Sunteți pe pagina 1din 11

SAPTAMANA 27

ÎNGRIJIRILE ÎN SALONUL DE NOU NĂSCUŢI:


Se urmăresc atent :
- funcţiile vitale : respiraţia, frecventa si ritmul cardiac,
- coloraţia tegumentelor,
- micţiunile,
- eliminarea meconiului,
- plaga ombilicală,
- temperatura.

INCIDENTELE FIZIOLOGICE DIN PERIOADA DE


ACOMODARE A NOU – NĂSCUTULUI

În perioada de trecere de la viaţa intrauterină la viaţa


extrauterină au loc o serie de modificări adaptative ale
organismului nou – născutului. Ele trebuie cunoscute pentru a nu
fi interpretate ca fenomene patologice ci ca fenomene fiziologice,
fără vreo implicaţie nocivă pentru copil.
a) INVOLUŢIA BONTULUI OMBILICAL este datorată uscării treptate
a acestuia (mumificare, necroză aseptică) deoarece nu este
vascularizat. Bontul devine negru, dur, începe să se separe de
piele şi în final se detaşează în ziua 7-10 de la naştere. Nu este
permis să se exercite nici un fel de tracţiuni asupra lui deoarece
se desprinde singur. Până la desprindere va fi pansat zilnic cu
comprese sterile în alcool de 700 (dacă s-a utilizat procedeul cu
pansament). După căderea bontului, la 24 de ore, când plaga a
început să se epitelieze, urmează prima baie generală.
b) SCĂDEREA FIZIOLOGICĂ ÎN GREUTATE se produce din cauza
eliminării meconiului acumulat în intestin şi a aportului alimentar
redus din primele zile. Nou – născutul scade în greutate până în
ziua a 4-5-a de la naştere, pierzând 5-10% din greutatea iniţială
( dacă la naştere a avut 3.000 g, ajunge la 2.850-2.700 g). O zi-
două greutatea rămâne constantă, apoi începe să crească,
ajungând în ziua a 8-10-a la greutatea de la naştere. De la
această dată creşte zilnic în mod constant, câştigând în prima
lună 750 g.
c) ICTERUL FIZIOLOGIC apare la 2-3 zile de la naştere,
manifestându-se prin coloraţia galbenă a pielii, fără ca mucoasele
să fie icterice. Este un icter cu hiperbilirubinemie indirectă
(neconjugată), datorită hemolizei fiziologice din primele zile, dar
mai ales unui deficit tranzitoriu al enzimei hepatice numită
glicuronil-transferaza. Această enzimă are rolul de a conjuga
bilirubina indirectă din ser, transformând-o în bilirubină directă
(conjugată). Absenţa ei temporară împiedică acest proces. Icterul
fiziologic nu este însoţit de tulburări digestive, urina şi scaunele
sunt normal colorate, ficatul şi splina sunt în limite normale. Nu
necesită investigaţii, nici tratament. Durata medie este de o
săptămână, după care regresează spontan. Durata maximă
admisă pentru icter fiziologic este de 21 zile. Peste acest termen,
icterul este considerat patologic şi necesită investigaţii, diagnostic
diferenţial şi tratament.
d) CRIZA GENITALĂ a nou – născutului este produsă de hormonii
materni care au ajuns în circulaţia fetală în ultima perioadă a
vieţii intrauterine. La băieţi se manifestă prin tumefierea
testiculelor şi mic hidrocel , iar la fetiţe printr-o secreţie vaginală
rozată, în cantitate mică. La ambele sexe are lor o tumefacţie a
sânilor însoţită de câte o picătură de secreţie. Sânii nu trebuie
storşi în nici un caz. Nu este necesar tratament.
e) ERITEMUL ALERGIC al nou – născutului constă într-o erupţie
maculopapuloasă care apare pe piele în prima sau a doua zi de la
naştere. Este datorită albuminelor plancentare ajunse în sângele
fetal. Nu necesită tratament.
f) FEBRA TRANZITORIE a nou – născutului este o ascensiune
termică până la 38 grade Celsius, de scurtă durată, produsă de
hidratarea redusă din primele zile de viaţă. Neavând cauză
infecţioasă nu necesită tratament medicamentos, ci numai un
adaos suplimentar de ceai slab zaharat sau soluţie glucoză 5% pe
cale orală, sub care temperatura corporală revine la normal.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR


