unei afaceri existente include câteva secţiuni suplimentare – un plan al sistemelor
operaţionale şi de control şi un plan de dezvoltare. În plus, include şi documentele
referitoare la istoricul financiar al afacerii. Aceste secţiuni nu vor fi prezentate în
prezentul curs.

Informaţii suplimentare
Business Plans Handbooks – Compilation of actual business plans developed by small
businesses throughout North America. Lucrarea este disponibilă în majoritatea
bibliotecilor de afaceri.

31 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Exerciţiul 1.4.3
Evaluarea unui plan de afaceri în faza de start‑up
Obiectiv
∙∙ Utilizaţi o Listă de verificare a planurilor de afaceri pentru a evalua punctele forte şi
punctele slabe ale unui plan dat, cu privire la stil, la format şi la conţinut.
Prezentare generală
Pentru acest exerciţiu, veţi evalua un plan de afaceri al unei firme aflate în faza de
start‑up, pe baza listei de verificare pe care o va utiliza profesorul dvs. atunci când vă
va evalua propriul plan de afaceri.

Pasul 1
Citiţi exemplul de plan de afaceri. Citiţi exemplul de plan de afaceri
al companiei Run KC sau unul oferit de către profesorul dvs.

Pasul 2
Utilizaţi Lista de verificare pentru a‑l evalua. Evaluaţi fiecare dintre secţiunile
planului pe baza următoarei Listei de verificare. Pentru fiecare dintre secţiunile de mai
jos, notaţi punctele forte ale planului. Dacă identificaţi puncte slabe, explicaţi cum ar
putea fi îmbunătăţite.

Lista de verificare a planului de afaceri

UŞURINŢA CU CARE POATE FI CITIT, ÎN GENERAL Da Nu

Limbajul este concis (planul nu sună ca un roman sau ca un eseu).  
Fiecare secţiune este de sine‑stătătoare şi are un obiectiv clar definit, pe care îl
îndeplineşte.  
Informaţiile sunt susţinute prin documentare suficientă.  
Concluziile trase în urma informaţiilor sunt rezonabile.  
Conţinutul este însoţit de suficiente grafice şi diagrame.  
Ortografia/Gramatica/Calculele Da Nu
Textul este corect din punct de vedere ortografic.  
S‑au respectat normele gramaticale.  
Calculele sunt corecte.  
Formatarea generală Da Nu
Fontul ales este lizibil.  
Spaţierea dintre rânduri este suficientă.  
Planul conţine titluri şi subtitluri.  
Formatarea titlurilor şi subtitlurilor este aceeaşi în tot textul.  
Paginile sunt numerotate.  
Numerotarea este formatată în acelaşi mod în tot documentul.  
Planul conţine suficient spaţiu alb pentru a facilita lectura.  
32 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Exerciţiul 1.4.3
Lista de verificare a planului de afaceri
Coperta/Cuprinsul Da Nu
Pe copertă este menţionată denumirea companiei.  
Pe copertă este menţionat numele directorului executiv.  
Coperta conţine adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e‑mail şi adresa
web.  
Coperta conţine logo‑ul companiei.  
Numărul paginilor din cuprins este corect.  
Anexa include un cuprins.  
Rezumatul Da Nu
Nu depăşeşte trei pagini şi prezintă integral noua afacere.  
Descrie caracteristicile şi beneficiile unice ale produsului/serviciului.  
Prezintă echipa de management şi infrastructura.  
Explică oportunităţile din domeniu.  
Produsul/serviciul Da Nu
Descrie produsul/serviciul într‑un limbaj simplu (fără termeni prea specializaţi).  
Descrie produsul/serviciul în mod concret (nu foarte pe larg).  
Oferă dovezi că produsul/serviciul este fezabil din punct de vedere tehnologic.  
Prezintă caracteristicile unice.  
Prezintă beneficiile speciale.  
Explică în mod cuprinzător limitele şi posibilele soluţii ale produsului/serviciului.  
Dacă este cazul, descrie procesul de producţie şi planurile spaţiilor de producţie.  
Identifică furnizorii de rezervă şi subcontractorii.  
Anticipează viitoarele produse/servicii complementare.  
Descrie modul în care se va crea şi se va proteja proprietatea intelectuală.  
Enumeră cerinţele agenţiilor de reglementare.  
Management şi organizare Da Nu
Explică forma juridică a afacerii.  
Enumeră principalele funcţii de management, inclusiv principalele
responsabilităţi la locul de muncă.
 
