Sunteți pe pagina 1din 452

MUZEUL NA TIONAL COTROCENI

'

ISTORIA COTROCENILOR
A

IN DOCUMENTE
(secolele XVII - XX)

Editura ~ SIGMA
ISTORIA COTROCENILOR
ÎN DOCUMENTE
(secolele XVII - XX)

Coordonatori

CARMEN PĂSCULESCU ·FLORIAN


MARIAN CONSTANTIN

Volum Întocmit de:

MARIANA LAZĂR MIHAIL • MINEL IPATE


BENONIA JITĂREANU
GABRIELA L.UPU
MIRELA TÎRNĂ
ANt CONSTANTIN
MARIAN CONSTANTIN
ŞTEFANtA CIUBOTARU
dr. DlANA FOTESCU
NICOLETA GURĂ
CONSTANTIN CĂZĂNIŞTEANU
Redactare: Liana-Valeria Fâcă

Tehnoredactare: Ion Tilea


Radu Ciubotaru
Silvia Stoian
Theodora Dumitrescu
Marilena Scafeş
Georgeta Popa
Oana Vâjă

Prelucrare imagine: Loredana Claudia Ciocan

Coperta: Florin MCJndiuc


Ion Tilea

©2001 - Editura Sigma


Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Sigma.
Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Editurii
Sigma.

Editura Sigma
Sediul central: str. Gen. Berthelot nr. 38, sect. 1, Bucureşti
tel. /fax: 313.96.42; 315.39.43; 315.39.70.
Distribuţie: str. Maltopol nr. 12, sect. 1, Bucureşti
tel. /fax: 659.56.47; 659.21.20; 659.21.95; 210.54.04;
210.16.61.
e-mail: edsigma@fx.ro; maltopol@home.ro;
www.sigmaeducational.net
Cuvânt inainte

Cotrocenii, ca aşezământ, funcţiuni şi evoluţie istorică, se confundă cu


însăşi geneza Romaniei moderne. Mănăstirea lui Şerban vodă Cantacuzino
aparţinea perioadei deja tarzii a istoriei noastre ecleziastice medievale. Prin
voinţa ctitorului, ea a ocupat, cum se ştie, un capitol aparte în opera de asistenţă
romanească faţă de Muntele Athos. Rosturile ulterioare, de reşedinţă domnească,
apoi regală, iar azi a Preşedintelui Roman iei, au conferit Cotrocenilor semnificaţii
precumpănitor laice în procesul de modernizare a ţării. Evenimente capitale şi
personalităţi de prim ordin din viaţa politică şi culturală romanească au avut în
Cotroceni, timp de trei veacuri, cadrul privilegiat al influenţei lor asupra destinelor
poporului nostru. lată de ce izvoarele documentare despre trecutul Cotrocenilor
privesc, deopotrivă, istoria naţională, iar depistarea, descrierea şi publicarea lor
în volumul de faţă sunt ini~ative ştiinţifice necesare. Volumul şi varietatea surselor
privind istoria Cotrocenilor presupun investigaţii de durată, de aceea ne bucură
informaţia că acţiunea de căutare a documentelor încă nedepistate continuă.
Este preocuparea firească a colectivului de cercetători şi specialişti ai Muzeului
Cotroceni, preocupaţi să pună cat mai bine în lumină rolul venerabilului aşezământ
în istoria României.
Pe lângă omagiul cuvenit colegilor noştri care au dus la bun sfarşit acest
instrument de cercetare ştiinţifică, rândurile de faţă au ca scop să le sugereze şi
lărgirea ariei de investiga~i privind documentele despre Cotroceni în zona arhivelor
şi bibliotecilor de peste hotare. Ctitoria lui Şerban vodă Cantacuzino era, probabil,
aşezământul românesc cel mai cunoscut în Orientul Creştin în secolele XVIII -
XX. Actul de danie fără precedent al principelui român, din 15 octombrie 1682,
prin care cea mai mare parte din veniturile considerabile ale mănăstirii Cotroceni
era consacrată întreţinerii tuturor celor douăzeci de aşezăminte monastice de la
Muntele Athos, a confirmat în mod evident aprecierea cunoscutului bizantinist
rus Porfirie Uspenski că "nici un alt popor ortodox nu a făcut atata bine pentru
Athos cât au făcut românii". Iar contribuţia uriaşă a Cotrocenilor la bunăstarea
comunităţilor athonite, prin actul de secularizare al principelui Alexandru Ioan
Cuza din 1863, a determinat din partea acelor comunităţi, până către începutul
secolului XX, demersuri juridice şi diplomatice care au lăsat urme importante în
arhivele mănăstireşti din Sfântul Munte, ale Patriarhiei Ecumenice din
Constantinopol şi ale marilor puteri europene din perioada încheiată cu primul
război mondial.
lată de ce sunt atât de bogate fondurile de peste hotare ale documentelor
despre mănăstirea Cotroceni. Ele sunt formate din inventare, descrieri de acte
funciare şi planuri ale proprietăţilor mănăstireşti, şi cuprind numeroase informaţii
de prim ordin privind administraţia, justiţia, toponimia şi instituţiile din Ţara
Romanească, pană la Unirea Principatelor. Se aftă între ele hrisoave originale pe
pergament emise de cancelaria domnească sau copii ale lor în limbi de circula~e
europeană, folosite în cursul îndelungatelor ac~uni de revendicare ale foştilor
beneficiari. Mult timp aceste fonduri au fost inaccesibile cercetatorilor arhivelor
athonite. Semnalarea, descrierea şi publicarea lor este o acţiune relativ recenta,
in curs de desfăşurare. Harnici cerc:etatori din Grecia s-au aplecat cu competen~
şi acribie asupra acestor documente de mare valoare pentru istoria ecleziastica,
sociala şi economica romanească din ultimele trei secole. Asemenea contribuţii
au văzut deja tumina tiparuh.Ji, în lucrări ca acelea ale lui Charatampos Gasparis
despre documentele postbizantine din Arhiva Protaton (ln revista "Athonika
SymmeiktaD, 2, 1991, p. 270 şi următoarele) sau Tn recentul volum, al istoricului
Fk>rin Marinescu, Documentele romaneşti din Sfantul Munte, Arhiva Protaton,
Athena, 2001 {Tn limba greaca). Repertoriul cuprinde descrierile a 1169
documente, cea mai mare parte în limba romană, din anii 1547 pană în 1861. Un
nu mar mai mtc de piese sunt in limbfle greacă, slavonă şi franceză, doar două în
italiana, respectiv rusă, la care se adaugă 27 de planuri şi topografii de moşii.
Autorul publică in cartea sa 1094 de regeste ale documentelor romaneşti de la
Protaton. subliniind importanţa informaţiilor lor privind istoria ţarilor romane şi a
rela~ilor lor cu Muntele Athos. Bibhografia documentelor despn~ Cotroceni aflate
peste hotare este însă mai amplă; spre alte colecţii, trimit referinţele din cartea
noastra Mărturii rom~neşti peste hotare. Mic~ Enciclopedie, voi. 1-11, Bucureşti,
1991 - 1998, şi voi. III {în pregătire).
Proiectul Documentele Cotroceni/or este inaugurat cu pricepere şi pasiune
ştiin~fică prin volumul de faţă, publicat ca omagiu la împlinirea a 1O ani de la
înfiinţarea Muzeului Cotroceni. Este evident ca acest repertoriu va interesa nu
numai pe istoricii romani dar şi pe specialiştii din ţarile care deţin izvoare inedite
privind trecutul acestui aşezământ în relaţiile lui variate cu Europa Orientală şi
de Sud - Est.
Proiectul are, aşadar, frumoase perspective de amplificare, în vederea
unor rezultate benefice în general pentru istoriografia românească şi îndeosebi
pentru cunoaşterea deplină a istoriei celebrului aşezământ cantacuzinesc, la a
cărui mai bună cunoaştere aceasta carte contribute.

Vlrgll CAndea
Vicepreşedinte al Academiet Române

6
LISTA DOCUMENTELOR
1. 1614 (7123), noiembrie 27. Radu Mihnea voievod le întăreşte lui Stoica vătaf,
lui Preda şi lui lstfan, cu fiii lor, stăpânirea peste moşia Cotroceni, ce le fusese
preluată abuziv de Mihai Viteazul voievod (prima atestare documentară a
acestui sat).
2. 1660 (7168), iunie 20. Gheorghe Ghica voievod dăruieşte boierului Şerban
Cantacuzino vtori logofăt, pentru "slujba lui direaptă şi credincioasă", partea
din satul Cotroceni confiscată căpitanului Ghioca, "ficlean împărăţii şi dumnii
mele".
3. 1680 (7188), mai 1O, Bucureşti. Şerban Cantacuzino voievod miluieşte
mănăstirea Cotroceni, ctitoria sa, cu a treia parte din veniturile vămii de la
oraşul Floci, Ialomiţa.
4. 1680 (7188), mai 15. Şerban Cantacuzino voievod miluieşte mănăstirea
Cotroceni cu vinăriciul domnesc din dealurile Ţigăneşti şi Viţicheşti, Muscel.
5. 1680 (7188), mai 15. Şerban Cantacuzino voievod miluieşte mănăstirea
Cotroceni cu 400 de bolovani de sare de la Ocna Telega.
6. 1680 (7188), mai 17, Bucureşti. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte
mănăstirii Cotroceni satul Pietrile, Vlaşca.
7. 1680 (7188), iulie 8. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte mănăstirii
Cotroceni satul Dinţeşti, moşii în Fâsâianii şi Luica, Ilfov.
8. 1680 (7188), iulie 10. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte mănăstirii
Cotroceni satul Cotroceni, Ilfov.
9. 1680 (7180), iulie 10. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte mănăstirii
Cotroceni satul Hereşti, Ilfov.
1O. 1680 (7189), octombrie 20, Bucureşti. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte
mănăstirii Cotroceni prăvălii în Bucureşti.
11. 1681 (7189), ianuarie 9, Bucureşti. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte
mănăstirii Cotroceni moşie în muntele "Buceciului", Prahova.
12. 1681 (7189), august 29, Bucureşti. Şerban Cantacuzino voievod dăruieşte
mănăstirii Cotroceni moşii în Făurei şi Făcăiani, Ialomiţa.
13. 1682 (7191), octombrie 12. Şerban Cantacuzino voievod închină comunităţii
monastice de la Muntele Athos mănăstirea sa de la Cotroceni, precizând
regulile conform cărora aceasta urma să se administreze în viitor.
14. 1684 (7193), octombrie 20. Popa Dumitraşco închină mănăstirii Cotroceni
ctitoria cumnatului său, Ştefan monahul (Stanciu logofăt), schitul Budişteni,
Dâmboviţa.
15. 1701-1702 (7200), f.l.z. Constantin Brâncoveanu voievod întăreşte mănăstirii
Cotroceni moşiile Chicioara, Neagra, Valea Părului, Saac, Pupezeni, Deşiraţi,
Mătăşeşti, Ialomiţa.
16. 1714 (7222), aprilie 6. Ştefan Cantacuzino voievod dăruieşte mănăstirii
Cotroceni o vie de pe moşia Cotroceni, care aparţinuse Stancăi Cantacuzino,
mama lui C. Brâncoveanu.
17. 1730-1740. Catagrafia averii mişcătoare şi nemişcătoare a mănăstirii
Cotroceni. Bilanţ al veniturilor şi cheltuielilor pe zece ani.
18. 1742 (7250), februarie 18. Constantin Corbeanu vei şetrar închină mănăstirii
Cotroceni, ca metoh, schitul•Cătăluiu, Ilfov, ctitorie a familiei sale.

7
19. 1749 (7257), august 18. Grigore Ghica voievod scuteşte mănăstirea Cotroceni
de plata contribuţiei către Muntele Athos, pentru realizarea lucrărilor de
refacere a unor componente ale ansamblului.
20. 1776 (7284), iunie 14, Bucureşti. Alexandru lpsilanti voievod solicită chiriaşilor
din hanul "Şerban Vodă 0 , proprietate a mănăstirii Cotroceni, să-şi achite
obligaţiile faţă de aceasta.
21. 1783, iunie 25, 27. Anaforaua mitropolitului Grigorie, întărită de domnitorul
Nicolae Caragea, prin care se aprobă cheltuielile făcute de egumenul lgnatie
pentru repararea mănăstirii Cotroceni.
22. 1816, mai 21, 28. Anaforaua boierilor efori, aprobată de domnitorul Ioan
Caragea, prin care se propun măsuri de remediere a situaţiei mănăstirii
Cotroceni şi de achitare a datoriilor acesteia.
23. 1823, mai 15. Catagrafia averii mişcătoare (mobile) şi nemişcătoare (imobile)
a mănăstirii Cotroceni.
24. 1833. Catagrafie a mănăstirii, cuprinzând descrierea hanului Şerban Vodă, a
magaziilor şi bol~lor sale, precum şi a prăvăliilor, a bolţilor din oraş.
25. 1837. Extras din descrierea Bucureştiului, cu referire la Cotroceni, cuprinsă în
Almanahul statului pe anul 1837.
26. 1837, aprilie 4. Anunţ făcut de Logofe~a Trebilor Bisericeşti - în urma cererii
consulatului Rusiei referitoare la nereguli în administrarea mănăstirii, semnalate
de un supus rus - prin care se hotărăşte că veniturile mănăstirii se vor strânge
şi depune la loc sigur, iar orice arendare sau venituri să fie aduse la cunoştinţa
departamentului.
27. 1838. martie 15. Reparaţiile ce unnează a se face la mănăstirea Cotroceni
conform planului şi sumele pe care acestea le necesită.
28. 1838, iunie 3. Logofeţia trebilor bisericeşti înştiinţează Epitropia mănăstirii
Cotroceni de licitaţia care se va face pentru repararea acestui aşezământ.
29. 1850, iunie 12. Departamentul Credinţei înştiinţează pe arhitectul mănăstirilor
cu răspunsul egumenului de la Cotroceni, care arată că nu pot fi puse
ceasornice la mănăstire şi la hanul Şerban Vodă.
30. 1851, noiembrie 12. Devizul lucrărilor de executat la mănăstire (pentru grădina
care va fi înfiinţată şi întreţinerea ei), întocmit de Karl Maer, directorul Grădinilor
Publice.
31. 1851, noiembrie 29. Înştiinţare pentru ţinerea licitaţiei referitoare la facerea
şoselei între Podul de Pământ şi Cotroceni.
32. 1852, ianuarie 28. Instrucţiuni ale Departamentului din Lăuntru adresate
comisarului grădinii Cişmigiu referitoare la amenajarea grădinii Cotroceni.
33. 1852, martie 3. Lista mobilelor care completează mobilarea palatului de la
Cotroceni, alcătuită de arhitectul A. Hefft.
34. 1852, mai 10. Înştiinţare de licitaţie pentru terminarea şoselei dintre Podul de
Pământ şi Cotroceni.
35. 1852. Clucerul Constantin Pencovici este înştiinţat de aprobarea cheltuielilor
pentru mobilarea palatului de la Cotroceni.
36. 1852, iunie 8. Lista mobilelor reparate la palatul domnesc şi pavilion, precum
şi alte cheltuieli.
37. 1852, iunie 9. Sfatul orăşenesc al Capitalei e înştiinţat de necesitatea aşezării
a 12 lămpi la palatul Cotroceni, ca unnare a mutării domnului.

8
38. 1852, iunie 12. Inginerul Al. Orescu e înştiinţat de Departamentul din Lăuntru
de aprobarea sumei de 1OOO de lei pentru terminarea podului peste Dâmboviţa
de la Cotroceni, în urma hotărârii domneşti.
39. 1852, iunie 12. Departamentul din Lăuntru înştiinţează Logofeţia Dreptăţii
referitor la refacerea fântânii Brâncoveanului.
40. 1852, iunie 19. Departamentul din Lăuntru îl însărcinează pe ing. Boroczin cu
refacerea grabnică a fântânii Brâncoveanului.
41. 1852, august. Raport al Eforiei Drumurilor şi al Departamentului din Lăuntru
adresat domnului stăpânitor, cu propuneri de taxe pentru bariera de la
Cotroceni.
42. 1852, august 21. Secretariatul Statului răspunde Departamentului din Lăuntru,
pe baza rezoluţiei domneşti, referitor la taxele pentru bariera de la Cotroceni.
43. 1852, septembrie 4. Comisarul grădinii Cişmigiu e anunţat de terminarea
amenajărilor grădinii de la Cotroceni.
44. 1852, octombrie 4, Viena. Corespondenţă referitoare la achiziţionarea
mobilierului pentru palatul de la Cotroceni, adresată de furnizor clucerului
C. Pencovici.
45. 1852, octombrie 18. Cronică din Buletinul Oficial în care apare menţionată
vesela rezidenţă de la Cotroceni.
46. 1852, noiembrie 24. Departamentul Credinţei face cunoscută metodologia de
licitare a moşiilor mănăstireşti; lista moşiilor mănăstirii de arendat prin licitaţie.
47. 1852, decembrie 13. Departamentul din Lăuntru înştiinţează pe comisarul
grădinii Cişmigiu că este de acord cu cei 125 de salcâmi cumpăraţi şi cu sumele
necesare îngrijirii grădinii de la Cotroceni.
48. 1853, mai 13. Este anunţat în presă (Buletinul Oficial, Vestitorul Românesc)
programul de lucru şi primiri al domnului stăpânitor la palatul Cotroceni.
49. 1853, august 26. Cronică din Buletinul Oficial despre dineul de la palatul
Cotroceni ocazionat de aniversarea încoronării ţarului Nicolae I, la care participă
prinţul Gorceacov şi generalii ruşi aflaţi în Capitală.
50. 1854, iunie 12. Egumenul Ioachim Raduliotul înştiinţează Departamentul
Credinţei despre neregulile financiare ale fostului administrator Meletie.
51. 1854, august 15. Egumenul Ioachim Raduliotul înştiinţează Departamentul
Credinţei despre neregulile fostului administrator Meletie.
52. 1854, august 29. Egumenul Ioachim Raduliotul înştiinţează Departamentul
Credinţei, prin raport detaliat, despre neregulile fostului administrator Meletie.
53. 1854, noiembrie 9. Egumenul Ioachim Raduliotul înştiinţează Departamentul
Credinţei despre evaziunile fostului administrator Meletie.
54. 1854, noiembrie 17. Poliţia Capitalei înştiinţează Departamentul Credinţei
despre refuzul fostului egumen Meletie de a elibera magaziile de la hanul
Şerban Vodă.
55. 1856, ianuarie 27. Catagrafia averii mişcătoare şi nemişcătoare a mănăstirii
Cotroceni.
56. 1860, martie 5. C. G. Golescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, solicită
egumenului mănăstirii Cotroceni închirierea unei părţi din moşia Cotroceni
pentru înfiinţarea Grădinii Botanice.
57. 1860, august 18. Ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare a noului con-
sul general al Franţei, H. Tillos, desfăşurată la palatul Cotroceni.
58. 1861, iunie 15. Depeşă telegrafică prin care domnul Al. I. Cuza e rugat să
aprobe un credit de 100 de galbeni pentru mobilarea palatului Cotroceni.

9
59. 1861, iulie 1. Depeşă telegrafică prin care domnul Al. I. Cuza e rugat să
aprobe un credit de 5500 de lei pentru luminarea Cotrocenilor timp de patru
luni.
60. 1862, martie 16. Catagrafie a mănăstirii - extras care cuprinde completări
ale zestrei mănăstirii care nu apar în inventarele anterioare.
61. 1862, martie 28. Lege prin care se deschide Ministerului de Externe un credit
extraordinar de 4000 de galbeni pentru mobilarea palatului de la Cotroceni.
62. 1862, aprilie 14. Egumenul mănăstirii anunţă scoaterea la licitaţie a unei
moşii, arătând modalităţile şi locul de strigare.
63. 1862, aprilie 16. Comisia pentru dotarea palatului Cotroceni anunţă ţinerea
de licitaţii la Ministerul Afacerilor Străine pentru mobilarea palatului Cotroceni.
64. 1862, aprilie 17. Lista mobilierului palatului princiar de la Cotroceni care
trebuia reparat şi recondiţionat.
65. 1862, aprilie 18. Adresă prin care intendentul palatului cere ministrului de
externe să aprobe fondurile pentru plata comenzilor de veselă şi mobilier.
66. 1862, aprilie 27. Adresă a ministrului de externe către egumenul mănăstirii
Cotroceni care certifică denumirea de Mpalat domnesc" dată unor spaţii ale
incintei.
67. 1862, iulie 3. Decret domnesc pentru un credit suplimentar de 600 de galbeni
pentru dotarea palatului de la Cotroceni.
68. 1862, iulie 4. Lista obiectelor necesare completării dotării palatului.
69. 1862, iulie 13. Scrisoare a doamnei Elena Cuza, adresată premierului
N. Creţulescu, referitoare la necesitatea creării unui azil pentru copile orfane,
la Cotroceni.
70. 1862, iulie 13. Catagrafie a mănăstirii - extras care cuprinde descrierea
interioarelor caselor egumeneşti, singurul inventar cunoscut care face această
descriere.
71. 1862, iulie 18. Decretul domnitorului Al. I. Cuza de înfiinţare a Azilului Elena
Doamna.
72. 1862, iulie 19. Dispoziţii ale doamnei Elena Cuza referitoare la nou înfiinţatul
Azil Elena Doamna.
73. 1862, iulie 19. Notă privind constituirea unei comisii de specialişti în artă
pentru evaluarea bunurilor palatului princiar.
74. 1862, august 2. Festivităţile ocazionate de punerea pietrei de temelie a Azilului
Elena Doamna şi serbarea populară de la Cotroceni.
75. 1862, august 20. Scrisoarea domnului Al. I. Cuza adresată premierului N.
Creţulescu pentru crearea Colegiului Român de la Paris, imagine a gândirii
diplomatice domneşti, scrisă la Cotroceni.
76. 1862, septembrie 1. Sărbătorirea Sfântului Alexandru şi a onomasticii
domnului la Cotroceni.
77. 1862, septembrie 21, Bucureşti. Situaţia cheltuielilor efectuate pentru dotarea
palatului princiar de la Cotroceni din creditele de 4000 de galbeni şi 600 de
galbeni.
78. 1862, octombrie 3. Scrisoarea lui V. Alecsandri prin care donează în
proprietatea Azilului Elena Doamna manuscrisul "Doine şi Lăcrămioare" şi
drepturile de autor în favoarea acestei instituţii filantropice.
79. 1863, februarie 5. Cronică referitoare la vizita doamnei Elena Cuza la azil, la
familia Davila, la donaţiile importante făcute de clerul român, la organizarea
unei loterii în favoarea azilului.

10
80. 1863, februarie 9. Theodor Aman anunţă că va realiza portretul doamnei
Elena Cuza pentru azil.
81. 1863, martie 13. Descrierea lucrărilor făcute la Azilul Elena Doamna, şi a
sumelor aferente, întocmită de Carol Davila, inspectorul general al Serviciului
Sanitar.
82. 1863, martie 18. Decret domnesc prin care serviciul religios în bisericile şi
mănăstirile statului se oficiază numai în limba română.
83. 1863, martie 28. Scrisoare a domnului Al. I. Cuza, adresată premierului
N. Creţulescu, prin care anunţă donarea unor sume de bani, printre care şi
1 600 de galbeni pentru Azilul Elena Doamna.
84. 1863, mai 31. Decret de desfiinţare a Epitropiilor pentru administrarea
mănăstirilor pământene închinate Sfântului Mormânt.
85. 1863, iunie 26. Anunţ prin care artiştii Teatrului Român din Bucureşti - Matei
Pascali, Matilda Pascali, C. Dimitriadi - vor juca o "reprezentaţiune naţională"
alături de alţi actori români, în folosul Azilului Elena Doamna.
86. 1863, iulie 17. Atestare a băii de la Cotroceni.
87. 1863. Tabel cu toate moşiile mănăstirii şi arendarea lor pe anii 1853, 1858,
1859, 1860, 1861, cu sumele aferente.
88. 1863. Tabel cu toate moşiile mănăstirii şi arendarea lor de la 1858, 1863 până
la 1868, cu sumele aferente.
89. 1863, august 12. Deschiderea oficială a lagărului de la Cotroceni, defilarea
celor 8500 de ostaşi ai noii armate române, misiunea militară franceză.
90. 1863, august 13. Serviciul Telegrafic anunţă autorizarea biroului telegrafic de
la Cotroceni de a primi I transmite depeşe ale soldaţilor din tabăra de la
Cotroceni.
91. 1863, august 31. Cronica sărbătorii de la Cotroceni, prilejuită de onomastica
domnului Al. I. Cuza.
92. 1863, septembrie 2. Distribuirea pe platoul Cotroceni a noilor steaguri ale
armatei, simbol al noului stat român modern.
93. 1863, septembrie 4. Cronică a marelui dineu de la palatul Cotroceni prilejuit
de existenţa taberei şi a evenimentelor care au avut loc acolo.
94. 1863, septembrie 30. Cronica defilării armatei din lagărul de la Cotroceni în
faţa domnului Al. I. Cuza şi a doamnei Elena Cuza.
95. 1863, octombrie 1. Descriere a lucrărilor executate la azil, a portretului doamnei
executat de Th. Aman, a reprezentaţiei ţinute de marele actor Millo în beneficiul
azilului.
96. 1863, octombrie 9. închiderea oficială a lagărului de la Cotroceni, discursul
domnesc prin care anunţa reforma agrară.
97. 1863, decembrie 13. Legea secularizării averilor mănăstireşti.
98. 1863. Consemnul gărzii de onoare de la palatul Cotroceni.
99. 1864. Decretul domnitorului Al. I. Cuza de trecere a Azilului Elena Doamna în
administraţia generală a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti.
100. 1864, iunie 14. Solicitarea plăţii sumei de 2871 de lei către arhitectul
G. Bureli, care a efectuat reparaţiile la patru camere din Palatul de vară de la Cotroceni.
101. 1865, mai 3. Adresă către Primarul Capitalei prin care i se cere să aşeze
felinare la palatul Cotroceni, cu ocazia mutării domnului.
102. 1865, mai 7. Ministerul de Externe este anunţat de terminarea reparaţiilor
executate de arhitectul Beneş la palatul Cotroceni.

ll
103. 1866. Deviz cu lucrările ce urmează a fi executate la biserica şi clopotniţa din
curtea Palatului Domnesc de la Cotroceni de către arhitectul Bureli.
104. 1867, aprilie 13i25, Bucureşti. Adresă emisă de Cabinetul M.S. Domnitorului
prin care se solicită Ministerului de Finanţe reparaţii urgente la Cotroceni.
105. 1867, aprilie 2719 mai. Adresă trimisă de arh. M. Capuţineanu în care
menţionează trimiterea devizelor de repara~i necesare la palatul Cotroceni.
106. 1867, mai 12. Lista de licitaţie pentru darea în antrepriză a lucrărilor de la
Cotroceni, procesul verbal şi contractul încheiat cu antreprenorul câştigător.
107. 1867, mai 16128. Adresa Mareşalului Casei Domneşti prin care se solicită
predarea inventarului palatului Cotroceni.
108. 1867, iunie 12. Inventar al obiectelor de cult din mănăstirile închinate şi
transferarea celor mai valoroase la Muzeul Naţional de Antichităţi - mănăstirea
Cotroceni.
109. 1867, iunie 30. Petre lspirescu, directorul Imprimeriei Statului, trimite cărţile
necesare premierii elevilor de la Azilul Elena Doamna.
11 O. 1869, ootombrie 14126. Dimitrie A. Sturdza către Mihail Kogălniceanu, referitor
la căsătoria principelui Carol I cu principesa Elisabeta de Wied.
111. 1869, noiembrie 6. Jurnalul Consiliului de Miniştri, care stabileşte regulile ce
trebuie respectate în desfăşurarea repara~ilor de la Palatele domneşti.
112. 1870, februarie 18. Lista licitaţiei din 18 februarie 1870 pentru darea în
antrepriză a lucrării de construire a unor camere noi la Cotroceni, procesul
verbal şi contractul încheiat.
113. 1870, februarie 24. Adresa Mareşalului Curţii Domneşti prin care solicită
reparaţii la Cotroceni.
114. 1870, iulie 11. Adresa Mareşalului Curţii Domneşti prin care solicită repararea
băilor din parcul Cotroceni.
115. 1870, iulie 22. Adresa din partea Casei Domneşti prin care se aduce la
cunoştinţa Ministerului de Finanţe neglijenţa cu care au fost efectuate lucrările
de restaurare la biserica şi palatul Cotroceni.
116. 1870, august 3. Devizul şi adresa arhitectului C. Beniş.
117. 1872, mai 28. Adresa arhitectului C. Beniş către Administra~a Curţii Domneşti,
prin care menţionează proiectele de extindere şi modificare a palatului
Cotroceni cerute de domnitor.
118. 1873, februarie 2115. Plata ceasornicarului Enderle pentru serviciile aduse
domnitorului.
119. 1873, decembrie 13. Domnitorul Carol donează "Fântâna Brâncoveanului",
de lângă Palatul Cotroceni, către Eforia Spitalelor din Bucureşti, în folosul
Azilului Elena Doamna.
120. 1874. Document care atestă faptul că unicul copil al regelui Carol I şi al reginei
Elisabeta (principesa Maria) a fost înmormântat în curtea palatului Cotroceni.
121 . 1874, aprilie 25. Consiliul de Miniştri aprobă terminarea lucrărilor de construcţie
a Capelei de la Azilul Elena Doamna şi de la partea stângă a azilului.
122. 1875, mai 7. Adresa Mareşalului Curţii prin care solicită suma anuală hotărâtă
pentru întreţinerea palatelor din capitală şi Cotroceni.
123. 1875, iunie 13. Răspunsul Ministrului de Finanţe menţionând modul de
împărţire a sumei alocate întreţinerii celor două palate.

12
124. 1875, decembrie 20. Chitanţe privind plata porumbului cumpărat pentru
hrănirea lebedelor din parcul Cotroceni.
125. 1877, martie 15. Mareşalul Curţii, T. G. Văcărescu, solicită Administratorilor
Domeniilor Statului urgentarea lucrărilor de reparaţii la Palatul Cotroceni în
vederea mutării reşedinţei domnitorilor.
126. 18n, martie 19131. Ministrul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice solicită
Administratorilor Domeniilor dărâmarea băii fostului domnitor.
127. 1877, mai 5. Mareşalul Curţii, T. G. Văcărescu, solicită Administratorilor
Domeniilor Statului repararea grajdurilor domneşti, iluminarea şoselei, a
curţii şi grădinii Cotroceni.
128. 1877. Descrierea de către W. Knechtel a căsuţei care a adăpostit baia fostului
domnitor Al. I. Cuza.
129. 1877, mai 11. Vizita Marelui Duce Nicolae al Rusiei la Palatul Cotroceni.
130. 1877, iulie 4. Vizita împăratului Rusiei Alexandru al II-iea la Palatul Cotroceni,
unde a fost întâmpinat cu mare fast de M.M. L.L. principele Carol I şi principesa
Elisabeta.
131. 1879, septembrie 6. Firmele care au efectuat furnituri şi reparaţii în vara anului
1879 la Palatele Domneşti din Bucureşti, inclusiv la palatul Cotroceni.
132. 1879, septembrie 7. Proces verbal încheiat în urma licitaţiei organizate pentru
lucrări de reparaţii la Palatul Cotroceni; câştigător: Frantz Vachsman.
133. 1880, iunie 14126. Adresa Ministerului Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor
Publice prin care se sugerează administraţiei Curţii Regale achiziţionarea de
mobilier pentru parcul Cotroceni.
134. 1881, mai 10. Fragment din Monitorul Oficial referitor la ceremonia încoronării
regelui Carol I, cortegiul regal plecând de la Palatul Cotroceni şi revenind în
acelaşi loc, după ceremonie.
135. 1881, septembrie 23. Reclamaţia Comisarului de Verde adresată administraţiei
Curţii Regale prin care solicită iluminarea şoselei, a curţii şi grădinii palatului
Cotroceni.
136. 1881, octombrie 20. Răspunsul dat de Administraţia Generală a Domeniilor.
137. 1882, iulie 13125. Adresa Mareşalului Curţii Regale prin care solicită ample
lucrări de reparaţii la Palatul Cotroceni pentru a putea fi locuit şi iarna.
138. 1883, iunie 1O. Cererea ceasornicarului Enderle de a i se elibera salariul pe
anul 1882.
139. 1887, octombrie 12. Scrisoarea Zefirinei Hasnaş, elevă la Azilul Elena Doamna,
către regina Elisabeta, pentru a o sprijini în organizarea unei expoziţii de pictură.
140. 1890. Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor îşi însărcinează arhitectul
cu coordonarea lucrărilor de instalare a conductelor cu apă din grădina palatului.
141. 1893, mai 19. Lege prin care se deschide un credit extraordinar de un milion
pentru restaurarea palatului regal de la Cotroceni şi adăugiri de noi clădiri.
142. 1895, ianuarie 2114, Paris. Deviz al firmei pariziene Krieger, A. Damon & Colin,
pentru mobilarea Palatului Cotroceni.
143. 1895, februarie 2112, Bucureşti. Scrisoare a administratorului Casei Regale,
Louis Basset, către A. Bembe, furnizor de mobilier din Mainz (fragment).
144. 1895, mal'tie 4116, Bucureşti. Scrisoare a administratorului Casei Regale,
Louis Basset, către A. Bembe, furnizor de mobilier din Mainz.

13
145. 1895, aprilie 31112, Bucureşti. Scrisoare a administratorului Casei Regale,
Louis Basset, către A. Bembe, furnizor de mobilier din Mainz.
146. 1895, aprilie 31112, Bucureşti. Scrisoare a administratorului Casei Regale,
Louis Basset, către J. D. Heymann, furnizor de mobilier din Hamburg.
147 1896, februarie 10. Executarea de lucrări la Cotroceni (drumuri, pavarea curţilor
etc.) în valoare de 39 431,50 lei, înainte de mutarea perechii princiare.
148. 1896, martie 7. Notă către ministrul agriculturii, care atestă aşezarea perechii
princiare Ferdinand şi Maria la noul palat de la Cotroceni.
149. 1896, aprilie 4. Şeful Serviciului administrativ din Ministerul Agriculturii,
Comerţului şi Domeniilor este anunţat că materialul rezultat din dărâmarea
vechiului palat domnesc a fost folosit la cel nou.
150. 1896, iunie 10/'22, Bucureşti. Certificat dat firmei D. Heymann din Hamburg,
de către administraţia Casei Regale din România.
151. 1896, septembrie 17i29. Fragment din jurnalul lui Titu Maiorescu referitor la
vizita împăratului Franz Iosif la Palatul Cotroceni.
152. 1897, iulie 11. Proces verbal de recepţie a florăriei (serei) de la reşedinţa
princiară de la Cotroceni.
153. 1898. decembrie 10. Proces vert>al al recepţiei definitive a alimentării cu apă a
parcului Cotroceni, realizată de Compania generală de conducte de apă din Liege.
154. 1899. Raport al şefului Serviciului Arhitectură către ministrul agriculturii, prin
care este propusă construirea unei noi locuinţe pentru grădinarul palatului şi
familia sa, deoarece vechea construcţie era total insalubră.
155. 1900, octombrie 31. Scrisoare a principesei Maria către mama sa, ducesa de
Saxa-Cobourg Gotha, referitoare la salonul de aur (fragment).
156. 1900, noiembrie 10. Scrisoare a principesei Maria către mama sa, ducesa de
Saxa-Cobourg Gotha, referitoare la salonul de aur (fragment).
157. 1905, decembrie 1, Cotroceni. Scrisoare a principesei Maria către mama sa,
ducesa de Saxa-Cobourg Gotha, referitoare la dormitorul celtic (fragment).
158. 1905, decembrie 10, Cotroceni. Scrisoare a principesei Maria către mama sa,
ducesa de Saxa-Cobourg Gotha, referitoare la decoraţia dormitorului celtic
(fragment).
159. 1909. Programul vizitei în România a Prinţului Moştenitor al Germaniei, Frederic
Wilhelm.
160. 1910, aprilie 3. Scrisoare a lui Aurel Vlaicu către Octavian Goga, în care
vorbeşte şi despre zborul efectuat cu aeroplanul său pe câmpul de la Cotroceni.
161. 1910, octombrie 14. Scrisoare a principesei Maria către mama sa, ducesa de
Saxa-Cobourg Gotha, referitoare la salonul norvegian (fragment).
162. 1914, august 14. Telegramă a lui Ion I. C. Brătianu către Theodor Rosetti,
care era invitat de regele Carol I să ia parte la Consiliul de Miniştri ce urma să
aibă loc la Palatul Cotroceni.
163. 1914. Tablouri din colecţia regelui Carol I care se găseau la Palatul Cotroceni
în anul 1914.
164. 1915, septembrie 1114. Introducerea încălzirii centrale la Palatul Regal
Cotroceni.
165. 1915, septembrie 3. Informaţii culese de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
privind lucrările de la Palatul Cotroceni şi sumele acordate.
166. 1915, septembrie 19. Adresă a lui L. Basset către Societ.atea de asigurare
"Dacia România" privind un număr de 14 tablouri asigurate şi care au fost
transferate de la Castelul Peleş la Palatul Cotroceni.

14
167. 1915, octombrie 29. Tabel adresat de Administraţia Casei Regale, Societăţii
de Asigurare "Dacia România", privind asigurarea Palatului Cotroceni şi a
mobilierului.
168. 1915, noiembrie 26. Înfiinţarea unui cinematograf în curtea Palatului Cotroceni,
care urma să fie întretinut de Primăria oraşului Bucureşti.
169. 1916, septembrie 16.' Colaborarea firmei de construcţii Giovanni Axerio cu
arhitectul Casei Regale, Karl Liman, pentru efectuarea unor lucrări la Palatul
Cotroceni.
170. 1919, martie 15128. Reparaţii la zona împrejmuitoare a Palatului Cotroceni în
urma distrugerilor provocate în timpul ocupaţiei germane.
171. 1922, iunie 28. Lucrări de construcţie la terasele Parcului Regal Cotroceni
cerute de Regina Maria.
172. 1922, iulie 6. Deviz adresat de Intreprinderea de lucrări publice "M. Foleanu"
Casei Regale, privind lucrările de zugrăvit şi vopsitorie la unele interioare ale
palatului.
173. 1924. Reparaţii care trebuiau efectuate în interiorul şi exteriorul Palatului
Cotroceni şi care urmau a fi prevăzute în bugetul pe anul 1925.
174. 1926, septembrie 8. Memoriu al Direcţiei Reşedinţelor Regale către Mareşalul
Curţii Regale, privind starea de degradare a plafoanelor sufrageriei mari şi al
salonului de dans ale Palatului Cotroceni şi necesitatea refacerii lor.
175. 1927. Inventarul argintăriei, de la palatul regal din Calea Victoriei, adusă la
Cotroceni înainte de anul 1927; data exactă nu este specificată în document;
pe foaia de titlu scrie "înainte de anul 1927".
176. 1927, august. Inventarul obiectelor luate de la Castelul Peleş şi trimise la Palatul
Cotroceni.
177. 1930, iunie 1. Inventarul Palatului Cotroceni - mobilierul statului.
178. 1930, iunie 1. Inventarul Palatului Cotroceni - mobilierul particular.
179. 1930, decembrie 31. Inventarul argintăriei Palatului Cotroceni.
180. 1933, noiembrie 18. Adresă a Maestrului Curţii Reginei Maria către Directorul
General al Vămii Bucureşti pentru a dispune scutirea de plata taxelor vamale
şi de autorizaţia de import pentru un film ce urma să fie vizionat de Regina
Maria, la Palatul Cotroceni.
181 . 1935, martie 25. Adresă a Maestrului Curţii Reginei Maria către Primarul
General al oraşului Bucureşti pentru a asigura întreţinerea Parcului Palatului
Cotroceni, punct de vizitare al străinilor în trecere prin oraş.
182. 1938, aprilie 1. Tablou sumar cu obiectele de artă care se găseau la Palatul
Cotroceni la 1 aprilie 1938.
183. 1940. Tabel cu personalul palatului şi repartiţia camerelor şi apartamentelor
acestora.
184. 1940, octombrie 12. Adresă către arhitectul Mario Stoppa, din ordinul
conducătorului statului, general Ion Antonescu, pentru urgentarea lucrăril0r de
amenajare a Palatului Cotroceni pentru regele Mihai şi regina mamă Elena.
185. 1940, decembrie 19. Referat de constatare a stricăciunilor provocate bisericii
Cotroceni de cutremurul din noiembrie 1940.
186. 1941. ianuarie 27. Referat adresat d-lui ministru al Agriculturii şi Domeniilor
de către arhitectul Mario Stoppa privind costul lucrărilor de refacere a bisericii
Cotroceni.

15
187. 1941, mai 10. Adresă către Prefectul Capitalei pentru a aproba deshumarea
rămăşiţelor pământeşti ale Principelui Mircea din biserica Cotroceni şi
transportarea lor la Castelul Bran.
188. 1942, octombrie 19. Adresă către preşedintele Comisiei Monumentelor
Istorice, pentru a dispune urgentarea lucrărilor de refacere a bisericii
Cotroceni.
189. 1942, decembrie 9. Regele Mihai a donat suma de 1.000.000 lei pentru
refacerea bisericii Cotroceni.
190. 1943, martie 23. Inventarul mobilierului adus de la Mareşalul Palatului Re-
gal, la Palatul Cotroceni.
191. 1944, septembrie 20. Cerere pentru trimiterea de prizonieri germani pentru
efectuarea unor lucrări de repara~e la Palatul Regal Cotroceni.
192. 1948. mai 27. Decretul nr. 38 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii
Populare Române pentru trecerea in proprietatea statului român a bunurilor
fostului rege Mihai I şi ale membrilor familiei regale.
193. 1948, iunie 18. Decizie a Consiliului de Miniştri referitoare la intrarea în
proprietatea statului a bunurilor fostului Rege Mihai I şi ale membrilor fostei
familii regale, care trec la Ministerul Afacerilor Interne.
194. 1948, iulie 13. Proces verbal referitor la obiectele aflate în Palatul Cotroceni şi
predate Ministerului Artelor şi Informaţiilor.
195. 1948, august 21. Referat privitor la măsurile luate pentru amenajarea unei
universităţi de artă şi a unui cămin pentru studenţi la Palatul Cotroceni.
196. 1948. octombrie 21. Referat de transfer al unor obiecte din inventarul Palatului
Cotroceni la Muzeul Româno-Rus.
197. 1949, februarie 2. Adresă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor de ridicare a
unor obiecte din Palatul Cotroceni, pentru Institutul de Artă.
198. 1949, martie 17. Adresă prin care Direcţia Administrativă din Ministerul Artelor
şi Informaţiilor pune la dispozi~a Institutului Botanic din Bucureşti palmierii
serei de flori de la Palatul Cotroceni.
199. 1949, aprilie 1. Proces verbal cu obiectele din inventarul Palatului Cotroceni
predate Teatrului Naţional din Bucureşti.
200. 1949, aprilie 5. Adresă prin care Ministerul Artelor şi Informaţiilor aproba ca
Teatrul Naţional Bucureşti să ridice obiecte pentru recuzită din inventarul
Palatului Cotroceni.
201. 1949, aprilie 9. Adresă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor către Ministerul
Artelor, prin care spaţiile medievale ale ansamblului Cotroceni sunt declarate
monument istoric.
202. 1949, iunie 24. Adresă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor prin care se cere
Institutului de Artă Bucureşti să predea către C.C. al U.T.M. obiectele repartizate
de la Palatul Cotroceni.
203. 1949, Bucureşti. Referat privitor la trecerea bunurilor Palatului Cotroceni în
patrimoniul statului român şi repartizarea acestor bunuri către diverse instituţii
şi unităţi.
204. 1990, iunie 30, Bucureşti. Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor
Preşedinţiei României.
205. 1991, iulie 10. Hotărâre a Guvernului privind funcţionarea Muzeului Cotroceni.
206. 1994. Premiul EMYA (European Museum ofthe Year Award) acordat Muzeului
Naţional Cotroceni.

16
1

1614 (7123) noiembrie 27, Târgovişte


t Din mila lui Dumnezeu, do Radul voievod şi domn a toată ţara> Ungrovlahiei,
fiul marelui şi preabunului, răposatului Mihnea voievod, nepotul bătrânului şi
preabunului, răposatului Io Alixandru voievod. Dă domnia această poruncă a
domniei mele slugilor domniei mele lui Stoica vătaf şi lui Preda şi lşefan şi cu
<fraţii> şi cu fiii, câţi îi va dărui Dumnezeu, ca să le fie lor ocina Cotrăcenilor,
toată, din câmp şi din apă şi din pădure şi din hotar <iarăşi până în hotar>, oricât
se va alege, pentru că este veche şi dreaptă ocină şi de moştenire a lor, din
zilele altor domni bătrâni. Apoi, când a fost în zilele răposatului Mihai voevod, iar
domnia lui, Mihai voevod, însuşi a cotropit această mai sus zisă ocină de a luat-o
pe seama domnească. Şi de atunci şi până acum, a fost ocină domnească.
Iar când a fost acum, în zilele domniei mele, când s-a milostivit Domnul
Dumnezeu şi cinstitul împărat de mi-a dăruit şi sceptrul stăpânirii Ţării Româneşti,
iar slugile domniei mele Stoica vătaf şi Preda şi lşefan, ei au venit înaintea
domniei mele, de s-au rugat să răscumpere dedina lor de la Cotrăceni. Iar la
aceasta, domnia mea m-am milostivit de i-am slobozit şi şi-au răscumpărat
ocina lor de la domnia mea cu 24.000 aspri gata. însă i-am dat slugii domniei
mele, lui Stoica vătaf pentru 12.000 aspri gata pe jumătate de ocină; iar cealaltă
jumătate a acelei ocine, am dat-o lui lşefan şi lui Preda, iarăşi pentru 12.000
aspri gata, ca să ţină sluga domniei mele Stoica vătaf jumătate de ocină, iar
lşefan şi Preda cealaltă jumătate, care cum a dat asprii, aşa să ţină şi ocina.
De aceea, am dat şi domnia mea slugilor domniei mele lui Stoica vătaf şi
lui Preda şi lui lşefan, ca să le fie lor ocina Cotrăcenilor, toată, de moştenire şi de
ohab~, lor şi fiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor.
lncă şi blestem pune domnia mea: după trecerea domniei mele, pe cine îl
va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al <Ţării Româneşti> sau din rodul inimii
domniei mele sau din neamul nostru sau, după păcatele noastre, altcineva dintre
domnii pravoslavnici, dacă va cinsti şi va înnoi şi va întări <această carte> a
domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească în
domnia lui şi în veacurile <viitoare sufletului lui>; dacă însă nu va înnoi şi nu va
întări această carte a domniei mele, ci o va călca şi o va strica, pe acela Domnul
Dumnezeu să-l omoare aici cu trupul lui şi în veacurile viitoare sufletul lui şi să
fie blestemat şi afurisit de 318 părinţi care sunt la Nicheia şi să aibe parte cu
luda şi cu alţi ludei, care au strigat asupra Domnului Dumnezeu, Mântuitorului
nostru Iisus Hristos: "ia-l, ia-l şi răstigneşte-l" şi sângele lui asupra lor şi a
copiilor lor, ceia ce este şi va fi, amin. Şi de nimeni neclintit, după porunca
domniei mele.
lată şi martori pune domnia mea: jupan lanache mare ban al Craiovei şi
jupan <Cârstea mare vornic> şi jupan Vintilă mare logofăt şi Dediul mare vistier şi
Leca mare spătar şi Mihalache mare stolnic şi Bratul mare comis şi LU<pul
paharnic> şi Bernad mare postelnic. Şi ispravnic Bernad mare postelnic.
17
Şi eu, Stancul, am scris în cetatea Târgovişte, în luna noiembrie 27, de la
Adam până acum cursul anilor, în anul 7123.
t Io <Radul> voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni. 113, 114.
Original slav, pergament, pecete aplicată acoperită cu foiţă.
Cu o traducere românească.
Edit: Documente privind istoria României, B., veac XVII, voi. li, Buc., 1951, p. 336- 337.

2
1660 (7168) iunie 10
Milosteiu Bojeiu Io Ghiorghie Ghica voievod i gospodin.
Davat gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi vernomu bolearin
gospodstva mi Şărban Cantacuzino vtori logofăt i săs sinov si eliţemu Bog
darovah 1 . Ca să fie volnic cu această carte a dumniei mele de să ţie satul
Cotrăcenii ot sud Elh<OV>, den sus de Bucureşti, tot satul cu tot hotarul şi cu tot
venitul, den câmpu şi den pădure şi den apă şi den şăzutul satului, de
pretutindenea, oarecât se va alege şi cu rumâni câţi se vor afla într-acest satu
şi cu viile şi cu morile şi cu grădini. Pentru că acestu satu Cotrăcenii ce scrie
mai sus fost-au al Ghiocăi căpitanul. Deci, pre vremea ce au arădicat Costandin
voievod sabiia asupra împărăţii şi a trecut preste munte, de au venit din Ţara
Ungurească hoţeşte, iar Ghioca căpitanul el n-au vrut să se ţie de domniia
mea şi unde au fost steagul împărăţiei, ca toţi boiarii ţării, ce s-au sculatu şi el
ca un ficleanu împărăţii şi dumni<e>i mele şi duşman ţării, de au arădicat sabiia
asupra împărăţii şi domni<e>i mele.
Deci, pre acea vreme, tremiţându boiarenul domni<e>i mele, cel scris mai
sus, ca să-şi aducă caii să-i fie de treaba împărăţi<e>i şi dumni<e>i mele, iar el
au ţinut calea hoţeşte de i-au luoat 12 cai buni. într-aceia, dumniia mea văzându
slujba lui direaptă şi credincioasă şi socotindu domniia mea şi pentru paguba
lui ce i-au făcut şi pentru ficleniia ce au făcut domni<e>i mele şi ţării, dat-am
domniia mea şi am miluit cu acestu sat Cotrăcenii, ce scrie mai sus, ca să-i fie
lui moşie şi feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor ohabnic în veci.
Pisam Stoica Soare vtori logofăt vu gradu Bucureşti 2 . Meseţa ionie, dni
10, leat 7168.
Ioan Ghieorghie Ghica Voevod.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, 1120.
Original, hârtie, pecete domnească.
Edft.: Regest, G.M. Ionescu, Istoria Cotroceni/or; Lupeştilor şi Grozăveşti/or, Buc„ 1902, p. 10.

'Din mila lui Dumnezeu Io Ghiorghie Ghica voievod şi domn, dă domniia mea această
poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele Şărban Cantacuzino, al
doilea logofăt şi cu fiii săi, câţi Dumnezeu ii va dărui.
2
Am scris Stoica Soare al doilea logofăt, in oraşul Bucureşti.

18
3

1680 (7188) mai 10, Bucureşti


Mi, Io Şărban voevod Bojieiu milostieiu i Bojieiu daroganiemî obladaeştomî
i gospodst vueştom vâsoe zemle Ugrovlahiscoe, vnuc velicago, pocoinago Io
Şerban Basarab voevod 1.
Râvniu domnia mea celor ce au fost înaintea noastră, de Dumnezeu
cununaţi domni care au zidit şi au înălţat s<fi>nte şi dumnezieşti mănăstiri, întru
care să plinescu dumnezeieştile tai ni. Aşijderea iubiiu şi domnia mea cu jăluinţă
cătră s<fi>ntele şi dumnezieştile beserici şi mai vârtos, cătră această sfântă şi
dumniziiască mănăstire a domni<e>i mele ce se chiamă Cotrăcenii, întru carea
să proslăveşte sfântul hram Uspenia s<fi>ntii veştii cei bune, ce să zice a prea
curatii şi prea blagoslovitei şi prea cântatii stăpânii noastre şi dă Dumnezeu
Născătoare şi de pururea Fecioară Maria. Carea, după ce ne învrednici şi pre
noi mult milostivul Dumnezeu cu domnia, a fi domnu şi biruitoriu cinstitului scaun
al domniei Ţărăi Rumâneşti, domnia mea cu ajutoriul şi cu îndemnarea Domnului
Dumnezeu şi Mântuitoriul nostru Iisus Hristos, apucatu-m-am domnia mea cu
toată osârdia, dă am început şi o am înălţat dân temelie şi o am tocmit domnia
mea şi o am înfrumusiţat cu de toate podoabele, precum se cade şi se cuvine
sfintelor mănăstiri şi lavre domneşti, dăruindu-o şi întărindu-o şi adăogându-o cu
multe mile şi danii, după perlejul domniei noastre. Şi lângă acelea, dărui­
tu-o-am domnia mea şi o am adaos şi cu acestu cinstit şi bine închipuit şi prea
cinstit, care iaste mai cinstit asupra tuturor darurilor stătătoriu, hrisovul domni<e>i
mele.
Aceştii sfinte şi dumnezieştii mănăstiri a domni<e>i mele, care scrie mai
sus, Cotrăcenii şi cinstitului părintelui Daneil episcupul, nastavnicul s<fi>ntii
mănăstiri şi tuturor părinţiloru călugări, câţi vor fi lăcuitori într-acestu sfânt lăcaşu,
ca să fie sfintii mănăstiri den toată vama de la oraşu dă la Floci şi den tot venitul
ce are vama de acod0> al treilea ban şi den trei peşti un peşte şi den judecăţi,
den gloabe, den toate, tot al treilea ban, după cum sântu obici<n>uite ale vămii.
lară vameşii carii vor fi acolo să n-aibă nici o treabă şi nici amestecătură cu ce
iaste partea s<fi>ntii mănăstiri, fără numai ispravnicul carele ar fi pusu de
nastavnicul s<fi>ntii mănăstiri, acela să fie purtătoriu dă grijă, a strânge venitul
sfintii mănăstiri, precum scrie mai sus.
Aşijderea, iară am tocmit domnia mea şi am legat întru acestu cinstit
hrisov al domni<e>i mele şi pentru toate chieltuialele şi dările ce are vama dă la
domnie, dă dau vameşii preste an, cai domneşti şi împrumute şi alte cheltuiale,
cu acelea să n-aibă sfânta mănăstire nici o treabă, nice a se lua den partea şi
den venitul mănăstirii măcară un ban. Pentru că acestea le-am scos domnia
mea de la vistiriia domni<e>i mele, pre cât au ajunsu socoteala pre al treilea ban
şi n-au rămas asupra vameşilor nici un ban a da ei den câtu au fostu partea
mănăstirii, că s-au scos deplinu. Ci să aibă sfânta mănăstire bună pace şi a-şi
lua venitul pre deplin, cum scrie mai sus.
19
Pentru că, după ce am zidit domnia mea şi am nălţat această sfântă
mănăstire, precum scrie mai sus, socotit-am domnia mea împreună şi cu prea
cinstitul şi prea sfinţitul părintele nostru, chir Dosoteiu patriiarhul al sfintii cetăţi
Eir<u>sa<li>mului, aducându-l Dumnezeu, aflându-se sfinţiia lui aicea în ţeară, la
domnia mea şi cu prea cinstitul părintele nostru, chir Teodosie mitropolitul ţărăi
şi cu cinstiţii, prea cuvioşii episcupii Stefan al Râmnicului, Gligorie al Buzăului şi
cu tot svatul domni<e>i mele, cinstiţii deregătorii domni<e>i mele, boiarii cei mari
şi ai doilea ai divanului domni<e>i mele, într-acestaş chip. Aflându-se aici în
ţeara domni<e>i mele multe sfinte şi dumnizieşti mănăstiri, zidite şi înălţate de
alţi provoslavnici şi răposaţi domni mai denainte vreme şi le-au miluit şi le-au
întărit cu multe mile şi danii dentru ale ţărăi den veniturile domniei, care să află
stătătoare şi neclătite p<ân> în vremile de acum, cu vămi, cu vinăriciuri, cu bălţi
şi cu alte danii, cu de ce se ţin sfintele mănăstiri şi lavre domneşti, cu cărţi şi cu
hrisoave domneşti şi cu cărţi patrierşeşti făcute şi întărite cu mare blestem.
Derept aceia şi domnia mea după tocmeala şi aşăzarea acelor bătrâni şi răposaţi
domni, precum au tocmit şi au <în> tă rit sfintele ale domniei lor mănăstiri cu mile
şi cu danii domneşti, domnia mea încă am miluit şi am întărit şi am adaosu
aceştii sfinte mănăstiri a domni<e>i mele Cotrăcenii, cu aciastă parte den vama
de la oraşu de la Floci, den toată vama şi de în tot venitul ce are vama, să ia
sfânta mănăstire den toate tot al treilea ban, precum scrie mai sus. Ca să fie
sfintii mănăstiri de-ntărire, stătătoare şi neclătită în veci. Amin. Şi călugărilor de
hrană şi de îmbrăcăminte, iară domni<e>i mele şi răposaţiloru părinţilor domni<e>i
mele vecinică pomenire. Amin.
Şi în urma domni<e>i noastre, pre care domnu va milui Dumnezeu cu domnia
a fi domnu Ţărăi Rumâneşti, încă-I rugăm cu nucme>le Domnului şi
Mântuitoriul<Ui> nostru Iisus Hristos, să cinstească şi să <în>noiască şi să
întărească acest cinstit hrisovu al domni<e>i mele, care s-a făcut pre această
milă a sfintii mănăstiri a domni<e>i mele Cotrăcenii. Acela domnu, cinstindu şi
înnoindu, Dumnezeu încă-I cinstească şi să-l miluiască întru domnia lui şi cu
iertare de toate păcatele lui. lară carele domnu nu va cinsti, nici va noi, nici va
întări, ci va călca şi va strica şi în seamă nu va ţinea hrisovul domni<e>i mele şi
va vrea să lipsuiască mila aceasta de la sfânta mănăstire a domni<e>i mele ce
scrie mai sus, pre acela domnu, împreună cu îndemnătorii lui, să-i bată mânia
lui Dumnezeu şi în trup şi suflet şi să hie prinşi în cursa cea ci nu o ştie şi să­
i înghiţă pământul dă vii, ca pre Daftan şi pre Aviroi. Şi la a doa venire a Domnului
nostru Iisus Hristos, cinstea judecăţii lui să fie cu loda şi cu Ariia la un loc,
proclet şi anatema şi afuri<s>iţi să fie de cei 318 sfinţi şi de Dumnezeu purtători
părinţi den Nekia. Amin.
Seje i sveditelie postavleaem gospodstva mi2: Radul Nasture! vei ban,
Badea vei vornic, Vladul Cocorăscul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu
Cantacozino vei spatar, Stoia vei clucer, Constandin Brâncoveanu I vei postelnic,
Dumitraşco vei pehamic, Alixandru vei stolnic, Barbu! vei comis. Ispravnic Şerban

20
vtori logofăt. I Dumitraşco logofăt pisah, u Bucureşti. Meseţa maiu, 1O dni, vă
leat 7188.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vladul Cocorăscul vei logofăt.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XXX/1111 O.


Original românesc, pergament, pecete aplicată, semnătura autografă a domnului,
miniaturi.
Rez. in Idem, fond Manuscrise, 691, fila 46.

1
Noi, Io Şerban voevod, din mila lui Dumnezeu şi cu da rol lui Dumnezeu
stăpânind şi domnind peste toată Ţara Românească, nepot marelui, răposatului
Io Şerban Basarab voevod.
2
lată şi martori am pus domnia mea.

4
1680 (7188) mai 15, Bucureşti
Milostieiu Bojieiu Io Şărban voievod, gospodin vâsoe zemle Ugrovlahiscoe,
vnuc velicago, pocoinago Io Şerban Basarab voievod.
Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi 1 sfintii, dumnizieştii
mănăstiri a domni<e>i mele ce se chiamă Cotrăcenii, carea iaste zidită şi înălţată
den temelie dă domnia mea <în>tru cinstea şi lauda sv<â>ntului hram Uspenia a
prea sfintii şi prea blagoslovitii stăpânii noastre şi de Dumnezeu Născătoare,
pururea Fecioară Mariia şi cinstitului părintelui Daneil episcupul, nastavnicul
sfintii mănăstiri şi tuturor părinţilor călugări câţi vor fi lăcuitori într-acest sf<â>ntu
lăcaşu. Ca să hie sfintii mănăstiri milă de la domnia mea tot vinăriciul ce au
fostu domnescu den dealul Ţigăneştilor şi al Viţicheştilor ce s-au ţinut dă dealul
Piteştilor, să aibă de acum înainte a luarea acestu vinărici ce au fost domnescu
călugării de la mânăstirea domni<e>i mele Cotrăcenii, însă de la tot omul care
vor fi dat vinărici domnescu den 1Ovedre1 şi cu părpărul şi poclonul, după cum
iaste obiceiul. lară vinăricerii carii vor fi în dealul Piteştilor să n-aibă nici o
treabă.
Pentru că, după ce ne-au dăruit şi pre noi multu milostivul Dumnezeu cu
domnia pre domnia mea a fi domnu şi biruitoriu a toată Ţeara Ugrovlahiei,
domnia mea, cu ajutoriul Domnului şi Mântuitoriului nostru Iisus Hristos şi cu
îndemnarea cinstii şi prea sfentii, prea curatii Maica Sfinţiei sale, hramul sfintii
mănăstiri, apucatu-m-am domnia mea de am zidit şi am nălţat această sfântă
mănăstire a domni<e>i mele, carea scrie mai sus şi o am miluit domnia mea şi
o am întărit cu multe mile şi danii dentru ale domni<e>i mele, după perlejul
domni<e>i mele.

21
Şi lângă acelea, dat-am domnia mea şi o <am> adaos şi o am întărit şi cu
acestu vinăriciu domnescu dentr-aceste doao dealuri, care scriu mai sus. Ca să
aibă a luarea de acum nainte sfânta mănăstire a domni<e>i mele Cotrăcenii tot
pre deplin, după obiceiu. Pentru că şi alţi pra<v>oslavnici şi răposaţi domni cei ci
au zidit şi au nălţat sfinte şi dumnezieşti mănăstiri mai denainte vreme, încă
le-au miluit şi le-au întărit cu multe mile şi danii dentru ale ţărăi, den veniturile
domniei. Care se află stătătoare şi neclătite şi pă în vremile de acum şi întărite
cu cărţi şi cu hrisoave domneşti, făcute cu ma<re> blestem.
Aşijderea şi domnia mea. după tocmeala aceloru pravoslavnici şi răposaţi
domni, domnia mea încă am miluit şi am întărit şi am adaos sfânta mănăstire
a domni<e>i mele Cotrăcenii cu acestu vinărici ce au fost domnescu, care scrie
mai sus, ca să fie sfintii mănăstiri de întărire şi călugărilor de hrană şi de
îmbrăcăminte, iară domni<e>i mele şi răposaţilor părin~lor domni<e>i mele vecinică
pomenire.
Şi în urma domniei noastre, pre carele domnu va milui Dumnezeu cu domnia
a fi domnu şi biruitoriu Ţărăi Rumăneşti, încă-I rugăm pentru numele Domnului
nostru Iisus Hristos, cel ce iaste în Troiţa slăvit, să înnoiască şi întărească şi să
cinstească acest cinstitu hrisov al domni<e>i mele, carii s-au făcut pre această
danie şi milă a sfintii mănăstiri a domni<e>i mele Cotrăcenii, ca şi Domnul
Dumnezeu Iisus Hristos să-l cinstească şi să-l miluiască şi să-l întărească
intru domnia lui. Şi la cela veac să se afle cu iertare de toate păcatele lui şi
intru cinste şi întru răpaos sufletul lui.
lară care domnu nu va cinsti, nici va noi, nici va întări, ci va călca şi va
strica şi va lipsui această milă de la sfânta mănăstire a domni<e>i mele ce scrie
mai sus, pre acela domnu, împreună cu indemnătorii lui, procliţi şi anatema să
fie şi afurisiţi de Domnul nostru Iisus Hristos şi de cei 318 S<fe>ti oteţi vă Nechia.
Amin.
Seje i sveditelie postavleaem gospodstva mi: Rad ul Nasture! vei ban, Badea
vei vornic, Hrizea vei vornic, Vladul Cocorăscul vei logofăt, Barbul vei vistier,
Mihaiu Cantacozino vei spatar, Stoia vei clucer, Constandin Brâncoveanu! vei
postelnic, Dumitraşco vei peharnic, Alixandru vei stolnic, Barbul Filişanul vei
comis. Ispravnic Şerban vtori logofăt. I Dumitraşco logofăt pisah. Meseţa maiu,
15 go dni iot Adama vă leat 7188.
Io Şerban voevod, Milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vladul Cocorăscul vei logofăt.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XXX/1112.
Original românesc, pergament, miniaturi, semnătura autografă a domnului, pecete
aplicată.
Rez. in Idem, fond Manuscrise, 691, fila 46. Vezi şi Mănăstirea Cotroceni, X/14, din
1679 decembrie 30, aceeaşi danie, dar conţinutul actului mult mai redus.

Dă domnia mea această poruncă


1
a domniei mele.
22
5

1680(7188)rnai15
Milostieiu Bojieiu Io Şerban voevod i gospodin vâsoe zemle Ugrovlahiscoe,
vnuc velicago, preadobrago, pocoinago Io Şerban Basarab voevod 1 .
Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi sfintei şi dumnezeeştii
mănăstiri a domni<e>i mele ce să chiamă Cotrăcenii, carea o am zidit domnia
mea şi o am înălţat den temelie intru lauda s<fâ>ntului hram, a prea svintei, de
D<u>mnezeu Născătoarei, pururea Fecioară Mariia şi cinstitului părintelui Daniil
episcupul, nastavnicul svintii mănăstiri şi tuturor părinţilor călugări câţi se vor
afla lăcuitori într-acest svântu lăcaşu.
Ca să fie svintei mănăstiri milă de la domniia mea sare bolovani 400 de la
ocnă de la Telega, să aibă a lua pre an, la vreme pre postul lui Sfeti Petru. Şi să
o rădice de la gura ocnei, fără de nici o opreală de cătră schilerii carii ar hi
acolo şi să o ducă unde le-ar fi voia, măcară veri la ce vad să o treacă şi să o
vânză. Şi de cătră toţi vameşii să aibă bună pace, de carii vor hi pre la vaduri,
de vamă şi de ghiombruc şi de chieltuialele roatei şi de alalte chieltuiale, de
toate câte are sarea, măcară însă o ar vinde şi aici, în oraşul domni<e>i mele, în
Bucureşti, de toate să aibă bună pace.
Pentru că, după ce m-au dăruit mult milostivul Dumnezeu pre domnia
mea cu domniia, a fi domn la acest cinstit scaun al domniei Ţărăi Rumâneşti,
care mai denainte au fost şi al răposatului moşul domni<e>i mele, bunului creştin
Io Şerban Basarab voievod, domniia mea cu ajutoriul Domnului nostru Iisus Hristos
şi cu îndemnarea a prea curatei Maica Sfinţiei sale, pururea Fecioară Mariia,
hramul sfintei mănăstiri, apucatu-m-am domniia mea, cu toată userdiia, de am
zidit şi am înălţat această sfântă şi dumnezeiască mănăstire de la Cotrăceni. Şi
o am miluit domnia mea şi o am întărit cu multe mile şi danii dentr-ale domniei
mele, după cum au fost prilejulu domniei mele. Şi lângă alte mile, am dat
domnia mea şi am miluit şi o am adaos şi cu această sare bolovani, să aibă <a>
lua de la Telega, pre an cum scrie mai sus.
Pentru că alţi pravoslavnici şi bătrâni răposaţi domni, mai denainte vreme,
carii au zidit şi o au nălţat sfinte şi dumnezeeşti mănăstiri şi le-au adaos şi
le-au întărit cu multe mile şi danii de<n>tru ale ţărei, den veniturile domniei, cu
vămi, cu vinăriciul, cu bălţi, cu sare şi cu altele cu de ce e de folos şi se ţin
sfintele lavre. Care se află stătătoare şi neclintite în veac, legate şi întărite cu
cărţi şi cu hrisoave domneşti şi patrierşeşti. Aşijderea şi domnia mea, după
tocmeala acelor răposaţi domni, domnia mea încă am miluit şi am adaos şi am
întărit această sfântă mănăstire a domni<e>i mele de la Cotrăcenii, cu această
sare bolovani de la ocnă de la Telega. Ca să fie sfintei mănăstiri de întărire şi
călugărilor de hrană şi de îmbrăcăminte, iară domni<e>i mele şi răposaţilor părinţilor
domniei mele vecinică pomenire.
Aşijderea şi în urma domniei noastre, pre care va milui Domnul Dumnezeu
a fi domn şi biruitoriu Ţărei aceştiia, au den sămtmţa domniei mele, au den
23
neamul domniei mele, au dentr-alt neam, încă-I rog cu numele lui Dumnezeu,
să înnoiască şi să întărească aceste mile şi danii, ca şi ale domniilor voastre să
se prinză în seamă şi să să intemeiaze, să fie stătătoare în veac şi domnia a
domniilor voastre, de D<u>mnezeu să hie păzită şi cinstită şi îndălungată.
lară carele va strica şi va sparge mila aceasta, de năprasnă domnia lui
să să strice şi viiaţa să-i fie tot cu price, ocărâtă şi badjocorită, viaţa cu sabiia
dumnezeiască să fie tăiată şi sufletul lui în matca focului, în mâinele diavolului,
la un loc cu Ioda şi cu Arie, unde scrâşnirea de dinţi, unde şi ovreii să muncesc
şi izbăvire nu mai găsesc, în veci.
Seje i sveditelie postavleaem gospodstva mi: Radul Nasture! vei ban,
Badea vei vornic ot Gor Strana, Hrizea vei vornic ot Dol Strana, Vladul
Cocorăscul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu Cantacozino vei spatar, Stoia
vei clucer, Constandin vei postelnic, Dumitraşco vei peharnic, Alexandru vei
stolnic, Barbul vei comis. Ispravnic Şerban vtori logofăt. I napisah az Radul
Şufar snă lui Gheorghe Şufar. Meseţa maiu, 15 dni, leat 7188.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Şerban vtori logofăt procitano.
ANIC. fond Mănăstirea Cotroceni, XXX/1113.
Original românesc. pergament, pecete aplicată, semnătura autografă a domnului,
miniaturi.
Rez. în Idem, fond Manuscrise, 691, fila 46.

'Din mila lui Dumnezeu Io Şerban voevod şi domn al Ţării Româneşti, nepot
marelui, preabunului, răposatului Io Şerban Basarab voevod.

1680 (7188) mai 17, Bucureşti


Milostieiu Bojieiu Io Şerban voevod i gospodin vâsoe zemle Ugrovlahiscoe,
vnuc pocoinago Io Şerban Basarab voevod.
Davat gospodstvo mi siiu povelenie gospodstva mi sfintii şi dumnezieştii
mănăstiri a domni<e>i mele ce se chiamă Cotrăcenii, care iaste zidită şi înălţată
dân temelie de domnia mea intru cinstea şi proslăvirea sfântului hram Uspenia
a prea sfintei veştii cei bune, precum se zice, a prea cinstitei şi prea curatii, dă
Dumnezeu Născătoare şi de pururea Fecioară Maria şi cinstitului părintelui
Daneil episcupul, nastavnicul sfintii mănăstiri şi tuturoru călugărilor câţi vor fi
lăcuitori într-acestu sfântu lăcaşu. Ca să fie sventii mănăstiri satul Pietrile ot
sud Vlaşca, toată partea răposatii doamnii Elinii, doamna răposatului Mateiu
Basarab voievod, pre cât au ţinut dumneaei şi cu toţi rumânii şi cu tot venitul, de
în câmpu, den pădure, den apă, den baltă şi cu viile şi den şăderea satului, de
pretutindenilea şi de preste tot hotarul, vericât se va alege.

24
Pentru că acestu satu Pietrile şi cu rumânii şi cu viile şi cu tot venitul,
fost-au al răposatii doamnii Elinii de cumpărătoare, încă den domnie răposatului
Mateiu Basarab voievod şi l-au ţinut pre seama dumneaei cât au fost în domnie,
tot cu bună pace. lară după moartea răposatului Mateiu Basarab voievod şi a
răposatii doamnii Elinii, fost-au căzut toate moşiile şi satele răposatii doamnii
Elinii câte au avut de cumpărătoare a fi pre seama domnească, de le-au ţinut
domnii tot den domnu în domnu până în zilele răposatului Ghicăi voievod.
Deci atuncea, sculatu-s-au boiarinul domni<e>i mele, Radul vei ban Năsturel,
feciorul lui Ud rişte logofătul Năsturel ot Fierăşti, fiindu nepot de frate răposatii
doamnii Elinii, de au mersu la dumnealui răposatul părintele domni<e>i mele,
Costandin Cantacuzino biv vei postelnic, de au căzut la dumnealui cu multă
rugăciune, dă l-au rugat să grăiască Ghicăi voievod să-i lase satele şi moşiile
ce vor fi ale mătuşă-sa, răposatii doamnii Elinii den seama domniei să i le dea
să fie pre seama lui. După aceia, dumnealui cinstitul răposatul părintele
domni<e>i mele, după rugăciunea lui, grăit-au Ghicăi vodă şi cu rugăciunea
dumnealui răposatul Ghica vodă au lăsat toate satele şi moşiile răposatii doamnii
Elinii să nu mai fie pre seama domniei şi le-au dat toate pre seama nepotu-său,
Radului banul Năsturel, să le ţie şi să le stăpănească el cu bună pace. Şi i-au
făcut şi cărţile dumnealui.
După aceia, boiarinul domni<e>i mele, Radul banul Năsturel, după ce au
căzut a fi satele şi moşiile mătuşă-sa, doamnii Elinii pre seama lui, făcut-au
acestu sat Pietrile vânzătoriu, toată partea mătuşă-sa, doamnii Elinii, pre cât
au ţinut dumneaei şi cu toţi rumânii. Şi au mersu den bunăvoie a lui la dumnealui
cinstitul, răposatul părintelui domni<e>i mele de i-au vândut acest Pietrile şi cu
toţi rumânii şi cu tot venitul, precum scrie mai sus, dereptu bani gata talceri> 400
şi cu zapis de vânzare şi cu boiari mărturie şi l-au ţinut părintele domni<e>i mele
cu bună pace. lară după petrecania părintelui domni<e>i mele, rămas-au pre
seama dumneaei maicăi domni<e>i mele, doamnii Elinii.
lară cându au fostu în zilele lui Gligorie vodă a doa domnie, întâmpla-
tu-s-au domni<e>i mele pribegie la Ţarigradu şi au încăput toată casa părinţilor
domni<e>i mele la nevoe de cătră Gligorie vodă. Deci dumneaei, maica domni<e>i
mele, doamna Elina fost-au vândut satul Pietrile boiarinului domni<e>i mele, Rad ului
Năsturel vei ban, dereptu tal<eri> 400. lară după aceia, la zilele Ducăi vodă,
aducându Dumnezeu pre domnia mea din pribegie, iară boiarinul domni<e>i mele,
Radul vei ban socotindu-se cum că nu i se cade a ţinea acestu sat Pietrile şi
vrând atunce să-şi ia banii de la domnia mea, iar vrăjmaşii şi pizmuitorii nu l-au
lăsat. Iar după ce m-au dăruit Dumnezeu pre domnia mea cu domniia şi ştiindu
domnia mea, fiindu acestu sat Pietrile al părinţilor domni<e>i mele şi căzându-se
domni<e>i mele a-l răscumpăra, dat-am domnia mea toti banii la mâna boiarinului
domni<e>i mele, Radul Năsturel vei ban tal<eri> 400, de~aintea tuturor boiarilor ai
divanului domni<e>i mele şi cu zapis de la mâna lui la mâna domni<e>i mele, cu
toţi boiarii domni<e>i mele mărturie. După aceia, căzându acest sat Pietrile a fi

25
pre seama domni<e>i mele, domniia mea l-am dat şi l-am a~aos sfintii mănăsti~~
a domni<e>i mele Cotrăcenii, cu toţi rumânii şi cu tot venitul. Ca să fie sfint11
mănăstiri moşie ohabnică, stătătoare şi neclintită în veci şi călugărilor de
hrană, iar domni<e>i mele şi răposaţilor părinţilor domni<e>i mele vecinică
pomenire. Amin.
Seje i sveditelie postavleaem gospodstva mi: Radul Nasture! vei ban,
Badea vei vornic, Hrizea vei vomic, Vladul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu
Cantacozino vei spatar, Stoia vei clucer, Constandin Brâncoveanu vei postelnic,
Dumitraşco vei peharnic, Alixandru vei stolnic, Barbu! vei comis. Ispravnic
Şerban vtori logofăt. I Dumitraşco logofăt pisah vă stolnicinom u Bucureşti.
Meseţa maiu, 17 go dni iot Adama donnea vă leat 7188.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vladul Cocorăscul vei logofăt .
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni. 111113.
Original romanesc, pergament, pecete aplicată, semnătura autografă a domnului,
miniaturi.
Copie in Idem, fond Manuscrise, 690, filele 222 v - 223.

1680 (7188) iulie 8


Milostieiu Bojieiu Io Şărban voevod i gospodin zemle Ugrovlahiscoe, vnuc
velicago, pocoinago Io Şerban Basarab voevod.
S<fi>intii şi dumnezieştii mănăstiri a domni<e>i mele ce se chiamă Cotracenii,
care iaste zidită şi înălţată den ceput, dăn temelie dă domnia mea întru cinstea
şi proslăvirea s<fâ>ntului hram cinstita Uspeniea a prea s<fi>ntii şi prea curatii,
de Dumnezeu Născătoare şi de pururea Fecioară Maria şi părintelui Daneil
episcupul, nastavnicul s<fi>ntii mănăstiri şi tuturor părinţilor călugări câţi vor fi
lăcuitori într-acest s<f~nntu lăcaş, ca să hie s<fi>ntii mănăstiri satul Dinţeştii ot
sud Elh<OV>, de preste tot satul 2 părţi, stânjeni 2180. Şi iar să fie S<fi>ntii
mănăstiri ocină ce se chiamă Fâsâianii, de preste tot hotarul 2 părţi, stânjeni
1067. Şi iar să fie s<fi>ntii mănăstiri 2 mori în vase în apa Argeşului, în moşia
Dinţeştilor. Şi iar să fie s<fi>ntii mănăstiri ocină ci se chiamă la Luica stânjeni 40,
care iaste alăturea cu Dinţeştii pre den jos. Şi iar să hie s<fi>ntii mănăstiri şi
rumânii den sat den Dinţeşti, anume: Vlaicul snă Drăgan cu 2 feci<o>ri şi Nedelco,
fratele Vlaicului cu 1 feci<o>ru şi Beril, frate Vlaicului şi Lazăr, snă lui Dragostin
cu 1 fecioru, i Calin, fratele lui Lazaru i Dragomir, snă Bunii i Paraschiva snă lui
Ion Potrâniche cu 1 feci<o>ru i Stan, fratele lui Bobe, cu 1 feci<o>ru i Dobre, snă
lui Neagoe pârcălabul i Floare, fratele lui Dobre i Micul, fratele lui Bobe i Ştefan,
snă Micului cu 1 feci<o>ru. Care se fac capete 19. Şi cu alţii câţi s-ar afla.

26
Pentru că aceste moşii, carii santu mai sus scrise şi cu rumanii fost-au
ale lui Teodosie călugărul, ce s-au chiemat Tudoran biv vei clucer den Aninoasa,
ot sud Muş<ceb, fiindu-i de cumpărătoare dă la Florescu! peharnic, sna Socol
clucer de Comăţeni şi de la Mihalcea peharnic, snă Dragului dă Cislău şi dă la
jupaneasa lui, E~na, fata carstii clucer, snă Socol clucer şi dă la Vâlcul vomecul
şi de la fra~i lui, Nica slujer i Gligorie sărdariul, snti Bunii vistier. Şi le-au ţinut
Teodosie călugărul în boieriia lui cu buna pace pana la Gltgorie vodă, a doa
domnie. Deci atunce, căzându el la nevoie şi tribuindu-i bani, fost-au vândut
aceste moşii, cate sant mai sus scrise, Manii stolnicul Bulucii şi gineri-său, lui
Dumitru abagiul de Bucureşti. Şi le-au ţinut şi ei cu bună pace până ce s-au
Tntamplat Manii stol<nicuh moarte.
Deci, gineri-său Dumitru abagiul tribuindu-i bani, făcut-au aceste moşii
vanzătoare. Într-aceia Teodosie călugărul prinzându dă veste, el au dat to~ banii
câţi a luat de la Manea stolnic şi de la gineri-său Dumitru abagiul, în mâna lui
Dumitru abagiul. Şi au luat aceste moşii iar pre seama lui. După aceia, Teodosie
călugărul tribuindu-i şi lui bani, venit-au la domnia mea de s-au tocmit cu domnia
mea, de le-au vândut domni<e>i mele. Însă să să ştie moşiia a Dinţeştilor stânjeni
2180, stânjenul câte bani 45, cin ughi 265 pol şi moşia Fâsa!anii, stânjeni 1067,
câte bani 40, cin ughi 213 pol şi 2 mori în vase derept ughi 100. Şi moşiia ot
Luica stânjeni 40, ughi 20. Şi rumânii dan Dinţeşti capete 19, câte ughi 13, ughi
247. Care fac cumpăratoarea acestor moşii şi cu rumanii, precum scrie mai sus,
ughi846.
Şi au vândut domni<e>i mele Teodosie călugărul, el den bunăvoie a lui şi
fără de nici o silă de cătră domnia mea. Şi i-am dat domnia mea toţi banii deplin,
denaintea a tuturor boiarilor domni<e>i mele şi cu zapisul lui de vânzare şi cu toţi
boiarii mărturie.
După aceia domnia mea datu-le-am şi le-am adaos s<fi>ntii mănăstiri a
domni<e>i mele Cotrăcenii, toate pre deplin şi cu rumânii, precum scrie mai sus.
Ca să hie s<fi>ntii mănăstiri de-ntărire şi călugărilor de hrană, iară domni<e>i
mele şi răposaţilor părinţilor domni<e>i mele vecinică pomenire. Amin.
Seje i sved«ele postavleaem gospodstva mi: Radul Nastu~ vei ban, Badea
vei vomic, Vladul Cocon~scul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu Ca<n>tacozino
vei spatar, Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Dumitraşco vei peharnic,
AJixandru vei stotnic, P~pa vei comis. Ispravnic Şerban vtori logofăt. Şi Dumitraşco
logofăt pisah. Meseţa l~<ie>, 8 dni, vă leat 7188.
Io Şerban voevod, milostiu Bojiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vlad Cocorăscul vei logofăt procitano.
ANIC, fond Mănjstirea Cotroceni, 11123.
Original rom4nesc, pergament, pecete aplicată, semnMura autografi a domnului,
miniaturi.
Copie 1n Idem, fond Manuscrise, 692, filele 88 v - 89.

27
8

1680 (7188) iulie 10


Milostieiu Bojieiu Io Şerban voevod i <gospod>in zemle Ugrovlahiscoe, vnuc
velicago pocoinago Io Şerban Basarab voevod.
Davat gospodsva mi sfintii şi dumnezieştii mănăstiri a domni<e>i mele ce
se chiamă Cotrăcenii, care iaste zidită şi înălţată dân temelie de domnia mea
intru cinstea şi proslăvirea svantului hram Uspenia, a prea sfintii veştii cei bune,
ce se zice prea cinstitii, de Dumnezeu Năseatoare şi de pururea Fecioară
Maria şi părintelui Daneil episcupul şi tuturoru părinţiloru călugări câţi se vor
afla lăcuitori într-acestu svântu lăcaşu.
Ca să hie sfintii mănăstiri satul Cotrăcenii, unde iaste zidită svânta
mănăstire, tot satul, cu tot hotarul şi cu tot venitul, den campu, den pădure,
den apa Dâmboviţii, cu vaduri de moară şi cu mori gata şi cu viile, cu livezile şi
den şăderea satului, de pretutindenilea şi de preste tot hotarul, pre hotarăle
cele bătrăne şi pre semne. însă să se ştie toată partea Ghiceai capitanul de
Cotrăceni, care am cumpărat domnia mea, înea mai denainte vreme, den boerie
domni<e>i mele, de la feci<O>rii Ghioeai capitanul, anume: Ghiorma i Dumitraşco
capitanul i Mihalaşco, dreptu bani gata ughi 500 şi cu zapisul lor de vanzare şi
cu boiari mărturie, toată partea lor şi cu morile cele den sus.
Şi iar am cumpărat domnia mea de la lanache logofăt de Cotrăceni,
nepotul Ghiceai capitanul, toată partea lui cată au avut în Cotrăceni, cu livezile,
cu viile şi cu morile ce au fostu ale lui, morile cele de jos, carii sântu înjugate cu
morile mănăstirii S<fin>tii Savei den Bucureşti, dereptu bani gata ughi 433-6 şi
cu zapisul lui de vânzare şi cu boiari mărturie.
Şi iară am cumpărat domnia mea de la jupâneasa Maria, sora lui lanache
logofăt, toată partea ei de moşie cată au avut în Cotrăceni, fiindu dată ei de
zestre de frate-său, lanache logofăt, dereptu bani gata ughi 66 pol-30 şi cu
zapisul ei de vânzare şi cu boiari mărturie.
Şi au vândut aceştea toţi, ei dă a lor bunăvoie şi fără dă nici o silă de eatră
domnia mea, nici cand am fostu domnia mea în boierie, nici acum în domnia
domni<e>i mele. Şi şi-au luat cineşi banii lui de la mâna domni<e>i mele la
mâinele Iaru, toţi gata deplinu, precum scriu şi în zapisele loru cele de vânzare,
ce au dat ei la mâna domni<e>i mele. Care se fac de toţi banii ce le-am dat
domnia mea pre tot satul Cotrăcenii cu viile, cu livezile, cu morile, cu toate pre
deplin, cum scrie mai sus, ughi 966 pol.
După aceasta, dăruindu Dumnezeu pre domnia mea cu domnia Ţărăi
Rumâneşti şi cu ajutoriul sfinţiei sale zidindu domnia mea şi înălţând svânta
mănăstire pre această moşie a domni<e>i mele Cotrăcenii, domnia mea am dat
şi am adaos sfintii mănăstiri acestu sat Cotrăcenii, cu tot hotarul şi cu viile, cu
livezile şi cu morile şi cu tot venitul. Ca să fie sfintei mănăstiri de-ntărire şi

28
călugărilor de hrană, moşie ohabnică, stătătoare şi neclătită în veci, iară domni<e>i
mele şi răposaţilor părinţilor domni<e>i mele vecinică pomenire. Amin.
Seje i sveditele postavleaem gospodstva mi: Radul Nasture! vei ban, Badea
vei vornic, Vladul Cocorăscul vei logofăt, Barbut vei vistier, Mihaiu Ca<n>tacozino
vei. spatar, Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Dumitraşco vei peharnic,
Alixandru vei stolnic, Barbul vei comis Hilişanul. Ispravnic Şărban vtori logofăt. I
Dumitraşco logofăt pisah. Meseţa iul <ie>, 1Odni, vă leat 7188.
Io Şerban voevod, milostiu Bojiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vlad Cocorăscul vei logofăt.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, 1141.
Original românesc, hârtie, pecete aplicată, semnătura autografă a domnului, miniaturi.
Copie i.i Idem, fond Manuscrise, 692, fila 22.

9
1680 (7188) iulie 10
Milostieiu Bojieiu Io Şerban voevod i gospodin zemle Ugrovlahiscoe, vnuc
velicago, pocoinago Io Şerban Basarab voevod.
Sfintii şi dumnezieştii mănăstiri a domni<e>i mele ce se cheamă Cotrăcenii,
carea se află zidită şi înălţată de în temelie de domnia mea, întru cinstea şi
proslăvirea sf~mtului hram Uspeniia, <a> prea sv<i>ntii şi prea bl<a>goslovitii, de
Dumnezeu Născătoare şi de pururea Fecioară Mariia şi părintelui Daneil
episcupul, nastavnicul sv<i>ntii mănăstiri şi tuturoru părinţilor călugări câţi vor fi
lăcuitori într-acestu svantu lăcaş. Ca să-i hie sfintii mănăstiri satul Hereştii, ot
sud El<hov>, tot satul, cu tot hotaru şi cu tot venitul, den câmpu, den pădure, den
apă şi cu balta şi den şăderea satului şi de pretutindenilea, de preste tot hotarul,
vericât se va alege, pre hotarăle cele bătrâne şi pre semne şi cu rumânii anume:
Avraam şi cu feciorii lui i Stepan croitorul şi cu feci<O>rii i Radoslav, sas brat ego
şi cu feciorii lui Dumitru Donosie şi cu feci<o>rii lui i Radul şi cu feci<o>rii lui i snii
Costii şi cu feci<o>rii luor i Radomir şi cu feci<o>rii lui i Sulga i Badea şi cu feci<o>rii
lui i Dragomir i Nistor şi cu feci<o>rii lui i Stoica i Balca şi cu feci<o>rii lui i cu alţii
câţi se vor mai afla.
Pentru că, acestu sat Hereştii, mai denainte vreme, fost-au al Petrii clucer
de Pârdeşti, feciorul banului Aslan, ci l-au fost dat zestre fie-sa, jupanesii
Alixandrii, cându o au fost căsătorit după Udrea comis, snă Hrizii vornicul. După
aceia, Udrea comis şi cu jupâneasa lui, Alixandra, ei au fostu vândut acestu sat
Hereştii răposatii doamnii Elinii, doamna răposatului Mateiu vodă, dă l-au dat
zestre nepoată-sa, Maricăi, fata surori-sa, jupânesii Păunii, cându o au căsătorit
după Alixandru stolnicul, snă Ghiormei banul.
lară după aceia şi Alixandru stolnic, tribuindu-i şi lui bani, el a fostu făcut
acest Hereştii vânzătoriu. Deci, jupâneasa Elina Pârdeasca, muma jupânesii
29
Alixandrii, ia au dat to~ banii lui Alixandru stolnic, ca~ au fostu dat doamna Elina
fie-sa Alixandrii şi au luat acestu sat Hereştii pre seama ei, de l-au ~nut tot cu
buna pace, pană in zilele lui Antonie voievod, fiind domnia mea în boierie vei
spatar. lara jupaneasa Elina tacut-au acest sat Hereştii vanzatoriu şi au venit de
s-au tocmit cu domnia mea atunce, în boierie domni<e>i mele, de
l-am cumpărat domnia mea de la jupâneasa Elina, derept bani gata ughi 366
pol şi cu zapisu de vânzare şi cu boiari mărturie. Şi l-am ţinut pre seama domni<e>i
mele cat am fost domnia mea în boierie, tot cu bună pace.
larâ dupa ce ne-au daruit milostivul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia
Ţarai Rumaneşti şi zidindu domnia mea şi nălţându stanta şi dumneziiasca
manastire a domni<e>i mele Cotrăcenii, domnia mea am dat şi am adaos sfintii
manastiri acestu sat Hereştii cu tot hotaruf şi cu tot venitul şi cu rumânii. Ca sa
hie sfintii mânăstiri de-ntărire şi călugărilor de hrană, iară domni<e>i mele şi
răposa~lor părinţilor domni<e>i mele vecinică pomenire. Amin.
Seje i sveditelie postavleaem gospodsva mi: Radul Nasture! vei ban, Badea
vei vomic. Vladul Cocorăscul vei logofăt. Barbul vei vistiar, Mihaiu Ca<n>tacozino
vei spatar, Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Dumitraşco vei pehamic,
Alixandru vei stolnic. Barbul Fi11işanul vet comis. Ispravnic Şerban vtori logofăt.
I Dumitraşco logofăt pis<ah>. lul<ie>, 10 dni, vă leat 7188.
Io Şerban Basarab voevod, ll'Hlosbiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban Basarab voevod <m.p.>

Vlad Cocorâscul vei logotat.


ANIC, fond MfJntJstires Cotroceni. Vl/17.
Original romanesc. pergament. pecete aplicată, semnfJtura autografă a domnului.
miniaturi. Copie în Idem, fond Manuscrise. 692, filele 154 v - 155.

10
1680 (7189) octombrie 20, Bucureşti
Milostieiu Bojietu Io Şărban voievod, i gospodin zem!e Ugrovlahiscoe, vnuc
pocoinago !o Şărban Basarab voevod.
S<fi>ntii şj dumnizleştii mănăstiri a domni<e>i mefe ce se chiamă Cotrăcenii,
care iaste zidita şi înălţa~ den ceput, den temelie de domnia mea întru cinstea
şi proslăvirea SV<â>ntukJi hram Uspenia a prea s<fi>ntii, de Dumnezeu Nascătoare
şi de pururea Fecioară Maria şi părintelui Daneil episcupul, nastavnicul svintii
mănăstiri şi tuturor părinţilor călugări câ~ vor hi lăcuitori într-acest s<fâ>ntu
lăcaşu. Ca să fie S<fi>ntii mănăstiri toate prăvăHile ce au fost ale domni<e>i mele,
care sântu în Uliţa cea Mare ce merge spre Zlătari împotriva Beserecii Grecilor,
care santu tot într-un văliş şi cu pimniţa de suptu dinsefe şi cu tot locul den dos,
despre Drăgrnci k>gotat, cat iaste ocolit dă domnia mea cu bolovani.