NECESARE NOU-NĂSCUTULUI SĂNĂTOS

Asistentei medicale îi revin sarcini multiple în acest moment,


atât de important în viaţa unei familii.
1. Pregătirea tuturor materialelor şi instrumentarului necesar
pentru primirea şi îngrijirea nou- născutului:
- aleze sterile pentru acoperirea măsuţei unde se acordă primele
îngrijiri;
- lampă iradiantă deasupra măsuţei, pentru a asigura încălzirea
nou – născutului şi o bună vizibilitate asupra lui;
- pense Pean şi Kocher, foarfeci, aţă sterilă;
- comprese sterile şi feşi;
- alcool de 700 şi tinctură de iod sau betatină;
- ser fiziologic steril;
- soluţie de nitrat de argint 1% pentru profilaxia oftalmiei
gonococice;
- cântar pentru sugari, pediometru, centimetru-panglică, ceas cu
secundar;
- tăviţe renale;
- eprubete pentru recoltarea eventuală a unor probe de sânge de
la mamă sau de la nou – născut;
- mănuşi chirurgicale;
- seringi de unică folosinţă de diferite mărimi cu ace de unică
folosinţă;
- scutece sterile pentru înfăşarea nou – născutului;
- formulare pentru foaia de observaţie a nou – născutului (se
completează ulterior de către medic sau asistenta medicală)
- plăcuţe de carton sau din material plastic cu numere pentru
identificarea nou – născutului.
2. Efectuarea unor manevre:
- pensarea, secţionarea şi ligatura cordonului ombilical; ulterior
pansarea lui cu comprese sterile;
- curăţirea tegumentelor nou – născutului;
- cântărirea şi măsurătorile menţionate;
- înfăşarea nou – născutului după terminarea îngrijirilor imediate;
- transportul nou – născutului în salon.
3. Sarcini în supravegherea nou – născutului:
- controlul pansamentului şi al ligaturii ombilicale;
- controlul primei micţiuni şi al eliminării de meconiu;
- în zilele următoare: toaleta regiunii perianale a nou – născutului,
schimbarea zilnică a pansamentului ombilical, măsurarea
temperaturii şi greutăţii corporale şi notarea lor în graficul foii de
observaţie;
- urmărirea modului cum se desfăşoară alimentaţia la sân sau cu
biberonul (linguriţa) a nou – născutului.
4.Educația pentru mame :
- va arăta mamelor (mai ales celor primipare) poziţia corectă
pentru alăptare: în primele zile ale lăuziei, culcată; ulterior pe un
scaun ținând unul din picioare sprijinit pe un scăunel pentru a
păstra o poziţie cât mai comodă. De subliniat pericolul pe care îl
reprezintă o mamă care adoarme cu sugarul alături, riscând să se
întoarcă peste el şi să-l asfixieze;
- va indica regulile de igienă a sânului, durata corectă a alăptării;
- dacă este cazul, va arăta cum se procedează pentru mulgerea
laptelui şi administrarea lui cu biberonul sau cu linguriţa;
5. Sarcini profilactice: efectuarea vaccinării împotriva hepatitei
acute virale tip B şi a vaccinării BCG.