Prezintă consiliul director/membrii comitetului consultativ, inclusiv
principalele contribuţii planificate.
 
Explică detaliat procesul de recrutare şi de selectare a angajaţilor.  
Explică remunerarea şi sistemele de recompensare a angajaţilor.  
Demonstrează credibilitatea echipei de management.  
Planul de marketing – profilul domeniului Da Nu
Se concentrează asupra dimensiunii actuale şi asupra potenţialului de creştere
a industriei.
 
Prezintă tendinţele din industrie şi oportunităţile asociate cu fiecare tendinţă.  
Ia în calcul caracteristicile locaţiei geografice, caracterul sezonier şi profitul
din domeniu.
 
Identifică reţelele de distribuţie existente.  

33 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Exerciţiul 1.4.3
Lista de verificare a planului de afaceri
Planul de marketing – analiza concurenţei Da Nu
Menţionează concurenţa directă, indirectă şi viitoare.  
Conţine o matrice care ilustrează poziţia pe piaţă faţă de competitori. (Poate fi
 
plasată în anexă.)
Descrie avantajul competitiv.  
Planul de marketing – analiza de marketing şi pătrunderea pe
Da Nu
piaţă
Conţine profilul consumatorului.  
Conţine pieţe ţintă.  
Descrie în mod cuprinzător imaginea companiei.  
Descrie planurile de intrare pe piaţă, inclusiv relaţiile cu clienţii, locaţia,
 
echipa de vânzări, producţie şi distribuţie.
Descrie planurile de advertising şi promovare.  
Include planuri de marketing prin intermediul tehnologiei, inclusiv internetul.  
Prezintă alte strategii de pătrundere pe piaţă, inclusiv publicitatea, marketingul
 
prin telefon/prin poştă şi târgurile comerciale.
Descrie planurile de evaluare a eficienţei metodelor de pătrundere pe piaţă.  
Planul de marketing – stabilirea preţurilor Da Nu
Explică strategia de stabilire a preţurilor.  
Conţine informaţii referitoare la modul de stabilire a preţurilor.  
Include informaţii despre volum şi preţuri speciale.  
Salariile şi alte beneficii corespund cu standardele industriei sau cu scopurile
 
antreprenorului.
Planul financiar Da Nu
Costurile de start‑up par rezonabile.  
Estimarea vânzărilor şi a veniturilor pare rezonabilă.  
Include analiza pragului de rentabilitate.  
Cerinţele financiare sunt identificate în mod clar.  
Sursele de împrumuturi sau emiterea de acţiuni sunt identificate adecvat.  
Strategia de retragere este definită în mod clar.  
Include declaraţiile financiare.  
Anexa Da Nu
Conţine documente precum CV‑urile managerilor şi angajaţilor cheie,
acordurile legale dintre parteneri sau cu distribuitorii, materialele de
 
marketing, cercetări din domeniu şi descrieri detaliate ale produselor de înaltă
tehnologie.

34 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Exerciţiul 1.4.3
Lista de verificare a planului de afaceri
Comentarii generale pe scurt
1. Punctele forte:

2. Punctele slabe:

3. Sugestii de îmbunătăţire:

35 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

1.4.4 Utilizarea tehnologiei în procesul de planificare

Tehnologia este o resursă valoroasă, pe care antreprenorii o pot utiliza în timpul
procesului de planificare. Tehnologia îi permite antreprenorului să se ocupe din faţa
calculatorului de mai multe lucruri, cum ar fi: strângerea informaţiilor, formatarea,
editarea, exemplele de planuri, exemple din experienţa altor antreprenori şi modalităţi
de economisire a timpului. Gândiţi‑vă la următoarele modalităţi de utilizare a
tehnologiei în procesul de planificare a unei afaceri:
∙∙ Cercetarea – puteţi accesa website‑uri, bazele de date ale
bibliotecilor, rapoarte de cercetare, jurnale comerciale, reviste
şi oricare alte surse care se pot găsi în format digital.
Scriere ∙∙ Evaluarea – puteţi găsi pe web instrumente financiare de
Evaluare comparare a unei afaceri cu altele din acelaşi domeniu. Aceste
comparaţii sunt esenţiale la stabilirea estimărilor financiare.
∙∙ Estimările financiare – puteţi economisi mult timp la
Estimări pregătirea estimărilor financiare utilizând un program de
financiare calcule financiare cu tabele digitale, precum cel oferit de acest
curs, Modelul financiar. Acest Model vă permite să vă
introduceţi datele financiare pentru a produce mai multe situaţii
Cercetare financiare pe care să le folosiţi în planul de afaceri.
∙∙ Tehnoredactare – folosirea programelor de procesare de text
Design/ îmbunătăţeşte foarte mult procesul de scriere a planului de afaceri.
layout Aceste programe permit autorilor să mute, să copieze sau să
şteargă porţiuni de text fără a fi nevoiţi să reformateze textul sau să
îl scrie din nou. În plus, instrumentele de verificare automată a
ortografiei şi gramaticii vă pot ajuta la corectarea textului.
∙∙ Design/layout – multe programe oferă posibilitatea de a prelucra
designul sau layoutul unui plan de afaceri. Pentru ca planul de afaceri să arate mai
profesionist, se pot utiliza elemente grafice, imagini şi anumite opţiuni de formatare.
Acest lucru este deosebit de important mai ales în cazul în care planul va fi distribuit în
afara companiei, de exemplu băncilor, investitorilor, furnizorilor şi mentorilor.
Scenariul 1.4.4
Pe parcursul acestui curs, veţi întâlni scenarii referitoare la compania Run KC, care însoţesc
exemplul de plan de afaceri. Fiecare scenariu oferă oportunitatea de a
aplica în cazul unei afaceri fictive conceptele prezentate în fiecare
capitol, înainte de a le folosi într‑o afacere reală.
Run KC – în Partea I veţi face cunoştinţă cu Tim Clark, un antreprenor care doreşte să
înfiinţeze compania Run KC. Veţi afla povestea lui Tim şi viziunea sa personală, după
care veţi discuta şi analiza în ce măsură se potrivesc cu afacerea sa.

Obiectiv
∙∙ Identificaţi relaţia dintre resurse, competenţe, angajament şi scopuri pe parcursul
planificării unei afaceri.
Prezentare generală
Antreprenoriatul este un proces prin care oamenii şi echipele urmăresc o oportunitate,
utilizează resurse şi iniţiază schimbări pentru a crea valoare. Antreprenorii sunt
motivaţi de dorinţa de a‑şi controla propriul destin şi de a‑şi aduce visele pe piaţă.
Înfiinţarea unei afaceri necesită timp, implică organizare, costă bani şi presupune
asumarea unor riscuri.
36 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Pasul 1 – Faceţi cunoştinţă cu Tim Clark