30
Pentru că locul acestor pră<vă>lii cumpăratu-I-am domnia mea încă mai
denainte vreme, fiind domnia mea în boierie vei post<elnic>, întâiu dă la jupâneasa
Muşa, care au fost a lui lane coj<o>cariul, locul de casă şi de pimniţă, însă locul
în lat în faţa Uliţii stânjeni 6 şi 6 palme şi în lungu stânjeni 28, derept bani gata
tal<eri> 47. Care loc dă casă şi dă pimniţă fostu-le-au şi lor de cumpărătoare dă
la jupâneasa Neacşa a Stoicăi păharnicul dă Răzvad şi dă la Ghinea, feciorul
Fotii şi dă la frate-său, Dima şi dă la surorile lor. Şi iar am cumpărat domnia
mea şi dă la Ghe<o>rghe c<o>j<o>cariul Paspala un locu dă prăvălie, care iaste
pre lângă pimniţa despre Uliţa, stânjeni 1 pol şi palme 3 pol şi în lungu până în
uliţa despre Drăghici logofăt stânjeni 26, derept bani gata taleri 30. Şi iar am
cumpărat domnia mea dă la Vasilie, feciorul lu Vasilie stolnicul, partea lui, locul
cât au avut, derept bani gata taleri 22, hiindu domnia mea în boeriia domni<e>i
mele vei spatar.
Şi iar am cumpărat domnia mea şi de la jupă neasa Anghilina, care au fost
jupâneasa lui Calotă cluceriul şi dă la hiiu-său, Constandin şi dă la fie-sa, Mihalcea
tot locul lor cât au avut pre den sus, alăturea cu locul dă la Ghe<o>rghe Paspala,
derept bani gata taleri 63. Şi semnele acestui loc să se ştie: în faţa Uliţii dân
piatră în lat stânjeni 5 pol şi 2 palme, până în locul Neculii zugravul şi în lungu
stânjeni 27, până în uliţă despre Drăghici logofăt, cum mergu şi celea locuri care
scriu mai sus. Care fac aceste cumpărători taleri 162 pol, cin ughi 150-66. Şi au
vândut aceştea toţi câţi sântu mai sus scrişi, ei de a lor bunăvoie şi fără dă nici
o silă şi cu ştirea tuturor vecinilor den sus şi den jos şi cu zapisele lor de
vânzare şi cu boiari şi cu neguţători mărturie.
După aceia, domnia mea făcut-am pimniţa şi cu toate prăvăliile. Şi le-am
ocolit cu bolovani, ţiindu-le domnia mea cu bună pace. lară după ce m-au dăruit
Dumnezeu cu domnia Ţărăi Rumâneşti şi cu ajutoriul s<fi>nţei sale zidindu domnia
mea şi înălţându s<fâ>nta mănăstire Cotrăcenii, domnia mea le-am dat şi le-am
adaos s<fi>ntii mănăstiri şi călugărilor de hrană, iară domni<e>i mele şi răposaţilor
părinţilor domni<e>i mele vecinică pomenire. Amin.
Seje i svedetelie postavleaem gospodstva mi: Radul Nasture! vei ban, Badea
vei vornic, Vladul Cocorăscul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu Cantacozino
vei spatar, Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Dumitraşco vei peharnic,
Alixandru vei stolnic, Papa vei comis. Ispravnic Şărban vtori logofăt. Şi Dumitraşco
logofăt pisah vă stolniciom u Bucureşti. Meseţa oct<ombrie>, 20 go dni, Adama
donnea tecenie leatom, vă leat 7189.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vladul Cocorăscul vei logofăt.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XXV/30.
Original românesc, pergament pecete aplicată, semnătura autografă a domnului,
miniaturi.
Copie, Idem, fond Manuscrise, 691, fila 60.

31
11

1681 (7189) ianuarie 9, Bucureşti


Milostieiu Bojieiu Io Şărban voevod, gospodin vasoe zemle Ugrovlahi<scoe>,
vnuc velicago, pocoinago Io Şerban Basarab voevod.
Davat gospodstva mi svintii şi dumnizieştii mănăstiri a domni<e>i mele ce
se chiamă Cotrăcenii, ce iaste zidită şi înălţată den ceput, den temelie dă domnia
mea, intru cinstea şi proslăvirea s<fâ>ntului hram Uspenia a prea svintii şi de
Dumnezeu Născătoare şi de pururea Fecioara Mariia şi părintelui Daneil
episcupul, nastavnicul S<fi>ntii mănăstiri şi tuturor părinţilor călugări câţi vor fi
lăcuitori în s<fâ>nta mănăstire. Ca să hie s<fi>ntii mănăstiri ocină în muntele
Buceciului de cătră apusul soarelui. Şi semnele aceştii ocine încă să să ştie
pre nume: den curmătură în direptul locului, până în râul Ursului şi den râul
Ursului în sus, cat ţine vârful muntelui Buceciului tot, până în matca lalumiciorii
şi de acolo, pre matca lalumiciorii în jos, în direptul izvorului al curmăturii şi de
acolo, pre izvor pre al curmăturii în sus iar până în curmătură.
Pentru că această ocină dentr-acest munte al Buceciului, pre semne cum
scrie mai sus. fost-au de moşie al boiarilor den Cocorăşti ai Caplii, anume:
Mateiu capitanul, snă Calotă căpitanul i Ghiorma, snă Hierăi căpitanul şi iar
Ghiorma, snă Calotă cel bătrân cu nepoţii lui şi Mihalcea cu frate-său, Iordache,
snii Neculii şi cu nepotul lor, Stroe şi Ghe<o>rghe cu frate-său, Pătraşco ot
Câmpina de la părinţii lor şi despre moaşa lor, jupâneasa Caplea Cocorasca,
încă mai denainte vreme şi au ţinut pre seama lor tot cu bună pace.
lară după aceia, ajungându ei la lipsă şi la sărăcie şi tribuindu-le bani,
venit-au aceşti boiari den Cocorăştii Caplii la domnia mea toţi câţi sânt mai sus
scrişi, de s-au tocmit cu domnia mea, de au vândut domni<e>i mele această ce
au fostu a lor moşie, dentr-acestu munte al Buceciului, toată partea lor, cu tot
venitul, de preste tot hotarul. Afară den 2 stâni ce au dat moşii lor, una la mănăstire
la Nucetu, alta la mănăstire la Gorgota. Derept bani gata tal<eri> 300, cin ughi
200. Şi le-am dat domnia mea aceşti bani toţi gata deplin la mâinile lor. Şi au
vândut domni<e>i mele ei toţi dă a lor bunăvoie şi fără dă nici o silă de cătră
domniia mea şi cu zapisul lor de vânzare şi cu to~ boiarii domni<e>i mele mărturie.
După aceia, domnia mea datu-o-am şi o am adaos s<vi>ntei mănăstiri a
domni<e>i mele Cotrăcenii, ca să hie s<vi>ntii mănăstiri de-ntărire şi de ajutoriu
şi călugărilor de hrană, iară domni<e>i mele şi răposaţilor părinţilor domni<e>i
mele vecinică pomenire. Amin.
Seje i sveditelie postavleaem gospodsva mi: Radul Nasture! vei ban,
Badea vornic, Vladul Cocorăscul vei logofăt, Barbut vei vistier, Mihaiu
Ca<n>tacozino vei spatar, Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Barbut vei
peharnic, Alixandru vei stolnic. Papa vei comis. Ispravnic Radul vtori logofăt. Şi

32
Dumitraşco logofăt pisah vă stolnicinom na Bucureşti. Meseţa ghen<arie>, 9 go
dni, vă leat 7189.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>
Vlad Cocorăscul vei logofăt.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XIX/9.


Original românesc, pergament semnătura autografă a domnului, miniaturi, pecete
aplicată.
Copie in Idem, fond Manuscrise, 690, filele 20 v - 21.

12

1681 (7189) august 29, Bucureşti


Milostieiu Bojieiu Io Şărban voievod i gospodin vâsoe zemle
Ugrovlahiscoe, vnuc velicago, pocoinago Io Şărban Basarab voevod.
Svintii şi dumnezieştii mănăstiri a domni<e>i mele ce se chiamă Cotrăcenii,
ce iaste zidită şi înălţată den început, den temelie de domnia mea, întru cinstea
şi proslăvirea svântului hram Uspenia a prea sv<i>ntii, de Dumnezeu Născătoare
şi de pururea Fecioară Maria şi părintelui egumenului chir Daneil episc<0>pul şi
tuturor părinţilor călugări câţi vor fi lăcuitori într-acestu svânt lăcaşu, ca să fie
svintii mănăstiri toată ocina satului Făurei ot sud Elh<OV>, cu tot hotarul şi cu tot
venitul, den câmpu şi den baltă şi den şăderea satului, de pretutindenilea şi de
preste tot hotarul şi în lungu şi în lat, den hotaru până în hotar, pre hotarăle cele
bătrâne şi pre semne.
Pentru că această ocină a satului Făurei cumpărat-o-am domnia mea de
la jupâneasa Caplea Buzeasca toată partea ei, stânjeni 600, derept bani gata
ughi 160 şi de la Barbul cu frate-său, Costandin, snii Mateiu postelnic Buzescul,
toată partea lor, stânjeni 800, derept bani gata, ughi 320 şi de la Fătul căpitanul
cu frate-său, Oprea capitanul, snii Nicăi capitanul ot Bercigov, stânjeni 800,
derept bani gata, ughi 320 şi iar de la Fătul capitanul şi de la frate-său, Oprea
căpitanul, stânjeni 200, derept bani gata ughi, 66 pol-3 şi de la megiaşii den
Făurei, anume: Radul cu frate-său, Maluşca şi de la Tatul cu frate-său, Nan şi
de la Vladul vătaful şi de la Muşat şi de la Paraschiva i cumnatu-său, lane şi de
la alalţi megiiaşi den Făurei toată partea lor, stânjeni 200, dereptu bani gata
ughi, 66 pol-3. Care se face toată ocina Făureilor den hotar până în hotar
stânjeni 2400, cin cup ughi 933 pol.
Şi au vândut domni<e>i mele aceşti boiari şi megiaşi, toţi câţi sântu mai
sus scrişi, ale lor părţi de ocină den Făurei, precum sântu mai sus scrise, ei de
a lor bunăvoie şi fără de nice o silă de cătră domnia mea, luându-şi toţi cineşi
banii lui de la domnia mea, denaintea a tuturor boiarilor domni<e>i mele şi cu
zapisele lor de vânzare făcute la mâna domni<e>i mele şi cu toţi boiarii mărturie.
33
Şi iar să fie svintii mănăstiri a domni<e>i mele Cotrăcenii ocină în satul
Făcăianii ot sud Ialomiţa, toată partea jupânesii Maricăi de Ojogea, câtă au avut
de zestre despre mumă-sa, jupâneasa Vlădae, stânjeni 1450, de în câmpu, den
pădure, den apă, den şăderea satului, de pretutindenilea şi de preste tot hotarul.
Pentru că am cumpărat domnia mea de la jupâneasa Marica, stânjenul 1Otaleri
pol, cin cup taleri 725, cin ughi 473-6. Care i-am dat domnia mea toţi gata deplin
la mâna jupânesei Maricăi, denaintea a tuturor boiariloru domni<e>i mele şi cu
zapisul ei de vânzare făcut la mâna domni<e>i mele şi cu boiarii mărturie.
După aceia, domnia mia datu-le-am şi le-am adaos aceste moşii de la
Făurei i Făcăianii, precum sântu mai sus scrise, svintii şi dumnezieştii mănăstiri
Cotrăcenii, ca să-i fie de-ntărire şi călugărilor de hrană, iară domni<e>i mele şi
răposaţilor părinţilor şi moşilor domni<e>i mele vecinică pomenire. Amin.
Seje svedetelie postavleaem gospodstva mi: Radul Nasture! vei ban, Badea
vei vornic. Vlad ul vei logofăt, Barbul vei vistier, Mihaiu Cantacozino vei spatar,
Stoia vei clucer, Ghincea vei postelnic, Barbul vei pehamic, Alixandru vei stolnic,
Papa vei comis şi Radul vtori logofăt. I Dumitraşco logofăt pisah vă stolinom
gradu Bucureşti. Meseţa avg<wst, 29 go dni, vă leat 7189.
Io Şerban voevod, milostiiu Bojiiu Gospodin.
Io Şerban voevod <m.p.>.
Vladul Cocorăscul vei logofăt.

ANIC, fond M~n~stirea Cotroceni, Xl/10.


Original românesc, pergament, pecete aplicat~. semnătura autografă a domnului,
miniaturi.
Copie in Idem. fond Manuscrise, 692, filele 128 - 129.

13

1682 (7191) octombrie 20


Io Şerban Cantacuzino Basarab voevod, Bojieiu milostiiu vâsoi zemii
Ugrovlahiscoe, obladatel i gospodar, vnuc velicago i preadobrago, starago i
presveatlago i preapocoinago Io Şerban Basarab voevoda i prociaia 1 •
Cum toate câte sunt ca să otcârmuesc şi se ţin den dumnezeeasca
providenţie şi însăşi firea şi toate scripturile svinte ne învaţă şi nu iaste nici una
nici den cele văzute, nici den cele nevăzute, care cătră aceia providenţie nu se
uită şi câte pre pământ şi câte în mare sânt şi câte să mişcă, dentr-a
dumnezeieştii providenţie poruncă iaste. Aceia dară toţi oamenii nădăjduin­
du-se şi într-însa răzimându-se, unii marginile pământului, alţii sânurile mărilor
şi alţii în mari primejdii aruncându-se, fără de frică le trec şi fără grijă se mântuiesc.
Pre aceasta şi puii corbilor o chiamă, du pre cum zice proorocul David. Cu aceasta
den pântecele mamei spre fieşcare lucrare să osibesc oamenii, du pre cum zice

34
fericitul Apostol. Unde dară nici unul nu va putea tăgădui că nici ale noastre fără
de providenţie dumnezeiască nu sânt orânduite.
Direptu că, în prea multe şi nespuse nevoi şi primejdii în ceastă nestătătoare
lume şi noi căzând, ca tot omul, nu ne-am fi mântuit, nici ne-am fi izbăvit de
n-ar fi fost nouă dumnezeiască providenţie ajutor, cărei ia vecinice şi necuprinse
taine a lui Dumnezeu nu sântem den destul cât ar trebui de a da har şi mulţumită,
dupre bunătăţile lui, câte ne dă noaă. Mărturisim numai, slăvim şi proslăvim
svântul şi mare numele Lui, şi, dupre noianul milei sale, milosârdie şi ajutor spre
celea ce câte am putea a face şi a rădica întru preasvânt numele Lui, rugăm ca
ajutor să ne fie.
Pentru care, încă dentr-adâncul inemii noastre gândind şi cât omeneasca
neputere ne-au fost lângă harul Svinţiei Sale, această svântă mănăstire cu grijă
şi cu căldură, întru slava numelui Lui o am rădicat, zidindu-o den temelie în locul
ce să chiamă Cotrăceni. Şi nu pentru nimic şi aceia făcându-o, ci pentru că şi
de acolea au luminat către noi milosârdiia Sfinţii Sale; şi aceasta dirept noi
făcându-o, precum oarecând şi în Scriptura veche vedem că Patriarşii şi
Eghemonii nărodului izrailteni, în care loc li se arăta harul lui Dumnezeu, în-
tr-acelaşi loc de grabă stâlpi şi jertvenice întru pomenirea şi slava lui rădica.
Dirept aceea dară şi noi aicea, de unde Domnul Iisus Hristos şi prea curata lui
Maică şi de Dumnezeu Născătoare, Maria ne-au scos şi ne-au răpit de la streinii
cei ce se sculase împotriva noastră şi rău grăia împotriva sufletului nostru şi den
mâna sorbitorilor de sânge vrăjmaşi, carii căuta den mijlocul celor vii numele
nostru să-l lipsească, am rădicat această svântă mănăstire dară în slava şi
mulţumita izbăvitoarei şi paznicei noastre, pururea Fecioarei şi a cereştilor puteri
împărăteasă, ca să rămâe întru pomenire de veci cele fără de nădejde noaă
făcute de ale lui Dumnezeu izbăviri. Şi acest hram l-am înălţat şi l-am slăvit
pentru ca să cunoască toţi că nu iaste fără de Dumnezeu şi fără a lui Maică nici
unul a mântui pre robii lor, carii nădăjduiesc întru dânşii, den mâinile puternicilor
vrăjmaşi.
Această dară svântă mănăstire dentru cât au fost putinţa noastră în vremea
domniei noastre, nu numai ce o am zidit precum se vede, ci o am şi împodobit
cu toată nevoinţa: pre den lăuntru cu veşminte, cu arginturi, cu alte odoară şi cu
tot feliul de înfrumuseţări şi pre den afară o am întărit cu ocine, cu moşii şi cu
toate de cele ce sânt de trebuinţa unii svinte case ca aceasta şi cu mişcătoare
şi cu nemişcătoare lucruri, încât să poată fi de ajuns spre hrana şi spre traiul
celor ce întru dânsa se vor afla lăcuitori, părinţi şi posluşnici şi de folosul stre1nilor
celor ce ar veni spre vederea şi închinarea la svânta mănastire.
Şi nu numai în zilele domniei noastre să aibă acea chiverniseală, care
aşezăm şi tocmim, ci şi la acei ce după urma noastră, den orânduiala lui
Dumnezeu, vor veni domni, aceasta să se păzească şi să se ţie, fiind spre
aceea în grija egumenilor şi a ispravnicilor carii vor fi atunce.

35
Uitandu-ne dară mult şi socotindu-se în tot chipul, dupre ce am săvarşit
această svantă şi dumnezeiască mănăstire, cum ar fi mai bine de a să putea
păzi şi ar putea sta cu toate ale ei, du pre pohta şi căldura ce avem cătră dansa
şi după userdiia ce am nevoit a se face, în viitoarele vremi, pre <i>ndelung să se
afle de a se proslăvi neîncetat numele lui Dumnezeu celui viu şi al precuratei
Maicii Sale.
Gandind mult aceia şi rugandu-ne lui Dumnezeu ca să ne lumineze mintea,
ca unde am nimeri mai marele folos, iată că, şi din voia Sfinţii Sale poate fi,
hotărâm de o dăm şi o închinăm aceasta, cu toate ale ei câte sant, la muntele
Athonului, carele se chiamă şi Svantul Munte. însă, nu numai unii mănăstiri,
ce la cateşi 20, pentru ca toate acelea svinte mănăstiri asemene<a> una ca
alta, să o aibă şi să o ţie, pentru ca, avand folos de la dansa, să se roage şi să
îmblânzească pre Dumnezeu pentru spăseniia sufletului nostru şi pentru paza
vieţii noastre cat Dumnezeu ne va îngădui într-aceasta lume, aşijderea şi pentru
buna pomenire a strămoşilor, moşilor şi a părinţilor noştrii. însă, iarăşi, pentru
a ei stare şi întemeiere şi de către acele svinte mănăstiri ale Sfeta Gorii, ca să
fie cu această tocmeală, care pohtim nemişcată şi neclătită să se păzească, o
închinăm şi o dăm
lntâiu - cand vor trimite egumeni năstavnici la dânsa să aleagă ca să
fie om cu frica lui Dumnezeu, om smerit, om înţelept, om practic şi mărturisit
intru bune fapte, atâta ca să fie cuprins întru grija trebilor mănăstirii, cât şi
curat intru cinul călugăresc, care şi l-au ales. Aşijderea şi călugării pre carii-i
va aduce cu dansul, ca să fie de posluşaniia mănăstirii, atâta cei preoţiţi, cât
<Şi> ceilalţi caţi ar fi lăcuitori acolea, să urmeze canoanele călugăreşti şi a cinstei
curăţenii lor. Şi pentru a mănăstirii folosinţă şi întărire, egumenul acela care se
va trimite să fie cu svatul tuturor svintelor mănăstiri, alegandu-1 a fi om împodobit
cu toată înţelepciunea şi pedepsit şi vrednic. Care, văzându-se a fi vrednic,
bun chivernisitor, înţelept, adăogător întru toate ale mănăstirii, nimenea să
n-aibă voie a-l depărta pre dânsul den egumenie, ci dându-şi seama curată de
veniturile mănăstirii la al treilea anu şi plăcand obştii, să fie egumen multa vreme;
pentru că schimbările dese ale egumenilor mai multă pagubă fac mănăstirii
decat dobândă. Drept aceia, a se trimite egumen pre rând, de la toate mănăstirile
nu pohtim, pentru că nu sunt to~ vrednici a chivernisi pre deplin ale svintei mănăstiri,
ci numai de la randuiala mănăstirilor cea dentâiu şi a doa care să zice, Proti Che
Deftera Pentada, să se aleagă egumen vrednic, însă cu svatul a toată obştea şi să
se trimită.
A doă - Venitul care se va strânge den toate bucatele şi moşiile mănăstirii,
în timpii carii vor aduce şi vor da roadă-mai multă, întaiu să socotească să să
oprească cât vor fi de toată trebuinţa mănăstirii, iară ce va prisosi să se trimită
la Sfeta Gora, pentru ajutorul acelora. lară întru timpii cei neroditori să se trimită
acolo mai puţin, precum şi vremile vor aduce. Drept că întaiu trebuie a se ţinea
cât să nu fie nici o lipsă la mănăstire, atâta la hrana părinţilor, cat la orice s-ar
strica la mănăstire, au la zid, au la piatră, au la acoperămanturi, au la fieşce ar
fi stricat sau ar începe a se strica, dentr-acel venit al mănăstirii să aibă a direge,
36
nimic lenevindu-se egumenul a aştepta să se mai strice, ci numaidecât ce ar
vedea, îndată să se apuce să direagă (: Pentru că mai bine iaste şi mai lesne
a vindeca şi a direge neşcine începutul decât săvârşitul:). Aşijderea şi pentru
vreo nedireaptă cerere a vreunui domn de s-ar <în>tâmpla să ceară de la
mănăstire, tot dentr-acele venituri să se dea.
A treia-Cele ce am făcut noi şi am închinat la această svântă mănăstire,
precum în catastihul şi hrisovul nostru să văd, au arginturi, au alte ferecături şi
odoară, au odăjdii, au orice lucru ca acesta am făcut de treaba şi de
înfrumusetarea mănăstirii, să n-aibă voie a le lua şi a le duce la Sfeta Gara,
'
nici la alte locuri depărtate, când s-ar <imtâmpla vreo răutate sau vreo răscoală
a veni într-acesta pământ, au de limbi streine, au de răpirea şi jahurile a vreunui
domnitoriu ce s-ar <în> tâmpla aceii vremi. Dirept că de multe ori s-au <în>tâmplat
şi aici ca aceasta, precum lumea obicinuiaşte. Ci, pentru paza acelor odoară şi
odăjdii şi alte ce ar fi ca acelea, ca să nu se piarză de la această mănăstire,
purtătorii de grija ei, carii vor fi, potu a le lua şi să le ducă la locuri unde ar fi fără
primejdie, ca să se păzească, încă şi preste Dunăre, la oraşele de pren prejur
le pot duce, până când ar trece acele turburări şi vremi iuţi; deci apoi, iară să le
aducă la mănăstire, la locul lor. Aşijderea nici den ocinele mănăstirii, au moşii
cu rumâni, au locuri sterpe, au vie, au moară măcară să nu fie volnic a vinde
nimenea cu vreo pricină, ci pururea să nevoiască să le păzească, să le lucreze
şi să le adaoge.
A patra - Părinţii de la mănăstire pre deplin să păzească orânduiala slujbei
Svintei Beserici a Răsăritului, ca şi la Sfeta Gora şi de obşte canoanele
pravoslavnicii credinţe să le urmeze. Aşijderea praznicul Adormirei stăpânei
noastre, de Dumnezeu Născătoare ce să zice Sfânta Măriia Mare, care iaste
hramul mănăstirii, încă să se facă la vremea lui, precum şi noi pururea l-am
făcut. Şi nu numai cheltuiala făcliilor să fie şi adunarea preoţilor şi arhiereilor, de
se vor întâmpla, ci şi câţi săraci şi oameni atâta de-ai pământului acestuia, cât
şi alţii streini, se vor <imtâmpla de se vor aduna la acest praznic, den dăstul şi
fără de nici o opreală să li se dea lor de mâncare şi de băutură, ca niciunul de la
praznic să nu se întoarcă flămând şi setos, ce, cât se va putea, să se nevoiască
ca să se facă luminat şi lăudat(: însă să nu zicem în beţii şi în hlăpii, care sânt
împotriva poruncii lui Dumnezeu:). Aşijderea şi zioa Sfinţilor Mucenici Serghie
şi Vacho, care vine la 7 zile ale lu octomvrie să se prăznuiască, însă cat se face
la praznicul Uspeniei pe jumătate, au a treia, au a patra parte să să chieltuiască,
după cum va fi şi adunarea oamenilor la acea zi, pentru că voim ca şi aceşti
Svinţi Mucenici să se prăznuiască, fiind şi ei noaă ajutor la rugăciuni lângă
stăpana noastră pururea Fecioară, când ne-au izbăvit den mâinile urmăritorilor
streini şi vrăjmaşilor noştrii, într-acea zi întâmplându-se scăparea noastră
Aşijderea, în toate sâmbetele să se facă pomeană cu colivă, pomenindu-se
numele ctitorilor, strămoşilor şi a<le> părinţilor noştrii.
Şi aceasta încă mai adaogim lângă acestea: dupre orânduiala şi voia
singur numai vecinicului Dumnezeu, când ne va fi a ne da şi noi datoriia cea de

37
obşte omenească şi de va fi den voia lui Dumnezeu a ne ajunge săvârşitul şi
darea duhului aici, in pământul nostru să se facă îngroparea noastră luminată şi
intru toate pre deplin, aşezându-se trupul nostru în sfânta mănăstire. Şi acea zi
a săvârşirii noastre să fie socotită de părinţii călugări, când ar veni zioa aceea, în
toţi anii să ni se facă pomană mare, după obiceiul şi orânduiala pravoslavnicei
Beserici, îmblânzind pre Dumnezeu pentru iertarea păcatelor şi răpaosul sufletului
nostru şi al părinţilor noştrii. lară, de ne va găsi, den voie dumnezeiască, săvârşitul
într-altă parte şi în pământ strein şi de nu va fi putinţă atunce îndată a se aduce
trupul nostru la mănăstire, iară mai pre urmă oricând tot să fie datori părinţii
călugări oasele noastre a le dezgropa şi a le aduce la sfânta mănăstire care am
zidit-<o> noi, să le îngroape cu cinste mare, ca şi când am fi răposat aici în ţară;
ori cu ce cheltuială s-ar face, să se facă. că den daniile mănăstirii ce sant date
den osteneala noastră, de acolo se va face. lară de nu vor face aceasta ce
zicem, să se judece ei să dea seama înaintea înfricoşatului judeţ al lui Dumnezeu.
Şi acestea care am dat şi am tocmit aşa să se ţie şi să se păzească,
zicem şi întărim, ca unde o închinăm aşa să rămae. lară de vor face părinţii
călugări împotriva acestora sau vor strica şi vor călca şi nu se vor ţinea de
legătura ce am făcut, cum în scrisoare cuprindem, atunci dăm voie ctitorilor -
rudenii, carii va fi mai aproape den sângele nostru, să scoaţă p:·' aceia şi să puie
alţii carii ar fi ştiuţi de mulţi înţelepţi şi de buni oameni, cunoscuţi şi mărturisiţi de
vrednici şi cu fapte bune trăind, ca să fie purtători de grijă şi otcarmuitori aceştii
sfinte mănăstiri; nici să aibă treabă sfetagore~i. de vreme ce păgubitori şi stricători
binelui se vor cunoaşte; şi această carte şi legătură ce le dăm acum, să fie în
deşert şi fără nici o putere.
Lângă acestea toate câte am orânduit şi am legat noi, cu aceasta închidem
ca o pecete puind, iară spre întărirea şi întregimea sfintei mănăstiri, făcând
adecăte aceste doaă părţi ce vor fi stăpanitori, părinţii călugări ai Sfeta Gorii şi
ctitorii de neamul nostru, în vremile acelea carii ar fi, să n-aibă voie a strica, nici
a lua, nici a împuţina den câte am dat şi am închinat svintei mănăstiri. însă, de
s-ar <in>tâmpla vreodată cinevaşi den călugări a fura ceva sau a lua orice
dentr-ale mănăstirii, atunce să aibă voie ctitorii a le cerea şi a le căuta şi cele
greşite a le direpta, pentru ca să nu se facă lipsă nici dentr-acelea.
Aşijderea şi den ctitorii ai sângelui nostru, carii ar fi şi ar ajunge măcară la
mare lipsă şi sărăcie, ori den ce <în>tâmplare ce poate veni într-această lume,
să nu fie volnic nici unul măcară, a lua ceva sau a vinde sau a strica ceva
dentr-ale mănăstirii, ci părinţii călugări să aibă voie a le păzi acelea şi a nu le da
nimic lor, pentru că cele ce odată am dat şi am închinat lui Dumnezeu şi Maicii
Domnului Iisus Hristos am adus, acelea neschimbate să rămâe. Dirept aceia
dară, părinţii călugări să stăpânească şi să se nevoiască pururea spre adăogirea
şi întărirea svintei mănăstiri. Aşijderea şi ctitorii să silească şi să ostenească
spre folosul şi starea bine acei dumnezeieşti case. Şi aşa zicem şi hotăram:
amândouă părţile acestea de vor ţinea şi de vor păzi aceste tocmele ce scriem,
să rămâie într-a lor orânduială neclătite.

38
Dirept aceasta dară şi în urma noastră, pre carii i-ar dărui Dumnezeu a fi
domni ţării aceştiia, şi vor fi milostivi şi creştini buni sau mitropoliţi, au boieri
mari, de vor nevoi şi vor căuta spre starea şi folosul acestii svinte case, păzind
acestea ce noi am dat şi am închinat, au vor şi mai adaogi, pre aceia ctitori îi
vom cunoaşte în numărul altora, într-acea dumnezeiască casă pomenindu-se.
Acelora dară prea milosârdul Dumnezeu le lungească viaţa întru fericire şi
procopsire învrednicindu-i şi la veseliia cea de veci, în hora sfinţilor şi în braţele
părintelui Avraam a se bucura în veci de veci.
lară carii den domnii vremilor acelora, den orânduiala lui Dumnezeu
stăpânitori ar fi, au den arhiereii ţării de nu vor ţinea acestea ce legăm, au den
boiarii mari şi ai doilea, măcară carii ar fi îndemnători spre neţinerea acestora
sau spre stricăciunea şi paguba aceştii svinte şi dumnezeieşti case, aceia să
fie blestemaţi şi osebiţi de dumnezeiasca şi nedăspărţita prea Sfânta Troiţă şi
să aibă toate blestemele câte proorocul David în Psalmul 109 numeşte şi
împotrivă să-i fie şi groaznic prea curat trupul şi sângele Domnului nostru Iisus
Hristos în toată rătăcita viiaţa lui şi în ceasul morţii lui să-i fie pierzare şi în zioa
înfricoşatului şi nefăţarnicului judeţ pârăşi să le fie singură Maica lui Dumnezeu
şi Sfinţii Mucenici Serghie şi Vacho şi să lăcuiască sufletul lui în sânul marei şi
cutremuratei Satane în veci de veci. Dirept aceasta dară, ca să rămâe întru
adeverinţă şi întru întărire vecinică, toate aceastea ce dăm şi legăm, cu mâna
noastră scriem şi iscălind pecetluim.
Şi la aceste bune dăruiri pentru fericirea şi vecinica odihnă, punem domnia
mea şi mărturii: arhiepiscopul nostru şi mitropolitul Teodosie şi veliţii boiari:
Radul Năsturel vei ban, Badea Bălăceanul vei vomic, Gligorie Bunea Grădişteanul
vei logofăt, Barbu! Milescul vei vistier, Costandin Brâncoveanu! vei spătar, Stoia
velichii cluceariu, Ghincea Băleanul velichii postelnic, Statie velichii paharnic,
lordachie Cantacuzino vei stolnic, Papa Buicescul vei comis, lordachie Dădulescul
vei slugeariu, Mihalcea Branov vei pitar. Şi ispravnic, Şerban Panov vtorii logofăt.
I ispisah az Radu I şufar sin Gheorghe şufariul ot Târgovişte 2 , den ciata scriitorilor
marelui Divan.
Meseţa <„.> 3 ; dniia <.„„.> 3 ; leata ot săzdaniia mira 7191.

ANIC, fond Suluri, /fi.


Original românesc, pergament, semnătura autografă a domnului, pecete, miniaturi.
Edit: Hurmuzaki- N. Iorga, Documente privind Istoria Românilor, voi. XIV/1, Buc., 1915,
p. 248 - 255, copie, text bilingv grec-român.

'Io Şerban Cantacuzino Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân şi domn a
toată Ţara Românească, nepot al marelui şi prea bunului, bătrânului şi presfântului
şi preacinstitului Io Şerban Basarab voievod şi [celelalte].
2
Şi am scris eu Radu şufar, fiul lui Gheorghe şufariul din Târgovişte.
3
Loc alb in text.

39
14

1684 (7193) octombrie 20


Teodosie mitropolitul mărturie.
Adecă eu, popa Dumitraşco, cumnatul lui Ştefan călugărul, carele l-au
chemat pre numele mirănescu Stanciu! logofătul din Budişteni, scriu şi
mărturisesc cu aciesta zapis al mieu, ca să fie de bună credinţă la mana
părintelui egumenului Partenie, de la sfinta monastire Cotrocenii, ai mări<e>i
sale luminatului domnului nostru Io Şerban voievod. Cum să se ştie că, după ce
au făcut moşul Ştefan pre valea Budiştenilor un schit şi văzand el că-l ajunge
vreme de slăbiciune şi de boale şi temandu-să de moarte, socotit-au de ne-au
stransu pre toţi la chilia lui: intaiu pre Luca călugărul, ce s-au chiemat pre nume
mirănescu Lupul vomicul şi Danii! călugărul Topoloveanul şi Serafim călugărul
de acolea de la schit şi alţi oameni buni dimprejurul schitului.
Şi aşa, au învăţat şi au scris un zapis al lui cu mare blestem, cum după
ce şi-au făcut el în lume casa şi zicând el că i-au dat Dumnezeu feciori şi fete.
Şi după ce şi-au grijit fetele şi se-au dus la casele lor cu zestre, cum se au
căzut şi au fost avut şi un fecior, anume popa lnochentie, care multă lipsă şi
pagubă au făcut tătani-său, precum scrie în zapisul tătani-său, moşului Ştefan,
mărturisind că l-au năpustit la vreme de bătraneţe şi la slăbiciunea lui şi la
boalele lui nu l-au căutat. Şi văzand streinătatea despre dansul şi despre fetele
lui, au socotit cu aceste mărturii ce scriu mai sus, că mai bine şi mai de folos
ii va fi sufletului, să dea şi să închine tot ce va avea el la sfantul schit, ce iaste
hramul cinstiţilor şi slăviţilor marilor voievozi îngereşti Mihail şi Gavriil.
Şi aşa au închinat, întâi moşia din Budişteni, toată funii trei, făr ·de o
cezvârtă, de preste tot hotarul, din hotar pană în hotar şi cu moara, însă să ţie
schitul din moară, zile 11, iar eu, popa Dumitraşco să ţin zile doă partia mea ce
mi să vine. Şi viile ce au avut, le-au dat schitului toate. Aşijderia, şi din Dobroeştii
de Sus, din cât au avut o au dat jumătate schitului, iar ceiadaltă> jumătate, o au
dat la doi gineri zestre, iar în Dobroeştii de Jos o au dat schitului moşia toată,
de preste tot hotarul, delniţe 13 şi o cezvartă, afară din o delniţă a mea şi din una
şi jumătate şi o cezvartă a Cândei. Şi din Crângureni iară moşie câtă să va afla
în cărţi, o au dat şi aceia tot schitului şi vitele câte au avut şi stupi şi unelte ale
casii, vase, tipsii de cositori şi de aramă, căldări şi fiară şi sfeşnice şi de tot feliul
de vase şi covoară şi aşternuturi şi orice s-ar mai afla, toate le-au închinat
moşul Ştefan călugărul la schitul lui, precum înscrise sant în zapisul de la moarte,
ca să-i fie lui pomeană.
Dupre aceasta, m-au lăsat pre mine şi m-au scris şi în zapis dinaintea
mărturiilor, să fiu eu ispravnic şi ctitor în locul lui şi mi-au dat toate cărţile şi
zapisele în mâna mea, ca să port grija de toate trebile şi lucrurile sfântului
40
schit. Iar în urmă, după ce s-au pristăvit moşul Ştefan călugărul, sculatu-se-
au fiiu-său, popa lnochentie, să vânză moşiile schitului şi au călcat învăţătura
şi au intrat în blestemul tătâni-său. Şi au trimis la mine să-i dau cărţile moşiilor,
iar eu ştiind învăţătura şi blestemul tătâni-său, n-am vrut să-i dau cărţile şi
zapisele.
Dar apoi el, ca un făcătoriu de rele, au trimis oameni vlădiceşti la mine,
de m-au adus făr de voia mea, de le-am dat cărţile şi zapisele toate, în mâna
cinstitului sfinţi<e>i sale, mitropolitului Teodosie. Şi le-au cetit toate pre rând şi
le-au dat în mâna popei lui Paisie, feciorul lui Tudor capitanul de la Grecii
Badei, ca să stea bine la el, cu chezăşie. Iar popa lnochentie nu s-au suferit,
ci au umblat pre furiş, tot fără de ştirea mitropolitului, de l-au amăgit pre popa
Paisie, de i-au luat cărţile şi zapisele acielea de moşie şi se-au dus cu iale la
Statie vei vistier. Şi se-au tocmit într-ascuns şi pre taină, de i-au vândut toate
moşiile şi viile şi moara, derept tal<eri> 200 şi i-au dat banii gata numai tal<eri>
120. Iar în zapis au fost pus meşteşuguri, cum că au dat tal<eri> 1490. Deci,
înţălegând eu ce au lucrat popa lnochentie, nu m-am suferit, ştiind eu cum au
lăsat tată-său şi cu blestem, ci m-am sculat de am mersu la divan, naintea
mări<e>i sale, domnului nostru Io Şerban Basarab voievod, de am jăluit şi am
spus învăţătura cum au lăsat moşul Ştefan, la moartea lui şi am arătat şi zapisul
mortului. Într-aceia măriia sa domnul nostru datu-ne-au pre seama boiarilor
celor mari, Barbul Milescu vei bani Radul Năsturel biv vei ban i Badia Bălăceanul
vei vornici Grigorie Grădişteanul biv vei logo<făt>. Şi ne-au judecat dumnealor,
fiind eu cu Statie vistierul de faţă, precum au fost dreptul şi pre lege
dumnezăiască, să aibă aş lua Statie vei vistier de la popa lnochentie tal<eri>
120, cele care le-au dat sau din ce ar găsi pre urma lui, iar de moşâile schitului
să fie lipsit de iale, pentru că le-au fost cumpărat rău. Numai să fie aceste moşii
care scriu mai sus, iar pre seama sfântului schit, precum le-au lăsat Ştefan
călugărul cu sufletul lui şi cu zapis la moartea lui, precum scrie şi cartea de
judecată a dumnealor boierilor, carii sânt numiţi mai sus.
Într-aceia eu, popa Dumitraşco am socotit ca să nu mai fie de aici înainte
gâlceavă, nici să fie dumnealui Statie vei vistier păgubaş de aceşti bani taleri
120, ce i-au dat lui lnochentie, nici lnochentie să nu fie în păcat şi supt blestem,
ci am făcut cum am putut, de i-am dat aceşti bani toţi, câţi scriu mai sus, în
mâna dumnealui vei vistieriu, după cum au mărturisit şi popa Paisie călugărul şi
alţii, cum numai atâţea bani au dat vei vistierul, iar mai mult nemic. Deci şi
dumnealui vei vistier încă mi-au făcut zapisul dumnealui la mâna mea de plată.
Şi aşa, aşăzându-se lucrul şi rămânind aceste moşii, ce sânt mai sus zise, iar
pre seama sf<â>ntului schit.
Şi fiind şi eu un omu sângur şi făr de nici un razim, am socotit că nu-l voiu
putea eu ţinea acest schit, pentru bogaţi vecini răi, ci am venit la sfinţiia lui,
părintelui egumenul Partenie de la sfânta mănăstire a mări<e>i sale, domnului
nostru Io Şerban Cantacuzino Basarab voievod, de l-am închinat sfântul schit

41
cu toate ce sant scrise mai sus, precum scrie şi zapisul mortului. Şi m-am
tocmit cu părintele egumenul. din toate moşiile şi veniturile. din viile, din toate,
să aibă schitul din timpu în timpu. v~re de vin gata 100, veri de s-ar face mult.
veri s-ar face pu~n. tot sa-I dea acest vin. Iar de lucru şi de cheltuiala viilor. sa
fie grija tot a sfinţii sale părintelui igumenului Partenie. Iar din venitul pâinii, de
dijmă şi cu plugul şi cu moara. să fie pre seama ispravnicului, care ar fi pus de
sfinţiia lui egumenul. Şi sa lase din pâine sa fie din destul la schit,sa sa taca
praznice şi sa fie şi de hrana călugărilor şi de a calătorilor şi fiind de prisoseală,
să ia şi la stanta mănăstire Cotrocenii din toate. Pentru ca aşa m-am tocmit,
de a mea bunăvoie, ca să fie acest stant schit la aceasta stanta mănăstire în
veci închinat. Iar mai multă treabă, alt niminia sa n-aibă, nici ginerii moşului
Ştefan călugărul, nici Mtele lui, nici feciorii lor. nici neam de neamul, nimeni de
nimic sa nu sa amestece. nici să atingă ceva a lua sau a strica, după cum au
lăsat şi mortul cu mare blestem.
Şi când am scris acest zapis, au fost mul~ boieri şi călugări mărturii, carii
să vor iscăli din jos. Şi eu pentru mai adeverita credinţA, am iscălit cu mana
mea. Şi am scris eu. Radul Şufariul cu Tnvăţatura lui şi cu bunavoia lui, la luna
lui oct<ombrie>, 20 dni. vă leat 7193.
Eu popa Dumitraşco Budişteanul, ispravnicul moşului Ştefan, carele am
închinat acest schit la stanta monastire Cotroceni.
Barbul Milescul vei ban mărturie, Radul Năsturel banul mărturie, Badea vei
vomic mărturie, Grigorie Gr"adişteanul biv vei logăfat mărturie; Eu Vintilă Lărescul
zet Stanciului; Eu Vintilă. sni Niculii logotat ot Ţigăneşti.

ANIC. fond M~n~stirea Cotroceni. V/33.


Original rom§nesc. h§rtie. semn~turi autografe.
Copie fn Idem. Manuscrise, 690. filele 83 - 84 v.

15
1701 -1702 (721 O)
Milosteiu Bojieiu Ioan Costandin Basaraba voievod, gospodin vasoi zemle
Ugrovlahiscoe.
Davat godspodstvo mi sie povelenie gospodstva mi sfintii şi dumnezeieştii
mănăstiri ce se chiamă Cotracenii, care iaste zidita şi înălţata den temeliia ei
den raposatul unchiul domni<e>i mele, Io Şerban Cantacuzino BasarabA voievod,
unde se cinsteşte stantul hram Adormirea prea sfintii, slăvita şi împărateasa,
de Dumnezeu Născătoare. pururea Fecioara Mariia şi părintelui Mitrofan
egumenul. cu totu săborul sfintii mănăstiri. Ca sa fie sfintii mănăstiri moşiia ce
se chiamă Chiciora şi Neagra şi Valea Părului ot sud ... 1 , care moşii santu ale
sfintii mănăstiri de cumpăratoare.
42
Şi, fiindu aceste moşii nealese şi nehotărâte, venit-au părintele Mitrofan
egumenul de au luat 12 boiari hotarnici pre răvaşele domni<e>i mele anume:
Radul căpitanul Boziianul i Cârstea pârcălabul Ciocârdie i Albea sutaşul de
Brăneşti i Miroslavu ot Gherghiţa i Matei ot ... 1 i Badea logofăt ot Chiojdu i
Costin pârcălabul i Mihăilă de Brăneşti i Nica de la Ceptura i Udrea ot Ruşi i
Ştepan ot Călugăreni i lane de la Urlaţi, ca să caute aceşti boiari să aleagă şi să
hotărască aceste moşii ce s-au zis mai sus, de către alalţi moşneni împrejureni.
Deci, cându au fostu la zi şi la soroc, după porunca domni<e>i mele, strânsu-se-au
aceşti boiari toţi deplin acolo la aceste moşii i împreună şi cu sluga domni<e>i
mele Manul sni Marco, (vtori} 2 portar. Şi aşa, citindu întâi toate scrisorile sfintii
mănăstiri şi ale moşnenilor şi adeverindu cine câtă parte de moşie are în-
tr-aceste moşii, fiindu 4 moşi, mers-au după obicei de au trasu aceste moşii
pren trei locuri. Şi la trăsura dentâi, la capătu despre răsăritu, aflatu-s-au partea
sfintii mănăstiri stânjeni 613 şi au pusu piatră. Şi la a doao trăsură, la mijlocul
moşiei, iar s-au găsitu partea sfintei mănăstiri stânjeni 732. Şi la a treia trăsură,
la capul moşiei de la vale aflatu-se-au stânjeni 422 şi au pus piatră, alegându
toată partea sfintei mănăstiri de o parte şi partea moşnenilor iar de o parte, să
ţie despre Valea Părului. Iar sfânta mănăstire să ţie Chiciura toată şi Valea
Neagră, precum vine pre drum până în piatră ce iaste în vârful Drăgăicii şi de
acolo la vale dreptu în piatră ce iaste în silişte şi de acolea la vale, iar dreptu în
piatră la capul moşiei de către Rece, despre hotarul Muscelului şi pren capul
moşiei, pre hotarul Muscelului până în hotarul lui Pană Conţescu! şi pre hotarul
lui Pană în sus pre lângă Chiciură, până în hotarul Boziianilor în răspinte. Pentru
că aşa au alesu şi au adeverit aceşti 12 boiari hotarnici cu sufletele lor şi precum
dovedeşte şi cartea lor. Şi după aşezământu au dat şi moşnenii scrisoarea lor la
mâna părintelui Mitrofan egumenul ca să ţie sfânta mănăstire cu pace de către
dânşii.
Şi iar să fie sfintii mănăstiri ocină la Mihăiasca şi în Lăţeasca şi în Surdeasca
şi Frecea, care moşii iar sântu alese, hotărâte şi împietrite cu 12 boiari care i-au
luatu părintele Mitrofan egumenul pre răvaşele domni<e>i mele, anume: Socol
medelnicerul i Dumitru (Fărâmiţă) 2 den Gherghiţă i Miroslavu ot tam i Radul
căpit<anul> ot tam i Dumitru ot tam, Oancea sutaşul ot tam i Stoica de Ghimpaţi
i Dumitru pârcă<labul> ot Ruşi i Gheorghie pârc<ălabul> de Uluiţi i Mihnea ot
Sărata i Căliman iuz<başa> ot Glodeanu i Constandin ot Crângu. Şi cându au
fost la zi şi la soroc, aceşti boieri s-au strânsu toţi deplin, dempreună şi cu sluga
domni<e>i mele Marco vtori portar, de au ales moşiia mănăstirii de către Ghinea
ceauşul cu frate-său, Ion şi de către alalţi moşneni de acolo. Şi după obiceiu
tras-au întâi în Mihăiasca cât au avut sfânta mănăstire de cumpărătoare şi s-au
aflat sttmjeni 772 şi în Surdeasca sfintii mănăstiri stânjeni 575 şi în Frecea şi în
Lăţeasca sfintii mănăstiri stânjeni 300, care se fac partea mănăstirii peste tot
stânjeni 1647. Şi au dat toată de o parte, hotărând-o şi o au împietrit. Ales-au
aceşti boiari şi partea Ghinii ceauşul cu frate-său, Ioan în Mihăiasca, stânjeni

43
200; şi lui Tofan dărăbanţul iar în Mihăiasca stânjeni 50 şi lui Vasilie sni Nedelco
den Sinteşti, cu fraţii lui în Mihăiasca stânjeni 50, făcându-se şi partea moşnenilor
stânjeni 300. Şi au dat Ghinii ceauşul cu alal~ moşneni această sumă de stânjeni,
sa ţie pre den susu, unde sa zice Surdeasca. Şi, neajungându-se moşie pre cât
le scriia zapisele tuturor, aşa au fost socotit aceşti boiari de au mai lăsat părintele
Mitrofan egumenul din partea mănăstirii stânjeni 217. Şi au dat şi Ghinii ceauşul
cu frate-său, Ioan schimbu pentru moşiia den Mihăiasca, în Surdeasca de Sus,
iar alăturea cu hotarul mănăstirii aceşti stânjeni 200 şi lui Tofan stanjeni 50 şi lui
Vasilie cu fraţii lui stânjeni 50, cât au plinit suma ce s-au zis, stânjeni 300. Şi
după ce i-au tocmit aceşti boiari, fiindu cu voia tuturor şi precum au aflat şi cu
sufletele lor, au pus şi pietre după obiceiu, precum scrie şi cartea lor de hotărnicie
(ot) 2 leat 7208.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină la satul Pupezenii de Sus şi de Jos ot
sud Ialomiţa, care moşie iaste aleasă şi hotărâtă cu 12 boiari. Pentru că această
moşie iastea sfintii mănăstiri (de cumpărătoare de) 2 la o seama de moşneni de
acolo, precum şi zapisele adevărăscu. Şi fiindu (nealeasă moşia mănăstirii de
către alal~ moşneni) 2 , venit-au părintele Mitrofan egumenul de au (luat denaintea}2
domniei mele din divan 12 boiari (hotamici) 2 , pre răvaşe domneşti, anume: Socol
medelniceru i Cazan clucer ot oraş i Barbu I căpitanul de Bogdănei i Radu I spătarul
Doicescul i Mitrea căpitanul de Drăgeşti i Arion ot oraşul i Dumitran căpitanul i
Leca căpitanul de Poiana i Necula ot oraşu în locul Papei de Berileşti i Danciul
paharnicul de Bueşti i Lepădatu de Sineşti i Gheorghie cupeţ den Slobozia lui
lanache. Şi aşa, după porunca domni<e>i mele, cându au fost la zi şi la soroc,
strânsu-s-au aceşti boiari toţi şi deplin, împreună şi cu sluga domni<e>i mele
Gheorghie Chefala vtori portar şi fiindu de faţă părintele Mitrofan egumenul cu
toţi moşnenii de acolo, aducându-şi fieştecare cărţile de moştenire şi zapisele
de cumpărătoare. Şi citindu-le toate, aflat-au aceşti boiari cumpărătorile sfintii
mănăstiri cum că sântu zapisele bune şi adevărate, mărturisindu şi toţi moşnenii
şi împrejurenii de acolo. Deci, aceşti boiari văzându aşa, mers-au după obiceiu
de au tras moşiia pren 4 locuri şi aşa au adevăratu cumpărătorile mănăstirii.
însă la trăsura dentai, pren lunca lalomiţii, stânjeni 1332 şi partea moşnenilor
stânjeni 572. Dentr-această trăsură, scăzut-au den partea mănăstirii de s-au
datu moşnenilor pentru siliştea lor, ajungându-o cu hotarul stânjeni 80 şi rămân
să fie mănăstirii stânjeni 1252. Făcutu-se-au şi la moşneni cu ce s-au adăosat
din partea mănăstirii stânjeni 652. Şi la a doua trăsură, la tufe, fiindu moşiia mai
îngustă, găsitu-se-au partea mănăstirii stânjeni 916 şi partea moşnenilor stânjeni
432. La a treia trăsură, la câmpu, la lacul Cănuţului, aflatu-se-au partea mănăstirii
stânjeni 1OOO şi partea moşnenilor stânjeni 500. Şi la a patra trăsură, la capul
moşiei unde-i zic "Groapa lui Paţochi", la cornul cetăţuii den sus, găsitu-se-au
partea mănăstirii stânjeni 1350 şi partea megiaşilor stânjeni 675. Şi precum au
aflat aceşti boiari cu sufletele lor mai pre dreptate, aşa au hotărât şi au împietritu

44
moşiia sfintii mănăstiri osebi de moşiia moşnenilor şi a lor osebi de moşiia
mănăstirii, dându-le aceşti boiari şi scrisorile lor de tocmeală şi de aşezământu,
la leat 7108.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri den ocina ce se chiamă Dăşiraţii de la lazer
ot sud Ialomiţa, care iaste împreună cu mănăstirea ce se numeşte Sloboziia
lui lanache, de la Ranite şi de la Gheorghie portarul ce să zice Chefala, însă
sumele de stânjeni precum în jos se vor numi. Pentru că această moşie ce
s-au zis, fiindu între moşiia mănăstirii Cotrăcenii şi între moşiia mănăstirii de la
Slobozie şi fiindu ca să ţie şi o parte şi alta şi avându pricină între dânşii, neştiindu
cine cât şi pre unde va ţinea, venit-au părintele Mitrofan egumenul, împreună cu
părintele Sava, egumenul de la Slobozie, de au luatu den divan denaintea
domni<e>i mele 12 boiari adevărători şi tocmitori, pre răvaşele domni<e>i mele,
ca să aleagă fieştecăruia câtă moşie are şi pre unde să ţie. însă boiarii anume:
Costandin, feciorul Albului de Mătăseşti i Neagul den Cosâmbeşti i Voicilă ot
tam i Matei ot Bucul i Gheorghie cupeţul den Slobozie i Necula aprodul de
Berileşti. Deci, aceşti boiari când au fostu la zi şi la soroc, ei după porunca
domni<e>i mele strânsu-se-au toţi deplin, împreună cu sluga domni<e>i mele
(Spafiul al doilea portar) 2 şi aşa, cu toţi mergându la această moşie ce s-au zis,
fiindu şi amândoi egumenii de faţă. întâi le-au cetitu fieştecăruia cărţile domneşti
şi zapisele de cumpărătoare, cine ce au avutu şi cu toţi dempreună au mersu
aceşti boiari şi după obiceiu, au trasu aceste moşii pren 4 locuri. Şi la trăsura
dentâiu, la capul moşiei despre Ialomiţa, s-au aflatu stânjeni 600; dentr-aceştia,
dat-au părintelui Mitrofan egumenul stânjeni 307, pre cât şi zapisele au scris.
Dat-au şi părintelui Saavei, egumenul de la Slobozie, stânjeni 293, iar dupre ale
lui zapise. Şi la a doua trăsură, la movilă peste lazer, găsitu-s-au stânjeni 600.
Şi dentr-aceştia, dat-au părintelui Mitrofan egumenul stânjeni 311 şi mănăstirii
Slobozii stânjeni 298. La a treia trăsură, la puţul Săpunarului, unde s-au găsitu
moşiia împietrită şi den sus şi den jos, s-au aflatu stânjeni 625. Dentr-aceştia,
datu-au mănăstirii Cotrăcenilor stânjeni 320 şi mănăstirii de la Slobozie stânjeni
305. Şi la a patra trăsură, la capul moşiei la Sărata, iar s-au găsit stânjeni 690.
Dentr-aceştia, dat-au mănăstirii Cotrăcenilor stânjeni 352 şi la mănăstire la
Slobozie stânjeni 337. Şi după cum au aflatu aceşti boiari cu sufletele lor, aşa
au lipitu moşie lângă moşie, după obiceiu, fiindu şi cu voia egumenilor, puindu şi
semne pren mijloc, cum ca să-şi ţie cineşi partea de moşie, însă stânjenii cum
scrie mai sus. Şi după cum i-au tocmit şi i-au aşăzatu, datu-le-a aceşti boiari şi
scrisorile lor, ca să să ştie de acum înainte cine cât şi unde va ţinea şi ca să nu
mai fie gâlceavă întru dânşii, leat 7209.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri Cotrăcenii ocină în Mătăseşti ot sud Ialomiţa,
stânjeni 1OOO, care o a cumpărat părintele Partenie, ce au fostu egumenul la
această sfântă mănăstire, de la Mitrea şi de la frate-său, Tatul, feciorii Stanciului
Haspii de acolo, stânjenul cât bani 50 şi taleri 37, cu zapis de la mâna lor, de la
leat 7194 şi întărit cu multe mărturii. Şi merge această moşie în lungu, den

45
matca lalomiţii, până în matca Sărăţii. Şi iar să fie sfintii mănăstiri ocină iar
acolo în Mătăseşti, stânjeni 657, care moşie au fost a lui Andim~r sni Stanciului
şi a văru-său, Zahariei, feciorul lui Mihai aprodul de acolo şi cu vărul lor, Sâmbotin
căpitanul şi cu Mătase, iar vărul lor, fiindu-le însă de moştenire. Iar apoi, cându
au fost la cursul anilor 7207, ei de a lor bunăvoie au fostu vândut aceste ocini,
stânjenii ce mai sus s-au zis, boiarinului domni<e>i mele Tomei Cantacuzino vei
sluger, stânjenul câte bani 66, cin taleri ... ,, cu zapisul lor. Şi iar merge în lungu,
den apa lalomiţii, (însă din) 2 matcă, la câmpu, până în matca Sărăţii. Iar apoi,
avându sfânta mănăstire moşie iar acolo, alăturea, de cumpărătoare, încă mai
denainte vreme şi înţelegându părintele Mitrofan egumenul, n-au îngăduitu, ci au
datu toţi banii boiarinului domni<e>i mele, câţi au fost datu pe această moşie,
dându şi zapisul dumisale pecetluit şi iscălit împreună şi cu zapisul cel de
cumpărătoare, la mâna părintelui Mitrofan egumenul şi a rămas această moşie
pre seama sfintii mănăstiri.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină iar acolo în Mătăseşti, în hotarul de jos,
stânjeni 1OOO, care ocină o au cumpăratu părintele Mitrofan egumenul de la
Mitrofan ieromonah de acolo, afară den altă moşie ce au fostu vândutu el mai
nainte, însă stânjenul cât bani 66, care se fac taleri 50. Şi după tocmeală, au
luat Mitrofan ieromonah toţi banii, suma ce s-au zis şi au dat zapisul lui la mâna
părintelui Mitrofan egumenul, întăritu şi cu boiari mari de divan, leat 7209. Şi,
împreună şi cu o scrisoare a Ouţului, sni Neagoe de Berileşti i Papa sin Lecăi ot
tam i Manea aprodul ot tam i Sima pârcălabul den Bădeni i Dumitru Cobuciel ot
Sloboziei Ignatu de Periiaţi, feciorul lui Dobre Pescuii Drume ot tam i Oprişor
Târculescul ot tam, scriindu aceştia toţi la părintele Mitrofan egumenul cum să
cumpere această ocină de la Mitrofan ieromonahul, că iastea lui. Iar de s-ar
scula cineva să zică cum că iaste a lui, să aibe aceştia a da seama şi a da ei
altă moşie pentru aceasta, fiind întărită şi cu iscăliturile lor.
Şi iar să fie sfintei mănăstiri ocină totul în Mătăseştii de Jos, stânjeni 1033,
care ocină o au fostu cumpăratu Stoian biv vei comis de la Stanciu I Hatna şi de
la feciorii lui, Necula i Tatul i Mitru I, cu zapis de la mâna lor de vânzare, stânjenul
cât bani 50, încă de cându au fostu leat 7177. Iar apoi, boiarinul domni<e>i mele,
lstratie sin Stoian comis Florescu! fostu-se-au tocmitu cu părintele Partenie, ce
au fostu egumen, de au făcut schimbu, dându Partenie egumenul lui lstratie o
moşie ce să cheamă Ulmule~ ot sud Teleorman şi lstratie a dat la sfânta mănăstire
această ocină den Mătăseşti, stânjenii ce s-au zis, ca să-i fie stătătoare. Şi
după tocmeală, au dat lstratie zapis întărit cu iscălitura lui la mâna părintelui
Partenie, leat 7194, împreună şi cu zapisul lui cel de cumpărătoare. Care să
face toată ocina den Mătăseşti sumele ce s-au zis, peste tot stânjeni ... 1 .
Deci, vrându părintele Mitrofan egumenul ca să-şi aleagă aceste cumpărători
şi schimburi den Mătăseşti, venit-au înaintea domni<e>i mele de ş-au luat 6
boiari adeveritori şi tocmitori, pre răvaşele domni<e>i mele, anume: Petco
pârcălabul de Bădeni i Papa de Berileşti i Matei ceauşul ot Bucul i Constantin ot

46
... 1i (Laţco) 2 de Cosâmbeşti i Voicilă ot tam. Şi aşa, după porunca domni<e>i
mele, strânsu-se-au aceşti boiari toţi deplin, împreună şi cu sluga domni<e>i
mele Gheorghie vtori portar şi mergându acolo, cetit-au toate cărţile şi zapisu rile
părintelui Mitrofan egumenul (şi aflându-le toate bune şi adevărate)2, după obiceiu
mers-au de au tras această moşie pren trei locuri. Şi la trăsura dentâi s-au
găsit stânjeni 625. Şi la a doua (trăsură, în mijlocul moşiei, împotriva Gorganului,
la Oţăl s-au găsit stânjeni 842. La a treia) 2 trăsură, la capul moşiei, pre malul
Sărăţiei, stânjeni 900. După ce au tras aceşti boiari moşiia, fiindu (într-un loc
mai îngustă şi într-alt loc mai lată, aşa au socotit să se facă masă, însă) 2 stânjeni
780. Şi dupre cum au aflatu aceşti boiari (şi au adeverit) 2 cu sufletele lor (mai pre
dreptate)2 , au datu şi cartea lor de aşezămant la mana părintelui Mitrofan
egumenul, ca să ţie sfanta mănăstire această ocină Mătăseşti, peste tot stanjenii
ce s-au zis, leat 7209, întărită cu iscăliturile lor, precum (am văzut) 2 domniia
mea toate cărţile de hotărnicii şi de ales, întărite cu iscăliturile lor şi toate zapisele
de cumpărătoare şi de schimbu la mana părintelui Mitrofan egumenul.
Dreptu aceia, şi domnia mea încă am întărit aceste aşezămanturi şi cu
această carte a domni<e>i mele, ca să aibă a ţinea şi a stăpâni sfanta mănăstire
Cotrăcenii aceste moşii, cate mai sus numite santu, precum sântu alese şi
hotărâte, den piatră în piatră şi den semnu în semnu, cu tot venitu du pre dânsele,
cât să va alege, du peste tot hotarul.
Să fie sfintei mănăstiri moşii ohabnice în veci, întărindu cartea aceasta cu
tot sfatul şi cu credincioşii boiarii divanului domni<e>i mele: pan Cornea <BrăiloiU>
vei bani pan Stroe <Leurdeanu> vei vornici pan Diicul <RudeanU> vei logofăt i pan
Mihai Cantacuzino vei spătar i pan Şerban <Greceanul> vei vistieri pan <Vergo>
vei cluceri pan Dumitraşco <CaramanlâU> vei postelnici pan Şerban Cantacuzino
vei paharnici pan Radul <lzvoranU> vei stolnici pan Bunea <Grădişteanu> vei
comis i pan Toma Cantacuzino vei sluger i pan Costandin <CorbeanU> vei pitar.
Şi ispravnic Ştefan Cantacuzino vtori logofăt.
Şi s-au scris cartea aceasta în oraşul scaunului domni<e>i mele, (în
Bucureşti) 2 , într-al patrusprezecelea an den domnia domni<e>i mele, de lsar
logofeţelul din Bucureşti. Meseţa „. 1 , dni „. 1 , vă leat 721 O.
Io Costandin voievod.
Io Costandin voievod <m.p.>.
Ştefan Cantacuzino vtori logofăt procit.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XV/11124.


Original, hârtie, semnătura autografă a domnului, pecete aplicată.

1
Loc alb în text.
2
Cuvintele dintre parantezele rotunde, neinteligibile în textul documentului, au fost
completate din condica mănăstirii, ANIC, fond Manuscrise, nr. 692, filele 257 - 260.

47
16

1714 (7222) aprilie 6


Milostiiu Bojiiu Io Ştefan voievod i gospodin zemle Vlahiscoe.
Davat gospodstva mi siiu povelenie gospodstva mi sfintei şi dumnezeieştii
mănăstiri Cotrocenii, ca să aibă <a> ţinea şi a stăpâni o vie care iaste pe moşia
Cotrocenilor, pe lângă vi ia sfintei mănăstiri. Care vie, a fost numai viţa a jupânesii
Stancii cea bătrână, muma măriei sale lui Costandin voievod, iar in urmă a fost
rămas pre seama lui Costandin, fiiul măriei sale lui Constandin vodă.
Deci acum, viind vremea de s-au mazilit Constandin vodă şi fiind această
vie pe lângă viia mănăstirii şi pe moşia Cotroceni, am socotit domnia mea de
am dat această vie sfintii mănăstiri ce scrie mai sus, ca să o lucreze şi să ia
venitul. Dirept aceia, domniia mea am dat această carte a domni<e>i mele
sfintii mănăstiri, ca s-o stăpânească de acum nainte această vie cu bună pace,
să fie mănăstirii moşie stătătoare.
Pentru că aşa iaste porunca domniei mele. I is<pravnic> saam recih
gospodstva m1 1 . Ap<rilie>, d<ni> 6, l<eat> 7222.
Io Ştefan voevod.
Procit vei logofăt.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, 1145.


Original, hârtie.
Copie in Idem, fond Manuscrise, 692, fila 24 v.

Şi ispravnic, insăşi spusa domniei mele.


1

17
1730 -1740
Socoteala sfintei mănăstiri Cotrocenii dă zece ani,
dă la leat 7238 până la leat 7247

Numele moşiilor sfintei mănăstiri <f.10>


Moşiia Cotroceni, ce iaste sfânta Muşcel
mănăstire pă dânsa, cu livezi şi cu viile Moşiia Viţicheştii ot tam
ei împrejur şi cu 9 roate de moară in Moşiia Petreştii sud Vlaşca
apa Dâmboviţei Moşiia Găvăneştii sud Teleorman
Moşiia Boleasca i Tămăduiasca Moşiia Gabrovul sud Teleorman
Moşiia Drângeşti la Bolintin, sud Ilfov
1
Moşiia Mărgineştii ot tam
2
Moşiia Budişteni i Dăbroeştii de Sus, Moşiia Ţigăneştii ot tam
Dăbroeştii de Jos i Crângurile, sud Moşiia Comăneştii ot. .. 3

48
Moşi ia Pieptea ot... 3 Moşiia Făurei sud Ilfov
Moşi ia Cerveniia ot. .. 3 Moşiia Făcăiani sud Ialomiţa
Moşiia Zimnicile ot tam Moşiia Bucului ot tam
Moşiia Pietrile sud Vlaşca Moşiia Bărbuleştii ot tam
Moşi ia Zgârciţii ot. „ 3 Moşiia Muşcelului i Neagra, sud Saac
Moşiia Prundul ot.„ 3 Moşiia Mărgineşti ot sud Buzău
Moşi ia Căscioarele ot. .. 3 Moşiia Fierăstrăului cu 4 roate de
Moşiia Dinţeşti 4 i Fâsâiasca i Luica la moară ot„. 3
sud Ilfov 1 stână dă la muntele Buceciului
Moşiia Chicletul ot tam 28 Suma moşiilor

Numele viilor sfintei mănăstiri < f.1 Ov > pog<oane>


1 vie la Sărata 24
1 vie la Cepturile 27
1 vie la Scăiani 12
1 vie la Târgovişte 7 pol
1 vie la Budeşteni 11 pol
1 vie la Ţigăneşti 12 pol
6 Suma viilor 94 pol

După cele dă să ia chirie din Bucureşti


1 hanul lui Şerban vodă
9 prăvălii dă lângă Sveati Ghieorghie
1 pivniţă care o au închinat-o Constandin Ramadan

Ţiganii sfintei mănăstiri

Dicul cu ţiganca lui Drăghiciu cu ţiganca lui


Badea cu ţiganca lui Stroe cu ţiganca lui
Ion cu ţiganca lui Năstache cu ţiganca lui
Oancea cu ţiganca lui Stoica văduv
Statie cu ţiganca lui Badea cu ţiganca lui
Nistor cu ţiganca lui Oprea cu ţiganca lui
Stancul cu ţiganca lui Pătraşco cu ţiganca lui
Constandin cu ţiganca lui Pavel
Radul cu ţiganca lui Cârstea
Stoian cu ţiganca lui Dobre
Dumitru cu ţiganca lui Mihai
Drăguşin cu ţiganca lui Pătraşco
Şerban cu ţiganca lui Nicola
Radul cu ţiganca lui Costandin cu ţiganca lui
lane cu ţiganca lui Şărban cu ţiganca lui

49
Dumitraşco cu ţiganca lui Preda văduv
Constandin cu ţiganca lui Lupul cu ţiganca lui
Vlaicul cu ţiganca lui Vasilie cu ţiganca lui
Neagul cu ţiganca lui Preda cu ţiganca lui
Stanciu I Ion cu sălaşul lui
Preşica Vâlcul cu ţiganca lui
Ghieorghie Nedelco
Stancul cu ţiganca lui Ghiorghie
Matei cu ţiganca lui Marin
Prode văduv Stoica
Dihma cu ţiganca lui Ion
Finia cu ţiganca lui Ghiorghie
Pană cu ţiganca lui Maria ţiganca
Stancu! cu ţiganca lui Gherghina
Tudor cu ţiganca lui Anca ţiganca < f.11 v >
Ion cu ţiganca lui Stana; lane i brat ego Nan

Odăjdiile sfintei mănăstirii arginturile


4 sfeşnice mari de argint 3 artofore de argint
4 sfeşnice mai mici de argint 1 sacos dă sarasir cu 3 nasturi
2 Evanghelie de argint în biserică de mărgăritariu
5 potire de argint şi poleite 1 sacos roşu cu fir
2 cădelniţe de argint şi poleite 1 sfită galbenă dă sarasir
2 cădelniţe de argint 1 sfită albă dă sarasir
2 căţ<u>i de argint, una poleită, 1 sfită roşie dă catifea
alta nepoleită 1 sfită verde dă catifea
2 discose dă argint şi poleite 1 sfită tabiniţă cu flori dă fir
4 discose dă argint, iar poleite 1 sfită tabiniţă ghiorghiulie
20 candele dă argint şi poleite 1 sfită albă camuha
15 candele de argint albe 1 sfită galbenă canavaţă cu flori
1 năstrap dă argint poleit 1 sfită sarasir galben cu flori
2 anamatire (!) de argint şi poleite 1 sfită albă sarasir cu solzi
1 lighian cu ibricul lui de alamă 1 sfită roşie cu exapteriga şi cu cruci
2 aghiasmatare 5 care <Se> face 1 sfită ghiulghiulie cu flori
osfeştanie într-însele, dă argint 1 sfită camoha roşie
şi poleite 5 sfite care să poartă în biserică
1 cruce de aur cu 28 pietri 1 sfită albă dă atlaz
2 cruci mari de argint poleite, cu 1 stihar galben dă sarasir
scaune< f.12 > 1 stihar galben tabiniţă cu flori
3 cruci mai mici dă argint poleite 1 stihar catifea cu vărgi
2 exapterighiia dă argint poleite 1 stihar catifea cu flori
2 chivote dă argint şi poleite 1 stihar dă păr dă cămilă cu flori
50
1 stihar dă sarasir albu 2 chingi de mătase cu paftale de
1 stihar ghiurghiulii cu flori argint
1 stihar verde cu flori 2 antimisuri albe
2 stihare camoha turungii 1 antimis atlaz albu
1 stihar camoha verde 1 pereche procoveţe zugrăvite şi
1 stihar atlaz cu flori verzi cu mărgăritar
1 stihar canavaţă cu flori 2 perechi procoviţe
1 stihar atlaz ghiurghiuliu cu flori 2 epitafe cusute cu sârmă
1 stihar catifea verde <f.12 v> 2 dvere sarasir galben, cu zgripsori
1 stihar albastru cu ape 3 dvere catifea albastră
1 stihar atlaz verde 3 dverediba
1 stihar camoha cu flori 3 dvere catifea verde
6 stihare carele să poartă în biserică 3 dvere canavăţ galben
4 epitrahile grele cusute cu fir 3 poale de icoane dă sarasir, cu
6 epitrahile ale bisericii zgripţori
1 pereche rucaviţe, cusută cu 44 poale la sfintele icoanei la
sârmă Blagoveştenia tetrapod, dă lastră i dă sarasir
18 perechi rucaviţe dă sarasir şi i dă atlaz
dă atlaz şi dă lastră ale bisericii 1 covor ţesut cu sârmă, la
11 orare dă sarasir i dă lastră dă mormântul răposatului Şerban
Diba ale bisericii vodă, ctitorul
1O chingi cusute cu fir şi paftalele 1 covor mai de jos, la mormântul fii. ..
de argint poleite 1 omofor cusut cu fir

Cărţile sfintei mănăstiri <f.13>


2 Evanghelii greceşti 1 Calocherini Tomos per sinodu (!)
2 Evanghelii rumâneşti 1 Chiriacodromi
21 Minee 2 Letopiseţe
2 Molitvelnice 1 Ortodoxos Omoloiia
1 Apostol 1 Psaltire scrisă cu mâna
2 Ceasloave 1 Istorie Dositeu
1 Ermolog 1 Apostol Hariton
1 Psaltirie 5 cărţi latineşti
2 Tipice 27 cărţi slavoneşti
4 Liturghii 3 tomu<ri> <En>ciclopedia
1 Liturghie rumânească 1 Tomos Harat
1 Fiotocav 1 Tomos Catalais
2 Filade ale Sfântului Serghie i Vach 1 Istorie a patriarhului Dositeu
1 Filadă a Sfintei Paraschivii 1 Biblie
2 Pendicostar 1 Istorie iudaică
2 Trioade 1 Barin
1 Istorie iudaică 1 Etimoloico

51
1 Hrisolora 1 Antolog
1 Nectarie, Erosolimo 1 Tisavros
1 Hrisant, Erosolimo 1 Calachirini
1 Meletiu Siru 1 Canon al praznicilor
1 Macset Peloponis cf.13 V> 1 Filadă de tamoseală
1 Neos Tistravros 1 Triod
1 Ortodoxos Omolia 1 Antologhion
1 Nomparadis 12 dirţi rumaneşti

Socoteala părintelui Daniil proegumen de la sfânta mănăstire <a>


Cotrocenilor de la leat mai 2 dni 7238 cf.14>

Venitul anului dintâiu Taleri Bani


3600 vedre vin au găsit în pivniţă cand au mers
egumen
670 vedre vin dintr-acesta s-au stricat
şi s-au făcut rachiu şi s-au vandut în 57
2630 vedre vin au rămas a fi bun şi s-au
vândut vadra po bani 30 657 60
- dă la schitul Văleni i schitul Pârliţii dajdea lor pe an 60
- dă la hanul lui Şerban Vodă, de la 9 prăvălii care sânt
lângă Sveati Gheorghie chiria pă an câte taleri 1O 90
- vama oraşului dă la Floci 253
- după caşi după lână şi după unt 210
- după 20 cârlani i 11 vătue 120
- după 25 vaci po taleri 5 pol 137 60
- după moşia Comăşteni i Budişteni 48
- după podul dă la Ialomiţa 45
- după podul dă la Luica 13
- 2 dăjdi ce era obiceiu dă da satul Pietrile la Sfânta
Mărie i la Sveati Gheorghie la o dajde câte taleri 160 320
- şi s-au luat văcărit i oerit i dijmărit şi întreiala peştelui
din baltă 273
- i vinăriciul de acolo 347
- vinăriciul de la satul Ţigăneşti 67

Suma venitului acestui an 2821

Cheltuiala i dăjdile acelui an <f.14 V>


- la banii calului în zilele măriei sale
răposatului Nicolae voievod 221
- la vei seamă, iar la măria sa 661
- la văcăritul dă vară 122
52
- la pogonărit 175 60
- la văcărit la măria sa Mihai vodă 83
- la plocon<ul> steagului, iar la măria sa 330 60
- la haraciul 330 60
- la ajutorniţă 936
- la oieritul 136
- la al doilea văcărit 88
- s-au dat la înnoirea hrisoavelor 113
- cheltuiala când m-am aşezat egumen 210
- la praznicile i la toate cheltuialele mari i mărunte 293
peste an
- simbriile părinţilor şi îmbrăcămintea ţiganilor 72
- îmbrăcămintea părinţilor ia slugilor 63
- la simbriile păstorilor i viiarilor i altora după afară 49
- la coasă la fân aici la Bărbuleşti 42
- la lucrul viilor peste tot anul 306
- la chiria vinului de l-au adus din deal 35

Suma cheltuielii acestui an 4266 60

Venitul anului al doilea 7249 (!) <f.15>


- 2800 vedre vin s-au vândut, vadra po bani 715
- de la schitul Văleni i schitul Pârliţi 50
- dă la hanul lui Şerban Vodă 450
- dă la noao prăvălii chiria pă an 98
- dă la vama oraşului Floci 334
- după lâna oilor i caş i după unt 233
- după 160 cârlani i vătui ce s-au vândut 108
- după suhaturi 40
- după moşia Gabrovul i Comăneştii 60
- de la podul lalomiţăi 45
- dă la podul Luicăi 21
- după 73 râmători s-au vândut 93
- după 87 chile grâu 130 60
- dă la satul Pietrile după 2 dăjdi 288
- văcărit i dijmărit i oierit i întreiala peştelui ot tam 270
- după vinăriciul dă acolo 395
- după vinăriciul <de> la Ţigăneşti 65
- după rachiu s-au luat 35
Suma venitului anului al doilea 3472 62

53
Cheltuiala i dăjdile acestui an <f.15 V>
- la pogonorit la măriia sa Mihai vodă 192
- la banii calului domnesc 221
- la vei seamă 331
- la plocoanele bairamului 331
- la împrumutare 700
- la ploconul steagului 441
- la împrumutare 413
- la văcărit 120
- la oierit 165
- la haraciul 330 60
- la chieltuiala măruntă peste tot anul 273
- simbriile părinţilor i slugilor i argaţilor i altor după
afară i îmbrăcămintea lor 112
- îmbrăcămintea ţiganilor 61
- chiriia buţilor pentru adusul din deal 32
- la făcutul fânului pentru dobitoace 42
- la samarul zidului ce s-au făcut împrejurul mănăstirii 270

Suma chieltuelii acestui an 4347 60

Venitul anului al treilea <f.16>


- 2360 vedre vin s-au făcut din toate viile şi s-au vândut
vadra po bani 590
- după rachiu s-au luat 25
- de la schitul Vălenii şi Pârliţii 50
- după vama oraşului Floci 473
- după hanul lui Şerban Vodă 450
- chiria dă la 9 prăvălii 98
- după cârlani i vătui i după lâna oilor i caş i după unt 350
- după moşiia Gabrovului i Comăneşti i Budeşteni 134
- după suhaturi 70
- după podul Ialomiţei 45
- după podul ot Dinţeştii 4 14
- după 23 vedre miiare 37 100
- după 23 vaci s-au vândut 118
- după 86 chile grâu s-au vândut 129
- după 2 dăjdi dă la satul Pietrile 273
- după oierit i dijmărit i văcărit i întreiala peştelui din baltă 183
- după vinăriciul de acolo 375
- după vinăriciul dă la Ţigăneşti 95

Suma venitului anului al treilea 3479 100


54
Cheltuiala i dăjdile acestui an <f.16 v>
- la calul domnesc 201
- la vei seamă 331
- la plocoanele bairamului 331
- la pogonărit 193
- la oieritul 163
- la văcărit 133
- la ajutorniţa 936
- la cheltuiala măruntă la trebile toate ale casei 239
- la fânu pentru dobitoace 43
- la tot lucrul viilor peste an 392
- la simbria părinţilor 62
- la simbriile păstorilor 36
- la îmbrăcămintea ţiganilor 52
- la chiriia buţilor celor ce s-au adus din deal acasă 35

Cheltuiala acestui an 3147

Venitul anului al patrulea <f.17>


- 2575 vedre vin s-au făcut şi s-au vândut 983
- după rachiu s-au luat 28
- după vama dă la oraşul Floci 500
- după hanul lui Şerban Vodă 450
- după 9 prăvălii chiriia lor pă an 96
- de la schitul Vălenii Pârliţi 50
- după cârlani i vătui i ce s-au vândut 145
- după lâna oilor i după caş 184
- după miiare s-au luat 35
- de la podurile amândoao 65
- după suhaturile 40
- după moşiia Gabrovului i Comăneşti 96
- după 87 râmători 164
- de la balta Făurei dă trei ani venitul 66
- de la 2 dăjdi den satul Pietrile 282
- de <la> oierit i dijmărit i întreiala peştelui ot tam 123
- după vinăriciul de acolo 395
- după vinăriciul de la Ţigăneşti 62

Suma venitului anului al patrulea 3764

Cheltuiala i dăjdile acestui an <f.17 v>


- la banii calului domnesc 200 60
- la haraciul 331
55
- la văcăritu 122
- la ploconul steagului mări<e>i sale Grigorie vodă 131
- la vei seama 114
- la pogonăritu 113
- la oieritu 126
- la ajutorniţă 990
- la haraciu 314
- la calul domnesc 192 60
- la plocoanele bairamului 314
- la văcăritu 120
- la cheltuiala marei cu măruntă la trebile casei 252
- la fân pentru dobitoace 48
- la lucrul viilor peste an 370
- la chiriia buţilor dă le-au adus din deal 36
- la simbriile părinţilor, slugilor i păstorilor 165
- la dobânda banilor care am fost luat cu dobândă 190
Suma cheltuieli<lon acestui an 4229

Venitul anului al cincilea <f.18>


- 2200 vedre vin s-au făcut şi s-au vândut 1100
- după rachiu s-au luat 45
- de la schitul Văleni 40
- după vama oraşului Floci 500
- după hanul lui Şerban Vodă 500
- după 9 prăvălii chiriia 93
- după moşiia Gabrovul i Comăneşti i Budişteni 220
- de la podurile amândoao 66
- după 23 vedre de miiare 33 80
- după 480 piei de oaie 86
- după pioa ce bate postavul 36
- după 180 chile grâu 245
- după vânzarea heleşteului Hierăstrăului 140
- după 2 dăjdi dă la satul Pietrile 340
- oieritul i dijmăritul i întreiala peştelui ot tam 137
- după vinăriciul ot tam 419
- după vinăriciul ot Ţigăneşti 108
Suma venitului anului al cincilea 4123

Cheltuiala i dăjdile acestui an <f.18 v>


- la plocoanele bairamului i la haraci i la vei seamă 942
- la calul domnesc 193
- la pogonărit 96
56
- la oierit 106
- la văcărit 97
- la înnoirea hrisoavelor 100
- la cheltuiala măruntă 262
- la fân pentru dobitoace 43
- la lucrul viilor peste tot anul 320
- la chiriia buţilor de s-au adus din deal 40
- la dobânda banilor 96
- la simbria părinţilor i îmbrăcămintea slugilor 67
- la simbriile păstorilor 47

Suma cheltuielilor acestui an 2490

Venitul anului al şaselea


- 2700 vedre vin s-au vândut 1100
- după rachiu 28
- după vama oraşului Floci 500
- după hanul lui Şerban Vodă 450
- dă la 9 prăvălii chiriia pe an 96
- dă la schitul Văleni i Pârliţi 50
- după cârlanii vătui ce s-au vândut 145
- după lâna oilor i caşul lor 184
- după miiare 35
- de la podurile amândoao 63
- de la suhaturi 40
- după moşia Comăneşti i Gabroveni 96
- după 87 râmători 164
- de la balta Făurei 66
- după 2 dăjdi de la satul Pietrile 282
- după oierit i dijmărit i întreiala peştelui ot tam 123
- după vinăriciul ot tam 395
- după vinăriciul ot Ţigăneşti 62

Suma venitului al şaselea an 3878

Cheltuiala şi dăjdile acestui an <f.19>


- la ploconul steagului 341
- la oieritu 162
- la 2 văcărituri 216
- la calul domnescu 193
- la pogonărit 218
- la vei seama i haraciu i ploconul bairamului 942
- la cheltuiala mare şi măruntă în casă 239
57
- la tot lucrul viilor peste an 380
- la chiriia buţilor dă s-au adus din dial 45
- la fanul pentru dobitoace 49
- la dobanda unor bani am dat 113
- la simbriile părinţilor, păstorilor i îmbrăcămintea slugilor
cu toate cele trebuincioase 124

Suma cheltuielii acestui an 3053

Venitul anului al şaptelea


- 1950 vedre vin s-au făcut şi s-au vândut 975
- după rachiu s-au luat 36
- dă la schitul Văleni 100
- dă la vama oraşului Floci 540
- dă la hanul lui Şerban Vodă 500
- de la 9 prăvălii chiriia pe an 96
- după cârlanii ce s-au vândut 128
- după lâna oilor i caşi după miiare 263
- de la suhaturi 40
- de la amândoao podurile 56
- de la moşia Gabrovul i Comăneşti i Luica 137
- după grâu i meiul ce s-au vândut 235
- după 2 dăjdi de la satul Pietrile 250
- după oierit i dijmărit i intreiala peştelui 137
- după vinăriciul de acolo <f.19 V> 487
- după vinăriciul ot Ţigăneşti 80
- după balta dă la Făurei 30

Suma venitului anului al şaptelea 4090

Cheltuiala i dăjdile acestui an


- la ploconul steagului în zilele măriei sale domnului nostru
Io Costandin Nicolae voievod 331
- la oieritu 157
- la 2 văcărituri s-au dat 206
- la banii calului domnesc 193
- la pogonărit 247 60
- la vei seamă i haraci i ploconul bairamului 942
- la cheltuiala măruntă 236
- la lucrul viilor peste tot anul 380
- la chiriia buţilor de s-au adus din deal 38
- la fanul pentru dobitoace 42
- la dobânda banilor 113

58
- simbriile părinţilor i îmbrăcămintea slugilor i simbria
păstorilor 114

Suma cheltuielii acestui an 2999 60

Venitul anului al optulea <f.20>


- 1300 vedre vin s-au făcut şi s-au vândut 1200
- dă la schitul Vălenii i Pârliţii 130
- dă la hanul lui Şerban Vodă 475
- chiriia prăvăliilor la 9 prăvălii pe an 98
- s-au dat dă la cămara domnească pentru vama de
la oraş 350
- după pivniţa care o au închinat-o spătariul Ramadan 80
- de la balta Făurei 25
4
- de la moşia Făcăianii i Dinţeştii i Comăneştii i Gabrovul 147
- după cârlanii i vătuii ce s-au vândut 138
- după lâna oilor i caşu i untul 183
- după 11 Orâmători ce s-au vândut 220
- de la podul ot Ialomiţa 50
- după pioa ce bate postavul 40
- după vinăriciul ot Ţigăneşti 60
- după miiare 60
Suma venitului anului al optulea 3697
Cheltuiala i dăjdile acestui an
- la vei seama i haraciul i ploconul bairamului 942
- la calul domnescu 221
- la oieritu 192
- la pogonăritu i 2 văcărituri 325 60
- la 360 chile de orz ce s-au dat la zaherea 445
- s-au mai dat pentru nişte unt domnesc 80
- la pânza care s-au făcut saci şi s-au pus făina
care s-au trimis zaherea la Giurgiuv 72
- s-au trimis la Sfetagora 1500
- chieltuiala măruntă 208
- la tot lucrul viilor peste an 419
- chiriia buţilor de s-au adus din deal 43
- fân pentru dobitoace 45
- simbriile părinţilor i a păstorilor i slugilor cu
îmbrăcămintea lor 130
- la îmbrăcămintea păstorilor 83
- la dobânda unor bani s-au dat 120
Suma cheltuielii acestui an 4825 60
59
Venitul anului al noaolea <f.20 V>
- s-au făcut vin din viile mănăstirii şi s-au vândut 780
- după vinăriciul dă la Ţigăneşti 118
- după vinăriciul satului Pietrilor 293
- după suhaturilor 40
- de la schitul Vălenii Pârliţi 130
- după hanul lui Şerban Vodă i după 9 prăvălii 366
- după 570 de oi ce le-au cumpărat casa başoaia (!)
po taleri 1,10 bani 617
- după 120 râmători 239
- după lâna oilor, după pioa ce bate postavu 81
- după 26 vaci, 4 bivoliţe 148
- după podul de la Ialomiţa 100
- după moşiia Gabrovului i Făcăiani 127

Suma venitului anului al noaolea 3039

Chieltuiala I dăjdiile acestui an


- la banii calului domnesc 193
- la 2 văcărituri 213
- la haraci, vei seamă i ploconul bairamului 942
- la pogonăritu 146
- oieritu 87
- la chieltuiala neferilor i padinei 95
- pentru 75 oii 3 vacii 6 cântare de unt de treaba neferilor 183 60
- la cheltuiala mare şi măruntă pentru treaba casii peste an 113
- la dobânda unor bani s-au dat 130
- la tot lucrul viilor peste an 313
- chiriia buţilor ce s-au adus din deal 37
- la fân pentru dobitoace 27
- simbriile părinţilor ia păstorilor icu îmbrăcămintea lor 126
- la făina dă zaherea ce s-au cumpărat şi s-au trimis la
Giurgiuv 360
- la 2 clopote ce s-au făcut la mănăstire 720

Suma chieltuelii acestui an 3717 60

Venitul anului al zecilea, leat 7247 <f.21 >


- 630 vedre vin s-au făcut şi s-au vândut 625
- de la schitul Vălenii i Pârliţii 130
- de la hanul lui Şerban Vodă 450
- după chiriia prăvăliilor pe an 87
- după pivniţa de la dumnealui Ramadan spătar 100

60
- de la biserica domnească 32
- după moşiia Gabrov i Pietrile i Făcăianii 170
- de la podul Ialomiţei 30
- după cârlanii i vătuii ce s-au vândut 83
- după lâna oilor 32
- după 8 bivoliţe 96
- după 2 vaci i boi i ce s-au vândut 120
- după 45 râmători 90
- după venitul pivei ce bate postavu 28
- după vinăriciul ot Pietri<le> ide la Ţigăneşti 315
- după 163 cezvârte făină ce s-au vândut 163
- într-aceşti 1Oani am luat după nişte rămăşiţe de vinărici
care au lăsat proegumenul Averchie 747
- după moşiia Furdueştii 700
- de la schitul Vălenii clironomie 685

Suma venitului anului al zecelea 4683

Cheltuiala i dăjdile acestui an


- la vei seama i haraciul i plocoanele bairamului 942
- la zaherea 570
- la pogonărit 165
- la văcărit 85
- la cheltuiala neferilor 45
- la cheltuiala mare i măruntă dă treaba casii 143
- la beşlii ce ne-au păzit 110
- la lucrul viilor peste an 455
- la chiriia buţilor ce s-au adus de la deal 45
- la simbriile părinţilor 65
- la simbriile păstorilor i altora după afară
cu îmbrăcămintea acestora, tuturora 92
- la îmbrăcămintea ţiganilor <f.21 V> 83
- la fân pentru dobitoace 35
- la făcutul morilor de la Ialomiţa 1280
- s-au mai trimis la Sfetagora 300
- s-au cumpărat moşiia Mârzăneştii de la Dumitru doftoru 200
- s-au cumpărat moşiia Frunza dă la Stepan sin ion căpitan100
Suma ch!eltuielilor anului al zecilea 4715
Face tot venitul la aceşti 1O ani 37047 40
Face toată cheltuiala 31609 60
Trece cheltuiala mai multă 6
562
61
Toate cele ce se află la sfânta mănăstire Cotrăcenii odăjdii, cărţi şi
alte altele, după cum sânt scrise într-acest catastih la leat 7248 <f.24>
4 sfeşnice de argint poleite 19 feloane
3 Evanghelii ferecate şi poleite 22 stihare i pac 5 stihare
4 Evanghelii cu catifea 20 epitrahile
4 potire de argint poleite 16 rucaviţe i pac rucaviţe părechi 4
1 cupă de argint poleită 6 urare i 12 perizon (!) şi iar
3 cădelniţe de argint perizon 1
2 cărţi 3 aere i pac un aer
6 discuri 2 procoveţe
35 candele 2 antimisuri
1 năstrapă 2 epitafe
2 anamatire 12 dvere
1 lighian şi un ibric poleit 46 poale de icoane
2 aghiasmatare 5 2 sideţele (!)
6 cruci 5 bucăţi din sfintele moaşte
2 exapterige 108 cărţi, biblii 7 sarbeşti, greceşti,
2 chivoate latineşti
2 artofoare 4 perine de Lipţca i un macat i
2 sacuri i 2 omofoare 4 oovoare

Vasele de aramă şi de cositor <f.24 V>


537 tipsii de cositor i de aramă 4 cazane i 2 tăvi
8 tingiri 4 sinii(!) i 1 Iambic
12 capace 18 talere de cositor
2 covăţele 2 clondire de cositor i 1 răcitor
2 ghiumuri 1 sfeşnic mare de cositoriu
Dobitoacele sfintei mănăstiri
408 oi mari 9 cai învăţa~ şi neînvăţa~
118 capre 12 vaci i 4 gonitori i 3 manzaţi
5 bivoliţe 23 boii 4 boi
1 bivol 10 viţei i un buhaiu
1 mânzat i 3 malaci(!) 76 mătci de stupi de prăsilă
12 iape mari i 5 mânzi 57 scroafe mari i 37 mascori

Bucatele mănăstirii ce se află


80 chile de grau 5 ... 8 de vin s-au făcut estimpu
120 chile mălai
62
Venitul sfintei mănăstiri leat 7248 <f.25>
Taleri Bani
- au luat egumenul în seamă 1O buţi de vin,
291 vedre s-au vândut po bani 110,
250 vedre po bani 120, peste tot 510 40
- 160 vedre s-au băut la mănăstire
- 45 vedre scăzământul i drojdiile
- după un sfert al hanului lui Şerban Vodă 114
- după 113 clăi 34 80
- după 450 piei de oaie 90 45
- după metohul Pârliţii s-au luat 30
- după moşiia Chicletul 17
- după 2 chile grâu vechi i mei 28 30 90
- după tufe de treaba caprelor 7
- după balta Făureilor 35
- după moşiia Petreştii 20
- după rachiu ocale 4 2
- după 251 cezvârte făină 272
- după 30 piei de bivoli mari şi mici 67 60
-după pivă 40 90
- după vinăriciul ot Piteşti 24 62
- după vinăriciul ot sat Pietrile 115 105
- după nişte vinărici vechiu 21 45
- după baltă 7
- după miiare vedre 13, ocale 1 26 20
- după 7 chile mei vechiu 17 60
- după 50 chile grau 326 60
- după orz cezvarte 9 3 45
- după dijma fanului i a stupilor din moşiia Dinţeşti 7
- după grau cezvărte 1O 7 15
- după dijma fânului ot moşiia Gabrovul 4
- de la Brodia 3
- după prăvăliile ot Bucureşti 53
- după 4 sărindare <f.25 V> 27
- oemul de la turcii ot moara Ialomiţa 26
- după podul lalomiţii 34
- după iazerul ot Buc. 100
- după 2 suhaturi ot Buc 24
- după 2 sferturi ale hanului 333 40
- după hodaia lui Ghihdaveci 25
- după biserica Doamnei 30
- după moara ot Comăneşti 60
- după vin vedre 80, ocale 7 pol i vadra câte bani 180 121 15
Suma venitului acestui an 2702
63
Cheltuiala acestui an <f.26>
- la seminţe pentru treaba grădinii 5 10
- la peşte sărat i alte bucate pentru casă 40
- la 15 ocale orez i piperu 4 60
- la 11 ocale năhut 1 76
- la 3 cântare, ocale 50 fier 34 63
- la 13 ocale oţel 7 10
- la 2 pol ocale cafea 5 28
- la potcovitul cailor 11 78
- la 22 pol ocale untdelemn 15 105
- la lucru la 4 piei 4
- la 22000 pol cuie de şindrilă 11 30
- la 2 pol ocale săpun 1056
- la 3 borcane dă dulceţuri 4056
- la 9 ocale măsline 2
- la funia podului Ialomiţei 3
- la 9 vedre păcură 5
- la 2 ocale cracatiţă 2 30
- la oca una tămâie 1 130
- la 2 părechi cizmei o căciulă a vătafului de ţigani 3 60
- la oca 1, litră 1 bumbac pentru făclii 1 35
- la spoitul vaselor 4 12
- cheltuiala praznicului i la 2 arhierei cu toată
sinodia lor 104 60
- dicheului când s-au dus la tunsul oilor 90
- la 7 cărţi domneşti pentru treaba moşilor 4
- la 3 cărţi domneşti pentru moşiile Pârliţii 3
- iar pentru aceste moşii cheltuială 2
- la 1O coase i o păreche cizme 8 60
- Nicului când l-au trimis la moşie <f.26 V> 1
- la o cămaşă <a> unui ţig<an> i la nunta lor 2 46
- la 16 pari de moară 15 30
- la 261 podini 75 7
- la 4 7 ocale de fier 6 54
- cheltuiala hanului la sobei la scânduri dă pat 12
- la 4 cezvârte linte 5 60
- la 5 pol ocale untdelemn 3
- la pol cafă 1 6
- la fingene (!) de cafă i la o tavă i un sfetnic 3 82
- s-au cumpărat 6 baniţe de lemn 1 25
- la lucrul la 4 perechi opinci 90
- la 9 ocale lumânări de seu 3 45
- la 3 sale ( !) i la hârtie de scris i ceară tare 3 108

64
- la 1 oca cafă i la nişte văcari 3 60
- la 6 coţi de pânză de o cămaşă i la 3 ocale untdelemn 1 42
- la o cămaşă <a> unui cioban 75
- lui Şerban i Niculae când s-au dus la moşie 1 6
- cheltuiala părinţilor când să lucra la Fierăstrău 1 40
- la un beşliu de au scos turcii din livede 66
- la 4 vedre păcură 2 60
- la 1600 ocale sare 16
- la catran pentru oi 60
- la pânză de Braşov pentru saci de vie 1 54
- popei Grigorie când au fost la Piteşti au cheltuit 5 40
- dicheului când au fost la Pietrii cheltuiala lui 6 50
- la oca 1 anasoni la 31 pol ocale de seu <f.27> 8 56
- la 32 ocale miiare 4
- la 465 ocale fasole 15 25
- la 86 ocale de ceapă 3 24
- la o pereche cizme 1
- la 53 vedre vin ce s-au cumpărat la praznic 39 45
- la 4 lacăte 2
- la invălitul purcăreţilor (!) 1
- la gropile ce s-au făcut la moşii pentru bucate 4 90
- la ţigani pentru peşte i legume 3 90
- la 2 ocale stafizi 56
- la 2 părechi pietre de moară din Târgoviştei
2 părechi pietre de Hârlău 117 20
- la dresul zăgasului morii ot Ialomiţa 22 90
- la 2089 cară brazde de am dres heleşteul ot
Hierăstrău 104 18
- la 96 clăi de fân 103
- la 1OOO lanţuri 33 40
- la 15500 haraci despicaţi 29 100
- la 30800 şindrili 69 60
- la oieritu 61 45
- cheltuiala stânii 10 100
- îmbrăcămintea ţiganilor 147 100
- chiria bucatelor ce s-au adus după la moşii la
mănăstire, însă la chile 235 pol 288
- simbriile părinţilor 66
- simbriile păstorilor i viiarilor i stuparilor i purcarilor
i la hârtiile lor i feciorilor i la cizmele lor 100 20
- la viia care iaste din dosul mănăstirii la toate
lucrurile <f.27 V> 16 50
- la viia ot Budişteni i ot Ţigăneşti la tot lucrul lor 88 20

tona ( otrm:cnilor in Documente 65


- la viile den Târgovişte 42 60
- la viile ot Cepturi 119 20
- la viile ot Scăiani la toate lucrurile lor 104 6
- la viile ot Sărata la toate lucrurile ei 66 40
- la culesul viilor i alte cheltuieli 26 30
- chiriia la vedre 497 pol vin 41 92
- la 35 pol vin ce s-au cumpărat 35 60

Face toată cheltuiala acestui an suma 2245 107


Prisoseşte venitul mai mult peste cheltuială 456 13
Dintr-aceşti bani s-au dat arvună nişte şindrilă
ca să o aducă 80
iar gata să află acum 376 13

Gherasim arhimandritul, epitrop


Ghenadie arhimandritul Cotrociani, epitrop
llarion Bistricean, epitrop
Dionisie arhimandrit Hurezi, epitrop
Vasile ... 8 , epitrop

ANIC, fond Manuscrise, 377, filele 9 - 27. Original românesc, hârtie.

