TEMA 13

1. INFLUENȚA RUSIEI ÎN ROMÂNIA: O PRIVIRE DIN CENTRUL EUROPEI ... 1

2. RELATIILE ROMANIEI CU FEDERAŢIA RUSĂ ........... 2

1. INFLUENȚA RUSIEI ÎN ROMÂNIA: O PRIVIRE DIN CENTRUL EUROPEI

Românii privesc Rusia cu suspiciune și precauție, iar răspunsurile la acțiunile acesteia sunt
mai degrabă anemice, se arată în acest studiu, publicat la finele anului trecut.
Relațiile dintre București și Moscova se învârt în jurul problematicii reprezentate de
Republica Moldova, mai ales ținând cont că România este principalul susținător al includerii
Republicii Moldova în planurile de extindere ale UE.
În acest context, autorii studiului consideră că politica României față de Rusia este una a
"pragmatismului rece": menținem relații comerciale semnificative, dar adoptăm poziții opuse
Moscovei în tematici care țin de democrație sau de drepturile omului.
Deteriorarea treptată a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă a determinat, de asemenea,
răspunsuri la cel mai înalt nivel diplomatic din partea României. Miniștrii noștri de Externe au
reafirmat continuu, în ultimii ani, nevoia de a respecta atât parteneriatele strategice ale României,
cât și interesele legitime ale ambelor țări.
Un avantaj major al României, în comparație cu majoritatea țărilor din fostul bloc
comunist, este că dispune de resurse proprii și diverse de energie, ceea ce o face mai puțin
dependentă de Rusia.
Între timp, importurile din Rusia au crescut, iar exporturile românești au scăzut. Raportul
menționează că investițiile rusești în industria grea din România pot fi privite cu o anumită
îngrijorare.
În plan militar, punctul de cotitură l-a reprezentat anexarea Crimeei, în urma căreia țara
noastră a adoptat un program de modernizare a Armatei, cumpărând baterii de rachete Patriot și
majorând procentul din PIB alocat apărării.
Ca măsuri de contracarare a influenței Moscovei în regiune, autorii studiului avansează
monitorizarea propagandei și a temelor ce produc dezinformare, finanțarea presei independente
și dezvoltarea cercetării în domeniul războiului informațional.
2. RELATIILE ROMANIEI CU FEDERAŢIA RUSĂ
Prezentare generală. Semnarea Tratatului politic de bază în 2003 şi a altor documente de
colaborare, urmată la scurt timp de activizarea dialogului la nivel de şef de stat, de guvern, de
miniştri ai afacerilor externe şi conduceri ale parlamentelor, a marcat trecerea relaţiilor româno-
ruse într-o etapă nouă.
Contactele politice la nivel înalt au fost relativ consistente, astfel: trei prezidenţiale (unul în
2003, respectiv două în 2005), două guvernamentale (2003 şi 2004), şi cinci ministeriale (unul în
2003, două în 2005, unul în 2009 şi unul în 2013), înregistrând o stagnare în anii 2006-2007
(doar trei întrevederi bilaterale la nivel de ministru de externe în marja unor reuniuni
multilaterale la nivel regional, în cursul anului 2006), respectiv începând cu anul 2014, în baza
deciziilor Consiliului UE, după declanșarea crizei ucrainene. Preşedintele Federaţiei Ruse,
Vladimir Putin, a fost prezent la Summitul NATO de la Bucureşti (aprilie 2008). Vizita la
București la 17 iunie 2013 a Secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse și vizita
ministrului român al afacerilor externe la Moscova, la 8-10 iulie 2013, au reprezentat repere de
relevanță în relansarea relaţiilor româno-ruse în baza unei evaluări obiective, de substanţă, a
ansamblului dialogului bilateral.
În prezent, România are ca obiectiv promovarea relaţiilor bilaterale, în jurul unei agende
pragmatice şi constructive, în respect pentru principiile fundamentale și normele de drept
internațional. Se va pune accent pe dimensiunea economică, culturală și academică, precum şi pe
1
sprijinirea cooperării regionale în bazinul Mării Negre, cu efecte benefice pentru stabilitatea și
securitatea regională, europeană și internațională.
Reprezentare diplomatică. Ambasade:
Ambasada României în Federaţia Rusă
Ambasada Federaţiei Ruse în România
Consulate generale: Consulate generale ale României în Federaţia Rusă: Sankt-Petersburg,
Rostov-pe-Don. Consulate generale ale Federaţiei Ruse în România: Constanţa.
Cooperarea comercială şi economică. Instrumentul ce vizează asigurarea unei dezvoltări
dinamice a relaţiilor comercial-economice este Comisia Mixtă Interguvernamentală româno-rusă
de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. Cea de-a XI-a sesiune a Comisiei Mixte a avut loc
la Bucureşti în perioada 18-19 aprilie 2013.
Cadrul normativ privind colaborarea economică este asigurat de: Acordul între
Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la relaţiile comercial-economice şi
tehnico-ştiinţifice, semnat la 30 decembrie 1991. În prezent, se află pregătit pentru semnare un
nou acord de cooperare economică în conformitate cu normele de drept ale UE.
Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind promovarea şi
protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 29 septembrie 1993. Se află în curs de negociere un
protocol la acest acord pentru aducerea lui în conformitate cu acquis-ul comunitar.
Convenţie între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru evitarea dublei
impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital (Moscova, 27 septembrie 1993).
Federația Rusă ocupă locul 3 în ceea ce privește comerțul României cu state non-UE.
Cooperarea cultural-ştiinţifică şi pentru stimularea contactelor inter-umane.
În anul 2013, a intrat în vigoare Acordul interguvernamental privind înființarea și regulile
de funcționare ale Institutului Cultural Român la Moscova și Centrului Rus pentru Cultură şi
Ştiinţă la Bucureşti.
În perioada 2011 - 2012, au fost organizate Zilele Culturii Federației Ruse în România și
Zilele Culturii Române în Federaţia Rusă. Zilele Culturii Române în Federația Rusă (24
septembrie-18 noiembrie 2012) au cuprins o serie de manifestări desfășurate la Moscova, Sankt
Petersburg, Ekaterinburg şi Velikii Novgorod, printre care concerte ale Operei Naţionale din
Bucureşti şi Operei din Iaşi, acompaniate de orchestre cu renume din Federaţia Rusă, spectacole
şi dansuri folclorice româneşti, expoziţii de fotografie şi costume populare, precum şi vizionări
de filme româneşti şi puneri în scenă a pieselor clasicilor ruşi, în regia unor renumiţi regizori
români. Delegaţia oficială din România a fost condusă de ministrul culturii şi patrimoniului
naţional.
În învăţământul preuniversitar din România funcționează 24 şcoli, în care se studiază limba
rusă, în judeţele Tulcea, Brăila, Suceava şi Constanţa. Cadrele didactice care predau etnicilor ruşi
merg la stagii de perfecţionare la Institutul de Limba Rusă „A.S.Puşkin” din Moscova, în baza
documentelor de colaborare bilaterală.
De asemenea, sunt în derulare proiecte de colaborare între ASE – Bucureşti şi Institutul de
Stat de Limba Rusă A.S.Puşkin, respectiv, Universitatea de Stat de Economie şi Finanţe din
Sankt-Petersburg, Universitatea de Stat de Economie, Statistică şi Informatică din Moscova, iar
în perspectivă cu Academia de Studii Economice „Plehanov” din Moscova.
În 2007, prin decret prezidenţial a fost înfiinţată Fundația „Lumea Rusă”, care are ca
principal obiectiv promovarea culturii, civilizaţiei şi limbii ruse în străinătate. Fundația „Lumea
Rusă” are deschise filiale la Bucureşti (Academia de Studii Economice), Constanţa
(Universitatea Ovidius) şi Cluj Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai).
Cadrul normativ privind colaborarea tehnico-ştiinţifică. Acordul de colaborare între
Academia Română şi Academia rusă de ştiinţe (semnat la Moscova, 24 mai 1993)
În baza acestui Acord a fost înfiinţată Comisia mixtă de istorie româno-rusă, care s-a reunit
până în 2012 cu o periodicitate aproape anuală (cu mici excepţii vizând intervalele 1996-1998,
2000-2003).