ÎNGRIJIRILE SPECIALE NECESARE PREMATURILOR

În afara primelor îngrijiri necesare imediat după naştere,


valabile pentru toate categoriile de nou născuţi , există o serie de
măsuri speciale de îngrijire care se acordă prematurilor, în special
celor gravi. Aceste măsuri tind să supleeze marile deficienţe
funcţionale, care pot pune în pericol viaţa prematurului.
Trebuie ca prematurii să aibă un salon special al lor, cu
personal sanitar degrevat de alte atribuţii. Vor exista halate
separate pentru accesul în salon, iar portul unei măşti pe faţă
este obligatoriu pentru toate persoanele care vin în contact cu
prematurii, chiar dacă sunt perfect sănătoase.
Îngrijirea corectă a unui prematur grav se face prin
instalarea lui într-un incubator conectat la reţeaua electrică şi la o
sursă de oxigen. Incubatorul asigură astfel:
1. Izolare faţă de mediul ambiant şi deci faţă de încărcătura
bacteriană care poate exista în încăpere. Manipularea
prematurului se poate face fără ridicarea capacului incubatorului,
deoarece există două ferestre mici, rotunde (ca hublourile) în
peretele lateral al capotei. Deschiderea lor permite introducerea
mâinilor pentru manevre.
2. Observarea permanentă a prematurului, deoarece acesta poate
fi aşezat complet dezbrăcat în incubator, la temperatura de 36 –
37 grade C. Se pot urmări astfel mişcările respiratorii, culoarea
tegumentelor, eventualele contracturi ale membrelor.
3. Menținerea unei temperaturi optime, necesară prematurului
reglată şi controlată printr-un termometru fixat în interiorul
incubatorului.
4. Umiditatea din interiorul incubatorului este reglabilă
.Prematurul are nevoie de o umiditate foarte ridicată (70-80%), în
lipsa acesteia apar dificultăţi în respiraţie prin uscăciunea
mucoaselor.
5. Oxigenarea se realizează în incubator de la o sursă de oxigen;
nu este permisă o concentraţie mai mare de 40%, timp de prea
multe ore, existând riscul apariţiei unei boli de ochi (fibroplazia
retrolentală, retinopatia prematurului) care poate duce la
pierderea vederii.
6. Eliminarea bioxidului de carbon produs prin expiraţia
prematurului se face prin nişte orificii mici, situate la baza capotei
incubatorului.
7. Există incubatoare computerizate unde, prin intermediul unor
senzori fixaţi pe pielea prematurului, se afişează permanent pe un
monitor: temperatura corporală a copilului , frecvenţa
respiratorie, alura ventriculară, traseul ECG, saturaţia sângelui în
oxigen .
Alimentația prematurilor
Trebuie să ţină seama de marile deficienţe funcţionale ale
aparatului digestiv, astfel:
- la prematurii care au reflex de supt destul de puternic
(prematurii de gradul I) alimentaţia se poate realiza prin supt la
sân sau la biberon;
- la prematurii care nu au reflexul de supt suficient de format dar
pot înghiţi (prematurii de gradul II), se foloseşte alimentaţia cu
linguriţa sau cu pipeta;
- la prematurii care nu au nici putere să sugă, nici reflex de
deglutiţie, alimentaţia se face prin gavaj cu sondă "a demeure"
(care rămâne pe loc). Sonda de polietilen, având un căpăcel
pentru închidere la partea superioară, se introduce prin nas, fiind
umezită în prealabil cu ser fiziologic. Ea trebuie să alunece pe
peretele posterior al faringelui pentru ca să nu intre în laringe .
Adâncimea de pătrundere a sondei, pentru a ajunge în stomac,
trebuie să fie egală cu distanţa de la glabelă (articulaţia dintre
oasele nazale şi osul frontal) până la apendicele xifoid (situat la
extremitatea inferioară a sternului) plus încă 3-4 cm. Sonda se
solidarizează de obraz cu o fâşie de leucoplast. Cantitatea de
lapte calculată pentru o masă se introduce cu seringa, treptat,
prin sondă. La sfârşit se introduce puţină soluţie glucoză 5%
pentru a nu rămâne lapte pe pereţii sondei şi se pune căpăcelul
ca să nu regurgiteze din lapte înapoi în afară. La 24-48 de ore se
schimbă sonda şi nara pe care a fost introdusă, pentru ca să nu se
producă ulceraţii ale mucoasei nazale.
Alimentaţia prematurilor începe la 6-12 ore de la naştere cu
administrarea de soluţie de glucoză 5% cu linguriţa, cu pipeta sau
pe sonda . După alte 6-12 ore se trece la alimentaţia propriu-zisă,
cu lapte. Laptele ideal îl reprezintă cel matern. Numai în lipsa lui
se vor utiliza alte preparate, dintre care menţionăm ca fiind
indicate la prematuri: Similac (preparat industrial adaptat);
Pregalia (produs destinat special prematurilor); Prebeba;
Preaptamil; Robolact (toate cu indicaţie pentru prematuri).
Numărul de mese va fi pentru un prematur de gradul I sau II
de 7-8 în 24 ore, la câte 3 ore interval. Un prematur de gradul III
sau IV primeşte 10 mese în 24 ore, la câte 2 ore interval.
Cantitatea totală de lapte necesară pentru o zi la un prematur se
calculează după următoarea formulă valabilă în primele 10-15 zile
de viaţă:
Cv = 0,02 x V x G formulă în care:
Cv = cantitatea de lapte necesară în ziua V de viaţă, exprimată în
grame;
V = ziua de viaţă (vârsta în zile)
G = greutatea la naştere exprimată în grame.
Cantitatea obţinută se împarte în mod egal la numărul de mese.
Exemplu: un prematur născut cu 2.000 g, cu reflex de supt
insuficient dar cu o deglutiţie bună, va primi în a 8-a zi de viaţă o
cantitate totală de lapte de 0,02 x 8 x 2.000 = 320 g. Această
cantitate se împarte la 8 mese la câte 3 ore interval, revenind la
fiecare masă 40 g, administrate cu linguriţa sau cu pipeta.