1
În text Drâgneţi.
2 În text Dăbroţii de Sus şi de Jos.
3
Loc alb în text.
4
În text Dăniceşti.
5În text aghiastir.
6
Semnături indescifrabile.
7
În text Vivlii.
8
/ndescifrabil.

18

1742 (7250) februarie 18


t Adecă eu, Costandin Corbeanul vei şătrar dempreună cu jupâneasa
mea, Marica şi cu ceilalţi ctitori care se vor iscăli mai jos, dat-am acest zapis al
nostru la mâna părintelui egumenului chir Grigorie de la sfânta şi dumnezeiasca
mănăstire ce să chiamă Cotroceni, unde iaste hramul Uspenii prea sfintii
Bogorodiţi, care iaste zidită şi înălţată den temeliia ei dă prea luminatul domnu
Ion Şărban Cantacuzino voievod, care iaste închinată la 20 mănăstiri de la Sfeta
Gora. Precum să se ştie că, avându şi noi un schit zidit şi înălţat den temelie dă
răposaţii părinţii noştrii, ce să chiamă Cătăluiul od sud ... 1 , am socotit noi dentru
bun gândul de l-am închinat la această sfântă mănăstire ce s-au numit mai sus,
pentru pomenirea sufletelor părinţilor noştri şi pentru sufletele noastre, de o am
66
închinat-o cu toate moşiile şi cu viile, cu ţiganii, cu stupii, cu dobitoace şi cu alte
dichisele şi odoară câte se află ale mănăstirii, făcute de răposaţii părinţii noştri
şi de noi.
Şi le-am dat toate, ca să fie sfintii mănăstiri de ajutor şi de întărire şi
părinţilor călugări, care să vor afla într-această sfântă casă, de hrană, iară noao
şi părinţilor noştrii de vecinică şi neîncetată pomenire, neprestano în veci. Şi am
întărit această carte asupra neamului nostru şi a altora striini, cu mare şi neiertat
blestem, ca cine s-ar ispiti freodată a strica şi a strămuta această tocmeală şi
legătură ce am făcut noi sfintii mănăstiri, unii ca aceia şi cu îndemnătorii lor să
fie procliţi, afurisiţi, anatima de Domnul nostru Iisus Hristos şi de 318 sfinţi părinţi
şi să-i topească ei cu toată seminiţia neamurilor lor, ca neamul lui Ahaai împărat,
să crape pământul, să-i înghiţă de vii ca pre Datan şi pre Averoe, fierul şi pietrile
să putrezească, iar trupurile lor să stea în veci după moartea lor netopite şi
nedezlegate, parte şi lăcaş să aibă la un loc cu loda şi cu afurisitul Ariian.
Şi când am făcut această carte fost-au şi boieri mari mărturie; care să vor
iscăli mai jos. Şi noi, pentru adăvărata credinţă ne-am iscălit şi ne-am pus
peceţile mai jos, ca să să crează.
Az Radul logofăt pisah 2 . Febr<uarie>, 18 dni, vă leat 7250.
Constantin Corbeanul vei şătrar.
Constandin Dudescul logofăt mărturie; Radu logofăt; Grigorie Greceanul
vei vistier mărturie; Drăghicean Greceanul vei pitar mărturie; Barbul Văcărescu!
vei clucer; Ştefan Dudescul vei paharnic 3 .

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, 11131.


Original, hârtie, pecete.
Copie in Idem, fond Manuscrise, 692, fila 100.

1
Loc alb in text.
2
Eu Radu/ logofăt am scris.
3
Semnături autografe.

19
1749(7257)august18
Milostiiu Bojiiu Io Grigore Ghica voievod i gospodin.
Davat gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi. De vreme ce ne-am
înştiinţat domniia mea de la egumen ml> mănăstirii Cotroceni, chir Grigorie cum
că din pricina trecutei răzmeriţe şi din alte întâmplări ale vremii s-au :;căpătat
mănăstirea şi fiindcă de la cutremurul cel mare s-au sfărâmat un r~nd de chilii
despre amiazăzi, după cum şi însumi domniia mea le-am văzut. Şi poruncindu-i
domr.iia mea egumenului ca să să apuce să le prefacă, ca să nu rămâie o
mănăstire mare şi domnească ca aceasta a să părădui cele făcute şi zidite mai

67
denainte cu multă cheltuială a ctitorului, răposatul Şerban voda, ne-au răspunsu
igumenul cum că fiind orânduită manăstirea de ctitor ca să dea pă fieştecare an
câte o sumă de bani la Sfânta Gora, unde iaste mănăstirea închinată, nu să ajunge
din venitul mănăstirii a da şi acea orânduială de acolo şi a preface şi cele stricate.
Pentru aceasta dar, aşa am socotit domniia mea şi am hotărât ca în doi
ani să fie oprit a nu da acea orânduială la Sfânta Gora şi cu venitul casei de
aceşti doi ani să prefacă toate chiliile şi să dreagă împrejur verice ar mai fi
stricat, după cum şi răposatul Şerban vodă, ctitorul au orânduit prin hrisoavele
domni<e>i sale, ca întai toate ale mănăstirii aducându-le egumenii în stare şi
puindu-le la bună orânduială atuncea dă va prisosi din venitul casii, să trimiţă şi
orânduiala banilor la Sfanta Gora.
I ispravnic saam reci gospodstva mi. Avgust 18, 7257.
Io Grigorie Ghica voievod, Bojiiu milostiiu Gospodin.
Procital vei logofăt.

ANIC, fond M~năstirea Cotroceni, XXV/11129.


Original românesc, hârtie, pecete inelară.

20

1776 (7284) iunie 14, Bucureşti


Io Alexandru Ioan lpsilant voievod, Bojiiu milostiiu gospodar zemle
Vlahiscoe.
Proorocul şi împăratul David nu înceta lăudându-se către Dumnezeu cu
mare bucurie a sufletului, cu glas mare zicand UDoamne, iubit-am podoaba casii
tale şi locu lăcaşului mări<e>i tale". Şi alte ori iarăşi a zis: "... că râvna casii tale
m-au mancat„.", dându cu acest cuvânt pildă şi poruncă tuturor ca să fim cu
râvnă şi cu fierbinte dragoste cătră sfintele şi dumnezeeştile lăcaşuri întru care
să proslăveşte Dumnezeu. Care râvnă şi noi având-o datorie, nestrămutat pururea
priveghem cu ochii neadormiţi şi cu minte deşteaptă la câte sânt spre mai bunul
folos ad> sfintelor mănăstiri şi dumnezeeştilor lăcaşuri ce să află întru această
de Dumnezeu păzită ţară, a căreia ţări ocârmuirea de sus ni s-au încredinţat.
De vreme dar că părinţii soborului Sfeta Gorii, unde iaste închinată sfânta
şi dumnezeiasca mănăstire Cotrocenii, făcură pâră la divanul domniei mele prin
trimişii despre partea obştii ezarhi, zicând că în vremea când domnia sa, răposatul
Şărban vodă au făcut această sfântă mănăstire Cotrocenii şi au afierosit multe
lucruri mişcătoare prin sine şi mişcătoare şi nemişcătoare şi alte sfinte odăjdii,
după orânduiala sfintelor soborniceşti canoane şi după împărăteştile porunci,
pentru îndestularea făcliilor i a untuluidelemn şi a altor trebuincioase, pentru ca
să aibă hrană din destul părinţii călugări şi posluşnicii ce să vor afla într-însa şi
pentru ca să aibă şi sfintele mănăstiri a Sfeta Gorii, unde iaste închinată precum
s-au zis, ajutoriu din veniturile ce vor prisosi.
68
Pre lângă alte lucruri mişcătoare cu care răposatul acela domn ~u afierosit
la această sfântă mănăstire şi hanul din Bucureşti ce să numeşte cu însuşi
numele domniei sale Şărban vodă, din temelie rădicându-1 cu a domniei sale
cheltuială, ca să fie acel han, cum şi celelalte ce au închinat mănăstirii, de
baştină şi nestrămutatu supt purtarea de grijă a părinţilor, cu mai bunu folos spre
întărirea şi spre chiverniseala sfintei mănăstiri. în care han, fiindcă dintru început
au apucat de au lăcuit neguţători streini în chirie cu tocmeală, au început după
vremi a să face stăpâni pe odăile acelea, încât unii cu desăvârşită stăpânire pe
odăile acelea întru care şăzise cu chirie le vindea altora ca nişte stăpâni cu
nume de cedic, dând la mănăstire o chirie foarte puţină pe ani. Iar alţii le da
altora cu chirie cât vrea, dând şi ei mănăstirii o chirie foarte puţină, adică cât au
apucat de s-au tocmit în trecuţii ani pe când s-au zidit, făcând cu acest mijloc
de a să socoti acele odăi cedicuri şi ei a fi stăpâni cedicurilor cu acest catahrisis
şi a plăti numai chiria locului. Şi, măcar că cedicu ar fi după pravilă, însă de ar
avea aşăzământurile cu care să face, care sânt foarte departe de acest han.
Fiindcă răposatul acela domn când l-au zidit, nu au luat bani de la cei ce era să
lăcuiască cu chirie într-însul şi cu acei bani să facă acea zidire şi să le vânză lor
cedicurile odăilor, ca să fie ei stăpânitori şi să aibă a plăti numai chiriia locului
după tocmeală. Fiindcă, de ar fi fost una ca aceasta, negreşit s-ar vedea hrisoave
şi cărţi de aşăzământ în mâinile chiriaşilor.
Deci, să cunoaşte de faţă că aceşti chiriaşi numai cu o strămutare, adecă
catahrisis şi cu un cuvânt subţire că şăd în odăi de ani mulţi şi-au zidit oareşicare
ziduri pentru mai mult odihna lor, le stăpânesc ca nişte cedicuri, foarte năpăstuind
şi păgubind sfânta mănăstire, lipsindu-o de chiria cea dreaptă ce ar putea să ia
şi să să uşureze de datoriile şi trebuinţele ce are. Şi, mai vartos, să dreagă
zidurile cele stricate ale hanului, care sânt să cază şi să pricinuiască mare
stricăciune şi pagubă mănăstirii, care ziduri să făgăduesc părinţii să le înnoiască
după straşnica poruncă ce am dat domniia mea, dar ne arată neaverea şi cum
că are prea puţin venit. Dar, domniia mea vrand înnoirea şi înmulţirea lucrurilor
mănăstireşti, cum şi a acestui han, deodată am dat tare poruncă ezarhilor şi
egumenului ca să înnoiască bine hanul, făcând aceasta fără nici o prelungire,
după cum negreşit am hotărât, vrând domniia mea, precum am zis, nu numai
înnoirea hanului, ci să şi păzim a fi fără frică şi fără primejdie lăcuinţa chiriaşilor.
Apoi, iarăşi luându seama domni ia mea dreptăţilor mănăstirii ce are asupra
chiriaşilor neguţători şi nedreptatea cea mare a neguţătorilor acestora, ce fac
sfintei mănăstiri cu această mijlocire fără temeiu şi cu cea împotriva pravilelor
stăpânire ce au asupra odăilor cu nume de cedic, am hotărât, după datoriia ce
avem, să diiafendifsim dreptatea mănăstirilor. Şi am cerut să vedem cu ce zapise
de aşezământ ale părinţilor lăcuiesc în odăi aceşti chiriaşi şi cu ce hrisoave
domneşti caie să arate că cedicurile odăilor acestora s-au vândut la cei ce de I

când s-au zidit odăile, le-au luat. Aşijderea, şi la cine s-au vândut apoi de dânşii
cu puterea acelor hrisoave sau cărţi ale egumenilor. La care, aceştia câţi acum
să află şăzători prin odăi nu au putut să arate scrisori ca acestea care am cerut
domniia mea, ci numai unii au început aş ajutora ceia ce au arătat cu cuvinte

69
subţiri şi netemeinice, iar alţii a zice: unul că au cumpărat cedicul cutării prăvălii
de la cutare, altul cum au zice de la altul, altul iar aşijderea, fără a nu ne arăta
vreun sinet cinevaşi dintr-înşii în care să să vază, pe cum mai sus s-au zis, că
răposatul domn acela şi ctitorul hanului acestuia au vândut cedicul odăilor cutăruia
şi cutăruia, prin care sinet să fie acel cutare stăpân de a vinde la altul, cum şi
altul la altul.
Nici măcar au putut acest fel de sinet ori zapis să arate a vreunui egumen
al mănăstirii sau al vreunui epitrop de la soborul Sfeta Gorii, întru care să arate
că au vândut cedicurile odăilor cutăruia şi cutăruia, pentru ca să împlinească
trebuinţele şi greotăţile mănăstirii sau pentru ca să plătească datorii ştiute sau
pentru ca să rădice vreo zidire noao. trebuincioasă spre mai mare folos al
mănăstirii sau pentru ca să înnoiască vreo zidire veche, ce era să cază sau
pentru ca să facă altcevaş asemenea, neavând să le facă acestea din alt venit al
mănăstirii. Măcar că şi acest fel de sinet al egumenilor să fi arătat, cu care să
vânză cedicu, tot nu s-ar fi ţinut în seamă după pravilă şi rămân achiron şi fără
temeiu, findcă pravilele nu primesc acest fel de sinalacimata, ci le leapădă şi le
depărtează în tot chipul, precum să vede la cartea a 5a a împăraţilor, titlul 1,
poruncind într-acestaş chip ca lucrurile mănăstireşti nici să să vânză, nici să să
zălogească, afară numai de va avea mănăstirea prea mare tre~ 'Jinţă şi dovedită
greotate şi nu va putea ca din cele mişcătoare să-şi facă acea trebuinţă. Şi altă
pravilă tot la acea carte şi titlu zice că, câte lucruri să dau danie la mănăstire de
domni, nici să să vânză, nici să să schimbe, nici să să zălogească, măcar de
orice pricină. Asemenea porunceşte şi cea de a 31 neara a lui lustiniian împărat,
care şi la pedeapsa furtişagului besericescu, adecă al gherosoliei vinuiaşte pre
acela ce va îndrăzni să facă acest fel de sinalagma.
Şi, într-acestaş chip aceşti neguţători să silea mai mult cu cuvinte subţire
să întemeieze strămutarea, adecă catahrisis acesta ori să zicem mai bine
nedreptatea ce fac sfintei mănăstiri, arătând şi o carte a domniei sale Ştefan
vodă Racoviţă. Care, cercetându-o cu amănuntul, ne-am încredinţat foarte bine
că s-au făcut acea carte numai pentru aşezământ în vreme cu iconomie, iar nu
cu vreun temeiu bun şi tare. după cum domniia mea acum am hotărât să facem.
Drept aceia dar, mai întâi am vrut să ne ispitim ca iarăşi prin orânduiala lor,
adecă prin cei mai mari ai cumpaniei lor, să facem să priceapă singuri dreptatea
ce are mănăstirea şi din bună voia lor să îndrepteze nedreptatea, ori ca să
zicem mai bine ierosiliia ce fac sfintei aceştii mănăstiri. Apoi am orânduit doi
din cinstiţii şi credincioşii boiarii domniei mele, pe dumnealui biv vei vistiar
Dumitraşco Racoviţă i pe dumnealui vei dvornic de ţară de jos Badea Ştirbei şi
dumnealor să cerceteze de aceasta cu amăruntul, carii cercetând, au arătat
domniei mele nedreptatea ce fac aceşti neguţători sfintii mănăstiri. în scurt,
aducându-i şi înaintea domniei mele pe aceşti neguţători, le-am arătat că nu
primeşte domniia mea nicidecum aceste cedicuri ce ei arată, de care hotăram
să lipsească, să nu mai fie, nici să mai aducă acest nume cedic. Aşijderea,

70
hotărâm să lipse<a>scă şi acest catahrisis cu care chiriaşii da odăile cu chirie
altora, fiindcă şi acesta cu desăvârşită hotărâre o oprim ca de acum înainte să
nu mai fie nicidecum.
Dar, vrând să păzim şi liniştea şi nesupărarea neguţătorilor, am hotărât ca
odată hotărându-să chiriia ce să cade a da fieştecarele din neguţători, să nu mai
aibă voie vreun egumen sau ezarh să supere pe vreun neguţătoriu, cerându-i
chirie mai multă ori zicând că alt neguţător dă mai mult ori cu cuvânt că ar fi
trebuincioasă odaia pentru trebuinţa mănăstirii ori şi cu alte măcar, să scoaţă pe
acela din odaie. Ci plătind fieştecarele din neguţători cu mulţumită orânduita
chirie pe an, să aşază în toată viiaţa lui nesupărat şi nebântuit. Care acest
pronomion fiind prosopicon, adecă numai al acelui obraz, să săvârşeşte la însuşi
chiriaşii aceia, ori murind ori ducându-să de tot la altă ţară, fără a nu să mai
întoarce ori schimbându-şi starea şi norocu, adecă a să face boiari, nemairămâind
la fiii şi clironomii cuivaş. Cum iarăşi să săvârşeşte şi la acel ce nu va plăti cu
mulţumire chiriia aceia pe an ori strica odaia în care şade.
Deci, de vreme ce am hotărât ca toate acestea, câte am arătat lor să-şi
aibă întemeiarea lor tare şi nestrămutată de-a pururea, de aceia am dat domni ia
mea şi acest prea cinstit hrisov al domni<e>i mele adeverindu-l cu însuşi credinţa
prea iubiţilor domniei mele fii, Costandin voievod, Dumitraşco voievod şi cu tot
sfatul cinstiţilor şi credincioşilor boiarilor celor mari ai divanului domniei mele:
pan Toma Creţulescul vei ban, pan Necula Ştirbei biv vei dvornic de ţara de sus,
pan Badea Ştirbei vei dvomic de ţara de sus, pan Dumitraşco Racoviţă vei logofăt
de ţara de _jos, pan Ştefan Mişoglu vei spătar, pan lanache Văcărescu I vei vistier,
pan Scarlat Caragea vei postelnic, pan Manolache Brâncoveanu! vei clucer, pan
Scarlat Mano vei comis, pan Neculae Filipescu vei paharnic, pan Costandin
Ghica vei stolnic, pan Ioan Brăiloiu vei sluger, pan Alexandru Farfara vei pitar. Şi
ispravnic, pan Ioan Guliano vei logofăt de ţara de sus i pan Gheorghe Mavrocordat
vei logofăt. Şi s-au scris hrisovul acesta întru al doilea an al întâiei domnii a
domniei mele aici în scaunul domniei mele în oraşul Bucureşti, la anii de la
zidirea lumii 7284, iar de la naşterea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru
Iisus Hristos 1776ionie14, de Costandin dascălul slovenesc de la şcoala domniei
mele cea slovenească, ot Stariiu Gheorghie cel vechi.
Io Alexandru Ioan lpsilant voievod, Bojiiu milostiiu Gospodin Vlahiscoe.
Io Alexandru lpsilant voievod <m.p.>.
Ioan Guliano vei logofăt procit
Gheorgie Mavrocordat vei logofăt procitoh.

ANIC, fond Suluri, 1141.


Original românesc, pergament, pecete atârnată, in casetă metalică, semnătura
autografă a domnului in cartuş, miniaturi deosebite.
Copie in Idem, fond Manuscrise, 691, filele 69 - 71.

71
21

1783 iunie 25
Prea înălţate Doamne,
înştiinţăm mări<e>i tale că, după luminată porunca înălţimii tale, ce ni
s-au dat prin pitac, pentru cercetarea şi luarea de seamă a igumenului Cotrăcean,
l-am pus de şi-au făcut cata<sti>h, atâtu de totu venitul ce s-au strânsu pe
fieşcare an, de când igumeneşte, cât şi de ce cheltuială au făcut până acum.
Căruia cata<sti>h, făcându-i-să cercetare, vedem că în trei ani după intrarea
sa la mănă<sti>re, arată mai multă cheltuială decât venit, tal<eri> 2877: 105. Cu
care însemnează că, găsind lucrurile mănăstirii dărăpănate din nechivernisirea
celuilalt igumen, au fost ajunsu multe acareturi ale mănăstirii la o foarte rea
stare. Şi, văzând că să pricinuieşte pagubă mănăstirii, au primit a cheltui mai
mult peste venit, făcând trebuinţă a meremetisi cele stricate. lară după trei ani
încoace, să vede că prisoseşte venitul peste cheltuială, în cursul anilor până
acum taleri 3492: 119. Din care scăzând acei taleri 2877: 105, mai rămân asupra
igumen<Ului> taleri 615: 14, afară de taleri 816:63 ce-i arată că are să ia, însă:
taleri 689: 111 de la dumnealui vei vist<ien Brâncoveanu, chirie după o prăvălie a
lui Teodose Zosta lip<s>canul, ce o ţine dumnealui închisă, de sânt nooă ani; i
taleri 126:72 de la casa răposatului staroste Mărgăritu, chirie pe un an după o
prăvălie.
însă, într-acest an nu s-au putut lua socoteala igumenului de totu venitul,
pentru că de acum înainte iaste vremea de cel mai mult strânsu de venit al
mănăstirii. Ci, pentru ca să nu să dea pricină de pagubă la veniturile mănăstirii,
s-au dat voie igumenului de a ieşi afară, pe la moşii, ca să-şi strângă bucatele şi
să-şi caute de trebile mănăstirii. Totu într-acel cata<sti>h văzu<ră>m că arată
igumenul şi o sumă de bani cheltuiţi la mereme<tul> hanului Şărban Vodă, unde
însuşi plecatu sluga mări<e>i tale, vei logofăt Dudescul am mersu de am văzutu
ce meremet au făcut la hanu. Şi, întru adevăru, cât pentru cheltuiala ce arată la
han, au fost făcut trebuinţă a să face. Dar, un lucru ce mai întâi trebuia a să face,
nu s-au făcut, adică tinda bolţiloru. De juru împrejuru hanului toată boltirea tinzii
au crăpat, încă pe la unile locuri şi însuşi stâlpii cei de piatră s-au povârnit a
cădea. Care aceasta văzându însumi, că nu numai stricându-se să păgubeşte
mănăstirea de o zidire ca aceia, ce poate, ferească Dumnezeu, să să întâmple
şi primejdie neguţătorilor ce sânt cu lăcuinţa în han. Am adus meşteri zidari, cu
care intrând în vorbă şi în oareşicare tocmeală, cu câţi bani s-ar putea înnoi
acea zidire a tinzii prăvăliilor, îmi arătă o sumă peste tal<eri> zece mii. Deci,
făcând socoteala că <em>baticul mănăstirii iaste de plăteşte pe fieşcare an
tal<eri> dooă mii la obştea Sfeta Gorii, să vede că nu mai rămâne putinţă de
ajutoru din venitul mănăstirii la lucrarea aceasta, pentru că în socoteala ce dă
igume<nul> nu vedem vreun prisos.
72
Ci, la aceasta, facă socoteală înaltă înţelepciunea mări<e>i tale, când un
acaret ca acesta ce, nu numai că singur aduce venit mănăstirii pe an mai bine
de taleri 1600 şi că de să va strica, să păgubeşte mănăstirea de totu, ci încă şi
primejdia ce hotărâtu poate să să întâmple neguţătorilor. Pentru care, aceasta
datorie iastea celor ce iau <em>baticul de la mănăstire, ca să nu lase treaba
nimic a să mai zăbovi, că să prăpădeşte hanu. Dar, ne îndatorim şi noi a arăta
înălţimii tale că face trebuinţă dânsu de acum a să pune în lucrare aceasta. Însă,
cu mijloc ce arătăm mări<e>i tale, adică din orânduita sumă a <em>baticului să
să scază pe jumătate şi să să lase asupra igumenului, în câtă vreme s-ar
socoti. Ca, cu începutul, pe de o parte să se lucreze acest meremet al hanului
şi, pe de alta, nici sfinţii părinţi ai obştii Sfeta Gorii să nu să păgubească de tot.
Iar, cât pentru igumen, găsim cu cale până la împlinirea anului, să rămâie
tot cuviosul lgnatie, ca să poată da şi cealaltă socoteală de venit, ce este a să
mai strânge. Iar de la an în colo, ori tot acesta va rămânea, fiindcă să vede de
bun iconom sau să va găsi alt<ul> mai cu bună ştiinţă şi tot din aghioriteni. De
aceea înşiinţăm şi ( ... ) 1 va lumina pe măria ta.
1783 iunie 25.
Grigorie al Ungrovlahiei. N. Dudescul vei logofăt2.

1783 iunie 27.


Io Nicolae Costandin Caragea voievod, Bojiiu milostiiu gospodin zemii
Vlahiscoe.
De vreme ce s-au teorisit şi s-au cercetat şi de către arhiereii locului, prea
sfinţiia sa părintele mitropolitul i dă dum<nealui> cincstit> şi credincios boierul
domni<e>i mele, vei logofăt Nicolae Dudescul, socoteala ce au dat cuviosul
igu<mem şi s-au găsit adevărată şi dreaptă, arătându-se iconom, vrednic, precum
ne adeverează prea sfinţiia sa şi dumcnealui> şi vei log<făt> şi nu rămâne mai mult
asupră, decât suma ce să arată mai jos, o întărim şi domniia mea ca o bună.
Iar pentru meremetul la tinda bolţii hanului, de vreme ce aceasta iaste un
lucru mai trebuincios decât toate şi mai întâiu grabnic a să începe acum şi
fiindcă alt mijloc nu iaste, hotărâm şi domniia mea ca în patru ani soroc, să să
scază din orânduita sumă a <em>baticului pe jumătate şi să fie datoriu igum<enul>
a începe la lucrarea acestui meremet.
Drept aceia, ca să fie ştiut că şi-au dat cuviosul chir lgnatie seama şi n-are
altă socoteală a mai da pă ani până acum, cum a coprins mai jos, cum şi pentru
al hanului meremet, cu acest propos a rămas asupra igume<nului> a-l face, am
întărit şi domniia noastră anaforaoa părintelui.
lonie 27, 1783.
Procit vei logofăt.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XXV/11145.
Original românesc, hârtie, pecete domnească.
'Indescifrabil.
2
Semnături autografe.

73
22
1816 mai 21
Prea inăltate Doamne,
I

Cu plecată anafco>r<ă> arătăm mări<e>i tale că, chibzuindu-ne în tot felul


pentru multa sumă de datorie în care au încăput sfânta mănăstire Cotroceni, din
reaoa iconomie şi netrebnica chivernisire a lui Visarion proigumen, cu ce mijloc
s-ar putea izbăvi mănăstirea de această grea sarcină, fără a se înstrăina nici un
acaret de-ale mănăstirii, am dat de ştire prin starostea de neguţători la toţi
neguţătorii de aici din Bucureşti ca să să găsească ca~va dintr-înşii să ia veniturile
mănăstirii asupra lor cu un soroc cuviincios, ca să o plătească de toată datoria
şi să o ~e şi în stare bună. Şi s-au găsit unii dintr-inşii, dar cer a stăpâni veniturile
mănăstirii pe doaozeci de ani şi or să plătească datoria peste patru ani, cu cată
dobândă s-au făcut până la leat 1815, făr de altă dobândă într-aceşti patru ani
sau de vor vrea creditorii a-şi lăsa banii acum să să scază dobânzile de patru
ani trecuţi, făcând şi trebuinciosul meremet al mănăstirii şi al hanului; iar de se
va întâmpla, ferească Dumnezeu, vreo surpare de tot sau ardere de foc, ei la
acelea să nu se amestice. A căror cerere am socoti-o că nu este de folos, căci
întâmplându-să vreo primejdie din cele ce să feresc ei, urmează a să mai robi
veniturile mănăstirii pe alţi 5-6 ani sau şi pe mai mulţi, ca să să dreagă acea
stricăciune la loc şi nici creditorii nu este cu dreptate a să păgubi de dobânzi pe
patru ani, precum cer neguţătorii.
Am fi zis să să vânză hanul de aici din Bucureşti, căci putea să iasă la preţ
de 300 de pungi, dar am socotit iarăşi că nu este cu cuviinţă să piarză mănăstirea
un acaret ca acesta, ce este pe numele răposatului ctitor şi mai vârtos cu sfântă
biserică într-insul, în care să fac sfinte rugăciuni pă toată ziua pentru iertarea
păcatelor ale răposaţilor ctitori ce şi-au vărsat toate ostenelile şi averea lor la
această mănăstire, pentru acest sfârşit. Ci, mai cuviincios şi mai înlesnit mijloc
am găsit a fi acesta ce-l arătăm mai jos adecă: fiindcă datoria mănăstirii este
taleri 355.886 şi dobânda până la leat 1815 taleri 133.393, ce fac peste tot
capete şi dobândă taleri 489.279 din care scăzându-să taleri 39.855 ce s-au
plătit până acum, rămâne datoria taleri 449.424, capete şi dobânda după arătarea
ce ne făcu cuviosul arhimandrit chir Dionisie, epitropul mănăstirii. Iar veniturile
mănăstirii, după pliroforia ce ne dete iar cuvioşi ia sa, în şase ani de acum înainte,
adecă până la leat 1822, să adună taleri 261.370, din care scăzându-să taleri
60.000 cheltuiala mănăstirii în şase ani pentru meremeturi şi alte trebuinţe, adecă
câte taleri 10.000 pe an, rămân taleri 201.370. Să să vânză câteva prăvălii de
aici din Bucureşti ce să însemnară mai jos, care pot prinde până la taleri 250.000,
căci sânt supuse stricăciunii şi de la acele prăvălii ia mănăstirea chirie pe an
taleri 9.000. Iar la 250.000 ce să vor lua pe dânsele şi să vor da în plata datoriilor
plăteşte dobânda pe an taleri 30.000 şi să păgubeşte mănăstirea pe tot anul
taleri 21.000.
74
- - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - ---------
Şi aşa, cu taleri 250.000 după prăvălii ş1 cu taleri 201.370 ce prisosesc din
venituri fac taleri 451.370 şi să plăteşte mănăstirea până în şase ani de toată
datoria Şi după acei şase ani pot să să adaoge veniturile mănăstirii de la 50.000
până la 80.000 de lei pe fieşte care an şi în patru ani să pot cumpăra moşii, iar
nu prăvălii, fiindcă au periculos şi cheltuială totdeauna. Şi cumpărându-se moşii,
să îndoieşte venitul şi rămâne mănăstirea mai mult folosită de la acele moşii
decât de la aceste prăvălii ce zicem a să vinde. Atâta numai este trebuinţă să
rămâie arhimandritul Dionisie nestrămutat din epitropia mănăstirii, fiind cercat şi
ştiut de om cu frica lui Dumnezeu, cinstit la urările sale şi vrednic iconom, la
care şi dăm credinţă că toate le va iconomisi bine şi spre folosul mănăstirii. Iar
la altul nu ne putem încrede.
Acest mijloc am chibzuit, după toată nevoinţa ce am pus, pentru care să va
scrie de către înălţimea ta epitropilor Sfetagorei ce să află în Ţarigrad, trimiţân­
du-li-să şi copie după această anafora, ca de vor vrea să trimită banii ce fac
aceste prăvălii a să da în plata datoriilor, să o facă aceasta făr de zăbavă, fiindcă
mai mult nu să poate suferi mâhnirea datornicilor şi fără darea de drept lor. Sau
să să dea un răspuns hotărât la această hotărâre ce cu sfat de obşte s-au făcut,
fiindcă prăvăliile s-au şi dat în vânzare la mezat şi de nu vor trimite banii până în
soroc de doao luni sau răspuns, să se ştie cu hotărâre că negreşit să vânză
prăvăliile. Iar hotărârea rămâne la măria ta.

1816 Mai 21
Prăvăliile mănăstirii Cotroceni ce zicem a se vinde
opt prăvălii din Abagii
patru prăvălii din Şălari
o pivniţă din dosul Şălarilor
hanul cel roşu de lângă Brătăşanu
doao prăvălii din colţul hanului lui Şărban vodă: jămblărie i cârciumă
casele ce şade dumnealui doctorul Manolache într-însele
o prăvălie de la Şărban vodă ce este pe Uliţa ce apucă spre Curtea cea veche.

1816 mai 28
Io Ioan Gheorghe Caragea voievod i gospodin zemle Vlahiscoe
Fiindcă dintre toate mijloacele ce se arată într-această obştească anafora
a părinţilor arhierei şi a dumnealor boierilor spre izbrănirea mănăstirii Cotrocenilor
din greutatea datoriei intru care să află supusă, am găsit şi domnia mea mai
cuviincios şi mai de folos vânzarea acelor prăvălii ce să arată mai jos (de nu să
vor trimite bani de la epitropii sfetagoreţi pentru plata acelor datorii). De aceia
poruncim starostcelui> de neguţători să le strige la mezat după orânduială şi făr
de al doilea poruncă a domni<e>i mele să nu le harate.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, CXl/98.


Original românesc, hârtie cu filigran, pecete aplicată.
75
23

1823mai15
Catagrafia mănăstirii Cotroceni ce să prăznuieşte hramul Sfintei
Adormiri, din cele ce s-au găsit in fiinţă, mişcătoare şi nemişcătoare,
precum in lăuntru se arată

Prăvăliile din Şălari ale mănăstirii <f.497>


4 prăvălii au trebuinţă de meremet învălişului
1 carciumă cu pivniţa ei din jos<LII> Şălarilor, are trebuinţă de meremet soba,
pardoseala şi învelişU<I>, cum şi curte împrejur
1 o moară la Grozăveşti, veche, pe apa Dâmboviţii, are trebuinţă de meremet
1 un pod peste Dâmboviţă, care este îndatorită mănăstirea să-l facă şi este
stricat de tot
1 o moară la Pălici i pac pe apa Dâmboviţii, făcută neoă; şi din greşeală s-au
făcut scocul prea sus şi trebuie de a se lăsa în jos la măsura cea
cuviincioasă, căci lăs~mdu-o aşa până la un an de zile, ar umple potmol şi
rămâne şi urcat.
Pe moşiia Herăstrăului este heleşteu cu zăgas vechiu şi stricat şi moara veche;
înlăuntru un<ui> ostrov este schitu cel făcut de Visarion, biserica de lemn stricată,
icoanele şi celelalte lipsesc cu totul, casele şi odăile dezvălite şi stricate,
clopo<t>niţa stricată şi clopote nu sânt, nici pâmprejurul lui, porţile lipsesc.
O condică veche a mănăstirii
O condică a schitului Pârlita
Un catastih legat şi îmbrăcat cu catifea mavi, care coprinde înlăuntru pentru
moşii, ţigani şi alte zestre ade> mănăstirii
Un catastih al egumenului lgnatie, care coprinde înlăuntru feluri de socoteli
O condică de coprinderea socotelilor, de zapise de vânzarea moşiilor în arendă
în zilele lui Teodosie şi Hariton
Un catastih ce arată socoteala răposatului Plumbuiţean de 3 ani
O condică a răposatului Visarion, unde coprinde zidirile mănăstirii şi alte socotele
Un catastih 1797 netrebuincios
pac cu acel leat
i pac 81 Omartie 1O ce coprinde de danii
Un catastih de chirii
pac 807 ce coprinde pentru prăvălii
pac ce coprinde pentru casile lui Petre Cănuş si altele
1 pac un catastih
i pac cu coprindere pentru vii şi altele
3 condici pecetluite din zilele ruşilor, date de la dicasteria ezarhului
3 foi de scară de condică
2 hrisoave domneşti, unul al lui Caragea şi altul al Suţului
76
1 un plic de catagrafia mănăstirii Vălenilor, cea nooă, 1820 leat
1 un plic la număr< ul> 24, unde să coprinde zapise, locuri cu tocmeală de
mori şi schimburi
1 număr 11 plic cu cărţi ale Vălenilor, Ezoflitica ale lui Toli (!), Iosif şi altele
1 număr 16 plic cu o anafora şi cu zapise ale Pârlitului de simfonii
1 număr 14 plic cu zapise pentru locuri şi grădini ale mănăstirii
1 un plic s-au găsit scris cu cărţi ale mănăstirii pă numele Cotroceni, ce au
făcut Doamna Maria
1 număr 4 un plic cu răvaş arătător pentru dobânda banilor şi după vremi au
primit
1 număr 19 un plic cu cărţi pentru moşiia Pietrile şi moşiia Comâneşti şi o
jalbă pentru o prăvălie
1 număr 22 un plic cu jălbi pentru moşi ia Pârlita, cu porunci de milă ale mănă­
stirii şi altele <f.497 V>
1 număr 12 plic ce are cu felurite de cărţi arătătoare
1 număr 5 plic cu răvaşe pentru dob~mdă i locurile de bani şi exoflisit al logo-
fătului Nicolae
1 număr 13 un plic cu jălbi de Visarion i un shedion (!) de hrisov cu anafora
pentru Livedea domnească
1 număr 7 i pac cu răvaşe arătătoare şi socoteli
1 număr 3 i pac unde să coprinde pentru socoteală şi o scrisoare de simfoniia
pentru un loc ce au luat Enache Scufi
1 număr 23 i pac unde să coprind zapise pentru Făurei, dă căşărie şi heleşteu
şi Luica (!).Cărţi ale Budiştenilor cu moşiile Muşcelenilor
1 un plic cu răvaşe pentru dobândă, Ana şi Zmaranda Fălcoianca
1 număr 40 deosebite cărţi de trebuinţa mănăstirii Cotroceni
1 număr 45 un plic cu 11 răvaşe trebuincioase
1 număr 1 plic unde să găseşte răvaşe arătătoare ale răposatului medelnicer
Florea în primirea dobânzii
1 număr 18 i pac socoteală şi răvaşile răposatului medelnicer Florea
1 plic pentru judecăţile ce au avut cu medelnicerul Florea

Taleri
100 - e dator Agapie ierodiiaconu cu l<eat> 806 noiembrie 6
5700 - un zapis al Coiciului, nepotul răposatului proin Dristea, 803 decembrie 27
2000 - un zapis al lui Mihalache Niropulos şi Dumitru Elefteris, 808 februarie 13
8000 - un zapis al <lui> Dumitru Elefteris, leat 809 ghenuarie 18
100 - un zapis sârbesc leat 807 fevruarie 20
750- un zapis <al lui> Gheorghe Panait leat 802 octomvrie 21
100 - un zapis al lui Ion Sibas, 802
1500 - Gheorghe Dima, 808 mai 25
400 - Serafim ieromonah Lavriotis leat 802 septemvrie 9
18.650

77
Aceste toate, după luminată poruncă de câte s-au găsit în fiinţă, făcân­
du-se trei catastişe, unul ca altul, unul s-au lăsat în mâna noastră, altul s-au dat
în păstrare Sfint1i Mitropolii. iar altul s-au dat la canţelaria domnească 1 .
Arhimandritul Hariton; Iosif arhimandrit Cotroceanu
Un sacos de ataia cu câmpul ghiurghiuliu, cu flori de fir greu, cu pervazurile şiret
<f.498>
verde cusut cu fir, cu 24 nasturi argint şi poleiţi, căptuşeala cu damasc mohorât,
polu (') Domnului Hristos cusut cu fir în mangan roşu, cu 3 nasturi mari cu
mărgărite pă ei mărunte şi lipsă, cu dooă pietricele roşii în vârf.

Omofoară
1 un omofor de serasir alb cu flori de fir, cu crucile şi die~le (!) pă atlaz roşu,
cusut în mangan cu fir în mătăsuri şi cu chipurile de sfinţi, şireturi de fir
cimei galben, polu Domnului Hristos cusut în mangan de fir şi cu 6 măr­
gărite, căptuşit cu atlaz stacojiu rupt, cu 12 ciucuri fir şi ibrişim
1 un omofor de sarasir, cu crucea iar de serasir roşu, cu 14 ciucuri ibrişim
1 un omofor dă ataia cu cruce, chipuri cusute şi cu 14 ciucuri ibrişim
3
Feloane
1 o sită serasir alb greu cu mătase verde, guleru cimei galben, polu Dom-
nului Hristos cusut în mangan cu fir, căptuşeala atlaz portocaliu închis,
rupt
1 Diba de fir galben cu mătase roşie polu, cusută în mangan cu fir Sfânta
Troiţă, căptuşeala atlaz stacojiu
1 o sfită catifea roşie cu şiret de fir
1 o sfită de catifea verde cu şireturi de fir şi cu marginile catifea roşie
1 o sfită de stofă cu cruci multe, veche
1 o sfită de serasir de mătase cu flori
1 o sfită de stofă galbenă cu flori, veche, ruptă
1 sfită de atlaz vânăt ţesut cu fir alb, vechi cu totu
1 sfită catifea verde
9

Stihare
1 stihar alb cu flori de mătase, căptuşeala atlaz vechi, rupt
1 stihar de ataia galben, vechi
1 stihar de serasir cu flori late în roşu, vechi
1 stihar de canavăţ verde cu flori de fir, vechi
2 stihare de ataia galbene, vechi ghivaz
1 stihar verde, fir
1 stihar serasir în vărgi lungi, rupte şi vechi
1 stihar roşu cu flori de fir
9
78
Epetrahire
1 epitrahir atlaz roşu, cusuţi sfinţii
apostoli cu fir în mangan, cu 6 nasturi de
argint poleiţi,
şapte ciucuri de sârmă cu ibrişim roşu, căptuşala atlaz
fistichiu
1 i pac alt epitrahir pe atlaz roşu cu sfinţi, cusuţi cu sârmă în mangan fluturi,
cu 6 nasturi de argint I poleiţi, 7 ciucuri de sârmă cu ibrişim, căptuşeala
atlaz fistichiu <f.498 v>
1 i pac atlaz mohorât cu sfinţi cusuţi în mangan sârmă fluturi, cu 6 nasturi
de argint poleiţi, cu 7 ciucuri sârmă şi ibrişim, căptuşeala atlaz roşu
1 i pac atlaz vânăt cusut cu sfinţi în mangan, sârmă
1 i pac de stofă albă cu 5 ciucuri şi cu opt nasturi
1 i pac de stofă albă cu fir cu 5 ciucuri şi 9 nasturi de argint
1 i pac de catifea cu chenar icu 7 ciucuri, vechi şi rupt
1 i pac de serasir cu 5 ciucuri, vechi şi rupt
8

Hora re
1 unu de atlaz cu serafimi cusuţi în mangan cu sârmă galbenă i albă, cu 4
funte sârmă şi ibrişim şi cu un nasture argint poleit, căptuşeala atlaz
fistichiu
1 i pac de catifea roşie, cu pervazurile şi crucile cusute în mangan fir, cu
4 ciucuri de sârmă i ibrişim, căptuşeala atlaz fistichiu
1 i pac întocmai şi asemenea
1 i pac alb întocmai şi asemenea, afară numai de culoarea catifelii, fiind
mohorâtă şi căptuşeala de atlaz roşu
5

Rucaviţe
1 o pereche rucaviţe atlaz roşu, cusută Blagoveştenia în mangan cu sârmă
i fir şi flori dă mătase cu 40 veriguţe de argint poleit, căptuşeala de atlaz
galben, vechi, rupt
1 i pac de catifea mohorâtă cu marginile cusute mangan, vechi
1 i pac de serasir, fără de copci, vechi
3
Aeruri
1 aer Diba, fir greu cu serafimi, Domnul Hristos zugrăvit cu crucea în r.1ijloc,
de sârmă cu fluturi, cu 20 pietre verzi şi albe, cu 3 ciucuri fir ibrişim
1 i pac de stofă albu cu flori
1 i pac stofă cu fir, vechi
3
2 dooă poluri sfite, cusute în mangan cu firi beteală

79
Procoviţe <f.499>
1 procoviţă de Di ba cu Domnul Hristos în sfânt potir cu 16 pietre verzi şi o
piatră mare roşie şi 16 negre şi albe de cele proaste, cu 6 ciucuri mătase
i fir alb, căptuşeala sandal roşu
1 i pac asemenea materie, cu Domnul Hristos cusut pă atlaz roşu în mangan
cu sârmă i fir şi caparale (!),cu 4 ciucuri de firi mătase albă, căptuşeala
sandal roşu

Poale
2 două poale de la icoanele împărăteşti pă atlaz roşu şi verde cu sfinţi
împrejur şi în mijloc ctitorii cusuţi cu sârmă i fir în mangan, la una cu 20
mărgăritaruri
la coroana Maicăi Precistii şi Domnului Hristos, căptuşeala atlaz roşu
3 i pac poale de icoane mari serasir roşu cu flori mari de fir, cu pervazurile
serasir, cu flori galbene, căptuşeala atlaz fistichiu
4 i pac poale de icoane Diba grea de fir şi mătase roşie în mijloc zgripţori,
pervazurile Diba alb cu flori mari de fir galbene, căptuşălile atlaz roşu
2 i pac trei poale dvere de la uşi Diba cu fir galben grea, cu zgripţori ţesuţi în
mijloc, pervazurile de Diba fir albu, căptuşeala de atlaz stacojiu
1 o poală Diba cu fir alb, pervazurile serasir fistichiu, cu flori mari de fir
galben. cu 10 ciucuri sârmă şi ibrişim roşu, căptuşeala de atlaz roşu,
pentru iconostas
1 o poală de Diba albă cu flori mari de fir galben, pervazurile ataia roşie cu
flori de fir, cu 1Ociucuri sârmă şi ibrişim, căptuşeala atlaz roşu, tot pentru
iconostas
1 i pac Diba de fir cu flori mari de fir galben, pervazurile serasir fistichiu cu
flori de fir, cu 1O ciucuri sârmă şi ibrişim roşu, căptuşeala atlaz roşu, tot
pentru iconostas
1 i pac un covor de fir greu pe care este scris numele ctitorilor, de mormânt,
vechiu, spart.căptuşeala atlaz roşu
1 i pac alt covor cusut pă şal cu fir galben, în mijloc cu zgripţori cusuţi cu fir
în mangan, mănuşi de fir, căptuşeala atlaz alb, pentru mormânt
1 o poală verde deschisă cu flori de fir, de la Sfântul Preastol
1 o poală de stofă roşie i pac
1 o poală de serasir ruptă i pac
1 o poală serasir verde, veche şi ruptă
2 poale de canavăţ galbene cu flori de fir
2 poale de stofă albă cu 24 ciucu i ibrişim vechi
2 poale catifea albă şi cu flori săpate şi cu 18 ciucuri
1 o poală canavăţ roşie cu chenar de atlaz galben la Preastol
4 poale de stofă de mătase vinete, vechi, la icoane<le> împărăteşti
1 poală de stofă asemenea, i pac la iconostas

80
4 poale de catifea albă săpată, la icoanele împărăteşti
2 poale de catifea săpată albă, i pac
1 poală de serasir galbenă cu chenar roşu de serasir şi cu 1O ciucuri
1 poală de catifea vânătă, veche, de la dverile împărăteşti
1 poală de serasir veche şi ruptă, pentru sfeştanie <f.499 V>
1 poală de stofă împrejur cu serasir galben, veche, i pac
2 poale galbene vechi şi rupte, pentru iconostas
1 poală catifea ghiuvez cu florii cu chenar, veche, ruptă
1 poală de stofă roşie cu flori, la iconostas, nooă
1 poală de serasir roşie, veche, cu pecete domnească, care se pune pe
mormântul, pe piatra ctitorilor
1 o masă mare de maras pe Sfântul Preastol, ruptă
1 epitafion pe atlaz roşu cusut în mangan cu sârmă, cu sfinţi de jur împrejur
şi ctitorii, cu pervazurile de catifea verde, căptuşeala atlaz galben
1 un antimis tipărit pă atlaz alb, vechi, rupt
1 i pac de pânză vechi, rupt
2 i pac dooă antimise pe atlaz alb, tipărite
2 perechi dă pomelnice de catifea roşie cusute cu fir în mangan
1 mantie neagră cu dieţile, de catifea roşie şi cu şiret prost împrejur
1 o bederniţă cu 2 ciucuri vechi
1 o sfântă Evanghelie sârbească îmbrăcată cu argint şi poleită cu aur
1 i pac altă Evanghelie grecească ·îmbrăcată cu argint, poleită cu aur cu
leat 1680, afirosită de ctitor
1 o sfântă cruce mare de lemn sfetagoricească, cu toate praznicele şi alţi
sfinţi, ferecată cu argint şi poleită cu aur, cu scaunul în 3 colţuri, dania
ctitorilor leat 7193
1 i pac o cruce de lemn sfetagorească, ferecată cu argint, poleită cu aur şi
cu zmalţ, buzele scaunului rupte
1 i pac o sfântă cruce de lemn sfetagoricească, cu flori împrejur de argint
poleite, cu scaunul de argint, cu 4 pietre roşii proaste, cu 24 mărgăriţele
şi cu 6 pietre albe proaste
1 o cruce mititică cu scaunul, tot sfetagoricească, îmbrăcată cu argint prost
1 o cruce de aur sadea, cu domnul Hristos şi cu zalile ei tot de aur, în tocu
1 un engolpion de lemn sadea, Maica Precista şi Sfântul Nicolae
1 un toc mititel de engolpion, argint
1 o cruciuliţă mititică de argint cu zalile ei, cu nişte sfinte moaşte
1 o floricică mititică de argint cu 17 diemănţele de Ţarigrad şi cu 6 rubinaşe
1 un bold de argint cu 24 greunţe mărgărite mărunte
1 i pac alt bold de argint sadea
2 coroniţe de argint poleite
2 păftăluţe de piatră albă cu 12 pietre verzi şi roşii proaste
5 disculeţe de argint poleite
1 o stea de argint poleită
81
2 dooă linguriţe de argint
1 un sfânt potir de argint poleit cu aur, al ctitorilor
3 i pac alte trei potire de argint poleite, stricate <f.50>
2 ibricele de argint pentru căldură
1 cană de argint mare, poleită cu aur
1 o cupă de argint mică
1 un tea (!)cu mănuşă, de argint poleit, cu dooă mănuşi şi cu scaun
1 un aghiazmatar cu 2 mănuşi de argint poleit
1 un artofor rătund de argint cu sfinţi împrejur, cu pici<oa>re
1 i pac un artofor mic de argint în 4 pici<Oa>re
1 o căţuie mare de argint poleită cu aur cu 1Oclopoţei, cu hramul şi ctitorii
pă dânsa
1 o cădelniţă mare de argint poleită, danie
1 pac altă cădelniţă de argint sadea, a ctitorilor
1 un discos mare de argint poleit, cu zgripţori în mijloc, al ctitorilor
2 dooă exapterige de argint poleite, cu crucile stricate
2 dooă chivote de argint poleite şi cu 9 margi<ni>, ctitoriceşti, lipsă 6 cruci
2 dooă candele mari cu câte alte trei mici împrejur
13 treisprezece candele mari, din care 11 sânt poleite
11 unsprezece candele mici, din care 2 sânt poleite
1 o icoană Maica Precista, mică a ctitorilor Şerban vodă, îmbrăcată cu ar-
gint şi poleită cu aur şi pervazurile argint
1 o icoană Maica Precista, mică, cu argint peste tot
1 o Evanghelie grecească ferecată cu argint şi în mijloc poleită
1 disc pentru anafură de argint
2 coroane la Domnul Hristos de argint poleite
2 dooă i pac capete de argint poleite
2 i pac capete argint
2 i pac cap<ete> mici de argint
2 coroane argint poleite
3 mâini de argint poleite
1 i pac de argint
1 o coroană de argint
2 picioare de argint poleite
4 chipuri de argint poleite, mici
1 o mână de argint cu 5 degete, poleite
1 i pac de argint mică
1 o icoană Maica Domnului Hristos îmbrăcată, coroana cu 6 pietre verzi i
una roşie mai mare i coroana Domnului Hristos cu 6 pietre roşii i una
verde mai mare, mâinile Maicii Domnului cu argint, picioarele Domnului
Hristos amândooă de arginti pervazul de argint şi poleite cu aur
1 o cruce de argint poleită, cu 18 mărgeanuri

82
1 o cădelniţă de argint
1 o copie de argint
1 o linguriţă de argint
1 un sfânt potir de argint
1 o pereche paftale argint, cu colanul de stofă, vechi

Argintăria casei <f.500 V>


1 o coca(!) de dulceaţă de argint 7 icoane de ale praznicilor 2
1 o zaharniţă de argint 12 făcliide lemn poleite 2
6 şase cuţite argint, cu furculiţele 1 icoană cu 3 părţi de la
i lingurile lor Proscomidie2
1 tavă de cafea de argint cu 3 2 dvere săpate şi poleite2
picioare, un[ul] frânt 1 un policandru fărâmat în 24
10 zarfuri de argint cu 8 feleţine bucăţi mari şi mici al căruia
2 farfurii de argint cu 3 linguriţe drugul zice că este
1 un sfeşnic de argint la Mihaiu vodă şi băşica
4 sfeşnice de tuci mari, lipsesc policandrului
dooă cuie 2 ooă zgripţori, însă unul întreg
2 sfeşnice i pac mici şi altul spart jumătate, cu
5 icoane mari împărăteşti, fără argint legate
de argint2 7 ciucuri de mătase vechi
4 icoane de la paraclis 2 7 iconite mici stricate
I

3 icoane de la tâmplă 2 1 un toc pentru epitafion

Cărţi de ale bisericii într-o ladă spartă


36 Minee vechi greceşti 1 un Ceaslov i pac
2 Trioade i pac vechi 1 o Psaltirie i pac
2 Paraclitichii i pac vechi 1 o Leturghie i pac
1 Antologhion i pac vechi 1 Triod sârbesc vechi
4 Ceasloave i pac vechi 1 o Cazanie i pac veche
2 Evanghelii sadea i pac vechi 1 un Apostoli pac vechi
2 Apostole i pac vechi
1 un Apostol i pac vechi
1 un Molitfelnic i pac vechi
1 un Minologhion i pac
2 Leturghii i pac vechi
1 1 o Liturghie i pac
un Sinacsar i pac vechi
1 o Filadă a Sfântului Visarion 7 bucăţi de cărţi rupte i pac
i pac veche 3 Filade, însă una grecească şi
12 Minee româneşti i pac vechi alta rumânească a Sfântului
<f.501) Gheorghie
2 un Octoih şi un Pendicostar 1 Antologhion i pac
i pac vechi 1 Calimac i pac al Sfântului Ioan
1 un Apostoli pac 1 Apostoli pac şi un Tipic şi
1 o Evanghelie i pac Omilie
83
1 însă Lexicon Varinos, 2 Tomos Tomuri Istorii ale lui Meletie şi
Cataloghi şi 2 Tomuri Harat altele
2 însă ludeica a lui Mavrocordat 30 bucăţi de cărţi greceşti, însă
şi 1 Istoria a Nicolo din istorii de ale patimilor sfinţilor
Floren~a
3 însă Ducmatec (!),Panoplia i 2 136

1 butcă veche
1 o căruţă nemţească nooă
3 perechi hamuri vechi
1 cal bătrân negru

Aşternuturi într-o odaie


1 mindir de pânză Braşov, cu 1 un mangal mic de alamă
paie 1 un vătraiu
5 perne de pânză muscălească 1 o lope~că de fier
vărgată, umplute cu paie 1 tron
1 rogojină pe acel pat 1 o pâlnie
2 perdele de pânză 1 un capac mare de alamă
muscălească vărgate 2 icoane, însă una cu Răstignirea
5 perne de pânză muscălească Domnului şi alta cu
vărgată, umplute cu paie Maica Domnului
<f.501 V> 1 un lighean de alamă cu ibricu
3 mindire pânză de Braşov, lui, vechi, stricat
cu paie, mici 1 o pereche piuliţe, cu pisălogul
4 perdele roşii de postav, însă de fier
albastre în vărgi 2 tingire mari cu capacele lor
1 tetrapod 2 tingire mici de aramă, cu
1 un scaun capacele lor
1 o sfântă icoană Adormirea 1 o pivă veche de cafea cu
Precistii pisălogul de fier
2 sfeşnice de alamă mici, cu 2 1 un ghium de aramă
ciucuri 1 o tavă de Lipsea veche
5 perechi de cuţite cu lingurile lor 1 o colivitră de aramă pentru
proaste botez de copii
2 mese de pânză mici 2 lighene de aramă
6 şărvete de masă 1 un felinar de sticlă
1 un sipet mare făr de broască, 1 un grătar de fier
stricat 1 un sahan de aramă stricat
1 i pac un sipet 1 farfurie mică
1 un sipet mic 3 farfurii mari prelungi
84
1 o tigaie 1 un sahan de aramă
1 castron vechi 1 un lantu de la crucile bisericii
'
1 sahan de aramă vechi 1 o tablă de plumb
7 carafe de sticlă mici 1 o bucată de fier de la urechile
6 pahare clopotului
1 o butelcă 1 un toc de epitafion de lemn
1 o stricurătoare 38 bucăţi de tablă lungi de 3
1 o lingură de ciorbalâc <f.502> palme, de la biserică
1 o frigare 2 table de sobă
1 un clopoţel de masă cu limba lui 1 un cazan mic de aramă de
1 un cazan mare de rachiu cu rachiu, fără de ţevi
capacu şi cu 2 ţevi 2 tocitoare mari pentru varză
1 o căldare de aramă pentru rufe 3 tocitoare mici i pac
8 bucăţi de da> clopotul cel mare
de spălat
1 o tingire mare de aramă ca de 2 pietre de moară
Baca 1 o sobă de fier ce s-au găsit în
1 un căpăcel de cazan mic casa lui Cos<tan>din iconomu
stricat 2 vetre de fier de sobe cu
2 sinii (!)de aramă, însă una trupurile lor, supt scară
mare şi alta mică 1 un lighean de picioare
6 bucăţi de fier de clopote 1 un sifertaş de bucate
1 un lanţu de fier pentru puţ 2 cară de boi vechi

Vitele <f. 502 v>


4 boi mari
1 un gonitor taur
2 o vacă cu viţel
7

309 vedre vin pritoc(!) în trei buţi, s-au găsit în pivniţa mănăstirii
6 buţi sece

Robii mănăstirii
94 suflete în 18 ţigani cu casele lor şi şase ţigani văduvi şi 14 ţigănci văduve
şi 26 copii, adică 12 băieţi şi 14 fete

Starea sfintii mănăstiri Cotrocenii, cum să află <f.503>


Biserica cu 2 turnuri, turnul cel mare dezvelit cu totul, bolta de la Pantocrator
spartă, ferestrele lipsă cu totul, turnul de al doilea jumătate învălit cu tinichea şi
jumătate dezvelit, o cruce în vârf stricată, acoperişu bisericii de şindrilă învălit şi
stricat cu totul, tencuiala după din afară a turnelor şi a bisericii stricată. în sfântul
85
altar pristolul <este> căzut jos, 2 dvere ale altarului lipsesc, tâmpla are trebuinţă
de meremet, toate jăţurile din biserică lipsesc, amvonul unde citeşte diaconu
lipseşte, toate ferestrele stricate. adecă geamuri şi cercevele, uşile bisericii
stricate, prispele din amvon stricate toate, cerdacul cel ce acoperă scara bisericii
lipseşte, clopotniţa arsă de tot şi bolta derâmată, clopotele lipsesc cu totul.
Casele de jur împrejur<ul> mănăstirii <sunt> arse şi zidurile dărâmate, un
rând de odăi la poartă învălit cu trestie pentru şăderea turcilor, porţile din lăuntru
lipsesc. în curte a doua s-au făcut 5 odăi ţărăneşti învălite cu trestie, pentru
şăderea turcilor, grajdurile sânt învălite cu trestii pentru caii turcilor şi s-au stricat,
porţile lipsesc. Vi1a din prejurul mănăstirii s-au prăpădit de tot.

În hanul lui Şerban vodă de partea despre soare răsare


Apartamente
1 are două case, una de şăzut şi alta cuhnie de gătit bucate, are trebuinţă de
meremet unei sobe, iar în cuhnie lipseşte pardoseala de tot i geamurile de la
ferestre toate
1 are patru case, 3 de şăzut şi o cuhnie într-o casă dintr-aceste, are trebuinţă
de sobă a să face din nou i un geam ce lipseşte
1 are cinci case, patru dă şăzut şi o cuhnie şi dedesupt 3 magazii, este zidită
de dumnealui căminar< ul> Polizache, având simfonie cu mănăstirea ca să
dea pe an câte taleri 400 şi la meremetu pe din lăuntru să şi-l facă dumnealui,
iar pe din afară să-l facă mănăstirea.
Galeria la aceste 3 pert<amente> trebuie pardosită de tot, scara ce este la
aceste 3 pert<amente> treptele trebuiesc făcute din nou, <a>coperişul la aceste
pertamenturi despre soare răsare a hanului este vechiu şi spart pe alocurea,
unde şi curge într-acest part<ament>, poarta hanului veche. Într-aceste
pertamenturi ale hanului despre soare răsare are mănăstirea 8 magazii ale ei,
care le dă cu chirie mănăstirea; la aceste toate magazii pă dinafară are trebuinţă
de puţintel meremet dă zidărie. în căpătâiu acestor magazii ale mănăstirii, în
colţu este o magazie a dumnealui stolnic State Lipscanu, ce contract va fi având
cu mănăstirea sau ce prinsori nu să ştie, că nici chirie locului nu plăteşte.
Această magazie şi-o merimetiseşte peste tot.

Partea despre amiazăzi din hanul lui Şerban vodă


1 are 2 case, una de şezut şi alta cuhnie, are trebuinţă de pardoseală şi 2
geamuri
1 are trei odăi şi o cuhnie, are trebuinţă de o sobă cu vatra ei şi un coş la
cuhnie şi 18 geamuri, pardoseala în sală şi galeria şi scara stricate de tot
1 are trei case şi o cuhnie şi sânt toate bune, fără numai în galerie pardoseala
stricate dă tot
1 are 2 case şi o cuhnie, are trebuinţă de pardoseală în toate, cum şi galeria,
4 geamuri lipsesc
86
Aceste apartamenturi au 4 magazii pă din lăuntru şi 13 pă afară, are
oareşcare trebuinţă <f.503 V> de meremet, adică pe la uşi, obloane şi pardoseală.
Au o pivniţă şi o cârciumă alăturea, are trebuinţă de căpătâie de buţi şi fiindcă
răzbeşte apa în pivniţă dăspre pod, are trebuinţă a să face şanţ şi a să bate
pământ galben, ca să să tămăduiască apa, are trebuinţă de a să face toate
treptele gârliciului din nou că lipsesc, asemenea şi uşile. Aceste pertamenturi
din cap până în cap au trebuinţă a să învăli, căci curge prin toate părţile ale
pertamenturil<or>.

Partea despre apus


Pertamenturi
1 are patru case şi o cuhnie şi face trebuinţă de patru sobe din nou, pân
duşumele trece vânt, neavând pardoseala dă pământ pă dedesubt, ci numai
scândurile puse
1 are 2 case şi o cuhnie, are trebuinţă de o sobă, pardoselă de pământ nu are,
ci numai duşumea făcută de scândură
1 are 4 case şi este stricată cu totul şi scara şi din pricina acestei stricăciuni
aduce mare stricăciune la magaziile după dedesupt
1 are 3 case şi o cuhnie, are trebuinţă de meremetu pardoselii şi scara trebuie
făcută şi o sobă şi 1O geamuri
1 are 3 case şi o cuhnie, are trebuinţă de meremetu pardoselii şi scara trebuie
făcută

dedesupt<UI> acestor apartamenturi are 9 magazii; pertamentul dintâiu
şi de al doilea au trebuinţă de meremet la învăliş că plooă într-însele.

Partea despre amiază noapte


1 are 5 case şi o cuhnie, care sânt zidite de dumnealui chir Manole Suţu, cu
contract a da pe an câte taleri 300 chirie, meremetul şi-l face dumnealui
1 are 3 case şi o cuhnie, sânt zidite de dumnealui chir Costandin lazlămu, cu
contract a da mănăstirii pe an câte taleri 300 şi tot meremetul şi-l face
dumnealui
1 are 4 odăi şi 2 cuhnii, are trebuinţă de sobe trei şi 3 coşuri, pardoseală şi
dooă uşi
1 are 4 case şi o cuhnie ce este zidită de dumnealui chir Nicola Trandafil, cu
contract al mănăstirii a da câte taleri patru sute pe an
Supt toate aceste pertamenturi sânt 13 magazii.
ANIC, fond Manuscrise, 430, filele 496 - 503.
Original românesc, hârtie.

Semnături indescifrabile în limba greacă.


1

Apare însemnarea: "Ce s-au găsit la biserica Mihaiu Vodă, în păstrare fiind puse".
2

87
24
fila 37
1833 noemvrie
Catagrafie pentru zestrea monastiri
Cotrăceni din D. Ilfov unde să cinsteşte
hramul Adormirea Maicii Domnului,
şi cu această catagrafie priimeşte acum
sfiinţia sa părintele arhimandritul cuv. Procopie
toată zestrea monastirii mişcătoare
şi nemişcătoare
precum inlăuntru
să arată anume
fila 38 [goaltl]
fila 39

Starea mănăstirii Cotrăcenii


Biserica din lăuntru are uşa de lemn săpat despărţită în doo canaturi,
tinda albă, nezugrăvită, iar sanurile zugrăvite, tampla cu 24 iconiţe ale prasnicilor
şi apostolilor săpată în lemn, zugrăvită şi poleită însă veche cu 4 sfeşnice mari
de alamă şi doo mici în care se află doosprezece făclii de lemn zugrăvite şi una
mare la mormantul ctitorilor.
6 icoane înpărăteşti.
1 polecandru.
21 jeţuri bune.
2 tetrapoade de lemn sadea.
- jeţul domnesc dinpreună cu anvonul fărâmate de tot fără a să mai
cunoaşte fiinţa lor.
- în altar să află doo uşi înpărăteşti de lemn.
- o ladă cu unsprezece iconiţe prăznicare.
- pă Sfantul Preastol un sfeşnic mic de lemn şi un potir de cositor.
- doo sfeşnice vechi de alamă.
- biserica pardosită cu piatră de ctitor.
- pă din afară să află în bună stare, tencuită, învălitul cu olane cu doo turle,
unul învălit cu table de her, şi altul cu şindrilă, cu cruci la amăndoo, iar
înlăuntru mănăstirii, în curte toate se află părăginite afară de un foişor ce
s-au meremetisit acum deznoavă i patru odăi şi o cuhne ce sant făcute
noo, cu uşi cu broaşte nemţeşti cu ferestre şi geamuri, cu sobe noo cu
uşeoarele de her, pardosele cu şindrilă de brad, învălitul lor cu olane.
- clopotniţa meremetisită deznoavă, învălitura noo de şindrilă cu cruce în
vart însă fără clopote la amandoo porţile uşi mari de lemn, despărţite în
doo canaturi.
1 clopot ce să trage la vremea mesii.
1 coliivitră de aramă.
1 policandru.
88
fila 39 verso

Scule de argint
3 evanghelii legate cu argint, însă una sârbească poleită cu aur, una
grecească asemenea a ctitorilor leat 1680: şi una tot grecească cu pervizuri
de argint sadea i una la mjloc poliită.
1 sfânta cruce sfetagoricească mare de lemn legată cu argint şi poliită cu
aur.
1 cruce asemenea mai mică şi cu zmalt albastru deasupra pă argint.
1 cruce cu patru pietre roşii cu 28 mărgeanuri şi 6 pietre albe.
1 cruce cu margeanuri înbrăcată cu argint.
1 cruce mică cu zmalt albastru îmbrăcată cu argint.
1 cruce mică inbrăcată cu argint prost.
1 cruce mică de aur cu lanţul ei şi cu câlâful eii.
1 cruciuliţă de argint fără Sfte moaşte.
1 engolpion de argint poliită cu aur sirătuit.
1 engolpion de lemn în patru colţuri.
1 câlâf mic de argint pentru engolpion.
1 floricică de argint cu 17 diamanţele.
1 bold cu 24 mărgăritaruri.
1 disc mare de argint poliit cu aur.
1 disc mare de argint pentru anaforă.
5 discuri de argint mici poliite cu aur pentru Sfta masă.
1 stea de argint poleită cu aur.
2 copii de argint poleite cu aur.
1 ipac de argint sadea.
1 potir ctitoricesc de argint şi poliit cu aur.
3 ipac de argint poliite cu aur.
1 potir de argint sadea.
2 ibrice de argint sadea pentru Sfta masă.

fila 40

tot scule de argint


1 cană de argint poliită cu aur.
1 cupă de argint poliită cu aur.
1 agheazmatar mare de argint cu munuşi poliit cu aur.
1 asemenea mic poliit cu aur.
1 artofor rotund de argint sadea.
1 ipac mic de argint sadea
1 căţie mare de argint suflată cu aur.
1 cădelniţă mare de argint suflată cu aur.
1 ipac de argint mai mică suflată cu aur.

89
1 ipac de argint sadea.
2 ezapteriga de argint suflate cu aur.
2 candele mari de argint fieştecare cu câte trei mai mici împrejur.
11 candele mari de argint suflate cu aur din care la şapte lipsesc bumbii de
dedesupt mai din nainte.
3 ipac de argint sadea mari.
7 candele mici poliite.
4 candele asemenea de argint sadea.
1 icoană Maica Precista a ctitorilor de argint cu 3 coroane.
1 ipac Maica Precista mică cu coroană de argint şi cu 3 pietre.
1 ipac Maica Precista mică înbrăcată cu argint.
2 coroniţe de argint poliite cu aur.
2 ipac asemenea.
2 ipac asemenea suflate cu aur, ale Domnului Hrst.
1 ipac mică de argint sadea.
1 ipac mică sadea.
11 bucăţi de argint adecă, mâini, picioare, şi chipuri de copil.
2 perechi paftale de argint sadea.
10 perechi ipac de argint mici suflate cu aur cu coloanele lor.

fila 40 verso
tot scule de argint
4 sfeşnice mari de argint.
1 sfeşnic de argint pentru Sf.tul Preastol.
2 chivote de argint poliite cu aur.
1 cuca pentru dulceaţă de argint
1 zaharniţă de argint.
6 tacâmuri de argint, adecă cuţite, linguri şi furculiţe.
1 tavă de argint pentru dulceaţă.
10 zarfuri de argint pentru cafea.
2 farfurii de argint pentru dulceaţă.
2 linguriţe ipac de argint pentru dulceaţă.
7 felijene de argint.
1 copie de her.
2 coroane suflate cu aur.
2 ipac de argint sadea.
1 ipac sadea mică.

Toată argintăria de mai sus câtă s-au găsit slobodă, nepusă pe icoane sau
pe cruci adecă făr de lemn trăgându-să cu cântarul au eşit oca 66 adecă şase
zeci şi şase.
4 sipeturi, unul mare făr de chie şi dop de mijloci unul mai mic în care se
află odăjdiile, argintăriile şi cărţile.
[„.]
90
---------------------------·--
fila 48
Starea hanului Şerban Vodă cum să află şi dă cine să ţin cu ~hirie
deperlamenturile, magaziile şi bolţile cum in jos să arată
Parlamentul despre răsărit
a partament cu 6 odăi sus i cu o magazie de lemne jos, cu sală i cu palimarc,
cu parmaci, este dat cu chirie pă trei ani lui Vasilache Danaba şi din leat
1833 ocv. 26 până la leat 1836 ocv. 26, chiria este să-i plătească din an în
an, însă înainte cu 40 de zile, de care pe anul dintâiu au şi plătit, de care
tot acest depertament să află în bună stare, nu are trebuinţă de meremet.
b partament cu 4 odăi sus bucătărie şi o magazie de lemne dedesupt, este
dat cu chirie pe 4 ani la musiu Burlan din leat 1831 apr. a până la leat
1835 apr. a şi chiria să o dea din an în an însă cu o lună de zile înainte, de
care să află în bună stare.

Parlamentul despre amiază zi


a partament cu 5 odăi cu bucătărie şi tindă cu palimar pă dinainte, 1 cu o
cămară de scândură pălimariu cu 84 magazin dedesupt din care doo să
ţin pă seama părintelui.

fila 48 verso
egumenul de acum, una de miliţie, iar una este slobodă. Acest depertament
aflându-să stricat de spital s-au dres de mănăstire şi şade acum părintele
arhimandritul Procopie egumenul mănăstirii, cu doi ecţarhi Fonichie şi
Haralambie şi să află tot depertamentul în bună stare fără a avea trebuinţă
de meremet.
b depertamentul cu 6 odăi cu sală, cu palimar pe dinainte cu o pivnită ce
este dedesupt şi o magazie, este dat cu chirie pe ani cinci lui chir Nicolae
Abraşi care fiind foarte stricat de spital i s-au dat să-l dreagă şi să
plătească chirie de la leat 1832 maiu 30, până la leat 1837 maiu 30 şi
chiria să o dea din an în an cu zile 40 înainte, care să află în bună stare.
g depertament cu 4 odăi, cu sală, cu palimar pe dinainte şi cu o magazie
dedesupt este dat cu chirie dumneaei Elenchi Bacalul pă ani cinci din
leat 1832 maiu 20 până la leat 1837, maiu 20, chiria să o plătească din an
în an, cu zile 40 înainte, casa se află în bună stare fără a avea trebuinţă de
meremet.
d depertamentul cu 4 odăi icu sălişoară şi o magazie jos şi cu palimariu să
află închiriete lui Manolache Gugul de fostu! egumen Visarion, cu sinfonie
să-l stăpânească neam de neam şi să plătească chirie din an în an.

Perlamentul despre apus


a depertament cu 4 odăi, cu o cămarâă pe palimar i cu o magazie
dedesupt, este dat cu chirie lui Emanoil Făsganda pă ani cinci, din leat
1832 maiu 30 până la leat 1837 maiu 30, cu tocmeală să le dreagă fiind
foarte stricate de
91
fila 49
de spital şi de cutremur, chiria să o plătească cu 40 de zile înaintea
sorocului, care acum să află în bună stare.
b depertament cu 4 odăi, cu sală, i cu palimariu şi o pivniţă supt
departamentul dumniei Enelchi Bacalul sănt date cu chirie lui Gregorie
Hurmut pă cinci ani, din leat 1833 ocv. a până la leat 1838 ocv. a cu
tocmeală să le dreagă fiind foarte stricate de cutremur şi de spital şi să
plătească şi chirie din an în an cu 40 de zile înainte, care acum să află
în bună stare.
g depertamentul cu 4 odăi cu sală i cu palimariu dat cu chirie lui Nicola
Abraş pă cinci ani din leat 1833 ocv. a pană la leat 1838 octv. a cu tocmeală
să le dreagă fiind foarte stricate de spital şi să plătească chirie din an în
an cu 40 zile înainte, care acum să află în bună stare.
d depertamentul cu doo odăi, i sălişoară, de care fiind foarte stricate s-au
•dres de mănăstire şi şade arhimandritul Hariton proegumenul, care să
află în bună stare.

Depertamentul despre miază noapte


a depertament cu 4 odăi, cu sală i cu palimar şi cu o magazie dedesupt
sant date cu chirie sărdarului Mihalache pă ani cinci din leat 1833 genr. a
pană la leat 1838 genr. a cu tocmeală să le dreagă fiind foarte stricate de
cutremur şi de spital şi să plătească chirie din an în an cu 40 de zile
înainte de care acum să află în bună stare.
b depertament cu trei odăi, i cu sală şi o magazie dedesupt dat cu chirie lui
Foann german pă trei ani din leat 1831 apr. până la leat 1834 apr. cu
tocmeală să le dreagă fiind foarte stricate de spital şi chiria să o plătească
din an în an cu zile 40 înainte, care acum să află în bună stare.

fila 49 verso
g depertament cu trei odăi i cu sală şi magazie jos este dat cu chirie lui
Nica Barta pă trei ani din leat 1831 maiu 30 până la leat 1834 maiu 30 cu
tocmeală să le dreagă fiind foarte stricate de spital şi chiria să o plătească
din an în an cu zile 40 înainte, care acum să află în bună stare.
d depertament cu 4 odăi i cu sală şi o magazie dedesupt aflăndu-să în
bună stare, şade arhimandritul Teodosie ecţarhul.
e depertament cu trei odăi i doo cu sală şi o magazie dedesupt, dat cu
chirie lui Ioniţă Ulesc, din leat 1831 apr. 23 pană la leat 1834 apr. 23 şi să
aibă a plăti chirie pă fieştecare înainte, care să află în bună stare.
1 casă în curtea hanului făcută de Petre Cănuş care plăteşte pentru dânsa
enbaticul lei 100 pă an şi sorocul este la Sf. Gheorghie.
1 căsuţă cu doo odăi învălită cu olane făcută de mănăstire în curtea hanului
pentru şederea ţiganului portariu ce slujeşte mănăstirea.

92
Magaziile din lăuntrul hanului ce sânt numai singure inchiriate
1 magazie dată cu chirie lui Ştefan Popovici pe un an din leat 1833 sept. a
şi au plătit chiria.
1 magazie făcută de Necula Mimi şi să stăpănească din neam în neam
plătind chirie lei cincizeci pă an la Sf. Gheorghie.
1 magazie dată lui dânsul Băluţă pă ani trei din leat 1833 apr. 23 până la
leat 1836 apr. 23 plăteşte chirie din an în an.

fila 50
1 magazie dată cu chirie lui Daniil Faranga pă trei ani din leat 1833 sept. a
până la leat 1836 sept. a şi chiria o plăteşte din an în an.
1 magazie închiriată lui Mărgărit lvanovici pe un an din leat 1833 oe. 26 de
care au şi plătit chiria.
1 magazie închiriată lui Pascul Piciul pă 3 ani din leat 833 sept. a până la
leat 836 sept. a şi chiria o plăteşte din an în an.
1 magazie închiriată lui Dimitru Haleplogul pă trei ani din leat 833 sept. a
până la leat 836 sept. a chiria o plăteşte din an în an.
1 magazie închiriată lui Ioan Mocor pe trei ani, din leat 1833 avgs. 1Opână
la leat 836 avgs. 1Ochiria plăteşte pă fieştecare an.
1 magazie închiriată lui dumnealui Opreanul pe un an din leat 1833 sept.
15 de care au şi plătit chiria.
1 magazie închiriată lui Nicolae Crăstinov pe trei ani, din leat 831 maiu în 5
până la leat 834 maiu 5 chiria să plăteşte din an în an.
1 magazie închiriată lui Iosif Cogena pe un an din leat 1833 iulie 31 de care
au şi plătit chiria.
1 magazie închiriată de la oct 26.
1 ipac de atunci neînchiriată.
1 ipac neînchiriată.
1 magazie în care să ţin odoarele mănăstirii.

Bolţile şi prăvăliile dupe dinafară din faţa podului


1 magazie cu doo despărţituri ce este boltă, este închiriată lui Ioan Mocior
pe trei ani din leat 833 ocv. 26 până la leat 836 ocv. 26 chiria să plăteşte
înainte din an în an.
1 ipac închiriată lui Samoil Hara ovreiul pă trei ani, din leat 833 genr. a până
la leat 836 genr. a, chiria înainte din an în an.
1 ipac închiriată lui Nicola Triiandafir pă trei ani din leat 1833 maiu până la
leat 1836 maiu, chiria din an în an.
1 ipac închiriată lui Samoil Hara ovreiul tot pă trei ani din leat 833 fevr 20
până la leat 836 fevr. 20 chiria tot înainte din an în an.
1 ipac închiriată lui Apcafiu Anghimoglu pă 3 ani din leat 832 sept. 20 până
la leat 835 sept. 20, chiria din an în an.

93
1 ipac lui Mărgărit lvanovici pă trei ani din leat 833 apr. 23 până la leat 836
apr. 23 chiria din an în an.
1 ipac lui Sofi tot pă anr trei din leat 832 ocv. 26 până la leat 835 ocv. 26
chiria tot din an în an.
1 ipac lui Lazăr Avram tot pă ani trei din leat 833 mart a până la leat 836
mart. a chiria tot din an în an.
1 ipac închiriată de Visarion fostul egumen lui Apcaf Anghinoglu de care
plăteşte chirie din an în an la ocv. 26.
1 ipac cu tocmeală veche de la Visarion dată lui Evstatie Pencovici de care
plăteşte chirie la apr. 23.
1 ipac dată cu chirie lui Petrache Petrovici pă ani trei din leat 833 iunie a
până la leat 836 iunie a chiria din an în an.
1 ipac închiriată lui Lazăr Calinderoglu pă ani trei din leat 833 ocv. 26 până
la leat 836 ocv. 26 chiria din an în an.
1 ipac lui Hristea băcanul dată pă trei ani, din leat 832 sept. 15, până la leat
835 sept. 15, chiria din an în an.
1 ipac închiriată lui loann Scarlat pă trei ani din leat 833 mart. a chiria din
an în an.
1 ipac închiriată lui baron Sachelarie pe un an din leat 833 ocv. 15 de care
au şi plătit chiria.
1 ipac închiriata lui loann Pascali pă trei ani din leat 832 apr. 23 până la leat
835 apr. 23 chiria să o plătească tot din an în an.

fila 51
1 ipac desdoită dată cu chirie lui Ştefan Ioan pă un an din leat 833 sept. 20
de la care s-au luat chiria.
1 ipac desdoită închiriată lui lvanea i Nicolae herari pă 3 ani din leat 1833
apr. 23 până la leat 836 apr. 23, chiria să plăteşte din an în an.
1 ipac desdoita închiriată lui Ştefan Pop pentru un an, din leat 1833 apr. 23,
care au şi plătit chiria.
1 ipac desdoită dată cu chirie lui Dumitru Hrisanghel pe un an din leat 1833
iulie 30 care au şi plătit chiria.
1 ipac desdoită închiriată lui Nicolae Abram tot pe un an din leat 1833 sept.
a care au şi plătit chiria.
1 ipac dată lui Miculi băcanul pă trei ani din leat 1831 apr. 23 până la leat
1834 apr. 23, de care să plăteşte din an în an de Nicolae băcanul în locul
Nicu li.
1 ipac dată cu chirie lui Salvits ovreiul pe un an din leat 833 mart. a de care
au şi plătit chiria.
1 ipac dată cu chirie lui Hagi Angheli pe trei ani din leat 832 apr. până la
leat 835 apr. 23, chiria din an în an.
94
1 ipac închiriată lui Pană Chirovici pe trei ani din leat 831 apr. 23 până la
leat 834 apr. 23 chiria din an în an.
1 ipac închiriată lui Petrache băcanul pă ani trei din leat 832 apr. 23 până la
leat 835 apr. 23 chirie din an în an.
1 prăvălie cărciumă cu pivniţă să ţine pă seama mănăstirii de să vinde vinurile
mănăstirii de care este a să însemna deosebit vinurile şi vasile ce să
găseşte întrînsa.

însă toate acestea de mai sus arătate depertamenturi, bolţi şi magazii i


prăvălii sânt în bună stare învălite peste tot cu olane de care nu are nici un fel de
trebuinţă de meremet.

Prăvăliile mănăstirii cele din târg


3 prăvălii una lângă alta ce să află în Şalvaragii cu odăile lor în dos şi o
cuhnie în curte icu rafturile lor să află toate în bună stare, care sânt toate
cu chirie lui Vasilache Ioan pă ani 4, din leat 1830 apr. 23 până la leat
1834 apr. 23, chiria să plăteşte din an în an.

fila 51 verso
1 prăvălie mică cu odaia ei cu pivniţă dedesupt şi cu curticică şi cu toate
rafturile ei este închiriată lui lvanea Pop ceaprazarul, din leat 833 ocv. 26
până la leat 835 ocv. 26 chiria o plăteşte pe fieştecare an şi toate şi ale
aceştii prăvălii să află în bună stare.
1 prăvălie cărciumă cu pivniţa ei alăturea cu 3 odăi cu bucătărie şi cu o
magazioară în dos sânt date cu chirie lui Nicolae Gheorghe pă ani 5 din
leat 832 ocv. 26 până la leat 837 ocv. 26 de care să află bune meremetisite
şi în bună stare fără a mai avea trebuinţă de meremet.