2
 Acord între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea în
domeniile culturii, învăţământului şi ştiinţei (semnat la Moscova, 27 septembrie 1993 / în
vigoare)
Program de colaborare în domeniul culturii, ştiinţei şi educaţiei între Guvernul României şi
Guvernul Federaţiei Ruse pentru anii 2006-2009 (semnat la Bruxelles, 4 decembrie 2006)
Protocol între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Învăţământului
al Federaţiei Ruse privind colaborarea şi schimburile în domeniul învăţământului pentru anii de
învăţământ 2002 - 2003 şi 2003 - 2004, semnat la Bucureşti la 27 martie 2003, expirat la 31
august 2006, cu menţiunea că prevederile în derulare se vor finaliza în baza documentului
menţionat până la semnarea unui nou Protocol
Protocolul de intenţie privind colaborarea între Institutul Diplomatic Român şi Serviciul
Federal al Arhivelor Ruse (semnat la Moscova, 5 decembrie 2006)
Acordul de colaborare între Institutul Diplomatic Român şi Academia Diplomatică a
Federaţiei Ruse (semnat la Moscova, 5 decembrie 2006)
Acordul de cooperare între Institutul Diplomatic Român şi Facultatea de Relaţii
Internaţionale a Universităţii din Sankt Petersburg (semnat la Sankt Petersburg, în februarie
2007)
În anul 2007, a fost înfiinţată Comisia Mixtă Interguvernamentală româno-rusă privind
aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind
regimul juridic al mormintelor militare româneşti de război pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al
mormintelor militare ruseşti de război pe teritoriul României (intrat în vigoare la 5 decembrie
2006). La 25 octombrie 2015, în localitatea Rossoşka din regiunea Volgograd a avut loc
ceremonia oficială de inaugurare a primului cimitir al militarilor români căzuţi în cel de-al doilea
război mondial.
Minoritatea/Comunitatea română. Conform recensământului din 2002 al populaţiei care
locuieşte pe teritoriul Federaţiei Ruse, în datele oficiale ale autorităţilor ruse figurau 5308 etnici
români şi 172.330 care s-au declarat vlahi şi moldoveni. Conform recensământului din anul
2010, pe teritoriul Federaţiei Ruse erau înregistrați 3201 etnici români şi 156.400 persoane
aparținând grupei etnice “moldoveni”, ce include persoanele care s-au declarat de etnie
“basarabeană”, “basarabă”, “vlahă” sau “moldoveană”.
Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă – este reglementat conform
dreptului intern din Federaţia Rusă. Nu există restricţii de natură juridică. În prezent, cererile de
vize pentru cetăţenii români care doresc să rezideze pe teritoriul Federaţiei Ruse pentru o durată
mai lungă de 90 zile sunt soluţionate în interval de 7 zile lucrătoare, iar solicitările pentru viză cu
intrări multiple în decurs de 14 zile lucrătoare.