De câţiva ani, Tim Clark visează să deţină un magazin de pantofi sport. Între timp, el a
economisit bani şi a câştigat experienţă în acest domeniu. Acum se simte pregătit să‑şi
transforme visul într‑un concept şi să investigheze această oportunitate prin dezvoltarea
unui plan de afaceri. Tim are 33 de ani şi s‑a alăturat echipei de atletism în al doilea an de
liceu, iar apoi a devenit pasionat de acest sport, pe care încă îl mai practică. În următorii
ani de liceu şi de facultate, Tim a fost întotdeauna un membru devotat al echipelor de cros
şi de atletism. În plus, aleargă şi de plăcere şi încearcă să participe la cât mai multe curse.
Tim a obţinut o diplomă în contabilitate şi a lucrat pentru o firmă mare de contabilitate
timp de cinci ani. Pasiunea sa pentru alergat l‑a determinat să demisioneze pentru a
lucra la un magazin de încălţăminte specială pentru alergători, Runner’s Resource, în
Boston, Massachusetts. Printre atribuţiile sale se numărau vânzările, inventarierea,
contabilitatea, relaţiile cu clienţii şi organizarea evenimentelor. În timpul celor cinci
ani petrecuţi la Runner’s Resource, Tim a început să fie extrem de atras de aspectele
tehnice ale pantofilor pentru alergători, fiind considerat un expert în găsirea celor mai
potriviţi pantofi pentru clienţi. Evident, a rămas în continuare un alergător activ,
participând la numeroase curse de cinci şi zece kilometri, la maratoane şi la cursele
Half Ironman, de triatlon pe distanţe lungi.
Recent, Tim s‑a căsătorit şi s‑a mutat înapoi în Kansas City. Soţia lui este şi ea
pasionată de alergat şi îi susţine ideea de a deschide un magazin de încălţăminte
specială pentru alergători în Kansas City… dar numai dacă îşi creează un plan solid,
iar afacerea pare viabilă.
Pentru început, Tim şi‑a scris viziunea personală:
„Estimez că va trebui să petrec cel puţin 60 de ore pe săptămână lucrând la firmă pe
parcursul primilor ani de activitate. Deoarece atât eu, cât şi soţia mea suntem pasionaţi
de alergat, consider că mă voi descurca. Nu intenţionăm să avem copii în următorii
cinci‑şapte ani, aşa că avem suficientă flexibilitate pentru a ne porni o afacere.
Sunt tânăr, sunt în formă şi mă pot baza şi pe sprijinul fraţilor şi părinţilor mei, care
locuiesc în Kansas City, aproape de zona unde intenţionăm să ne înfiinţăm afacerea. Ei
sunt cât se poate de dispuşi să mă ajute atât în privinţa timpului, cât şi în privinţa
banilor. Soţia mea are o slujbă cu program întreg şi doreşte să şi‑o păstreze. Putem
investi 50.000 de dolari din economiile noastre. Rudele noastre au fost de acord să ne
împrumute pe termen lung 25.000 de dolari. Am încheiat un acord scris conform
căruia împrumutul va fi înapoiat odată ce fluxul de numerar va deveni pozitiv şi stabil.
Principalul motiv pentru care îmi doresc să înfiinţez această afacere este pasiunea mea
pentru alergat şi dorinţa de a‑mi împărtăşi cunoştinţele legate de aspectele tehnice ale
încălţămintei şi accesoriilor pentru a‑i ajuta pe alţi alergători. La început, intenţionez să
mă ocup de afacere eu însumi, dar pe de altă parte, sunt conştient de valoarea unei
afaceri de sine‑stătătoare. Aşadar, îmi voi încuraja angajaţii să formeze o echipă.
În primii doi ani, nu intenţionez să obţin niciun salariu din această afacere. Împreună
cu soţia mea, am făcut economii, aşa că vom trăi din acei bani şi din venitul ei. După
al doilea an, vom stabili dacă voi putea să încep să primesc un salariu din firmă sau
dacă ar trebui să investesc în continuare pentru ca afacerea să crească.
Peste cinci ani, mă văd în postura de proprietar al unui magazin de succes care poate
opera şi în absenţa mea. În acel moment îmi voi face planuri detaliate de extindere, iar
până la sfârşitul celui de‑al zecelea an, mă aştept să deţinem două sau trei magazine
de succes. În momentul respectiv, mă aştept ca salariul meu să fie în valoare de cel
puţin 100.000 de dolari pe an.

37 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Pasul 2
În grupuri mici, discutaţi următoarele întrebări:
1. Ce caracteristici antreprenoriale posedă Tim? Oferiţi exemple din text.

2. Ce etape de pregătire a parcurs Tim pentru a porni în călătoria sa antreprenorială?

38 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

3. Care sunt obiectivele sale personale, profesionale şi financiare?

4. Ce ar trebui să facă el în continuare?

39 CAPITOLUL 1
 1 Cum să deveniţi antreprenor

Rezumat
Acest capitol a prezentat următoarele idei principale:
∙∙ Antreprenorii sunt oameni care profită de oportunităţi, acţionează, gestionează
riscuri, utilizează resurse, apelează la o reţea de contacte şi cer ajutor dacă au
nevoie.
∙∙ Antreprenoriatul necesită timp, presupune un echilibru între diferitele tipuri de
angajamente, costă bani şi implică asumarea unor riscuri.
∙∙ Antreprenorii pot reduce atât riscurile personale, cât şi cele financiare pe care le
presupune începerea unei afaceri.
∙∙ Planificarea unei strategii de retragere este o etapă esenţială a planului în ansamblu.
∙∙ Antreprenorii de succes au în comun anumite caracteristici graţie cărora au şanse
mai mari de a avea succes în afaceri.
∙∙ Dezvoltarea unei viziuni personale ar trebui să fie primul pas făcut de către un
antreprenor atunci când se gândeşte să‑şi înfiinţeze o firmă.
∙∙ Criteriile personale, profesionale şi financiare stau la baza stabilirii viziunii
antreprenorului şi afacerii sale.
∙∙ Pentru a lansa, a conduce şi a dezvolta o afacere de succes, este esenţial să se
realizeze o planificare de afaceri solidă.
Capitolul următor examinează procesul prin care antreprenorii pot învăţa să observe şi
să evalueze eventualele oportunităţi de afaceri.

40 CAPITOLUL 1