Schiturile i moşiile date cu arendă


după cum mai jos să arată anume
1 Schitul Vălenii de Munte din sud Saac cu moşiia i apele lui după condica
ce are este dat cu arendă păharnicului Andronache Hagi Teohari pă ani
zece de la leat 1829 octv. 26 până la leat 1839 ocv. 26, care au şi numărat
toţi banii arenzii pă zece ani pentru plata datorii mănăstirii.
2 Schitul Pârlita cu moşiioarele lui din sud Dâmboviţă este dat cu arendă lui
cămăraş Ralea pă ani 4 din leat 1833 apr. 23 până la leat 1837 apr. 23 să
plătească banii din an în an s-au dat pe atâţea ani ca să dezrobească 25
de pogoane de loc şi un vad de moară şi la soroc să rămăie şi locul
slobod şi moara bună sănătoasă stăpănirea schitului.
3 Moşia Făureii, Odaia Vlădichii, Cupşanul, iun alt petecuţ din sud Ilfov
sânt date în arendă lui lane Anastasiu I pă ani 1Odin leat 830 până la leat
840

95
numără zişi toţi banii arenzii pă zece ani iarăşi pentru plata datorii
mănăstirii.
4 Moşii Luica şi cu alte numiri de moşii din sud Ilfov date cu arendă lui
Vasilache Jupaniotul din leat 1821 pe zece ani, după care s-au şi luat toţi
banii pentru scăderea datorii mănăstirii, era să să înplinească sorocul la
leat 831 dar fiindcă în vremea egumenilor pămănteni s-au înpins din
stăpănire de 3 ani ca să-i inplinească aceşti ani 3 are a stăpăni până

fila 52
până la leat 834 aprilie 23.
5 Moşia duprinprejurul mănăstirii cu numirile ce să coprind în condică cu
doo case de mori cu câte 3 roate, Grozăveştii, Spiliciul, ce sânt pă apa
Dâmbovi~i în sud Ilfov, sânt date cu arendă pitarului Tase Zisul, pă ani 3
din leat 1833 apr. 23 până la leat 1836 apr. 23 şi arenda să o plătească pă
fieştecare an, să facă şi morile bune, sănătoase şi la soroc să le dea
bune.
6 Moşia Herăstrăul din sud Ilfov icu alte numiri după condică unde are şi
moară pă apa heleşteului de acolo cu 3 roate de care întâmplându-să
înnecăciune s-au stricat zăgazul heleşteului, şi întânplându-să şi alte
pagube arendaşulu(i) s-au preînnoit al doilea tocmeală cu dânsul şi s-au
dat moşiia pă ani 3 după contractul cel nou ce s-au încheiat cu ponturi de
la leat 833 apr. 23 până la leat 846 apr. 23 şi arenda să o plătească din an
în an.
7 Moşiia Bolintinul icu alte numiri din sud Ilfov este dată în arendă pitarului
Gheorghe pă ani 3 din leat 833 apr. 23 până la leat 836 apr. 23, păzind
ponturile contractului să plătească arendă din an în an.
8 Munţii Bucecului din sud Dâmboviţa daţi cu arendă clucerului Nicolae
Trăznea pă 3 ani din leat 833 apr. 23 până la leat 836 apr., arenda să o
plătească din an în an.
9 Moşiile Pietrile, Gostirile cu balta Zgârciiţii şi Oaia din sud Vlaşca date cu
arendă lui chir Toma pă trei ani din leat 833 apr. 23, pănă la leat 836 apr.
23, banii să-i plătească din an în an.
10 Moşiia Găojanii ce este d-a valma din sud Vlaşca este dată cu arendă lui
Constandin Cecăroglu pă ani 3, din leat 833 apr. 23 până la leat 836 apr.
arenda să să plătească din an în an.
11 Moşiia Bâcul, i Mătăseştii din sud lalomiţă date cu arendă lui Marinache
Cucul pă 3 ani, din leat 833 apr. 23 până la leat

fila 52 verso
leat 836 apr. 23 arenda să o plătească din an în an.
12 Moşiile schitului Budiştenii cu numirile lor după condică, din sud Muşcel
sânt date cu arendă polcovnicului Anastase Gudina pă ani trei din leat
833 apr. pănă la leat 836 apr. arenda să o plătească din an în an.
96
Viile mănăstirii şi cu pogoanele lor
1 vie, pogoane 25 la Sărata.
1 vie, pogoane 12 la Ceptura.
1 vie, pogoane 14 la Pleasa.
3 vii - - - - - 51 pogoane.

Datorii in care să află mănăstirea cu zapise avliceşti


1 zapis avlicesc de tir 15 OOO luaţi cu dobândă câte tir 50 la pungă pe an de
la Andronache dragomanul Lorantis de care dobânda lor să plăteşte din
an în an la maiu.
1 zapis avlicesc anonimos de tir 7 OOO luaţi cu dobândă, căte tir 60 la pungă
pe an de care să plăteşte dobândă din an în an la sept. şi să află acest
zapis la arhimandritul Iosif proin Cotrăcean.

Zapisele ce s-au găsit bitalisite din care


a primii mănăstirea adecă
tir.
100 Agapiie erodiiaconul cu leat 806 noem. 6.
7500 Cociul nepotul răptlui Rista din leat 803 decv. 27.
2000 Mihalache Hiropolos şi Dimitrie Lefterii din leat 808 fevr. 13.
8000 Dimitru Elefteriul din leat 804 genr. 18.
100 un zapis sârbesc din leat 807 fevr. 20.
750 Gheorghie Panait leat 802 ocv. 21.
100 Ioan Gubşa leat 802.
1500 Gheorghie Dima leat 808, maiu 25.
400 Serafim monahul Lavrentie leat 810 sept. 9.
20450

fila 53
Aşternutul casii egumenului după cum
în jos să arată
1 mindir cu lână.
6 macaturi pânză muscălească în furculiţe.
11 feţe de pânză muscălească în furculiţe feţe de perne.
2 macaturi de postav verde.
4 mindire de pânză proastă deşartă.
2 dulapuri de scânduri de brad.
2 sipeturi însă vechi.
1 ladă verde noo.
1 perdea de postav prost neagră pentru uşe.
9 perdele de pânză albă pentru ferestre însă pânză de americă.
3 scaune inbrăcate cu piele verde noo.

.1or1.1 ( otroccnilor in Documente 97


9 scaune de lemn sadea.
1 cumpănă de galbeni.
3 ceştii pentru cafea.

Tacămurile mesii egumenului


3 mese de lemn.
2 mese de pânză proastă.
2 mese bune de pânză de america.
22 talere de farfurii.
6 de bucate mari.
1 ciorbalâc.
1 farfurioară pentru hrean.
6 cuţite cu furculiţile proaste de her.
4 linguri de cositoriu.
1 lingură mare de cositor pentru ciorbă.
18 şervete pentru masă.
3 sticle de apă.
4 carafe de vin.
2 clondire.
3 sfeşnice de alamă cu mucările lor.

fila 53 verso
Ale cuhnii arămuri şi alte măruntae tot la Şerban Vodă
unde şade egumenul
1 her de plug.
1 felinar de tinichea cu sticlă bun.
1 căzănel de aramă cu capacul tot de aramă dar făr de ţevi.
1 lighean de aramă cu floarea lui şi ibricul.
1 sefertas cu 4 ochiuri şi cu capacul lui.
1 ghiom de aramă vechiu fără capac.
1 tavă mare de colivă ruptă la o margine.
1 ipac mai mică.
5 tingiri cu capacele lor.
1 tingire mare fără capac.
3 tingiri vechi stricate.
1 capac fără tingire.
1 strecurătoare tot de aramă.
1 tigae stricată.
1 ipac mare bună.
1 pereche piuliţe de tuci cu pisălogul lor.
1 sfeşnic de tinichea fără de sticlă.
1 lighean de aramă mare pentru picioare.
98
2 sahane.
1 tipsie de cositoriu.
2 lupăţi de her pentru foc.
1 grătar mare de her.
1 cleşte de her.
1 scară de her pentru friptură.
1 piede cafea cu pisălogul de her.
1 frigarie.
1 topor.

Pivniţa
din hanul Şerban Vodă ce este
pă seama mănăstirii cu aceste de mai jos însemnate
1O buţi cu vin nou pline.
1 bute cu vin vechi plină.
6 buţi deşarte.
2 ipac dogite.
2 burie mici goale.
1 curătoare.

fila 54
1 pâlnie.
1 vadră.
2 butini pentru varză.
3 sobe de her.
1 lanţ de her al puţului mănăstirii.
6 bucăţi de clopote cu doo limbi.
7 ferestre de her 6 late şi una îngustă.
3 cercuri de her pentru burie.
5 cercevele de lemn cu vergelile de her.
1 funie groasă pentru dat buţi jos.
1 masă mare de lemn.
1 butină mare de apă.

Grajdul din tracei han al lui Şerban Vodă ce este


pă seama cailor igumenului. Care este făcut de scănduri
invălit cu uluci şi bine podit cu podină şi să află în bună stare
1 căruţă nemţească veche şi meremetisită.
1 caleaşcă purtată, dar bună.
1 pereche cai negri de ham bătrâni.
1 cal roib bătrăn.
2 perechi hamuri, una bună şi una ruptă.
1 şa turcească veche cu frăul eii.
1 căruţă rumănească de cai pentru gunoiu.

99
Robii mănăstirii Cotrăcenii
suflete
4 Petre portariul cu nevasta lui Tinca şi cu doi copii.
3 Stoica vizitiu cu nevasta şi cu copilul.
2 Preda şi Niţa văduva.
3 Ştefan cu doi copii, nevasta este streină.
fila 54 verso
4 Ioniţă cu nevasta şi cu copil mic şi o soră a lui beteagă.
4 Nicola văduv cu trei copii, Gheorghe, Dumitru şi Marghioala.
1 Anastase cu nevasta streină.
2 Fane cu un copil cu nevasta streină.
3 Gheorghe cu nevasta Sultana şi cu copilul mic.
2 Gheorghe cu un băiat Marin.
4 Ilie cu nevasta sa şi cu doo fete.
4 Ioan cu soţia lui Maria şi cu doi copii.
1 Mihalache.
4 Safta văduva cu doi copii, Ilie şi Vasile şi o fată Stanca.
3 Anastasia văduva cu doi copii.
2 Ioana văduva cu un băiat.
1 Mariia.
2 Ioana cu un copil mic băiat.
2 Elenca văduva cu o fată.
4 Petre cel mic cu nevasta şi doo fete.
1 Cheajna văduva.
1 Anica văduva.
3 Teodos cu doi copii cu nevasta străină.
1 Pandestina.
1 Maria văduva.
5 Arsenie cu 4 copii şi cu nevasta străină să află la Văleni.
1 Sultana văduva ce-i zice şi ovreică.
2 copile mici fără mumă fără tat să află în curte.
1 Stana fugită la Mărgineni.
71 adecă şaptezeci şi una.
fila 55
Pentru toată această zestre a mânăstirii Cotrocenilor din sud llf. ce s-au
găsit în fiinţă dup starea ce să văde arătat făcându-să trei catastişe asemenea,
unul ca altul iscălit de noul egm. ide proin egm. cât şi de noi orânduiţi din partea
Sftei. Mitr. şi a Marii Logofeţii a pricinilor bisericeşti, din care catastişe, acesta
s-au dat la Sftei. Mitr. iar altul s-au dat la mana părintelui arhim. Procopie igum.
mănăstirii Cotroceni şi cel de-al treilea la canţelaria Logofeţii bisericeştilor.
833 octv. 28
+ proin igumen Hariton arhimandritul
nacealnicul mesii arhimandrit Procopie
[semnătură indescifrabilă] Pitar Ioan Bâncă
Biblioteca Academiei, Manuscrise, manuscris românesc, nr. 720.
100
25
[... ]
Cotrocenii o frumoasă zidire, făcută de Principele Şărban Cantacuzin la
1688 (care a făcut şi Hanul Şărban Vodă). Aici petrecea mai nainte prinţii vara,
de aici să priveşte Capitala drept în faţă de pe un loc înalt, unde odată era o mare
pădure.
[... ]
Almanahul statului din Prinţipatul a toată Ţara Românească pe anul 1837. Buda,
editat de Zaharia-Carcalechi, p. 212.

26
Departamentul Logofeţiei Trebilor Bisericeşti
în urma cereri cinstitului generalicesc consulat al Rosii ce au făcut prin
notă cu No. 126 ca veniturile mânăstirii Cotroceni să se strângă şi să se depue
~a un loc sigur până ce se va lămuri pricina reclamaţiilor supusului rusesc Spandoni
intru aceasta, departamentul priimind înaltă poruncă de a lua cuviincioasele
măsuri pentru asigurarea acelor venituri până la desăvârşita hotărâre aceştii
pricini, s-au făcut punere la cale, ca orice sume de bani din veniturile aceştii
mânăstiri, să se priimească de către epitropie prin cunoştinţa departamentului,
cum şi orice închiriere sau arenduire de acaret al aceştiea va fi de a se face,
asemenea să se urmeze prin cunoştinţa departamentului, orânduindu-să din
partea departamentului pentru acestea şi într-adins amploeat ca cu un cuvânt
spre sfârşitul asigurări venitului numitei mânăstiri, şi de a avea el cunoştinţă de
toate sumele veniturilor ei, cea mai mică prii mire de bani, sau alte lucrări asupra
venitului mânăstirii, să nu facă această epitropie fără cunoştinţa orânduitului
departamentului, având a să înţelege cu acest departament pentru toate câte
privesc la depunerea secfestruitelor venituri ale mânăstirii Cotrocenii.
De aceea se dă în cunoştinţa tuturor ce au înclinare cu pomenita mânăstire
Cotrocenii ca să le fie ştiut acestea, şi că ori cine va îndrăzni a face niscareva
tocmeli de arenduiri sau închirieri de acareturi ale pomenitei mânăstiri, ori vor
număra cea mai mică sumă de bani în primirea epitropii numai, fără cunoştinţa
departamentului nu va fi primit înaltei stăpânii, şi unii ca aceea vor fi supuşi la al
doilea răspundere pentru dreptul mânăstirii, pentru căci nimic nu se va ţine în
seamă din aceea ce va face epitropia în parte.

No. 1101, 1837,april4

Buletin Gazetă Oficială, aprilie 28, no. 1611837, p. 62.

101
27
Lista arătătoare de câtă sumă merge la meremetul mănăstirii Cotroceni
1838 martie 15
Lei Par.
90.000 La paramentul cum intri pe poartă înlăuntru, în mâna stângă
unde sânt ambarele, să să dărâme zidurile ce cu negru să
i arată în plan. fiind slabe şi să să zidească de al doilea, tot în
, formă care acum este, râcâindu-să şi dooă picioare dă zid la
colţ, fiind zidirea cam crăpată. Şi pentru că să află cu dooă
I caturi săi să facă ciubuc de zid, învălit cu şindrilă. Iar de la
I I gang încolo. unde sunt ambarele, fiind numai de un cat să i să
facă ciubuc de zid, învelit cu olane pă astar de scândură. La
I odaia cea mare. în locul stâlpilor ce acum să află, să să facă
! despărţitoare de zid la mijloc, făcându-să dooă odăi. Şi
fundurile aceştii odăi stricându-se. să să facă din nou, precum
şi gălăria să să facă cu stâlpi dă zid, puindu-să geamlâc.
1 lnvălitoarea acestora să fie OJ şindrilă. Scările să să facă de

! piatră, temeinice, cum şi sobele, uşile şi ferestrele, să fie şi


I toate trebuin~~oasele lor. Şi în sfârşit_fă_r_ă_ci_·u__b_uc_._ _ _ _ _ ~
\ La rândul din mâna dreaptă, unde foişorul se află, să să facă
tot rândul acela cu un cat şi la gălărie sâ să p,·ie stâlpi de
piatră, intrebuinţandu-să şi ceia vechi, iar lipse!, din nou. La tot
catul acesta să să facă ciubuc de zid, învălindu-să cu olane
pe astar de scânduri de brad, duşumelile de scândură, sobele
muscăleşti, uşi şi ferestrile cu tacâmurile lor văpsite. La foişor
să i se strice bolta şi să să facă tavan. Şi, în sfârşit, să să
f------~------+-d_r_e_a-"'--aă...i.ş_ipl_u__,1t'--1u.. :'-I, precum din vechime au fost.
16.978 20 La rândul clăpotniţei în dreapta, oricâtă zidire de clădiri veche
se va afla, să să facă la loc, iar adaos, după cât în plan să
află, să nu să facă. Stâlpii gălăriei să să dea jos şi să să facă
din nou, fiind temelia pornită, ciubuc de zid şi învălitoarea cu
olane pe astar de scândură; să să facă tencuiala din nou,
sobe muscăleşti, uşi, ferestre cu trebuincioasele lor, văpsite şi
I duşumelile de scândură

r28000 I Şopronul şi grajdul din poarta din afară să să facă, iar


celelalte, care se uneşte cu zidul din lăuntru, să nu să facă. La .
acest şopron şi grajd să să facă canatul, porţi, deasupra I
învălite cu olane pă astar de scândură de brad. Toată ,
împrejmuirea zidurilor câtă este pe dinlăuntru, cât şi pă
dinafară, să să tencuiască, făcându-li-se coame de olane.
6.000 La poarta din afară să să dărâme numai zidurile dinspre
poartă şi să să învălească cu şindrilă. Şi alăturea dă
amândooă părţile acestor porţi, să să facă câte o odaie pentru
lăcuinţa portarilor şi a vizitiilor. Poarta să să facă din nou,
zdravănă şi sigură, cu toate ale ei.
1
-1o--_-o-oo_.._,-----+-::C::;-;h-e---:-:lt:-u-=-ia7 la__.__co_n_...t'--ra_c_;_tu-:l-,ui.'--.::...:__~:..:...:_.::__________________

222. 978 20 Adecă dooăsutedooăzecişidooămiinouăsuteşaptezecişiopt,


oarale dooăzeci.
ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, XC/111106.
Original, hârlie.
102
28

1838, iunie 3
Departamentul Logofeţii Trebilor Bisericeşti
Epitropiei Mănăstirii Cotrăceni
În pricina meremeturilortrebuincioase a să face la dărăpănările încăperilor
şi a împrejmuirilor mă<nă>stirii Cotrăceni, după chibzuirea făcută prin într-adins
trimis mai mare în faţa locului, de vreme ce epitropiia n-au luat nici o îngrijire a
face cea mai mică gătire, nici măcar vreo cugetare spre a să pune în lucrare şi,
încă, prin răspunsul ce au dat departamentului, din 26 ale trecutului martie, supt
no. 28, văzându-să cu totul împotrivitoare măsurilor luate întru aceasta şi
pricinuitoare numai a trece vreme după vreme, fără a face băgare de seamă
jalnicei stări şi dărăpănarei în care se află această mă<nă>stire. Departamentul,
prin raport< ul> cu no. 1068 au supus acest răspuns la cunoştinţa măriei sale lui
Vodă, cum şi lucrarea ce s-au făcut prin înţelegere cu acea epitropie.
Întru aceasta, tot deodată fiind de părere a să striga prin mezat această
lucrare la sfânta Mitropolie şi să se dea prin contract asupra aceluia ce să va
găsi a o lua cu trei martori şi făcându-să meremetul trebuincios într-un număr
dă ani trei, să să tragă de departament din veniturile aceştii mă<nă>stiri partea
de bani ce să va analogisi pă fieştecare an, potrivit cu lucrarea ce să va face, ca,
cu acest chipu, să să aducă la dăsăvârşire tot meremetul şi mănăstirea să nu
încerce vreo lipsă.
Asupra căruia raport, Înălţimea Sa au binevoit de au dat înalt ofis cu
no. 284 la 4 ale trecutului maiu, prin care, primind dă bună chibzuirea
departamentului, porunceşte a să face întocmai urmare spre îndeplinirea dar
aceştii înalte porunci. Departamentul au publicuit, prin cinstita agie a politii,
dregerea şi meremetul numitei mă<nă>stiri după planul făcut, hotărând zilele
strigării mezatului a să urma la sfânta Mitropolie: cea dintâiu la 15 ale următoarii,
cea de al 2-lea la optusprezece şi cea de al 3-lea la doăzeci, tot ale următoarei,
spre a să da prin contract această lucrare la acela carele se va găsi a o lua cu
preţ scăzut şi mai de folos către mănăstire.
Drept aceia să dă aceastea în cunoştinţa epitropiei, spre ştiinţă, ca, de va
voi, să vie la sfânta Mitropolie, la soroacele de mai sus însemnate, spre a să afla
faţă la strigările mezatului, având în vedere că în viitorime cu nici un chip această
lucrare nu mai poate a să stânjeni cât de puţin, căci după înaltă poruncă trebuie
negreşit a să aduce la dăsăvârşire.
Anul 1838 iunie 3. No. 1689

ANIC, fond Inventare mănăstireşti, mănăstirea Cotroceni, dosar 211832, fila 8.


Original românesc, hârtie, semnături indescifrabile.

103
29
Departamentul Credinţei
d-lui Slater Arhitectul mănăstirilor

Fiindcă Prea Cuviosul lgumen al Mănăstirii Cotroceni prin raportul de sub


N. 11 arată Departamentului că atat la Hanul Şerban Vodă nu este cu putinţă a
pune ceasornic, fiindcă n-are clopotniţă, cat şi la Mănăstirea Cotroceni din pricina
ocupării încăperilor de oştirile otomane, santeţi poftiţi a merge îndată la prezisele
locuri şi văzand, atat clopotniţile, cat şi poziţia locului de poartă a se pune
ceasornice, să raportaţi fără întarziere Departamentului spre coviincioasă punere
la cale.
Şefuldepartamentului B. Bostianu
Pentru şeful mesei G. D. Gănescu
No. 3919
Anul 1850
Luna iunie 12

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 231311850, fila 4.

30

Deviz
De lucrările proectate a se face la Mănăstirea Cotroceni, în partea despre
răsărit şi miazăzi

Suma totală
No.
Lei Parale
48 figuri de plantaţie, arătate pe plan şi în lista
alăturată, fiecare osebit, adică
2103 stânjini patraţi, în adâncime de 4 palme, cu
preţ de lei 2, parale : 20
stânjinu şi 340 stânjini patraţi, în adâncime de
trei palme, cu lei 2, parale 1O stânjinu, însu-
mează peste tot 6022 20
350 gropi pentru copaci mici, însă 231 de câte 4
palme şi 119 de câte 3 palme adâncime, cu
acelaşi preţ al săpăturii 845 10
1160 stânjini patraţi drumuri de făcut, dându-se
molozul din partea locului, plata pentru scosul
molozului, transportul şi făcutu drumurilor fără
nisip, cu lei 7, parale 30 stânjinul patrat 8990
104
16 stinjini cubici nisip pentru drumuri, cu lei 30
stinjinu 480
440 stinjini cubici de pământ de nivelaţie pe boldurile
112
drumurilor, socotit pentru transportu 3 pe un
stinjin, care fac .„. zile 1540 pentru scosul
temeliilor unui zid şi ridicatul molozului de prisos
din dosul chioşcului i transportului la un loc în
depărtare până la 60 stinjini 578.
112
3066 stânJ"ini pătrati, nivelatie săpătură uşoară si
' • 112
semănătură de gazon 3060
112
5178
aceste zile, socotite cu lei 3 pa zi, fac 15.535 20
80 saci semănaţi de floare de fân în plantaţia 400
copacilor şi alte mărunte locuri 4000
alte mărunte cheltuieli 1722 30
peste tot lei 37 de mii 996 37.996
Verso
lntreţinerea pe anul 1852
2625 zilele socotite pe 7 luni, câte 15 oameni pe zi, cu 7875
lei 3715
6 sacagii pentru cinci câte lei 80 pe lună fiecare 2400
1 grădinar pe 1O luni, de la 1 Martie 1852, cu lei 3000
300 pe lună
2 priveghetori în ajutoru grădinarului, pe 7 luni, 1120
câte lei 80 pe fiecare lună alte cheltueli
mărunte 1000
peste tot lei cinsprezece mii, 395 15.395
Adunarea
cheltuielile lucrări 37.996
întreţinerea pe anul 1852 15.395
peste tot lei cincizeci şi trei mii, trei sute noăzeci 53.391
şi unu
Observaţie
copaci pentru plantaţie se vor da de la pepeniera
grădini Kiselef, şi din cei ce se
vor aduce pentru grădina Cişmegiului, cum şi
uneltele se vor da osebit.
asemenea mai trebuesc:
Odae pentru grădinar şi ajutoarele sale
Magazie pentru unelte
bănci pentru grădină
împrejmuirea grădini.
Iscălit: K. Maer

lntocmai originalului: Ioan Moscul


ANIC, fond Obştescul Control al Ţ~rii Româneşti, dosar 59511852, fila 3.

105
31

Înştiinţare

Pentru aşternerea unei ramure de şosele intre aceea a podului de pământ


şi Cotroceni şi pentru remontul acestor şoseli trebuinţă fiind de o sută stânjeni
cubici piatră de caldarâm, a cărora predare la acel loc fiind a se da prin contract
doritorului ce va propune un preţ mai cuviincios, se publică că se va face pentru
aceasta licitaţie în presusdvia departamentului din năuntru la zilele 3, 5 şi 7 ale
viitorului Decemvrie, prin urmare la acele zile doritorii se vor înfăţişa la localul
Departamentului spre a se ţine licitaţie şi a se săvârşi după rezultatul ce se
cunoaşte favorabil având şi chezăşia cerută după dispoziţiile făcute.

Directorul Departamentului D. loanidi

No. 8789, anul 1851, Noemvrie 29

Buletinul Oficial al Prinţipatului Ţării Româneşti, 1851, noemvrie 30, no. 107, p. 426.

32

DEPARTAMENTUL DIN LĂUNTRU


D-lui Comisar al grădinii Cişmegiu

Pentru grădina ce s-a hotărât a se face la Mănăstirea Cotrăceni, unde


are a fi rezidenţa de vară a Mării Sale Domnului Stăpânitor, în urmarea propunerii
ce au făcut domnul Maer, Directoru Grădinilor publice, că în înlesnirea lucrării
şi chiar a oamenilor ce se vor lua cu plată pentru aceasta, este mai de folos
ca plata lor să se facă prin comisar într-adins orânduit acolea, sau pentru a
nu se adăoga cheltuelile să se dea aceasta asupra comisarului grădini
Cişmegiu.
Departamentu alătură, D-le, pe lângă aceasta, devizul acei grădini şi scrie
a lua asupră-ţi această lucrare şi a se face plata oamenilor prin d-ta, supt
privegherea D-lui Maer, spre acest sfârşit a poroncit a ţi se da un acont de lei
1O.OOO lei şi tot d'odată ţi se alătură şi condică şnuruită supt pecetea
Departamentului în fila „ „, în care se va trece orice sumă plătită în seama acea
grădini de la Cotroceni şi se vor iscăli primitorii, iar banii se vor răspunde de
D-ta cu cfitanţele D-lui Maer, ce va da treptat pentru lucru ecsecutat şi oameni
întrebuinţează, în care se va arăta cătăţimea şi felu lucrări, preţu şi numele acelora
ce au a primi bani, care iţi vor sluji de temeiu la predarea socoteli.

106
Departamentu cere de la D-ta a te înţelege cu D. Maer şi după ale lui
instrucţia să stăruieşti a se face lucrarea cu bună orânduială.

Pentru şeful departamentului,


(semnătura indescifrabilă)
Şeful secsii,
C. Pencovici
N. 489
1852; ian. 28
l.L. Publice

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59511852, fila 2.

33

fila 2
Listă
de mobile ce ar trebui spre complectuirea celor în fiinţă din mănăstirea
Cotroceni, rezidenţie de vară a Mării sale domnului stăpânitor Barbu Dimitrie
Ştirbei.

I. La Salonul de lucru şi de dormit al Mării Sale Domnului


N.B. Spre a nu să ivi într'una şi aceeaşi încăpere, o adunare de mobile
vechi şi nouă, să propune de a să amobila această sală, tot cu mobile nouă,
potrivite una cu alta, adecă:
1 scrin I masă I de scris, cu capitel deasupra de \ Din lemne
1 jăţ de întrebuinţat la scris, împreunat cu piele sau 1
Mahoni,
2 etajere ' de Nuc.
1 canapea Canapeaua
1 triumo cu oglindă şi jăţurile
1 oglindă de triumo, cu cadru poleit de aur înbrecate
1 masă ovală la canapeaoa cu stofă
1Ojăţuri semi mătase
6 perdele
6 scânduri de feriastră
1 pat de dormit cu draperie, cu 1 dulap mic
de noapte, şi altul mai mare pentru spălat
1 covor pentru tot salonul
6 marchize la ferestre
1 Policandru de bronz

107
Bezi aceste urmează:
a) să se strice o fereastră şi în locul ei să se aşeze o uşă cu geamlâc,
îndoită cu alta pe dinafară, fără geamuri.
b) să se facă din această uşă, până jos la terenul curţii o scară de fier
în formă de melc.
c) zugrăveala ar trebui meremetisită, iar sobele zugrăvite din nou (:mai
în conformitate cu celelalte ar fi, de a să zugrăvi tot salonul din
nou:).
d) uşa trebue să se facă în chip, ca să se deschiză înlăuntrul căptuşeli.
li. La odaia de lângă prezisul Salon
N.B. Aci să propune de a se aşeza mobilile cele vechi albastre şi asemene
covoarele cele vechi; iar pe lângă aceste să se mai facă din nou:
2 perdele albastre la ferestrele
2 scânduri de fereastră din lemn de nuc
2 covoare albastre la mesele
1 Lampă de bronz
Zugrăveala pereţilor să se meremetisiască şi uşa să se facă ca să se
deschiză înlăuntrul căptuşeli.

III. La salonul cel mic de adăstat


N.B. Aci să propune de a să aşeza mobilile cele vechi de mătase roşie, cu
2
oglinzi vechi, dintre stilpi şi cu triumo, cu perdelile, covorul şi policandrul cel
vechiu, iar din nou să se facă:
2 marchize la ferestrile
2 mese din lemn de nuc
3 scânduri de fereastră, i pac, i pac
Uşa să se facă, ca să se deschiză înlăuntrul căptuşelii şi bezi aceste
ar fi bine ca în locul oglinzilor celor mici, deasupra canapelelor vechi, să
se pue 2 oglinzi mai mari, cu cadre poleite.
IV. La odaea camerdinerului
N.B. Aci să propune a să aşeza din mobilile cele vechi 1 pat, 1 scrin, 2
scaune, 1 masă, perdele şi marchize.
V. La gangul
N.B. Aci să vor întrebuinţa din marchizele şi din scaunile cele vechi, iar din
nou urmează a să îmbreca şi a să zugrăvi uşile de spalir din firidele cele
rotunde.
VI. La odaea Adiutantilor
' din mobilile cele vechi, 2 canapele de dormit civite, 6
N.B. Aci să vor pune
scaune, 1 oglindă, 2 perdele, 1 masă de ciaiul, o altă masă şi marchize.
Uşa cătră salonul cel mare să se facă a să deschide către înlăuntrul căptuşeli.

108
VII. La Salonul cel mare
Aci să vor întrebuinţa din mobilile cele vechi, acele îmbrăcate cu materie de
lână roşie, 2 mese, 2 triumo cu 2 oglinzi dintre stâlpi, cele 2 canapele din
casele D. Iancu Manu, 6 jăţuri mari şi 6 mici şi policandrul din sala de
primire a palatului celui vechiu, iar din nou urmează a să face:

fila 3
2 oglinzi mari cu cadru poleite deasupra canapelelor
3 perdele mari roşi, cu alte albe dedesubt, la ferestre
3 marchize
3 scânduri de fereastra din lemn de nuc
3 perdele la uşile
2 covoare la mesele
1 covor pentru tot salonul
Uşa să se facă a se deschide înlăuntrul căptuşeli.

VIII. La Salonul de primit a Mării Sale Doamnei


N.B. Aci să vor întrebuinţa din mobili le în fiinţă, canapeaua cea galbenă cu
scaunele şi jăţul de acea faţă, i jăţul cel alb, cu scaunile de aceiaşi faţă şi o
masă de fier; iar din nou să se facă:
2 perdele albe la fereastră şi 2 perdele la uşile
2 scânduri de fieriastră, lustruite în alb
2 oglinzi cu cadre poleite (:însă de să vor face cele 2 oglinzi din salonul
de adăstare a Mării Sale prinţului din nou, atunci să vor putea întrebuinţa
cele vechi în acest salon).
1 oglindă dintre stâlpi
1 covor
1 policandru din bronz
Şi uşile amândoă să se facă ca să se deschiză înlăuntrul căptuşeli.

IX. La Salonul de prânzit


N.B. Aci să vor întrebuinţa, din mobilile cele vechi, scaunile căptuşite cu
catifea roşie, 1 masă de prânzit, 2 dulapuri de sufragerie, 2 perdele şi 2
marchize de fereastră, iar din nou mai trebue 6 sfeşnice de perete.
Bezi aceasta trebue, spre înlesnirea comunicaţii între salonul de primire
a Mării Sale Doamnei şi celelalte odăi al Înălţimei sale, să se tragă un
perete cu geamlâcuri de-a curmeziş, prin locul de prânzit, cu o uşă i cu
perdele. Acest perete s-ar putea face în chip şi mai deosăbit prin îmbrăcarea
peretelui cu o stofă încreţită, care întinzându-să până într-o depărtare potrivită
de tavanul, ar lăsa loc ca să se aşeze deasupra jeamul pentru trebuincioasa
lumină. Asemene de lipsă este de a să face şi alt perete despărţitor paralel
cu cel de mai sus, din paiente, cu o uşă, ca să nu poată răzbi mirosul de la
privetele în pomenitul salon.
109
Uşa să va face ca să se deschiză înlăuntrul căptuşeli. Duşumeaua
urmează a să cerui, iar pereţi să se zugrăvească din nou.

X. La salonul cel mic al Mării Sale Doamnei


N.B. Din mobilile cele vechi să vor întrebuinţa aicea toate jăţurile mari şi
mici, îmbrăcate cu stofă roşie de lână; 1 triumo, 1 masă de canapea,
perdelele, policandru şi covor, iar din nou trebue:
1 canapea
2 oglinzi cu cadre poleite, unul intre stâlpi şi 1 deasupra canapeli
2 marchize
2 scânduri de fereastră din lemn de nuc
1 covor dinaintea mesi
Zugrăveala salonului din nou.

XI. La Odaia de dormit a Mării Sale Doamnei


N.B. Aci se vor aşeza din mobilile cele în fiinţă, patul cel alb de dormit; cele
4 jăţuri mici, îmbrăcate cu materiei verde, 1 chaise-longue, şi covor, iar din
nou se va face:
1 masă de toaletă cu oglinda ei
1 oglindă dintre stâlpi
2 perdele
2 marchize
2 scânduri de feriastră din lemn de nuc
1 dulăpior de noapte
1 i pac, de spălat
1 lampă policandru
Zugrăveala odăi din nou, 1 uşă să va ridica şi în locul ei să se aşeze o
uşă de tapete.

XII. La gangul in dosul apartamentelor al Doamnei


3 garderoabe mari din lemn de brad lăcuite;
la ferestrele să pot întrebuinţa din cele vechi.

XIII. La odaia camerierelor



vor pune 1 pat, perdele, masă şi scaune din cele vechi, iar din nou
urmează să se facă duşumea de scânduri în locul pardoseli de cărămidă, şi să
se spoiască pereţi.
La vatra sobei cea vechi să se pue uşi nouă.

XIV. La scara cea mare de suit



va aşeza o straşină de tinechia pă stâlpi de fier până jos. Bezi aceste,
urmează a să meremetisi zugrăveala pe unde este stricată. Mobilile cele vechi
urmează asemenea a să repara şi a să înfrumuseţa cu lustru.

11 o
fila 30
Din aceste până acum enumerate mobile care urmează a să face din nou;
să însemnează aci mai la vale, acele care s-ar putea aduce mai bine din Viena,
şi anume:

La salonul de lucru al Mării Sale Prinţului


1 masă I scrin I de scris
1 jăţ, i pac, îmbrăcat cu piele
2 etajere
1 canapea
1 triumo cu oglinzi dedesubt
1 oglindă de triumo, cu cadru poleită
1 masă dinaintea canapeli, ovală
1Ojăţuri
6 cornişe poleite, cu perdelile lor
1 pat cu draperie
1 dulăpşor de noapte
1 dulap pentru spălat
1 policandru de bronz pentru 20 lumânări
1 scară de fier, formă de melc

La odaia de alăturea
1 lampă de bronz de acăţat în mijlocul tavanului

La salonul de adăstare
2 mese dinaintea canapelelor, din lemn de nuc
2 oglinzi cu cadre poleite deasupra canapelelor

La salonul cel mare


2 oglinzi mai mari, tot deasupra canapelelor, cu cadre poleite
3 perdele mari din stofă de mătase cu cornişe poleite
3 i pac i pac i pac la uşile

La odaia de dormit a Mării Sale Doamnei


1 lampă de bronz de acăţat în mijlocul tavanului
1 dulăpşor de noapte cu lustru alb
1 dulap pentru spălat, i pac
Iar toate celelalte. să vor putea lucra, sau cumpăra chiar în Bucureşti.

Bucureşti A. Hafft
în 3 martie 1852 şef al despărţirii de arhitectură

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59511852, filele 2 - 3, 30.

III
34
Înştiinţare
La zilele obştite de licitaţie pentru darea cu contract a lucrărilor trebuincioase
a se mai ecsecuta în acest an, spre săvârşirea şoselilor de la Cotroceni şi Podul
de pământ după deviz şi condiţiile alcătuite, nearătându-se doritori, se publică
din nou zilele de licitaţie la 22, 24 şi 27 ale curgătorului mai, care se va face în
spresusdcia cinstitului Sfat Administrativ Ecstraordinar în fiinţa şi a cinstitei
Eforii a drumurilor.
[. .]
Directorul Departamentului D. loanidi

No. 2955, anul 1852, mai 1O

Buletinul Oficial al Prinţipatului Ţării Româneşti, 1852, no. 37, 14 mai, p. 145.

35

No. 5212
Departamentului din Lăuntru I
O. Clucerului C. Pencovici

Raportu D-tră subt N ... pe lângă care aţi alăturat lista de cheltuielile
urmate cu mobilarea încăperilor palatului de vară de la Mănăstirea Cotroceni
cum şi pentru simbria unui îngrijitor în sumă de lei doă zeci şi opt de mii patru
sute treizeci şi trei parale treizeci şi opt N 28,433, ,38, supunându-să la înalta
aprobare a Măriei Sale prea înălţatului nostru domn, şi primindu-să pe lângă
adresa înaltului Secretariat al Statului subt N 3058 în următoarea cuprindere:
UPrimit a se plăti din § ecstraordiner ca o cheltuială făcută odată spre a
sluji de rezidenţă de vară".
Departamentul pe de o parte a făcut cerere înaltei Visterii a răspunde banii
în primirea D-tră; iar pe de altă parte vă pofteşte a-i primi şi a stărui în desfacerea
celor în drept a primi prezisa sumă, înscriindu-să sumele date în condica ce vi
s-a încredinţat, în care după săvârşire să o înapoiaţi Departamentului împreună
cu lista mobilelor. Deodată cu aceasta s-a scris executorului curţii Administra-
tive a lua subt îngrijirea sa mobilele şi încăperile palatului de la Cotroceni, având
subt porunca sa pe orânduitul îngrijito(.
Pentru şeful departamentului Pentru şeful canţelar
(semnătura indescifrabilă) (semnătura indescifrabilă)

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59511852, fila 65.
112
36

fila 20
Listă de meremetu mobililor de la Casele Domnului ot Mănăstirea
Cotroceni, cum se arată
Anul 1852, iunie 8
No. 1hl Lei Parale

1 un pat de frasin alb s-au dres şi s-au dat lustru 70


6 şase scaone cu mătăsărie cu mătăsărie albă s-au
dres, s-au îmbrăcat
albă s-au dres, îmbrăcat 2-lea şi li s-au dat lustru,
preţu câte 1O unu
1 un jeţu 70
1 un paravan s-au dres şi s-au dat lustru 20
2 doă mese albe curăţite, drese şi li s-au dat lustru 60
1 una cotie de noapte s-au dres şi s-au dat lustru 35
1 una masă mare rotundă, prefăcută şi lustruită 130
1 Scriitoriu de mahon, dat lustru şi dres 50
2 doă dulapuri cu cartonuri, idem 40
1 una cutie de noapte, idem 15
Cumpărătoarea unui clopoţel şi aşezarea
cu toate trebuincioasele 103 20
593 20
No.2
1 una masă mare rotundă, s-au dres şi s-au dat lustru 62
14 paisprezece foteluri, doăsprezece mici şi doă mari la
care s-au făcut patru picere noi şi doăzeci şi una de rotiţe
şi s-au dres îmbrăcăminte, hiarele li s-au dat lustru şi
s-au spălat damasca pe unde erea pătată, câte lei doăzeci
şi doi fiecare 308
1 una canapea asemenea cu damască roşie s-au dres,
s-au dat lustru şi s-au dres îmbrăcămintia 50
420
No.3
3 trei mese s-au dat lustru şi s-au dres 64
12 doăsprezece foteluri mari, care s-au îmbrăcat de 2-le
toate, s-au dres hiarele, s-au pus treizeci şi doă de
rotiţe şi s-au spălat, fiecare câte lei 28 336
2 doă canapele, idem, s-au îmbrăcat. s-au dres, s-au
dat lustru şi s-au spălat 60
2 doă consoluri, drese şi lustruite 30
490
113
No.4
1 un scrin dres şi lustruit lei 60, un gardirop idem lei 60,
o şifonieră idem lei 40, un pat lei 30 şi un consol lei 10
200
No.5
2 doă divanuri de lustru şi de cusut pe unde au fost
stricate, câte doăzeci lei unu 40
8 opt scaune de nuc de lustruit câte lei şase 48
1 un consol s-au dres şi s-au dat lustru 16
104

No.6
12 doăsprezece foteluri s-au dres îmbrăcămintea, s-au
mari lustruit şi s-au spălat pe unde
12 idem, idem foteluri au fost pătate, puindu-li-se şi
oricâte rotiţe au fost de lipsă,
câte lei 14 336
2 doă canapele, idem, idem, idem, câte lei 35 70
2 doă consoluri lustruite şi drese 28
434

No. 7
2 doă jeţuri s-au îmbrăcat 2-lea s-au dres şi li s-au dat lustru 50
1 o dormeză s-au dres şi s-au îmbrăcat de 2-lea 34
4 patru demifoteluri, idem, idem 24
1 una masă de nuc, dreasă şi lustruită 20
1 un pat de nuc, dres şi lustruit 10
138
No.8
24 doăzeci şi patru scaune lustruite şi spălate catefeli de
la perne, câte lei 5 fiecare 120
1 una masă mare rotundă, cu picerile stricate şi
faţa dreasă, şi s-au pus doă scânduri la mijloc noă, dreasă
şi lustruită 110
2 doă dulapuri de curăţit şi lustruit 50
1 una uşe din nuc 75
355
No.10
3 trei mese de nuc, dresu şi lustruitu 45
1 una canapea, idem, idem 25
6 şase scaune, idem, idem 40
110
114
fila 27
Pavilionu
1 una masă mare de mâncare, dresu şi lustruitu 60
30 treizeci cearşafuri pentru oamenii curţii, câte lei 9 cotu 270
Dresul grilajului la scara de fer 9
2 canapele lei 60, şase scaune lei patruzeci şi doi,
ciucuri la doă covoare lei treizeci, una canapea lei
patruzeci; patru scaune lei patruzeci şi şapte, o masă
lei treizeci, dres şi lustruit la Departamentu cel mic. 249

Adunare
No.1 593 20
[...]
No.10 110
Pavilion 60
treizeci cearşafuri 270
dresu grilaju 9
alte reparaţii 249
3432, 20
Peste tot lei trei mii patru sute treizeci şi doi, parale doăzeci.
M.Rozin

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59811852, filele 20, 27.

37

No. 3914
Junie 9, 1852 Foarte grabnică

Cinstitului Sfat orăşenesc al Capitalei

Măria Sa prea înălţatul nostru domn fiind a avea în timpul veri rezidenţa la
Cotroceni, unde se va aşăza mâine chiar, departamentul grăbeşte a pofti pe
cinstitul Sfat ca să facă grabnică punere la cale, şi negreşit astăzi, pentru
aşăzarea la acel aşăzământ, la locurile cuvenite unde se va însemna, a
doăsprezece lampe, în eclerajul localului, precum asemenea tot astăzi să se
înfiinţeze şi cinci gherete din cele ce au slujit la deosebite localuri în Capitală, cu
prilejul cvartiruiri împărăteştilor oştiri, pe când se aflau în Prinţipat, aşăzându-se
acolo şi acele gherete, ca să fie mâine toate în fiinţă spre a nu se lăsa vrun prilej
de nemulţumire Mării sale.
(semnătura indescifrabilă)

ANIC, fond Ministerul Lucrărilor Publice din Tara Românească dosar 10711852 '
. '
fila 1.
115
38

No. 4024
Iunie 12, 1852
Domnului serdar Al. Orăscu, ingineru
Arătarea făcută de domnia voastră prin raport supt no. 145, în privinţa
răspunderi sumi de lei 1OOO, spre desfacerea contractului atingător de săvârşirea
clădiri Podului peste Dâmboviţa de la şoseaoa Cotroceni, înfăţişându-se cinstita
Eforie a Drumurilor, prin jurnalul de la 1O iunie, aprobează răspunderea prezisei
sumi din § Drumurilor.
Departamentu, în temeiul jurnalului cinstitei Eforii a luat dispoziţii pentru
răspunderea acelor lei una mie în priimirea contracciului Nedelcu Rădulescu, de
care tot d-odată se face cunoscut şi domniei voastre spre ştiinţă.
(semnătura indescifrabilă)

ANIC, fond Ministerul Lucrărilor Publice din Ţara Românească, dosar 1611852, fila 3.

39

DEPARTAMENTUL TREBILOR DIN


NĂUNTRU AL PRINŢIPATULUI
ŢĂRII ROMANEŞTI
No. 4005
Anul 1852, luna iunie 12
Secsia - Direcţia Lucrărilor Publice
Masa 3-a
BUCUREŞTI

C. Logofeţii a Dreptăţi
Pe locul sfintei mânăstiri Radu Vodă, în poalele aşezământului Cotroceni,
fiind din vechime clădită o fântână, cu numire de chioşcu Brâncoveanului, care
ajunsă fiind acum în stare ruinoasă. din care pricină nu numai că lăcuitori dinprejur
nu se pot bucura de întrebuinţarea apei salubre, ce izvorăşte dintr-însa, dar
starea clădiri ameninţă şi primejdie, pentru care însărcinându-se d. maior baron
Boroţin, inginerul, a cerceta starea acei fântâni, şi a chibzui mijloacele de
îmbunătăţirea ei, şi după rezultatul supus, că arătare că acea fântână, cu toate
părţile clădiri ei, se află dărăpănate, precum învelitoarea şi pari pe care este
aşezată sânt putrezi, amerinţând cădere şi urmează a se scoate, puindu-se în
locul lor parmaclâc deschis, de lemn simplu şi solid, ca să nu poată intra
dobitoacele înlăuntru. Că basenul este umplut de noroi şi petrele ce formează
treptele sânt stricate, în locul cărora urmează a se pune altele, iar basenul
trebue a se curăţi. Că şanţul, în lungime de 270 stânjeni, prin care se scurge apa
de la fântână în Dâmboviţa este astupat, astfel încât apa ese pe locurile învecinate,
116
formand bataluri, care se prefac în miazme vătămătoare sănătăţi, trebuind şanţul
destupat şi că cheltuiala pentru eczecutarea acestor lucrări, prin care fântâna
s-ar aduce în stare de a sluji în trebuinţa publicului, ceea ce a fost şi intenţia
înfiintării ei, urcă la suma de lei o mie, şapte sute noăzeci şi doi[ ... ].
'şi supuindu-se, prin raportul depart, cu no. 3723, Mării sale prea înaltului
nostru domn trebuinta de îmbunătătire a acei fântâni, a căreia cheltuială să
I I

privească pe siama celui îndatorat a o ezecuta.


M. Sa a binevoit a pune pe acel raport următoarea înaltă rezoluţie,
comunicată depart., prin adresa C-lui Secretariat al Statului cu no. 2488: "Se va
indrepta la Departamentul Credinţi, ca să străruiască ca negreşit într-o lună să
se repareze acea fântână, ce cade pe proprietatea mănăstiri, sau de nu se va
pune de loc această reparaţie în lucrare şi va împlini bani de la igumen,
departamentul împărtăşind cu cinste c-ei Logofeţii. "Prezisa înaltă rezoluţie îşi
aduce rugăciune să binevoiască a face urmarea cuvenită în privinţa acei fântâni,
adăogându-se că eczecutarea lucrări spre a fi solidă şi corespunzătoare trebuinţi
de îmbunătăţire în chipul exspus, urmează a fi privighiată de către un inginer al
statului „ „ „ „ . <text întrerupt>.

ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, dosar 25111852, fila 2.

40
No. 4239
Iunie 19, 1852 Foarte grabnică

D-lui maior baron Boroţin, inginerul

în urmarea inaltei rezoluţii ce a binevoit M. Sa, prea înălţatul nostru domn,


a pune asupra raportului depart., în privinţa lucrări la fântâna supt numire de
chioşcul Brâncoveanului, din poalele mănăstiri Cotroceni, de care se atinge raportul
dumneavoastră cu no. 13, împărtăşindu-se acea înaltă rezoluţie în următoarea
coprindere, comunicată prin adresa C-lui Secretariat al Statului cu no. 2488:
"Se va îndrepta la Depart. Credinţi, ca să stăruiască, ca negreşit într-o lună să
se repareze acea fântână, ce cade pă proprietatea mănăstiri, sau de nu se va
pune deloc această reparaţie în lucrare şi va împlini bani de la igumen C-tei
Logofeţii a Credinţii. cu poftire a face urmare, asemănat celor înalt poruncite, se
primeşte adresa cu no. 3081, cu arătare că a pus îndatorire cuviosului egumen al
mănăstiri Radu Vodă ca, prin înţelegere cu acest departamen~ să facă îndată grabnică
punere la cale pentru reparaţia acei fântâni pe termenul mărginit de M. Sa.
~epart., împărtăşind dă aceasta, vă pofteşte ca să luaţi în grabă înţelegere
cu cuviosul egumen al zisei mănăstiri şi să se pue la cale lucrarea după devizul
dat, grăbindu-se a lua săvârşire în sorocul poruncit de Măria sa.

ANIC, fond Ministerul Lucrărilor Publice din Ţara Românească, dosar 11111852, fila 8.
117
41
Raport la Măria Sa Domn Stăpânitor
înalta Eforie a Drumurilor în unire cu acest departament luând în băgare de
seamă sumele ce trebuiesc în întreţinerea şoselelor sistematice fără care nu
poate folosi întru nu mic toate cheltuielile înfiinţării de asemenea şosele, precum
şi mărginitele mijloace ale§ Drumurilor, prin jurnalul încheiat în seanţa de la 26
iulie corent s-au chibzuit.
Pentru şoseaua uliţii de pământ şi Cotroceni să se plătească de către
trecători tacsa următoare:
Pentu vita înhămată la caru cu cărămidă şi nisip parale patru.
Pentu vita înhămată la caru cu orice alte producte şi orice alte producte şi
obecte parale doă.
Pentru omul călare parale doă.
Pentru calu de poşte înhămat la trăsură cu pasajeri parale doă.
Pentru vita înhămată la caru sau căruţă fără povară parale una de vită.
Pentru vita slobodă mare para una.
Se apără de tacsă trăsurile de lues ce merg în plimbare sau în lăcuinţele
din prejur cu câte doi cai, iar când va avea mai mult de doi cai vor plăti de cal doă
parale; cai de poşte slobozi sau fără pasageri, oameni pe jos şi toţi ostaşii şi
dorobanţii în slujbă.
Tacsa se va lua în dreptul casei [indescifrabil] unde se desparte şoseaua
uliţii de pământ de aceea a Cotrocenilor.
Strângerea tacsei se va da prin liţitare cu contract pe un an de zile.
Banii se vor primi şi se va face venit la§ Drumurilor pe seama întreţinerii
acestor şosele.
Departamentul se găseşte dator a supune la cunoştinţa Măriei Sale această
chibzuire cu rugăciune să binevoiţi a da înaltă poruncă de urmare.

ANIC, fond Ministerul Lucrărilor Publice din Ţara Românească, dosar 4611852, fila 1.

42
Sekretariatul Statului
Anul 1852, Luna avg 21
N03727
Bucureşti
Lith. De Bielz şi
Danielis
Înaltului Departament din Lăuntru
Înfăţişindu-să Mării Sale lui Vodă raportu acelui îrialt Departament No 5562
în privinţa tacsi de la pasageri ce trec pe uliţa podului de pământ şi Cotroceni
pentru ţinerea şoselelor făcute, au bine voit să rezol ude următoarele:
118
"La aceste barieri de ce o asemenea ecsepsie, ca peste legiuitele parale
patru de vită să mai plătească altă tacsă ce nu să ia după la celelalte bariere ?
nu o putem încuviinţa."
Aceasta secretariatul are cinste a o comunica acelui Înalt Departament
spre ştiinţă.

Secretarul statului
(semnătura indescifrabilă)

ANIC, fond Ministerul Lucrărilor Publice din Ţara Românească, dosar 4611852, fila 4.

43

Domnu Praporgic Eftimie Beştăli comisarul grădinii Cişmigiu


Săvârşindu-se măsurătoarea lucrului săvârşit de săpătura şi drumul de
Moise Ioniţă şi Costandin George ungureni la grădina mănăstirii Cotroceni după
planul închipuit de răposatul Domn Maier şi care lucru s-au ecsecutat sup
instrucţiile dumnialui, să alătură dumitale socotiala banilor ce li se cuvene pentru
care eşti poftit a face punerea la cale spre a lor desfacere.

V. Nedelcovici
852, sept. 4
No.4

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59511852, fila 55.

44
Mich fiul furnizorul Curtii Vieneze
D-lui Clucer Constantin de ' Pencovici
Viena, 4 octombrie 1852

Vă rog să binevoiţi să plătiţi pe acest mandat, la ordinul domnului Procopie


Balanoglu suma de şase mii opt sute treizeci şi doi de piaştri 32 / 40 pe care ii veţi
trece în cont, în urma avizului
BP 6.832, 32 I NO. 5212

ANIC, fond Ministeru/ Lucrărilor Publice din Ţara Românească, dosar 598 I 1852.
fila 18.

119
45

Bucureşti

La 10 1 ale aceştia Măria Sa Prea Înălţatul nostru Domn a revizuit artileria


atât în practica evoluţiilor cât şi a tragerii la semn şi a rămas foarte mulţumit
pentru buna înaintare a ei.
La 12 Măria Sa a asistat la manevrele ce s-au ecsecutat pe câmpul Colintinii
de către oştirea din garnizoană compusă din 4 batalioane infanterie, 1 baterie
artilerie şi 1 divizion cavalerie. Toată această oştire comandată de O. colonel
Paznanski era dispozată în doă linii de operaţie şi îndeplinind toate evoluţiile cu
cea mai mare vioiciune şi acurateţă, în cât a tras Înalta Măriei Sale aprobaţie şi
a pricinuit privitorilor cea mai desăvârşită plăcere şi mulţumire. După aceasta
Măria Sa însoţit de Ecselenţia Sa D. Şef al oştirei şi de amândoă ştabu rile s-a
întors la vesela Sa rezidenţă de la Cotroceni trecând prin politie în fruntea oştirei,
împresurat de o numeroasă mulţime de oameni ce nu să sătura privind pe
Stăpânitor, care asemenea privia, saluta pe fiecare cu obicinuita-I bună voinţă,
încât zioa aceasta fu pentru toţi o adevărată sărbătoare.

Buletinul Oficial al Prinţipatului Ţării Româneşti, 1852, no. 83, 18 octomvrie, p. 324.
'octombrie

46
Pag. 411
Departamentul Credinţei
Înştiinţare

Moşiile mănăstirilor închinate ce se coprind în alăturata aici listă,


ecspirându-le termenul arenduirei la 23 aprilie anul 1853, după înalta aprobaţie
comunicată Departamentului cu adresa cinstitului Secretariat al Statului Nr.
5291 s-au hotărât a se arendui din nou prin licitaţie pe un termen de 5 ani, prin
urmare spre ştiinţa obşti se face cunoscut că licitaţia este a se urma în sala
mănăstirei Sfinţilor Apostoli, din capitale Bucureşti şi strigările au a fi la 1O, 15 şi
20 decemvrie viitor, doritorii dar de asemena arenzi, se vor arăta în soroacele
ecspuse la mai sus insemnatul local, însoţiţi de chezăşii destoinice.
Şeful departamentului I. Bibescu

Nr. 6415 an 1852, noemvrie 24

120
Pag.412
Listă de moşiile mănăstirilor închinate care urmează a se arendui
estimp prin licitaţie

Mănăstirea Cotroceni
Herăstrău, Ilfov
Vatra monastiri cu morile Grozăveşti şi Pălici, idem
Găujanii, în devălmăşie de d'in doă cu biserica Doamnei Bălaşii, Vlaşca
Zimnicelile, Teleorman
Vatra Schitului Băleni, cu moşia valea Ştubeului, Prahova
Râncezi, idem
Buletinul Oficial al Prinţipatului Ţării Româneşti, 1852, no. 103, 1 decembrie,
p. 411 - 412.

47

Departamentul din năuntru


D-lui Comisar al grădinii Cişmigiu
Pentru lei 156 parale 1Ocostul a 125 salcâmi arătaţi în lista alăturată pe
lângă raportul D-le N. 186 sub verifierea D-lui Seminet inspectorul grădinilor
publice, ce s-au cumpărat pe seama plantaţiei grădinii de la Mănăstirea Cotroceni.
Departamentul dă D-le deslegare a-i plăti din sumele ce ai asupră-ţi pentru
întreţinerea acelei grădini cu orânduiala cerută de contabilitate.

Pentru şeful departamentului (semnătura indescifrabilă)


Pentru şeful canţelariei (semnătura indescifrabilă)
No. 9166
1852 dec. 13
C. Dep. Lucrărilor Publice

ANIC, fond Obştescul Control al Ţării Româneşti, dosar 59511852, fila 105.

48
În urma mutării Măriei sale Prinţului Stăpânitor la rezidenţa de vară de la
Cotroceni spre a nu face nimeni curse zadarnice şi spre a se înlesni fiecăruia
audienţile din partea Înălţimei Sale s-au hotărât pentru viitor zilele şi ceasurile
de primire, precum urmează:
Oricine va avea să vorbească Înălţimii Sale pentru treabă va fi primit în
toate zilele la 12 ceasuri precise la amiaz afară de Mercurea.

121
Iar pentru vizite vor fi primite persoanele marţea, joia şi duminica ca la 7
ceasuri după amiaz.

Vestitorul Românesc. Gazeta semi-oficială, 1853, 13 mai, no. 37.

Anunţul se repetă in nr. 38.

49
Măria Sa Prea înălţatul nostru Domn a dat după aceasta , în rezidenţa se
1

de vară 2 o masă strălucită Ecselenţei S. D. Prinţului Gorceacov şi DO generali


ruşi care se află în Capitală. Când Înălţimea Sa închină în sănătatea Maestăţii
Sale Imperiale Augustului Protector al aceşti ţări, artileria romană, aşezată pe
dealul Cotroceni, eczecută o salvă de 101 tunuri.

Buletinul Oficial al Prinţipatului Ţării Româneşti, 1853, no. 68, 26 august, p. 269.

Festivităţi ocazionate de aniversarea incoronării Ţarului "Nicolae I augustul protector


al principatelor Danubiene".
'Seara. după slujba oficiată la biserica Sărindar.
2
Cotroceni.

50

No. 2934 I 1854 iunie 12


Î-lui Departament al Credinţei
Încă de atâta vreme mi s-au încredinţat formaliceşte administraţia averi
Sfântei Mănăstiri Cotroceni după punerea la cale făcută atât de către acel
Î. Departament cât şi de către înalta Stăpânire, şi până acum deşi mi s-au
predat de cuvioşia sa fostul egumen cotrocean Arhimandritul Meletie acea
administraţie, dar venitul numitei Mănăstiri pe curgătorul an ce l-au strâns
pomenitul să împotriveşte a mi-l paredosi supt felurite pricinuiri.
Î-ul Departament încredinţându-să de această abatere şi neoranduială a
acelui fost egumen cotrocean prin poruncă de la 8 ale curgătoarei iau scris cele
de cuviinţă, dar prinzând de veste de această poruncă numitul a plecat la
Manăstirea de la Căscioara de unde abia de doă zile venise, şi astfel până acum
ţine o aşa de însemnată mănăstirească sumă în maini. Supt însemnatul ca
datorie neapărată împlinind cu lipsele cu plecăciune a da această împotrivire a
numitului fost Cotrocean în cunoştinţă Î-lui Departament ca luând în băgare de
seamă primejdia în care să află acea însemnată sumă, căci la întâmplare ori de
a-şi da obştescul sfârşit (ferască Dumnezeu) acel cuvios Arhimandrit, şi acu să
găsi şi bani în fiinţă, sau de ori ce altă asemenea întamplare, va fi un lucru foarte
122
ruinos pentru ciriarhiceştile Mănăstiri să bine voiască a-i trimite o poruncă ca să
şi grăbească venirea aici spre paradosirea acelor sume.

Kârm. M-ri Cotroceni arhimandrit Ioachim Raduliotul

Anul 1854, luna Iulie 9


No. 102
Buc.

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 367911854, fila 11.

51
Î-lui Departament al Credinţei

Şi prin formale raporturi şi verbal şi mai multe rânduri, supuind la cunoştinţa


Î-lui Departament îndărătnicirea cu care să arată cuvioşia sa Arhimandritul Meletie
fostul egumen Cotrocean în a da veniturile M-ri Cotroceni anului corent adunate
de însuşi, şi care însumează peste 20.000 #şi cu toate poruncile cei să vor fi
dat de către acest Î. Departament, încă până acum nu au răspuns cu desăvârşire
acele venituri, făgăduind în sfârşit chiar orânduitului amploeat al Î-lui Departament
că până astăzi la 15 ale curgătorului vor răspunde negreşit, aşteptând numai pe
secretarul său pe care îl avea trimis la Slatina.
Zmeritul supt iscălit unde aştepta să vază, sfârşitul acestei răfuiri dimpotrivă
văz într'adins noi îndărătniciri din partei, căci îndată ce acel gramatic al prea
cuvioşii sale au sosit aici de la Slatina numitul fost egumen îndată au plecat din
Capitală. Apoi fiindcă această purtare a prea cuvioşii sale stârpeşte nădejdea
dă a să mai putea vedea vreodată săvârşită această răfuire, fiindcă, precum şi
prin alt raport am avut cin stă a supunea plecat Î-lui Departament, cu însemnata
sumă de bani ce sunt asuprăi, din felurite şi neprevăzute împrejurări sînt ameninţa~
de vreo primejdie, în însemnat pagubă acelor 20 lei a M-i, de ceea şi printr' această
mă lipsesc a ruga cu stăruire pe Î-lui Departament de a bine voi să poruncească
a să chema pomenitul fost cotrocean de a să răfui cât mai fără zăbavă de bani,
ce în aşa însemnată sumă stau asupră i fără nici un cuvânt pravilnic.

îngrijitorul M-ri Cotroceni arhimandrit Ioachim Raduliotul

Anul1854,Avgust15
Bucureşti

ANIC, fond Ministeru/ Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 367911854, fila 14.

123
52
Î-lui Departament al Credinţei
Îngrijitorul mănăstiri Cotroceni

în urmarea poruncii î-lui Departament de la 24 ale carentei subînsemnatul


luând în băgare de seamă alăturatul pe lângă dunsa bilanţul al cuviosului
Arhimandrit Meletie, fostul egumen cotrocean nu lipsesc cu plecăciune a supune
la cunoştinţa Î-lui Departament ca după atâtea jeluiri din parte-mi, atât verbale
cât şi prin formale raporturi şi după atâtea porunci ale Î-lui Departament are de
mirat cum pomenitul Arhimandrit se tot îndărătnicea la predarea averii acei M-ri
cum în rânduri abia s-a indurat de mi-au numărat 4000 poli imperiali ruseşti şi
patru mii sanţi tot cu soroace diferite a făcut o aşa mare întârziere a acesti răfuiri
acum din prezisul bilanţ se înţelege că prin numai asemenea socoteli a avut
gând să ajungă la răfuire, însă aceste socoteli sant atât de departe de adevăr
încât eu îndrăznesc a zice ca sant mai pe jos de orice critică şi ca să să
încredinţeze î. Departament de acest adevăr este foarte lesne de a bine voi să
facă mai intai o mică compara~e intru preţurile ce a eşit la mezat arenzile moşiilor
aceştii M-ri şi care din norocire sant trecute în condicile de Mezaturi păstrate în
î. Departament şi intre acele ce le-au trecut numitul fost egumen în acest bilanţ
al său, şi va vedea i însemnat scăzământ la venitul moşiilor ce s-au adjudecat
au pra Prea Cuvioşii sale, atât la preţul <ruptă foaia> în bani cât şi la toate condiţiile
cu care s-au strigat la mezat şi care fac parte din preţ, acest scăzământ în tot
preţuindu-să se urcă poate la 8000 galbeni.
Las de a mai zice că împovărarea sau absurditatea condiţiilor cum spre
pildă de a face mori, a curăţa însemnate cătăţimi de pogoane şi alte asemenea
au contribuit de a se depărta muşterii ca să poată rămânea asupră-i spre a le
arăta la un astfel de caz cu aşa scăzământ şi ca să treacă aceasta întrebuinţată
şi o ingenioasă bună credinţă, ârătând la unile moşii câte un adaos de câte doă
sau 3 sute până la 1OOO lei.
11 lea Pentru 2 moşii Vatra Văleni şi Râncezi, zice prin bilanţ că are a primi
arenzile Mănăstirea tocmai la viitorul octombrie deşi prea Cuviosul egumen au
eşit din egumenie la 23 aprilie trecut şi acest condei este de lei 40,900
111 lea Pentru alte 2 moşii Valea Cucului şi Mărgineanca care asemenea
s-au adjudicat asupra cuvioşiei sale, în suma de lei 14,050 lei, nu trece nici de
cum acest condei la venit, subt simplul cuvânt că nu le-au putut da nimănui
întocmai ca când prea Cuviosul fost egumen, nu s-ar socoti arendaşii ai acelor
Moşii, dacă prin mezat adjudicat supră-i
IV ea Pentru moşia Shitului Pârlita, după ce să strigă la mezat cu condiţii
impuse doritorilor a clădi adică din temelie arendaşul, Moară, a curăţa - 400
pogoane loc de mărăcini şi buturugi a da pentru facerea bisericii 250.000
cărămidă, a hotărnici moşia, toate acestea cu a sa cheltueală, şi osebit de alte
mai mici condiţii, în bilanţul înfă~şat să vede trecută ţifra de 55,807 lei ca, cheltui~
la clădirea morii în povara M-ri şi pentru că până astăzi contractul ce vor fi
124
slobozit pentru arenduirea zisei moşii nu este cunoscut sub-semnatului, prin
urmare eau materie a bănui ca, arendarea poate fi mărginită numai în sumă de
20,000 precum în bilanţ se arată fără alte condiţii
"Iar însă pentru condeele în sumă de 23,679 şi 20 parale este prisos a mai
zice, alt, decât numai a întreba pe prea Cuviosul fost egumen această sumă
celtuită, cu care de la 23 april anul curgător în <ruptă foaia> putea să fie în
sarcina Mri. Sau mai nainte de 23 aprilie, la care caz nu are de loc dreptate a le
cere. Dacă răspunsul va fi pozitiv pentru cel dintâiu caz, cum îndrăzneşte prea
cuviosul egumen închipui că poate această să i să strecoare prin ochi dreptăţii
Î-lui Departament!! Şi încă în aşa însemnată sumă !! Şi că cel dintâiu caz este
pozitiv se dovedeşte din dobânda ce a 18 luni la condeiul de 25,200 lei, pentru
răscumpărarea unui loc.
"Din toate cele mai sus, se adună că, prea cuvioşia sa voeşte a popri întru
nedreptate cu condeiul scăzământului venitului şi cu acela al cheltuielilor o
sumă ce achivalează ţifra de o jumătate milion lei adică din 22 sau 23 mii de
galbeni venitul Cotrocenilor ce <ruptă fila> a se răspunde după condica din
i. Departament, prea Cuviosul Arhimandrit Meletie să mă scoată s-achit numai
cu lei 33,427 şi 20 parale şi cu cei 4,000 imperiali ce mi-au răspuns cu atâta
silă, ear sfertul de lei ce-l adaogă le fie care bucată de imperial peste cursul de
54 lei spre ce osândă mi-l mai trece, este lucru neîng <ruptă fila>
"lată ce fel de socoteală dete fără sfială prea cuviosul Arhimandrit Meletie
formaliceşte în faţa dreptăţii Î-lui Departament !! Eată scopul îndărătnicirii ce
avea la răspunderea banilor după necontenitele cereri ce făceam, în numele
celor 20 Sfinte M-ri şi după poruncile Î-lui Departament ce i să da !! Dar dacă
celui mai de rând mirean nu este ertat de dreptate a popri pe seama pungi sale
străină avere cum oare se va crede că s-ar strecura acesta şi de dreptatea
omenească şi de cea moralicească celor Prea Cuvioşi ? Şi încă în paguba a 20
Sf. Agioriticeşti Mri dintre care cele mai multe au aici singurul lor mijloc de
eczistentă !! Nu se va strecura aceasta mărturisesc în convinzie din ochi
' I

î. Bisericescu Departament mai vârtos când astăzi el se bucură de integritatea


personificată de şefului său.
"De aceea cu smerenie mă rog de a să îndatora fostul Prea Cuvios Egumen
Cotrocean Amimandrit Meletie de a răspunde venitul arenzii Mri Cotroceni întocmai
după preţurile în bani şi în condiţii trecute în condica de Mezaturi, ear pentru
moşiile ce sânt ad ... <scris şters> pe persoana cuvioşii sale dacă nu voeşte a
răspunde preţul şi în bani şi în condiţii, apoi potrivit condiţiilor de arenduirile
moşiilor mănăstireşti bine voeşte î. Departament a face cele de cuviinţă.

arhimandrit Ioachim Raduliotul

anul 1854 avgust 29

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 367911854, fila 23.

125
53
No. 4000 Primit 9 Nov. 1854
i-lui Departament al Credinţei
Îngrijitorul mănăstiri Cotroceni

Cunoscut este i. Departament că de la încetarea egumenii Cuviosului


Arhimandrit Meletie Cotroceanul din M-rea Co<t>roceni şi predarea zestri arătatei
M-ri în îngrijirea subt-însemnatului, contractele de arenduire ale moşiilor mănăstirii
încă până astăzi nu s-au primit de la zisul Arhimandrit şi prin urmare M-rea nu
cunoaşte nici felul arenduirii nici condiţiile la care arendaşii vor fi supuşi către
dânsa şi numai dintr-o foae de socoteală depusă de numitul Arhimandrit în
Canţelaria acelui Î-lui Departament să poate lua oareşi care ştiinţă şi aceea
nedesluşită. Apoi fiindcă intre moşiile arenduite de fostul egumen figurează şi
Schitul Văleni de Munte cu trupul numit Valea Stâlpului pă numele unui Nicolae
Steriu precum asemenea şi moşia Răncezi tot din tracei judeţ Prahova ale cărora
termen îşi are începutul de la 26 ale trecutului octomvr. Fiindcă din partea acelui
arendaşi nici până astăzi nu s-au văzut vreo urmare cu plată de arendă ear
M-rii lipsindu-l, precum mai sus s-a zis contractul subt a sa iscălitură nu poate
reclama dreptul ei, sub-însemnatul roagă plecat pă Î-lui Departament să bine
voească a îndatora cât mai în grab pă fostul egumen ca să predea atat aceste
contracte cât şi ale celorlalte moşii arenduite în vremea egumenii sale spre a să
putea povăţui M-rea, despre măsurele ce urmează a lua în privinţa persoanelor
ce stăpânesc moşiile ei, în calitate de arendaşi.
Arhimandritul Ioachim Raduliotul

Anul 1854 9 brie 9


No. 36
ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 367911854, fila 44.

54
NO. 4453 Priimit 18 Noi 1854
POLITIA CAPITAL!
BUCUREŞTI
Anul 1854, Luna noi. 17
No. 25874
Cinstitului Departament al Credinţei

Cu cinste să alătură pe langă aceasta î. Departament în copie raportul


comisiei V. Verde cu No. 7765 atingător de împotrivirea ce arată Cuviosul
126
Arhimandrit Meletie fostul egumen la mănăstirea Cotroceni la desocuparea unuia
din magaziile hanul Şerban Vodă de la No. 3 în urmarea pretenţii ce s-a întampinat
din partea îngrijitorului mănăstirii Cotroceni şi de vreme ce prezisa persoană se
află chip bisericesc î. Departament este rugat să binevoiască a pune la cale din
parte-i îndestularea reclamantului şi a cinsti şi pă poliţie cu răspuns.
Şeful poliţie

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 367911854, fila 50.

55
1856 ianuarie 27
Starea mănăstirii Cotroceni din judeţul Ilfov, unde să prăznuieşte
hramul Adormirea Maicii Domnului <f.1 >

Biserica este clădită de zid din anul 7186 luna mai de răposatul întru fericire
domn Şerban voievod, ce are uşă căptuşită cu fier, în doă canaturi. Biserica
<este> zugrăvită peste tot, tâmpla săpată şi poleită de isnoavă, cu 45 icoane ale
praznicelor împărăteşti, apostolilor şi proorocilor, având "Răstignirea Domnului"
făcută din nou. Pe jos [este] pardoseala peste tot cu piatră, pe dinafară tencuită
şi învelită din nou cu tinichea, cu doă turle învelite iarăşi cu tinichea, cu patru
cruci cu băşicile de aramă şi poleite cu aur în jos, având în lăuntru cele următoare:
6 icoane împărăteşti mari, din care Domnul Hristos şi Maica Domnului având
coroanele, mâinile şi picioarele de argint, iar a proorocilor având în mijlocul
ei o iconiţă Maica Domnului îmbrăcată de tot cu argint şi cu pervazurile
asemenea, precum şi icoana sfinţilor Serghie şi Vach, având coroanele
tot de argint
5 iconiţe dedesuptul celor împărăteşti, din care una Maica Domnului cu
Domnul Hristos în braţe, de argint suflat cu aur, care este cea ctitoricească
4 sfeşnice mari de alamă cu câte trei lumânări de lemn, văpsite şi poleite şi
una mare veche, tot de lemn, la mormântul ctitoricescu
2 analoage poleite
1 policandru de alamă cu 36 sfeşnice mici
2 sfeşnice mici de alamă, în corul femeilor
1 jeţ domnesc de lemn, săpat şi poleit de isnoavă, văpsit alb şi îmbrăcat cu
postav roşu
1 anvon diaconescu, asemenea poleit, cu 4 apostoli zugrăviţi în afară şi cu
doă sfeşnice mici de lemn şi pajura ţării poleite <f.1 v>
24 jeţuri de lemn, văpsite, în faţa nucului (!)din corul bărbatilor
uşile împărăteşti săpate de lemn şi poleite '
1 cutie cu 12 icoane prăznicare

127
1 masă de lemn rătundă, mică, văpsită cafeniu, cu un picior săpat şi poleit
1 cruce mare de lemn, zugrăvită pe dânsa "Răstignirea Domnului",
pe Sfânta Masă

Argintăria mănăstirii
1 Evanghelii legate cu argint, însă una sârbească poleită cu aur, una
grecească asemenea a ctitorilor cu anul 1780 (!)şi alta tot grecească,
pervazurile de argint sadea şi numai la mijloc poleită
1 cruce sfetagorească mare de lemn, legată cu argint şi poleită cu aur
1 idem mai mică, cu zmalţ albastru pe argint
1 idem cu 2 pietre roşii, cu 25 mărgeanuri şi cu 6 pietre albe
1 idem cu 15 mărgeanuri, îmbrăcată cu argint
1 idem mică, îmbrăcată cu argint prost
1 idem mică de argint, pentru gât, cu lanţul ei rupt
1 idem de lemn săpat, îmbrăcată cu argint şi cu zmalţ (fără scaun)
1 engolpion de argint poleit şi rotund, cu iconiţă
2 idem de lemn în patru colţuri
1 idem de argint
1 floricică de argint cu 17 diamanţele mici
1 bold de argint sârmă, lucrat în flori
1 discu mare de argint poleit
1 idem mai mic, tot de argint, pentru anaforă, rupt
4 idem tot de argint poleite, pentru Sfânta Masă, din care trei mici
1 sfânt potir tot de argint poleit
1 discu idem
1 stea idem
1 linguriţă idem, poleită însă numai în lăuntru
2 copii de argint, den care una poleită şi cealaltă frântă
1 potir ctitoricescu de argint poleit, cu anul 1680
3 idem tot de argint şi poleite
2 ibricele de argint pentru Sfânta Masă
1 cană mare de argint cu capacul ei, poleită şi lucrată în solzi
1 cupă de argint poleită <f.2>
1 aghiazmatar mare de argint poleit şi cu mănuşi
1 idem mai mic, tot de argint
1 artoforion de argint cu capacul lui, poleit
1 idem tot de argint, cu sfinţi şi flori pe dânsul
1 căţuie mare de argint, având pe dânsa lucrat hramul mănăstirii, poleită,
cu turnuleţe şi 9 clopoţei
1 cădelniţă mare de argint, poleită
1 idem mai mică, idem
1 _idem de argint iarăşi mică
2 exapterigi (6 aripi) de argint poleit, lucrat pe dânsele hramul mănăstirii
128
2 candele mari de argint, fiecare cu câte 3 mai mici împrejur, din care
una poleită
11 idem tot de argint poleite, din care 5 mari şi 6 mai mici, cu bumbii lor
şi lanţurile
2 idem mari de argint sadea
1 idem tot de argint, poleită, mică
7 idem mici, din care 4 poleite
3 icoane mici Maica Domnului, din care una îmbrăcată cu argint, iar cealaltă
coroana de argint şi cu 16 pietre proaste
1O perechi paftale de argint, cu colanele lor, din care paftale 9 perechi poleite
4 sfeşnice mari de argint, poleite, cu câte trei lei mici drept picioare
1 idem tot de argint sadea, micu, pentru Sfânta Masă
1 chivote de argint poleite, cu 4 cruci şi cu praznicile împărăteşti şi alţi sfinţi
lucraţi şi cu turnuleţe, cu cutiile lor de lemn
2 păftăluţe de piatră
1 chisea de argint pentru dulceaţă
1 zaharniţă idem
2 linguriţe de argint pentru dulceaţă
2 farfurioare idem
2 linguriţe de argint pentru Sfânta Masă, din care una mare poleită <f.2 V>
1 cutie de argint în patru colţuri, cu capacul ei, poleită
1 discar de argint
1 câlâf mic de argint pentru engolpion
1 pereche paftale de argint cu colanul ei, noi
1 cruce rusească mică, poleită, pentru gât, cu lanţuri de bronz
360 dramuri argint care a ieşit la cântare din topirea a 6 coroniţe, 5 linguri de
masă, a 6 mânere de cuţite, 3 de furculiţe şi 12 bucăţi mici de arginţi, nişte
zarfuri

Odăjdiile arhiereşti şi preoţeşti


1 sacos de stofă cu flori de fir, căptuşeala mohorâtă şi cu 22 nasturi de
argint poleiţi şi 3 nasturi de mărgărit la guler, cu şereturi de jur împrejur de
fir alb
1 omofor de serasir alb cu flori de fir, cu 3 cruci cusute cu fir şi cu 12 ciucuri
1 idem cu 14 ciucuri, căptuşeala cu malteh
1 idem cu 3 cruci şi cu 14 ciucuri, căptuşeala atlaz roşu
1 bedemiţă de stofă proastă
Toate acestea foarte vechi
Feloane
1 felon de serasir greu alb cu flori verzi, căptuşeala atlaz portocaliu, cu
Domnu Hristos în spate

1011J Cotron:nilor in l>ocumcntl'.' 129


1 idem de stofă galbenă cu mătase roşie, căptuşeala malteh fistichiu şi în
spate cusută Sfânta Treime
1 idem de catifea roşie, căptuşeala bogasiu
1 idem de catifea verde, căptuşeala cu bogasiu roşu, cu şiret pe margine
de fir alb şi cu Adormirea cusută în spate
1 idem de catifea roşie cu cruci de fir, căptuşeala astar <f.3>
1 idem de canavăţ verde cu flori de fir
1 idem de stofă cu fir alb şi flori verzi printr-însul, căptuşeala bogasiu roşu
şi cu pervazurile roşii
1 idem de stofă pătlăginiu şi fir alb, căptuşeala atlaz caisiu
Toate acestea foarte vechi şi unile rupte

Stihare preoţeşti
1 stihar de serasir alb cu flori verzi, căptuşeala astar
2 idem de canavăţ verde cu flori de fir galben, căptuşeala bogasiu roşu
1 idem de stofă galbenă cu flori verzi, căptuşeala atlaz alb
2 idem de stofă galbenă cu flori
1 idem de serasir vărgat, căptuşeala bogasiu
1 idem de stofă sadea, căptuşeala idem
1 idem de serasir roşu cu flori
1 idem de stofă galbenă sadea
1 idem de catifea galbenă, săpată
Toate acestea foarte vechi şi în proastă stare

Epitrahile
1 epitrahil de atlaz roşu, cu 12 apostoli cusuţi cu fir greu, cu 6 nasturi de
argint poleiţi şi cu 6 ciucuri de fir, căptuşeala atlaz fistichiu
1 idem tot de atlaz roşu, cu 8 sfinţi cusuţi cu fir greu şi cu fluturi, cu pietre
verzi, cu 4 nasturi de argint poleiţi şi cu 7 ciucuri de fir pe ibrişim
1 idem de atlaz pătlăginiu, cu 12 apostoli cusuţi cu fir greu, cu 6 nasturi de
argint poleiţi, cu fluturi şi ţinte de argint, cu 6 ciucuri de fir pe ibrişim,
căptuşeala atlaz roşu
1 epitrahil de atlaz vânăt, cu 1O sfinţi cusuţi cu fir, coroanele cu mărgăritare
mărunte, <f.3 V> cu 4 nasturi îmbrăcaţi în mărgărite, cu 4 pietre verzi şi
roşii şi cu 4 ciucuri de fir pe ibrişim, căptuşeala roşie
1 idem de stofă albă cu 7 nasturi de argint poleiţi, căptuşeala atlaz, 4 cruci
de şiret galben de fir şi cu 4 ciucuri de fir pe ibrişim
1 idem de catifea roşie cu 7 ciucuri de fir pe ibrişim
1 idem de serasir, cu 4 ciucuri idem
Toate acestea vechi şi unele rupte

Orare
1 orar de atlaz roşu cu 14 serafimi cusuţi cu fir şi cu un nasture de argint
poleit, căptuşeala atlaz fistichiu şi cu 4 ciucuri de fir pe ibrişim
130
2 idem de catifea roşie, asemenea unul ca altul, cusute pe margine cu fir şi
la mijloc cusut cu slove de fir, cu câte 3 ciucuri de fir pe ibrişim, captuşeala
de atlaz
1 idem de catifea mohorata întru tot asemenea ca cele de sus doă
1 idem de atlaz roşu cu flori de fir galbene şi cu 3 ciucuri de fir pe ibrişim

Rucaviţe
1 pereche rucaviţe de atlaz roşu cusute cu fir greu
2 idem de catifea mohorată, cu marginile cusute cu fir
1 idem de catifea roşie sadea
1 idem de stofă albă cu flori
2 idem, una de stofă albă cu flori şi cealaltă de catifea roşie cu fir
Toate acestea foarte vechi şi rupte

Aere <f.4>
1 aer de tebea cu Domnul Hristos cusut cu fir greu, cu crucea de fir cu
14 pietre verzi şi negre, cu 3 ciucuri de mătase
1 idem de stofă vechi, în mijloc cu cruce lată, captuşeala bogasiu
1 idem de atlaz alb, pe margini cu ciucuri mici
1 idem de stofă mohorată cu fir
1 idem de malteh fistichiu
2 idem, unul de stofă galbenă şi altul mătase
1 idem de mătase albastră
1 idem de stofă galbenă cu flori, pervazurile şiret de fir alb
Toate acestea vechi cu totul

Procoviţe
1 procoviţă de stofă cu Domnul Hristos cusut în fir, cu 6 ciucuri de mătase
şi cu 6 pietre proaste
1 idem de stofă asemenea, cu Domnul Hristos cusut pe atlaz roşu
1 idem de mătase neagră, cusut cu flori de fir
1 idem de atlaz negru cu flori albe
1 idem de stofă cu şireturi de fir pe margini
1 idem de mătase roşie, cu Domnul Hristos zugrăvit
Toate acestea vechi

Poale
2 poale de atlaz roşu, cusute cu fir greu, ctitorii cusuţi ţinând în mână
mănăstirea, pervazurile verzi, cusute cu fir şi cu 16 sfinţi cusuţi cu fir
4 idem de serasir cu vulturi, pervazurile de serasir alb
4 idem de tebea roşie, cu pervazurile de serasir galben
3 idem lungi, pentru uşi, cu pervazurile de serasir alb în flori şi cu fluturi
la mijloc
l3l
1 idem de tebea albă, pervazurile roşii, cu ciucuri verzi în nr. de noă
1 poală de tebea albă, cu pervazurile fistichii şi cu 1Ociucuri
1 idem de tebea galbenă cu flori de fir, pervazurile roşii, cu 1Ociucuri
2 idem de stofă albă pentru uşi, pervazurile roşii, cu câte 12 ciucuri
fiecare <f.4 v>
2 idem lungi de catifea albă, pervazurile catifea roşie, cu cate 9 ciucuri
2 idem mai mici, tot de catifea albă, pervazurile de catifea roşie
1 idem de canavăţ galben, cu pervazurile ghiurghiulii
1 idem de stofă roşie idem
4 idem de catifea albă, pervazurile catifea roşie
1 idem de stofă albă cu fir, pervazurile galbene
1 idem în chip de covor pe mormântul ctitorilor, de serasir greu, cu vulturi
la mijloc şi cu numele ctitorilor la un capăt şi cu ciucuri de fir, firul ros la
unele locuri
1 idem de şal galben cusut cu fir alb şi cu vulturi, captuşeala atlaz alb şi cu
ciucuri de fir la doă capătâie
1 idem de serasir verde cu flori de fir, pervazurile galbene, pentru Sfânta
Masă
1 idem de mătase în vărgi cu ciucuri mărunţei, cu numele Ecaterina Hierasca,
din anul 7251
4 idem pentru icoanele împărăteşti, de stofă albastră şi galbenă,
cu chenarurile galbene
2 idem de fir galbene, pe mătase, una la proscomidie
Toate acestea foarte vechi, unile şi rupte

Tot lucruri de ale bisericii


1 epitafion de atlaz roşu, cusut cu chipuri de fir greu, cu pervazurile de
catifea
albastră şi cu 4 ciucuri de fir galben
1 idem de muşama verde

Cărţile greceşti ale bisericii


24 Minee, adică doă tacâmuri(!) 2 Apostole
1 Triod 2 Orologhion, din care unul
1 Paraclitichii, din care una dezlegat
stricată 1 Psaltire
~ Tipic (Orânduiala bună) <f.5> 1 Pendicostar
3 Evanghelii 1 Antologhion
2 Liturghii 1 Molitvelnic (Efcologhion)
1 Idem scrisă de mână 1 Sinacsar vechi, stricat
1 Ermologhion 1 Catavasier, rupt
132
2 Tomuri Harat 1 Carte a Sfântului
2 idem ale lui Mavrocordat Ioan Scărariu, dezlegată
1 Catalog 1 Cuvânt scris de mână pe
3 Cărţi ale lui Dositei, hârtie turcească
patriarhul Ierusalimului 1 Tom al lui Eftimie, latinescu
1 Panoplie Dogmatică 1 Stihialoghichi a lui Ioan Guta
1 Tomuri bisericeşti ale lui Meletie 1 Idem a lui Teofil Coridaros
1 Carte a lui lsac Siru pentru 1 idem Tacsidă (!) latinească
pusti nici 1 idem a lui Nectarie, patriarhul
1 Carte a lui Andrei, Povăţuirea Ierusalimului
Canoanelor 1 Epistolar al lui Serghie
4 Cărţi ale lui lrimia, Judecata Chirineu
Adevărată 4 Tomuri bune Enciclopedie
1 Sintaganatichi a lui Hrisant, <f.5 V>
patriarhul Ierusalimului 2 Cărţi nemţeşti din care una
1 Calochirinii, veche dezlegată
1 Adoleschie a lui Filoteu 1 Canoanele Maicii Domnului
2 Grămatici, din care una 1 Condică veche pentru
<i>talienească sineturile
3 Tomuri ale lui Numa, al mănăstirii, nepecetluită
patrulea şi al optulea 2 Filăzi pentru zidirea lumii

Cărţile rumâneşti

12 Minee 1 Apostol
1 Paraclitichii 1 Ceaslov
1 Evanghelie 2 Liturghii

Starea încăperilor din lăuntru mănăstirii Cotroceni


Casele domneşti coprind 1Oodăi, cu doă săli şi doă private, din care încăperi
numai una nu este zugrăvită, cu uşile în doă canaturi, ferestrele îndoite şi sobele
nemţeşti, toate având hierăriia trebuincioasă, precum şi ferestrele cu geamuri,
fiind toate aceste încăperi în stare bună de lăcuit, cu o scară mare de piatră, cu
grilajurile de fier şi alta în dos, îngustă, tot fier, lângă portiţa grădinii, iară portiţa
cu două uşi, căptuşită cu fier. Supt aceste case mai sunt şi alte patru odăi, din
care două zugrăvite, cu uşi, ferestre, pardoseala de scânduri de brad, tot în stare
bună. cu două pivniţe dedesupt. Şi în rândul caselor se află şi două hambare de
zid, cu 6 despărţiri şi dedesuptul lor vărzărie şi o magazie închisă în faţă cu
scândură. iar învelişul acestor case de fier
Spre miazăzi de la casele domneşti se află un chioşc tot de zid, zugrăvit,
av~nd 16 st~lpi de r>iatră. învelit cu tinichea albă şi pardosit cu scândură de b1 ad.
dedesuptu căruia este o magazie cu uşă căptuşită cu fier
13.l
Casele igumeneşti, ce sânt tot spre miazăzi, se află iarăşi învelite cu fier,
având patru odăi cu sala lor şi scară de lemn învârtita. Odăile <sunb toate zugrăvite,
cu uşile Tn doă canate, ferestrele îndoite <f.6> şi sobele nemţeşti, pardosite cu
scândură de brad, având pe deplin toate trebuincioasele hierării şi alămuri, iară
uşa de la capul scării iarăşi în doă canate şi căptuşita cu fier. Supt aceste case
sant alte trei odăi, iarăşi zugrăvite şi în stare buna de lăcuit, precum şi o magazie.
în rândul acestor case, spre apus, se află un şir de odăi în număr de cinci,
cu un cat, învelite iarăşi cu fier, cu uşile lor, sobe, ferestre îndoite, geamuri şi
fierării trebuincioase, pardosite cu scândura de brad, dintru care odăi cuhnia cu
maşină de fier şi Tn rândul lor o plimbătoare. lară pe dinaintea odăilor <este> o
galerie cu stalpi de zid şi pardosita cu cărămizi. La sfârşitul acestor încăperi
este un puţ de piatra.
în partea despre apus a bisericii se află alt şir de odăi în nr. de opt, tot de
zid, învelite cu olane. Dintr-acestea, la dreapta de clopotniţa cum intră în mănăstire
sant patru odăi, o bucătarie şi o magazie în dosul ei şi cu galerie de stalpi de
piatra, iar în stanga tot patru odăi, o cuhnie mare, cu maşină şi coşul de fier şi o
magazie, tot cu galerie pe dinainte, cu stalpi de piatra, toate în stare de lăcuit.
Alături de aceasta <este> o pordibărie de scândură învelita cu olane. Iar în mijlocul
acestor odăi I se află cloptniţa tot de zid, învelita cu tinichea albă, crucea de
deasupra de fier, cu băşicile iarăşi din fier, poleite şi cu patru lanţuri, având trei
clopote, doă mari şi unul mic, dedesuptul căreia este poarta din lăuntru a
mănăstirii, căptuşita cu fier.
în a doua curte a mănăstirii, în dreapta intrării se află doă grajduri de zid, în
mijloc cu stalpi de piatra, cu odaie pentru vizitiu, pardosită cu cărămidă, iar
grajdurile cu podea şi învelite cu olane, cu plimbătoare tot de zid. Iar în stânga
intrării în mănăstire [este] un şopron de zid, cu trei despărţituri de stâlpi de zid,
dintre care trei cu uşi în doă canate <f.6 V> de scandură şi învelit tot cu olane.
în randul acestora se mai află alte doă şoproane de scandură de brad, făcute
pentru trebuinţa oştirilor împărăteşti.
Împrejmuirea curţii mănăstirii este toată de zid, având şi poarta de dinafară
tot de lemn şi căptuşită cu fier.