2. PRINCIPALELE ETAPE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE


2.1. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvoltarii,
cresterea ponderala, cresterea staturala, dentitia de lapte si
definitiva).
2.2. Dezvoltarea psihomotorie – etapele dezvoltarii psihomotorii.

Cresterea este:
- calitativa –diferentiere celulara (specializare celulara pentru
o anumita functie)
- cantitativa.
- prin hiperplazia(multiplicarea celulara)
-prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice,cresteri
de volum celular.

LEGILE CRESTERII :
1)Legea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi
timp,ci alternativ(membrele superioare nu cresc in acelasi timp cu
cele inferioare)
2)Legea proportiilor – pentru fiecare perioada a copilariei exista
un anumit ritm de crestere (accelerat pina la 3 ani,lent intre 5-7
ani)
3)Legea antagonismului morfologic si ponderal –in perioada de
crestere cumulativa diferentierea celulara este redusa ,la fel si
invers.
4)Legea cresterii inegale- Fiecare segment al corpului are propriul
sau ritm de crestere

EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII


Se face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai
altor copii sanatosi de aceeasi virsta, sex si din aceeasi zona
geografica.
Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic
si numite,,derivatii standard ‘’.Curbele au aspect Gaussian(,,de
clopot’’)
Media va grupa cel mai mare numar de copii ,iar extremele
reprezinta limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si
dezvoltarii sunt : maturitatea scheletica si
dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,starea de
nutritie,fontanela.
VIRSTA OSOSASA este cel mai fidel indicator al cresterii
.Evaluarea ei foloseste radiografii ale marimii :se determina
numarul si dimensiunile centrilor hipofizari la virste cronologice
date.
IMPORTANT ! OSIFICAREA BOLTII CRANIENE !
La nastere ramin neosificate fontanele :
Fontanela mare(FA) : -este intre osul frontal si oasele parietale
- este prezenta la toti n.n.
- la nastere are dimensiunea de 3-4 cm.
-in conditii normale se inchide pina la
virsta de 18 luni
- are forma de romb
Fontanela mica (FP) - se afla intre oasele parietale si occipital
-este prezenta la nastere la 1/3 din n.n.
- are forma triunghiulara
- dimensiunea de 7-8 mm
-se inchide inaintea virstei de 4 luni
DENTITIA
Calcificarea dentitiei primare incepe din a-7-ea luna de
sarcina.Primii dinti erup de regula la 6-8 luni de viata (incisivii
mediani inferiori)Apoi in medie cite un dinte pe luna
- la un an ->cca. 8 dinti(incisivii)
- la 12-18 luni-> apare primul premolar
- la 18-24 luni -> caninii
- la 2 ani si 6 luni pina la 3 ani =>apare al doilea
premolar si se completeaza cei 20 de dinti ai dentitiei primare(de
lapte)
Dentitia definitiva incepe cu molarul ,,de 6 ani’’si continua cu
definitivarea intregii dentitii.Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani.Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii ,,de
lapte’’
Molarul al 3-lea ,,de minte’’ apare dupa pubertate, la orice virsta
(uneori niciodata)
ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de
hipersalivatie,prurit local,indispozitie.Rar eruptii dificile cu
agitatie,inapetenta,ascensiuni febrile,scaune diareice.
LUNGIMEA :
- se masoara cu pediometrul pina la virsta de 6-8 luni ,apoi in
pozitie verticala.Lungimea la nastere :50 cm(47-55 cm)apoi se
adauga :-4 cm in prima luna -cite 3 cm in lunile II- III
- 2 cm in luna a IV-a astfel ca la un an copilul
masoara 70-75 cm.
- In al 2-lea an creste cca. 12 cm(1 cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2x lungimea de la 2 ani
Formula pentru estimarea lungimii de diferite virste : Formula
Geldrich(pentru copii peste 2 ani) : L- 80+ 5x V(virsta in ani)
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa virsta de 13
ani la fete si 15 ani la baiete si inceteaza la 17-19 la fete ,iar la
baieti poate continua foarte lent ,chiar dupa 20 de ani
Capul reprezinta :- ¼ din lungimea n.n. ,
- 1/3 la copil de 2 ani,
- 1/8 la copil de 8 ani
GREUTATEA
-reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
-este un indicator valoros al cresterii;
-la nastere este de 2.5-3.5 kg.(de la 7 ani se pune 1 kg.pe an).
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere –5,-10% din GN
Cresterea in greutate : 750gr/luna in primele 4 luni
500gr/luna in urmatoarele 4 luni
250 gr /luna in ultimele 4 luni din
primul an
in al 2-lea an spor mediu lunar de
200-250gr..
Dupa virsta de 2 ani sporul ponderal este de cca. 2-2.5 kg./an.
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al
cresterii in lungime
Formula de evaluare a cresterii in greutate : formula HEMAN
(ptr. copilul peste 1an):
G-9+2xV(virsta in ani).
Perimetrul cranian (PC) reflecta in primii 2-3ani,crestera
encefalului.PC la nastere 34-37cm, se adauga 10-12 cm in primul
an si 10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul totacic (PT) : este cu 1-4 cm mai mic decit PC la
nastere (31-34cm); egaleaza PC la 1 an (47 cm); apoi creste mai
rapid decat PC.
Perimetrul abdominal (PA) : este de 38 cm la nastere, 44 cm la un
an, 46 cm la 2 ani
Suprafata corporala (SC) este importanta in posologia
medicamentelor
ALTE DATE SOMATO (ANTROPO) METRICE:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si a bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diametrul pelvin
- diametrul biacromial ( intre cele 2 apofize)