Aşternuturile

5 mindire, din care 2 cu lână şi 1 idem cu păr de bou, mică, cu


4 cu păr de bou faţa cit pânză proastă
2 macaturi noi de pânză de Braşov, a şase mindire
muscălească 3 peri ni umplute cu păr de bou
1 saltea umplută cu lână noă 2 plăpumi de cit
3 peri ni umplute cu păr de bou şi 11 scaune de lemn sadea
faţa de pânză muscălească 6 idem, îmbrăcate cu piele
11 perini din care şase cu lână, iar verde, unile vechi, stricate
şase cu păr de bou 1 cumpănă de galbeni
134
1 bişactea dulceaţă cu capacele lor
1 masă de lemn sadea de scândură 1 tavă de dulceaţă
debrad 2 tăviţe de alamă pentru ciubuc
1 sipet vechi 1 pereche călimări
1 ladă de lemn vopsită 3 sfeşnice de alamă cu mucurile
1 strecurătoare de alamă lor
2 chisele de sticlă pentru 2 sticle pentru apă

Tacâmul mesei <f. 7>

1 masă de pânză 86 farfurii şi talere pentru masă


3 şervete idem 8 castroane mari şi mici
16 tacâmuri de masă, adecă 33 farfurii mici pentru mezelicuri
furculiţe, linguri şi cuţite, 10 farfurii pentru rasol
prăselile de lemn 35 carafe pentru vin
2 linguri pentru ciorbă 27 pahare mici idem
1 lighean de aramă şi ibricul lui 2 pahare mari pentru apă
1 ibric pentru lighean 3 linguriţe de argint

Lucrurile cuhnii
2 felinare, unul de sticlă şi 1 pereche de piuliţe de tuci
altul de tinichea cu pisologul lor
1 căzănel de aramă, fără 1 lopată de fier pentru foc
ţevi şi Iambic 1 cleşte idem
1 sufertaş cu 4 ochiuri şi 1 scară de fier pentru friptură
cu capacul lui 1 pio de cafea, în proastă
1 tavă mare de aramă, stare, cu pisălogul ei
pentru colivă 1 frigare de fier
1 idem mai mică 1 satâr
8 tingire ruseşti, una fără capac, 1 cântar de mijloc
puse în locul a 12 mari şi mici 5 sape
2 sahane, ce au fost în vechea 1 lighean mare de aramă
catagrafie, care zice că le-au pentru picioare <f. 7 v>
schimbat în locul celor 8 1 tingire mijlocie cu capacul ei
1 stricurătoare de aramă 1 ghium mic

Lucrurile din pivniţă


33 buţi seci 1 maşina pentru ridicatu buţilor
2 burie 2 sobe de tuci vechi, prăpădite
2 curători de vin 1 gridele (!)de fier pentru
1 pâlnie şi o vadră ferestre, vechi
2 putini pentru apă 250 vedre vin nou
135
Lucrurile grajdiului mănăstirii

1 brişcă veche, stricată cu totu 5 cai ordinari


2 perechi hamuri asemenea 2 plocate pentru cai
1 căruţă idem, numai dricu 1 şea turcească

Starea încăperilor hanului Şerban vodă

Un şir de prăvălii în nr. de 28 în partea despre răsărit şi amiazăzi, în buna


stare, învelite cu tinichea albă, având în faţă câte doă ochiuri de uşi îndoite, din
care cele despre faţa podului căptuşite cu fier, iar în dos numai câte un ochi de
uşă, iarăşi îndoite şi căptuşite cu fier, toate pardosite cu scândură de brad şi sus
boltite, având dedesupt la nr. 18 doă pivniţe cu scara lor şi uşile căptuşite cu fier.
<f.8> În partea despre apus din lăuntru hanului se află un şir de case cu doă
caturi; catul de sus are doă apartamente mari. Un apartament coprinde
unsprezece odăi cu doă săli, o cuhnie şi plimbătoare şi odăi toate cu ferestrele
îndoite, uşile în câte doă canate, sobe nemţeşti, cu hiarăle lor, pardosite cu
scândură de brad şi zugrăvite numai 6 dintr-însele, având doă scări de lemn şi
jos cu trepte de piatră. Iar deasupra unei scări, în dreptul ferestrelor, o marchiză
de scândură, căptuşită cu fier. Celălalt apartament coprinde zece odăi, o bucătărie
şi o plimbătoare, tot cu aceleaşi calităţi ca cele de mai sus, din care numai 4
zugrăvite, având bucătăria şi maşină, toate aceste încăperi învelite cu tinichea
albă, aflându-se acum ocupate de oştirile împărăteşti austriece cu spital.
Supt aceste case se află 1O magazii tot de zid vechi, boltite şi pe dinaintea
lor galerie de stâlpi de piatră. În partea despre miazănoapte se află alt şir de
încăperi tot de zid, vechi, cu patru apartamente sus, dintre care nici unul nu este
în stare de locuit.
Dedesuptul acestora se află noă magazii iarăşi în proastă stare. Înlăuntru
curţii hanului, în partea despre răsărit se află nişte case vechi cu doă caturi, în
proastă stare, de nelăcuit, pe care le-a cumpărat mănăstirea de la Canum.
Alături de acestea se află trei odăi, cu grajd şi şopron clădit din npu de zid şi
acoperite cu olane.
Lângă poarta hanului este odăiţă pentru portar, iarăşi clădită din nou de zid
şi învelită cu fier. în cealaltă parte, în dreapta porţii se află o magazie noă de zid
cu uşile îndoite, căptuşite cu fier, pardosită cu scândură, învelită cu tinichea şi
înlăuntru boltită. Iar poarta hanului este de lemn în doă canaturi, căptuşită cu fier.
1 Prăvălie în Uliţa Şelarilor, după veche numire, clădită din nou în anul 1851,
cu doă feţe, învelită cu fier.

Lucrurile bisericii hanului Şerban vodă <f.8 V>

1 Evanghelie grecească, ferecată cu argint şi poleită


1 sfânt potir de argint, împreună cu steaua, discu mic şi doă copii de fier
1 linguriţă de argint
136
1 disc de Lipsea vechi, cu miruitorul lui, de neîntrebuinţat
1 cădelniţă de argint
1 idem de aramă
1 candelă de argint pentru Sfânta Masă, veche, ruptă
2 sfeşnice mici de alamă
3 perechi paftale de argint cu colanele lor
1 cruce de argint poleită, cu 7 pietre verzi şi 16 mărgăritare mici şi tocu de
piele
1 disc de aramă pentru Osfeştanie
18 prăznicare, iconiţe de aramă
6 idem de lemn
1 sfită de mătase
2 idem de fir prost
1 idem roşie
1 idem de stofă
1 idem de mătase
1 idem de stofă mohorâtă
1 idem de mătase verde
1 idem de stofă cu fir peste tot
Toate acestea vechi

Stihare
8 stihare de stofă, unul de serasir, toate vechi şi în proastă stare

Epitrahile
5 epitrahile de stofă, mătase, plisă, damasc, unul cu fir, vechi şi în proastă
stare

Poale şi altele <f. 9>

1 poală de postav roşu, cusută cu fir greu


1 orar de plisă roşie
6 perechi de rucaviţe
4 procoviţe de mătase
2 idem cu fir
1 idem de damasc cu Adormirea Maicii Domnului, ctitoricescu
3 aere, doă de mătase şi celălalt de stofă
3 perdele albe
1 poală de catifea roşie
2 idem pentru proscomidie
2 mese de mătase pentru Sfântul Preastol
4 perdele de malteh pembe, cu ciucuri de fir alb, prost
137
1 epitafion cusut cu fir şi doa panze ale lui
Cele mai multe dintre acestea foarte vechi şi în proasta stare

Arglntirla
4 candele de argint mari
1 idem de mijloc
2 idem mici, din care una rupta, lipsind şi din argint
1 coroana a Domnului Hristos de argint şi poleita, iar chipul nepoleit
1 icoana a Maicii Domnului Tmbracata cu argint şi coroana poleita, cu chip
mic de argint spanzurat (!)
1 icoana a Stantului Gheorghe, tara argint
1 idem Adormirea Maicii Domnului cu coroana de argint poleită şi cu coroana
Domnului Hristos de argint

Alte lucrurl ale bisericii


1 policandru de alama cu 12 sfeşnice, vechi şi rupt
2 sfeşnice de alama
2 idem mici de lemn
1 iconostas cu poalele lui, vechi
4 icoane mici
1 colinvitră de aramă

Cărţile greceşti <f. 9 V>


2 Evanghelii în tipar, vechi 1 Psaltire
24 Minee, din care unu stricat 2 Octoihe mici
3 Trioade 3 Liturghii vechi
1 Molitvelnic 1 Pendicostar
1 Ceaslov 1 Pangal vechi

Cărţile rumâneşti
1 Evanghelie cu bumbi de 1 Apostol
argint pe la colţuri 1 Psaltire
12 Minee 1 Pendicostar
1 Triod 1 Ceaslov
1 Octoih 1 Liturghie

Schiturile şi moşiile mănăstirii


1 metohul Văleni din judeţul Prahova, cu sforile lui
1 schitul Pârlita cu moşiile lui din judeţul Dâmbăviţa
3 moşia Făurei cu sforile ei din judeţul Ilfov
4 moşia Luica şi alte trei trupuri din judeţul Ilfov
138
5 moşia Cotroceanca din vatra mănăstirii
6 moşia Hierăstrău din judeţul Ilfov
7 moşia Bolintinul din judeţul Ilfov
8 munţii Bucegi din judeţul Dâmboviţa
9 moşia Pietrile cu sforile ei din judeţul Vlaşca
10 moşia Găujeni idem
11 moşia Zimnicelele din judeţul Teleorman
12 moşia Buciumeni din judeţul Vlaşca <f.10>
13 moşia Bâcul şi Mătăseşti din judeţul Ialomiţa
14 schitul Budişteni cu sforile lui din judeţul Muscel
15 moşia Muşcelu şi Glodeanu din Prahova

Viile mănăstirii

1 vie la Ceptura din Buzău


1 idem la Sărata idem
1 idem la Pleaşca idem

Hrisoavele şi sineturile mănăstirii şi ale metoaşelor ei


1 un plic cu 49 cărţi ale moşii Cotroceni, Grozăveşti, Lupeşti, Detcoiu şi
pentru morile din judeţul Ilfov
2 idem cu 43 cărţi ale moşiei Dinţeşti, Fâsâieni, Negoeşti, Găujani şi Luica
din judeţul Ilfov
3 idem cu 20 sineturi ale moşiei Pietrile şi o carte a moşiei Sgârciţi, alături
cu Pietrile din Vlaşca
4 idem cu 15 sineturi ale moşiei Viţicheşti şi cu viile de acolo din judeţul
Muscel 5 idem cu 41 sineturi ale moşiei Budişteni, Crângureni şi Dobreşti
din Judeţul Muscel
6 idem cu 19 cărţi ale moşiei Hiereşti din Ilfov
7 idem cu 11 cărţi ale moşiei Priboeni din Muscel
8 idem cu 71 sineturi ale moşiei Pupezeni din judeţul Ialomiţa
9 idem cu 39 sineturi ale moşiei Bâcul din judeţul Ialomiţa
8 idem cu 33 sineturi ale moşiei Ţigăneşti, dimpreună cu viile de acolo din
judeţul Muscel
11 sineturi ale moşiei Făurei şi cu jumătate heleşteu de acolo din
judeţul Ilfov
12 idem cu 7 cărţi ale moşiei Glodeanu, Prahova
13 idem cu 19 cărţi de hotărnicie ale schitului Budişteni de toate moşiile lui
14 un plic cu 9 bucăţi sineturi ale moşiei Şerpăteşti sau Oaia din judeţul
Vlaşca <f. 1OV>
15 idem cu 1O sineturi ale moşiei Glâmbocata din judeţul Muscel
16 idem cu 17 sineturi ale moşiei Dobroeştii de Jos şi Sus din Muscel

139
17 idem cu 89 sineturi ale moşiei Chiciora, Neagra şi Valea Părului şi Muşcelul
din judeţul Prahova
18 idem cu 11 cărţi ale muntelui Bucegiul din judeţul Dâmboviţa
19 idem cu nouă bucăţi ale moşiilor Drajna şi Cătunul
20 idem cu 3 cărţi ale locului de la Cireaşa din judeţul Vlaşca
21 idem cu 5 cărţi ale moşiei Pieptea, Zimnicelile şi alte numiri de la Aviana,
din judeţul Teleorman
22 idem cu 9 cărţi ale moşiei Pârliţi din Olt şi Zamfira din judeţul Prahova,
ce s-au luat schimb pentru moşiile Cervenia şi Mihăileşti
23 idem cu 14 bucăţi cărţi, adunături de scrisori
24 idem cu 1Ocărţi ale moşiei Drângeşti, Drâmnaţi, Cătunu şi Bolintinu din
judeţul Ilfov
25 idem cu 5 cărţi pentru moşia Sârbi, din judeţul Teleorman
26 idem cu 64 cărţi pentru locurile hanului Şerban vodă
27 idem cu 9 cărţi pentru viile din judeţul Vlaşca şi satul Pietrile
28 idem cu 4 cărţi pentru locul din Livedea domnească din Gorgani
29 un ghiozdan de postav negru cu cărţi domneşti pentru clacă, otaştină şi
alte privilegiuri mănăstireşti
30 un plic cu zapisele a 3 prăvălii din târg ce s-au făcut schimb cu
Dragomanul Manuc
31 idem cu 7 cărţi de dania Bisericii Doamnei
32 idem cu 3 cărţi pentru moşia Buciumul din judeţul Vlaşca
33 idem cu o carte de danie a unei Luxandra pentru moşia Ruşii lui
Şerban Vodă din judeţul Vlaşca
34 idem cu o carte de danie a moşiei Prundul din judeţul Vlaşca
35 idem cu 27 scrisori ale moşiei Hierăstrău sau Cârstineşti din Ilfov
36 idem cu 18 hrisoave ale milelor de vinărici şi alte mile
37 idem cu 42 zapise ale ţiganilor mănăstirii <f.11 >
38 idem cu 28 cărţi ale moşiei Mătăseşti din judeţul Ialomiţa

Sinetele metohului Văleni din Prahova


39 un plic cu 12 sineturi ale moşiei Cetăţuia sud Prahova
40 idem cu 87 cărţi ale moşiei Ceptura
41 idem cu 20 sineturi tot pentru Ceptura (de la domnul lpsilanti încoace)
42 idem cu 15 sineturi pentru moşia Bălţeşti
43 idem cu 31 sineturi pentru moşia Râncezi şi Zeletinu
44 idem cu 12 cărţi ale moşiei Homoriciu
45 idem cu 9 cărţi ale moşiei Protosinghelu
46 idem cu 34 sineturi ale moşiei Stroeşti sud Prahova
47 idem cu 22 sinete pentru moşia Angheleşti idem
48 idem cu 7 sinete ale moşiei Ştef<ăn>eşti i Ciobăneşti
49 idem cu 13 cărţi ale moşiei Limba
140
50 idem cu 11 sineturi ale moşiei Teişani
51 idem cu 13 sineturi pentru târgul şi havaetul moşiei Văleni şi vânzarea
vinului
52 idem cu 13 cărţi ale moşiei Corcodiia i Mărgineni
52 un plic cu 56 scrisori pentru moşiile Stâlpeneasca, Stănculeasa
şi Mălăeasca
54 idem cu 4 cărţi ale moşiei Brăneşti
55 idem cu 21 cărţi ale moşiei Predeal i Căldăreşti
56 idem cu 25 sinete ale schitului Văleni pentru ţigani
57 idem cu 7 cărţi pentru viile din dealul Buzăenilor
58 idem cu 41 cărţi pentru ţigani
59 idem cu 75 sinete ale viilor metohului Văleni
60 idem cu 17 scrisori pentru dania metohului Văleni la mănăstirea Cotroceni
61 idem cu 60 scrisori şi alte hârtii ale metohului Pârlita
62 idem cu 4 cărţi ale moşiei Tăricenii
1 hartă din anul 1818 pentru moşia Făurei, Lupşani şi altele <f.11 V>
34 bucăţi hrisoave, unele mai vechi şi altele mai noi, domneşti şi patriarhiceşti
16 idem vechi, rupte cu totul de nu se pot citi unele
3 condici ale mănăstirii Cotroceni în care sânt trecute toate documentele
ei, pecetluite şi întărite de domnul Ioan Caragea, din anul 1817 iulie
1 condică a metohului Văleni din anul 1808
1 idem a metohului Pârlita cu aceeaşi dată, nepecetluite de vreun domn în
care sânt trecute toate sinetele acestor metoaşe
1 idem a lui Şerban Costandin Basarab voievod cu anul 7189 şi cuprinzătoare
de moşii, ţigani şi alte înzestrări ale mănăstirii Cotrăceni, cu scoarţe de
mucava şi îmbrăcată în catifea mohorâtă
1 plic cu 12 bucăţi sinete vechi ale moşiei Deşiraţi din judeţul Ialomiţa
1 idem cu 13 bucă~ sinete tot vechi ale viilor şi livezilor din dealul Bărbăteştilor,
pe valea Vălenilor din judeţul Dâmboviţa
1 plan al moşiei Cotroceni din anul 184 7
1 idem al moşiei schitul Budişteni cu trupurile ei, împreună cu hotărârea
înaltei Curţi din anul 1844, cu nr. 66 şi copie după hotărnicia acestei moşii
1 idem al moşiei Bolintinul din anul 1841 cu hotărârea înaltului Divan din
anul 1846, nr. 51
1 copie de plan al moşiei Pietrile cu 15 bucăţi hârtii, copii atingătoare de
această moşie
1 plan pentru moşia Lupşani din anul 1854
1 idem pentru moşia Protosinghelu cu copiile după hotărnicia ei şi alte
5 bucăţi hârtii
1 idem pentru moşia Odaia Vlădicăi din anul 184 7
1 idem pentru moşia Pietrile din anul 1834, făcută de clucerul Ioan
Şerbănescu

14 l
1 idem pentru moşia Pupezeni din anul 1841, făcută de Gheorghe Schipion (!)
1 idem pentru moşia Pietrile din anul 1839, făcută de paharnicul
Scarlat Ciocarlan

<f.12> Toate lucrurile ce se văd trecute anume întru această catagrafie şi


care alcătuiesc zestrea mănăstirii Cotroceni, mişcătoare şi nemişcătoare,
le-am primit astăzi de la preacuviosul arhimandrit, fratele Teofan prin dumnealui
orânduitul din partea Sfintei Mitropolii şi a cinstitului Departament bisericescu.
1856 ghenuarie 27.
Arhimandritul Meletie Cotroceanul
Arhimandritul Teofanie proin Cotroceanu
Clucer C. Tocilescu, orânduit din partea Sfântei Mitropolii
N. Chirculescu, orânduit din partea Departamentului Credinţei
<f.14 v> Acest inventariu al sfintei mănăstiri Cotroceni din districtul Ilfov are
file patrusprezece (14), s-au şnuruit şi s-au sigilat cu sigiliu Ministerului. 1860
iunie 8.

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. dosar 456011856, 14 file.


Original românesc. hârtie.

56
Principatele Unite
Terra Românească şi Moldavia
Ministerul Cultelor şi lnstrucţiunei Publice
Terrei Românesci
Anul 1860, luna martie 5
Secţiunea 11, no. 832

Prea cuvioase părinte,

Grădina botanică este determinată a se pune în lucrare în anu lu acesta şi


pentru ca, dupe cum ni s-a făcutu cunoscutu prin ordinele acestui ministeriu cu
n° 1582 din anul 1856 martie 13 şi celu cu n° 344 din anul 1858 februarie 1O,
loculu alesu pentru acea grădină este campiea de din josulu grădinei mănăstirii
Cotroceni. Subsemnatul vă face cunoscutu că orice obstacule aţi pune împotriva
acestei măsuri luate de guvernu, nu potu avea validitate predominantă în contra
trebuinţei publice a ţerrei şi a dreptului ce are guvernu lu de a dispune în această
materie.
Prin urmare, răspunzându la celu din urmă raportu alu Prea cuvioşiei voastre
cu no 33 de la 24 februarie anulu 1858, subsemnatulu vă invită ca să orânduiţi,
pe cine veţi socoti, să asiste la măsurătoarea locului ce este a se face de către
142
un ingineriu oranduitu din partea Ministeriului, ca dupe aceea, preţuindu-se şi
venitul locului spre reglarea platei embatichiului, să se alcătuiască şi actulu.
Ministru C.G. Golescu
Şeful Secţiei Tumavitu

Prea cuviosului egumen al monastirei Cotroceni


ANIC, fond Mănăstirea Cotroceni, dosar 29911856, fila 7.
Original romanesc, h§rtie.

57
Ieri, la 16, pe la orele 3 dupa amiaza domnul D. Tillos, noul consul general
al Franţei se duse cu careta domnească, având cu el pe adjutantul Mariei Sale
însoţit de alta trasura a palatului cu doi adjutanţi şi de o escorta de un pluton de
cavalerie, la palatul de vara de la Cotraceni unde fu primit de Maria Sa Domnitorul
înconjurat de premier, secretarul statului şi statul major domnesc.
Domnul consul i-a prezentat scrisoarea de acreditare în calitate de agent
şi consul general în Principatele - Unite şi spuse:
"Măria Ta,
Am onoarea a prezenta Înălţimii Voastre scrisoarea ce mă acreditează pe
langă înălţimea Voastră în calitate de agent şi consul general al Maiestăţi Sale
Împăratul Francezilor.
Mă felicit, Măria Ta, că am fost numit într-un post care-mi dă ocazia de a
studia şi a cunoaşte o ţară aşa de interesantă, pentru care Augustul meu suveran
simte o aşa vie simpatie".
Răspunsul Măriei Sale:
"Considerăm numirea dumneavoastră într-un post aşa de important ca agent
şi consul general al Franţei în Bucureşti, al acelei frumoase şi generoase Franţe
<de> care ne ataşează atatea legături de recunoştinţă, ca o nouă dovadă de
înaltă binevoinţă a Măriei Sale Împăratului pentru noi şi vă recunoaştem domnule
consul general, cu o mare şi vie satisfacţie dreptul de a conta pe tot concursul
nostru la îndeplinirea misiei Domniei Voastre".
Monitoru/ Oficial al Ţării Româneşti, no. 197, 18 august 1860, p. 905.

58
Depeşă telegrafică
Bucureşti laşi 28.6.61
No. 2459 1861 iunie 15

Înălţimii Sale Domnului al Principatelor Unite


lassy
Prin jurnalul Consiliului Miniştrilor de la 13 a curentei s-a decis a se deschide
credit de 100 pentru mobilarea residenţei de la Cotroceni.
143
Acest jurnal de zi s-a supus Măriei Voastre cu raportul No. 2437. înse
pentru urgenţia subsemnatul vă roagă plecat binevoiţi a da înalta aprobare prin
telegraf.

Ministru Ştefan Golescu

Academia Română, Manuscrise, Arhiva Cuza, Mapa 47, fila 127.

59
Depeşă telegrafică
Bucureşti1O iulie Berlav
1iulie1861
No. 2459 1861 iulie 15
Încuviinţat'
Prea Înălţate Doamne

Berlav
Consiliul miniştrilor din Ţearra Românească prin jurnalul inchiet în şedinţa
de astăzi 28 iunie a. c. a aprobat un credit de lei cinci mii cinci sute a se da din
fondul lucrărilor publice pentru iluminarea Cotrocenilor pe timp de patru luni.
Spre a nu întarzie pe contracciu, subsemnatul roagă plecat pe Măria Voastră ca
se bine voiţi a da înalta aprobare zisului jurnal prin telegraf rămâind a se supune
îndată şi raport în această chestie.

Ştefan Golescu

Academia Română, Manuscrise, Arhiva Cuza, Mapa 47, fila 165.

'Rezoluţie cu cerneală albastră.

60
fila 137
lnventariu de toată zestrea Monastiri Cotrăcenii
din districtul Ilfov, făcut cu ocazia orânduirii sfinţii sale părintele
Arhimandrit Nilu de provizoriu egumen.
Anul 1862, Mart 16.
[ ... ]

144
fila 139 verso
Argintăria drămuită
Ocale Dramuri
1 Un disc mare de argint, poleit în greutate de cinci
sute cinci zeci dramuri 1 150
1 Idem, mai mic pentru anafură, rupt, în dram doă sute 200
1 Idem, tipsie, în dramuri una sută patruzeci şi cinci 145
1 Una cană mare, lucrată în solzi.cu capacul ei poleit,
în dramuri patru sute 1
1 Una cupă de argint, poleită, în una sută dram 100
1 Una cană de argint pentru dulceaţă în dramuri una
sută opt 108
1 Zaharniţă sadea, în dram şaptezeci şi opt 78
1 Aghiazmatar mare cu mânuşi, poleit, în dram patru
sute cincizeci 1 50
1 Idem, mai mic, în dram una sută cincizeci 150
1 Căţie mare de argint, poleită, cu turnuleţe şi noă
clopoţei, având pe dânsa lucrat hramul mănăstiri,
în dram opt sute 2
1 Cădelniţă mare de argint, poleită, în dramuri patru sute
noăzeci 1 90
1 Idem, mai mică, poleită 330
1 Idem, sadea în dram una sută doăzeci 120
1 Idem, asemenea, în dram una sută şaptezeci 170
2 Ecsapterii de argint, poleite, lucrate pe dânsele hramu!
monastiri, în dramuri o mie patru sute 3 200
3 Candele mari de argint, fiecare cu câte trei mai mici
înprejur, în dramuri una mie sută cincizeci 2 350
11 Unsprezece idem, tot den argint, poleite, din care
cinci mai mari şi şase mai mici cu bumbi şi lanţurile
lor, în dramuri trei mii patru sute noăzeci 8 290
2 Idem, mari de argint, sadea, în dramuri opt sute 2
5 cinci, idem, mai mici, poleite, în dramuri cinci sute
zece 1 110
28 241
fila 140
Oca Dr
Transport 28 241
3 Trei candele, mici, de argint sadea, în dramuri trei
sute treizeci 330
145
4 Patru, idem, mari ale biserici Şerban Vodă în dramuri
şapte sute 1 300
1 Idem, de mijloc, în dramuri şeaptezeci şi cinci 75
1 Idem, mici, din care una ruptă, lipsindu'i şi din argint,
în dramuri una sută doăzeci şi cinci 125
1 Idem, la Sfantul Prastol, în dramuri şaptezeci 70
1 Doă chivote de argint poleite, cu patru cruci, prasnicile
Tnpărăteşti şi alţi sfin~ lucra~ pe dansele, cu turnuleţe şi
cu cutiile lor de lemn, Tn dramuri doă mii şapte sute
şaizeci 6 360
4 Patru sfeşnice mari, de argint poleite, cu cate trei lei
mici drept picere, Tn dramuri opt mii şapte sute
cincizeci 21 375
1 Idem, mic, de argint sadea pentru Stanta Masa, Tn
dramuri una suta doă zeci şi cinci 125
1 Cutie de argint, în patru colţuri, cu capacul ei poleit pe
din năuntru în dramuri şaizeci şi cinci 65
2 Doă farfurioare de argint, poleite în dramuri cincizeci 50
1 Bucată de argint, de trei sute şaizeci dramuri 360
Peste tot şaizeci şi doă de oca arginturi şi dramuri
şaptezeci şi şase dramuri 62 76
[... 1
fila 143
Schiturile şi moşiile Monastirii
1 Metohul Văleni, din districtul Prahova, cu sforile lui.
2 Schitul Pârlita, cu moşiile lui din districtu Dâmboviţa.
3 Moşia Făurei, cu sforile, din districtul llfovul.
4 Luica şi alte trei trupuri, idem.
5 Cotroceanca, vatra Monastirii.
6 Herăstrău, din districtul Ilfov.
7 Bolintinul, idem.
8 Munţii Bucegi, din districtul Dâmboviţa.
9 Pietrile, cu sforile ei, din districtul Vlaşca.

verso
10 Găujanii, din districtul Vlaşca.
11 Zimnicelele, din Teleorman.
12 Buciumeni, din Vlaşca.
13 Bâcul şi Mătăşeştii, din Ialomiţa.
14 Schitul Budiştenii, cu sforile lui, din Muscel.
15 Muscelul şi Glodeanul, din Prahova.
146
Viile Monastirii
1 Vie la Ceptura, din districtul Buzău.
1 Idem la Sărata, idem.
1 Idem la Pleaşa, idem.

Hrisoavele şi documentele Monastirii


1 Un plic cu patruzeci şi noă sinete ale moşii Cotrocenii, Grozăveştii,
Lupeştii, Dătcoiu şi morile, din districtu Ilfov.
2 Idem, cu patruzeci şi trei sinete ale moşii Dinţeştii, Fâsâenii, Negoeşti
şi Luica, din districtul Ilfov.
3 Idem, cu doăzeci sinete ale moşiilor Pietrile şi Sgâriaţii, din districtul
Vlaşca.
4 Idem, cu cincisprezece sinete ale moşii Viţicheşti şi viile d'acolo, din
districtul Muscel.
5 Idem, cu patruzeci şi ur.u ale moşii Budiştenii, Crângurenii şi
Dobroeşti, din Muscel.
6 Idem, cu noăsprăzece sinete ale moşii Herăşti, din Ilfov.
7 Idem, cu unsprezece sinete ale moşii Priboenii, din Muscel.
8 Idem, cu şaptezeci şi unu sinete ale moşii Pupezeni, din districtul
Ialomiţa.
9 Idem, cu treizeci şi noă sinete ale moşii Bucul, din districtul Ialomiţa.
10 Idem, cu treizeci şi trei sinete ale moşii Ţigăneşti şi viile d'acolo, din
districtul Muscel.
11 Idem, cu doăzeci şi opt sinete ale moşii Făurei şi jumătate eleşteu
d'acolo, districtu Ilfov.

fila 144
12 Unu plic, cu şapte sinete ale moşii Glodeanul, din Prahova.
13 Idem, cu noăsprăzece sinete ale moşii Schitului Budiştenii.
14 Idem, cu noă sinete ale moşii Şerpăteşti sau Daea, din districtul
Vlaşca.
15 Idem, cu zece sinete ale moşii Glâmbocata, din districtul Muscel.
16 Idem, cu şaptesprezece sinete ale moşii Dobroeştii de Sus şi de Jos.
17 Unu, idem, cu optzeci şi opt sinete ale moşii Chicora Neagră, Valea
Părului şi Muscelu, din Prahova.
18 Idem, cu unsprezece sinete ale muntelui Bucegii, din districtu
Dâmboviţa.
19 Idem, cu noă sinete ale moşii Drajna şi Cătunu.
21 Idem, cu cinci sinete ale moşii Pieptea, Zimnicelile şi alte numiri de la
Abiana, din districtul Teleorman.
22 Idem, cu patruzeci şi patru sinete ale moşii Pârliţii, din districtul Olt şi
Zamfira din Prahova.
147
23 Idem, cu patruspreze sinete, extraordinare.
24 Idem, cu zece sinete ale moşii Drâmneşti, Drânceştii i Cătunulu şi
Bolintinul din Ilfov.
24 Idem, cu cinci sinete ale moşii Sârbii, din Teleorman.
26 Idem, cu şaizeci şi trei sinete pentru hanul lui Şerban Vodă.
27 Idem, cu noă sinete pentru viile din satul Pietrile, din districtul Vlaşca.
28 Idem, cu patru sinete pentru livadea Domnească din Gorgani.
29 Un ghiozdan de postav negru cu cărţi domneşti pentru clacă, otaşniţă
şi alte privileghe monastireşti.
30 Un plic cu douăzeci şi cinci sinete pentru trei prăvălii din târg ce
s-a făcut schimb cu Dragomanu Manuc.
verso
31 Idem, cu şapte sinete pentru dania bisericii Domneşti.
32 Un plic cu trei sinete, ale moşii Buciumu.
33 Idem, cu o carte de danie a Lucsandri pentru moşia Ruşi a lui Şerban
Vodă, din Vlaşca.
34 Idem, cu o carte de danie a moşii Prundu, idem.
34 Idem, cu doăzeci şi şapte sinete ale moşii Herăstrău sau Cârstieneşti,
din districtul Ilfov.
36 Idem, cu optsprezece sinete pentru mili de venerici şi altele.
37 Idem, cu patruzeci şi doă sinete pentru ţigani monastirii.
38 Idem, cu doăzeci şi opt sinete ale moşii Matăşeşti, din Ialomiţa.
39 Idem, cu doăsprezece sinete ale moşii Cetăţuia, din Prahova.
40 Idem, cu optzeci şi şapte sinete ale moşii Ceptura.
41 Idem, cu noăsprăzece sinete tot ale Cepturi, de la lpsilant în coace.
42 Idem, cu cincisprezece sinete ale moşii Bălţeşti.
43 Idem, cu treizeci şi cinci sinete ale moşii Râncezi şi Zeletinu.
44 Idem, cu doăsprezece sinete ale moşii Homorâşul.
45 Idem, cu noă sinete ale moşii Protosinghelu.
46 Idem, cu treizeci şi patru sinete ale moşii Stroeşti.
47 Idem, cu doăzeci şi doă sinete ale moşii Angheleşti.
48 Idem, cu şapte sinete ale moşii Ştefeştii i Ciobăneşti.
49 Idem, cu cincisprezece sinete ale moşii Limba.
50 Idem, cu unsprezece sinete ale moşii Teişani.
51 Idem, cu treisprezece sinete ale târgului Vălenii.
52 Idem, cu treisprezece sinete ale moşii Corcoduia i Mărgineni.
53 Idem, cu cincizeci şi cinci sinete ale moşii Stâlpeanca, Stănciuleasa şi
Mălăeasca.
54 Idem, cu patru sinete ale moşii Brăneşti.
55 Idem, cu doăzeci şi una sinete ale moşii Predealul i Căldărăştii.
56 Idem, cu doăzeci şi cinci sinete ale schitului Văleni pentru ţigani.
57 Idem, cu şapte sinete pentru via din valea Buzoenilor.

148
fila 145
58 Un plic cu patruzeci şi una sinete pentru ţigani.
59 Idem, cu optzeci şi patru sinete pentru viile metohului Vălenii.
60 Idem, cu şaptesprezece sinete pentru dania schitului Vălenii.
61 Idem, cu şaizeci sinete ale schitului Pârlita.
62 Idem, cu patru sinete ale moşii Tăricenii.
63 Idem, cu treizeci şi una hrisoave vechi şi noi şi patriarhiceşti.
64 Idem, cu şaisprezece sinete vechi şi rupte.
1 Hartă din anul 1818 pentru moşia Făurei, Lupşanul şi alte numiri.
3 Condici în care sunt trecute toate documentele monastiri şi ale
proprietăţilor sale, întărite şi sigilate de Domnu Ioan Caragea Voevod
în anul 1817, iulie.
2 Idem, ale metoacelor Văleni şi Pârlita din anul 1808, fără nici o întărire pe
dânsele.
1 Idem, a lui Şerban Constandin Basarab Voevod în anul 7189,
atingătoare de moşii, ţigani şi alte înzestrări ale monastiri; cu scoarţe
de mucava înbrăcate cu catifea mohorâtă.
1 Un plic cu doăsprezece sinete vechi ale moşii Deşiraţii, din Ialomiţa.
1 Idem, cu treisprezece sinete vechi ale viilor şi livezilor din dealu
Bărbăteştilor, pe valea Vălenilor, din districtul Dâmboviţa.
1 Plan al moşii Cotroceni din anul 1847.
1 Idem, al moşii schitului Budişteni, cu trupurile ei, împreună <CU> hotărârea
Înaltei Curţi No. 66, din anul 1844, şi o copie după hotărnicia acestii moşii.
1 Idem, al moşii Bolintinu, din anul 1841, cu hotărârea Înaltei Curţi
Nr. 51, din anul 1846.
1 Unu, idem, al moşii Lupşanii.
1 Unu, idem, al moşii Protosinghelu, cu copie dupe hotărnicia ei şi alte
cinci bucăţi hârtii.

verso
1 Plan, pentru moşia Odaia Vlădichi, din anui 1847.
1 Idem, pentru moşia Pietrile, din anul 1834.
1 Idem, pentru moşia Pupezeni, din anul 1841, lucrat de ingineru
Gheorghe Scipion.
1 Idem, al moşii Pietrile, lucrat în anul 1839 de paharnicul Scarlat Ciocarlan.

Sinetele ce datează mai nainte de anul 1856, dar care nu figurează


trecute in catagrafia ce s-a operat in acel an
1 Plan al moşii Pietrile, lucrat în anul 1855, de inginerul Carol Gold.
1 Idem, al moşii Pupezenii, din Ialomiţa, lucrat în anul 1854 de acelaşi inginer.
1 Idem, al moşii Pârliţii, din Olt, lucrat în anul 1837, de acelaşi inginer.
1 Idem, al moşii Vălenii, din Prahova, lucrat în anul 1845, de acelaşi inginer.

149
1 O hotărnicie a moşii Vatra Schitului Vălenii, lucrată în anul 1845,
august 25, de hotarnicul Costache Anghelescu.
1 Idem, a moşii Zimniceliele din Teleorman, lucrată în anul 1839 de
hotarnicul Teodor Paladi.
1 Idem, a moşii Bolintinu, lucrată în anul 1841 de acelaşi hotarnic.
1 Idem, a moşii Pisculeasa, lucrată în anul 1841 de acelaşi hotarnic.
1 Idem, a moşii Găujani, lucrată în anul 1856, februarie 15, de
hotarnicul inginer Carol Gold.
4 Plicuri cu şaizeci şi trei felurite hartii, adică socoteli, zapise răfuite şi
altele netrebnice.
[ ... ]

<Această catagrafie este completată cu două liste care cuprind diferite


obiecte şi al căror conţinut este redat mai jos:>

fila 135
Listă
De obiectele ce au fost trecute în vechea catagrafie, dar care s'au deosebit
acum fiind foarte rupte şi fărâmate în cat nu se mai pot întrebuinţa.
1862 Martie 16
1 Disc de Lipsea cu miruitorul lui din ale bisericii Şerban Vodă.
1 Idem pentru sfeştanie.
1 Filon de stofă roşie cu cruci de fier.
1 Idem de serasir alb cu flori verzi, căptuşala atlas portocaliu, în spate cu
Domnu Hristos cusut în manga.
1 Idem de canavăţ verde cu flori de fir.
1 Idem de stofă alb cu cruci şi floricele verzi, căptuşala şi pervazurile bogasiu
roşu.

1 Idem de stofă pătlăginie cu fir alb căptuşala atlaz caisiu.


1 Idem de felurite materii şi osebite feţe ce a fost la Biserica Şerban Vodă.

fila 136
Listă de obiectele ce s-au găsit lipsă din cele coprinse
in vechea catagrafie din anul 1856, precum şi cele
ce s-a găsit mai mult in fiecare plic
Lipsuri
1 în plic cu No. 20 cu trei sinete ale locului de la Cireaşa din Vlaşca (arătând
fostul egumen că asemenea loc n'au avut Mănăstirea şi nici sinete putea
esista pentru dansu).
1 Un sinet din plicu No. 26.
1 Unu idem din plicurile No. 41.
1 Unu idem din plicurile No. 53.
3 Idem din plicu No. 63.
150
Prisoase care sânt trecute in catagrafia actuală
7 Şapte sinete peste No. de 42 din plicu No. 1.
1 Unu idem peste No. de 27 din plicu No. 11.
2 Idem peste No. de 13 din plicu No. 49.
9 Idem peste No. de 75 din plicu No. 59.
Arhim. Nilos Cotroceanul
Meletie proin Cotroceanul
rhi. Demetrie orânduitul Sfintei Mitropolii
orânduitul din partea Ministerului Cultelor I. G. Cecropide

Biblioteca Academiei, manuscris rom§nesc nr. 720.

61
ALEXANDRU IOAN I

Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională,


Domn al Principatelor - Unite
La toţi de faţă şi viitori sănătate I
Am întărit şi întărim, promulgat şi promulgăm ce urmează:

LEGE

(Estras din procesul verbal al Adunării)


Articol unic: se deschide Domnului Ministru de Esterne şi de Stat un credit
extraordinar de patru mii galbeni pentru facerea mobilaţiei trebuitoare la Palatul
Domnesc de la Cotroceni.
Această lege s-a votat de Adunarea generală a României, în şedinţa de la
28 martie 1862 şi s-a adoptat cu majoritate de şapte zeci şi una bile albe contra
a douăsprezece negre.
Vice-Preşedinte, Bibescu-Basarab Brâncoveanu
[ill secretar E. Lahovari
[„.]
Dat în Bucureşti, la 28 martie 1862.
ALEXANDRU IOAN
Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Justiţiei
C. N. Brăiloiu Sigiliul Ministru de Esterne şi de Stat
Statului ARSACHI
No: 247
Monitoru/ Oficial al Ţării Româneşti, no. 99, 7 mai 1862, p. 407.

151
62

Anunţ

Fiindcă D. secondar arendaş al moşiei Vatra <a> Monastirii Cotroceni,


încă pană cum n-a răspuns arenda cuvenită pe anul curent a acelei moşii; sub
semnatul publică arenduirea ei prin licitaţiune, pentru care dă în cunoştinţa
domnilor amatori zilele fixate pentru a ei strigare, la 20, 22 şi 25 ale lunii curente,
în localul Egumeniei, hanul Şerban-Vodă.
Pentru Egumenul Monastirii Cotroceni, E v A o y t o c;

Monfforul, Juma/ul Oficial al Principatelor Unite, no. 82, 14 aprilie 1862, p. 342.

63

Comisiunea instituită pentru dotarea palatului de la Cotroceni; hotărand ca


adjudecarea furniturilor ce compun această dotaţie să se facă prin adjudicaţiune,
pune aceste dispoziţiuni la cunoştinţa publicului, ca, persoanele speciale ce ar
dori să se însărcineze cu această operaţiune, să aibă a se înfăţişa la 25 ale
curentei la Ministerul Afacerilor Străine cu ofertele lor sigilate şi însoţite de garanţii
valabile după regulile adoptate. Fiecare din DO doritori pot lua în toate zilele
sciinţele şi desluşirile trebuincioase <de> la Cancelaria Ministerului Afacerilor
Străine unde se află caietul de sarcini.

Membri Comisiunii Dotaţiunii


E. Van Saanen, I. Băbeanu

Monitorul, Juma/ul Oficial al Principatelor Unite, no. 84, 16 aprilie 1862, p. 346.

64
1862, aprilie 17

LISTĂ DE MOBILĂ CE TREBUIEŞTE REPARATĂ LA PALATU PRINCIAR


LA SALONUL DOMNITORULUI

Lei
1 mâner la fotel, îmbrăcat din nou cu damască din perdele 9
3 căptuşeli de perdele cârpite şi faţadele mutate îndărăt 45
1 taburel încleit 4
1 ceasornic reparat ~
98
152
Camera roşie de alături
1 fotel lemnăria încleiată şi două rotiţe noi 6
1 ceasornic reparat 40
46
Camera orientală

1 masă de îndreptat şi încleit 8


1 ceasornic de reparat 40
48
Camera de tualetă

1 lavoar descleit ciubucele 5


1 masă îndreptată şi încleită 12
1 ceasornic de reparat 40
1 mescioară de noapte de încleit ~
60
Biblioteca
1 şifonier de încleit 8
1 mescioară, idem 2
1 căptuşeală de marochin la un mâneru de un fotel 18
1 canapea marochin dres 6
1 birou de încleit 4
1 masă rătundă, picerile încleite şi legate cu her 20
1 bibliotecă, mai multe ciubuce încleite, uşile
îndreptate şi o broască de reparat 45
1 îmbrăcatu geamurilor bibliotecii cu mătase lustrin 235
1 ceasornic reparat 40
378
Salonul albastru
1 fotel încleit 6
1 îmbrăcatu tuturor mobililor cu kiembrică 900
1 ceasornic de reparat ..AQ
946
Salonul galben
1 ceasornic de reparat 40
40
Salonul verde
1 consol de încleit 6
1 picior de fotel încleit 10
1 ceasornic reparat ~
56

153
Salonul alb
1 etajer de încleit la o tualetă 8
2 rotiţe la fotele 4
1 ceasornic de reparat ~
52
Antreu mare
4 banchete prefăcute, îmbrăcate din nou cu piele şi ciucuri ..fil.2.
512
Sala de mâncare
2 scaune, picioarele rezimătorilor noi 40
1 masă lustru dres 10
2 bufeturi de reparat şi incleit 18
1 scaun de încleit 2
1 masa ce se lungeşte pe partea întărită şi lustru 96
3 bufete reparate, lustruite şi patru broaşte noi 300
2 broaşte noi la mese Jl
478
Camera ofiţerilor
2 canapele, 3 fotele şi un scaun la reparat 65
1 consol reparat, încleit şi lustruit 2Q
85
Camera adjutantulul
2 căpăcele reparaţie la manere şi la picere 28
3 foteluri, idem 24
2 mese lustruite, 4 reparate 25
1 ceasornic de dres .AQ
117
La partea prinţesii
Anticamera
1 picior la masă 8
1 şifoner vopsit şi cheie 12
1 lavoar de încleit 2
1 masă rotundă mare înţepenită _Q
28
Iatacu
1 şifonier cutia potrivită 10
ciubucele la pat încleite 4
18 bucăţi mobilă îmbrăcate cu chembrică
(1 canapea, 6 scaune, 2 foteluri, 6 perdele, 2 oglinzi şi o
masă) ~
494
154
Camera de tualeti
1 scaun răzimătoarea de lemn nouă

CAMERELE PENTRU SUITĂ-JOS


1 masă întărită, lustruită şi-neleită 26
2 fotele, picerile şi manerile întărite şi-neleite şi 3 poliţe 16
1 ceasornic de reparat ~
82
Camera de alături
1 lavoar reparat, vopsit, lustruit şi oglindă medalion 20
1 consol încleit şi lustruit 12
1 masă, 1 şifonier, un fotel şi un scaun şi un lavoar de reparat 30
1 birou de reparat şi lustruit şi încleit 24
3 fotele întărite, 4 încleite 18
4 scaune, idem 16
2 mese întărite, 4 lustruite .2Q
140
Camerile servitorilor
14 paturi drese şi herăria şi 14 scanduri 160
1 şifonier de întărit 12
1 postav la masă 18
1 canapea, 2 fotele elastice reparat şi întărit, 3 scaune, idem 52
242
4102
N. Vasilescu

ANIC, fond Ministeru/ Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, dosar 130811862,


filele 12, 24. Original.

65
Anul 1862, Luna aprilie 18
Nr. 15

Domnule ministru,
După necesitatea ce au fost s-au complectat pentru complectarea serviciului
palatului două serviţe elegante de la domnul Fransua Bruzesi. precum şi 4 mese
lucsoase de la domnul Darsi, ale cărora cost se arată în alăturatele două conturi
respective ale domnilor comersanţi, cu suma cel dintâi de lei 1750,20 parale şi

155
cel de al doilea lei 1280, iar peste tot lei trei mii treizeci, parale douăzeci, nr.
3030,20.
Pentru desfacerea acestii sumi, mă rog cu respect, domnule ministru, să
binevoiţi a lua dispoziţiile necesarii.
Sunt, cu cel mai profund respect, al domniei voastre prea plecat şi prea
supus servitor.

Intendantul palatului
N. Vasilescu
Rezolu~i
- Re9u le mandat nr. 158 et I' actes justificatif indiques au dit mandat.
U. d' Arsi
- Re9u le mandat nr. 157 et Ies actes justificatifs indiques par ce m~me
mandat Bucarest, 3 Juillet, 1862.
F. Bruzzesi
Însemnare: să se facă mandat din creditul de 4000 #
Domnului ministru al afacerilor străine şi de stat.

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, dosar 130811862,


fila 14. Original.

66
Prea cuvioşiei sale, egumenul monast<irei> Cotroceni
La adresa Preacuvioşiei voastre nr.... , atingătoare de repara~ile trebuitoare
la palatul rezidenţei domneşci de vară de la Cotroceni, am onoarea a vă răspunde
că încât se atinge de intitularea de "Egumen al Monastirii Şerban Vodă" aceasta
s-au dat în adevăr prin scăpare de vedere a scriitorului; ear denumirea de "Palat
domnesc", sub care figura în acea adresă casele de pe monast<irea> Cotroceni,
este denumirea de casele domnesci ce în general se dă la noi unor asemine
case de pe la monasterele cele mari, mai cu seamă că casele de pe monast<irea>
Cotroceni şi din vechime s-au ocupat vara de către domnitorii Ţierei Româneşci;
cât pentru casele cele mici ce se află în dreapta, la intrarea în monastire, şi
pentru odăile în rândul acelor case, nu poci da nici un răspuns până va veni
lrnăiţimea> sa P<rinţul> D<omniton, ca să pot lua ordinile Înălţimei Sale.
Primiţi cu această ocazie etc ...
1862, 27 aprilie

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciu/ Bunuri, dosar 131211862,


fila 5. Ciornă.

156
67

ALEXANDRU IOAN I

Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Natională,


Domn al Principatelor - Unite
La toti de fată şi viitori sănătate!
I I

Asupra raportului Ministrului Nostru de Esterne şi de Stat, cu No. 2111.


Văzând jurnalul încheiat de Consiliul Miniştrilor la 27 iunie 1862, No. 6.
Am decretat şi decretăm ce urmează:
Art. 1. Se deschide Domnului Ministru de Esterne şi de Stat un credit
suplimentar de şase sute galbeni pentru pregătirea definitivă a dotaţiunei palatului
Nostru de la Cotroceni.
Art. 2. Şi cel de pe urmă. Ministrul Nostru de Esterne şi de Stat este
însărcinat cu executarea decretului de faţă.
Dat în Bucureşti, la 3 iulie, anul 1862
ALEXANDRU IOAN I
Ministru de Esterne şi de Stat
Pr. A. Cantacuzino
No: 471
Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, 6 iulie 1862, no. 146, p. 591.

68

Pentru completarea mobilierului de la Cotroceni


Lucruri trebuincioase la Cotroceni
12 # - douăsprezece transperanturi albe întrebuinţate la palatul Măriei
Sale Doarrmei
9# - trei perdele de cit bun în antreaua Mării Sale Doamnei
30 # - costu îmbrăcăminţii băii cu pereţi de cit şi cu var, precum şi
muşamoa trebuincioasă
96 # - costu la 16 transperanturi din pânză la chioşc, lucrate cu
colţuri sus, jos fără ciucuri, să fie pe transperant tăblie,
despărţite cu postav roş şi şnur. asemenea şi colţurile lucrate
cu postav roşu, cu toate hiarele trebuincioase şi celelante.
40 # - costu muşamali1 care cere trebuinţă a să înfiinţa pă jos în
chioşc, cu preţu de 1O sfanţi cotu de muşama groasă.
cumpărată de la Brestu
1O# - doă bufeturi de anin lustruite, cu dulapuri şi dasupra cu
muşeama a să întrebuinţa sus la cllioşc

157
18 # - o masa de lemn de nuc, de 24 persoane, împreună şi cu
adaos trebuincios a sa mări după mărimea chioşcului
1O# - o lambă de atamat cu 4 focuri
32 # - 4 garderope de anin mari
6# - 4 mese cu picerile de anin şi dasupra cu muşeama, în mărime
de 4 şuh[] şi lată de 25 ţoli
263
1862,4iulie
Pavel Rădulescu
Rezoluţie:

- Din suma din faţă de două sute şaizeci şi trei galbeni să scade 16 #de
la muşamea, fiindcă s-au pus 7 sfanţi şi de la perdele de la chioşc şi altele.
Pavel Rădulescu

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, dosar 1310/1862,


fila 11. Original.

69
Domnule Preşedinte al Conslllulul,
Ziua de ieri a fost consacrata de mine în vizitarea mai multor stabilimente
de binefaceri precum: spitalele civile de maternitate, acela al copiilor de la
Filantropia şi israeliţilor. Pretutindeni am constatat rezultatele cele mai escelente
ce domin în direcţiunea lor pentru care sunte~ rugat, Domnule, a arăta mulţămirile
mele atât domnilor medici însărcinaţi cu căutarea bolnavilor, cat şi funcţionarilor
acestei administraţiuni.
Ceea ce m-a impresionat mai mult şi de cat aceste ajutoare atât de simţite,
unde o mulţime de nenorociţi găsesc mângâierea lor şi care a atins îndestul
mirarea mea, esistenţa unei fapte caritabile şi pot_?;ice, mai necunoscută însă a
cărei imperfecţiune lasă o lacună destul de regretabilă instituţiunilor de binefacere.
Voesc a vorbi de azilul copiilor găsiţi, creat la câţiva paşi de Cotroceni, în o
poziţie incantătoare şi care n-are alte mijloace efective şi asigurate, decât modesta
sumă de un galben de copil, alocat de guvern pentru întreţinerea doicii. Acest
stabiliment ce are până acum 40 copile, nimeni nu poate tăgădui că este foarte
insuficient pentru că o mulţime de copii de amândouă secsele ce se găsesc
astăzi risipiţi în locuri depărtate, din care cauză nici că se poate priveghea creşterea
cu toată atenţia cerută.
După ce am vizitat acest azil de copii de la Cotroceni şi m-am încredinţat
ocular de rezultatele dobândite printr-această faptă atât de umană şi ingenioasă,
m-am convins de neapărata trebuinţă ce este a se da acestui stabiliment
mijloacele trebuitoare pentru a se putea dezvolta şi corespunde prin urmare cu
adevăratul scop pentru care este creat.
158
Crez că se va putea ajunge cu uşurinţă la realizarea unei asemenea dorinţe
căci: ceea ce s-a dobândit prin silinţe individuale probează îndestul ce rezultate
s-ar putea produce, dacă prin consacrarea a o parte din resursele destinate de
stat pentru acest azil de copii găsiţi, s-ar îndemna tot deodată la aceasta şi
ajutoarele particulare. Pentru un fapt dară atât de interesant ca acesta şi care
se poate atribui ini~ativei şi generoaselor sacrificii ale domnului şi doamnei Davila,
voind să contribuiesc şi eu cu partea mea, vă înaintez cu această ocaziune din
caseta mea suma de 1OOO galbeni, pe care vă rog a-i pune în dispoziţiunea
administraţiunei serviciului sanitar.
Doresc cu tot dinadinsul, Domnule, ca fundamentele unui alt nou azil să
poată fi aşezate fără întârziere şi insist tot de o dată a fi lângă acela ce există
astăzi, ca anexul lui, pe costiţa de lângă grădina palatului Cotroceni. Cu chipul
acesta voi avea sub ochii mei tinerii copii deveniţi protejaţii mei, pe care îmi
propun a-i vizita adesea rezervându-mi supravegherea personală şi specială a
acestui stabiliment, unde vor găsi îngrijirile părinteşti şi căldura sânului familiei,
de care au fost atât de crud lipsiţi.
Confientă în zelul şi solicitudinea Domniei Voastre pentru interesele publice,
vă recomand în particular, Domnule Preşedinte al Consiliului, acest azil de copii
găsiţi şi nu puţin voi aprecia silinţele Domniei Voastre ce veţi depune în sprijinul
dezvoltării acestui institut ce-l iau sub patronajul meu.
Primiţi Domnule Preşedinte al Consiliului, expresiunea stimei mele.
Elena Doamna
Anul 1862, iulie 13

Monitorul, Juma/ul Oficial al Principatelor Unite, no. 158, 19 iulie 1862, p. 639.

70
fila 111
lnventariu de toată averea mobilă şi imobilă
a S-tei Monastiri Cotrăcenii, făcută la orânduirea
prea cuvioşiloru egumeni ai M-rilor Radu-Vodă, S-ţii Apostoli
şi Slobozia, provisori ingrijitori a acestei
S-te Monastiri in loculu archimandritului Nilos
1862. Luna lullie
[ ... ]
fila 123
Obiectele que s-au găsitu prisosu şi quare sunt făcute
de părintele archimandrit Nilos
2 Stihare de damască roşie, de mătase cu şiret de fir împrejur căptuşită
chembuică cenuşie.

159
2 Idem de da mască mătase verde, cu şiret de fir împrejur căptuşeala
chembuică cenuşie.
2 Idem damască bumbacu galbenu căptuşeala chembuică verde.
2 Feloane de stofă mătase galbenă cu flori de fir albu căptuşeala dumicaton
verde.
1 Idem damască mătase roşie cu flori albe căptuşeala dumicaton verde.
2 Epetrahile de stofă, mătase galbenă cu flori de firu alb, căptuşeala
dumicaton verde.

verso
1 Epetrahilu de damască mătase roşie cu flori albe, căptuşeala dumicaton
verde.
1 Stihar dieconesc de stofă mătase galbenă cu fiori de fir alb căptuşeala
dumicaton verde.
1 Idem de damască mătase roşie cu flori albe.
1 Uraru dieconescu de stofă mătase galbenă cu flori de fir albu.
1 Idem de damască mătase roşie cu flori albe.
3 Perechi rucaviţe de stofă mătase galbenă cu flori de fir albu.
1 Idem de damască mătase roşie cu flori albe.
1 Aeru de stofă mătase galbenă cu flori de fir albu.
2 Procoveţe asemenea.
2 Poale asemenea.
2 Idem de postavu stacojiu căptuşite cu chembuică vişinie, care se aşterne
înaintea jeţurilor Domnesc şi arhierescu.
3 Idem de damască mătase roşie cu flori la felu din care una pe sfântu
prastolu, alta la proscomedie şi cea de a treia pe mormintulu ilustrului
fondatoriu ce este în .bisserică.
1 Fotoliu de anin cu lustru îmbrăcat cu pluş roşu pentru Măria Sa Doamna.
1 Poală mare de pând<z>ă muscălească pentru acoperirea sfântului prastolu.
2 Candelabre de a~ean plache cu câte duoă sfeşnice.
1 Ibricu de tinichea vopsit galbenu.
3 Covoare de Lipsea.
3 Pajure îmbrăcate cu pluşu 2 roşii şi alta verde.
1 Garderop de anin cu lustru, pentru păstrarea sfintelor odajdii.

fila 124
La salon următoarele mobili
2 Canapele de anin cu lustru.
4 Foteluri idem. toate acestea de rips de lână verde
12 Scaune idem. cu vărguliţe galbene
4 Perdele.
3 Messe de annin cu lustru.
1 Covor bun pe jos faţa verde.
160
La odaia din stânga salonului
1 Pat de anin cu lustru cu 4 perne îmbrăcămintea de damască mătase
verde.
1 Fotoliu de anin cu lustru.
3 Scaune idem. toate acestea de damască de mătase verde
1 Sofa cu duoă perniţe.
2 Perdele.
1 Scrinu de aninu cu lustru.
1 Lavoar idem.
1 Covor mare pe jos verde.

La odaia din dreapta salonului


1 Pat de anin cu lustru.
1 Fotoliu idem.
3 Scaune idem. toate equestea îmbrăcate cu ripsu de mătase maro
1 Canapea.
2 Perdele.
1 Massă de anin cu lustru.
1 Covor mare pe josu roşu cu flori.

La odaia de lângă scară


1 Patu de aninu cu lustru îmbrăcatu cu damască de lână verde.
3 Perne assemenea.
1 Perdea assemenea.
4 Scaune de anin îmbrăcate cu aceiaşi materie.

verso
1 Patu de fier.
1 Idem de anin cu lustru. toate acestea îmbrăcate cu rips de lână cu
smaltu
4 Scaune idem.
1 Perdea.
1 Garderop de aninu cu lustru în duoă canaturi.

La a 2°• odae
1 Patu de aninu cu lustru.
4 Scaune idem. toate acestea sunt îmbrăcate cu damască
de lână verde
1 Perdea.
1 Şifonier de anin cu lustru.

La refactariu
1 Masă de brad cu picioarele de aninu lustruit ca de 12 persoane.

161
12 Scaune de trestie.
1 Dulăpioru de lemnu de bradu.
2 Perdele de damască maro cu flori feţe.

La camera de lângă refactoriu


1 Pat lungu de anin lustruit îmbrăcat cu damască verde.
1 Perdea de aceiaşi materie.
1 Dulap de scanduri de bradu albu.
La intâla odaie din dreapta dupe galerie
2 Paturi de aninu lustruite îmbrăcate cu damască de lână cafenie.
2 Perdele de aceiaşi materie.
3 Scaune de anin lustruite şi îmbrăcate cu aceiaşi materie.
2 Transperante zugrăvite.

fila 125
A 2oa destinati pentru cancelarie
1 Canapea de aninu lustruită şi îmbrăcată cu piele maro.
2 Fotoliuri asemenea.
6 Scaune idem.
1 Dulapu de anin lustruit pentru arhiva cancelarii.
2 Perdele de mască maro cu flori feţe.
2 Transperante de pând<z>ă albă.
La camera 3-a de lângă cancelarie
2 Paturi unul de fieru şi altulu de anin cu lustru îmbrăcate cu damască de
lână conabie.
4 Scaune de aninu lustruite îmbrăcate cu aceiaşi materie.
2 Perdele de aqueiaşi materie.
1 Masă de anin cu lustru.
1 Oglindă cu pervasurile poleite.
1 Covor mare de Smirna.
1 Careţă.
1 Droşcă mare nouă.
1 Pereche telegari negri.
2 Cai ordineri.
1 Pereche hamuri.
1 Pereche sfeşnice de arjan place.
1 Idem de madem.
12 Tacâmuri de masă de arje'n plache.
6 Idem de mademu.
1 Masă de p~md<z>ă olandă.
12 Şervete mari idem.
12 Idem mititele.
14 Scăunaşe de cleştar.
162
verso
24 Pahare de şampanie
24 Idem de bordo.
33 Talere de farfurie.
18 Farfurii pentru ciorbă.
7 Idem mari de bucate ..
12 Carafe mici pentru vinu.
2 Idem mari pentru apă.
2 Solniţe de cleştar.
1 Serviciu de oţetu şi unt de lemnu.
12 Păhăruţe pentru rachiu.
12 Farfurioare mici pentru dulceaţă.
12 Ceşti cu farfurioarele lor.
11 Farfurioare pentru mezelâcuri.
12 Linguriţe de argint suflate cu aur pentru dulceaţă.
12 Idem de arje'n plache.
2 Farfurioare mici de argint jur împrejur cu flori.
30 Pahare pentru apă.
4 Chisele pentru dulceaţă cu capacele lor.
4 Lămpi proaste.
3 Cişmele de alamă pentru spălat.
2 Linguri mari de arjen plache.
1 Chiup de pământ pentru unt de lemn.
24 Pahare de vin.
2 Pietre de apă cu un dulap.
1 Ligean cu ibricu lui de alamă.
1 Idem mai mic fără ibric.
2 Tăvi pentru dulceaţă de madem.

fila 126
5 Tăvi ordinere.
1 Râşniţă de cafea.
1 Piuliţă cu pisălogu ei de tuciu.

Toate obiectele ce se văd trecute în inventariul de faciă, şi care compune


zestrea M-ri Cotroceni, s-a primit astăzi de sub semnaţii prin d-le impiegaţii
ortinduiţi din partea Sf. Mitropolii şi a Ministerului Bisericesc.
1862, iulie 13
Bucureşti
Arhimandritul Sofronie
Arhimandritul Agatanghel
C. Dumitrache Gr. Bilciurescu
Biblioteca Academiei, manuscris românesc nr. 720
163
71
Alexandru Ioan I

Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională Domnul Principatelor Unite


La toţi de faţă şi viitori sănătate!
N° 503
Asupra raportului Presidentului Consiliului Nostru de Miniştri;
Preţuind dorinţa ce Măria Sa Doamna a arătat pentru <crearea> unui azil
spre creşterea copiilor orfani alături cu acela ce există astăzi la Cotroceni.
Văzand dania de o mie galbeni ce a făcut din caseta Sa personală, spre
clădirea acestui stabiliment;
Considerand propunerea făcută de Ministru Nostru President al Consiliului,
ca acesta să poarte numele Elena Doamna, ca o creaţie dictată de sentimentele
filantropice ale Măriei Sale Doamnei;
Am decretat şi decretăm cele următoare:
Art. I Suma de o mie galbeni se va întrebuinţa îndată la începerea clădirii
azilului orfanilor, prin îngrijirea Presidentului Consiliului Ministru din Năuntru.
Art. li Acest azil al orfanilor se va clădi pe costiţa de langă Palatul Cotroceni
şi va purta numele patroanei sale, Elena Doamna.
Art. III Presidentul Consiliului Ministru din Năuntru Ne va supune prin deosebit
raport chibzuirea sa asupra mijloacelor pentru completa săvarşire şi organizaţia
acestui stabiliment.
Art. IV Şi cel din urmă Presidentul Consiliului, Ministru din Năuntru, este
însărcinat cu executarea acestui Decret.
Dat în Bucureşti la 18 Iulie 1862
Alexandru Ioan
Presidentul Consiliului, Ministru din Năuntru
(contra - semnat) N. Creţulescu
ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 57911862, fila 13.
Original.

72
Nr. 2439
1862, iulie, 19
Considerând că comisiunea compusă de dumnealor domnii directori ai
acelui onorabil minister, al Ministerului Lucrărilor Publice şi al acestui minister
au fost însărcinată numai pentru constatarea în fiinţă aci după contract a
mobilamentului palatului de la Cotroceni, ear nu şi pentru evaloarea acelui
mobiliament, care este de competenţa esclusivă a oamenilor de art~. subscrisul,
asemănat ordinului înălţimii Sale Principelui Domnitor, am găsit de trebuinţă ca
164
pentru evaluţia obectelor ce compun mobilamentul zis să se institue o comisiune
compusă de doi ebenişti şi doi tapiţeri esperţi, cari sub privigherea directorului a
acestui minister şi a directorului acelui onorabil minister să facă o esactă şi
neparţială evaluaţie şi să o prezinte acestui minister pentru a se regula apoi cele
de cuviinţă.
Comunicându-vă aceasta, domnule ministru, vă rog să binevoiţi a însercina
pe directorul domnii voastre pentru ca prin înţelegere cu directorul acestui
minister se îndeplinească astă lucrare în zioa ce rămâne a se ficsa.
Primiţi etc„.
Departamentul Finanselor

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, dosar 131311862,


fila 51. Ciornă.

73
Măria Sa Doamna, voind a grăbi organizarea Azilului Elena, pe care a
binevoit a lua sub a Sa direcţie specială şi a da acestui aşezământ toate garanţiile
dorite de o bună şi de aproape îngrijitoare administraţie, a hotărât următoarele
dispoziţiuni provizorii:
I. Un Comitet de surveghiere, compus din 12 dame, se va institui şi va
funcţiona, sub Preşedenţia Măriei Sale Doamnei, după regulile ce se vor determina
mai la urmă.
Damele Comitetului de surveghiere vor fi numite de Măria Sa Doamna.
.
Functiunile lor vor fi onorari.
li. Azilul Elena va primi darurile şi legaturile cei se vor adresa.
Lista bine făcătorilor şi binefăcătoarelor operei, cu sumele oferite, ori câte
ar fi, se vor publica prin Monitor.
Ofrandele ce se vor vărsa, după dare de chitanţe, în mâinile domnului şef al
Comptabilităţii Administraţiunii Sanitare.
III. Un raport administrativ asupra situaţiei Azilului Elena se va publica în
fiecare an în Monitor.

Monitorul, Juma/ul Oficial al Principatelor Unite, no. 158, 19 iulie 1862, p. 639.

74
ASIL-ELENA

După cum am publicat prin astă foaie, Măria Sa Doamna a pus, în duminica
trecută, cea întăi peatră de temelie la edificiul consacrat copiilor - găsiţi.

165
Ceremonia se anunţase pentru 6112 ore seara. De la 2 ore după amiază, o
mulţime nenumărată de popor din toate punturile Capitalei se îndrepta spre
Cotroceni. La 4 ore, campia unde se afla ridicat pavilionul [a]dresat pentru MM
LL şi persoanele invitate oficialmente era acoperit de mulţime. Regimentul al
2-lea, comandat de colonelul Culoglu, sosi pe la şase ore şi nu putu decât a
ocupa, cu o campanie de vânători, subt ordinele cpt. Racovită, aleea prin care
Domnitorul şi Doamna căta să treacă spre a merge din bulevardul de afară la
locurile ce le erau pregătite. Linia oştirilor era îndoita prin elevii şcoalei de medicină.
în centrul câmpiei Cotrocenilor, şanţurile deschise pentru temeliile clădirii
desemnau liniile principale ale părţii edificiului ce este să se construiască îndată.
De laturi, şirurile de cărămizi înfăţişa vederii tot cuprinsul viitorului aşezământ.
La colţul unuia dintre şanţuri, zidăria se începuse şi se vedea o piatră mare al
cărei centru, săpat, căta a primi, după obicei, documentele oficiale destinate a
constata actul însemnător ce urma a se îndeplini: era cea întâi piatră a Asilului
Elena!
La câţiva paşi înainte se afla ridicat un întins pavilion de verdeaţă la a căruia
împodobire contribuiseră lemnele şi însuşi viţa de prin prejur. în fundul graţiosului
edificiu şi în faţa şanţurilor era înălţată o estradă pe care se aflau aşezate cele
două fotolii princiare; dinainte pe o masă erau pregătite procesul-verbal al
ceremoniei, medalii comemorative, monede, numărul Monitorului din 19 iulie,
cuprinzând documentele relative la fundaţia Asil Elena şi numărul din 27 ale
aceleaşi luni, cuprinzând organiza~a provizorie şi somarie a aşezământului căruia
Măria Sa Doamna Elena a bine voit a-i da înalta Sa protecţie şi a-i consacra
îngrijirile Sale personale.
De cealalta latură se afla pregătit un altar prin îngrijirea clerului Mitropoliei:
ghirlande de flori şi de frunze decorau modesta capelă; pe acest fund de verdeaţă
se vedeau strălucind auritele cărţi bisericeşti, odăjdiile sacre şi splendida mitră
a Eminenţei Sale Mitropolitului, pe care le purta Cuvioşia Sa Părintele Calist,
însărcinat a săvârşi oficiul divin în lipsa Capului Bisericii naţionale. [... ]
Pe stâlpii plini de verdeaţă care susţineau pavilionul se vedeau atârnate
cadre reprezentând vederea viitorului edificiu sub diferitele sale' aspecte, cu
planurile ieşite din creionul şi penelul d-lui Liebitzer şi un frumos desen al
frontonului scos din imaginea carităţii, de către D. Storch. Un alt tablou înfăţişa
vederii un pod care va uni dealul Monastirei Cotroceni cu înălţimea care domină
din această parte oraşul Bucureşti, de către D. Bonnet, inginer de poduri şi
şosele din Francia.
Pavilionul, dresat de DO arh. Benech şi Hoffman, era decorat cu culori
naţionaie; jur împrejur stalpii purtau lungi stindarde tricolore fâlfaind.
înainte de a sosi cortegiul princiar toate locurile se şi ocupaseră: d-a
dreapta tronului EE LL DO Miniştri, d-a stânga DO Agenţi şi consuli - generali ai
puterilor străine; împrejur DO membri ai Adunării Legislative, ai Curţii de Casaţie,
ai deosebitelor tribunale, cei mai de căpetenie func~onari ai diferitelor administraţii,

166
arhimandriţii administratori ai Monastirei Cotroceni, deputăţii ale clerului naţional,
ale comunităţilor catolice, protestante, armene şi israelite, Municipalitatea
Bucureştiului şi Starostii corporaţiilor Capitalei, deputaţii mahalalelor şi c.I. t.
Statul - Major al Măriei Sale Domnitorului, DD generali ai armatei şi un mare
număr de ofiţeri şi de medici militari ai lagărului de la Colentina şi din garnizoana
Capitalei, etc. DD membri <ai> misiunilor franceze militare, financiare, de poduri
şi şosele figurau între invitaţi. O mulţime de dame în toalete elegante îşi aflaseră
locurile înăuntrul pavilionului, precum asemenea şi un mare număr de notabili
neguţători ai comerţului indigen şi străin.
La 6 ore şi jumătate punct, bubuitul tobelor oştirii anunţa sosirea MM LL
escortată de ofiţerii Statului Major princiar şi de două escadroane de lănţaşi.
Poprindu-se pe Bulevardul Din Afară, pe care recunoştinţa poporului l-a şi decorat
cu numele de Bulevard Elena - Doamna, Prinţul Domnitor şi Prinţesa Domnitoare
au fost primiţi subt un arc de triumf de către EE LL DD Miniştri şi D. Prefect al
Poliţiei, MM LL au fost conduse de D. Preşedinte al Consiliului la estrada ce li
se pregătise.
[...1
Câteva minute de ecsamen au fost date de MM LL planurilor aşezământului
dezvoltate şi discutate în faţa MM LL. Prinţesa 1 Domnitoare a bine voit a încuviinţa
proiectele prezentate de D. doctor Davila.
Excelenţa Sa D. Preşedintele Consiliului şi Ecscelenţa Sa D. Ministru <al>
Cultelor şi Instrucţiunii Publice au prezentat atunci procesul verbal al ceremoniei.
MM LL au pus semnăturile lor asupra celor 2 exemplare, dintre care unul se va
păstra în Arhiva Statului, iar celălalt a fost pus împreună cu obiectele
comemorative arătate mai sus, într-o cutie de aramă care s-a pecetluit îndată
cu plumb. în procesul verbal au avut onoarea a fi invitaţi ca să subsemneze EE
LL DD Miniştri, Cuvioşia Sa Părintele Calist, cei mai bătrâni dintre arhimandriţii
administratori ai Monastirei Cotroceni şi D. Director al Administraţiei Sanitare.
După îndeplinirea formalităţilor, Măria Sa Doamna, însoţită de Măria Sa
Domnitorul, au coborât în şanţ. Acolo, Principesa Domnitoare au primit din mâinile
meşterului arhitect un şorţ, simbol al operii laborioase şi caritabile căreia voieşte
a se consacra, au încins apoi acest şorţ de pânză fină brodată de ţărăncile de la
Cotroceni. Cutia de aramă conţinând procesul verbal a fost introdusă în piatra
preparată şi făcută astfel cum să primească o altă piatră care s-o închidă şi, cu
ajutorul unei mistrii de argint, Măria Sa a întins pe la încheieturi cimentul care
pecetluieşte pentru totdeauna punerea celei dintâi pietre la Asilul copiilor - găsiţi!
După dorinţa ecsprimată de arhimandritul monastirei Cotroceni, Măria Sa Doamna
a hotărât ca mistria să se păstreze în Muzeul Naţkmal.
Partea oficială a ceremoniei era terminată.
Se scrie că Asilul - Elena se află la o mică distanţă de palatul de vară de
la Cotroceni. Calea pe unde căta să treacă MM LL spre a se duce în grădina
palatului, se aşternuse cu nisip. în trecere, Domnitorul şi Doamna au găsit înşiruite

167
pe cele 300 doici, cărora administraţia le încredinţase până acum pe copiii -
găsiţi, şi care primesc o despăgubire de un galben pe lună: fiecare din ele purta
pruncul pe care-l hrănea. În fruntea doicilor erau cele 40 de copiliţe crescute
până acum în azil, pe care o mână caritabilă-I deschisese cu generozitate: 1O
dintr-însele erau îmbrăcate în costum românesc pe care Măria Sa voieşte a-i da
la toţi micii Săi protejaţi. Şi aici MM LL au stat sub _un arc de triumf, de verdeaţă
cu trei arcuri având <de>asupra-i cifrele princiare. ln această cale nici o escortă
nu însoţea pe Domnitorul şi pe Doamna; poporul se îndesa împrejurul lor, <CU>
capul gol şi plin de dorinţa de a privi trăsăturile feţei Măriei Sale Doamnei. O
punte se aruncase peste şanţurile ce înconjurau parcul de la Cotroceni: mulţimea
urma <in>deaproape pe MM LL care. mişcate foarte mult de aceste semne de
afecţiune deteră ordine de a se lăsa mulţimea a circula liberă în grădina parcului.
În curtea monastirei Cotroceni o galerie duce la un întins chioşc care e pus
pe nişte stâlpi eleganţi şi de unde ochiul îmbrăţişează un orizont imens. MM LL
se duseră aci spre a asista la veseliile publice: o horă mare se pregătea şi un
pluton de artilerişti aşteptau să <Se> însereze ca să dea foc artificiilor pregătite
prin îngrijirea Ecscelenţei Sale Domnului Ministru de Rezbel.
În acest interval Arhimandriţii Administratori ai monastirei Cotroceni au
avut onoarea a oferi MM LL Domnitorului şi Doamnei băuturi răcoritoare; această
graţioasă ospitalitate s-a întins şi asupra celorlalte persoane aflate de faţă. În
acest minut coruri foarte bine ecsecutate s-au auzit în partea grădinilor ce se
întind subt chioşc: ele erau cantate de germanii ce locuiesc în Bucureşti; MM
LL au fost atinse de delicata cugetare ce a inspirat coloniei germane ideea de a
se uni cu serbarea fundaţiei Azil - Elena.
La 8 ore şi jumătate s-a început focul de artificii. Partea cea mai însemnată
şi care a izbutit foarte bine, reproducerea în linii de foc, cu culori naţionale, <a>
cifrei Principelui Domnitor Alexandru Ioan I şi Doamnei Elena în josul unei coroane
foarte strălucitoare.
La 9 ore, MM LL însoţite de DO Miniştri, casa militară princiară şi escorta,
se urcară în trăsură şi porniră spre palatul din Bucureşti, în mijlocul unei mulţimi
nenumărate care ii saluta cu aclamaţiile lor. Domnitorul şi Doamna au fost adânc
mişcaţi de primirea ce li s-a făcut de către toate clasele populatiei.
În timpul acesta serbarea populară îşi urma cursul. Un şird~ mese încadra
pavilionul. Prin îngrijirile DO administratori ai monastirei Cotroceni, 500 de pâini
se împărţiseră pe la săraci, 500 altele erau pregătite pentru dănţuitorii horei;
afară de acestea 2 buţi mari cu vin generos erau destinate a repara puterile
actorilor dansului naţional. Serviciul pentru distribuţie se organizase de
administraţia sanitară şi nu s-a urmat cea mai mică neorânduială. De la 9 ore,
hora forma imensele sale ronduri în mijlocul cărora lăutarii ecsecutau cântece
populare. La 1Oore, unul dintre aceşti artişti, care aduce aminte prin voiciunea
inteligenţei lor pe improvizatorii italieni, compusese şi cânta versuri în lauda
Măriei Sale Doamna; refrenul repeta verbele: Elena Doamna, şi înălţa la fiecare
strofă strigări de ura printre dănţuitori. Nimic nu putea mai bine ecsprima efectul
168
cel mai adânc produs în inima poporului prin fundaţia Măriei Sale Doamnei Elena,
decât impozanta ceremonie la care el asistase.
Hora a încetat tocmai la 5 ore de dimineaţă.
Oraşul Bucureşti va păstra suvenirea acestei mari solemnităţi şi ţara întreagă
se va uni cu călduroasele dovezi de devotament şi recunoştinţă prin care poporul
Capitalei Principatelor Unite a însoţit la opera binefăcătoare a demnei Soţii a
Capului Statului. 2

1
Monitorul Oficial al Principatelor Unite, no. 169, 2 august 1862, p. 713.
2Monitorul Oficial al Principatelor Unite, no. 169, 2 august 1862, p. 714.

75
Domniei Sale
Domnului Nicolae Cretulescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri,
' de Stat la Departamentul de Interne
Ministru Secretar

Iubitul meu Preşedinte,


V-am vorbit de curând despre măsurile ce ar trebui a se lua, pentru ca
statul să poată trage din sacrificele ce face, întreţinând numeroşi bursieri în
străinătate, rezultatele folositoare ce ar trebui să aştepte. Din nefericire, ştirile
ce am despre studiul şi purtarea unora din junii trimişi la şcoalele civile şi militare
din Franţa, Italia sau din Germania nu-mi par să răspundă în întregime la dorinţele
aşteptate. Sunt mai mulţi cari răspund la speranţele noastre prin stăruirea la
învăţătură şi izbânda lor; sunt însă şi alţii care se arată nedemni de solicitudinea
guvernului meu: nu numai că neîngrijesc studiiul lor, dar încă, cu toate că au
subside foarte îndestulătoare duc un trai ce trece peste mijloacele lor şi îi târăşte
la felurite rătăciri. Agentul nostru din Paris, precum şi ministrul nostru al Trebilor
Străine primesc mulţime de reclamări de bani care arunc<ă> desconsiderare
asupra numelui român în streinătate, şi astfel vatămă, mai mult decât se poate
crede, creditul nostru public.
Cât pentru şcolarii noştri pensionaţi este de mare trebuinţă a le da o direcţie,
de a-i priveghea şi a-i ţine neapărat în ascultarea datoriilor lor. Deci nu văd alt mijloc
mai nimerit decât facerea unui aşezământ în care s-ar uni toţi bursierii statului.
M-am preocupat despre mijloacele esecutării acestui proiect şi am dovedit
prin cercetarea budgetului că totalul sumelor ce se dau pensionarilor poate să
fie îndestulător pentru cheltuielile de întreţinere a unui Colegiu Român, chiar
atunci când, spre îndeplinirea acestui proiect ar trebui ca statul să facă un
sacrificiu momentan. Eu nu mă îndoiesc că Adunarea nu va intra în ideile mele
şi nu va fi pătrunsă precum sunt Eu însumi, despre foloasele felurite ce ar trage
ţara din înfiinţarea unei mari şcoli naţionale, aşezate într-unul din centrele cele
mai însemnate ale Europei.

169
Centrul către care alerg mai cu osebire românii este Parisul. în Franţa se
trimite cea mai mare parte din bursierii noştri; acolo mai mulţi din ofiţerii şi
funcţionarii noştri civili complectă învăţăturile lor în şcolile speciale şi în ministere
ce li se deschid prin bunavoinţă a Guvernului împăratului Napoleon. La Paris, dar
Colegiul Român cată să fie fondat. Vei studia această chestiune iubitul meu
Preşedinte şi vei face dintr-însa obiectul unei propuneri la Consiliul Miniştrilo~.
Am ordonat agentului meu la Paris de a strânge şi a trimite guvernului meu
toate ştiinţele ce va putea culege asupra aşezămintelor străine ce se află în
Franţa în aceleaşi condiţiuni.
în cugetarea mea, Colegiul Român nu ar fi ursit numai pentru bursierii
statului, aş dori să fie un centru naţional. De multe ori părinţii de familie au
esprimat înaintea mea părerea de rău de a-şi vedea junii lor fii uitând, în
aşezământul în care sunt puşi şi limba şi datinele religioase ale patriei lor; alţii
se tem şi nu fără cuvânt de a lăsa pe fiii lor mai vârstnici prea mult liberi. Menirea
Colegiului va fi să primească cei trei sau patru sute de juni români care merg să
înveţe sau să săvârşească educaţia lor la Paris. Aşezământul va trebui dar a da
toate garanţiile dorite în privinţa administraţiei, învăţăturii şi moralei, ca părinţii de
familie să nu se stânjenească a-i încredinţa copii şi ca aceşti<a> din urmă să fie
vegheaţi cu băgare de seamă şi devotament în studiile lor.
Veţi lua în seamă, dacă va fi de trebuinţă, precum Eu cred, de a pune în
acelaşi aşezământ Capela Romană ce este la Paris şi care, prin această unire
ar realiza o însemnată economie în budgetul său. Nu am nevoie să stăruiesc
asupra fericitelor efecte ce ar produce pentru copii aflarea de faţă a unui preot
cuvios al cărui glas le-ar aminti adesea în limba părinţilor şi datoriile religioase şi
datoriile către patrie. Biblioteca Română, alăturată la Capelă ar deveni simbolurile
unei colecţii care ar creşte cu timpul; ea ar fi un loc de repaus folositor şi
necostisitor pentru şcolarii care urmează cursul facultăţilor.
Dacă Colegiul Român s-ar dezvolta, precum îmi place să cred, vom adăuga
mai târziu colecţii de mostre despre bogăţiile pământului nostru. Muzeul nu va fi
folositor numai la studiile ştiinţifice ale şcolarilor; îl vom deschide însuşi învăţaţilor,
industriaşilor care nu cunosc îndestul bogăţiile Principatelor - Unite.
Dânşii vor afla într-însul ştiinţe a căror notorietate poate să aibă rezultate
de mare preţ pentru ţara noastră. în scurt, când veţi pregăti statutele Colegiului
Român vă veţi ocupa de o chestiune asupra căreia vă chem luarea aminte.
Raporturile noastre politice cu Sublima Poartă sunt de mare însemnătate
şi raporturile noastre comerciale cu Orientul se desvoltă neîncetat. Avem la
Constantinopole o Agenţie politică şi o Cancelarie consulară; avem agenţi oficioşi
la Tulcea, la Vama şi pe alte punturi ale Imperiului Otoman. Afară de Agenţia
politică interesele noastre sunt încredinţate mai pretutindeni în mâini străine.
Este de trebuinţă ca să putem, cu timpul, a face un personal roman, pregătit prin
studii serioase pentru posturile diplomatice, consulare şi comerciale din Orient.
Din acest punct de vedere învăţătura limbii oficiale otomane, a limbii turce este
destul de trebuincioasă. Se va putea alege sau printre bursierii statului, sau
printre şcolari, şi în acest din urmă caz, cu primirea părinţilor, tinerii cei mai
170
merituoşi ce s-ar părea că au iscusinţă specială. Aceştia vor studia limbile
orientale subt un profesor alăturat la Colegiu sau la o şcoală franceză, unde ar fi
primiţi cu bunăvoinţă. Din acel moment, aceşti şcolari ar fi clasaţi în cadrele
administrative şi ar avea drept, la ieşirea din Colegiu, după un examen mulţumitor
la posturi în porturile Orientului sau în posturi speciale la Ministerul Trebilor
Străine.
Pun mari speranţe, după cum văzură-ţi pe proiectul de care vorbi<i>, să
facem dar Colegiu Român: interesele morale şi materiale ale ţării sunt strâns
legate cu izbânda acestei întreprinderi naţionale.
Primiţi şi la această ocazie, iubitul meu Preşedinte, încredinţarea deplinei
dragoste ce v-o păstrez.
Alexandru I
Cotroceni, 20 august 1862

Monitorul Oficial al Principatelor Unite, nr. 183, 20 august 1862, p. 769.

76
Bucureşti, 1 septemvrie

Sărbătoarea onomastică a Măriei Sale Principelui Domnitor s-a celebrat


alaltăieri cu solemnitatea obicinuită.
La 1Oore precise, un Te-Deum s-a cântat la Mitropolie.
Eminenţa Sa Părintele Mitropolit Nifon a oficiat, asistat de mai mulţi arhierei
şi de un numeros cler. EE LL DO Miniştri, DO Agenţi şi Consul general prezenţi
în Bucureşti, un număr mare de deputaţi, Curtea de Casaţie, toate autorităţile
civile şi militare, o mulţime de funcţionari de toate rangurile, membri misiunilor
franceze, se aflau în întrul Catedralei. în din afară, aleile erau ocupate de oştiri
formate în linii, în dosul cărora se îndesa o mulţime însemnătoare de popor, care
se grăbea a lua parte la sărbătoarea naţională din 30 august.
După săvârşirea Sfintei slujbe, o salvă de 101 tunuri s-a tras de pe înăl~mile
Dealului Spirei.
La ieşirea din Mitropolie, EE LL DO Miniştri au asistat la parada militară:
oştirile au defilat la rând în cea mai bună ordine şi într-o excelentă ţinere.
Palatul aflându-se în reparaţie, după cum s-a anunţat în Monitor, Măria Sa
Domnitorul n-a putut primi omagiile Corpului Diplomatic. EE LL DO Miniştri au
fost singurii care au avut onoarea de a fi primiţi de Principele domnitor la palatul
de la Cotroceni. Cu toate acestea un mare număr de persoane s-au dus la
Cotroceni şi s-au înscris la palat.
în aceeaşi zi Măria Sa a primit de la mai multe oraşe ale Principatelor
Unite adrese de felicitaţii acoperite de o mulţime de iscălituri şi care atestă
spiritul de devotament al populaţiei pentru Şeful Statului.
171
Pe timpul zilei, două muzici militare au facut să se audă arii variate şi la
perfecţie executate.
Seara EE LL DO Miniştri şi O. Şeful Statului - Major General al armatei au
avut onoarea a prânzi la palat.
Ploaia abundenta ce a ~nut de la amiază până seara a contrariat preparativele
sărbătorii şi n-a permis a i se da strălucirea proiectată. Iluminaţiile pe la mai
multe punturi n-au putut ţine. Cu toate acestea de la 7 ore şi până la 9 seara,
mulţimea se îmbulzea împrejurul muzicelor militare şi în mai multe cuartieruri
veselia populară se manifesta prin dansuri publice cu tot timpul cel urat.

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, no. 193, 1 septemvrie 1862, p. 809.

77

Ministerul Trebilor Streine şi Bucureşti, 21 septembrie, 1862


Secretariat al Statului al
Principatelor Unite
Nr. 3518
Litera A
Creditul de 4000 #
Liberaţii: Lei
- Domnului intendent al palatului pentru
reparaţii de mobile de la Cotroceni 2 000,00
- Domnului Bruzessi pentru diferite obiecte
pentru palatul de la Cotroceni 5197,20
- Idem, pentru diferite mobile 16422,20
-J. Levi pentru mobile 22680,00
-Pavel Rădulescu, aconto din suma de 1347, 1/2 # 5 000,00
- Idem " li " li
9 450,00
n
-Idem n 11

12 600,00
- Intendentului pentru reparaţii de mobile 2102,00
- Idem, pentru desfacerea unui policandru,
transportul lui şi cumpărătoarea a 4 perii de măturat 300,00
- Bruzessi pentru două serviciuri de dulceaţă 1 750,20
- D'Arcy, pentru 4 mese de cărţi 1 280,00
78 782,20
Să se mai libereze: Lei
- Domnului Pavel Rădulescu spre desfacere
după contract 15396,10
- Domnului Levi, după contract 11140 franci a 2,28 par. 30078.00
45474,10
172
Lei
- Se adaugă cei răspunşi în faciă 78 782.30
124256,30

- Rămâne din fondul de 4 OOO, până la concurenţa


întregii sume 1743.10
126 000,00

Litera B
Creditul de 600#/1800

Liberaţii:
- Domnului Pavel Rădulescu pentru mobilele
de la Cotroceni, după listă 3 150,00
- Domnului Ilie Puricescu pentru 12 perdele 1 920,00
- Domnului Vasile Grigorati pentru servisul
de masă 499,20
- Domnului Vasile lordanovici pentru obiecte
de cuhne 2 680,05
- Intendentului pentru reparaţii 823,00
- Domnului Pavel Rădulescu pentru un pat de fier 630,00
- Domnului Cniapel, lampist, pentru reparaţia
lampelor 1134,00
- Domnului Olbricht, tapiser, pentru diferite
obiecte 668,10
- Domnului D' Arsy pentru un biurou 378,00
- Domnului Olbricht pentru două gardiroape la palat 1 612.00
13494.35
Această sumă rămâne disponibilă 5 405,05

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciu/ Bunuri, dosar 131311862,


filele 90 - 92; 95 - 96. Original.

78

D. Basile Alecsandri, ale cărui scrieri poetice şi dramatice au adus atâta


strălucire asupra literaturei contimporane a României a dăruit în deplină proprietate
pentru Azil Elena colecţia sa de poesii poporale.
Se scie ce succes au avut Doinele şi Lăcrămioarele, care s-au tradus în
limbele principale ale Europei, cum şi Baladele. Ediţiile acestor scrieri <fiind>
repede desfăcute, D. Basile Alecsandri s-a ocupat acum în urmă de a completa,

173
a reedita această preţioasă colecţie de canturi naţionale şi a încununat patriotica
Domniei Sale lucrare oferind-o Măriei Sale Doamnei, ca să se publice şi să se
vândă în beneficiul Azilului de copii găsiţi.
lată scrisoarea adresată înălţimei Sale Serenisime de O. Basile Alecsandri:

Prea lnă~ată Doamnă,


într-un şir de mai mulţi ani m-am ocupat cu strângerea şi coordonarea
poesiilor poporale din Ţerile Românesci şi am parvenit a forma o colecţie
interesantă de balade istorice, de legende şi felurite cântice improvisate de
poporul român în orele sale de suferinţa sau de veselie, de cădere sau de mărire.
O parte din acele pietre scumpe a comorii geniului romanesc au fost scoase
la lumină şi traduse în limbile francesa. englesa şi germană. Fiind pretutindenea
bine primite. ele au deşteptat luarea aminte a oamenilor erudiţi şi au contribuit a
atrage simpatii meritate asupra naţiei noastre, uitată şi părăsită de atâtea veacuri
pe marginile Orientului.
Complectând acum, precat mi-au fost prin putinţă, colecţia începută şi
dorind a face ca să contribuie însuşi geniul poporului în folosul Azilului de copii
găsiţi, ce poartă numele Înălţimei Voastre, iau îndrăsneala a hărăzi acestui
aşezământ manuscrisul meu de poesii culese în sânul poporului.
Ele coprind glasurile intime ale sufletului său şi merită de a fi unite cu
glasurile de recunoscinţa şi de binecuvântare ce răsună împregiurul numelui
înălţimii Voastre. Ele sunt copiii găsiţi ai geniului românesc şi prin urmare au
dreptul <de> a se bucura de îmbrăţişarea Înaltei Protectice a Azilului Elena.
Am onoarea a fi cu cel mai adânc respect al Înălţimii Voastre, prea plecat
şi prea supus servitor, Vasile Alecsandri.

Bucureşti, 3 octomvrie 1862.


Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, no. 229, 16 octomvrie 1862, p. 953.

79

Miercuri 1 Măria Sa Doamna a mers la Casa Copiilor Găsiţi care poartă


numele Său.
înălţimea Sa a esaminat de aproape toate amănuntele serviciului de la Azil
Elena şi s-a arătat foarte mulţumită în toate punturile. în momentul când visita
fără de veste aşezământul, micile copile se aflau ocupate cu cusături şi broderii:
toate, atât mici cât şi cele mai în vârstă, lucrau cu o vrednică de mirare întrecere
a confecţiona costumele naţionale ce au a purta de la luna lui mai înainte. După
voinţa espresă a Măriei Sale Doamnei costumele pot fi puse pe nisce preţuri
foarte moderate, graţie generoaselor disposiţii luate de Princesa Domnitoare şi
concursului diferitelor persoane care au promis daruri în natură Azilului Elena.
174
Deja administraţia a primit de la D-na Maria Catargi un dar ce consistă în
pânză a ţării care a fost primit cu recunoscinţă şi Princesa Domnitoare îşi propune
a face un apel la caritatea monastirilor şi altor aşezăminte în care se esersă
această industrie naţională.
Măria Sa Doamna a visitat apoi noile construcţiuni ce se ridică aproape de
palatul de vară de la Cotroceni şi în care cată a fi mutat Azilul. Înălţimea Sa era
însocită de D-na Zulmia Sturza şi D-na Davila.
Eşind de la Azil Elena Măria Sa a binevoit a se repausa câteva minute în
casă la D. Davila şi a esprima D-nei Davila toată a Sa mulţumire pentru escelenta
ţinere a Casei Copiilor Găsiţi, la direcţia căreia este aplecată cu un zel vrednic
de cea mai mare laudă.
Subscripţiile care continuă a se face mereu în Cancelaria Administraţiei
Sanitare dovedesc solicitudinea de care fie cine înconjură opera de binefacere
instituită de Princesa Domnitoare. Deja Monitorul a publicat şapte liste de
subscripţiuni din care mai multe provin din diferite districte. Se văd între sume
unele foarte mici, trimise de oameni cu o avere foarte modestă şi chiar de
muncitori. Înălţimea Sa a fost adânc mişcată de această tuşantă dovadă de
simpatie dată unei opere căreia <i-a> ataşat numele Său şi căreia consacră
toate îngrijirile Sale.
în zilele acestea, Eminenţa Sa Mitropolitul a făcut să parvie Princesei
Domnitoare o sumă ca la 25.000 lei, product ai unei colecte făcută între cler prin
îngrijirea Eminenţei Sale. Clerul român se va onora totdeauna participând la
amelioraţiile sociale reclamate de starea ţării.
în scopul de a grăbi săvârşirea Azilului, Princesa Domnitoare a preparat de
câtva timp elementele unei loterii pentru care s-au şi adresat până acum Măriei
Sale mai multe loturi. Comitete de dame se vor institui pe curând în fiecare des-
părţire a Capitalei spre a primi darurile şi a favorisa astfel dezvoltarea unei opere
de binefacere care lipsea până acum Principatelor Unite şi care va asigura aven irul
unei mulţimi de bieţi copii părăsiţi în voia întâmplării şi lipsiţi de orice sprijin.

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, no. 25, 5 fevruarie 1863, p. 97.
1
30 ianuarie

80
D. Theodor Aman a adresat Princesei Domnitoare rugăciunea de a-i permite
a-i face un portret spre a-l oferi Azilului Elena. O asemenea cerere onorează tot
de o dată pe om şi pe artist, astfel Măria Sa a binevoit a o primi cu cea mai mare
bunăvoinţă.

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, no. 28, 9 fevruarie 1863, p. 109.

175
81
Azil Elena-Doamna
Descrierea lucrărilor şi a cheltuielilor urmate cu acest azil pană la 1 ianuarie
1863, după relaţia înfăţişată cu raportul D-lui Litiţer, arhitectul dirigent, No. 22
Acest stabiliment, situat pe costiţa de lângă palatul de vară de la Cotroceni,
fiind fondat de Măria Sa Doamna într-adins pentru copii găsiţi şi clădit cu
subscripţiile particulare ce s-au adunat şi se văd trecute in Monitor, i s-a pus
intaia piatră fundamentală la 29 iulie 1862 şi începându-se îndată construcţia la
o parte dintr-insul conform planurilor, s-a săvârşit de roşiu încă de la 20 octomvrie
1862. Această parte a edificiului conţine patru etaje, adică:
I. Suterenul, compus de sufragerie a 120 copii, bucătărie, sală de băi şi
oficiu, cămară, odaia de bucătar etc.
li. Rez de chausee ridicată, conţine: sala pentru şcoala şi lucrători a 120
copii interni şi 60 esterni, locuinţa directricei, odaia de cancelarie, un coridor etc.
III. Etajul 1 - i. dormitor de 60 fete, infirmeria pentru 15 bolnavi şi odaie de
spiţerie.
IV. Mansardele conţin un salon mare de dormitor a 60 copii. Două odăi,
locuinţa servitorilor şi mai multe cămăruţe.
Partea începută din acest edificiu s-a săvârşit de zidăria toată de roşu in
64 zile de lucru, şi după toate dispoziţiile şi trebuinţele reclamate deocamdată
pentru această parte de clădire este la o întindere in lungime de metri 30,47 sau
stânjeni 15,64, lăţime metri 10,90 sau stânjeni 5,60 şi înălţime de metri 11,60
sau stânjeni 5,95, iar galeria fiind un trup anecsat este in lungime de metri 15,80
sau stânjeni 8, 1O, lăţime metri 3, 16 sau stânjeni 1,60 şi înălţime metri 6,80 sau
stânjeni 3,50.
Această parte a clădirii s-a esecutat de roşu fără tencuieli, împreună cu o
hazna mare zidită şi boltită, in depărtare de la edificiu cu 4 metri, având cu sine
şi canalu rile zidite şi tencuite cu ţiment, pentru trebuinţa privatelor, băi şi cuhnie.
La etajul de la suterene s-au aşezat grinzi de tufan, iar la celelalte etaje de
sus cu învelitoare s-au pus grinzi de brad, aşternutul învelitorii este cu scânduri
numite de rând de la Rucăr şi învelit pe d-asupra partea cea de jos cu ţinc No. 9
şi 11, iar partea de sus s-a învelit cu tinichea albă de cualitatea cea mai bună,
asemenea s-au făcut şi alte lucrări şi cheltuieli cum se vede în următoarea
esplicaţiune, adecă.
<Urmează devizul lucrărilor>
[„ .)
L. în cheltuieli estraordinare au intrat funii pentru schele, facerea unui puţ
de 9,00 stânjeni adâncime, piatra fondaţie, un sul de aramă, moneda şi inscripţia,
ciocanul şi mistria de argint, condici, liste şi bileturi, bacşişuri, transportul
materialelor şi uneltelor, cheltuiala zilei la punerea acoperişului după obicei,
176
lefile amploiaţilor, transporturi ale arhitectului şi a şefului contabil, s-a cheltuit în
total lei 11.878, 1O.
M. Facerea unei galerii de lemn, trei sobe de fontă, 1O stânjeni lemne de
foc şi altele în suma de lei 5.223,30.
Totala sumă cheltuită până la întâi ianuarie 1863 în lei 119.063,35.
Intrarea acestui stabiliment este prin coridor închis cu geamlâc şi colonade
de zid lucrate cu cea mai mare esactitate şi alte două intrări secundare spre
sud şi spre est, atât pentru rez de chausee cât şi pentru suterene, având această
clădire şi o scară secundară de comunicaţie la toate etajele prin antrelele ici
deosebite, lângă aceasta sunt gang uri pentru comunicaţia în private şi aceste
private sunt a se esecuta prin vaterclozete şi încălzite prin tubui de fier ieşit din
maşina bucătăriei.
Încălzitul însă a totalului edificului se va forma prin calorifere aşezate în
suterene, iar odăile cele mici se vor încălzi prin sobe obicinuite de zid sau de
fontă. Tavanele saloanelor mari vor fi sus ţinute prin 8 coloane de fontă şi pe care
se vor aşeza candelabre pentru iluminare, iar la dormitoarele etajului întâi se va
ilumina prin lampe cu gaz aşezate în zid şi în faţă cu geamuri înalte.
În suteren se va aşeza o maşină la bucătărie după cel mai nou sistem,
încălzindu-se tot de o dată cazanul cu apă pentru băi prin un singur foc.
În ceea ce privesce pentru o mai întinsă desluşire a acestui edificiu, precum
şi pentru toate cheltuielile ce se vor urma până la săvârşirea părţii începute, se
va da în urmă un esact compt.

Inspector General, Cavila

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite, no. 52, 13 martie 1863, p. 206.

82

ALEXANDRU IOAN I

Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională,


Domn al Principatelor - Unite Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate!

Asupra raportului Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul


Cultelor şi Instrucţiunii Publice, No. 7163.
Văzand jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri, încheiat în şedinţa din 15 ale
curentei luni, presentat Nouă pe langă citatul raport.

177
Am decretat şi decretăm ce urmează:
Art. 1. în toate monastirile şi bisericile statului, cultul divin să se serbeze
de astăzi înainte numai în limba română.
[... ]
Dat în Bucuresci, la 18 martie, anul 1863.
ALEXANDRUIOAN
Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Cultelor şi
lnstruc~unii Publice
Chr. Teii
No: 272

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 59, 21 martie 1863,
p. 239. .

83
Epistola Măriei Sale Principelui Domnitor
Către Domnul Preşedinte al Consiliului Miniştrilor

Domnule Preşedinte,

Strâmtorarea în care se află tesaurul public, neiertând statul a venit în


ajutorul unor stabilimente de binefacere, nici a subveni la înfiinţarea de noi creaţiuni
de o neîndoielnică necesitate şi dorind să nu se zădărnicească din lipsa de
mijloace îndeplinirea unui gând folositor naţiunii, am hotărât a dărui deocamdată,
din lista Mea civilă, suma de cinci mii şase sute galbeni No. 5.600, a căror plată
se va începe de la 1 iunie viitor şi va înceta la 31 dechemvrie anul curent,
numărându-se câte 800 galbeni pe fiecare lună, până la împlinirea sumei de mai
sus, care se va întrebuinţa în modul următor:
[... ]
1.600 [galbeni] se vor întrebuinţa spre a se săvârşi zidirea acum în lucrare
a Azilului Elena-Doamna, fondat de prea iubita Mea soţie.
[... ]
Primiţi şi cu această ocasiune, Domnule Preşedinte, espresiunea afecţiunei
Mele.
ALEXANDRU IOAN I
Bucuresci, 28 martie 1863

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 65, 3 aprilie 1863, p. 265.

178
84

ALEXANDRU IOAN I
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională,
Domn al Principatelor - Unite Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate!

Asupra raportului Domnului Ministru Secretar de Stat ad-interim la


Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, No.16125.
Văzând jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri, încheiat în şedinţa din 28 ale
curentei luni.
Am decretat şi decretăm ce urmează:
Art. 1. Se desfiinţează cu desăvârşire de astăzi înainte funcţionarea
Epitropiilor ce se întocmiseră pentru administraţia monastirilor pământene
închinate la Sf. Mormânt, din Principatele Unite Române, oprindu-se pe oricine
de a lua titlul de Epitrop al acestor monastiri, care se vor administra fiecare în
parte de către egumenii respectivi.
[... ]
Dat în Bucureşti, la 31 mai, anul 1863.
ALEXANDRUIOAN
Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice
Odobescu
No: 457
Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 102, 3 iunie 1863, p. 413.

85
DD Matei Pascali, Matilda Pascali şi Constantin Dimitriadi, artiştii Teatrului
Roman din Bucureşti, s-au adresat cu cererea ce se publică mai jos către D.
Ministru din întru. D. Ministru, aducând această cerere la cunoscinţa Măriei
Sale Doamnei, fondatricea Azilului Elena, Măria Sa a binevoit a însărcina pe D.
Ministru din intru a esprima artiştilor romani a Sa vie mulţumire pentru frumoasa
şi vrednica de laudă a O-lor iniţiativă.

Domnule Ministru,
Pătrunşi ca toţi romanii de entusiasmul pentru înfiinţarea Azilului de orfani
supt patronarea Doamnei romanilor, sciind că toţi au cunoscut, ca o datorie
179
sacră, de a concura la susţinerea acestei mari şi sublime instituţiuni, era peste
putinţă ca noi, artişti şi copii ai acestei Românii care deschide porţile sale unui
azil de orfani, era peste putinţă zic, să stam de o parte şi să nu venim şi noi să
depunem obolul săracului.
Neputând însă să concurăm cu alt nimic, decat cu lucruri şi o parte din
talentul nostru artistic, ne-am făcut o datorie şi de oameni şi de români să
jucam o representare naţională cu profitul acestei instituţiuni care face onoare
ţării ce o are şi glorie patroanei sale. Am cerut şi am dobândit cu cea mai mare
bunăvoinţă concursul unora din artiştii cei buni din Bucuresci şi am ales una din
acele piese care fac onoare teatrului ce le represintă fiindca autorul ei stă pe
fotoliul Academiei Franceze.
Fericiţi dacă protecţiunea şi concursul D-voastră şi al publicului întreg ar
putea să ne ajute şi să facă ca sudoarea şi puţina noastră artă să produca un
resultat fericit pentru ajutorul acestei instituţiuni filantropice, atunci vom avea
graţie Domniei Voastre satisfacerea unei datorii bine împlinite.

M. Pascali, Matilda Pascali, C. Dimitriadi


Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 121, 26 iunie 1863, p. 488.

86

No. 3008
Domnule Ministrul Arh. No 1239
Se va plăti
din alocaţia
bugetară de 20.000 lei

Din înalt ordin înfiinţând la baia de la palatul Cotroceni două felinare cu


lămpi, fiind urgenţă, necesitate în preţ de lei 160. De la D. Karol Cnappe, după
cum se dovedeşte alăturatul său cost, de primirea aceştii sumi, pentru care mă
rog cu respect, Domnule Ministru să binevoiţi a ordona cele de cuviinţă.
Sunt Domnule Ministru cu cel mai profund respect
Al Domnii voastre Prea plecat şi prea supus Servitor
Intendentul palatului
N. Vasilescu

Domnului Ministru <al> afacerilor streine şi de stat


Anul 1863
Luna iulie 17
No.15

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, SetViciul Bunuri, fila 4.


180
87

Monastiri Sfetagoriceşti
Monastirea Cotroceni

Preciul Rearendarea
idem pe
Numirea moşiilor Districtu ad judecăţii anilor 1859,
1858 anul 1860 şi 1861
pe anul 1853

1. Bâcu şi Mătăşeşti Ialomiţa 55 750 96 OOO 162 100


2. Buciumu Via şea 1 100 1 150 1 400
3. Bolintinu llfovu 620 20 300 30 100
4. Vatra Mănăstiri cu
morile Grosăveşti şi
Păliciu idem 45 600 100 OOO 37100
5. Vatra schitului Văleni
cu moşia Valea
Ştirbeiului Prahova 35 400 40 OOO 39 010
6. Valea Cucului şi
Buchelaşi idem 9 OOO 15 OOO 15 250
7. Gaujani în davalmăşie
pe din doă cu Biserica
Doamna Bălaşa Vlaşca 17100 53 OOO 35100
8.Daia idem 1 700 3 OOO 7 900
9. Zimnicele Teleorman 4 300 4 OOO 8450
1O. Luica şi Căscioarele Ilfov 56 OOO 150 OOO 157 500
11. Muşcelu şi Glodeanul Prahova 14 200 20 OOO 21 050
12. Mărgineanca cu Tufele
Catuna Buzău 5 050 7 200 16 150
13. Munţi Prahova 5 100 7 600 5050
14. Piepte Teleorman 3 OOO 7 300 23 650
15. Pârliciu Oltu 3 850 6 200 6100
16. Protosinghelu Prahova 10 OOO 19 OOO 22 550
17. Pârlitu Dâmboviţa 19 300 63 100 48 550
18. Pietrile Via şea 64 500 132 OOO 138 OOO
19. Râncezi Prahova 17 OOO 24 100 26 150
20. Stavila Teleorman 600 650 650
21. Schitu Budişteni Muscel 20 700 32 OOO 27 050
22. Făureni Odaia Vlădichi Ialomiţa 56 500 140 200 166 100
23. Herăstrău Ilfov 30 100 54 OOO 70 050
24. Homoriciu Prahova 5 OOO 12 OOO 14 OOO
25. Ceptura idem 10 550 15 100 25 100

487 600 1023600 1 104 110

ANIC, fond Comisia Documentală, dosar 4111863, fila 73.

181
88
fila 100
Tablou
de numirea moşiilor Mănăstirilor dise închinate de dincoace de Milcovu,
cu arătare de preţurile arendilor ce au rezultatu atatu la licitaţiunea ~nută
in annulu 1858 până la 1863 precum şi acellea dobândite in perioada
currentu ce espiră la a annulu 1863

Monastirea Cotroceni
Resultatulu
dobânditu la
Sumele
licitaţiunea
arendilor
Numirea Moşii şi periodulu
No. Districtu lu din annulu 1858
a Monastireloru anulu 1860
până la 1863
până la
anulu 1868

1. Luica şi Căscioarele llfovu 150 OOO 157 500


2. Bolintinu idem 20 300 30100
3. Făurenii, Odaea Vlădichii
şi celle alte Ialomiţa 140 200 166 100
4. Buciumulu Vlaş ca 1 150 1 400
5. Da ea idem 3000 7900
6. Stavila Telleorman 650 650
7. Pieptea idem 7 300 23 650
8. Pârlita fără mori Dâmboviţa 63 100 48550
fiindu că nu există
9. Muscelul şi Glodeanul Prahova 20000 21 050
10. Pietrele llfovu 132 OOO 138 OOO
11. Hierăstrău Via şea 54 OOO 70050
12. Vatra Mănăstirii idem 100 OOO 37100
13. Găujanii in devălmăşie Vlaş ca 53 OOO 35400
pe din două cu bisserica
doamna Bălaşa

fila 101

14. Vatra schitului Vălenii Prahova 40 OOO 39 010


cu moşia Valea Stubeului
15. Râncezii idehi 24 100 26150
16. Zâmnicelele Telleorman 4 700 8450
17. Bacu şi Mătăşeşti lallomiţa 96 OOO 162 900
18. Schitu Budiştenii Muscelu 32 OOO 27 050
19. Munţii monăstirii Prahova 7 600 5050
20. Pârliciu Oltu 6200 6100

182
21. Homoriciu Prahova 12 OOO 14 OOO
22. Valea Cucului şi Buchelaşi idem 15 OOO 15 250
23. Protosinghelul idem 19 OOO 22 550
24. Ceptura idem 15 100 25 100
25. Mărgineanca cu tufele
Cătunul Buseu 17 200 16 150

1 023 600 1 104 410

ANIC, fond Comisia Documentală, dosar 4111863, filele 100 - 101.

89
Ieri, duminică, o slujbă solemnă s-a celebrat la lagărul de la Cotroceni de
către SS LL preoţii armatei în presenţa Măriei Sale Principelui Domnitor şi a
oscirei.
După ceremonia religioasă oştirile, comandate de ESD Majorul General
Florescu, Ministrul de Resbel au fost trecute în revistă de Principele Domnitor şi
au defilat pe dinaintea Înălţimii Sale.
Oştirile, în număr de 8.500 oameni, formate în coloane prin brigade,
încongiurau din trei părţi capela dresată în facia centrului Regimentului de artilerie.
La 9 ore punct, Principele Domnitor, urmat de un strălucit stat major şi
însocit de DO oficerii misiunei militare francese, a sosit în lagăr. Escorta princiară
era formată de două escadroane de husari. Măria Sa a fost primit la intrarea în
lagăr de D. Majorul General.
Sosirea Principelui Domnitor a fost salutată prin bătaia tobelor în lagăr şi
diferitele musici esecutând arii naţionale. Măria Sa a descălecat şi a mers la
locul cei se preparase în faţa capelei.
La dreapta Sa se aflau EE LL DD Miniştri, la stânga D. Major General şi
şefii de corpuri cu misiunea francesă, la spate Statul Major Princiar.
La 9 ore şi jumătate ceremonia religioasă a început, serviciul divin a fost
salutat de o salvă de artilerie.
După aceasta Principele Domnitor a încălecat şi a trecut în revistă oştirile,
în mijlocul celor mai călduroase aclamaţii din partea soldaţilor.
Măria Sa s-a întors, a luat loc lângă capelă şi defileul a început sub ordinele
D. Major General.
[... ]
Şcoala militară a defilat cu armata. Ţinerea oştirilor a fost escelentă,
mişcările au fost esecutate cu o remarcabilă precisiune.
După defileu, Principele Domnitor a visitat cu cea mai mare solicitudine
campamentele deosebitelor corpuri. Măria Sa a intrat prin corpuri, prin cuhnii şi
a gustat în mai multe rânduri pâinea şi supa soldaţilor.

183
Cantinele oficierilor au fost esaminate cu o aten~une particulară de Principele
Domnitor. Măria Sa a recomandat cu dinadinsul Şefilor de corpuri de a depune
toate silinţele spre a desvolta această inovaţiune. Oficerii din toate corpurile
mănâncă împreună, această esistenţă în comun întreţine tot d-odată
confraternitatea şi disciplina şi esperienţa de câteva zile numai a fost de ajuns a
dovedi că acest sistem permite oficerilor de a realisa însemnătoare economii.
Principele Domnitor a esprimat dorinţa ca acest mod de viaţă din lagăr să se
întindă în viitor şi prin gamisoane.
La amiază, Măria Sa s-a întors la palatul de la Cotroceni.
Un număr foarte mare de persoane, între care şi D. Agent al Înălţimii Sale
Principelui Domnitor al Serbiei asistau la această strălucită ceremonie religioasă
şi militară.
Lagărul de la Cotroceni este chiar de acum cu desăvârşire instalat şi
înfăţisează ochilor o magnifică vedere.
Cartierul general se află aşezat în facia intrării palatului, d-a dreapta lagărului;
stânga se întinde la o îndestul de mare distanţă în direcţia ţintei pentru darea la
semn a muşchetarilor şi a artileriei.
Eserciciile lagărului au început de joi. Din acea zi, scularea şi culcarea
oştirilor este anunciată printr-o slobosire de tun.
Sănătatea oştirilor este foarte mulţumitoare.

Monftorul. Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 155, 12 august 1863, p. 628.

90

Serviciul Telegrafic

Biroul telegrafic de la Cotroceni este autorizat a primi depeşe private ale


militarilor din tabără pentru toate staţiunile din întru şi afară din ţară, luând aceeaşi
tacsă ca şi de la Bucuresci. Tacsa unei depeşe de 20 cuvinte din tabără pentru
Bucuresci şi vice versa este de 2 lei şi parale 1O.
Inspector General al Telegrafelor, Librecht

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 156, 13 august 1863, p. 640.

91

Sărbătoarea Măriei Sale Principelui Domnitor s-a celebrat ieri.


Imensul concurs al populaţiei care se îndesa la Mitropolie şi prin toate
uliţele, presenţa tuturor oştirilor din lagăr la ceremonia religioasă, magnificenţa
serbării dată seara în lagărul de la Cotroceni, au imprimat zilei de 30 august
1863 o strălucire neobicinuită.
184
în revărsatul zorilor, o salvă de artilerie de 101 tunuri, trase de pe dealul
Mihai Vodă, anuncia începutul sărbătorii.
La 7 ore, oştirile din lagărul de la Cotroceni porneau din campamentele lor
şi mergeau a lua posiţii la locurile ce li se însemnase.
La 9 ore, trupele se aflau la posturile lor.
[„ .]
încă de la 9 ore, o mulţime considerabilă se îndrepta către Sfânta Mitropolie.
O mulţime de persoane nu au putut străbate în biserică; la intrare, se ţineau în
două şire banierele meseriilor Capitalei.
Eminenţa Sa Mitropolitul, încongiurat de înaltul cler, a oficiat. Se remarca
printre asistanţi Corpul Diplomatic în mare uniformă, EE LL DO Miniştri, casa
civilă şi militară a Principelui Domnitor, membrii Adunării Legislative, Curtea de
Casaţie în corp, DO preşedinţi şi magistraţi ai diferitelor curţi şi tribunale, D.
Prefect al Poliţiei, DO membrii Municipalităţii Capitalei şi toţi amploiaţii superiori
ai osebitelor administraţii centrale, D. general lacovaki, DO Şefii de corpuri ai
toatei armate, oficierii de Stat Major General şi un mare număr de oficieri de
toată arma, DO membri ai misiunilor francese, militară, financiară şi de Poduri şi
Şosele, delegaţii diferitelor corporaţii ale Capitalei, etc.
Pe timpul Te Deumului, o nouă salvă de 101 tunuri a fost trasă de la Mihai
Vodă.
După Te Deum, O. major general Florescu, însocit de Statul Major General
şiescortat de o jumătate escadron de geandarmi, a trecut în revistă toate oştirile
înşirate de la Mitropolie până în Piaţa Teatrului şi s-au dus pe Piaţa Râmnicului
unde s-a ţinut defileul sub comanda colonelului Batschinski, colonel al
Regimentului al 4-lea de linie. La defileu precum şi pe timpul revistei toate
corpurile oştirii au făcut să se audă călduroase aclamaţii. Oştirile s-au întors în
lagărul de la Cotroceni prin Calea Mogoşoaei, Calea Târgoviştei şi Bulevardul de
Din Afară.
După cum a anunciat Monitorul, lucrările de reparaţie ce se esecută la
palat, n-au permis ca Principele Domnitor să vie în Bucuresci spre a primi
felicitaţiile oficiale.
Măria Sa, însocit de comisul Său, a făcut până în ziuă o promenadă călare
prin cartierele cele mai populate ale Capitalei şi au putut aprecia, prin vivaturile
cu care a fost primit sentimentele devotate ale poporului pentru persoana Sa.
La amiază, Principele Domnitor a primit pe EE LL DO Miniştri.
Pe timpul zilei mai toate prăvăliile se aflau închise şi o mulţime de cetăţeni
cu care se amesteca şi un mare număr de ţărani de prin satele vecine circulau
prin uliţi urmărind pregătirile sărbătorii de seară.
După apusul soarelui, toate edificiile publice au fost iluminate; un foarte
mare număr de case particulare se aflau asemenea iluminate.
într-acestea, miile de curioşi se îndreptau spre lagărul de la Cotroceni,
<ian şoseaua care duce la palat era cu desăvârşire copleşită de trăsuri şi de

185
lumea care mergea pe jos. Nici o nenorocire nu s-a întâmpiat gracie măsurilor
luate de D. Prefect al Poliţiei; această însă împrejurare a demonstrat cât era de
urgentă, mai cu seamă de la aşezarea ficsă a unui lagăr la Cotroceni, construcţia
astă.zi începută a bulevardului esterior care va uni d-a dreptul palatul cu Bariera
Târgoviştei.
intre 7 şi 1/2 şi 8 ore au început în lagăr iluminaţiile. Cartierul general
înfăţişa o privelisce magică. Lumea sosea acolo de la şosea printr-o largă uliţă
având de amândouă laturile mulţime de vase cu foc şi asupra căreia veghetorii
geandarmi care formau poliţia militară a lagărului menţineau cea mai escelentă
ordine.
Cartierul general are forma unui întins paralelogram încongiurat de un şanţ.
în centrul invelitoarei şi asupra construcţiilor de d-asupra fâlfâie stindardele; la
unghiul drept fâlfâie stindardul însemn al comandei de căpetenie; în centru se
află pavilionul Principelui Domnitor, comandantul de căpetenie al armatei.
Această elegantă construcţiune de lemn se compune de un mare salon,
incongiurat de patru mici camere ieşite mai afară, din care una formează vestibulul.
Decoraţia din intru este din cele mai modeste: in salon o tentură albă, cu vărgi în
culori naţionale se ridică in draperii, informă de cort, până la tavan, de unde
atârnă un policandru scânteietor compus numai de baionete; in cele trei mici
camere o tapiserie de hârtie. Mobilarea presintă aceeaşi simplicitate. Pe din
afară borduri de lemn săpat puse pe toate liniile formeasă o gracioasă decoraţie.
Pavilionul e incongiurat de o largă brazdă, garnită de flori.
D-a stânga şi d-a dreapta pavilionului sunt întinse corturile majorului
general şi ale osebiţilor oficieri in serviciul Statului Major General.
în facia pavilionului se află desemnată o grădină: brazda din stânga
reproducând cifra Principelui Domnitor; aceea din dreapta cifra Princesei
Domnitoare. în centru se desvoltă un întins tărâm de verdeaţă, incongiurat de o
mică grilă în mijlocul căreia se află pus un cadran solar. Aleile grădinii sunt plantate
de arbori; doi arbori de o mare talie îşi întind umbra lor asupra porţii pavilionului
princiar. La spatele pavilionului alte verdeţuri complectează decoraţia.
La 8 ore, cartierul general era strălucitor de lumină. Ghirlande de baloane
luminoase răspândeau culori albastre, galbene şi roşii; vase cu foc, torţe cu
răşină desemnau toate liniile, toate aleile. în depărtare, focurile se întindeau in
tot lungul liniei lagărului. La 200 metri de aci, un aparat electric imprăscia torente
de lumină asupra cartierului general şi transforma, în oarecare momente noaptea
într-o zi strălucită.
La 8 şi 1/2 ore s-a făcut retragerea militară. Toate corpurile de musică,
trâmbiţele şi tobele lagărului s-au împreunat şi formau un efectiv de 450 musicanti.
Această formidabilă orchestră a cântat pentru prima oară retragerea pe loc, pe
1

rând, când trâmbiţele când tobele; apoi însocită de 200 oameni care purtau torţe
de răşină au ocolit lagărul cu tot numărul cel mare al musicanţilor. Retragerea a
fost cântată cu o precisiune şi un acord admirabile.

186
La 9 ore focul de artificii a început. Mari piese reproduceau cifra Principelui
Domnitor.
După focul de artificii DD oficieri s-au adunat în giurui unei mese încărcată
de pahare cu şampanie şi cu prăjituri. D. Major General Florescu a purtat două
toaste în sănătatea Principelui Domnitor şi Princesei Domnitoare, care au fost
salutate prin unanime şi entusiaste aclamaţii.
Pe timpul serii cartierul general a fost cu graciositate deschis tuturor celor
ce venise<ră> să se preumble, fără distincţie. O mulţime considerabilă, între care
mai multe dame, au visitat pavilionul princiar. Băuturi răcoritoare de tot felul s-au
dat visitatorilor.
Tocmai pe la 1O ore seara, lagărul de la Cotroceni şi-a reluat linistea sa
obicinuită.
Se nădăjduia că Principele Domnitor va onora cu presenţa Sa cartierul
general. Măria Sa a voit a lăsa acestei sărbători militare şi populare o desăvârşită
libertate şi s-a preumblat singur, în haine civile, prin mijlocul mulţimii, fără a fi
recunoscut şi a putut aprecia călduroasa sinceritate a sentimentelor ce are
poporul pentru alesul ţării.
Mâine, duminică, la 9 ore, după săvârşirea sfintei liturghii, Principele
Domnitor va împărţi steaguri armatei.
Din ordinul Măriei Sale lagărul întreg va fi deschis publicului până la ora
retragerii.
Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 170, 31 august 1863,
p. 705.

92

Distribuţia steagurilor la oştire s-a făcut ieri de Măria Sa Principele Domnitor


la capela din lagărul de la Cotroceni.
De la 8 ore de dimineaţă, după cum se obicinuesce în fiecare duminică
toate oştirile erau sub arme.
Pe treptele intrării în biserică se aflau suboficierii din fiecare corp ţinând
noile ste<a>guri ce erau a se distribui armatei, acest ploton de veterani era
comandat de doi oficieri de artilerie
La oarecare distanţă, în faţa altarului era aşezat pe o estradă tronul Principelui
Domnitor
La dreapta tronului stau EE LL DO Miniştri d-a stânga Curtea de Casaţie,
cu D Primul Preşedinte în frunte. Restul spaciului până lângă capelă era plin de
un mare număr de amploiaţi civili şi de oficieri, la spatele cărora se îndesa o
mulţime considerabilă de persoane, intre care mai multe dame, venite din
Bucuresci ca să asiste la imposanta ceremonie ce se anunciase.

187
La 9 ore, Eminenţa Sa Mitropolitul a sosit însocit de mai mulţi membri ai
înaltului cler.
La 9 ore şi 1/4, apăru Măria Sa Principele Domnitor însocit de Casa Sa
militară şi escortat de escadronul de gendarmerie. Măria Sa a fost primită la
intrarea în lagăr de D. general lacovaki şi D. colonel Mavrichie, sub-şef al Statului
Major General al lagărului.
După sfânta slujbă, E.S. citi rugăciunile speciale cuprinse în liturghia bisericii
ortodocse pentru binecuvântarea steagurilor. în acel moment, suboficierii care
purtau noile ste<a>guri veniră a se pune la treptele de jos ale tronului şi E.S.D.
Ministrul de Resbel luă pe rând fiecare steag din mâinile lor spre a le depune în
acelea ale Principelui Domnitor. În acelaşi timp E.S. chema cu mare glas pe
şefii diferitelor corpuri de oştire care primeau steagurile lor din mâinile Măriei
Sale.
Steagurile care s-au împărţit armatei sunt acelea ce s-au adoptat de la
efectuarea Unirii: ele poartă cele 3 culori şi cravata albastră; are d-asupra
inscripţia: Onoare, Patrie şi acvila română purtând crucea în gură. Pe fiecare
steag se află înscris numele şi numărul corpului de care aparţine.
[... ]
între tron şi capelă erau pe o masă crucea, cărţile sfinte, un magnific vas
de argint suflat cu aur care conţinea aiazmă destinată la sfinţirea steagurilor.
Toţi şefii de corpuri, având în frunte pe E.S.D. Ministru de Resbel veniră a
îngenunchia în giurui acestei mese şi Eminenţa Sa Mitropolitul chemă
binecuvântarea cerului asupra ţării, a principelui şi a armatei precum şi asupra
steagurilor ce stăteau plecate în facia altarului.
Această parte a ceremoniei se săvârşi în mijlocul unei emoţiuni generale şi
a unei tăceri religioase pe care o întrerupea numai salvele de artilerie ce nu
încetau din detunarea lor de la începutul serviciului divin.
După benedicţie, toţi şefii de corpori purtând steaguri, merseră a se pune
sub o singură linie intre tron şi frontul oştirilor.
Ceremonia religioasă era terminată.
Principele Domnitor se înturnă atunci către oştiri şi dete ordinul de a se
apropia cât se va putea mai mult de tron. în acelaşi timp Măria Sa invită pe
mitropolit a lua locul d-alături pe estrada tronului.
Când oştirile se aflară adunate, Principele Domnitor se descoperi la cap în
faţa steagurilor şi adresă armatei alocuţia următoare:

Oficeri, suboficeri, caporali şi soldaţi,


Această zi va fi una din cele mai insemnate
in datinile noastre.
Steagurile cele vechi aduceau aminte suvenire triste, de vreme ce ele
infăţişau ţările despărţite.
Astăzi, voi primiţi din mâinile Noastre steaguri ce intrunesc culorile Ţărilor
Surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul Nostru coroanele
ambelor ţări.
188
Steagurile voastre totuşi au fost martore de Întâmplări care doresc a fi
păstrate; ele vor impodobi dar arsenalul român.
Primind steagurile cele noi, aduceţi-vă pururea aminte că vă Încredinţez
onoarea ţării.
Steagul e România ! Acest pământ binecuvântat al patriei, stropit cu
sângele străbunilor noştri şi Îmbelşugat cu sudoarele muncitorului. El este fa-
milia, ogorul fiecăruia, casa În care s-au născut părinţii şi unde se vor nasce
copiii voştri.
Steagul este Încă symbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei
ce represintă oastea !
Steagule tot deodată, trecutul, presentul şi viitorul ţării, Întreaga istorie a
României!
Într-un cuvânt, steagul represintă toate datoriile şi toate virtuţile militare
care se cuprind În acele două cuvinte săpate pe vulturii români, Onoare şi Patrie !

Oficieri, suboficieri, caporali şi soldaţi !


Juraţi să păstraţi
cu onoare şi fără pată ste<a>gurile voastre şi astfel veţi
corespunde Încrederii şi aşteptării ce am pus cu ţara Între<a>gă În oaste!
Juraţi a le apăra În orice Întâmplare ca un sfânt deposit ce Încredinţez
bravurei şi patriotismului vostru !
Să trăiască România !
[... ]
După discursul princiar, şefii de corpuri merseră a presenta steagurile
corpurilor respective şi noi esplosiuni de strigări entusiaste salutară acest nobil
symbol al Onoarei şi al Patriei.
Regimentele care ţin garnisoana afară din Capitală erau representate prin
şefii de corpuri, însociţi de mai mulţi oficieri, suboficieri şi soldaţi.
După ce a luat ordinele Principelui, E. S. D. maiorul-general făcu a se esecuta
mişcările spre a pregăti de~leul. Măria Sa încălecă şi veni a lua posiţie langă
capelă.
Defileul fu esecutat cu o precisiune şi întrecere remarcabile. La fiece steag
care trecea, Principele Domnitor cu capul gol, saluta cu strigarea: "Să trăiască
România ! ", la care oficierii şi soldaţii răspundeau prin călduroase "Ura ! "
La 1O 1/2 ore, Măria Sa reintra în palatul de la Cotroceni.
Această imposantă ceremonie va avea un mare răsunet în ţară. Roman ia
întreagă va ceti cu emoţiune discursul Principelui Domnitor şi va saluta cu
recunoscinţă aceste noi steaguri care şterg orice urmă de separaţie a romanilor
de dincolo şi dincoace de Milcov.

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 171, 2 septemvrie 1863,
p. 709.

189
93
Duminică seara, un mare dineu s-a dat la palatul de la Cotroceni de către
Principele Domnitor.
Eminenţa Sa Mitropolitul, EE LL DD Miniştri, D. Primul Preşedinte al Curţii
de Casaţiune, D. principe A. Cantacuzino, membru al Curţii de Casaţiune, D.
general lacovaki, toţi şefii de corpuri ai armatei, Casele Civilă şi Militară ale
Măriei Sale, D. Prefect al Poliţiei, mai mulţi oficieri ai Statului Major General al
lagărului şi oficierii de serviciu la palat asistau la acest dineu.

Monfforul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 172, 4 septemvrie 1863,
p. 713.

94

Ieri, duminică, MM LL Principele Domnitor şi Princesa Domnitoare au onorat


cu presenţa lor serviciul divin din lagăr.
După săvarşirea sfintei liturghi, Principele Domnitor a încălecat şi a trecut
în revista oştirile. Măria Sa a venit apoi şi s-a aşezat langă trăsura Princesei
Domnitoare şi defileul a început, esecutandu-se în cea mai bună ordine. Oştirile
au salutat pe MM LL cu cele mai cătduroase aclamaţii.
Lagărul de la Cotroceni va fi în curand ridicat. Manevrele prin brigade fiind
terminate, marea revistă d-onoare se va ~ne de către Măria Sa Principele Domnitor
marţi, la amiază, pe campia de la Cotroceni.
Pentru încheierea eserciţilor militare, un simulacru (o închipuire) de resbel
se va ţine joi, la amiază.
Inamicul se va presupune că vine de la Ploiesci, cu intenţiunea de a trece
Colintina prin trei punturi: Floreasca, Herăstrău şi Băneasa.
Oştirile romane, despărţite în trei coloane din care cea principală va ţine
drumul Bănesei, vor înainta spre întâmpinarea inamicului, cu toate precauţiunile
obicinuite în asemenea casuri.
[„ .]
Pentru prima oară, în România, se va vedea un corp de armată pe deplin
organisat şi căpuit de tot ce este necesar la îndestularea trebuinţelor sale.

Monitoru/, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 191, 30 septemvrie 1863,
p. 797.

95

Măria Sa Doamna a visitat, în vinerea trecută asilul orfelinelor căruia Măria


Sa a binevoit a-i da numele Său.
190
Princesa Domnitoare a esaminat aşezământul în cele mai mici amănunte
şi a luat socoteală de aproape despre tot ce privesce administraţia lui din întru.
[...1
în acest moment, aripa stângă a Azilului Elena se ridică repede,
construcţiunile au ajuns la primul etagiu.
Aripa dreaptă a primit o parte din mobilierul său şi va adăposti în această
iarnă pe cele 80 mici protegiate ale Princesei Domnitoare.
Azil Elena este o dovadă strălucită despre resursele ce oferă caritatea
publică în România. Gracie concursului voios cu care au răspuns diferitele clase
ale societăţii din toate puncturile ţării la apelul Princesei Domnitoare, gracie
asemenea generosităţii Principelui Domnitor, acest precios aşezământ este pe
jumătate construit, în mai puţin de un an. Suscripţiile continuă neîncetat pe
toată ziua şi este permis a nădăjdui că anul viitor va vedea începându-se aripa
centrală şi încununându-se o fundaţie care va fi onoarea României şi a demnei
suverane.

D. Aman, unul din cei mai distincţi artişti ai României a binevoit a oferi
Azilului Elena un portret al Princesei Domnitoare care va fi pus în marea sală a
acestui aşezământ.
Măria Sa Doamna, recunoscătoare pentru această dovadă de generoasă
sympathie dată Azilului Elena a binevoit a posa, în sâmbăta trecută dinaintea
D-lui Aman.
D. Millo, eminent artist român, a oferit a da o representaţie la Teatrul Naţional
în favorul construcţiei Azil Elena Doamna. Acest act de binefacere, vrednic de
toată lauda, s-a primit cu mulţumire de Minister.

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 192, 1 octomvrie 1863,
p. 801.

96

Duminică lagărul de la Cotroceni a fost închis oficialmente de Principele


Domnitor în persoană.
După liturghie toţi şefii de corpuri au fost chemaţi în frontul oştirilor adunate
înpregiurul altarului. Măria Sa, călare, a felicitat armata pentru zelul de care
toate corpurile au dat dovadă şi pentru progresul ce ele au realizat. în câteva
cuvinte flatatoare, adresate mai cu seamă grănicerilor, Principele Domnitor a
aflat ocasiunea de a arăta şi de astă dată preocupaţiuni constante pentru
soluţiunea unei chestiuni de interes până la cel mai înalt grad <pentru> cea mai
mare parte a poporului român.
Această alocuţie, pe care Principele Domnitor a terminat-o prin salutarea
de "Să trăiască armata română! "a fost primită în toate rândurile armatei printr-o
191
esplosiune formidabilă de urale şi strigări: ''Trăiască Măria Sa!" repetate în mai
multe rânduri.
Pe timpul revistei şi al defileului ce au urmat, Măria Sa a fost salutat prin
cele mai călduroase aclamaţii.

Principele Domnitor a adresat ieri armatei Ordinul de zi general următor:

Înalt Ordin de zi către toată oastea


Oficieri, suboficieri, caporali şi soldaţi

Eserciţiilemilitare ale taberii Cotroceni sunt terminate.


Înainte de a vă întoarce în gamisoanele voastre voiesc a vă arăta mulţumirile
mele.
Instrucţia militară s-a dezvoltat într-un chip învederat. Voi aţi arătat cel mai
mare zel şi aţi înfruntat toate ostenelile.
Atât în relaţiile mulţumitoare ce continuu am primit de la majorul Nostru
general, precum şi din inspecţia ce insu-mi am făcut trupelor în tabăra Cotroceni,
cât şi cu ocasia inchipuirei micului răsboi care a încheiat esercisiile acestui an,
am putut aprecia progresul ce aţi realisat.
Batalionul de vânători s-a distins prin soliditatea şi precisia ce au pus în
toate mişcările.
Batalionul de geniu dovedeşte cu succes că armata poate fi întrebuinţată
la cas de trebuinţă, la lucrările de utilitate publică, fără a pierde câtuşi de puţin
din instrucţia sa militară.
Regimentele de linie au câştigat mult. Diferitele şcoale de amrmunturi sunt
mai bine înţelese şi în manevrele ce s-au esecutat s-au dobândit resultatele
cele mai satisfăcătoare.
Grănicerii au dovedit ceea ce poate aştepta România de la toţi fiii săi.
Abia au petrecut patru luni în tabăra de la Cotroceni şi au dobândit agerimea
şi sciinţele celorlalte corpuri ale armatei, astfel încât şi-au ţinut cu demnitate
locul lor în închipuitul mic răsboi din joia trecută. -
Grăniceri de Dunăre şi de munte ! Întorcându-vă la vetrele voastre, spuneţi
tovarăşilor voştri că-i voi chema pe rând în tabăra de la Cotroceni. Transmiteţi-le
instrucţia serioasă care a-ţi dobândit şi păstraţi cu grijă spiritul de disciplină
care vă caracterizează. Sunteţi tot deodată plugari şi soldaţi. Aţi primit aici tot
ceea ce constituie binele soldatului, voi pune toate putinţele mele pentru a vă da
în satele voastre ceea ce trebuie să asigure binele plugarului şi a<I> familiei lui.
Cavaleria a suferit cu curagiu ostenelile unei tăbăruiri de şase luni. Instrucţia
ei este pe cale de progres: a manevrat cu succes in ziua de joi şi aflându-ne
Înşine in rândurile sale, am putut constata agerimea mişcărilor ei.
Artileria are şi ea drept la felicitările Noastre: evoluţiile ei sunt mai repezi şi
mai precise. Cu toate inconvenientele care presintă un material defectuos şi de
neajuns, artileria a realisat progresuri însemnate.
192
Direcţiade artilerie, această nouă Însemnătoare instituţie, prin aprovisionarea
la vreme a mun~iilor; grabnica reparare a armelor şi a trăsurilor, nu numai <Că> Ne-au
dat ocasie de mulţumire, dar Ne-au arătat tot de odată ce are să fie În curând
manufactura noastră de arme.
Trenul, care de la crearea lui se află continuu În mişcare a arătat În ziua de
joi cât poate fi de folositor bunului trai al soldatului.
Serviciul medical a fost făcut În condiţiile cele mai satisfăcătoare. O
ambulanţă bine organizată a Înlesnit toate Îngrijirile hygienice care a reclamat
Înfiinţarea ambulanţelor volante a complectat acest serviciu important.
[. .. ]
Felicitez Corpul de geandarmerie; el a dat dovadă de cea mai mare activitate
în îndeplinirea unor funcţii cu atât mai delicate cu cât ele chezăşuiesc neclintită
pază a disciplinei în armată.
Dorobanţii au profitat de şederea lor în tabăra Cotroceni. Instrucţia care au
dobândit şi care vor sci a răspândi în corpul lor le va da, nu Ne Îndoim, o nouă
soliditate şi astfel vor corespunde aşteptărilor Noastre şi ale ţării întregi, atât în
serviciile administrative, cât şi ca un element puternic al armatei.
Am văzut cu plăcere Şcoala militară şi Şcoala de medicină figurând la
reviste şi la eserciţiile cele mari militare, este de trebuinţă ca aceşti tineri, care
pregătesc viitorul oastei să fie din vreme deprinşi cu regulile şi ostenelile militare.
Încheiem dar, mărturisind a Noastră deplină mulţumire şefilor diferitelor
corpuri şi serviciuri, precum şi stat-majorului Înălţatului Nostru comandament
care, prin continua stăruinţă şi inteligenţa militară ce au desvoltat în timpul
taberei Cotroceni au fost de un mare ajutor. Majorului nostru general, care numai
cu chipul acesta a putut învinge greutăţile indoitei însărcinări ce a avut, de
Ministru de Răsboi şi Comandant al taberei.
Oficieri, suboficieri, caporali şi soldaţi !
Înainte de a ne despărţi, viu să vă mulţumesc tuturor pentru zelul de care
aţi dat probe. Vă recomand încă o dată să vă arătaţi în toate împregiurările
stricţi observatori ai onoarei şi disciplinei militare.
În tabăra Cotroceni, unde aţi constituit o adevărată armată, aţi învăţat mai
bine a preţui viaţa în comun şi acel mare principiu, că dacă soldatul este dator
oficierului supunerea pasivă şi respect, oficieru/ datorează soldatului instrucţia,
esemplul cel bun şi solicitudinea unui tată de familie.
Pătrundeţi-vă de aceste principii sacre; nu uitaţi niciodată jurământul ce aţi
făcut pe steagurile voastre şi ţara care face aşa de mari sacrificii pentru voi va
privi cu fală progresul armatei române.
ALEXANDRUIOAN
Ministru de resbel
General Florescu

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 199, 9 octomvrie 1863,
p. 829.
.·1111.1 ( \1l1l1CL'n1\or 1n l>\1tumcn1r 193
97
ALEXANDRU IOAN I

Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională,


Domn al Principatelor - Unite Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate!

Am intarit şi întărim, promulgat şi promulgăm ce urmează:

LEGE
Pentru secularizarea averilor monastiresci
(Estract din procesul verbal al Adunării Elective)

Art. I. Toate averile monastiresci din Romania sunt şi rămân averi ale statului.
Art. li. Veniturile acestor averi se înscriu intre veniturile ordinare ale budgetului
statului.
Art. III. O sumă se afectă Locurilor Sfinte către care erau închinate unele din
monastirile pământene şi acestea numai sub titlul de adjutor, în conformitate cu
inten~unea dedicaţiunei lor.
Această sumă se va mărgini în maximum cifrei de 82 milioane lei, cursul
din Constantinopole, o data pentru tot d-auna, cuprinzându-se în aceasta sumă
şi 31 milioane, ce Locurile Sfinte datoresc Ţării Romaneşti, după stipulaţiuni
anterioare.
Art. IV. Comunitatea religioasă ale locurilor de jos, va fi datoare a da socotele
anuale despre întrebuinţarea veniturilor sus zisului capital.
Art. V. În nici un cas şi sub nici un cuvânt comunitatea religioasă nu va
putea atinge cea mai mică parte din capital, nici a întrebuinţa veniturile afară de
destinaţi unea lor specială, adică întreţinerea bisericei ortodocse din Oriinte şi a
stabilimentelor de binefacere lipite către ea.
Art. VI. Guvernul va lua înapoi de la egumenii greci ornamentele, cărţile şi
vasele sacre, cu care pietatea strămoşilor noştri înzestraseră aceste aşezăminte,
precum şi documentele ce au fost încredinţate zişilor egumeni şi aceasta con-
form cu inventarele ce se găsesc în archivele ţării.
[... ]
Această lege s-a votat de Adunarea Generală a României, în şedinţa de la
13 dechemvrie, anul 1863 şi s-a adoptat cu majoritate de nouă zeci şi şapte,
No. 97 voturi, contra trei, No. 3 şi o abţinere.
Vicepreşedinte, Ion Ghica
Secretar Pâcleanu

Directorul Cancelariei, I. Codreanu


194
[ ... ]
Dat în Bucureşti, la 15 dechemvrie 1863.
ALEXANDRUIOAN

Ministru Secretar de Stat Ministru Secretar de Stat


la Departamentul de Interne şi la Departamentul Justiţiei
Preşedinte al Consiliului A. P. llarian
Kogălniceanu

~
No: 1251

Monitorul, Juma/ Oficial al Principatelor Unite Române, no. 251, 17 dechemvrie


1863, p. 1059.

98
Consignul
Gardei de onoare de la Palatul Cotroceni

Art. I iu
Guarda Palatului de la Cotroceni să compune de 1 officer, 7 serjenţi,
2 caporali, 1 muzicant, 30 soldaţi şi doi Plantoni.
Această guarda va da santinelile următoare
1 La poarta din afară 2 facţioneri de amândoă laturile Porţii,
stând faţă în faţă afară la partea şoselii
2 La poarta din întru 2 facţioneri idem
3 La arme 1 facţioner
4 în capul scării 2 serjenţi stând faţă în Coridor lângă uşi

Total 7 facţioneri din care doi serjenţi

Art. li
Consigniul Officerului de Guardă

Acest ofiţer va îngriji ca persoanelor ce locuiesc în palat să li se asigure


liberă intrarea dupe Retragere la orice oră dupe ce mai întâi se va încredinţa că
fac parte din acele persoane.
Această regulă se va urma şi pentru servitorii Palatului.
La întâmplare când, persoane civile sau militare, foncţionari ai statului care
nu fac parte din personalul palatului ar avea trebuinţe a se întoarce în palat, dupe
Retragere, sub cuvânt că au a vorbi chiiar Mării-Sale pentru vreo trebuinţă grabnică
ivită la moment, officerul de guarda va da acele persoane in primirea offiţerului de
ordonanţă, escortându-le el însuşi dupe care se va întoarce îndată la postul său.

195
Depeşele telegrafice ce ar veni la orice oră după retragere adresate Înălţimei
Sale, se vor încredinţa officerului de ordonanţă. Persoanele ce vor purta depeşe
către cei ce locuesc în palat vor fi escortate de un caporal pană vor eşi din palat.
Officerul de guardă va raporta pe dată D-lui Adjutant de zi orce întamplare
s-ar ivi în cursul zilei, iar în timp de noapte va da în cunoştinţa officerului de
ordonanţă din palat.
Persoanele ce locuesc în palat şi care vor spune secretul se vor elibera în
dată.
Va îngriji asemenea ca la strigarea facsionerilor să nu se zăbovească
constatarea şi liberarea persoanelor şi a servitorilor palatului.
Curăţeniea pe din năuntru şi pe din afară a localului guardi va fi sub a sa
răspundere. Secretul se va împărţi la ora ob1c<i>nuită.

Art. III
Consigniul Officerilor de Ordonanţă
Officerii de Ordonanţă vor fi sub imediata ascultare a O-lor Adjutanţi de zi,
raportandu-i orce s-ar întampla în cursul zilei în palat, iar dupe retragere vor avea
în vedere cele următoare:
fila310
1 iu. Orice persoană civilă sau militară, foncţionari ai Statului s-ar aduce de
către officerul de guardă, sub cuvant ca are a vorbi chear Mării Sale, pentru vreo
trebuinţă grabnică ivită la moment, pe de o parte se va da în cunoştinţa Înălţimei
Sale, prin Camardiner, cand înălţimea Sa va fi în camera de culcat, aşteptand
ordinul de urmare, iar pe de alta, o va invita în salonul de aşteptare.
2. Depeşile telegrafice le va primi sub luare de adeverinţă şi pe dată le va
încredinţa camardinerului Înăl~mii Sale.
3. Orice întâmplări aduse la cunoştinţa officerilor de ordonanţă de către
oficerul de guardă şi cari ari merita a se supune la cunoştinţa Înălţimii Sale se va
da în cunoştinţa camardinerului, cand înălţimea Sa va fi în camera de culcat.
4. O ordonanţă va sta la uşea înălţimii Sale pe din afară, pană se va culca
Înălţimea Sa sau cand va primi ordin de a se retrage.
Biblioteca Academiei, Arhiva Cuza, mapa 47, filele 309 - 310.

99
Alexandru Ioan I
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională Domn Principatelor Unite
Române
La toţi de faţă şi viitori sănătate!
N°· 236
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de
Interne, Agricultură şi Lucrări Publice N°· 430;
196
Având în vedere jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri din şedinţa de la 5
Februarie, aprobată de Noi în privinţa trecerii Azilului Elena Doamna sub
administraţia generală a Eforiei Spitalelor civile din Bucureşti;
Considerând că prin măsura de faţă menţionată, Eforia s-a angajat a contribui
şi din fondurile sale la prosperarea şi dezvoltarea Azilului Elena Doamna,
Am decretat şi decretăm ce urmează:
Art. I Azilul Elena Doamna se trece sub administraţiunea generală a
Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti cu toate fondurile sale ce sunt alocate
în bugetul respectiv urmând însă ca instrucţiunea copiilor din acel Azil
să rămână sub privegherea Ministerului de Justiţie, Cultelor şi Instrucţiunilor
Publice.
Art. li Şi cel din urmă, Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
de Inteme, Agricultură şi Lucrări Publice este însărcinat cu aducerea la îndeplinire
a decretului de faţă.

(urmează iscălitura Măriei Sale)


Ministru Secretar de Stat
La Departamentul de Interne,
Agricultură şi Lucrări Publice Pentru conformitate
(semnat) C. Bosianu Şeful Biroului

Pentru conformitate
M. Athanasescu

ANIC, fond Ministeru/ Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 7711876, fila 2. Copie.

100
14Iunie1864
Bucureşti
Domnule Contabil I
Dl. Arhitect G. Bureli prin raportul N°134 încredinţând că reparaţiile a
patru camere de la palatul domnesc de vară de la Cotroceni cu care a fost
însărcinat a le face, au luat starşit întru totul; D. Ministru prin rezoluţia însemnată
asupra acelui raport după care vă comunicăm întocmai copie, arătând a i se da
şi restul banilor cuveniţi după devizul acelor reparaţii în sumă de două mii şapte
sute optzeci şi unu lei; pe asemenea temei cu onoare vă rog Domnule Contabil
ca pe langă suma de 6.000 lei, eliberaţi după epistola Secţiei N°13190 din 29 a
trecutei luni Aprilie, să daţi şi arătatul mai sus rest tot din suma de unde aţi
eliberat şi acei 6.000 lei.

197
Primiţi vă rog Domnule Contabil, încredinţarea prea osebitei mele
consideraţiuni.

Capul Secţiei (semnătură indescifrabilă)


(Clerului)
O-Sale
D-lui Şef al Comptabilităţii

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 28211864, fila 127.
Original.

101

Domniei sale Domnului Primar al Comunei Bucureşti


No. 2018
În 3 mai 1865, Bucureşti

Înălţimea Sa Principele domnitor având a se stremutajoi la palatul de vară


de la Cotroceni, subsemnatul vă roagă, D-le Primar a regula de urgenţă aşezarea
şi apreinderea a nr. de felinare câte vor fi de trebuinţă, după pilda anilor încetaţi,
adică pe distanţa şoselei de la Bariera Cotrocenii până la poarta palatului în
Curte şi grădină pe la locurile lor destinate.
Primiţi

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, fila 11.

102
Direcţia Generală a No. 2111
Agriculturii şi Lucrărilor publice intrată la 7 mai 1865
No. 4936
Divisiunea li
Domnule Ministru!
Banii se vor plăti
după ce se va constata
săvârşirea lucrărilor
Indicate în alăturatul deviz

Prin O. Beneş arhitect formându-se devizul cerut de Domnia Voastră prin


adresa No. 2017, pentru reparaţiile palatului de la Cotroceni. Subsemnatul are
onoarea a-l înainta Domniei Voastre o dată cu acesta în original, spre celle de
198
cuviinţă, adăogându-se tot o dată la cunoscinţa Domniei voastre, că lucrările
s-a şi pus în essecutare sub dirijarea numitului arhitect, şi prin urmare nu rămâne
de cât Domnia Voastră să bine voiţi a regula respunderea banilor în primirea
D-lui Beneş, spre a se plăti lucrătorilor.
Priimiţi vă rog, Domnule Ministru, assigurarea osebitei mele consideraţiuni.

Directare generale
P. Dancu
Şeful Diviziei Ioan Moscu
Domniei Sale
D-lui Ministru din afară

ANIC, fond Ministerol Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri, fila 14.

103

Deviz

Pentru lucrărilece sunt de făcut la biserica din Curtea Palatului Domnesc de


la Cotroceni şi la Clopotniţa de deasupra porţii.

Preţuri
Preţuri
Can unitare Total
Arătarea lucrărilor parţiale
tităţi lei lei vechi
lei vechi
vechi
1 . La turnul cel mare al Pantocratorului
bisericii a se face şase tocuri de ferestre
cu trei rânduri de gergevele superpuse
una mai sus de alta cu câte trei geamuri
groase de 0,003 la fiecare gergevea,
lucrate solid din lemn uscat de stejar,
boite de trei ori cu ulei culoarea stejarului
închis, fierăria necesară, fixarea în loc a
tocurilor făcute după mărimea golurilor
ferestrelor din zid; ceea ce se va
cunoaşte luându-se măsura exactă după
ce se va face schelele necesare pe
dinăuntrul bisericii şi pe dinafară când tot
atunci se va da antreprenorului desenul
după care are să se execute zisele
ferestre şi cum să fie aşezate. Costul
pentru o fereastră completă aşezată în
loc cu repararea ciubucelor şi ridului din
jurul lor după aşezarea, în total material
de lucru .........
„ „ . . . . . • . • . . . . . . . „ „ „ „ .. „ „ 6 210,00 1200,00

199
2. În cel de-al doilea turn a se face patru
ferestre lucrate în totul şi aşezate în loc
cu repararea zidăriei din jurul lor şi
întocmai ca şi la cele din turnul
pantocratorului cu osebire numai că vor
avea numai două gergevele cu câte trei
geamuri groase de 0,003 fiind şi ceva
mai scurte, în total, material şi
lucru .......................................................... 4 160,00 640,00
Suma de transportat .................. „ „ ......... 1840,00

3. Pentru facerea schelelor necesare la


lucru ...................................................
.. 600,00
4. A se repara tencuielile exterioare ale
ambelor turnuri, raderea vechilor văruieli,
ce sunt cojite şi boirea turnurilor cu culori
minerale de apă şi lapte în culoarea
pietrei sure, în total. .... „ ............................ 600,00
5. Reparaţia tencuielilor bisericii pe
dinafară de la soclu până la acoperiş,
raderea văruielilor cojite şi văruitul
bisericii în felul şi culoarea turnurilor în
total pentru întreaga biserică. 1100,00
6. A se repara acoperişul de deasupra
bisericii cu cositor în toate părţile pe
unde se strecoară apele din ploi,
întrebuinţând şi tinichea nouă pe unde
cere trebuinţa, a se repara jghiaburile şi
tăvile care apoi se vor boi cu ulei, în
total. ........... „ .................................... „ „ . „ „ 620,00
7. A se face gratii de sârmă împletită .
mărunt pe vergele groase de fier şi boite
de trei ori cu ulei şi bătute solid pe
tocurile ferestrelor turlelor una peste alta
a lei 160 gratia.„„„„„„„„„.„„„„„„.„„„„. 10 160,00 1600,00
8. A se repara şi întări treptele scării care
conduce în clopotniţa de deasupra porţii
şi repară tencuielile din jurul lor, în
total ........................................................... 80,00
9. A se repara zidăria treptelor de zid şi
care este mai sus de cele de lemn;
reparaţia tencuielilor interioare în
total ........................................................... 70,00

200
1O. A se repara şi consolida
acoperământul Balconului acestui turn ce
dă în curtea întâia împreună şi învelişul
din jurul său, de tinichea albă, vărui apoi
stâlpii balconului şi plafonul etc ...... , în
total. .......................................................... 75,00
Suma totală ............................................. 4705,00
6585,00

Peste tot lei vechi 6585,00 sau lei noi două mii patru sute treizeci şi şapte
şi bani trei (N° 2437,03)
G. Burelli
ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 66211866, fila 39.
Original.

104
Cabinetul Bucureşti 13/25 Aprilie 1867
M.S. Domnitorului
Prinţul a vizitat ieri Palatul şi Parcul de la Cotroceni şi a fost surprins de
urgenţa pe care o prezintă anumite reparaţii ce sunt indispensabile. Alteţa Sa
dorind să-şi mute cât mai curând reşedinţa în afara oraşului, mi-a dat ordin să vă
invit să luaţi măsuri pentru a grăbi executarea acestor lucrări. Eu cred Domnule
Ministru că dumneavoastră recunoscând starea de fapt veţi adopta măsurile
necesare pentru ca Prinţul să poată locui în curând la Cotroceni.
Vă rog să primţi Domnule asigurare înaltei mele consideraţiuni împreună
cu onoarea de a fi al vostru prea umil servitor.
Em. Picot 1
Domnule Ministru de Finanţe
ANIC, fond Ministeru/ Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 70811867,
fila 5. Originalul în limba franceză. Traducere Gabriela Lupu.

1
Em. Picot - secretaru/ particular al domnitorului.

105
Ministerul Financelor Aprilie 27/9 Mai
Domnule Ministru

Am onoare alătura la aquista, devisu estimativu de reparaţiunele que sunt


a se face la palatulu dela Cotroceni, devisu cu a quăruia facere m'aţi însărcinatu
prin ordinul domniei vostre cu nr...
201
Binevoiţi ve rog Domnule Ministru a primi assecurarea prea distinsei melle
stime şi consideraţiuni.
M. Capuţineanu
Rezoluţie:
2719 Aprilie Direct. Domeniilor se va face publicaţie pentru ţinerea licitaţiunii în·
ziua de 12 Mai.

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor - Serviciul Bunuri Mici, dosar 708 I
1867, fila 4. Original.

106

Lista de
licitaţiune pentru darea în antrepriză a lucrărilor de reparaţiune la Palatul de la
Cotroceni după publicaţiunea nr. 14977 -1867 Maiu 12
Concurenţi Cauţiunea depusă [Felul garanţiei]
Preţul după devis 16.000
1. Solomon Gold 5.000 - în obligaţiune rurală
2. Leibu Simon 4.030 - în numerar 63 lire
3. Moritz Litman 4.250 - în mandatul M. L. Publice
4. lţik Capelovici & 4.000 - în 20 obligaţiuni din
S. Seinfeld Împrumutul Naţional-30 mii.
5. Marcus Stein 3.399 - în 64 1/2 lire numerariu
6. Solomon Leibu Branstein 4.000 - în 3 obligaţiuni rurale a 1OOO
şi 5 a 100 şi una a 500
7. Goldenberg loseph 4.022 - în 21 lire, 8 Napoleoni
Rosenberg 400 lei în obligaţiune de
împrumut - 30 milioane
8. lsdrail şi Avram 3.976 - în 25 lire, 17 Napoleoni,
60 lccosari, un mandat de
620, alţi 6 lccosari şi 12
sfanţi şi restul mărunţiş
9. Santal 4.070 - în mandatul nr. 1637 şi
19 lire
10. Ham Miliovici 6.177 - în mandatul M.L. Publice
nr. 664
11. N. Vitner 4.000 - în 20 obligaţiuni de împrumut
Nationalu
I

12. Natan Moscovici 5.000 - obligaţiune rurală


13. Avram Smitelu 6.000 - o declaraţiune a Casierului
Central
202
----------·----
14 Petre S. Cutoff 4.000 - în 16 cupoane a 250 lei
15. Gotliş lsacu 5.000 - în obligaţiuni rurale

12 Mai 1869
Proces verbal
Această licitaţiune s-a săvârşit astadi la două sprezece Maiu 1867, la care
preţul cel mai avantajos propus fiind acela de 8.970 al domnului lţak Capelovici
& A Seinfeld, asupra căruia s-a adjudecat şi cu care se va încheia contractul
depuindu-se garanţia sa care consistă în 20 (două zeci) obligaţiuni de împrumut
de 30 milioane a 200 lei fiecare la Casa de depozite până la definitiva săvârşire
a lucrărilor, iară cauţiunile celorlanţi domni concurenţi s-au înapoiat în starea în
care s-au depus.

Conditiuni

cu care se dă in antreprisă facerea lucrăriloru
de reparaţiuni la Palatul dela Cotroceni
1. Lucrările ce se dau în antrepriză suntu celle arătate în detalliu în devisu
subsemnat de D-nii Arhitecţi T. Teodorini şi M. Capuţineanu.
2. Licitaţiunea începe dela suma de lei şase-spre-dece mii (16.000) de la
totalul adecă ce se vede în devisu.
3. Niminea nu poate concura fără a depune mai întăiu uă cauţiune în
numerariu de lei patru mii (4.000) precum s'a prevădut prin publicaţiunea nr.
14.977 înserată în monitorul nr. 102 (supliment).
4. Acela asupra căruia va rămânea lucrările în chestiune, este dator a
întrebuinţa în efectuarea loru material de bună calitate.
5. Materialul şi lucrul privescu pre sarcina antreprenorului.
6. Lucrările vor începe îndată după încheierea Contractului şi se vor termina
în timp de două săptămâni.
7. Bani se vor plăti antreprenorului gradat cu înaintarea lucrări şi pe temeiul
încredinţării Arhitectului despre calitatea şi valoarea ei.
8. Antreprenorul este şi rămâne responsabil pentru veri ce neorânduieli
sau stricăciuni ce se vor comite în localul său împrejurulu localului dela Cotroceni
de către oameni ce va avea în lucru.
9. La casu că antreprenorul să se abată de la condiţiunile de mai sus,
Ministerul va continua lucrarea sau directu sau prin alţi meşteri şi deficitullu va
acoperi din cauţiune.
1O. Cauţiunea rămâne în depozit până la definitiva lucrare.
Ministrul Finanţelor
Indescifrabil Directorul Domeniilor
Indescifrabil
ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 70811867,
filele 8-9. Original.
203
107

Nr. 663 16/28 Mai 1867


Domnule Ministru
Din ordinul M.S. Domnitorului sunteţi rugat să bine voiţi a ordona D-lui'
Gheorghe Frisonim intendent allu mobiliarului palatului să vie luni la orele 9 la
Cotroceni spre a preda cu catagrafie toate obiectele cu sunt în a sa păstrare
Domnului Secretar allu inălţimei Selle, Picut, care va da aquit din partea
administraţii curţii de a Iaru primire.
Primeşte D-le Ministru espresia pre osebitei mele consideraţiuni.

Mareşalul
Casei Domneşti
Filippescu
Domnului Ministru Secretaru de Statu la
Departamentul de Finanţe
Rezoluţie:
Domnul Director al Domenielor va da ordinul necesariu spre a se îndeplini
cererea de faţa - tradond intendentul atat dotaţiunea palatului dela Cotroceni cat
şi cea a palatului din Bucuresci în primirea D-lui Secretar al Meriei Selle.

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Serviciul Bunuri Mici, dosar 70811867,
fila 12. Original.

108
1867 iunie 12
Tablou general despre constatarea obiectelor ridicate de pe la monastirile
zise închinate, făcut de către comisiunea compusă de cuvioşia sa
arhimandritul Iosif Naniescu, domnul Alecu Russo şi domnul l.C. Gârleanu,
conform ordinului onoratului Ministeriu al Cultelor cu nr. 12856, din 9
decembrie anul 1866
MONASTIREA COTROCENI
Litera A <f.14>
Nr. Nr.
obiecte obiecte Obiectul Dram. Proba Observa~i
după în
inventar fiinţă

1 Evanghelie slavonă din Se păstrează la


anul 1670, legată peste muzeu
totu cu argint şi poleită cu
auru, cu inscripţia de la
Şerban Cantacuzino
voievod

204
1 Idem greacă din anul Idem
1680, legată cu argint
peste totu şi poleită
1 1 Idem greacă din anul 810 8 Se află în
1671, îmbrăcată cu fiinţă
catifea verde şi borduri
largi de argint, lucratu
ajuru, avându pe de o
parte "Învierea" poleită şi
pe de alta "Răstignirea"
fără poleială şi patru
bolduri de argint.
Greutatea socotită
împreună cu hârtie cu tot

1 Cruce mare de lemnu Se păstrează la


ajuru, legat cu argint muzeu
poleitu, representându
toate prasnicile şi avându
inscripţie şi trei picioare
în formă de leu
1 1 Cruce sculptată de 108 15 Se află în fiinţă
lemnu, lucrată ajuru, cu
ornamente de sârmă,
având douăzeci şi şase
mărgeane mici şi patru
mari şi patru pietri
imitaţiune de diamant,
postamentul ei lucratu în
sârmă şi ruptu
.
1 Cruce mai mică de argint Lipsă
prost nejustificată

1 1 Cruce de gâtu cu lanţul ei 27 Se află în fiinţă


de auru
1 1 Idem săpată în lemnu şi 65 12 Idem
îmbrăcată cu argint,
avându şapte pietre mari
verzi şi douăzeci şi opt
imitaţiuni de mărgăritaru

1 1 Cruce săpată în lemn şi 104 15 Idem <f.15>


îmbrăcată în sârmă,
avându optsprezece
mărgeane mici şi în
formă de raze, cu piciorul
îmbrăcatu ajuru

1 Engolpion (medalion) de Se păstrează la


argint cu iconiţă înăuntru muzeu

205
2 2 Paftale de piatră avându În inventarele
pe fiecare câte şase Ministerului se
pietri roşii şi una verde, zice că sunt de
încrustate în argint poleit argint; la una
din aceste
paftale lipsesc
două pietri roşii

1 1 Floare de argint cu 4 Se află în fiinţă


şaptesprezece pietrii de
diamant de diferite
mărimi şi şase rubinuri

1 1 Bolu de argint cu capacul 78 12 Idem


găurit, în formă de
floricele
1 1 Câlâfu de argint în formă 10 12 Idem
de medalion
4 4 Discuri, dintre care unul 320 Se află în fiinţă
mare în formă de tavă
rotundă, cu marginile
lucrate şi deslipite; trei
discuri proba 1O, iar unul
mic proba 8
5 3 Potire, din care două de 310 Două cu inscrip-
argint şi unul de aramă. ţiese păstrează
Unul din cele de argint la muzeu, iar
ruptu, proba 12 şi altul cele trei sunt în
idem, proba 8 fiinţă

1 1 Stea de argint 17 8 Se află în fiinţă


2 2 Linguriţe de argint din 19 Se află în fiinţă
care una poleită <f.16>
înăuntru, având proba
12, iar cealalaltă proba
10, total
2 Idem de argint sadea Lipsă
nejustificată

2 2 Copii de argint, dintre 26 Se află în


care una cu coada fiinţă
poleită, având proba 12,
iar cealaltă proba 1O,
total
1 Ibricel de argint pentru 36 12 S-a dat la
căldură, cu capacu biserica Antim
conform adresei
ministeriale nr.
3490 din 1867

206
1 1 Artoforiu de argint cu 140 12 Se află în fiinţă
capac, poleit înăuntru
11 11 Perechi paftale şi una 456 Se află în fiinţă
stinghiară, din care nouă
cu colanele lor, având
proba 1O şi dram uri 376,
iar două fără colane,
având proba 8 şi dramuri
80, iar în total
2 2 O linguriţă şi un miruitor 11 8 Idem
de argint
1 Discu mare cu iniţialele Se păstrează la
lui Şerban voievod muzeu
1 Cană mare de argint Idem
poleit, lucrată în solzi
1 1 Cupă de argint poleit, în 98 10 Se află în fiinţă
formă de potir

1 1 Idem argint sadea, 107 12 Idem


pentru dulceaţă
1 Zaharniţăde argint, Lipsă <f.17>
poleită înăuntru,
cu flori nejustificată
pe deasupra şi cu patru
picioare
1 Aghiasmataru de argint Se păstrează la
muzeu
1 Idem mai mic Idem
1 Căţuie mare de argint, cu Idem
tavă şi clopoţei

1 Cădelniţă mare, lucrată, Idem


veneţiană

1 1 Idem de argint 123 5 Se află în fiinţă

2 Serafimi (exapterigi) de Se păstrează la


argint suflat muzeu
13 13 Candele de argint, mari 1510 Se află ir fiinţă
şi mici, vechi, din care
patru proba 12, 8 proba
___ şi una proba 5, total
3 Candele mici, noi 294 12 Date la biserica
Antim conform
adresei de mai
SUS, nr_ 3490

207
2 Chivote de argint, poleite Se păstrează la
muzeu
2 2 Farfurioare de argint 56 8 Se află în fiinţă
poleite, pentru dulceaţă,
în formă de frunză de
viţă, cu câte trei picioare

2 2 Bucăţi de argint brut 360 10 Idem

1 1 Cutie de argint, poleită 64 12 Se află în fiinţă


pe dinăuntru, cu flori <f.18>
deasupra, în patru muchii
şi patru picioare

1 1 Cruciuliţă mică de argint 4 10 Idem


cu lanţul ei
3 3 Linguriţe de argint 24 8 Idem
1 1 Chip de argint 6 12 Idem
1 1 Cutie mică, având 22 12 Idem
înăuntru un clopoţel

1 1 Coroană de argint poleită 12 8 Idem


1 1 Sachos de stofă Se aflăîn fiinţă,
pembea. cu flori de fir însă la cei 2
albu şi galbenu, şiret de nasturi de la
mătase, cusut cu fir albu guler lipsesc 7
şi galbenu, cu douăzeci şiruri mărgări-
şi doi nasturi argint tare şi un bob
poleitu, având la guler de rubin, pre-
doi (din trei ce figurează cum şi al 3-lea
în inventare), nasturi nasture scris în
formaţi din şiruri de inventar. Aceste
mărgăritare şi cu câte lipsuri sunt
nouă boabe de rubin nejustificate
1 1 Omofor de serasir alb cu Se află în fiinţă
flori şi fir şi trei cruci ase-
menea de fir, cusut în
mijloc şi doisprezece
ciucuri
1 Idem cu doisprezece Se păstrează la
ciucuri, căptuşeala muzeu
malteh şi cu inscripţia
anului 1799
1 Omofor cu trei cruci cu- Se află în fiinţă
sute cu fir, patrusprezece <f.19>
ciucuri şi căptuşeala
atlas roşu, vechi

208
1 1 Bederniţă de stofă Idem
proastă, cu trei ciucuri
mătase

1 1 Felon de catifea roşie, Idem (s-au


căptuşeala cenuşie dat la
bumbac mănăstirea
Sfântul Sava)
1 1 Idem catifea verde, Idem
căptuşeala bogasiu
roşu, în spate cusută
"Adormirea Maicii
Domnului"
1 1 Idem de catifea roşie Idem
sadea, căptuşeala
bogasiu roşu
1 1 Idem de stofă galbenă cu Idem (s-au dat
flori roşii şi verzi, la Sfântul Sava)
căptuşeala dumicaton
cenuşiu

2 2 Stihare de canavas Idem (unul


verde, cu flori de fir s-au dat la
galbenu, căptuşeala mănăstirea
bogasiu roşu Sfântul Sava)
2 2 Idem de stofă galbenă, Idem
de mătase, mâneci de
bogasiu albastru
1 1 Stiharu de serasir vărgat, Idem (s-au
căptuşeala chimbrică dat la
galbină, cu mâneci mănăstirea
atlasu pembea Sfântu Sava)
1 1 Idem de mătase verde Idem
sadea, căptuşeala
bogasiu roşu
6 4 Idem de diferite materii şi Două date la
culori Antim conform
adresei 3490;
un stihar s-au
dat la
mănăstirea
Sfântu Sava
1 Epitrahir de atlas roşu, cu Se păstrează la
doisprezece apostoli muzeu
cusuţi cu fir greu <f.20>
1 Idem atlas roşu, cu opt Idem
sfinţi cusuţi cu fir greu

209
1 Idem atlas, cu Idem
doisprezece apostoli
cusuţi cu fir greu

1 Idem, atlas vânăt, cu Idem


zece sfinţi cusuţi cu fir
greu
1 1 Idem de catifea roşie cu Se află în fiinţă
şapte ciucuri de ibrişim şi
pe margine cusut cu fir,
foarte vechi
2 2 Idem de stofă veche Idem (un
galbină cu flori, din care epitrahir dat la
una cu şapte nasturi mănăstirea
argint poleit şi cu patru Sfantul Sava)
ciucuri de fir şi mătase
1 1 Orarul de atlas roşu Idem
vechi, cu patrusprezece
serafimi cusuţi cu fir, cu
nasture argint poleit,
căptuşeala atlas galben
şi cu patru ciucuri de fir şi
mătase

2 2 Idem de catifea roşie Idem


cusute pe margine cu fir
şi la mijloc scrie în
cusături cuvântul
"aghios", unu cu patru
ciucuri, altul cu doi
1 1 Idem de catifea Idem
mohorâtă

1 1 Idem de stofă roşie cu fir Idem


galbin, cu trei ciucuri de
fir şi ibrişim
1 Pereche rucaviţe de atlas Se păstrează la
roşu, pe unul cusută muzeu <f.21 >
Maica Domnului în
mangan şi pe altul
arhanghelul
1 1 Idem de stofă albă cu fir, Se află în fiinţă
şiret
de fir galben prost (s-au dat la
mănăstirea Sf.
Sava)
2 2 Idem de stofă roşie Idem (asemine
sadea, şiret de firu albu ambele date
prost la Sfântul Sava)

210
2 1 Idem de catifea O pereche
mohorâtă, cusută cu fir rucaviţe s-a dat
alb şi cu o cruce la biserica
Antim, conform
adresei de mai
sus 3490
1 1 Aer de savaia cu Domnul Se află în fiinţă.
Hristos şi alte cusături, În inventar nu
pe alocurea în mangan, se face
cu şase pietre verzi, menţiune la
şapte negre, patru mărgeanuri
mărgeane mici, cu trei
ciucuri de fir şi mătase,
având mai multe
mărgeane mici pe dânşii

1 1 Idem de atlas alb cu Se află în fiinţă


ciucuri de ibrişim pe
margine, căptuşeala
pânză albă

1 Procovăţ cusut cu Se păstrează la


Domnul Hristos în potir muzeu
1 1 Idem de stofă cu Domnul Se află în fiinţă
Hristos cusut pe atlas
roşu cu trei mărgeane şi
patru ciucuri la colţuri,
având şi mărgeane mici,
căptuşeala rips pembea

1 1 Idem de mătase neagră Idem


cusut cu flori de fir şi
ibrişim, cu fluturaşi şi
pervazuri verzi şi colţurile
cărămizii

4 4 Poale de savaea roşie, Se află în


pervazuri de serasir cu fir fiinţă <f.22>
galben şi căptuşeala
mătase roşie
1 1 Idem de savaia roşie, Idem
pervazuri galbene cu
zece ciucuri şi
căptuşeala mătase roşie
4 Poale de stofă grea cu Se păstrează la
pervazuri de serasir alb muzeu
2 2 Idem de stofă albă, Se află în fiinţă
pervazuri atlas pembea. (doi ciucuri
doisprezece ciucuri de lipsă)
mătase albastră fiecare

211
1 Poală în formă de covor Se păstrează la
pentru mormântul muzeu
ctitoricescu
1 Idem de postav roşu Idem
1 1 Antimis rupt de cutnie Se află în fiinţă
roşie cu inscripţiune
greacă şi dată 1650,
desenul cu totul şters
1 1 Icoană de materie pe Idem
care este cusută în
mătăsuri colorate şi fir
"Adormirea Maicii
Domnului", pervazuri
înguste de catifea roşie
şi cu inscripţie greacă
1 1 Sfită de stofă ClJ flori de Se află în
mătase mici, roşii şi verzi, ClJ fiinţă. Această
o cruce ClJ marginile de sfită nu
o.Jtnie galbenă, căptuşeala figurează în
de chembrică inventar
1 1 Ciucur de mătase cu fir Idem
1 1 Chisea de dulceaţă mică, 85 10 <f.23> Aceste
de argint poleit obiecte, după
1 1 Căţie mică de argint 82 14 declaraţia ~ui
1 1 Cană de argint cu capa- Bujoreanu fost
cui ei, poleită înăuntru 110 12 conservator se
1 1 Icoană de lemn "Maica presupune a fi ale
Precista" cu o coroană, acestei mănăstiri
pervazuri şi mâini de Cotroceni, deşi în
argint poleit, coroanele inventarele ei nu
având şaisprezece pietre figurează.
mari şi mici şi o inscripţie Comisiunea nu a
greacă cu anul 1770 putut CDl IS1ata cfin
acte dacă este
exadă areastă
presupunere sau
dacă nu provin din
alt loc.
Recapitulaţie
153 obiecte ce figurează 153
în inventar
o sută treisprezece se 113
află în fiinţă
şapte obiecte înapoiate 7
la mănăstiri
douăzeci şi nouă se 29
păstrează la muzeu
patru obiecte lipsă 4
nejustificată 149

212
Nr. art. Cărţile în general ce s-au găsit ridicate de pe la unele mănăstiri
<f.25>
5 Evanghelii greceşti
140 Minee greceşti
8 Trioade greceşti
2 Penticostare idem
5 Octoice idem
1 Manuscript idem
271 Diferite cărţi de diferite limbi şi materii

Peste totu patru sute treizeci şi două bucăţi, nr. 432, găsite în cinci lăzi şi
cari cărţi, neputându-se constata fiecare de la ce monastire provin (fiindu
amestecate şi netrecute nici într-un inventar), s-au trecut în blocu, specificân-
du-se numai felul lor; depuiându-se în aceleaşi lăzi în care s-au găsit, s-au dat
la bibliotecă.

Litera B <f.58-60>
Nr.
Natura obiectului
Obiect
Mobilieru
1 sipet îmbrăcat cu piele şi ferecat cu fier
4 mindire cu paie
5 idem cu păr
4 perine cu paie
4 idem cu păr, de diferite fete
5 suluri de canapea cu păr
2 sofale îmbrăcate, una cu damască roşie şi alta verde vărgată,
amândouă vechi
1 sofa cu damască albastră şi albă, veche
4 canapele de diferite stofe şi fasoane, vechi
1 dormeză îmbrăcată cu piele, veche
2 canapele, diferite stofe, idem
2 scaune fără picioare
14 foteluri stricate
2 lavoare de lemn lustruite, stricate
1 dulap cu fundul lipsă, idem
4 scrinuri stricate
2 birouri de lemn, vechi
10 mese de lemnu, de diferite mărimi şi forme, din care una de fier şi
alta mare, cu alonjuri

213
1 masă bună de lemn de anin, lustruită
1 idem ce se desparte în mai multe părţi
1 garderobă stricată

26 fragmente de paturi, adecă funduri. părţi laterale şi scânduri


o mulţime de fragmente de scaune, foteluri, canapele şi dormeze,
de tot stricate şi numai bucăţi, cari a fost imposibil a se clasifica
Obiecte de menagiu
1 lampă de alamă stricată

1 pirostrie de fier
1 unu ceasornic de perete, stricat
3 candelabre de perete, stricate, cu câte trei lumânări
4 galerii de tablă de alamă

2 lanţuri vechi de fier într-un coş

2 cântare de fier
1 balanţă

67 rosete de perdele
1 tavă

12 tăvi de tinichea de diferite mărimi


126 talere de porţelan, cu şi fără flori
33 farfurii idem, lungi
57 talere de mezelicuri mari şi mici, de porţelan

1 taler de fructe, cu postament


1 ceainic de porţelan

58 ceşti de porţelan
55 farfurii de ceşti
21 păhăruţe de rachiu, de cristal
11 idem pentru vin, de cristal
6 idem idem mai mari, de cristal
30 idem idem de sticlă proastă
2 idem de cristal săpat
7 cupe de dulceaţă, de cristal, cu capacele lor
55 sticle de cristal pentru vin, de diferite mărimi şi forme
4 carafe de cristal mari, pentru apă
1 pahar de cristal mare
33 pahare de cristal de şampanie
16 scăunele de cristal pentru tacâmuri
10 sfeşnice de alamă
8 cuţite de fier

214
11 furculiţe idem
2 tăviţe de metal
5 raze de candelabru, de metal
3 peceţi cu mânerele de lemn
1 sticlă mare, verde
1 dulapu cu geamuri în care este aşezată sticlăria de mai sus
1 sipet vechi, stricat, cu patru scânduri de icoane
1 idem mai mic
1 piuliţă de piatră
2 uşi cu geamuri de la un dulap
3 sobe de tuciu, compuse din mai multe bucăţi desfăcute
4 oglinzi cu rama poleită, din care una mai mare
2 cazane de aramă pentru rachiu, cu capac şi trei ţevi şi o lingură
2 căldări mari de aramă
1 policandru de alamă din 24 bucăţi, din care una trupul şi aşezat
într-o ladă de lemn
6 policandre de alamă, din care trei mari şi trei mici, cu 44 sfeşnice
mari şi mici şi mai multe bucăti flori, desfăcute de tot
1 lădiţă cu 44 fragmente de policandru de alamă, fără trupu
1 policandru de lemn cu opt fragmente
1 postament de sfeşnic mare, poleit pe alocurea
2 glastre mari de flori, de porţelan poleit
1 felinar mare de noapte, stricat
3 cazanele pentru facerea apei de flori, din care două cu capace şi
două ţevi

5 căldări de alamă, de diferite mărimi


9 tingiri idem
3 idem idem, de dulceaţă
9 tigăi cu coadă
14 capace
2 sănii

2 tăvi de aramă
1 lighian mare de aramă
13 tipsii de aramă
8 idem de cositor
4 zahanale de aramă
1 castron mare de plumb
2 zahanale idem
7 talere de tinichea. mari şi mici

215
2 sefertaşe de aramă, compuse din opt bucăţi
3 strecurători de alamă
1 oală de tuci
1 capac de tinichea
1 strecurătoare de tinichea
6 capace, trei de aramă şi trei de cositor
5 lighiane cu ibricele şi florile lor, de aramă, stricate
3 dulapuri de cafea, din care unul mare
1 vadră de aramă cu două mânuşi
3 ghiumuri de aramă. din care două mari şi unul mic
1 mangal de aramă
3 samovare stricate
9 forme de prăjituri. din care trei de aramă şi şase de tinichea
Diferite obiecte
1 puşcă revolver cu 6 focuri şi cu toate aparatele ei, pusă într-un toc
de lemn lustruit
2 chivote de alamă
1 toc gol de lemn vopsit cu geamuri, pentru epitaf
1 pereche pantaloni de postav civit
1 tunică asemenea. cusută cu fir galben. în forma celor dorobănţeşti

Notă

Lipsele însă ce rezultă poate din mobilier şi obiecte de menagiu, faţă cu cele în
fiinţă şi notate mai sus, nu s-au putut constata, pe de o parte fiindcă tot mobilierul şi
obiectele de menaj ridicate de pe la mănăstiri s-au predat fostului intendent al
Ministerului, răposatul Costache Măldărescu, conform mai multor inventare subscrise
de numitul şi aflate în dosariul nr. 345 din anul 1864, iar pe de alta că Comisiunea
n-a putut avea in vedere hârtiile numitului răposat, numai din care se putea constata
dacă acelea s-au dat undeva cu autorizaţiunea onoratului Ministeriu sau s-au sustras
fraudulos.

Litera C <f.61>
Lipsuri constatate şi nejustificate - Mănăstirea Cotroceni
1 una zaharniţă de argint, poleită cu flori pe deasupra şi cu patru picioare
2 două linguriţe de argint
1 una cruce mică de argint prostu
7 şapte şiruri de mărgăritar de la doi nasturi de la un sacos
1 una piatră de rubin mică de la acelaşi sacos
1 un nasture compus de şiruri de mărgăritare şi o piatră de rubin mic, de la
acelaşi sacos
2 ciucuri de mătase
Pentru ultimele patru - acestea sunt lipsuri parţiale ale obiectelor în fiinţă

216
Proces Verbal <f.62>

Astăzi, una mie opt sute şaizeci şi şapte, luna iunie, 12 zile. Comisiunea
constituită prin ordinul onoratului Ministeru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice
nr. 12856 din 9 decembrie 1866 şi compusă de părintele arhimandrit Iosif Naniescu,
domnii l.C. Gârleanu şi Al. Russo, procedând în zioa de 12 decembrie 1866 în
constatarea obiectelor ridicate de pe la monastirile zise închinate şi lucrând în
toate zilele neîntrerupt, astăzi săvârşindu-se lucrarea sa, a dresat Tabloul ge-
neral de faţă (compusu din şaptezeci şi şapte file), conţinând sub litera A-Argintării,
Odăjdii, Cărţi, sub litera B - Mobilieru, Obiecte de menagiu şi altele, sub litera
C - Lipsele nejustificate.
Care tablou, subscrisu şi investitu cu sigiliul fiecărui membru şi al dumnealui
Alexandru Bujoreanu, fost conservator, se înaintează împreună cu raportul nr. 7
onoratului Ministeriu, spre cele de cuviinţă.