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

Cuprinde : comportamentul motor + comportamentul


cognitiv + comportamentul verbal + comportamentul social
afectiv
Principale achizitii la sugar :
- La 1 luna : usoara hipertonie(contractie) a muschilor
flexori- reflexul de apucare prezent ;
reactioneaza global la stimuli-urmareste cu privirea
jucaria in miscare
- La 2 luni : reactioneaza la sunete ,zimbeste
persoanelor familiare,gingureste ,urmareste cu privirea.
- La 3 luni : isi tine capul ridicat; isi recunoaste
mama,se joaca cu miinile,emite sunete voioase
- La 4 luni : Sta sprijinit perioade scurte,intoarce
capul spre persoana care vorbeste,ride in hohote daca e stimulat.
- La 6 luni : se intoarce de pe spate pe abdomen,trece jucaria
dintr-o mina in alta;sta mult timp tinut in sezut usor sprijinit
- La 7 luni :sta in sezut nesprijinit,se uita dupa jucaria care ia
scapat
- La 8 luni :isi recunoaste numele,exprima bucurie,plinge cind
este certat
- La 9 luni :sustinut de axile face miscari de mers,se ridica singur
in picioare,apuca obiectele cu 2 degete.
- La 10 luni : umbla in 4 labe ;intelege interdictia
- La 11 luni : merge tinindu-se de mobila ,intelege ordinele simple
(este perioada comunicarii preverbale) ; primul cuvint
- La 12 luni : merge tinut de o mina,arata parti de corp , are
vocabularul format din 2 cuvinte cu sens
Dupa virsta de 1 an
- La 15 luni : merge bine,se aseaza si se ridica singur de pe
podea ;are vocabular activ format din 4-6 cuvinte,solicita atentia
- La 18 luni : incepe sa alerge ;urca si coboara trepte
sustinut ;aduce la cerere un obiect familiar ;spune8-10
cuvinte ;cere olita la timp
- La 21 luni : merge inapoi,formeaza propozittii din 2 cuvinte cu
sens
- La 24 luni : urca si coboara singur pe scari,formeaza propozitii
din 2-3 cuvinte,executa treburi casnice mici.
- La 27 luni : pune intrebari,stie sa-si pronunte numele,isi
vorbeste singur cind se joaca.
-La 30 luni : prinde si arunca mingea ;cunoaste sensul pluralului .
- La 36 luni : foloseste alterantiv picioarele la urcat
,pedaleaza,pune intebari,se apropie de alti copii
- La 4 ani : numara corect 4-5obiecte,executa miscari cu
dificultate crescinda(sarit,catarat);se adapteaza la programul
zilnic fixat
- Catre 6 ani : functiile motorii sunt stapinite fara dificultate ;apare
gindirea logica
- In perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe
sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia,la scoala sau la
joaca apar situatii conflctuale intre parinti si copii.
- La pubertate si adolescenta : insidios apar modificari
comportamentale ce vor defini comportamentul
tinarului,efect,actiuni, independenta,creste spiritul de initiativa,se
dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare,apare interesul
pentru sexul opus .Este perioada de efort educational maxim,cu
imprimarea unei discipline in munca,gindire si comportament