Arhimandritul Iosif Naniescu


Al. Russo, conservatorul Muzeului de Antichităţi
l.C. Gârleanu, director ... , membru al Comitetului Arheologic,
secretar al Ateneului Român
Al. Bujoreanu, fostul conservator al obiectelor ridicate de pe la
monastirile zise închinate.

ANIC, fond Manuscrise, 1255, filele 14 - 23, 25, 58 - 62.


Original românesc, hârtie, peceţi, semnături autografe.

109
30 iunie 1867
Bucureşti
Domnule Ministru,
în baza adresei Domniei Voastre de sub N° 6108 trimisă Onor. Ministrului
de Interne cu onoare se face cunoscut că Direcţia l<m>primeriei Statului a trimis
din cărţile cerute de Domnii Membri ai Eforiei Spitalelor Civile cu raportul
N° 3791, necesare pentru distribuţiunea de premii la elevi de ambe sexe din
Institutul Azilului Elena Doamna şi anume:
Pentru Diviziunea 1a ( fete )
30 Manuale de Catehisme, a 15 parale ...................... lei 11 - 1O
1O Geometrii de Eustatiu, a lei 2, par. 1O ................... lei 22 - 20
20 Geografii de Laurian, a 20 par............................... lei 1O
15 Istorii Biblice, de 2 ore 52, a lei 1 par. 20 .............. lei 22 - 20

217
Pentru Diviziunea 11a ( băieţi)
3 Exemplare Zoologia de Buraş, a lei 1O.................. lei 30
3 Exemplare Mineralogia de Buraş, a lei 6, pa. 20 ... lei 19 - 20
17 Gramatici de Stilescu, a 24 parale „„. „ „ lei 1O-
.. „ „. „. 8
1O Istorii a Românilor de Laurian, a lei 1, par. 5 lei 11 -„ „„„. 1O
6 Geografii de Vlădescu, a 30 par...... lei 4 -
„ „ „ „ „ „ „ ...•.... 20
1OGeografii a Ţărilor Române de Laurian, a 20 par.... lei 5
2 Exemplare Noul Atlas, a lei 6, par. 30 ................... lei 13 - 20
4 Exemplare Istorie sacră de Aron, a 20 par........ lei 2 „ ..

15 Lecturi de B. Ştefănescu, a lei 1 .... lei 15


„ . „ ..... „ .... „ „ ...

145 Exemplare Suma lei .. . 177 par. 8


Aceşti bani s-au înscris în contul Onorabilului Ministru al lnstruc~unii Publice
şi Cultelor. Cu onoare se face cunoscut Domnule Ministru că din cărţile cerute
de Domnii Membrii ai Eforiei Spitalelor Civile nu s-au putut trimite nici jumătate,
fiindcă nu se află în depozitul cărţilor didactice.
Primiţi vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea osebitei mele stime şi
considera~uni.
Director P. lspirescu Controlor G.A. Bageru

ANIC. Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 17411867, fila 11. Original.

110

14/26 octombrie 1869


Terapia

Prea Onorate Domnule Ministru,


înainte de a fi preluat telegrama Domniei Voastre care îmi anunţa căsătoria
Măriei Sale prea iubitului nostru Domnitoru căpătasem ştirea acestui eveniment
însemnat şi îmbucuratoriu tot prin firul electric de-a dreptul de la Neuwied. [ ... ]
în timpul studiilor mele am avut fericirea a fi introdus în casa Principelui
de Wied, care era cunoscută de Germania întreagă ca una din casele cele
mai nobile, cele mai distinse prin spirit, prin cultură, prin simţăminte.
în saloanele de la Neuwied întâlnea cineva totdeauna toate celebritătile I

Germaniei.[. „]
Am resimţit o nespusă bucurie, văzând că prea iubitul nostru domnitor va
lua o soţie care în adevăr îl va face norocit şi care desigur va fi in teara esemplul
tuturor vertuţilor. Un lucru preţios mai este încă pentru noi, că Doamna, având
acum 25 de ani ea este o femeie formată şi nu va avea de acum înainte a'şi face
educaţiunea ei în patrie. [ ... ]

218
----·------------
Principele Regal de Prusia e încântat de decisiunea norocita a Domnitorului
Nostru, mi-a repetit mai de multe ori, că nu ar fi putut dori o alegere mai nimerită
şi că România capătă o Doamnă perfectă sub toate punctele de vedere. Principele
Regal nu poate îndestul se laude virtuţiile şi educaţiunea aleasă a Principesei
Elisabeta, şi mi-a adăogit că nu numai familia e unită prin o amiciţie foarte
strânsă şi intimă cu familia regală, dar că chiar înrudirile ei sunt cele mai frumoase
cu familiile din Prusia, Rusia, Suedia, Olanda, WOrtenberg şi cu fostul duce de
Nassau.

Biblioteca Naţională a României (Colecţii Speciale), fond Mihail Kogălniceanu, dosar


19511869, fila 131.

111

Jurnalu

Consiliulu de Miniştri în şedinţia sea din 6 Noiembrie 1869 luându în


consideratiune refferatul D-lui Ministru de Finantie sub nr. 47233 relativu la
I I

reparaţiunile ce se essecută la localurile Palatului princiaru.


Considerându motivele arătate în acelle refferaţii Consiliulu unindu-se cu
conclusiunile D-lui Ministru hotârasce:
I. Cheltuielele provenite din reparaţiunile palatului princiaru, care s'au
sevărşitu sau care s-au începutu pena acum se legitimeasă în limitele devisuritoru
presentate dela Palatu, pentru partea cheltuieleloru cari nu s'au plătitu din casseta
Domnitorului.
li. Pentru orice lucrări ori fi a se essecuta de aci înainte la Palatu chiar
quând uă parte din elle aru fi lucrări de arte şi de luxu, pe care Măria Sa aru voi
să le pună în sarcina Cassetei Selle particularie, O-lu Mareşalu allu Curtei princiare
va lua ordinulu Măriei Selle spre a comunica casulu Ministeriului de Finanţie
spre a se putea transmitte la timpu arhitectului Ministeriului ca să se facă devisulu
lucrăriloru ce se vor essecuta în contu Visteriei şi după aprobarea acelui devissu
se vor pute de a se face dissele lucrări în regia totu de cătră artistulu însercinatu
cu lucrările de artă pe cari, din ordinul Măriei Selle le face din casseta princiară.
Disposiţiunile acestui jurnalu se vor aduce la îndeplinire de O-lu Ministru
allu Finanţielor.

D. Ghica Al. Cretescu


'
A.G. Golescu G. Manu
M. Kogălniceanu

ANIC, fond Ministeru/ Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 9211868,
fila 60. Original.

219
112

Lista
licitaţiunei ţinute
în diua de 18 Februariu 1870 pentru darea în antreprisă a
construirei unor odăi din nou la Palatul de Cotroceni conform publicaţi unei din
Monitorul Officiale nr. 13 /1870.

Nr. Numele concurenţilor Garanţia depusă Felul garanţiei


curent Lei 8
1. O-lu L. Frait 3.750 În obligaţiuni Oppenheim
2. " 8. Rosenberg 5.000 Datto
3. " A. Seinfeld 3.703 în două oblig. rurale unul cu
18 şi altul cu 15 cupone.
4. " S. Seinfeld 4.000 în 16 obligaţiuni din
împrumuturi Oppenheim
5. " M. Litman 3.750 în 1O obligaţiuni Strusberg
6. " M. Veinberg & 3.750 în 4 obligaţiuni Detto
Eliovici
u
7. Dobre Nicolau 3.600 ln 180 Napoleoni
În oblig. Rurale şi două oblig.
u
8. Flesh 3.750
Strusberg
u
9. Cristescu 6.420 În bonul de tesaur
nr. 1726/69
10. " Tono la 3.604 în mand. Min. de Interne
49153 şi 3 Napoleoni

Nr. Preciul oferit


Concurenţa urmată Observaţiuni
curent succesiv
Lei 8
Preciul după Devis 35.365 58 ·····················································
1. O-lu Dobre Nicolau 32.365 58 ·····················································
u
2. A. Seinfeld 32.000 - ·····················································
u
3. M. Cristescu 31.500 - .....................................................
u
4. Frait 30.000 - .....................................................
5.
u

u
Cristescu 29.000 - ·····················································
6. 8. Rosenberg 28.000 - ·····················································
7.
u
u
Cristescu 27.500 - ·····················································
8. Tonala 27.000 - ·····················································
u
9. Cristescu 26.800 - ·····················································
u
10. Dobre Nicolau 26.500 - ·····················································
11. " 8. Rosenberg 26.450 - ·····················································
12. u


Cristescu 26.000 - ·····················································
13. Dobre Nicolau 25.900 -
u ·····················································
14. Cristescu 25.800 - ·····················································
u
15. Dobre Nicolau 25.750 - ·····················································
16. " Cristescu 25.700 -
·····················································
220
17.
li
B. Rosenberg 25.650
u
18. Cristescu 25.600
u
19. Dobre Nicolau 25.550
u
20. 8. Rosenberg 25.500
u
21. Dobre Nicolau 25.400
u
22. Cristescu 25.350
23. " Dobre Nicolau 25.300
u
24. Cristescu 25.200
25. " Dobre Nicolau 25.150
u
26. Cristescu 25.100
li
27. Dobre Nicolau 25.050
u
28. Cristescu 25.000
li
29. Dobre Nicolau 24.950
u
30. Cristescu 24.900
u
31. Dobre Nicolau 24.850
u
32. Cristescu 24.800
u
33. Dobre Nicolau 24.750

Cu preciul de lei două-deci şi patru de mii şapte-sute cinci-deci me angajesu


eu a face lucrările.
Dobre Nicolau

Proces verbal
Licitaţiunea
de facia s'a făcut în presinţa sub-semnatului, la care preciul
cel mai avantagios ce s'a putut obţine este, precum se vede, aceluia ce a offerit
O-nul Dobre Nicolau de lei două deci-şi patru-de mii şepte-sute-cinci deci
(24.750). Prin urmare se va opri cauţiunea D-lui Nicolau în deposit până se va
pronuncia O-nul Ministru asupra acestui resultat, eră celle-I-alte cauţiuni se vor
restitui.

24 Februarie 1870
Contract
între Noi Ministrul Financelor pe de o parte şi Dobre Nicolau pe de altă
parte pe temeiul licitaţiunei ~nute în diua de 18 Februarie a.c. în urmarea publicaţiei
inserate în Monitorul Officiale nr. 13 se contracteasă celle următoare:
I. Eu Dobre Nicolau mă angajesu a construi din nou cu material de cea
mai bună qualitate odăile cu galerie la Palatul Princiar de Cotroceni, în
conformitatea Defisului publicat în Monitorul nr. 13 şi dupe planurile ce a fost
faţă la licitaţiune ale căroru originale s-au subsemnat de mine.
11. Lucrările aceste mă oblig a le termina negreşit în interval de două luni şi
jumătate de la data acestui Contract, iar în casu contrariu Ministeriul are facultatea
a le essecuta pe compta garanţiei ce am depus la licitaţiune fără mijlocire de
judecată.

221
III. Sunt şi rămân responsabil pentru ver-ce stricăciuni s'ar comite de mine
însumi sau de către oameni ce voiu avea în lucru pe din năuntru sau pe din afară
localelor palatului în timpul essecutări lucrărilor.
IV. Garanţia ce am depus la licitaţiune în valore de lei trei mii şasse sute
(3.600) compusă din una sută opu deci (180) Napoleoni va rămâne în depositul
Ministerului până la definitiva terminare şi predare a lucrărilor.
V. Eu Ministru de Finance mă oblig a plăti D-lui Dobre Nicolau pentru
lucrările coprinse la art. I suma de lei două deci şi patru mii şapte sute cinci-
deci (24. 750) du pe terminarea lucrărilor, sau în trei rânduri deopotrivă qua dat cu
înaintarea lucrărilor şi pe temeiul constatări arhitectului dirigent că lucrările s-au
essecutat întocmai dupe condiţiuni planuri şi devis, aceasta însă în urma cererei
înscrise a antreprenorului.
Acest contract s-au format în două de o potrivă essemplare pentru fie-
care parte contractantă câte unul.
Rezoluţie:
Domnului Beniş Arhitectul Ministerului
Comunicându-vi se pe lângă aceasta în copie Contractul încheiat de acest
Minister cu O-nul Dobre Nicolau pentru construirea odăilor cu galerie de la Palatul
Princiar de Cotroceni, sunteţi invitat D-le Arhitect a inspecta ca lucrările aceste
să se essecute întocmai după Devisul publicat în Monitorul nr. 13 din anul curent
şi după planurile formate pentru acest sfârşit.

ANIC. fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciu/ Bunuri Mici, dosar 1211870,
filele 8. 10, 11, 44.

113
Casa Bucuresci 24 Februarie 1870
M.S. Domnitorului
Serviciu al Mareşalului Curtei
şi al Casei Domneşti
Nr. 224

Domnule Ministru
Am onoarea de a aduce la a D-voastre cunoşciinţă că uă inspecţiune ce
s'a făcut la reşedinţa de vară de la Cotroceni a demonstratu necesitatea a mai
multoru reparaţiuni pentru ca această reşedinţă se respunde la scopul ei, fie
pretenţiunile Administraţiunei Curţii câtu de modeste:
Cuhnia are unu coşu înaltu şi descoperitu pe de asupra, care face multă
funingină ce apoi pică pe vatră, asemenea ploia şi zăpada strebate prin acestu
coşu fără nici unu piedicu până în interiorul allu bucutăriei.
222
Interiorul cuhniei ăn urma acestoru inconveniente se află într'uă stare de
degradare nespusă. Pe lângă acestă cuhniă era proiectatu înfiinţarea unei ograde
pentru întreţinerea paseriloru, acestu locu până astădi nu iaste.
în grădina lipseşce unu pavilionu ne apăratu trebuinciosu pentru recepţiuni
şi dineuri în aeru liberu.
Încăperile de josu destinate slujiloru sunt umede şi producu, mai cu seamă
în timpu de vară, friguri şi alte boale; pardoselile deci aru trebui aşedate pe uă
bază de cimentu spre a se obţine uă temperatură mai sănătoasă. Latrinele
asemenea sunt lipsite de ori-ce sistemu de ventilaţiune şi răspândescu prin
urmare uă putore vătămătoră sănătăţei, construcţiunea loru daru aru trebui să fie
radicalu corectată.
Scurgerea apeloru este aşa de defectuoasă în catu ploile afectă temeliele
didurilor şi alimenteadă necontenitu umedela încăperiloru de josu. Faţadele mai
pretutindeni cată a fi tencuite şi văpsite din nuou.
Credendu de prisosu a mai enumera aici toate amenunţimile în acestă
privinţă, vă rogu să bine-voiţi, Domnule Ministru a orândui pe arhitectul Statului
competinte, ca ellu, d'împreună cu unu delegatu allu Administraţiunei Curţii, se
revisuiască toate construcţiunile acellei reşedinţe şi se constate astu felu
defectele loru şi se se paşească apoi, pe baza unui devisu, la a lor îndreptare pe
cale legiuită.
Strămutarea Curtei la Cotroceni va avea locu în şease septemâne cellu
multu, veţi bine-voi daru a judeca însuşi câtu de vătămătore aru fi ori-ce dăbavă
adusă la începerea lucrăriloru, şi ve rogu, D-le Ministru, a ne înşcii<n>ţa despre
disposiţiunile ce veţi găsi de cuviinţă de a lua în vederea grabnicei loru efectuare.
Vă mai rogu Domnule Ministru, se bune-voiţi a primi cu această ocaziune
încredinţarea prea osebitei melle consideraţiuni.

Mareşalul Curţei
Filippescu

D-Selle
D-lui Ministru Secretaru de Statu la Departamentul Financelor

Rezolutie:
I

A se însărcina pe Dl. Arch. Beniş de a proceda de îndată la punerea


devisului.
25 Februarie 1870
Semnat: Indescifrabil

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1211870.
fila 8

22J
114

Casa Cotroceni 11 Iulie 1870


M.S. Domnitorului
Serviciu al Mareşalului Curtei
şi al Casei Domneşti
Nr. 711
Domnule Ministru

Amu onoarea de a Ve înainta aci alăturatu, ca să bine voiţi a ordona celle


ce veţi găsi de cuviinţă asupra coprinderei a loru, următoarele arătări:
1. Uă enumerare a reparaţiuniloru trebuincioşi spre a restaura băile în
chioşkul parcului de la Cotroceni;
2. Uă arătare (în limba germană) a lucruriloru de tapiţerie trebuinciose spre
a mobila salonul albastru în Palatul de la Bucuresci;
3. Uă listă obiecteloru ce sunt necesarie spre a complecta rufărie a Palatului
Primiţi, Domnule Ministru, asicurarea pre osebitei melle consideraţiuni.

Mareşalul Curţii
Vogel
D-Selle
D-lui Ministru Secretaru de Statu la Departamentul allu Financeloru

Rezoluţie:

Să se consulte prin D. şef al materialului specia aquisa şi să se


întocmească un devis, în urmă se va publica licitaţiunea, iar pentru ne ajungere
se va quere onu credit extraordinar de la Consiliu de Miniştri.
C. Capuţineanu
ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1211870,
fila 79.

115
Casa Cotroceni 22 Iulie 1870
M.S. Domnitorului
Serviciu al Mareşalului Curtei
şi al Casei Domneşti
Nr. 722
Domnule Ministru
Din în. ordinu amu onoarea a suppune la cunoşciinţă Dv. că lucrările adju-
dicate estimpu Dlui. Şniţler adică restaurarea esterioară a Bisericei şi tăncuiala
224
una aripi din Palatul Cotrocenilor au fostu esecutate într'unu modu neglijentu,
astu felu în catu tencuiela de acum începe a se deslipi de pre didurile.
Primiţi, vă rogu, Domule Ministru assecurarea pre osebitei melle
consideraţiuni.

în lipsa Mareşalului Curtei


C. Vogel
D-Selle
D-lui Ministru Secretaru de Statu la Departamentul Financelor

Rezolutie:
'
Direcţiunea
Domeniiloru va da ordin D. Arhitec însărcinat cu inspectarea
aquelloru lucrări a mi refera din care causă lucrarea s'a făcut cu atâta negligenţă
şi cu quo culpabilitatea ce nu poate cădea de qâtu în greutatea sa ca unu que
trebuia să aibă uă serioasă preveghere.
C. Grădişteanu

ANIC, fond Ministeru/ Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1211870,
fila 86. Original.

116

Nr. 152 3 August 1870


Domnule Ministru
Formând şi Devisu pentru reparaţiunile necessarie la restaurarea băilor de
la Palatul Cotroceni, ordonat prin Ordinul Dv. nr. 28657 şi promis prin raportul
meu nr. 149 din 25 ale luni trecute Iunie, am onoare al innainta D-v spre celle de
cuviinţă.
Bine voiţi ve rog Domnule Ministru a primi assicurarea profundului meu
respect.
Arhitect
C. Beniş
Domniei Sale
Domnului Ministru de Finance
Rezoluţie:

Să se publice pentru a se da în antrepriză cu un termen de 15 dile.

C. Grădişteanu

Dr1.1 ( ·utron:nilor in llocurni:ntc 225


Devis pentru reparaţiunile necessarie la
restaurarea băilor de la Palatul Princiar din Cotroceni
Nr. Numirea Preciurile
curent lucrărilor în parte în total
Lei B Lei B
1. La baia de duş se va construi uă scară
din nou fiind-că cea veche este putredă
şi nu mai pote servi 150 150
2. Pentru reparaţia ambelor pompe cu ţevi
clapuri şi ventile din nou împreună cu
material şi lucru 220 220
3. Pentru reparaţia plafonului şi pereţilor
cu lucrările de tapeţerie perdele etc.
peste tot. .. 60 60
Suma totală
Adecă patru sute trei deci lei peste tot Lei 430

[Antreprenor] Arhitect
Dobre Nicolau C. Beniş

ANIC. fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1211870,
filele 123 - 124. Original.

117
România Bucuresci 28 Maiu 1872
Ministerul Financelor
Serviciul Arhitectonic
Nr. 377
Domnilor Membri
Assemănat ordinului nr. 13495 m-am presentat la Palatul Princiar din
Cotroceni spre a proiecta modul essecutării lucrărilor pentru reconstruirea acellui
Palat.
în această privinţă având întâlnire şi cu M.S. Domnitorul am luat înţellegere
despre ceea ce este de făcut şi astfeliu conform dorinţei Măriei Selle am proiectat
întinderea aripei din dreapta şi reconstruirea cellei actuale spre ai da uă înfă~şare
mai demnă de un Palat Princiar al ţării pentru reşedinţa de vară. Astfeliu
subsemnatul formându aleturatele trei planuri împreună cu devisele le am supus
sancţiune M. Selle şi elle au fostu bine primite esprimându M.S. dorinţa ca
lucrările aceste să se facă întocmai şi câtu mai curându.
Cu aceasta ocassiune am onore a Vă supune la cunoscinţă că după
înţellegerea luată din parte-mi cu Administraţiunea curţi urmeasă a se mai face
226
încâ unele lucrări în anul curent pe langă construcţiunea de facia şi pe lfmgă
lucrările date pană acum în antrepriză.
Astfeliu M.S. Domnitorul a esprimat dorinţa că uă parte din învelitoarea
Palatului din capitală care este lângă felinarul ce conduce lumină în entreul
principalu al Palatului să se construie din nou şi acesta pentru motivele câ de şi
repararea acestei părţi s'au efectuatu în mai multe randuri însă câ acum nu mai
pote fi reparată din cauza deplorabilei stări în care se află ceea ce face această
lucrare indispensabilă. Assemenea suntu încă unele lucrări de reparaţiuni de
făcut atât la Palatul Princiar din capitală cât şi la cellu din Cotroceni precum şi
la grajdurile din oraşu, cari sunt imperiosu reclamate cu totă economia ce M.S.
Domnitorul are intenţiunea să păstreze pentru cheltuielile dotaţiuni palatului.
Aceste lucrări producu după calculul făcut din parte-mi aprocsimativ uă
cheltuială de lei trei mii opt sute pentru cari avem onoare a înainta după acesta
Devisele cuvenite.
în consecinţă am onoare a înainta pe lângă acesta trei planuri împreună cu
Devisul spre celle de cuviinţă.
Bine Voiţi vă rog O-lor Membri a primi assigurarea profundului meu respect
Arhitect
C. Beniş
ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1411872,
fila 54. Original.

118
Casa 21 /5 Februarie 1873
M.S. Domnitorului
Serviciul Intendenţei Palatului

Domnule Mareşal

Conform ordinului Domniei Voastre am onoare ave supune la cunoscinţă


că ceasornicarul Jules Enderle a întors regulat şi a făcut reparaţiunile nessarii
atât ceasornicilor statului aflate în palaturile din Cotroceni şi capitală şi pentru
care D-lui are contract cu onor Minister de Finanţe, pe cât şi ceasornicilor ce
sunt proprietatea privată a Măriei Sele pentru care din urmă i s-a şi plătit pe anul
trecut 1872 de către Administraţiunea Curtei suma cuvenită de una sută şepte
spre dece lei bani 5 deci
Bine voiţi vă rog Domnule Mareşal a primi assecurarea prea respectoasei
mlle consideraţiuni.
Intendentul Palatului Domnesc
Hack
ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 1411872,
fila 157. Original.
227
119
N° 523013 Decembrie 1873
Procură

Prin care Noi, Carol I Domn al Românilor împuternicim pe Mareşalul Curţii


Noastre, Domnul Theodor Văcarescu pentru a ne reprezenta şi a declara pentru
Noi şi in numele Nostru înaintea autorităţilor competente ca donaţiunea locului
ce posedăm lângă Palatul de la Cotroceni numit "Fântâna Brâncoveanului "
catre Eforia Spitalelor din Capitală în folosul Azilului "Elena Doamna", s-a făcut
din ordinul şi cu consimţămantul Nostru.
Ne îndatorăm prin acest act de împuternicire ca tot ce numitul Domn
Theodor Văcarescu va lucra in această afacere să le considerăm ca şi cum s-
ar fi lucrat de Noi înşine şi spre a-şi avea acest act toată a sa valoare legală ne-
am subscris singuri Bucureşti 1873, Decembrie în 12.

Carol

ANIC, fond Casa Regală - Castele şi Palate, Palatul Cotroceni, dosar 16311873, fila 1.
Original.

120
1874
"Suveranii (principele Carol I şi principesa Elisabeta) au avut un singur
copil principesa Maria, născută la 28 august I 8 septembrie 1870, care după o
scurtă boală (scarlatină şi difterie) a decedat la vârsta de 3 ani, 6 luni şi o zi
(29.111.1874). A fost in<m>ormântată in apropierea Bisericii Cotroceni, la umbra
capelei Azilului Elena Doamna.

Biblioteca Academiei Române, fond Casa Regală - Carol /, dosar 4811874, fila 1.

121
Consiliul Miniştrilor
în şedinţa sa de astăzi joi 25 Aprilie anul 1874; Luând în deliberare referatele
D-lui Ministru de Interne Nr. 1400 şi 1414, relative la gestiunea administrării
Azilului Elena Doamna, precum şi la terminarea lucrărilor de construcţiuni ale
Capelei şi aceea de la partea stângă a Azilului, conform cererii Eforiei spitalelor
Civile din Bucureşti;

228
Având în vedere propunerea D-lui Ministru de Interne;
Consiliul aderă în total şi aprobă ideea Eforiei în privinţa clădirii şi terminării
Capelei şi edificiului de la Azilul Elena Doamna.
Considerând că pentru executarea acestei lucrări, Eforia arată că are să
facă cheltuieli din bugetul anului curent, precum şi prin anticipaţie din bugetul
anului viitor;
Consiliul aprobă cheltuielile de făcut în anul acesta din resursele bugetare,
ce Eforia declară că are, eru pentru cheltuielile ce voieşte a face cu anticipaţie în
contul bugetului viitor, să binevoiască Eforia a înainta Ministerului creditul ce
cere, pentru a fi supusă votului Adunării, chiar în sesiunea care este acum
deschisă.
Cât pentru proiectul de lege a se face în privinţa administrării şi proprietăţii
azilului, DO Miniştri de Interne şi de Culte şi Instrucţiune publică, vor face un
proiect de lege şi-l vor supune în deliberarea Consiliului Miniştrilor spre a se
înainta apoi Corpurilor Legiuitoare.
Dispoziţiunile aici cuprinse se vor aduce la îndeplinire de către D. Ministru
de Interne.

(semnaţi):L. Catargi, Florescu, Mavrogheni, Al. Lahovary, G. Gr. Cantacuzino,


B. Boerescu, T. Maiorescu
în conformitate Athanasescu

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 7711876, fila 14. Original.

122
Casa M.S. Domnitorului Bucuresci în 7 Maiu 1875
Serviciu al Mareşalului Curtei
şi Casei Domneşti
Nr. 439

Domnilor Administratori
Conformă inţelegerei luate cu acesta Onorabilă Administraţiune şi referăn­
du-me la coprinsul adressei melle de la 5 Iunie 1874 sub nr. 399, am onorea a
Ve ruga să bine-voiţi a face ca să se varsă cătri meu cuvendu la Cassa
Administraţiunei Curţii Domnesci, summa de lei nuoi 58.000, allocaţiunea hotărâtă
pentru întreţinerea Palaturilor din Capitală şi de la Cotroceni pe anul 1875; parte
din aceste lucrări, din causa urgenţei lor, fiindu deja esecutate eru costul lor în
summa de lei nuoi: 28.000 avansatu de către Cassa Măriei Selle, şi reparaţiunile
însemnate ce sunt a se mai face ne-sufferindu întărdiere.
229
în urmă am onorea a Ve preveni, Domnilor Administratori, că dupe definitiva
săvârşire a tutulor lucrărilor, Admmistraţiunea Curţei nu va lipsi, ca şi în trecutu,
a Vi suppune assupra întrebuinţărei allocaţiunei pe anul carentu, p<l>usu justifi-
cative în regulă.
Bine-voi~ a primi cu acestă occasiune, Domnilor Administratori, încredinţarea
renoită a pre ossebitei melle consideraţiuni.

Mareşalul Curţii
Vicărescu

Rezoluţie:

Prin bugetul anului carentu 1875 este prevedută suma de lei 60.000 pentru
întreţinerea, remontarea dota~unei, constructori, repara~uni şi asigurarile Palatului
Princiar din Bucureşti şi Cotroceni, din care sumă s'au plătit asigurari lei 1.329
bani 98. Rămane lei 98.670 bani 2 pentru toate celelalte cheltuieli.
Semnat: Indescifrabil

Domniilor Lor
Domnilor Administratori ai Domenelor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 9811875, fila 1. Original.

123

Ministerul Financelor Bucuresci 13 Iunie 1875


Divisia Ordonancelor
Nr. 13802

Domnilor Administratori

în urma intervenirei din notta ce'mi aţi adresatu sub nr. 8372, cu data' 15
Maiu, anulu curentu am onoare a remite d-voastră aci anecsatu ordonancia nr.
3500 pe suma de lei 54.000 plătitoare în numele d-lui Văcărescu Mareşalului
Curţii şi al Cassei Domnesci, cu desluşire, că din prevederea de lei 60.000
afectată prin budgetu la plata lucrăriloru de construcţiuni şi reparaţiuni în serviciul
întreţinerii Palatelor Domnesci, s-au reservat o cifră de lei 6.000 spre acoperirea
plăţii primelor de asigurare contra incendiului atâtu pentru palatele Domnesci
din capitală cât şi pentru palatul administrativ din lassy şi alte cheltuieli relative
şi vă rog D-le Administratori a face ca pentru întrebuinţarea sumei de lei 54.000
ce se avanseadă acum să se producă acte în condiţiunile admise asupra
Comptabilităţii Publice.

230
Primiţi vă rog D-le Administratori încredinţarea prea osebitei melle
consideraţiuni.

Ministru
Indescifrabil
O-lor Administratori ai Domeniilor şi
Pădurelor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Serviciul Bunuri Mici, dosar 9811875,
fila 3. Original.

124
20 Decembrie 1875
Chitanţă

41, 1O lei - adecă 41 lei şi 1O bani am primitu de la îngrijitorul grădinei


Cotroceni pentru porumbul ce am datu de hrană lebedelor de acolo în sumă de
patru sute unsprezece ocale şi dece bani ocaua.

Th. Gheorghe Verificat


W. Knecktel

ANIC, fond Casa Regală, dosar 3711876, fila 60. Original.

125
Casa M.S. Domnitorului
Serviciu al Mareşalului Curţii şi al Casei Domneşti
15 Martie 1877
Bucureşti
Domnilor Administratori,
Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua cuvenitele dispoziţiuni ca lucrările
ce sunt a se face la Cotroceni, conform constatării făcute de O-nul Arhitect al
Statului faţă cu lndendentul Palatului, să fie săvârşite cel mult în timp de trei
săptămâni, mutarea Reşedinţei Măriilor Lor la Palatul de vară fiind hotărâtă la
acea epocă.
Profit de ocaziune, Domnilor Administratori, spre a vă reînnoi încredinţarea
prea osebitei mele consideraţiuni.
Mareşalul Curţii T. G. Văcărescu
Domniei lor Domnilor Administratori ai Domeniilor Statului
ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 8811877, fila 11. Original.

231
126

Ministerul Agriculturii,
Comerţului şi Lucrărilor Publice
N°. 2639
Diviziunea 11
19 I 31Martie1877
Bucureşti
Domnilor,
În urma ordinului dat de Măria Sa Domnitorul D-lui Şef al Grădinilor Publice,
pentru a se desfiinţa din Grădina Palatului Cotroceni căsuţa ce a servit de baie
fostului Domnitor şi care este în ruină; am onoare a vă înainta pe lângă aceasta
un deviz de preţuirea făcută acestei căsuţe şi vă rog să binevoiţi a lua urgent
măsuri pentru a ei dărâmare şi vinderea materialului.
Primiţi O-lor Administratori, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
Ministrul C. Olănescu
Şeful Diviziei Dumitrescu

ANIC. fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 8811877, fila 14. Original.

127
Casa M.S. Domnitorului
Serviciu al Mareşalului Curţii şi al Casei Domneşti
5 Mai 1877
Bucureşti
Domnilor Administratori,
Înălţimile Lor Domnitorul şi Doamna luând hotărârea de a-şi muta în curând
reşedinţa Lor la Palatul de la Cotroceni, am onoarea a vă preveni, din înaltul ordin
spre aceasta ca să binevoiţi pe de o parte a delega de urgenţă pe Domnul
Arhitect competent spre a lua înţelegere cu Şeful Administraţiunii Grajdurilor
Domneşti pentru grabnica efectuare a unor reparaţiuni neapărate la Grajdurile
Cotrocenilor; iar pe de o alta a lua fără întârziere toate dispoziţiunile cuvenite
pentru luminarea Şoselei care conduce la Palatul de Vară precum şi a curţii şi
Grădinii Cotroceni.
Profit de această ocaziune spre a vă reînnoi, Domnilor Administratori,
încredinţarea osebitei mele consideraţiuni.
Mareşalul Curţii
T.G. Văcărescu
Domniilor lor, Domnilor Administratori ai Domeniilor şi Pădurilor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 8811877, fila 37, Original
232
128
Descrierea căsutei, fost destinată pentru facerea băilor,
'
care este a se desfiinţa şi dărâma în grădina Cotroceni

Căsuţa este clădită din lemn, 4, 70 m lungime, 3,40 m lărgime şi 3,00 m


înălţime. Stâlpii sunt din lemn de stejar dat la rindea, asemenea şi toate îmbinările
intre dânşi. Căptuşeala lucrată in tăblie, dată la rindea este în bună stare, vopsită
cu vopseală cu ulei în culoare cenuşă, asemenea şi stâlpii. învelitoarea este
făcută cu zinc.
Are două uşi de un canat, lucrate în tăblie şi căptuşite. Căptuşeala la uşa
din dos putredă. Uşa dinainte are o fereastră supraluminată cu geamlâc. Uşile
ţin cheile şi zăvoarele, sun<t> vopsite în ulei şi în bună stare.
Are două ferestre, care ţin în locul de geamlâc zăbrelele de fier, cam stricate
la imbinături. Pardoseala este de scânduri, putredă la unele locuri.
Tavanul este de scânduri şi tapiţat, asemenea şi pereţii sunt tapiţaţi de
stampă; tapetul uscat de tot.
Pe lângă menţionata căsuţă mai este alături o îngrăduire de scânduri de
4,70 m lungime, 3,80 lăţime şi 3,00 înălţime de. scânduri de brad, vopsite cu
culoare verde; partea aceasta în stare de degradare.
Valoarea materialului total s-a preţuit de lei 300 până la lei 400.

Şef grădini publice W. Knechtel

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 8811877, fila 15. Original.

129
11mai1877
Bucureşti

Ieri 10 mai, la orele 5 după amiază AS.I. Marele Duce Nicolae a sosit în
Bucureşti. M.M.L.L. Domnul şi Doamna, au primit pe AS.I. la gară, unde se
aflau şi Domnul agent diplomatic şi Consul general al Rusiei, împreună cu
personalul acestei misiuni.
A.S. Imperială s-a suit cu Măriile Lor în trăsură şi a mers in Palatul de la
Cotroceni unde era pregătită locuinţa Marelui duce şi a Suitei sale.
După ce au petrecut câtva timp în grădina de la Cotroceni, AS. Imperială
şi Măriile lor au mers la Palatul din Bucureşti unde au prânzit împreună.[ ... ]
Astăzi 11 mai la orele 8 1/2 dimineaţa, Marele Duce a luat dejunul împreună
cu Măriile Lor la Cotroceni.

ANIC, fond Casa Regală, dosar 7811877, fila 78.

233
130

4iulie1877
Bucureşti

Majestatea Sa Împăratul Rusiei, împreună cu A.A.L.L. Marii Duci, Cezarevici,


Vladimir, Serge, Nicolae, Nicolaejevici fiul, Ducii Eugen şi Serge de Leuchtenberg
şi Principele de Battenberg au pornit în 3 iunie cu tren expres din Ploieşti spre
a sosi în gara de la Cotroceni, unde M.S. a fost primit de M.M. Domnitorul şi
Doamna.
M.S. Imperiala şi Augusta Sa familie au luat prânzul cu Mariile Lor, în
Grădina de la Cotroceni şi suita imperială a prânzit tot în grădină cu Casa
Domneasca.
După prânz, Auguştii oaspeţi au făcut o preumblare în grădina, ascultând
un frumos cor cantat de elevele de la Asilul Elena Doamna, după care M.S. şi
Alteţele Lor Imperiale au luat ceaiul cu Mariile Lor în salonul reşedinţei de vară
domnesc, unde au petrecut până la 9 seara când împăratul recondus de Măriile
Lor până la Gara Cotroceni, s-au suit în tren şi s-au întors la Ploieşti.
ANIC, fond Casa Regalâ, dosar 7811877, fila 86.

131

Administraţia generală a
Domeniilor şi Pădurilor Statului
Biroul Arhitectului
N° 61
6 septembrie 1879
Bucureşti
Domnilor Administratori
Domnul Intendent al Palatului mi-a înaintat şapte facturi achitate pentru
furnituri şi lucrări făcute la Palatele Domneşti din Bucureşti, în vara anului acesta
şi pe care am onoarea a vi le înainta spre achitare, rugându-vă să binevoiţi a
dispune eliberarea următoarelor mandate:
1) Karl Knappe, pentru lucrări de tinichigerie (chitanţă N° 1) 80.00
2) Philipp Haas & Sohne pentru furnituri de covoare (chitanţă N° 2) 3052.25
3) Anton Engels & Teirich, pentru lucrări de pompe şi robinătărie
(chitanţă N° 3) 115.50
4) P. Schweickert, pentru reparaţia unui policandru căzut
(chitanţă N° 4) 225.00
5) Alois Konig, pentru punerea de geamuri la Cotroceni 101.50
234
6) D. Englinski & Sohn, pentru reparaţia unei pompe de la grajdul de la
Cotroceni (chitanţă N°6) 50.00
7) Johann Gasner, pentru reparaţia verandei (terasa cea mare de
la Cotroceni) (netrecută în deviz) 240.00
Toate aceste mandate urcându-se la suma de 3864.25 lei.
Primiţi, vă rog, domnilor administratori, încredinţarea prea deosebitei mele
considera~uni.

lng. Arhitect N. Cerkez


Domnilor Administratori ai domeniilor şi pădurilor statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 14311879, fila 50. Original.

132
Proces Verbal
Astăzi 7 septembrie anul una mie opt sute şaptezeci şi nouă, fiind ziua
destinată pentru darea în antrepriză a reparaţiunilor ce sunt a se face Palatului
Domnesc de la Cotroceni după devizul publicat în Monitorul Oficial N° 193179,
care lucrare se urcă la cifra totală de lei 9040, 97/00; deschizându-se licitaţiune
în prezenţa noastră conform anunţului publicat în Monitorul de mai sus; s-au
prezentat concurenţii cu oferte şi anume:
I. O-nul Ghiţă Anghel se oferă cu suma totală lei 9650
li. M. Vamstein idem idem 9550
III. Tache Barzan şi M. Ion idem 8450
IV Frantz Vachsman idem idem 6780
Cu 25% sub devizul publicat.
Având în vedere că dintre ofertele de mai sus aceia a D-lui Frantz Vachsman,
care a luat cunoştinţă şi de condiţiunile ce a subscris, este cea mai redusă din
celelalte şi prin urmare cea mai avantajoasă pentru Stat, nevoind ceilalţi concurenţi
a lăsa mai jos.
Adjudecăm facerea acestor lucrări asupra D-lui Frantz Vachsman cu preţul
total oferit de lei şase mii şapte sute optzeci, N° 6780, pentru care s-a primit
garanţie în bilete ipotecare suma de lei una mie.

Administratori
C. Racoviţă
Adjudecător Frantz Vachsman

ANIC, Fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 14311879, fila 52. Original.

235
133

Roman ia Bucuresci 14/26Iunie1880


Ministerul
Agriculturei, Commerciului şi
Lucrărilor Publice
Nr. 7762

Domnilor Administratori

D-lu Inginer Şef al Circonscrip~ei IV prin raportul nr. 597 aretand necessitatea
ce este pentru mobilier de fer la grădina de la Palatul Domnescu de la Cotroceni
a presentat Devisul în suma de lei 1900,00 cu un model de mobilier.
Trimiţând cu acesta menţionatul devis şi model, sunteţi rugaţi O-lor
Administratori ca să faceţi a se cumpăra acel mobilier din fondul allocat în bud-
get pentru întreţinerea a palatelor din Bucureşti şi Cotroceni.
Primiţi d-lor Adminstratori assigurarea ossebitei melle consideraţiuni.

Ministru
M. Capuţineanu

O-lor Administratori ai Domenielor şi Pădurilor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 20811880, fila 3. Original.

134

10 mai 1881
Un eveniment important petrecut în timpul domniei lui Carol I a fost
ceremonia încoronării acestuia ca rege al României, la 1O mai 1881. Pentru
serbarea încoronării au sosit în ţară prinţul Leopold, fratele regelui şi cei doi fii ai
săi, Ferdinand şi Carol.
La ora 1O ieşia de la Palatul Cotroceni cortegiul.
Prinţul Leopold în mare ţinută de general prusian, stătea alături de regină,
dinaintea prinţilor Ferdinand şi Carol.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat Calea Griviţei, străzile
Lipscani, Rahova, Bibescu-Vodă, apoi întorcâ11du-se, s-au îndreptat din Calea
Griviţei spre Calea Târgovişte.
De aici s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni.

Biblioteca Academiei Române, Monitorul Oficial al României, nr. 32, 14126 mai 1881,
fila 995.
236
135

România 23 Septembrie 1881


Prefectura Poliţiei Capitalei
Nr.25128
Domnilor Administratori
D-le Comisar de Verde prin raportul nr. 14509 mi face cunoscut că atăt
şioseaua Cotroceni de la bariera vechiă pen'la cea nouă, căt şi curtea şi grădina
Palatului Cotroceni în timpul nopţii sunt înfundate în cea mai complectă
obscuritate şi din aceasta causă chiar, circulaţiunea pe menţionata şiosea este
aproape imposibilă, iar serviciul poliţienesc nu se pote face.
Comunicând O-Vostre cele ce preced vi rugăm se luaţi disposiţiuni de a se
aşeda atât în curtea cât şi grădina Palatului Cotroceni, lampe cari se dea o
lumină mai satisfăcătore, precum şi şioseaua Cotroceni care acum nu se
iluminează de loc, să fie pe viitor iluminată.
Primiţi ve rog Domnilor Administratori încredinţarea osebitei mele
consideraţiuni.

Prefect
Indescifrabil Director
Roşca

Domnielor Lor Domnilor Administratori Domenielor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 20811880, fila 99. Original.

136
România Bucuresci, 20 Octombrie 1881
Administraţia Generală a
Domeniilor şi Pădurilor Statului
Serviciul de Arhitectură
Nr. 172

Domnule Director
La ordinul Domnie Voastre nr. 34455 din 5 oct. ac. am onoarea a vă comunica
cele următoare:
Numărul lampelor cu petrol ce se aprind în fie-care seară de antreprenorul
nostru D-1. Rubin Rosenberg este de una sută astfel aşezate:
a. pe şoseaua care duce la intrarea curţei palatului două zeci şi opt lămpi,
până la poarta care duce în curte.

237
b. în curtea palatului: la grajduri, corpul de gardă ele sunt trei zeci şi opt.
c. pe platforma grădinei din faţa palatului 12 reverbere mari ca cele din oraş
şi trei ordinare la gheţărie şi spălătorie.
d. în grădină prin alee 19 lămpi ordinare.
Recapitulând:
1. pe şosea până la poarta curţei palatului .......... 28 lămpi
2. în curtea palatului .......................................... 38 "
3. pe platforma grădinei ...................................... 12 "
4. pe la gheţărie, spălătorie şi'n aleele grădinei ... 22 "
Total 100 "
Din totalul acesta 3 sunt sparte.
Aceste 100 lămpi nu sunt toate aprinse decat pe timpul cat Curtea Regală
petrece la Cotroceni. în lipsa curţei regale, pe şosea nu se aprind dea nici una,
iar în curtea palatului 7 lămpi numai. Aceasta a şi dat prilegiu intervenţiunei
prefecturei de poliţie. Luminatul unei lămpi pe seară costă 23 de bani. Dacă ar fi
să se mai adaoge ceva lămpi atunci încă vreo 20 lămpi sunt de ajuns, şi aceasta
numai în timp cand Curtea Regală se află la Cotroceni. în tot timpul cel l'alt
lămpile actuale de pe şosea, aprinzându-se regulat şi rididrnd la 12 lămpile ce
urmează a se aprinde regulat în curtea palatului, mi se pare c'ar fi în deajuns.
Cu această ocaziune am onoare a vă comunica că lămpile actuale ce se
află în reverbere sunt ale antreprenorului Rubin Rosenberg, cele vechi se află
aruncate într'un colţ al grădinei într'o stare completă de stricăciune şi nemai
putand fi întrebuinţate.
Vă înaintez tot de o dată şi comptul antreprenorului pe trecuta lună
septembrie.
Primiţi vă rog Domnule Director încredinţarea pre deosebitei mele
considera~uni.

Arhitect
N. Cerkez
ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 20811880, fila 103. Original.

137
Casa Bucuresci 13/25 Iulie 1882
M.S. Regelui
Nr. 2061
Domnilor Administratori
Din causa noilor construcţiuni care se fac la Palatul din Capitală, Curtea
Regală va fi silită a petrece mai îndelung timp decât în cei I' alţi ani la Palatul de
la Cotroceni, astfel că acest Palatu va avea trebuinţă de reparaţiuni care să

238
poată permite şederea pe timpu mai înaintat al toamnei şi chiar al iernei. Aceste
lucrări sunt coprinse în detaliu în aci alăturatele două liste şi privesc atât grajdurile
cât şi celle alte dependinţe. Pentru a se putea săvârşi cât de grabnicu şi a nu
pierde campania acestei vere me grăbesc ave înainta aceste liste, rugându-Ve
să bine voiţi a lua urgente mesuri pentru effectuarea lucrărilor coprinse într'ense.
Tot o dată am onoare a Ve reaminti adressa mea privitoare la terminarea lucrărilor
de la grajdurile celle noi din Bucuresci, care lucrări până astădi nu s'au efectuat,
dar care însă sunt de neapărată necesitate pentru cerinţele Serviciului Curţii
Regale.
Primiţi Ve rogu Domnilor Administratori încredinţarea pre osebitei melle
considera~uni.

Mareşalul Curţii Regale


T. Văcărescu

Domniilor Lor Domnilor Administratori ai Domenelor Statului

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 36711882, fila 76.

138
Nr. 11945 1O Iunie 1883

Domnilor Administratori
în respunsu la adresa O-lor Voastre cu nr. 52801 în care'mi arretaţi
comunicarea domnului Intendentu allu Palatului Regalu, cum că subsemnatulu
ar fi îndeplinitu obligaţiunea sa numai în ceea ce priveşte regularea ceasornicelor
din Palatu Regal din Bucuresci, car pentru celle de la Cotroceni elle nu ar fi fostu
bine regulate, subsemnatulu cu respectu vine ave suppune O-lor Administratori,
că din orologele de la Cotroceni nu a fostu stricate decâtu acella din sala O-lor
Adjutanţi, care stricăciune provenisse din transportulu orologiului din Bucuresci
la Cotroceni, câtu pentru orologiulu cellu mare de la grajdurile palatului, acelu
orologiu a fost şi defectu de pe 8 pene la 13 Decembrie şi aceasta din causa că
dăpada se grămădise astfelu asupra minutarelor încâtu nu mai putea funcţiona.
Reparaţiile astea făcându-se însă în timpulu cellu mai scurtu, subser .1natulu
cu respectu vine din nou a Ve suppune cerre sa, rugând se bine voiţi a face spre
ai se libera salariulu ce I se cuvine pentru întreţinerea orologeloru din palatulu
Regalu pe anulu espiratu.
Primiţi Vă rogu O-lor Administratori încredinţarea supusului meu respectu.
J. Enderle
O-lor Domniloru Administratori ai Domeneloru Statulu

239
Rezoluţie: ( 1)
Se poate plăti, însă cu condiţiunea ca ceasornicul din turnul de la Cotroceni
care tot nu umblă să fie regulat până la toamnă când M.S. Regele se va întoarce.
Semnat Indescifrabil

Birou Ecarete
O-nul Jules Enderle este angajat încă din anul 1864, de către onor Minister
de Externe prin contractul încheiat, cu regularea şi întreţinerea orologelor instalate
în palatele din Bucuresci şi Cotroceni cu plată anuală de lei vechi 800, sau noi
296 lei 30.
Prin suscitatul contract se stipuleasă următoarele prin care Ministeriul
Trebilor Streine şi de Stat de o parte şi D-lui orologier Jules Enderle de altă
parte. declară că acest din urmă, după propunerea sa prin suplica înregistrată la
nr. 1602, se obligă a continua lucrările salle de reparaţiuni şi întreţinerea în bună
stare a orologiilor de la Palatul Princiar al Statului cu acesta, că acest ministeriu
pentru nisce asemenea lucrăriu să'i plătească suma de 800 lei pe an, socotit de
la 1 Ianuarie a anului curent şi prin urmare încheindu-se contractul de facia în
două esemplare unul se va aşeda la dosarul respectiv, iar altul se va da D-lui
Enderle.
Ministru
Indescifrabil

1 Septembrie 1864
Acest contract se află în dosarul nr. 478/64 al Biroului Ecarete la fila nr. 342.

Rezoluţie: (2)
Nu se va plăti până nu ne va presenta uă adresă formală din partea
Administraţiunei Casei Regale că toate orologele atât din capitală cât şi de la
Cotroceni au funcţionat în anul trecut până la 1 Aprile a.c. în bună stare.
Semnat: Indescifrabil
17Iunie1883
Rezoluţie: (3)
Administraţiunei Curţi Regale am onoare a vă ruga să bine voiţi a comunica
acestui Ministeriu prin o notă formală, dacă O-lu Jules Enderle orologieru şi'a
îndeplinit obligaţiunea şi au funcţionat regulat toate orologele atât de la palatul
din capitală cât şi de la Cotroceni în anul trecut 1882 până la 1 Aprilie 1883.
Semnat: Indescifrabil

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Ecarete, dosar 36711882, fila 169, 180.

240
139

12 Octombrie 1887
Azilul Elena Doamna
Doamnă

De când eram încă copilă, mult regretatul nostru Protector Carol Davila
ne-a obişnuit a vedea în Majestatea Voastră pe muma noastră sufletească.
Şi astăzi, când viitorul meu întreg ar atârna de la un cuvând al Vostru,
numai întind mâna la Voi, Majestate, implorând înalta Voastră Protecţiune.
Am avut onoarea de-a studia Desenul şi Pictura în Atheneul Majestăţii
Voastre sub conducerea celei mai corecte profesoare cu care Majestatea Voastră
a binevoit a ne onora. în urma a trei ani de studii serioase, încurajată mult de
profesoara mea, am luat deciziunea de a nu rămâne cu studiile aci, dar a mă
perfecţiona într-o altă ţară. Cum părinţii mei murind nu mi-au lăsat nici un bun
material, m-am gândit, Majestate, a deschide o Expoziţiune din lucrările mele,
Expoziţiune pe care să o ia Statul pe seama sa. Cheltuielile la care ne-ar ridica
această Expoziţiune nu le-aş putea achita niciodată din economiile salariului de
care dispun. Am curajul a crede, Majestate, că mă voi face demnă de confienţa
ce va avea statul dându-mi ajutorul său.
Să trăiască mulţi ani Ilustra noastră Suverană.

Umila Voastră Servă


Zefirina Hasnaş

ANIC, fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 14911887, fila 13. Original.

140
Ministerul Agriculturii
Comerţului şi Domeniilor
Serviciul de arhitectură

Domnule Arhitect
Revenind asupra ordinului nostru No. 46236 din 11 octombrie 1889, am
onoarea a vă face cunoscut că Domnia Voastră împreună cu Domnul Şef al
Grădinelor publice sunteţi însărcinat cu direcţiunea lucrărilor de instalarea
conductelor de apă în grădina palatul de la Cotroceni, cari lucrări în urma licitatiunei
de la 22 septe_mbrie a.c. au fost date prin contract Domnilor TEIRICH şi
LEOPOLDER. ln vederea acestora vă înaintăm anexat aci în copie, devisul,
caetul de sarcine şi contractulu în original planul acelor lucrări.

241
Primiţi vă rog Domnule Arhitect asigurarea osebitei mele consideraţiuni.

Şeful Diviziei
M. Urlăţean

Domniei sale Domnului I. Soculescu Arhitectul Ministerului


ANIC. fond Ministerul Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor, dosar 1011890 - 1902,
fila 54.

141
Carol I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României.
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Corpurile legiuitoare au aprobat şi Noi sancţionăm ce unnează:

LEGE
Art. I. Se deschide pe seama Ministerului Agriculturei, Comerciului, Industriei şi
Domenielor un credit extraordinar de la 1.700.000, din care 1.00Q.000 lei pentru
restaurarea palatului regal de la Cotroceni şi adăogiri de noui clădiri; iar 700.000
lei pentru o reşedinţă regală la laşi.
Art. 11. Acest credit se va acoperi prin emisiune de rentă sau prin orice alt mod
de împrumut, pe care guvernul îl va găsi mai avantajos.
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 aprilie, anul
1893, şi s-a adoptat cu majoritate de 49 voturi, contra a 20.
Preşedinte, General G. Manu
Secretar, A. Simu
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 12 mai, anul 1893, şi s-a
adoptat cu majoritate de 34 voturi, contra a 5.
Preşedinte, G. Gr. Cantacuzino
I
L.S.A.D. I Secretar, C. G. Fotin
[... ]
Dat in Bucuresci, la 19 mai 1893.
CAROL
IL.s.st. I
Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor,
P. P. Carp
Ministeru de justiţie,
Al. Marghiloman
Ministeru de finance,
M. Germani Nr. 2063
Monitorul Oficial, nr. 40, 23 mai I 4 iunie 1893, p. 1099.
242
142
Casa Krieger
A. Damon & Colin
Casa principală: Faubourg St. Antoine, Nr. 7
Sucursală: Bulevardul Madelaine Nr. 13

Paris, 2/14 ianuarie 1895

Deviz remis Palatului Cotroceni


Parterul
A. Intrarea
B. Vestibulul
C. Scara de onoare
D. & D bis. Galerii
O. Scara principală 20.500
E. Marele salon de recepţie 44.500
F. Marea sufragerie de gală 36.000
G. & H. Cabinetul de lucru al A.S.R. Prinţul Ferdinand şi
anticamera zisului cabinet 35.000
J. Marele salon al A.S.R. Prinţesa Marie 36.000
K. Micul salon Ludovic XV 20.000
L. Sala bizantină 21.000
M. Sufrageria privată 29.000
································································································· 242.000

fila 1 verso
Report 242.000

Etajul I
A. Dormitorul pentru oaspeţi
B. Micul salon
V. Cabinetul de toaletă .............................................................. 29.000
C. Micul salon de familie Ludovic XV .......................................... 19.000
K. Salon
L. Dormitorul pentru oaspeţi ...................................................... 17.000
P. Vestibul anticameră ............................................................... 10.000
R. Dormitorul mare al A.A. L.L. R.R. .......................................... 27.000
S. Cabinetul de toaletă al A.S.R. Prinţesa Marie........................ 9.000
U. Cabinetul de toaletă al A.S.R. Prinţul Ferdinand .................... 8.000
.................... ············································································. 119.000
Total 361.000
243
fila 2
Intrare Vestibul
Scara de onoare
Galeria şi Scara principală
Vestibul
2 Draperii de uşi mari din velur de in dublă faţă, pasmanterie în tonuri de
tapiserie veche ................................................................................. 1.950
5 Decoraţii de arcade mici, asortate „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 2.275

2 Canapele de 1 m 50, nuc ceruit, tapiţate în velur de in, pasmanterie


în tonuri de tapiserie veche ............................................................... 1.825
4 Fotolii asortate ........... „ . „ ..... „ . „ ... „ .. „ . „ „ . „ . „ . „ . . . . . „ „ . „ . „ . „ . „ . „ „ „ . 1.800
2 Mese de 1 m 20, asortate „ „ . „ . „ „ „ ... „ „ „ .. „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 500

De reportat 8.350

fila 2 verso
Report 8.350
Parter
25 m Covor Smirna pentru marea scară, de 1 m 60 lăţime ................ 1.675
20 Vergele şi suporturile lor din alamă „ „ „ „ „ . „ . „ „ . „ „ „ ..• „ „ „ „ „ „ „ „ „ 115
9 Decoraţii ale arcadelor mari asemănătoare cu cele din vestibul ... 5.600
Galerie
75 m Covor-pasaj de 1 m 20 „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ 2.475
Scara principală
60 m Covor de scară de 1 m 20 lăţime „ . „ . „ „ . „ „ „ „ „ •. „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ . 2.000
80 Vergele şi suporturi din alamă „ „ „ „ „ „ „ . „ „ ... „ „ . „ „ „ „ . „ „ „ . 375 I 20.590
Pentru 20.500
fila 3
Parter
Marele Salon de Recepţie
Lemn aurit, stil Garnier
Amenajare
4 Draperii de fereastră compuse fiecare din: un lambrochin din satin auriu
patinat brodat, din două perdele din acelaşi satin cu bordură brodată,
dublura din mătase şi molton, pasmanterie de fantezie „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ 8.200
4 Storuri din fai bej, poale brodate „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ 1.850
De reportats10.050
fila 3 verso
Report 10.050
4 Canapele mari "confident" de 3 m, tapiţate cu satin auriu
patinat, brodat ....................... ......................................................... 11.400

244
2 Canapele de 1 m 30 asortate ....... „.„ .......... „.„ ........................... 2.950
2 " de 1 m 60 asortate „„„„„„„„„„.„„„„„ .. „.„„„„„„„.„ 3.125
7 Banchete de 1 m 20 asortate „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „. „ „ „ „ „. 4.300
14 Scaune cu şezute tapiţate în satin auriu patinat, brodat ............... 2.880
1 Consolă de 1 m 20, cu blat de marmură „„„„„„„„„„„„.„„„„„„. 1.025
4 Rame de 4 m pe 2 m, aurite, oglinzi bizotate „„„.„„„ .... „.„.„„.„ 4.900
Tapete murale din imitaţie de brocart „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ .. „ „ „ „ 4.100 I 44. 730
Pentru 44.500

fila 4
Parter
Marea Sufragerie de Gală
Nuc ceruit, stil Henric li
Amenajare
1 Bufet mare de 4 m înălţime totală pe 4 m lăţime totală, corpul
de jos cu 4 uşi, cu panouri sculptate şi goluri, cel de sus, în mijloc
cu un panou mare sculptat şi nişe de fiecare parte. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 7.250
1 Şemineu monumental de 4 m 50 înălţime totală pe 2 m 20
lăţime totală, cu coloane şi capiteluri sculptate, surmontate de o
atică cu panouri sculptate şi ornat cu o bandă decorativă. „ „„ „ „ „ „ „ 7.250
De reportat ...... 7.250

fila 4 verso
Report 7.250
de catifea roşu antic brodat, cu o pictură într-o ramă cu pilaştri
canelaţi şi capiteluri sculptate „ „„„„„.„.„„ .„„„„„„.„.„„„„„„„„ „„. 4.140
1 Masă de 4 m lungime pe 2 m 25 lăţime, susţinută de 4 console
şi cu un motiv central sculptat, unind arcade pe coloane pereche.
Alonje necesare pentru a da mesei o lungime totală de „„„„„.„„„„. 3.920
34 Scaune cu spătar şi şezută tapiţate cu catifea pan roşu stins
cu galon ........................................................................................... 5. 780
2 Fotolii asortate .................... „.„ ..... „„.„.„ .. „„ ..... „„.„ .... „.„ .. „„ ... „ 500
3 Draperii de fereastră, montate pe toc, compuse din un lambrechin
şi o perdea din aceeaşi catifea, dublate cu mătase şi molton,
pasmanterie de fantezie ................................................................... 3.525
Tapet din ţesătură Renaştere, verde şi aur, aplicat pe molton ............ 3.925
Lambriuri de 1 m 70 înălţime, din nuc ceruit..„„„„„ „„ „„„ „„„„„„ „„ 4.140
3 Galerii pentru ferestre, din nuc ceruit „ „„„ „„„„ „„„ „„„„ „ 3.300 / 36.480
Pentru 36.000

245
fila 5
Parter
Cabinetul de lucru al Alteţei Sale Regale Prinţul Ferdinand
Renaştere germană
Nuc ceruit cu părţi înnegrite
Amenajare
4 Biblioteci cu două corpuri acoperind în întregime pereţii camerei,
de 4 m înălţime, corpul de jos cu uşi pline sculptate şi coloane,
cel de sus cu uşi vitrate, fronton cu baluştrii şi motive sculptate ....... 15.780
1 Birou cu sertare şi gol, de 1 m 80 pe 1 m 20, blat marochin
albastru . . .. . . .. . .. .. . . .. . .. .. . ... . .. . . .. . .. . . .. . .. . .. . . .. . . .. . ... .. . .. . . .. .. . . .. .. . . . . .. . . . . . . . . . .. 1. 700
De reportat ...... 17.480

fila 5 verso
Report . . .. . . . . .. . .. 17.480
1 Masă mare de 1 m 40 pe O m 90, tăblie lemn ..................................... 500
1 Masă mică de 1 m pe Om 60, tăblie lemn ............. „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
1 Canapea de 1 m 30, tapiţată cu catifea pan albastră cu aplicaţii de
broderie cu fir ........................................................................................ 750
3 Fotolii din lemn tapiţat, asortate „ „ . „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ ... „ „ „ .. „ „ „ „ „ . „ 1.680
1 Scaun confortabil, asortat ........ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . • „ 300
4 Scaune nuc ceruit, spătarul şi şezuta tapiţate cu aceeaşi catifea pan
albastră aurită ....................................................................................... 820
2 Fotolii Renaştere, nuc ceruit, tapiţate pe spătar şi pe şezută cu catifea
pan albastră .......................................................................................... 81 O
1 Fotoliu de birou Renaştere, nuc ceruit, tapiţat cu catifea roşie
brodată .................................................................................................. 600
1 Draperie mare de uşă compusă din: un lambrochin şi două perdele,
din care una strânsă â la Metternich din pluş albastru cu aplicaţii de
broderie cu fir, dublură din damasc havan şi molton, pasmanterie
frumoasă de fantezie........................................................................ 1.600
1 Draperie de fereastră, asortată....................................................... 1.575
1 Draperie de fereastră compusă din: un lambrochin şi două perdele din
aceeaşi catifea pan brodată.............................................................. 1.400
De reportat 27.720
fila 6
Report 27.720
1 Draperie de uşă asortată .. . .. .. . .. . ... ... . .. . . .. . .. . . .. . .. . .. . .. . .. .. . . .. . .. .. . . .. .. . . . . . 1.400
Tapet din stofă roşie cu ornamente "fleurons" aur patinat, aplicat pe
molton . .. .. . . . .. . .. . ... . .. . .. . .. . .. .. . . .. .. . .. . .. .. . .. .. . .. .. . . .. .. . .. . . .. . .. . . . .. . . .. . .. .. . .. . .. .. . . . 1. 500
2 Decoruri de fereastră pentru bowindow compuse din: armătură din
246
fier forjat şi din două perdele din catifea pan albastru brodat ............. 1.215
Covor care acoperă întreaga cameră şi bowindow-ul ......................... 1.625

Anticamera mică precedând cabinetul de lucru


1 Fotoliu tapiţat cu aceeaşi stofă fantezie cu flori heraldice ................. 230
2 Scaune uşoare mici ceruite, şezute tapiţate, din aceeaşi stofă ......... 400
1 Masă de 1 m 15 pe O m 70, nuc ceruit ............................................. 255
Tapet al pereţilor din ţesătură "armu re", aplicat pe molton ..................... 41 O
Covor pentru cameră ................................. „ . . . . . . . . . . . . . . . • „ . . . . . . . . . 470 / 35.225
Pentru 35. OOO

fila 7
Parter
Salonul mare Ludovic XIV, lemn aurit
Amenajare
3 Draperii de fereastră compuse din: 1 lambrechin velur de Genova, din
două perdele din satin havan, dublate cu mătase şi molton, pasmanterie.
înălţime 2 m 40 pe 2 m 40.
Dedesupt, două perdele din stofă tai roz, cu fir tras, strânse prin
ambrase ........................................................................................... 7.100
2 Canapele mici de 1 m 30, lemn aurit, tapiţate cu velur de Genova .. 2.650
De reportat 9. 750

fila 7 verso
Report 9.750
2 Canapele asortate, de 1 m 60 ........................................................ 3.200
4 Fotolii asortate .............................................................................. 3.100
4 Scaune decorative, asortate .......................................................... 2.140
12 Scaune uşoare, spătar din lemn aurit, şezută tapiţată cu lampas. 2.580
2 Canapele de colţ, tapiţate cu satin havan ....................................... 3.200
1 Masă de mijloc din lemn aurit, de 1 m 60 pe 1 m 1O, blat
marmură .......................................................................................... 1.875
2 Mese mici din lemn aurit, asortate, de 0, 70 pe 0,45, blat marmură . 1.180
2 Gheridoane rotunde, lemn aurit, de 0,50 diametru, blat marmură ....... 960
2 Console de 1 m 1O, lemn aurit, blat marmură ................................. 1.720
Tapet din imitaţie brocart havan cu lezardă de velur din mătase
havan ............................................................................................... 3.000
Decoraţia pereţilor din baghete pictate, sub jardiniere(?) ..... 3.500 / 36.205
Pentru 36.000

247
fila 8
Parter
Mic Salon Ludovic XV
Lemn pictat verde de apă şi aur
Amenajare
2 Draperii de fereastră compuse fiecare din: un lambrechin din stofă
tai bej brodată, din două perdele de damasc roz şi bej, dublate cu
mătase şi molton, dedesupt două perdele din tai crem cu poale
brodate ....................................................................................... 3.850
1 Canapea de 1 m 45, spătarul şi şezuta tapiţate cu lampas ............ 1.175
2 Fotolii asortate .............................................................................. 1.070
De reportat 6.095

fila 8 verso
Report 6. 095
4 Scaune decorative, asortate .......................................................... 1.700
4 Scaune uşoare, cu şezuta din împletitură de pai aurit, cu pernă
lampas............................................................................................. 860
1 Scaun "causeuse" de mijloc, de 1 m 30, şezuta şi spătarul din
împletitură de pai aurit, cu pernă şi cotiere din lampas ..................... 1.285
1 Banchetă pentru pian cu braţe, de 1 m, tapiţată cu lampas............ 480
1 Vitrină din lemn de violetă, cu bronzuri cizelate şi aurite cu mercur,
panouri verni Martin ........................................................................ 3.200
1 Masă de 1 m 1O pe O m 60, blat marmură ..... ... ............... ...... ........ 645
1 Gheridon de 0,50 în diametru......................................................... 480
1 Consolă de 1 m 15, lemn aurit, blat marmură................................. 965
1 Paravan din 3 foi, cu oglinzi şi panouri de lampas .......................... 1.335
Tapet casetat ............................ ......... .................. ...... .................. .... 1.600
Covor mochetă acoperind toata camera ................................ 1.390/20.035
Pentru 20.000

fila 9
Parter
Sufrageria privată
Nuc ceruit Renaştere germană
Lambriuri din nuc ceruit şi părţi înnegrite, îmbrăcând toţi pereţii, de la
sol la cornişe, inclusiv chenarele uşilor, a[le] celor trei ferestre şi a[le]
celor două nişe............................................................................... 15.260
2 Bufete cu 2 corpuri, de 2 m 40 înălţime pe 2 m 40 lăţime, corpurile de
jos cu două uşi pline şi gol, cele de sus cu 4 uşi pline şi goluri,
plasate de fiecare parte a şemineului .. „.......................................... 4.800
De reportat 20.060

248
fila 9 verso
Report 20.060
3 Decoruri de fereastră compuse fiecare din: un lambrochin şi două
draperii din catifea de în culoare rezeda, cu broderie cu fir pe fond de
catifea velvet verde mai deschis, dublură din serj de lână şi molton ... 2.400
2 Fotolii nuc ceruit cu părţi înnegrite, spătare şi şezute tapiţate cu piele
de Cordoba .. ... .. . .. .. .. . .. .. . ... ... .. . .. . .. .. .. .. ... . .. .. . ... . .. .. . ... . .. .. . .. . ... . .. . .. .. . . . .. 660
22 Scaune asortate .......................................................................... 4.400
1 Masă de 3 m pe 2 m, cu 5 alonje (pot face o masă de ... ) 1.525129.045
Pentru 29.000

fila 1O
Parter
Salonul bizantin
Amenajare
1 Draperie pentru uşa de balcon compusă din: 2 perdele de (1, 1/2 ?)
din velur roşu cu motive brodate, dublură mătase şi molton .............. 1.170
2 Perdele din acelaşi velur cu motive brodate, pentru cele două
deschideri din stânga şi dreapta uşii de balcon ................................ 1.030
3 Draperii de uşă compuse fiecare din: 2 perdele din velur roşu cu
motive brodate, dublură mătase şi molton ......................................... 3.500
De reportat 5. 700

fila 1Overso
Report 5.700
2 Canapele de 1 m 50, tapiţate cu velur roşu, brodat ......................... 1.675
4 Fotolii asortate cu canapelele ........................................................ 1.675
2 Scaune confortabile, asortate ........................................................... 565
2 Scaune uşoare, şezutele tapiţate cu velur roşu brodat ...................... 425
2 Console în velur roşu brodat ............................................................. 690
4 Oglinzi bizotate, ramă decorată alb, albastru şi auriu ..................... 1.865
1 Masă decorată alb, albastru şi auriu, de 1 m 20 ................................ 380
1 Cuvertură pentru zisa masă din velur roşu brodat .............................. 420
2 Mese mici decorate alb, albastru şi auriu .......................................... 51 O
2 Cuverturi pentru zisele mese, din velur roşu brodat ........................... 470
Tapet mural din stofă de mătase roz, cu aplicaţii de broderie din
velur la bază .................................................................................... 5.600
Covor mochetă pentru toată camera .................................... 1.125 / 21.100
Pentru 21 .OOO

249
fila 11
Etajul I
Apartament pentru oaspeţi
Dormitor, nuc sculptat ceruit, stil Ludovic XV
Amenajare
1 Decor de pat compus dintr-un baldachin cu lambrochin şi draperii
din damasc, interior mătase galben pal şi molton ........... „ ................ 1.050
2 Decoruri de fereastră compuse fiecare dintr-un baldachin şi două
draperii din damasc galben, dublură de uegyptienne" şi molton ......... 1.050
De reportat 2. 100

fila 11 verso
Report 2. 100
Tapet parietal din hârtie galbenă .......................................................... 800
1 Pat de nuc sculptat, ceruit, de 1 m 80 pe 2 m 1O .......................... 1.350
2 Noptiere asortate. blat marmură ....................................................... 580
1 Comodă cu sertare blat marmură ................. .......................... ... .. .. 1.235
1 Birou bibliotecă asortat, de 1 m 15 ................................................... 850
1 Masă de toaletă, asortată ................................................................. 710
1 Gheridon rotund de 0,70 m în diametru, tăblie lemn .......................... 290
1 Şezlong îmbrăcat cu aceeaşi stofă ca a draperiilor ........................... 350
2 Fotolii asortate ................................................................................. 425
3 Scaune uşoare, asortate, cu şezuta din aceeaşi stofă ca a
perdelelor ................. ... ............................. ...... ........................... ... ... .. .. 300
1 Covor acoperind întreaga cameră ................................................... 850
1 Oglindă ............................................................................. 475110.315
Pentru 1O.OOO

fila 12
Report 10.000
Mic salon
Stejar ceruit, stil Renaştere
1 Draperie de fereastră compusă din: o galerie cu lambrochin brodat şi
două perdele din catifea pan, ton havan, dublură mătase .................. 1.050
2 Draperii de uşă, asortate ..... ... ........................ ........................ .. ..... 1. 700
2 Perdele de uşă, simple.................................................................. 950
Tapet din stofă cu flori brodate, friză brodată, aplicat pe molton ......... 1.400
1 Bibliotecă cu două uşi ................................................................... 1.000
1 Masă de 1 m 20 pe 0, 70 m .. ... ......... ..................... ............ ...... .. ..... 375
1 Banchetă de 1 m 50, cu pernă pe şezută ...................................... 790
1 Birou asortat ................................................................................. 1.400
1 Etajeră de perete, asortat<ă>.......................................................... 230
De reportat 8.895110.000
250
fila 12 verso
Report 8.895110.000
1 Gheridon de Om 50, asortat.......................................................... 160
1 Paravan asortat din trei foi ............................................................. 1.000
1 Divan de colţ, capitonat cu aceeaşi catifea pan asemănătoare
draperiilor ......................................................................................... 1.400
2 Fotolii asortate ................................................................................. 460
4 Scaune confortabile, asortate ........................................................... 740
2 Fotolii din stejar, tapiţate cu aceeaşi catifea pan uni brodată ............. 800
2 Scaune din stejar, asortate ............................................................... 700
Covor mochetă, acoperind toată camera 1.060 / 15.215
Pentru 15.000
De reportat 25.000

fila 13
Report 25.000
Cabinet de toaletă
Lemn pictat bej
1 Draperie de fereastră din stofă "Ludovic XVI" cu reiuri pe fond
bej cu floricele albastre, dublură "egyptienne" şi molton ....................... 500
1 Toaletă cu uşi, blat marmură, cu oglindă bizotată şi
dulapuri mici de fiecare parte .. ... .. . ... ... ... . ... .. ... .. .. .. .. . ... . .. .. . .. .. .. . .. .. . .. . . 1.325
1 Oglindă mare cu dulapuri mici de fiecare parte,
plasată vizavi de toaletă .. ... .. . ... ... . .. . ... . ... ... . .. ... ... .. . ... . .. .. . .. . ... . .. ... .. .. 1.150
2 Scaune din lemn pictat bej, şezută tapiţată din stofă
asemănătoare perdelelor .. ... ... ... ... ... ... .. ... . ... ... .. ... . ... .. . ... ... . .. ... .. . .. .. . .. . .. 325
Covor acoperind întreaga cameră .. ... . .. .. . .... .. .. ... .. .. ... .. .. .. .. .. . ... . ... . .. .. . .. . . 300
Tapet din ţesătură "armure" .................................................................. 500
Pentru 4.100 14.000
Fie 29.630 / 29.000

fila 15
Etajul I
Vestibul anticameră
1 Draperie de arcadă, din velur roşu cu fir, dublată cu mătase.. ........ 985
2 Draperii pentru deschidere în formă de arhivoltă, asortate ............. 1.650
1 Draperie de uşă dublă asortată .. ... .............................................. 575
4 Scaune din nuc. perne din stofă "Renaştere" .............................. 220
1 Masă nuc de 1 m 60 pe 1 m 20. . ..... ... . . ... .. . .. . . ... . . ... . .. .. . . .. . . . . 330
De reportat 5. 740
fila 15 verso
Report 5.740
1 Cuvertură pentru zisa masă ............................................................. 275
2 Jardiniere de 1 m 80 lungime .. ..... ... .... .... ... ... .. ... .. .... ... . ... .. ... ... . .. .. .. 1.100
251
2 Oglinzi bizotate, ramă de nuc, de 1 m 80 lăţime pe 3 m 30
inăl~me .................................. ····················· .................. ······ ... ·········· 1.750
Covor care acoperă camera ................................................... 1.100 / 9.965
Pentru 1O. OOO

fila 16
Etajul I
Dormitorul mare al A.A. L.L. R.R.
Stil Ludovic XIV, lemn pictat gri şi aur
Amenajare
1 Decor de pat compus dintr-un baldachin cu lambrochin din stofă roz,
ornat cu dantele şi din două draperii din aceeaşi stofă fai bordate cu
dantelă manuală, interior din mătase roz pal ..................................... 2.625
2 Draperii de ferestre compuse fiecare dintr-un lambrochin fai moarat
roz, ornat cu dantelă şi din două
De reportat 2.625

fila 16 verso
Report 2.625
draperii din acelaşi fai cu bordură din dantelă manuală, dublură din
mătase roz pal ................................................................................. 4.700
4 Draperii de uşa compuse fiecare dintr-un lambrochin fai moarat roz,
ornate cu aplicaţii de dantelă şi din două perdele mici din acelaşi fai,
bordură din dantelă, dublură din mătase roz pal ................................ 3.775
2 Paturi de 1 m 25, lemn pictat gri şi aur .......................................... 4.200
1 Gheridon plasat intre cele două paturi, acelaşi lemn, de 0,40 pe
0,40 ····································································································· 320
1 Canapea "causeuse" de1 m 30, tapiţată cu damasc roşu în două
tonuri ................................................................................................... 735
2 Fotolii asortate ................................................................................. 840
2 Scaune confortabile .......................................................................... 635
2 Scaune uşoare, lemn pictat gri şi aur, şezută tapiţată din acelaşi
damasc ............................................................................................... 425
1 Masă mică de Om 60 pe O m 45, lemn pictat gri şi aur, deasupra
velur din mătase roz ............................................................................ 425
1 Ramă lemn pictat gri şi aur, cu oglindă bizotată pentru a fi plasată
deasupra şemineului, de 1 m 60 pe 3 m .............................................. 735
2 Balustrade de 1 m 20, lemn pictat gri şi aur, separând partea
rezervată paturilor............................................................................ 1.050
De reportat 20.485
252
fila 17
Report 20.485
1 Covor-mochetă, acoperind întreaga cameră şi estradă ........... „ ...... 3.350
Tapet din damasc roz în două tonuri, aplicat pe molton,
încadrat cu galon, răsucit la colţuri „ „ . „ . . . . . . . . . „ .. „ . . . . . . . . . . . . . „ . 3.675 / 27.51 O
Pentru 27.000

fila 18
Etajul I
Cabinetul de toaletă al A.S.R. Printesa Marie I

Stil englez, pictat în ton fildeş


Amenajare
2 Decoruri de fereastră compuse fiecare din: o galerie, un lambrochin
şi două perdele din satin albastru, ornate cu aplicaţii de dantelă ton
fildeş, dublură din mătase bej şi molton. Dedesupt o perdea din gaz,
strânsă de o ambrasă. „ ... „ „ „ „ „ ..•• „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ .. „ „ „ „ . „ . „ „ „ .. 1.650
2 Draperii pentru uşile mari din acelaşi satin ornat
De reportat 1.650

fila 18 verso
Report 1. 650
cu aplicaţii din dantelă, mătase şi molton „ „ „ „ „ .••. „ „ ... „ .. „ „ . „ „ „ „ . „ 1.050
1 Draperie pentru uşă mică, asortată ................................................... 375
Tapet din hârtie "Pompadour", fond bej . „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ .... „ . „ ... „ . „ „ . „ „ „ .. 800
1 Masă de toaletă-lavoar de 1 m 60 lăţime, marmură albă, oglindă
bizotată cu etajere de fiecare parte................................................... 1.150
1 Masă de toaletă "lmperatrice" de 1 m 75 lăţime „ „ ... „ „ „ .. „ ...... „ „ ..... 950
1 Mic gheridon octogonal de Om 40 „ ... „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ .. „ . „ „ .... „ . . . . . . . „ . „ 200
1 Dulap pentru lenjerie, de Om 90 lăţime „ . . . . . . . . . „ „ „ „ . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . 725
1 Etajeră de perete de 1 m 1O .... „ ... „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ ..... „ „ „ „ . „ „ „ „ .. 350
1 Toaletă "en dentelle", de 1m10, cu un panou transparent albastru, fără
oglindă ................................................................................................ 440
1 Şezlong tapiţat cu catifea albastră, cu aplicaţii de dantelă ................ 440
1 Fotoliu asortat .................................................................................. 250
1 Puf rotund, asortat ... „ . . . . . . . . . . . . . . . . „ „ . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
2 Scaune uşoare, cu şezuta şi spătarul tapiţate cu satin albastru,
cu aplicaţii din dantelă .................... „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
1 Covor - mochetă acoperind întreaga cameră ............... „ . . . . . . . . 500 I 935 „.

Pentru 900

253
fila 19
Etajul I
Apartament pentru oaspeţi
Salon stil Ludovic XVI, pictat gri şi aur
Amenajare
2 Decoruri de fereastră, compuse dintr-o draperie şi două perdele din
stofă fantezi roz pal, dublate cu mătase verde pal şi molton
Dedesupt două perdele din gaz galben pal „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.250
Tapet de hartie, casetat ..... ... ... .... .. ... ........... ... ........ ....... ... ...... ...... .... 650
2 Canapele de 1 m 50, tapiţate cu stofă asemănătoare perdelelor .... 1.400
De reportat 4. 300
fila 19 verso
Report 4.300
2 Fotolii asortate tapiţate cu aceeaşi stofă .......................................... 570
2 Scaune decorative asortate, tapiţate cu aceeaşi stofă ...................... 400
2 Scaune uşoare asortate, şezuta tapiţată cu aceeaşi stofă ................ 280
1 Berjeră asortată, tapiţată cu aceeaşi stofă ........................................ 525
1 Masă de 1 m 15, deasupra velur roz pal ........................................... 375
1 Gheridon rotund de Om 50 ............................................................... 190
1 Consolă de 1 m 20, blat marmură .................................................... 485
Covor mochetă acoperind întreaga cameră .............................. 900 / 8.025
Pentru 8.000

fila 20
Dormitor
Nuc ceruit, stil Renaştere
1 Draperie de fereastră compusă dintr-un lambrechin şi două perdele din
catifea pan albastră şi bordată cu tapiserie; dedesupt, o perdea din
catifea reiată roşie, dublură din serj albastru şi molton ........ „ ............... 675
3 Draperii de uşi duble din catifea reiată, dublură serj albastru .......... 1.625
1 Dulap cu oglindă, cu trei uşi, cea din mijloc cu oglindă bizotată ..... 1.200
1 Pat de 1 m 60 pe 2 m 80 înălţime, cu baldachin .............................. 835
1 Noptieră asortată .............................................................................. 235
1 Masă de toaletă de 1 m 15, cu oglindă bizotată deasupra ................ 640
1 Gheridon rotund de Om 60, asortat .................................................. 270
1 Şezlong cu tapiţerie din velur reiat roşu ............................................ 470
2 Fotolii asortate ................................... „ ............................................ 500
2 Scaune uşoare asortate ............. „ .............................................. „ . „ . 250
Tapet de hârtie .................................................................................... 800
Covor mochetă acoperind întreaga cameră .......................................... 600
De reportat 8.100
254
fila 20 verso
Report 8.100
1 Decor de pat compus dintr-un lambrochin din catifea pan albastră
bordată cu tapiserie şi perdele din catifea reiată roşie ............... 950/9.050
Pentru 9. OOO

fila 21
Etajul I
Cabinetul de toaletă al A.S.R. Printul Ferdinand
'
Stil englez, acaju patinat
Amenajare
1 Decor de fereastră compus din: o galerie din acaju patinat, un lambrechin
şi două perdele, ( ... )din velur de in roşu fanat, ornate cu galoane aur
vechi, dublură din serj de lână şi molton .............................................. 925
2 Decoruri de uşi compuse fiecare dintr-o galerie
De reportat 925
fila 21 verso
Report 925
din acaju patinat, un lambrochin şi două perdele din velur in roşu
fanat, ornate cu galon aur vechi, dublură serj din lână şi molton ........ 1.500
1 Masă de toaletă-lavoar de 1 m 60, din acaju patinat, marmură
roşie, oglindă bizotată şi etajere deasupra „ . . . . . . „ „ ... „ .. „ „ „ „ ... „ .. „ . „ „ „ 925
2 Mobile din acaju patinat, legate intre ele printr-o galerie din acelaşi
lemn, cu o oglindă ......... „ „ „ „ „ .. „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ . . . . . . . 1.400
1 Masă de 1 m 1O, acaju patinat „ „ „ „ „ „ . „ .... „ „ „ . „ .. „ „ .. „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ . 270
1 Etajeră de perete din acelaşi lemn „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ ... „ .. „ . 250
1 Şezlong tapiţat cu velur de in roşu fanat, ornat cu galon .................... 600
1 Fotoliu asortat .................................................................................. 325
1 Scaun asortat .................................................................................. 275
2 Scaune uşoare din acaju patinat, spătarul şi şezuta tapiţate cu
velur de in, ornate cu galon aur vechi „ „ „ „ „ „ „ „ „ ......•. „ „ .... „ .. „ „ „ „ „ „ . 450
Tapet mural din hârtie roşie, mai pal decât velurul de in al perdelelor,
cu motiv decorativ "semis" în aur vechi „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „
„ •. „ „ „ „ „ „
.. 900
Covor mochetă pentru întreaga cameră „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ ... 550 / 8.370
Pentru 8.000

fila 22
Etajul I
Mic Salon de familie
Amenajare
1 Decor de fereastră compus dintr-o galerie din nuc sculptat, un
lambrechin din satin verde brodat, încadrat de velur eliotrop, 2 perdele
din satin mov, dublură din mătase şi molton. Dedesupt o perdea din
gaz verde .. ........................ ..... ...... ............... ......... ..................... ....... 1.400
2 Draperii de uşă compuse dintr-un lambrechin asemănător cu acela
al decorului ferestrelor şi din două perdele din satin eliotrop, dublură
din mătase şi molton ........................................................................ 1.900
De reportat 3.300
fila 22 verso
Report 3.300
1 Canapea mare plasată într-un colţ, de 2 m 50 lungime, tapiţată cu
damasc galben, fără(?) jardinieră ..................................................... 1.400
2 Fotolii din lemn tapiţat, capitonat cu Manon eliotrop, Catalog poziţia
5143 Nr. 95004 (10). exteriorul din velur de mătase mov ....................... 650
1 Fotoliu mic de fantezie. tapiţat cu satin gri-albăstrui brodat .............. 330
1 Berjeră din lemn pictat gri şi aur, tapiţată cu lampas fond bej ............ 450
1 Canapea "marquise" de 1 m 20 tapiţată cu stofă "Pompadour" şi velur
verde brodat .. ............ ........................ .................. ........................ ... ..... 575
1 Scaun de fantezie lemn de nuc tapiţat cu Manon eliotrop, Catalog
poziţia 5.143 Nr. 95004 (1 O) ................................................................. 330
1 Fotoliu Ludovic XV din lemn de nuc, cu spătar din împletitură de pai
aurit, şezuta asortată .......................................................................... 375
2 Scaune uşoare asortate, şezuta tapiţată cu Manon eliotrop, Catalog
poziţia 5143 Nr. 95004 ......................................................................... 375
1 Canapea de 1 m 50 tapiţată cu stofa "armure" galbenă şi velur brodat 650
1 Banchetă cu cotiere din lemn de nuc de Om 90, tapiţată cu Manon
eliotrop, Catalog poziţia 5143 ................. :.......................................... 375
De reportat 8.81 O
fila 23
Report 8.81 O
1 Scaun de fantezie, tapiţat ................................................................. 360
1 Gheridon rotund, de 0,50 m, lemn aurit ............................................. 375
1 Bahut cu două uşi, lemn de violetă (palisandru) şi bronzuri aurite,
pictură Verni Martin .............................................. :........................... 2.700
1 Oglindă bizotată cu ramă pictată în gri şi aur, de aşezat deasupra
bahut-ului ............................................................................................ 650
1 Husă din velur eliotrop ...................................................................... 290
1 Paravan Ludovic XV, lemn pictat în gri şi aur, tapiţeria din lampas de
fantezie .. .................................................. ... ..................... ............ ....... 950
1 Măsuţă din nuc şi satin eliotrop, de O m 70 pe O m 50 ...................... 350
1 Birou mic Ludovic XV, din nuc, de 1 m 1O ......................................... 760
2 Balustrade din lemn pictat ................................................................ 800
Tapet din stofă "armu re" galbenă aplicat pe molton ......................... 2.275
Covor mochetă acoperind întreaga cameră ............................. 950 / 19.270
Pentru 19. OOO
ANIC, fond Casa Regală - Castele şi Palate, dosar 16511895.
256
143
21 /2 februarie 1895
Bucureşti
Domnului A. Bembe, la Mainz
[ ... ]Am ales această ocazie pentru a vă informa că Maiestatea sa a binevoit
să admită "vemi - Martin"-ul pentru micul salon Ludovic XV, conform propunerilor
[„.].
Basset

ANIC, fond Casa Regală, dosar 3711894.

144
4/16 martie1895
Bucureşti
Domnului A. Bembe

Mainz
Am onoarea să vă confirm recepţia devizului nostru de RM. 20.150. (Franci
25.188) privind dormitorul A.A.L.L.R.R. din Palatul Cotroceni, a cărui comandă
v-a fost dată.
Primiţi, Domnule, asigurarea consideraţiei mele distinse.
Basset

ANIC, fond Casa Regală, dosar 3711894.

145
31/12aprilie1895
Bucureşti

Domnului A. Bembe, la Mainz


Am onoarea să vă informez că furnitura micului salon de familie a fost
atribuită casei J.D. Heymann şi că, dimpotrivă, dorim ca dumneavoastră să vă
ocupaţi de cele 4 camere ale copiilor şi ale bonelor.
Cum devizul pe care l-aţi prezentat pentru aceste camere a părut prea
ridicat şi cum Alteţele Lor Regale doresc o simplificare, vă rugăm s-o faceţi
pentru cele 4 camere, în sensul indicat în scrisoarea dumneavoastră din 19
martie ( datată din Bucureşti ) pentru camera O , adică cu precădere pentru o
diminuare în înălţime a lambriurilor şi a divanului. Astfel, vă rugăm să luaţi notă

111.1 l utroccnilor in l>oltHTll'lllC 257


ca camera de bonă N. din devizul dumneavoastră din 24 februarie va trebui să fie
transformată în sufragerie pentru copii, aşa cum a fost vorba în discuţia pe care
aţi avut-o cu Alteţele Lor Regale. Această sală trebuie rezolvată simplu şi sobru,
cu o masă culisantă la mijloc.
Aşteptăm noile dumneavoastră devize pentru aceste 4 camere în scurt
timp, pentru ca execuţia lor sa nu sufere întarziere.
Primi~. Domnule, asigurarea consideraţiei noastre distinse.

Administraţia Casei Regale


Bas set

ANIC. fond Casa Regal~. dosar 3711894.

146
31/12 aprilie 1895
Bucureşti

Domnului J.D. Heymann


Hamburg
Am onoarea să vă informez ca dormitorul A.A. L.L. R.R. şi camerele copiilor
au fost atribuite casei A. Bembe şi că, dimpotrivă, dorim ca dumneavoastră să
va ocupaţi de micul salon de Familie~-
Am remis astăzi reprezentantului dumneavoastră o notiţă relativă la
schimbările dorite pentru acest salon, ca şi desenul dumneavoastră n° 58.
Vă rugăm să ne trimiteţi un nou deviz, conform cu aceste modificări şi în
cel mai scurt timp posibil.
Primiţi, Domnule, salutul nostru.
Basset

ANIC, fond Casa Regal~. dosar 3711894.

147

1896 Februarie 1O
No.49
Domnului Ministru
Conform ordinului O.V. verbal am onoarea a vă face cunoscut că m-am
transportat la Palatul de la Cotroceni şi am întocmit devizul aci anexat urcandu-
se la suma de 39.431,50 lei pentru facerea şoselelor şi pavarea curţilor cum şi
împrejmuirea cu uluci a curţilor grajdiului şi şopronului.
258
Alăturându-vă tot de o dată un plan de şoseluire şi un altul pentru uluci.

Domnului Ministru

ANIC, fond Ministerol Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor, dosar 1011890 - 1902,


fila 54.

148
No.13
7 Martie 96
Domnule Ministru

Conform ordinului O.V. verbal am onoarea a vă comunica că cu ocazia


instalărei AS. Regale la Palatul de la Cotroceni s-a aşezat nisipul necesar în
curtea palatului, pentru care am onoarea a vă înainta aci anexat un deviz în triplu
exemplar în sumă de 526 lei, rugându-vă să ordonaţi liberarea acestei sume pe
numele Domnului antreprenor V. Dorner care a executat aceste lucrări.

ANIC, fond Ministerul Agriculturii Comerţului şi Domeniilor, dosar 1011890-1902,


fila 55.

149
No. 107
4 aprilie 96
Domnule Şef

Referindu-mă la adresa O.V. cu No. 25134/96 am onoarea a vă face


cunoscut că materialul vechi resultat din dărâmarea vechei clădiri de la Cotroceni
parte din el s-a întrebuinţat la reconstrucţiunea noului palat şi o parte dintr'însul
se află în curtea şoproanelor şi constă într-o aglomeraţie de lemnărie şi scânduri
vechi, tablă de fer veche, moloz, stâlpi de lemn, etc„ aşa că preţul de 400 oferit
de Dumitru Voiculescu cred că este avantajos Ministerului mai cu seamă că
materialul este supus risipei şi se poate împuţina din zi în zi, sunt dar de părere
să se aprobe o parte Domnului Voiculescu şi a ridica tot materialul vechi aflat în
curtea şoproanelor.
Domnului Şef al Serviciului Administrativ

ANIC, fond Ministerol Agriculturii, Comerţului şi Domeniilor. dosar 1011890 - 1902,


fila 57.

259
150
10/22 iunie 1896
Bucureşti
Certificat
La dorinţa casei J.D. Heymann din Hamburg, atestăm prin prezenta că
aceasta a furnizat acum 15 ani pentru Castelul regal Peleş (Sinaia) mobilier
pentru Cabinetul de lucru al M.S. Regele, bibliotecile M.S. Regele şi M.S. Regina,
apartamentele private ale Maiestă~lor Lor şi diverse saloane şi dormitoare pentru
oaspeţii principali, totul în stil renaştere germană, a căror compoziţie şi execuţie
au obţinut aprobarea Maiestăţilor Lor.
Această primă comandă ne-a determinat să ne adresăm din nou acestei
case pentru mobilierul Reşedinţei Princiare de la Cotroceni.
Casa Heymann a fumizat pentru acest castel mobilele următoarelor camere:
Marele Salon cu logie, Budoarul A.S.R. Prinţesa României, Cabinetul de Toaletă
al A.S.R. Prinţul României şi diverse saloane, dormitoare şi cabinete de lucru.
Aceste camere sunt mobilate în mare parte în stil englez şi de un efect pe
cat de agreabil pe atât de original.
Pe această bază noi am eliberat casei J.D. Heymann acest certificat pentru
ai [!] servi de drept.
Basset
ANIC, fond Casa Regală, dosar 2411896.

151
17/29 septembrie 1896
A doua zi marţi 17/29 septembrie 1896 la ora 8 1/4 plecarea împăratului
Franz - Iosif de la Palat la revista militară pe câmpul de la Cotroceni.
Se zice că a fost admirabilă revistă şi că Regele a fost admirat călare în
eleganţa şi siguranţa sa.
Apoi dejun la prinţul Ferdinand la palatul din Cotroceni.

Biblioteca Naţională a României, Juma/ nr. 17, 13125 decembrie 1895 - 21 iunie
1897, fila 55. Manuscris.

152
Ministerul
Agriculturii, Industriei, Comerţului 12/7
Şi Domeniilor aprobat
Serviciul de arhitectură Călinescu
Proces verbal de Recepţie Provizorie
Astăzi 11 iulie subsemnatul architect şef al Ministerului Agriculturii,
Industriei, Comerţului Şi Domeniilor, transportându-mă la Cotroceni pentru
260
facerea recepţiunii provisorii a construcţiunei florăriei dependinte de Reşedinţa
princiară am constatat, faţă fiind şi O. antreprenor George Wattemberger că
lucrările executate de O. sa se presintă în bune condiţiuni afară de lipsa pavajelor
necesarii pentru izolarea acestei construcţiuni şi apărarea ei de inundaţiuni -
lucrări ce nu erau prevăzute în devis şi care s-au comandat în urmă.
în consecinţă declar recepţia provisorie făcută pe ziua de 11 iulie 1897 cu
condiţiune a se executa facerea pavajelor până la 11 august 1897, reţinându-se
pentru aceasta suma de 3600 lei deosebit de reţinerile efectuate conform
contractu Iui.
[... ]
şeful Serviciului Antreprenor
arch. O. Maimarolu George Wattemberger
ANIC, fond Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; Serviciul Arhitectură, fila 119.

153

Copie după procesul verbal de recepţie definitivă a lucrărilor


de conducte de apă de la Cotroceni
Aprobat
Călinescu
Proces Verbal
Astăzi anul una mie 898 luna decembrie în 1O, subsemnaţii N. Sacgiu
inginer al Ministerului Domeniilor, F. Pantelli architect ajutor al serviciului de
architectură şi W. Knechtel şeful grădinilor publice întrunindu-se în comisiune
pentru luarea în primire a lucrărilor de alimentare cu apă a parcului Cotroceni,
concedate prin contract Companiei generale de conducte de apă din Liege,
reprezentată prin procuratorul său O. inginer Leon Bonnet am constatat că
lucrările s-au executat în conformitate cu stipulaţiunile contractului şi că în tot
timpul anului de întreţinere aceste lucrări au funcţionat în cea mai bună regulă,
pentru care proclamăm făcută recepţia lor definitivă încheindu-se prezentu I proces
verbal faţă fiind şi O. antreprenor Leon Bonnet.
N. Sacgiu F. Pantelli W. Knechtel L. Bonnet
ANIC, fond Ministeru/ Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor; Serviciul
Arhitectură, dosar 1011890 - 1892, fila 191.

154
Domnule Ministru
în urma resoluţiunei pusă de Domnia Voastră pe scrisoarea Casei ASR
Principele Romaniei, registrată la No. 22776/99 păşind imediat la faţa locului şi
261
examinând cu de amănuntul cestiunea de care tratează scrisoarea de mai sus,
am onoare supune la cunoştinţă următoarele:
Locuinţa actuală a grădinarului palatului Cotroceni se află într-o stare de
degradare complectă, învelitoarea fiind cu totul deteriorată, lemnăria atacată de
putregai, zidăria crăpata şi plină de umezeală, iar tavanele ameninţând să cadă.
Pe 1angă aceasta, odăile din care se compun casa sunt cu totul insuficiente,
mici şi cu tavanul jos, iar parte din ele fiind aşezate chiar la faţa solului face ca
în timp de ploaie apele să străbată în odăi. Această stare de lucruri provine,
Domnia Voastră, din cauză că clădirea se află situată în partea cea mai joasă a
parcului, unde din lipsă de canalizaţie, apele meteorologice se acumulează şi
stagnează producand miasme din care cauză grădinarul şi familia sa se află
continuu bolnavi de friguri.
Din cele ce preced se poate vedea, Domnia Voastră, că o reconstrucţie a
casei în cestiune n-ar servi mult, ci se impune facerea unei locuinţe noi igienice
în dimensiuni şi forme modeste. D. Kechtel, şeful grădinilor publice prin raportul
său înregistrat la No. 42313/98, a înaintat deja Diviziunei Agricultură la 23 aprilie
1898 un proiect de reconstrucţiune şi mărire a actualei locuinţe cu un devis care
se urcă la suma de 20000 lei.
Cred Domnia Voastră, că cu o sumă egală, s-ar putea face o construcţiune
nouă şi hygienică, după cum am avut onoare a vă arăta mai sus.
[... ]
Şeful Serviciului Architectură
Architect D. Maimarol

ANIC, fond Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Serviciul


Arhitectura, dosar 1011890-1892, fila 198.

155
31 octombrie 1900
[ ... ]dorim să aducem obiecte şi mobile frumoase etc., pentru salonul cel
mare de la parter, care este de foarte prost gust, şi încetul cu încetul vreau
să-l aranjez după propriul meu gust şi să fac ceva drăguţ[ ... ]

ANIC, fond Casa Regală, Personale Maria, dosar V 243811900.

156
1O noiembrie 1900

[ ... ]Sunt foarte preocupata de aranjarea marelui salon de la parter şi trebuie


să fac mari economii la haine pentru c-a s-o scot la capăt. Doresc o cameră cu
262
adevărat frumos aranjată în care să strâng toate obiectele mele de artă, deoarece
încăperile de la etaj au devenit prea strâmte, căci în toţi aceşti ani am colecţionat
multe lucruri.[ ... ]

ANIC, fond Casa Regală, Personale Maria, dosar 243911900.

157
1 decembrie 1905
Cotroceni
[ ... )în afară de acestea, mi-am rearanjat dormitorul de la Cotroceni, într-un
fel care ştiu că te-ar face să zâmbeşti, ca să spun doar atât [ ... ]

ANIC, fond Casa Regală, Personale Maria, dosar V 258011905.

158
1Odecembrie 1905
Cotroceni
[ ... ]Îţi aduci aminte că acum câţiva ani mi-ai dăruit o stofă rusească foarte
frumoasă, de nuanţă nici aurie nici argintie, nici gri nici albastră, ci toate aceste
culori la un loc, reunite într-un fel de nuanţă opal.
Am păstrat-o mereu cu mare grijă, considerând-o prea frumoasă pentru ca
să-mi fac din ea vre-o rochie sau vre-o haină care, cu felul meu de viaţă "furat",
nu aş fi avut poate niciodată ocazia s-o port. Deci, acum am făcut din ea o
cuvertură splendidă. În felul acesta nu va fi nici ruptă, nici mototolită şi astfel se
pune în valoare textura în toată frumuseţea ei pentru că se poate admira cea mai
mare parte din ea. Patul a fost sculptat frumos, în atelierul unchiului, deci se
asortează cu cuvertura[ ... ]

ANIC, fond Casa Regală, Personale Maria, dosar V 258211905.

159
Program
pentru recepţia şi vizita Alteţei Sale Imperiale şi Regale
Prinţul Moştenitor al Germaniei
1909
Serviciu de onoare: Ajutorul Generalului de Divizie P. Warthiadi, Comandant
al Corpului 3 de armată şi Locotenent Colonelul C. Baranga, Comandant al
263
Regimentului 2 de Roşiori s-au deplasat la gara din Titu de dimineaţă pentru a
se prezenta Alteţei Imperiale şi Regale.
Luni, 6 / 19 Aprilie
Sosire la gara din Bucureşti la ora 11,5 dimineaţa. Mare recepţie. Gardă de
onoare, excortă. Dejun la Palatul Cotroceni de 1 oră. După - amiază, vizite şi
plimbări în oraş. Seara, la ora 7 1/2, dineu la Palat, ţinută de seară (parţial în
uniformă). La ora 9, retragere militară. Concert la Atheneu.
Marţi, 7 120 Aprilie
La ora 1O1/2 dimineaţa, Te-Deum la Biserica Mitropolitană. După serviciu,
s-au reunit în sala de la Mitropolie, unde Majestatea Sa Regele primeşte
felicitările. Defilarea trupelor pe Bulevardul Maria. Dejun la Palat, în familie. Masă
de înalt protocol. După amiază, vizite la instituţii publice. La ora 7 1/2 cină de
gală la Palat. Teatru.
Miercuri, 8 / 21 Aprilie
Excursie la Slănic şi Buşteni; plecare de la gară la ora 8 1/2 dimineaţa; la
ora 12 1/2 dejun în tren; la staţia din Găgeni, automobile spre Buşteni, Câmpina
şi Comarnic; de la Comarnic, întoarcere cu trenul. Sosire la Bucureşti în jur de
ora 6. La ora 8 seara, dineu la Legaţia Imperială a Germaniei. Masă de înalt
protocol la Palat.
Joi, 9 122 Aprilie
Dimineaţa, vizită la instituţii publice. Dejun la Palat în familie de 1 oră.
Masă de înalt protocol. După - amiază, vizite la instituţii publice. La ora 5 1/2,
audiţie muzicală la Palat. Seara, la ora 8, dineu la Palat, ţinută de seară (parţial
în uniformă). La ora 9 1/2, seară dansantă la Palatul Cotroceni.
Vineri, 1O123 Aprilie
Excursie la Constanţa, plecare la ora 8 dimineaţa, oprire de o oră la
Cernavodă, sosire la Constanţa la ora 1, 15. Dejun pe vapor. Plecare de la
Constanţa în jur de ora 4. Supeu în tren. Sosire la Bucureşti la ora 9.
Sâmbătă, 11 / 24 Aprilie
Plecare la ora 8 dimineaţa spre Sinaia; Sosire în jurul orei 11. Dejun la
Castelul Peleş. Plecare spre Predeal în jurul orei 1 1/2; tren special până la
Braşov.

ANIC, fond Carol I (1846 - 1914), dosar 2660, fila 2. Copie. Traducere din Jimba
franceză.

160
3 aprilie 191 O
Bucureşti

Aurel Vlaicu către Octavian Goga


Frate Tavi I
Mi se pare că dau chix şi eu cu aeroplanu din cauza politicei. l-a pus
dracu să facă politică din aeroplan, Pătrăşcanu şi Lupu s-a mâniat că de ce
264
umblu cu Rusu Abrudeanu şi i-a spus lui Morţun care mi-a tăiat leafa. Eu spun
pe cinste că nu am făcut nici o politică dar Rusu tot venea pe la mine şi scria la
gazetă, ei ce era să-i fac? eu vin seara la 6 obosit de lucru şi dracu se mai
gândeşte la altceva, fie că lui Lupu ii era frică că mă fac fascist?!!!. .. Ce minte,
ce prostie. Mai s-a întâmplat ca eu la încercările prime ... când am eşit la
Cotroceni nu am invitat pe nime fiindcă nu credeam ca să montez aparatu chiar
în ziua aceea, dar la 6 seara era montat şi nu am putut suferi să nu-l încerc,
Rusu dracului a venit că el a mirosit ceva şi a avut noroc de m-a vasut zburând.
Aparatu se ridica îndată ... erau nişte oficeri care râdeau că de ce nu zbor
dintr-o dată şi ei nu ştiu că întâiu trebuie probate toate organele care ţin ori se
rup. Aşa eram silit să mă ridic dar coborându-mă tare; întâi am rupt câte o rotiţă
şi când am zburat la 1Om înălţime nu am coborât brusc şi am rupt maşina.
Era Prinţu şi Prinţesa la experienţe, cărora le place foarte mult aparatu.
Prinţu stă toată ziua lângă mine şi se suie în maşină, e foarte prieten cu mine.
[... ]
Te sărută,
Vlaicu.
Biblioteca Naţională a României, Colecţii Speciale, manuscris nr. 14. 9641191 O.

161
14 octombrie 191 O
[ ... ] La Cotroceni, Liemann (arhitectul unchiului) mi-a sculptat o nouă,
adorabilă cameră norvegiană, care este cea mai mare desfătare a mea şi pentru
care am colecţionat toate lucrurile la Munchen în acest an. De asemenea cele
1OOO de mărci de la tine au fost cheltuite pe obiecte pentru această nouă creaţie
preţioasă, care-mi umple inima cu infinită satisfacţie [ ... ]

ANIC, fond Casa Regală, Personale Maria, dosar V 266811910.

162
august1914
Preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I. C. Brătianu trimite domnului
Theodor Rosetti, în data de 14 august 1914, următoarea telegramă:
"Majestatea Sa Regele dorind a avea Sfatul Dumneavoastră, vă rog să
luaţi parte la Consiliul care se va ţine duminică, 14 august, ora 1O dimineaţa la
Palatul Cotroceni".
Biblioteca Naţională a României, fond Kogălniceanu, dosar 71411914, fila 1
1
Membrii Consiliului de Miniştri erau:
Preşedintele Consiliului de Miniştri: Ion I. C. Brătianu

265
Ministrul de Interne: Vasile G. Morţun
Ministrul Afacerilor Externe: Emanoil Porumbaru (4 ianuarie 1914 - 8 decembrie
1916; ad-interim Ion I. C. Brătianu, 8 - 11 decembrie 1916)
Ministrul de Finanţe: Emil Cosbnescu
Ministrul Justiţiei: Victor Antonescu
Ministrul de Război: Ion I. C. Brătianu
Ministrul Agriculturii şi Domeniilor: Alexandru C. Constantinescu
Ministrul Industriei şi Comerţului: Alexandru G. Radovici
Ministrul Lucrărilor Publice: dr. Constantin Angelescu
fn cadrul acestui consiliu s-au discutat probleme legate de pronunţarea neutralităţii
României faţă de izbucnirea primului război mondial.

163
1914
"Galeria Mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al
bibliotecarului Meu Bachelin, va rămâne pentru totdeauna şi de-a întregul în
Ţară ca proprietate a Coroanei României.
Numărul total al tablourilor Coroanei este 214.
1. FRANCO DA BOLOGNA, "Maica Domnului cu copilul",
lemn; 125 x 176 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur 15.000, asigurat lei aur 7.500 [ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Est
7. DOMENICO VENEZIANO, "Maica domnului şi copilul",
lemn; 85 x 83 cm, dubios, dar în epocă, în stare bună, puţin înegrit,
evaluat în lei aur 20.000, asigurat lei aur 1O.OOO[ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Est
11. FRANCESCO BAIBOLINI zis ii FRANCIA, "Maica Domnului şi copilul",
lemn; 57 x 45 cm, dubios, dar din epocă, în stare mediocră, lemnul crăpat,
evaluat în lei aur 1O.OOO, asigurat lei aur 5.000 [ ... ],
Cotroceni: Budoarul M.S. Reginei, peretele spre Vest
29. RAFAELLO DEL COLLE, "Buna Vestire",
lemn; 210 x 148 cm, autentic, stare insuficientă, are crăpături şi alte
stricăciuni evaluat în lei aur 30.000,asigurat lei aur 15.000 [ ... ],
Cotroceni: Anti-sala lângă Sufragerie, peretele spre Vest
91. VECHIA ŞCOALĂ GERMANĂ, "Crucificare",
lemn bombat; 63 x 63 cm, autentic, stare bunicică,
evaluat în lei aur 10.000, asigurat lei aur 5.000 [„.],
Cotroceni: Anti-sala lângă Sufragerie, peretele spre Est
93. LUCAS CRANACH, "Venus şi Amorul",
lemn; 100 x 52 cm, autentic, stare bună,
evaluat în lei aur 25.000, asigurat lei aur 12.500 [ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Nord
148. ANTONIS SCHOON JANS, "Cleopatra dislocând o perlă",
pânză; 75 x 60 cm, autentic, stare bună,
266
evaluat în lei aur 12.000, asigurat lei aur 6.000 [ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Sud
156. ANTONIO DEL RINCON, "Christos binecuvântând virgina",
lemn; 120x181 cm, autentic, stare mediocră, are băşici,
evaluat în lei aur 25.000, asigurat lei aur 12.500 [ ... ],
Cotroceni: Sufragerie, peretele spre Sud
165. DOMINICO T. GRECO, "Sfânta Familie",
pânză; 70 x 54 cm, autentic, în stare insuficientă, înegrit şi decolorat,
evaluat în lei aur 15.000, asigurat lei aur 7.500 [ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Nord
168. DOM INICO T. GRECO, "Don Carlos călare",
pânză; 108 x 58 cm, autentic, în stare suficientă,
evaluat în lei aur 30.000, asigurat lei aur 15.000 [ ... ],
Cotroceni: Sufragerie, peretele spre Est
169. DOMINICO T. GRECO, "Sfântul Sebastian",
pânză; oval; 88 x 68 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur 12.000, asigurat lei aur 6.000 [ ... ],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Vest
173. FRANCISCO ZURBARAN, "Îngerul păzitor",
pânză; 120 x 180 cm, autentic, în stare bunicică, are o zgârietură la
mijloc, evaluat în lei aur 20.000, asigurat lei aur 1O.OOO [„.],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Sud
183. VALDES LEAL, "Capul Sfântului Ioan",
pânză; 49 x 76 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur6.000, asigurat lei aur 3.000 [ ... ],
Cotroceni: Sala de Vânătoare, peretele spre Nord
184. FRANQOIS CLOUET, "Portretul lui Carol al IX-iea",
pânză; 62 x 55 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur 40.000, asigurat lei aur 20.000 [„ .],
Cotroceni: Salonul Mare, peretele spre Sud
209. EUGENE DELACROIX, "Studiu pentru barca lui Dante",
pânză; 80 x 64 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur 12.000, asigurat lei aur 6.000 [ ... ],
Cotroceni: Sala de Vânătoare, peretele spre Sud
212. SIR JOSHUA REYNOLDS, "La Robinetta",
pânză; 76 x 62 cm, autentic, în stare bună,
evaluat în lei aur 20.000, asigurat lei aur 1O.OOO („.],
Cotroceni: Sala de Vânătoare, peretele spre Sud
Certific că în Palatul Regal Cotroceni se află 16 tablouri ale Coroanei cu
următoarele numeri: 1, 7, 11,29, 91, 93, 148, 156, 165, 168, 169, 173, 183, 185,
209, 212.
"Extras din Testamentul Regelui Carol I"
ANIC, fond Casa Regală, dosar 9011914, filele 12, 45, 67, 12, 29, 39, 41, 42, 43, 44,
47, 48, 54, 55.

267
164

Umberto Roito - inginer


intreprinderi Technice
Furnizori de Maşini Industriale
1/14 Septembrie 1915
Bucureşti
Chitanţă,
prin care recunosc suma de lei 11.41 O - (unsprezece mii patru sute zece lei)
primită din partea Onor. Administraţiuni a Palatului Regal în contul Casei Rud.
Otto Meyer din Hamburg, ca plata primului acont de 30% a devizului, cu data
24/6 septembrie a.c. în valoare totală de lei 38.033,60 asupra reparaţiei şi
transformării sălii cazanelor la încălzirea centrală a Palatului Regal - Cotroceni.

ANIC, fond Casa Regală - Castele şi Palate, Palatul Cotroceni, dosar 17211915,
fila 14. Original.

165
3 septembrie 1915
Bucureşti
Prea stimate principe,
Eri şi azi am putut culege de la Ministerul Domeniilor informaţiile ce doreaţi
să aveţi şi anume:
1. Ministerul avea în buget pentru toate lucrările de la Cotroceni pe exerciţiul
1915/1916 un credit de 50. OOO lei la care se adăugau 448. OOO lei - credit deosebit
acordat; total 498.000 lei.
Din această sumă s-a ordonanţat d-lui B. Ludwig -100.000 lei, rămânând
azi disponibil 398.000 lei.
2. întreaga sumă de 398.000 lei este angajată de Minister pentru Cotroceni,
cu contracte în regulă şi va fi plătită luna aceasta sau în octombrie furnizorilor
(Thiergartner, Bratescu, Ludwig, împrejmuire), nerămânând nici un ban disponibil.
i n această sumă intră şi lucrarea serei, al cărei proiect a fost modificat şi aprobat
de curând de către M.S. Regele.
3. Din creditele vechi pe exerciţiul trecut 1914/1915 (lei 500.000) şi cel
anterior 1913/1914 (lei 900.000) nu a mai rămas nici o sumă disponibilă.
4. întreaga listă a d-lui Steinbach pe care îmi permit a vă o înapoia, priveşte
lucrări suplimentare, necontractate în baza fondurilor de la Minister şi comandate
din ordine diferite. Suma totală de 497.080, 13 lei urmează a se achita sau de
către Casa Regală sau de Minister, dacă s-ar mai putea acorda noi credite de
către Consiliul de Miniştri. în această privinţă am văzut o rezoluţie a d-lui ministru
Alexandru Constantinescu pusă pe un referat al d-lui arhitect Nenciulescu în
268
care domnia sa scria că nu mai poate cere deschidere de noi credite şi că dacă
în limitele celor acordate lucrarea s-ar putea face, nu are a face nici o opunere la
aprobarea ei. Acest lucru nu este posibil întrucât tot creditul de 498.000 lei este
angajat.
5. Pe lângă lucrările suplimentare executate în valoare de 497.000 lei, ar
mai fi de cheltuit încă:
1DO.OOO lei aproximativ pentru un bazin mare dorit de M.S. Regina
12.000 lei pentru lucrări de hidranţi şi altele necesare la paza palatului
contra incendiului
250.000 lei aproximativ pentru exproprieri
Pentru această din urmă cifră, dl. Ministru ar fi dispus să ceară un credit
nou de la Consiliul de Miniştri.
Prea devotatul Domniei Voastre
Nenciulescu

ANIC, fond Casa Regală, Regele Ferdinand, dosar 4911915, filele 6 - 7. Original.

166
Bucureşti, 19 septembrie 1915
Societăţii de asigurare
"Dacia România"

Avem onoarea să vă înaintăm în alăturare o listă de 14 tablouri din Castelul


Peleş făcându-vă cunoscut că toate aceste tablouri asigurate la dumneavoastră
cu poliţa nr. 518.091, au fost transportate în Palatul Cotroceni.
Rugându-vă să binevoiţi a ne remite poliţa respectivă de transfer.
Vă salutăm
Cu deosebită stimă
Basset
1. Dormitorul Majestătii Sale
"Îngerul Gabriel" v. Zu~baran-10.000 lei
"Madona" v. Veneziano - 8. OOO lei
2. Camera de mic dejun
"Madona" v. Francia- 16.000 lei
"Coborârea în mormânt" v. Andrea Mantegna - 30.000 lei
3. Salonul regal
"Tânăra Madelen" v. Reynolds-30.000 lei
4. Budoarul Majestăţii Sale
"Capul Sfântului Ioan Botezătorul" v. Valldes Leal-4.000 lei
"Studiu asupra acelui înecat" -4.000 lei
"Bunavestire" v. Rafael del Colle-10.000 lei
269
5. Coridor partea de Sud - I etaj
"Tablou" v. Meister Wilhelm - 4.000 lei
"Altarul" -2.000 lei
"Sfantul Sebastian" v. Greco-10.000 lei
6. Coridor partea de Nord - I etaj
"Tablou" v. Antonio Rincon - 3.000 lei
"Sfanta Familie" - 8.000 lei
"Capul lui Hristos" v. San Giovanni - 3.000 lei
Total: 142.000 lei
ANIC, fond Casa RegalfJ. Regele Ferdinand, dosar 4911915, filele 21 - 22. Original.
1
O parte din tablourile enumerate, şi care au fost transferate de la Castelul Peleş la
Palatul Cotroceni, făceau parte din galeria de tablouri a Regelui Carol I şi s-au găsit
la Palatul Cotroceni şi in anul 1914.

167
29 octombrie 1915
Bucureşti No. 1
SPECIFICAREA OBIECTELOR ASIGURATE.
constand din CLĂDIRI
No. Suma Constr.
Acoperişul
crt. asigurată: pereţilor
Valoarea totală, exclusiv
fundamentul şi construcţiunile sub
nivelul solului a următoarelor
clădiri, compunand PALATUL Cărămidă
REGAL de la COTROCENI cu var metal
1) 1.200.000 Corpul principal al Palatului vechiu
cu 2 etaje, afară de cele două colo-
nade, cari se exclud de la
asigurare, . . . . . . . . . . lei 1.153.000
Adaosuri: "Reconstruirea salonului
de aur ...................... n 20.000
Dormitorul Majestăţii Sale
Regina ................. " 27.000
1.200.000
2) 980.000 Palatul nou, lipit de Palatul vechiu,
pană la bucătărie, împreună cu sala
de mâncare, cu anticamera şi sus
terasa în stil Românesc (după
mănăstirea Horez), inclusiv
Reconstruirea odăei de studiu şi
anticamera, şi reconstruirea
bucătăriei . . . . . . .. ... lei 948.990
270
Adaosuri: Instalaţia de gaz
aerian ....................... " 17.450
lnstalatia cu aer comprimat pentru
'
absorbirea prafului ...... " 13.560
980.000
3) 45.000 Corpul secundar, cu etaj lipit de
Palatul vechiu printr-un coridor cu
coloane. Sus, locuinţa A.S.R.
Principelui Carol; jos, odaia
adjutanţilor, oficiul telegrafic şi
odaia camerierilor. Reconstruirea
scărei şi antreului.
4) 50.000 Un coridor cu locuinţe, între casa
A.S.R. Principelui Carol şi spălătorie
împreună cu fosta uzină reconstruită
în locuinţe de ale personalului.
2.275.000 Lei de reportat.
Specificitatea obiectelor asigurate:
5) 40.000 Casă de locuit cu etaj; jos, spălătorie
şi călcătorie
6) 23.800 Locuinţa Stallmaistrului, intre spălă-
torie şi Turn, cu odaia
comandantului
sergenţilor şi spălătoria chimică
reconstruită cu pivniţă dedesupt, şi
bucătăria stallmaistrului.
7) 15.000 Turnul de la intrare, boltit şi cu
galerie.
8) 50.000 Corpul de gardă, odaia bucătarului,
locuinţa maestrului de călărie şi
bucătăria între Turn şi Palatul nou.
9) 5.000 Instalaţia pentru răcit, din bucătărie
de sub No. 8
1O) 125.000 Grajdul cu etaj, construit nou; jos
pentru cai; sus, pentru fân şi ovăz,
lipit de spălătorie şi de gangul de la
intrare.
11) 100.000 Remisa trăsurilor şi garajul cu etaj.
Sus, locuinţa personalului; între
gangul intrărei şi remisa spălătoriei
trăsurilor.
12) 37.000 Spălătoria trăsurilor, remisa
hamurilor şi un şopron deschis
pentru lemne; lipit de bucătărie şi
garaj.
13) 60.000 Manejul şi garajul, situate în parc la
intrarea din Bulev. Independenţei.

271
14) 12.500 Garajul cu etaj, lipit de manej; sus,
locuinţe. (Construit 1915).
15) 340.000 Instalaţia caloriferului în Palatul
vechiu şi nou, cu dependinţe:
Palatul vechiu . . . . . . . . . lei 115.000
Palatul nou . . . . . . . . . . . lei 130.000
Locuinţa A.S.R. Principelui
Carol şi corpurile arătate
la no. 4, 5, 6 şi 8 ....... lei 78.000
Garajul şi remisele ... lei 17.000
340.000
3.091.300 de reportat

16) 733.000 Asigurarea mobilierului Palatului


nou, etajul I-iul, al II-iea şi
mansarda, inclusiv toaleta şi baia M.S.
Reginei, odaia de studiu cu
anticamera, antreul şi coridorul de
lângă scara de serviciu, lambriul scărei
de serviciu, toaleta damelor pentru bal,
scara şi antreul A.S.R. Principelui
Carol, precum şi mobilierul
personalului garajului, din remisa de la
No. 11 din tabloul de asigurarea
clădirilor.
3.824.300 lei
total

Notă. În curând se va primi de la firma Bemhard Ludwig facturile în detail asupra


întregului mobilier furnizat Palatului Cotroceni şi odată în posesiunea lor.
vom înainta o altă notă cu mobilierul specificat.
ADMINISTRAŢIA CASEI REGALE
s.s. Basset

Bucureşti 29 Octombrie 1915


Primit un asemenea exemplar care s-a anexat la oferta poliţei no. 522570.
Bucureşti 31/13Ianuarie1916
"DACIA- ROMÂNIA"
Societatea Generală de Asigurare
Direc~unea generală

ANIC, fond Castele şi Palate - Palatul Cotroceni, dosar 17311916, filele 8- 9. Original.

272
168

26 noiembrie 1915
Primăria Oraşului Bucureşti
Direcţiunea Lucrărilor Technice
Serviciul Uzinelor
N-rul 42292/1915

Onor. Ad.-ţii Palatului Regal Cotroceni


Mulţumind pentru suma de una mie lei, ce aţi binevoit a ne înainta şi pe
care am depus-o la societatea Crucea Roşie, avem onoarea a vă confirma că
lanterna ce s-a înfiintat în curtea Palatului Cotroceni, se va întretine de către
I I 1

Primăria oraşului Bucureşti în permanenţă.

Primar
Indescifrabil

ANIC, fond Castele şi Palate - Palatul Cotroceni, dosar 17211915, fila 16. Copie.

169

16 septembrie 1916
Bucureşti

Domnule Locotenent,
Domnul Giovanni Axerio supus italian de meserie constructor având nevoie
să ia ordinele domnului arhitect Liman şi instrucţiuni în privinţa mai multor lucrări
la Copăceni şi Palatul Cotroceni, vă rugăm a-i permite să poată vedea pe domnul
Liman şi a vorbi cu domnia sa în afaceri de serviciu.

Comandantul Palatului Regal


Maior Drosso
O-ei Sale
D-lui locotenent Ţinc - comandantul militar al oraşului Sinaia.

ANIC, fond Casa Regală, Regele Ferdinand, dosar 4911915, fila 48, Original.

'Regina Maria ar fi dorit încă din 1916 decorarea interioarelor Palatului Cotroceni în
stil nearomânesc (transformări care se vor face în 1925), dar intrarea României în
primul război mondial a determinat amânarea acestor lucrări.

273
170

15/28 martie 1919


Bucureşti
Domnule Ministru,
Avem onoarea să vă facem cunoscut că drumul care intră în curtea Palatului
Cotroceni - între Halta Cotroceni şi poarta de intrare a fost până acum închis
pentru circulaţia trecătorilor. care au alt drum, dincolo de linia ferată.
Odată cu intrarea armatelor inamice în capitală însă, acel drum a fost din
nou redeschis şi gardul de oprire distrus şi furat, stare în care se găseşte şi
astăzi, astfel ca parcul Cotroceni nu mai este accesibil la orice trecere, fără a
putea fi păzit.
Pentru înlăturarea acestui inconvenient vă rugăm să binevoiţi a dispune
închiderea cu stâlpi de fier sau de lemn şi sârmă ghimpată a traseului căii
ferate, pe distanţa între Haltă şi rampa de lângă Azil, iar pentru împiedicarea
circulaţiei intre şinele căii ferate şi gardul azilului vă rugăm să binevoiţi a dispune
să se închidă drumul tot cu drugi de fier şi sârmă ghimpată. în aşteptarea
răspunsului dumneavoastră, vă rugăm să primi~ d-le ministru, odată cu mulţumirile
noastre, încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni. ~

Mareşalul Curţii Regale


Henri Catargi
O-ei Sale
D-lui Ministru al Agriculturii şi Domeniilor.

ANIC. fond Casa Regală, Regele Ferdinand, dosar 15811918, fila 161. Copie.

171
Direcţia Horticolă
a Casei Regale
28Iunie1922
Domnule Colonel
M.S. Regina cerând de la subsemnatul explicaţiuni şi desluşiri asupra
lucrărilor de construcţie a teraselor din Parcul Regal Cotroceni, în urma cărora
M.S. a menţionat- mult- ca diverse lucrări să fie executate după dorinţa Sa în
următorul mod:
1) Drumul de lângă bolta din flancul drept să fie executat în linie dreaptă, ci nu
în semicerc cum este trasat acum;
2) Zidurile, intre stâlpi la bolta din flancul drept să fie executate în acelaşi mod
ca şi zidurile de la celelalte terase şi pe înălţimea de 0,60 cm. Iar în jurul
boltei să se prevadă 5 locuri pentru bănci.
274
3) în interiorul boltei şi la zidul nr. 1 de la terasa I să se facă rabatele cum sunt
la celelalte terase.
4) Toate bazin urile să aibă o scurgere din tuburi de fier prevăzute cu ventil cu
lanţ, urmând ca apa din bazinuri să se scurgă pe peluzele teraselor. Aceste
scurgeri sunt absolut necesare fiindcă M.S. Regina a exprimat dorinţa ca
interiorul bazinelor să fie căptuşit cu plăci de faianţă, la fel cum s-a făcut în
grădina A.S.R. Principesei Ileana, (cred că aceste plăci se pot procura de la
fabrica de ceramică din Periş).
5) Pentru a ajunge (de la terasa din faţă a boltei de piatră) la terasa IV să se
mai facă o scară cu şase trepte.
6) Tot acolo să se adâncească partea terasei din faţa boltei de piatră,
amenajându-se cu trei scări (a 2 trepte una) şi să se mai construiască o
boltă de piatră neregulată, care să se potrivească cu restul zidăriei.
Supunându-vă aceasta la cunoştinţa Dumneavoastră, vă rog să binevoiţi a
dispune să se execute întocmai cele mai sus arătate, şi ca atare a da cuvenitele
Dumneavoastră ordine celor în măsură.
Primiţi, vă rog, Domnule Colonel, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.

Direcţia Horticolă
a Casei
M.S. Regelui
Rebhuhn
Domniei Sale Domnului Colonel C. V. Sion
Directorul Domeniului Militar

ANIC, fond Casa Regală, Regele Ferdinand, dosar 6711922, fila 62. Original.

172
M. Foleanu
intreprinderea de lucrări publice
Str. Palas, nr. 3
6iulie1922
Bucureşti

Deviz,
Onor Casei Regale pentru lucrări de zugrăveală şi vopsitorie în ulei şi
clei, necesare Palatului Cotroceni.
I. Vopsitul tavanului şi pereţilor la antreul principal şi parapetul scării
principale.
li. Vopsitul bibliotecii M.S. Regelui în culoarea albă şi vopsitul
ferestrelor, a camerei de toaletă, a două uşi.

275
III. Reparatul la coloana şi friza cu ornamente în biblioteca M.S. Regelui.
IV. Reparaţii la apartamentul Principesei Elisabeta.
V. Reparaţii la apartamentul Principesei Marioara
VI. Reparaţii la apartamentul Principelui Nicolae
VII. Vopsitul tavanului intre grinzi şi parte din pereţi la apartamentul
M.S. Reginei.
VIII. Vopsitul vestibulului la dormitorul M.S. Regelui.
IX Vopsitul apartamentului Principesei Ileana.
Total deviz: 70.000 lei.

ANIC, fond Castele şi Palate - Palatul Cotroceni, dosar 17811922, filele 54 - 55.
Original.

173

1924
Repara~uni necesare la Palatul Regal Cotroceni şi care urmează a fi prevăzute
în bugetul pe anul 1925.
În interior:
1. Mici reparaţii la antreul principal, curăţit pereţii şi dat cu ulei;
2. Repararea scării de serviciu, tavanului de sub scară şi văruirea lor.
3. Repararea scării din gangul dinspre grădină.
4. Văruirea celor două coridoare (cel de sus de la mansardă şi cel de jos de pe
lângă pivniţă) şi repararea pereţilor stricaţi.

În exterior:
1. Repararea şi văruirea pereţilor şi consolelor.
2. Repararea acoperişului. în unele părţi trebuie a se înlocui tabla deoarece,
având găuri plouă înăuntru. Astfel plouă în buduarul M.S. Reginei.
3. Repararea peste tot a jgheaburilor, făcându-se în unele locuri opritori de
zăpadă.
4. Repararea şi văruirea faţadei clădirii din partea spălătoriei şi până la
apartamentul M.S. Reginei Elisabeta.
5. Modificarea şi la cerinţă văruirea lengeriei; pus duşumele. Refacerea pereţilor
la o scară din interior (la călcătorie), care au fost stricaţi în timpul exploziei.
6. Chituirea luminatoarelor ce n-au fost chituite deoarece plouând înăuntru se
strică tavanul şi pereţii ce vin în dreptul lor.
7. Repararea scării de serviciu ce vine deasupra dormitorului M.S. Reginei.
8. Văruirea coridorului ce merge spre bucătărie.
9. Repara~a corpului de gardă, vopsindu-se scaunele, băncile de fier şi lavoarul.
10. Repararea tablei de pe acoperiş (deasupra locuinţei lui Botez)

276
11. Punerea geamurilor din pod de la locuinţele personalului care au fost sparte
de explozie.
12. Reparaţia burlanelor de sus de la acoperiş.
13. Văruirea grajdurilor din partea grădinei.
14. Pavarea cu piatră a "tet<e> de chat" ce avem între cele două porţi.
15. Asfaltat sus gangul clopotniţei.

ANIC, fond Casa Regală, Regele Ferdinand, dosar 2911924, fila 2. Original.

174

8 septembrie 1926
Direcţia Reşedinţelor Regale către dl. Mareşal al Curţii Regale
Anul trecut 1925, în luna iunie domnii arhitecţi ai Casei Regale, Liman şi
Ernest au constatat că grinzile de lemn ale tavanului sufrageriei mari de la
Palatul Cotroceni erau atacate de bureţi şi din această cauză ameninţate cu
prăbuşirea.
în urma adresei dumneavoastră nr. 222 din 30 iunie 1925, Ministrul
Agriculturii şi Domeniilor a delegat pe dl. Arhitect Petrescu să verifice starea
grinzilor şi să refere dacă înlocuirea lor este necesară. Conform referatului
domniei sale, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a binevoit a aproba înlocuirea
acestor grinzi cu traverse de fier şi a aloca pentru această lucrare suma de cca
400.000 lei, în afară de subvenţia anuală ce se acordă Casei Regale pentru
întreţinerea Palatelor. Lucrarea [a] fost executată de dl. Axerio, căruia i s-a plătit
suma direct de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Anul acesta, cu ocazia
lucrărilor pentru modificarea noului salon de dans de la Palatul Cotroceni s-a
constatat că grindăria de lemn a tavanului acestui salon este şi ea complet
putredă din aceleaşi cauze. Cum lucrările de modificare a salonului erau în curs
şi urgente s-a făcut înlocuirea grinzilor de lemn putrede cu traverse de fier şi
bolţi de cărămidă între ele, de dl. Axerio care a executat asemenea lucrări şi la
grinzile sufrageriei. Conform alăturatului deviz costul acestei lucrări se ridică la
suma de 656.777,85 lei, lucrarea fiind mult mai grea decât cea de anul trecut,
având deasupra salonul de dans, garderoba M.S. Regelui, apartamentul
Principesei Ileana şi garderoba M.S. Reginei, unde a fost necesar de a menţine
pe loc toate dulapurile, lambriurile, instalaţia de baie care din cauza deteriorării
produse prJn oprire a fost absolut necesar a se revopsi şi a face reparaţiile
necesare. lntrucât costul acestei lucrări iese din cadrul reparaţiunilor pentru
care Casa Regală primeşte de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor o subventie
anuală, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a interveni ca Ministerul Agriculturii, şi
Domeniilor să ramburseze Casei Regale suma de 656.777,85 lei.

ANIC, fond Castele şi Palate - Palatul Cotroceni, dosar 18211926, fila 44. Original.
277
175
Inventarul argintăriei de la palatul regal din Calea Victoriei aduse la
Cotroceni
SERVICIUL CRISTOFFLE
3 tablete pătrate.
2 tablete rotunde.
1 tabletă rotundă subţire.
1 tabletă marginile perforate 902.
3 supiere ovale cu dublouri şi capace.
5 legumiere, 1O dublouri, 5 capace.
5 sosiere, 1Odublouri.
7 cupe pentru fructe, fără picior.
1 reşou oval cu 4 picioare.
12 farfurii ovale dim. 48 / 45 cm.
15 farfurii rotunde - 35 I 30 cm.
40 farfurii adtmci pentru supă.
80 farfurii întinse pentru masă.
100 cuţite desert [5 lipsă).
30 cuţite pentru fructe.
60 linguri pentru masă.
70 linguri pentru desert.
3 linguri pentru scos supa.
1O linguri pentru sos.
150 furculiţe pentru masă.
80 furculiţe pentru desert [1 lipsă).
3 lopeţi pentru pâine [1 lipsă).
4 furculiţe pentru salată.
4 linguri pentru salată.
4 furculiţe pentru friptură.
4 linguri pentru friptură.
3 cleşte pentru sparanghel.
4 coşuri pentru şampanie.
1O scoici (gazolete).
5 ceşti pentru supă.
5 pahare de apă.
zaharniţe (neprecizat numărul- n.n.).
lopeţi pentru prăjitură (neprecizat numărul- n.n.).
40 tasuri pentru sticle.
1 reşou rotund fără dublouri.
25 solniţe pentru sare.
25 linguriţe pentru sare [2 lipsă).
2 coşuri negre de pai, cu 3 vase pentru patiserie, 2 solniţe, 6 furculiţe, 5 cuţite, 4
linguriţe, 5 farfurii şi 2 pahare.
278
1 ceainic mare cu 2 căni mari pentru lapte, 2 căni mici.
1 cană fără iniţiale.
1 cană cafea serv. fluturi.
9 căni pentru cafea mărimi diferite [1 lipsă].
1 făraş şi perie pentru pâine.
[4 frigărui].

SERVICIUL GHICA
4 lopeţi pentru servit peşte.
4 furculiţe pentru servit peşte.

SERVICIUL CUZA
1 tabletă ovală mare.
1 tabletă pătrată mai mică.
3 linguri de scos supa.
15 furculiţe pentru masă.
3 cleşte pentru sparanghel.
4 cleşte pentru zahăr.
6 cleşte pentru nuci.
5 sfeşnice pentru ? lumânări.
1 coş pentru pâine.
[1 servici pentru ceai şi cafea].

SERVICIUL TELGHE
100 cuţite de masă.
50 cuţite de desert.
120 furculiţe de masă.
35 furculiţe pentru desert.
45 linguri de masă.
30 linguri de desert.
29 linguri de cafea (aurite).
1Olinguri de schwartz.
1 lingură de scos supa fără iniţiale.
1Olinguri de sos.
4 linguri de servit salata. cu vârf de os.
4 furculiţe de servit salata, cu vârf de os.
4 linguri de servit friptura.
4 furculiţe de servit friptura.
40 cuţite (aurite pentru fructe).
40 linguri (aurite pentru fructe) [1 lipsă].
39 furculiţe (aurite pentru fructe).
40 cuţite pentru peşte.
40 furculiţe pentru peşte.
279
70 pahare argintate împletite, sârmă pentru ponei.
1 cană pentru cafea (pentru schwartz).
1 cană pentru lapte (pentru schwartz).
1 zaharniţă.

ANIC, Bucureşti, fond Casa Regală - Castele şi Palate. Cotroceni, dosar 16411927,
filele 232 - 235. Observaţii: textul menţionat intre paranteze drepte [] a fost
adăugat după inventar.

176

Inventarul obiectelor luate de la Castelul Peleş şi trimise


la Palatul Cotroceni
1922 1 dulap lemn stejar coridor, Mansardă.
1 dulap cu sertare din camera d-lor aghiotanţi.
2 paturi de lemn cu somiere şi saltele pentru d-nii Ruşi.
1923 1 pian din atelierul de pictură pentru Pr. Elena 1 .
1 serviciu de porţelan din 1O bucăţi cu flori verzi - Pr. Carol 2 .
2 vaze albastre din (Sala) Biliard şi Biblioteca Reginei Elisabeta 3 .
4 vaze de la Pelişor date principesei Bibescu 4 .
23 vaze luate din diferite camere şi coridoare.
2 tablouri (icoane) din coridorul etaj I.
2 oale de pe coridorul Mansarda Turla.
1 oală albastră din Sala Biliard.
1 mandolină din camera de lucru Regele Carol.
1 casetă de lemn din camera de lucru Regele Carol.
4 vaze de pe coridorul Mansarda.
1 tablou (litografie) dată Domeniul Coroanei, Napoleon.
1925 1 cabinet aurit de pe coridor, Pelişor, trimis la Cotroceni.
1 pupitru aurit de pe coridor, Pelişor, trimis la Cotroceni.
1 tablou relief Sima de pe coridor, Pelişor, trimis la Cotroceni.
2 tablouri aquarel N. Ciprian, Roma, trimise la Cotroceni.
1 vitrină fier şi lemn sosită de la Bernh. Ludwig 5 , trimisă la Cotroceni.
1 plachetă de marmură, Pelişor, trimis la Cotroceni.
1 bust de marmură trimes la Cotroceni.
1 auto teracotă din camera d-lui Denis, trimis la Cotroceni.
1 covor Persian din Sala Maură.
1 garnitură mobilă din 9 bucăţi, nou, trimis la Cotroceni.
1 garnitură mobilă Sala Lila Pelişor, trimisă la Cotroceni.
2 lăzi (truie) din Salonul Florentin.
4 vaze din argint din Sufrageria mare.
1 vas de argint din Sala de Consiliu.
280
1 tablou din biblioteca Regele Carol (fără autor).
1926 1 casetă din camera de lucru Regele Carol.
1 cuţit de agat cu briliante din camera de lucru Regele Carol.
1 fotel lemn sculptat şi aurit din Galeria de marmură.
4 scaune din Galeria de marmură.
1 cabinet italienesc din Galeria de marmură.
3 scaune de lemn de pe coridor, Parter.
1 tron spaniol din Sala de muzică, etaj I.
6 perne stofă aurită din camera lucru Regele Carol.
1 vas de argint din camera de lucru Regele Carol.
1 masă de la Castel Pelişor.
1 pereche skii de la Vânători Munte şi 2 bastoane.
1 casă de fier pentru bani din biblioteca Regele Carol.
1
Elena, regină a României, "Sitta" (1896-1982). Născută prinţesă a Greciei. Căsătorită
În 1921 cu principele Carol; mama regelui Mihai I.
2
Carol, principele moştenitor al României (1893-1953), devenit regele Carol al II-iea
(1930-1940). Căsătorit cu Ioana Lambrino (Zizi) - căsătorie nerecunoscută conform
statutului Casei Regale; a doua căsătorie cu Elena, prinţesa Greciei; a treia - cu
Elena Lupescu.
3
Elisabeta Paulina Otilia Luiza de Wied (1843-1916), regină a României, căsătorită
În 1869 cu regele Carol I. A scris sub pseudonimul Carmen Sylva.
4
Bibescu Marlha, prinţesă (1888-1973). Născută Lahovari şi căsătorită cu prinţul
George Valentin Bibescu.
5
8emhard Ludwig, furnizor de mobilier (Viena) al Casei Regale din România.

ANIC, Bucureşti, fond Casa Regală, Regina Maria, dosar IV/1311927, filele 5 - 6.
Observaţii: semnat de regina Maria (Sinaia, 15 august 1927); adnotări făcute de
regină pe marginea foilor, cu precizarea anului in care obiectele au fost transferate
de la Peleş la Cotroceni (1922, 1923, 1925, 1926).

177
Palatul Regal Cotroceni
Inventarul mobilierului statului
Culoarul etajului I inel. Culoarul RomAnesc
Plan Nr. 4 vezi şi Part. pag. 2* Lei aur
lambri românesc (în culoarul românesc), 2 m înălţime ... „ „ . „ •••• „ ...... „ „ „ „ „ „ .. 2 500
2 felinare în perete, formă semi-glob ...... „ „ „ ......••............ „ . „ .............•.•...... „ ...•... 600
geamuri colorate . „ •. „ „ „ „ „ „ ... „ . „ „ „ „ .• „ „ „ „ „ . „ „ . „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ „ „ ... „ . . 400
Culoarul etajului I. Oaspeţi 3 500
Plan Nr. 5 vezi Part. pag. 4
lambri alb cu 3 dulapuri în perete „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 3 800
1 cămin cu plăci de faianţă şi placă de marmură „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ ... 2 OOO

281
Lei aur
1 vaz mare de piatră, sculptat pe piedestal, idem: 4 lei ........................... „ ........... 320
4 perdele galbene şi 4 rulouri ............................................................................... 270
4 mascări de radiatoare ........................................................................................ 300
2 oglinzi mari ......................................................................................................... 200
3 oglinzi semicerc .................................................................................................. 300
8 ferestre colorate .................................................................................................. 560
1 covor Laufer 41 m lung .................................................................................... ~
8 100

Toaleta doamnelor de onoare


Plan Nr. 7 vezi Part. pag. 5
1 toaletă gris, cu placă cristal şi 3 oglinzi .............................................................. 440
lambri de tei cu 5 oglinzi .................................................................................... 4 OOO
1 masă gris cu placă de cristal şi 5 sertare ........................................................... 660
1 lavabou dublu cu plăci de mamură ................................................................ 1 300
1 mascare de radiator ........................................................................................... 300
2 fotoliuri cu perne galbene .................................................................................. 380
2 scaune ................................................................................................................ 1 70
1 lampă cu abat-jour de sticlă mat ........................................................................ 280
2 aplice cu abat-jour .............................................................................................. 200
2 perdele galbene cu draperie şi 1 rulou .......................................................... 390
8 120
Sala domnilor adjutanţi
Plan Nr. 8 vezi Part. pag. 6
1 birou american, culoare mahon ........................................................................ 400
1 cuvertură maron de catifea presată ................................................................ ~
1 300

Toaleta domnilor adjutanţi


Plan Nr. 9 vezi Part. pag. 7
1 chiuvetă cu oglindă etc. completă ...................................................................... 350

Sala de vânătoare
Plan Nr. 1O vezi Part. pag. 7

pro memoria:
Tablouri ale Coroanei 1 :
1 tablou, La Robinetta de Reynolds Catalog Bachelin 212
1 tablou, Capul Sf. Ion, Valdes Leal Catalog Bachelin 183
1 tablou, studiu pentru barca lui Dante Delacroix Catalog Bachelin 209

Biblioteca M.S. Regelui


Plan Nr. 12 vezi Part. pag.11
1 masă mare de stejar cu placă de cristal ............................................................ 650
282
Salonul mare Lei aur
Plan Nr. 13 vezi Part. pag. 12
1 pian de concert "Bechstein", de lemn de nuc ................................................. 3 700
arhitectură decorativă (1/2 particular) .............................................................. 30 OOO
33 700
pro memoria:
Tablouri ale Coroanei:

Greco: Sf. Sebastian Bachelin 2 Nr. 169


Greco: Sf. Familie Bachelin Nr. 165
Schonjans: Cleopatra dizolvând o perlă Bachelin Nr. 148
Zurbaran: îngerul păzitor Bachelin Nr. 173
Cranach: Venus şi amorul Bachelin Nr. 93
Franco da Bologna: Maica Domnului cu copil Bachelin Nr. 1
Domenico Venez: Maica Domnului cu copil Bachelin Nr. 7
Clouet Portretul lui Carol al IX-iea Bachelin Nr. 185

Anticamera sufrageriei regale


Plan Nr. 14 vezi Part. pag. 15
3 ferestre colorate ............................................................................................... 1 050
2 îmbrăcăminte de radiatoare .............................................................................. 100
1 pozzo mare de piatră, pentru plante ... „ .. „ ...... „„ ........ „„ .. „„„ .. „„ ... „ .. „ ... „.„ .... 800
1 covor Tebris 5,50 >< 3,56 ....................................................................... „ ......... l....QQQ
8 950

pro memoria
Tablouri ale Coroanei:
Raff. Colie: Buna Vestire Bachelin 3 Nr. 29
Vechea şcoală germană: Răstignirea lui Christos Bachelin Nr. 91

Sufrageria regală
Plan nr. 15 vezi Part. pag. 17
Mobilă compusă din:
1 masă mare rotundă aurită şi sculptată, 3 servante
(în pereţi) idem
24 scaune idem
1 scăunel
2 fotoliuri idem
4 grilaje la calorifer ...... „......................... . „ . . . . . . . „ .............................. „ ........... 12 650
2 cruci de stofă de aur pe masă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „. 1 700
1 covor Tebris 7 1/2 >< 4 m. „„„„„„„„„„„„„„.„„„ „„„. „„„„„„„„„„„„„„„„„.12 500
2 ferestre colorate „ „ „ „ „. „ „ „ „ „ „ „ „. „ „. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „. „„„„„ „„ . 440
27 290
pro memoria
Tablouri ale Coroanei:
Greco: Don Carlos călare Bachelin Nr. 168
Rincon : Christos binecuvântând virgina Bachelin Nr. 156

283
Biroul domnului mareşal Lei aur
Plan Nr. 16 vezi şi Part. pag. 17
1 canapea îmbrăcată cu catifea maron, presată .................................................. 900
1 fotoliu îmbrăcat cu catifea maron, presată şi cu o pernă ................................... 800
1 scaun de birou sculptat, cu pernă de piele presată ......................................... _4QQ
2100
Scara din biroul d-lui mareşal
Plan Nr. 17 vezi şi Part. pag. 18
1 scară cu 9 trepte şi vanguri .............................................................................. 2 300
1 lampă plafonieră de aramă cu 3 becuri (lanternă bizantină) ............................ 340

Sufrageria suitei
Plan Nr. 18 vezi şi Part. pag. 18
lambriu pe toţi pereţii, cu etajere etc ...... „ ............................................... „ ......... 6 620
diferite mascări de radiatoare ............................................................................... 900
1 masă de stejar sculptată, lungă ...................................................................... 1 OOO
1 masă mică rotundă ............................................................................................ 350
1 fotoliu sculptat, spate şi pernă de piele presată ................................................ 600
1 fotoliu sculptat cu pernă de piele presată .......................................................... 400
4 perdele galbene cu 2 rulouri ..................... „ ...................... „....................
„ ..•. 170
10 040
Toaleta suitei
1 chiuvetă cu oglindă etc. completă, 1 closet complet, 1 săpunieră
şi 1 pahar, 1 perdea albă, 1 perdea gris, 1 rulou ............................................... 1 370

Apartamentul pentru oaspeţi, etaj I.


Plan Nr. 19, 20, 21 +vezi Part. pag. 19
Fund

Antreu:
lambri verde cu 1 dulap mare vitrificat şi 1 mascare de radiator ....................... 1 200
1 masă de stejar cu 2 sertare, pe 4 picioare ......................................................... 400
2 scaune verzi cu perne ......................................................................................... 11 O
1 plafonieră 1 bec, abat-jour alb de sticlă ............................................................. 220
2 aplice câte 1 bec abat-jour alb de metal. ........................................................... 120
1 oglindă cu ramă de metal .................................................................................. 190
1 vas negru zmălţuit ................................................................................................... 8
1 covor fix, culoare gris .......................................................................................... 380
2 perdele, 1 bară de metal şi 1 rulou .................................................................... 140
2 brise-bise ............................................................................................................ 140
closetul complet ............................................ „ ...................... „.. .. ........ ...... ...... .. 565
3 363
Dormitorul:
pereţii îmbrăcaţi în stofă, inclus. lambri de lemn ............................................... 1 OOO
1 alcovă cu diferite ferestre .................................................................................... 800
2 mascări de radiatoare ........................................................................................ 450 „
284
Lei aur
1 cămin de faianţă cu placă ....... „ ..... „ „ „ „ „ „ ...•.•... „ .•...•..•.•• „ ....•..•....•..•.•.. „ „ . „ . 1 780
1 dulap (spre baie) .................... „ •••.••.•••••••....•......•.. „ •.•.•...................•..••.•.••.•........ 200
1 pat mare dublu, alb, cu somieră şi saltea ... „ ..... „ „ .• „ „ •.. „ .. „ . „ ..... „ „ .• „ „ •••.••..... 700
1 masă mahon, mică rotundă cu placă de cristal „ •••••••••..• „ . „ „ „ .. „ .•. „ •. „ „ •.•.....•. 240
1 birou mahon, cu capac şi 5 sertare „ „ ••..••.•••..• „ .. „ „ „ ...• „ . „ .• „ . „ .• „ ... „ ... „ „ . „ .... „ 700
1 noptieră albă rotundă cu placă de cristal ... „ „ „ .• „ . „ „ •. „ ......•.. „ ... „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ . „ 250
1 canapea îmbrăcată cu postav verde „ ••..• „ ............. „ „ „ . „ „ „ .• „ „ „ .••• „ ....• „ ..•.. „ „ . 740
1 canapea îmbrăcată cu creton şi cu 1 pernă „ „ . „ . „ .•.... „ . „ .. „ ....... „ ....... „ „ ... „ „ .. 450
2 fotoliuri mari îmbrăcate cu postav verde, cu perne „ „ „ „ .. „ . „ „ „ „ .• „ .• „ „ ••. „ . „ . „ •• 950
2 fotoliuri mijlocii îmbrăcate cu postav verde, fără perne .................. „ .•. „ ..... „ ..... 540
1 covor roşu Demirdjee 385 x 288 .. „ „ „ .....•.•• „ .•..•..•.•...••........••.... „ •..• „ ...•..... „ ... 1400
2 preşuri de pat, albastre 100 x 50 .. „ •..•••.• „ •..•.• „ .•.•.•. „ „ .••.•••.• „ „ ••. „ „ .•••••.•••••.•••.• „ 60
6 perdele verzi cu galon, draperie, cu bare de metal . „ „ .•...... „ ... „ •. „ ...•.... „ ....... „ 500
1 cuvertură de pat verzuie cu galon „ . „ .........•. „ „ .....••..••.. „ „ •..••••••••.. „ ••••••••••••..•• „ . 100
1 plafonieră cu 1 bec „ „ ..... „ .•.....................•.•••.•..•••••••••••••.•••...•.....••..•.•..•.••.•.•......... 60
2 perdele de soare şi 2 rulouri „ ..• „ ..•. „ •• „ •• „ „ ...•.• „ . „ ......••..•••.•.••• „ .•.•.. „.......... 200
11 120
Toaleta:
tapet de stofă .............. „ .......••..•.••...•........ „ ••.•••.•••.•.... „ ...•...............••...•••...•••...•••.•. 450
1 perete de lemn spre baie ..... „ •••••...•..... „ •... „ .••••••••••••••. „ „ .. „ „ „ ... „ ... „ .. „ .........• „ 620
1 cămin de faianţă cu placă ........... „ ••••.........•••••••.•••.• „ •.••••.•• „ . „ „ ... „ •..... „ .. „ ..... 1 41 O
1 dulap-toaletă cu oglinzi mari etc........... „ ....•..• „ ..•••••••••• „ .•• „ ..• „ •. „ „ .......... „ . „ . 1 400
1 dulap alb (pe culoarul mic) ....... „ ........••••• „ •... „ „ „ .. „ ..... „ ...•.• „ .••.• „ „ „ „ „ „ „ „ ...... 520
1 masă mică pătrată cu etajeră albă .. „ .. „ ..........•.• „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ ........ „ .. „ . „ „ „ „ .... 90
1 canapea cu housse .„ ..... „ „ ..............• „ „ ... „ . „ .• „ •.....•.... „ . „ .......•.... „ „ „ „ ... „ ... „ ... 600
1 fotoliu cu housse ... „ „ ..•..• „ .... „ „ „ .•..••. „ .. „ „ ..•• „ „ .... „ ...... „ .. „ . „ ..............••. „ ........ 190
1 scaun cu housse ................................................................................................ 120
2 aplice electrice .............. „ ............•. „ .. „ „ ................... „ ............•.••...•.... „ .. „ ............ 25
1 vas de pământ gris ................................................................................................. 5
1 covor fix .. „ .... „ ................ „ .•.. „ ... „ ..............................•...........•.. „ •.....•...•...........•.. 380
1 perdea la uşă (ca tapetul) cu bară „ „ „ „ . „ „ .. „ „ „ „ ... „ .. „ . „ „ •.... „ „ . „ . „ „ .. „ „ „ .. „ „ . 120
1 perdea albă la fereastră .„ „ ...... „ „ .. „ „ „ „ ... „ .... „ ......... „ „ „ . „ . „ .. „ . „ ..... „ „ ..... „ . „ „ 180
2 perdele la fereastră cu flori roşii ........ „ .... „ ...........•........ „ . „ ........ „ .....................• 180
4 perdele de creton la dulap ...... „ .....•.•.......••.. „ ...............................•................. _.1QQ
6 440
Baia:
1 baie de faianţă complet instalată ............. „ ......•..........•........................•.......... 2 500
1 cuier alb şi 1 scaun alb şi o plafonieră ............................................................... 140
1 lavoar cu marmură etc...................................... „ ..••....•.........•.......•.....•..•............ 780
1 oglindă cu ramă albă ............... „ .•........ „ •......•.........•.........•.......••.....•... „ .............. 55
3 perdele diferite .. „ .....•................ „ ......... „ .......... „ .... „ ..................... „ .......... „ ....... 220
2 perdele mari: negru cu galben, cu bară ... „ „ .... „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ „ ....... „ . „ ... --11.Q
3 865

285
Apartamentul fost al oaspeţilor ruşi Lei aur
Plan Nr. 23, 24 + 25 vezi Part. pag. 19, 20 + 21

Salon
lambri băiţuit gris-negru, cu 2 dulapuri în perete ............................................... 2 040
1 altan ...... „ ........................... „ ........... „ . „ ...........•..•.•••••..•••.•...••.•.•....•••••••••••••••••.•••• 160
1 fereastră colorată la cămin ................................................................................. 350
1 mascare de radiator .......................................................................................... 300
1 podea şi 1 etajeră la cămin „ „ .. „ „ „ . „ . „ .....•.. „ ..••..•..•....•.....•••..•••••.••..•••.••..•.••••••. 996
1 lavabou fix (la intrare) .... „ . „ „ „ „ „ ..... „ ..............•.•••••....•.•.........•.••..••••.•.••......•....•. 580
1 bancă semicerc ...... „ . „ ................................ „ „ .•....•.....................••.•....••..•.......... 950
1 cămin de cărămidă cu placă „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ ..•.••...••..... „ . 2 430
„ „ „ „ „ .••••••••••••••••••••••••

1 pat de stejar negru, cu somieră şi saltea „ „ . „ ...... „ ... „ ..•.... „ .•......... 650
„ „ „ .•.••• „ •••••

1 dulap sculptat cu 4 uşi „ .. „ „ „ „


„ „ „ „ „... „ „ .... „ ......
„ „ „ „ 590
...• „ •••••••••••••• „ .•••••••.••••••••

1 masă mică de stejar rotundă cu placă de cristal . „ . „ ... „ . „ ...... „ ...... „ . „ •..•.......... 190
1 masă simplă de stejar. „ ....... „ „ „ . „ „ ...... „ .......... „ .................. „ .........••.•..••••• 170
„ . „

1 birou mic de stejar cu capac şi 11 sertare „ . „ . „ „ .... „ „ ..... „ ...... „ ...............•.....••. 380
1 noptieră cu 1 placă marmură roşie „ „ „ „ „ „ „ „ „ ... „ „ „„ „ „ ... „ „ „ „ . „ ...•.•.• 120
„ .••• „ ••• „

1 canapea cu housse ............... „ ............. „ . „ ..... „ ...... „ ...............................•.......... 800


1 fotoliu cu housse .„ .. „ ... „ „ „ ... „ . „ „ .• „ „ .. „ ...........•...... „ ............... 430
„ .......................

2 scaune cu housse .............. „ ............................................................... „ .......•...•. 160


2 scaune de stejar cu perne creton „ „ „ ...
„ „ „ ... „ ..........•..•... „ .. „ ..•... „ ... 280
„ „ •••••• „ •••••

1 policandru de fier, 4 becuri ......... „ ..... „ ............. „ ... „ „ ..................•••......... „ •.....•.. 420
1 lampă de metal atârnată, 1 bec .. „ ................ „.:................................................. 170
diferite lumini sofiţi la cămin ................................................................................. 350
1 aplică la pat .......................................................................................................... 60
3 aplice în pereţi şi 1 aplică la intrare „ .........•.••••••••••.••••••••••••••••• 100
„ .•.•••••••••••••••••••••

1 oglindă octogonală, ramă metal presat „ „ . „ „ „ „ . „ . „ „ •••. „ .•.••.•.•..•••.•..••.. „ ••. „ ••••. 450
1 cuvertură de pat, verde cu mătase .. „ .. „ ...•.•.••..•..•...................•..•...•••••.•.•••• 100
„ „ .•••

1 covor albastru-galben-roz 400 )( 300


1 covor albastru-galben 300 )( 120
1 covor albastru-galben 198 )( 100
1 covor albastru-galben 136 )( 70 . „ ..........•.•.... „ .. „ .....•••..•.•••.•. „ •. „ „ ..•.•• „...... 800
14 026
Dormitor:
lambri alb .. „ .............................................................. „ .. „ .. „ „ . „ . „ ...•.......•... „ „ •.•.. 1 OOO
tapet de stofă la pat „ „„. „ „
•• „ „ „ „ . „ •. „
„ „ „ „ ....... „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ .• „ .. „ „ . „ „ . „ ... „ „ „ 620

1 dulap alb fixat în perete „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ . „ . „ . „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ .... „ . „ „ „ .. „ „ . 620


„ „. „

1 pat alb dublu cu polog, draperie. somieră şi saltea „ „ .• „ .. „ „ „ „ .. „ „ . „ . „ „ .•. „ . „ .. 860


1 cămin cu placă ................................ „ ..............................•..• 1 540
„ .•••••.•.. „ •.••.•••••....

1 masă rotundă de mahon .„ .. „ „ „ .. „ ... „ .. „ . „ .... „ . „ ........• „ . „ .•. „ .... „ ........•..•........... 280
1 masă mică de mahon din 2 bucăţi ............... „ „ „ .• „ ..•.... „ „ ...•..... „ ......••...........•. 190
1 masă mică de mahon cu placă de cristal şi etajeră .......... „ ....•.•••••••••...••••.•....•• 200
2 noptiere albe ...................................................................................................... 250
1 fotoliu cu housse ................................................................................................ 190
2 scaune cu housse .............................................................................................. 220
1 plafonieră cu 1 bec ............................................................................................. 120
286
Lei aur
ecleraj sofiţe . „ . „ „ „ „ . „ „ „ . „ .•.• „ „ „ „ •... „ . „ . „ .. „ „ ... „ ... „ „ .• „ •. „ „ . „ .• „ . „ •. „ .. „ . „ „ ••• „ •... 300
1 postament de mahon (pentru 1 lampă) . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ . „ „ „ .•..•. „ . „ „ „ . „ •• „ •.. „ .. „ 150
2 aplice electrice .. „ ... „ .••.. „ .•.•........•..•.•••.............. „ .... „ ..... „ ••. „ .... „ •... „ •••••.•.•. „ •.. „ •• 40
1 oglindă cu ramă albă ... „ „ „ „ „ •• „ .... „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ .•• „ . „ „ „ „ 160
1 covor verde de maşină 400 x 300 „ „ „ .•. „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ „ ..•.••• „ „ „ „ ••.• „ „ 600
1 covor mic galben-albastru 137 x 70 „ „ „ „ „ . „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ 100
1 cuvertură de pat verde cu dantelă albă ... „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ . „ „ •• „ „ „ „ •.• „ . „ ..• „ . „ . „ . „ 300
12 diferite perdele la dulap şi ferestre etc. „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ •••• „ . „ . „ „ •• „ „ „ . „ . „ „ ••• 1.Jfil!
8 930
Toaleta:
lambri şi tapet de stofă la pere~ .„ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ .. „ „ „ „ ..•• „ . „ . „ . „ „ „ „ . „ . „ . „ .. „ .. „ 300
1 perete despărţitor la odaia de baie „ .. „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ •• „ „ . „ •••• „ ••••.• „ ...•.•• „ . „ „ ••• „ 560
1 cămin cu placă .. „ „ •• „ •.••..•... „ „ •• „ .... „ .......... „ .... „ ...• „ .••• „ .••• „ •••• „ •••..••••• „ ••.. „ .. 1 750
1 mascare radiator... „ „ ••••.••• „ ••• „ ...•• „ •.•••..••. „ .••..•• „ . „ ...•.•.... „ •.••••••.••.•••• „ •••••••••• „ •• 100
1 toaletă englezească cu oglinzi, lemn cireş . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .•• „ •• „ . „ ... „ •• „ ••.•• 700
1 dulap mare în perete, lemn cireş „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ •••• „ „ „ . „ •• „ „ „ „ „ „ „ ••• „ •• „ „ „ „ . „ 1 400
1 lavabou complet ... „ •••• „ ...• „ . „ . „ ..•• „ •••• „ ••.... „ ••.•......•••••.•.•.••••••••••••••.••• „ ••.••••••. „ •• 580
1 masă de lemn de cireş „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ .. „ „ „ „ . „ .. „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ .. „ . „ . „ „ . 180
1 fotoliu îmbrăcat pluş şi cu perne „ „ „ „ „ „ .. „ „ . „ „ „ „ „ „ .• „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ . „ „ 150
1 scaun îmbrăcat pluş şi cu perne „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ .. „ „ „ „ •• „ „ „ „ „ „ . 100
1 covor fix ...... „ „ .... „ .... „ ........ „ „ „ . „ .... „ .•••.•.......... „ .... „ ...• „ ..•••.... „ .••.....• „ ...•. „ •.•.... 350
8 diferite perdele, alb, mauve, cu flori „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . 400
6 570
Baia:
1 baie de faianţă completă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 2 100
1 closet complet .................................................................................................... 500
1 oglindă cu ramă albă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ ... „ „ . 55
1 plafonieră cu 2 becuri „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 60
1 aplică . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ ..... „ .... „ . „ „ . „ .• „ .... „ „ „ „ ... „ ... „ „ „ 36
2 cuiere ..... „ ...... „ . „ .• „ ................. „ .......... „ .... „ ..... „ .......... „ .......... „ •..• „ •••• „ •..• „ •.....•. 80
1 săpunieră .. „ ..... „ .•. „ •... „ .................................. „ ......... „ .. „ ..• „ . „ ••.. „ ..••..•..•. „ ... „ •....•. 5
1 perdea mică de creton .. „ ....... „ ..• „ .................... „ •.............•• „ ••••• „ ......... „ .... „ . ~
2 871
Sufrageria I, pentru personal
Plan Nr. 26 vezi şi Part. pag. 21
lambriuri simple .„ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ ... „ „ „ „ „ „ „ ..... „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ .• „ „ . „ 160
1 mascare radiator .. „ ............................ „ .......... „ .... „ .......... „ ..•• „ „ .. „ .......•.. „ .... „ .. 160
1 masă mare de prelungit .„ „ „ „ ... „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ . „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ „ .. „ „ 240
1 bufet mare, placă marmură roşie, cu etajeră „ ........... „ . „ „ „ „ „ .• „ „ . „ „ „ . „ „ . „ .. „ . 400
1 bufet mic, placă marmură roşie, cu etajeră ...... „ „ „ „ „ „ „ „ ... „ . „ „ „ „ „ ... „ „ „ „ . „ „ . 220
1O scaune cu perne piele .. „ „ ..... „ .. „ . „ ... „ „ „ „ „ .. „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ ... „ „ „ „ „ „ „ „ „ 350
1 plafonieră cu 3 becuri „ ........... „ ..... „ .......... „ ...... „ „ .......... „ „ „ .......... „ .. „ „ „ „ „ . „ „ 120
2 perdele verzi cu galon, draperie şi bară ........ „ ........ „ ................ „ .. „ „ .. „ . . . . . . .... 230
1 880

287
Sufrageria li, pentru personal Lei aur
Plan Nr. 28 vezi şi Part. pag. 21
lambriuri simple .................................................................................................... 220
1 mascare radiator ................................................................................................ 260
2 perdele cu bare .................................................................................................. 360
1 pendulă ............................................................................................................... .1QQ
940
Spălătoria vaselor
Plan Nr. 29 vezi şi Part. pag. 21
1 aparat pentru uscat vase, 2 cuvete pentru spălat vase ...................................... 500
1 lavoar de faianţă ............................................................................................. 35
3 535
Oficiul sufrageriei cu scara
Plan Nr. 30 vezi Part. pag. 22
1 scară-balcon cu dulapuri de dedesubt .............................................................. 200
3 lanterne şi 1 aplică ............................................................................................. 3 70
4 mascări de radiatoare ........................................................................................ 800
1 tavan de grinzi sculptate .................................................................................. 2......QQQ
5 370

Culoarul etajului li
Plan Nr. 31 vezi Part. pag. 22
Lângă studio:
lambri negru cu nişe şi 3 bănci de lemn ............................................................ 3 970
diferite geamuri colorate .................................................................................... 2 500
1 cămin de cărămizi cu capac de alamă ............................................................ 1440
1 bancă de piatră ................................................................................................... 350
7 eclerage diferite . „ ........................................... „ .... „ .....................••.•••...••••..••... 1 300
4 perne îmbrăcate cu piele galbenă .................................................................... 185
Partea oaspeţi:
lambri borduri albe ................................................................................................ 500
1 cămin de faianţă cu placă ............................................................................... 1 660
4 mascări de radiatoare ........................................................................................ 800
8 duIapun. 1n pere ţ"1(3 ca uşi") .............................................................................. 4 170
A

2 fotoliuri îmbrăcate cu piele ................................................................................. 500


1 cuier de stejar ....................................................................................................... 25
Partea principală:
3 dulapuri albe în perete ....................................................................................... 780
1 dulap galben cu oglindă şi 5 sertare .................................................................. 550
2 tronuri-lăzi sculptate ........................................................................................... 620
1O plafoniere cu 3 braţe şi 3 becuri .................................................................... 1 OOO
2 lanterne-aplice de cristal cu metal, căte 1 bec .................................................. 500
14 aplice simple .................................................................................................... 200
1 bancă mascare radiator ............................................................................... 280
21 330

288
Budoarul M.S. Reginei 4
Plan Nr. 34 vezi Part. pag. 28
pro memoria:
· 1 tablou (al Coroanei):
Maica Domnului cu copilul, de Franc.
Raibolini, zis ii Francia
Cat. Bach Nr. 11
Mutat în noul dormitor al M.S. Reginei

Toaleta M.S. Reginei


Plan Nr. 36 vezi Part. pag. 33 Lei aur
lambriuri albe ........................................................................................................ 350

Mobila:
1 masă mică albă cu placă de cristal ................................................................... 140
1 masă. mică îmbrăc. creton, cu sac de lucru ....................................................... 200
1 birou american alb cu placă de cristal ............................................................ 1 OOO
1 etajeră cărţi cu placă de cristal ........................................................................... 200
2 fotoliuri cu housse creton (unul cu pernă) ......................................................... 800
4 scaune simple, cu perne .................................................................................... 460
3 dulapuri largi, cu uşi şi sertare (1 cu oglindă) ................................................. 2 650
1 dulap în colţ alb cu sertare ................................................................................. 800
1 dulăpior în colţ înalt şi îngust .............................................................................. 250
3 mascări de radiatoare, cu cristal ..................................................................... 1 200
1 dulap mai mic cu oglindă ................................................................................... 550
4 perne de mătase galbene .................................................................................. 400
Argintăria:
2 sfeşnice, montate electr. cu câte 2 braţe şi abat-jour 2100 gr............................ 700
2 sfeşnice simple, 660 gr. .............. ...... ........... ............... .. ........... .... .... ...... ...... ... 220
9 920
Baia M.S. Reginei
Plan Nr. 37 vezi Part. pag. 35
1 masă mică albă cu placă de cristal ................................................................... 350

Fostul dormitor al M.S. Regelui


Plan Nr. 39 vezi Part. pag. 35

2 scaune cu perne tapisate cu catifea .................................................................. 250

Fosta baie a M.S. Regelui


Plan Nr. 40 vezi Part. pag. 37
1 noptieră de stejar cu placă de marmură „ .......... „ •.. „ „ .•.•......••................•.......... 200

Şcoala
Plan Nr. 49 vezi Part. pag. 42
. aun"t Be eh ste1n
1 pian . ........................................ „ ............................ „ ...... „ „ .... „ . 1 700

Iona Colroccnilor in Documcn1,·


289
Studio
Plan Nr. 52 vezi Part. pag. 45 b Lei aur
lambri de lemn ars negru, 1 scară cu balustradă, 1 balcon mare,
tavanul 1 nişă cu 1 fereastră cu geamuri colorate „ „ „ •••... „ „ ........ „ ..... „ ....... „ . 30 OOO
1 cămin de ţiglă cu 2 console decorative .. „ „ .... „ .....•........•.•••.............••••••.........• 1120

Mobila:
1 masă mare de lemn sculptat la geam ... „ „ „ .••............• „ .••••.........•.•••.•..•...••.•••••• 500
1 masă neagră italienească sculptată „ . „ „ „ ........ „ .. „ „ „ .... „ ...... „ .•.•.......... „ .....• „ . 330
1 masă neagră de lungit „ . „ . „ . „ .. „ „ „ „ . „ . „ . „ „ .. „ „ „ ..... „ .. „ „ „ .. „ ••••........•..•..•••••.••.. 140
1 masă neagră hexagonală ......... „ „ „ ... „ .. „ . „ . „ „ „ . „ .• „ ................••••••••....... „ ••..•••• 290
2 mese mici cu colţuri tăiate şi plăci cristal „ ... „ „ ................... „ .. „ . „ .•.......• „ ...•..•.•• 200
1 fotoliu înalt îmbrăcat cu stofă. „ „ ..... „ .. „ „ „ „ „ „ „ .. „ ........ „ .... „ „ „ „ „ .....•...... „ .... „ .. 400
2 fotoliuri îmbrăcate cu catifea verde „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ .... „ „ „ „ „ „ ................ „ .. „ . 1 480

2 fotoliuri îmbrăcate cu creton cu câte 1 pernă „ ..... „ „ .. „ •. „ ..•.•...•.......... „ ..•.••••...•. 300


2 fotoliuri îmbrăcate cu stofă cu câte 1 pernă (înalte) ......... „ ...... „ ..•...•...•.•••••.••• 1 500
4 scaune cu zăbrele spate şi pernă tapis. mătase galbenă .... „ . „ ........... „ ....... „ •. 440
1 etajeră în perete pentru note ... „ „ „ „ „ „ „ ... „ „ „ . „ ........ „ „ .... „ ...••••.. „ •..•..•.•..•....•• 200

1 canapea mare simplă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ •.•.. „ .• „ ........................................ „ ......•.• 900


1 canapea îmbrăcată cu catifea verde „ . „ „ „ „ „ .. „ .. „ „ .. „ ...•••... „ „ .... „ •.•..•• „ •.••.•.. 1 400
2 bănci la ferestre ............. „ „ ....... „ .. „ „ ..................... „ ............................. „ . 900
„ .... „ ...

Diverse:
2 ferestre colorate în nişa de şezut „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ ... „ „ .. „ . „ .. „ „ „ .... „ .. „ . „ . „ .• „ •.•.. „ .• 960
1 grilaj la radiatorul sub scară „ „ „ .. „ „ ...... „ „ .. „ „ ... „ „ .............................................. 70
1 grilaj de fier la o fereastră „ . „ .. „ „ „ .... „ „ .•. „ „ „ ... „ •...•... „ ... „ .•.•••..•..••••....•..•.••.•.••.• 220
1 policandru mare de lemn cu metal, formă roată cu 16 lumini şi
abat-jour-uri. .. „ .... „ ... „ ........ „ . „ .. „ „ ...................... „ .............................••.•..•.••••••••••• 650

Pe balcon:

1 masă de lemn sculptată .... „ .. „ ...... „ . „ „ „ .... „ ......... „ ... „ . . . . .. . . . . . . . . . . . . • •• • • . . • • . . . •• 300


42 300
Fostul apartament al A.S.R. Principelui Nicolae 5
Plan Nr. 53 vezi Part. pag. 49
Birou:
Iam bn. ba1'ţ u1't verde cu etajere
w . ş1. pereţi. de lemn ... „ ..... „ .....•••••••.••.•... „ ••..•••••••••• 2 150
1 cămin cu coroană de metal . „ . „ .........••..••...... „ ..........••••.• „ . „ ........•.•.•••.•...•..... 1 250
1 birou verde, 2 cutii, 7 sertare şi rafturi .. „ .... „ .. „ .......•.••............••••••••.•..........•••. „. 650
1 dulăpior verde cu 1 sertar .. „ •..... „ „ .....••.. „ .. „ ..........•..••.. „ .... „ ..••••. „ . „ ........•..•••... 300
1 etajeră în perete cu dulăpior şi geam colorat „ ...........••.. „ .......•...•••.........•••..••..• 320
2 fotoliuri îmbrăcate cu creton şi cu pernă .............. „ ....•....••. „ •.......•..••••• „ .......•••.. 760
1 scaun de birou verde cu zăbrele ............... „ .. „ ........... „ „ .......••.• „ . „ .....••..• „ .......• 180
1 policandru de fier cu 9 becuri „ ........... „ „ ..........• „ .........• „ .... „ ....•••........•. „ ••........ 180
1 pIafon1era
. .„ „ .......• „ . „ ......•................. „ ......• „ .........• „ ..........•..........••............•....... 1 oo
w

1 plafonieră cu abat-jour de mătase galbenă ................ „ .....••.........•.•.•.....•••.•••... 270


6 perdele de creton ... „ .......• „ ........•. „ .................•••••.......•• „ .........•.. „ •..•••••.... „ ...••.. 1oo

290
Dormitor: Lei aur
lambri alb cu tapet stofă creton ........ „ „ . „ .....•..••.•.......• „ .•........ „ .......• „ •.......•. „ „ •... 620
1 toaletă albă cu placă de cristal şi oglinzi mari şi mici „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ 1 250
1 paravan îmbrăcat cu creton ... „ ...• „ ..•. „ ...•..... „ . „ •. „ •..............•.. „ ......... „ .... „ ..••.•.. 300
1 fotoliu alb îmbrăcat cu creton „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ 180
1 plafonieră ............. „ ....•....•.•............•.•......•. „ •.•...•.•. „ •..............• „ ........•• „ „ ......•..••• 160
4 perdele de creton . „ •••• „ ...... „ •.....•... „ .... „ •.•• „ .•......•. „ •... „ ...•••••........•.••.. „ .•.•.•.•.• „ .. 60
1 dulap alb cu nişe deschise „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . 430

Baia:
1 baie de faianţă completă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 2 100
1 cuvetă completă şi prosopier de nichel „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „
1 closet complet ..... „ . „ ..•.......•. „ „ „ ...•...... „ ..•••.•..........•.•••.•...••.........• „ .•.......• „ ••••••• 500
1 oglindă cu ramă albă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 70
1 scaun alb ... „ . „ „ .•..... „ „ „ ..... „ ••. „ . „ „ ..... „ . „ ......•. „ ..•....•.. „ . „ ....•.............. „ .... „ •.•..... 14
diferite perdele ................ „ •.. „ „ „ „ .... „ „ ..•••.•• „ .• „ .............•.•.••••.••... „ . „ .••••••••. „ . . 40
11 984
Apartamentul "Le Nid"
Plan Nr. 54 vezi Part. pag. 49
Birou - Salon:
lambri şi estradă, albe şi verzi şi parchet colorat „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 4 640
1 cămin complet cu placă „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . 1 450
2 geamuri colorate .. „ .......•.• „ .••. „ „ „ „ •••• „ •••• „ •• „ ••.... „ .. „ „ .........•..... „ ••.•• „ .............. 500
2 dulapuri vitrificate în pereţi „ „ .•. „ •.••. „ •.•• „ „ •••.••• „ ••.•.........•.. „ ... „ .•.. „ .... „ •..•......... 200
1 masă-birou verde, pictat, cu etajeră şi 3 sertare „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ . „ . 380
1 masă rotundă verde, pictată ............ „ „ „ . „ .•••.. „ •••• „ . „ . „ •. „ „ ..............••...•.•...•.....• 260
1 dulăpior gris pictat, pe picioare „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ 600
3 etajere, 1 verde, 2 albastre „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 330
1 canapea mare, îmbrăcată creton, cu perne „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 850
1 canapea mică, îmbrăcată creton, cu perne „ „ .. „ „ „ . „ . „ . „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 500
1 colţar îmbrăcat creton ......................................................................................... 500
1 fotoliu îmbrăcat creton cu 1 pernă . „ .. „ . „ „ „ „ „ „ . „ .. „ „ „ „ . „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ . „ „ 440
1 fotoliu verde pictat cu zăbrele şi 1 pernă creton „ .. „ „ „ „ „ . „ .. „ . „ . „ . „ . „ „ . „ „ . „ .. „ „ 140
1 scaun verde pictat cu pernă de creton „ „ .. „ „ „ „ .. „ „ „ ........ „ ....... „ „ . „ ... „ ... „ . „ „ .. 340
1 scaun albastru cu pernă de creton spate înalt .. „ „ .. „ „ . „ „ „ ........ „ „ . „ . „ „ . „ .. „ . „ „ 140
1 plafonieră cu abat-jour albastru .„ „ „ „ „ „ „ . „ .. „ . „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ .. „ ... „ „ ..... „ „ „ „ „ „ 100
1 plafonieră cu abat-jour mătase galbenă „ „ „ . „ „ „ „ ....... „ . „ .... „ ... „ .............. „ . „ . „ .. 40
1 coş de piele pentru hârtie ... „ ........... „ . . . . . . . . „ . „ ..... „ ................... „ .... „ .. „ ......... „ .. „ 40

Dormitor:
lambri alb, inclus. 1 dulap în perete „ „ ... „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 580
.•••••.............

ecleragii sofiţe şi 2 lămpi pentru noptieră ....... „ . „ . „ „ „ „ ...... „ ...... „ ...... „ „ ...... „ „ „ „ 750
1 divan îmbrăcat cu creton, cu 1 pernă „ „ . „ „ „ . „ ... „ . „ „ „ .. „ „ .. „ „ „ „ ... „ . „ „ ..... „ „ „ .. 360
1 scrin alb cu 5 sertare „ „ „ „ . „ „ „ „ .. „ „ „ ...... „ „ „ „ „ ..... „ „ „ „ „ .. „ „ . „ ... „ . „ „ „ „ .. „ . „ „ .. 200
1 etajeră albă înaltă pătrată „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ .. „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ 100
1 fotoliu îmbrăcat cu creton .. „ ........•. „ •... „ •.•. „ ...• „ . „ . „ ...• „ ••........•.•... „ .... „ ............. 380

291
Lei aur
2 scaune albe, spate şi perne cu creton . „ .................. „ ...... „ .... „ .......................... 140
1 covor de maşină, desen flori, 250 x 300 cm ...................................................... 300

Toaleta:
pereţii tapisaţi cu stofă, lambri-şipci albe şi 1 mascare de
radiator .................................................................................................................. 630
1 toaletă de mahon cu: plăci cristal, 4 oglinzi, 4 sertare şi
rafturi ...................................................................................................................... 700
1 noptieră albă cu: placă cristal, sertare, cutie etc ................................................ 140
1 aplică cu abat-jour de mătase ............................................................................. 60
1 fotoliu şi 1 scaun de mahon ............................................................................... 280
1 lavabou de mahon plăci de marmură ............................................................... 600

Baia:
1 baie de faianţă completă ................................................................................. 2 100
1 scaun alb .............................................................................................................. 40
1 oglindă cu ramă albă ........................................................................................... 60
2 plafoniere: 1 abat-jour cristal, alta idem metal .................................................. 100
4 perdele de mătase colorată ............................................................................... 150
1 closet complet ........................................................... „ „ .........•...... „............. 500
20 620
Apartamentul d-rei Cantemir
Plan Nr. 55 vezi Part. pag. 50
Salon:
lambri alb şi verde 230 cm înalt ............................................................................ 900
1 cămin marmură, complet, cu placă ................................................................ 2 OOO
1 masă de mahon cu piele maron, sculptată, cu 3 sertare .................................. 480
1 masă rotundă albă cu placă cristal .................................................................... 220
4 dulapuri fixe în pereţi ....................................................................................... 1 300
1 mascare radiator ................................................................................................ 240
ecleraj electric sofiţe ........................................................................................... 1 200
1 canapea de creton cu 2 perne ........................................................................... 800
5 fotoliuri de creton ............................................................................................. 1 590
2 scaune de creton ................................................................................................ 190
1 lampă cu picior de metal, abat-jour mătase albă, 4 aplice de
metal ...................................................................................................................... 500
1 covor verde, fix .................................................................................................... 800
14 perdele albe, colorate cu trandafiri, dif. mărimi ............................................... 750

Dormitor:
lambriuri 240 cm parte alb, parte cireşiu ............................................................ 2000
tapet de stofă în antreu ............................................................................................ 40
1 cămin de marmură cu placă .......................................................................... 2 080
1 pat de lemn cireş cu somieră şi saltea .............................................................. 900
1 masă de lemn cireş rotundă, placă de cristal .................................................... 200
292
Lei aur
1 dulap de lemn cireş fixat în perete, cu 2 oglinzi şi 5 uşi . „ „ ....... „ ..... „. „ .......... 1 800
1 toaletă lemn cireş cu oglindă, placă cristal şi 3 sertare ..................................... 780
1 lavoar lemn cireş fixat în perete cu placă marmură ........................................... 800
1 noptieră lemn cireş cu placă marmură .............................................................. 230
1 etajeră lemn cireş cu oglindă ............................................................................. 690
2 etajere lemn cireş înalte ..................................................................................... 300
1 chaise-longue îmbrăcat cu creton cu 3 perne ................................................... 380
1 fotoliu îmbrăcat cu creton cu 1 pernă ................................................................. 400
1 scaun de lemn cireş cu braţe, îmbrăcat cu creton şi 1 pernă ............................ 400
2 scaune lemn cireş îmbrăcate cu creton ................................... „ ........... „ ........... 230
1 oglindă ovală, ramă lemn cireş „ ..... „ ............. „ ..•.•.... „ .. „ ..................... „ ..... „ ..... 240
3 lămpi de masă de metal, abat-jour mătase galbenă ... „ ..•........•..•.•....••.••..••••••. 200
1 plafonieră de metal, abat-jour sticlă ... „ .................... „ ....................................... 140
3 aplice metal, abat-jour mătase galbenă ................................................ „ ...... „ .. 200
1 plafonieră de metal, abat-jour sticlă .... „ •.. „ „ .. „ ... „ ..... „ ...........•.... „ ........•..... „ . „ 140
3 aplice de metal, abat-jour mătase galbenă ....................................................... 200
1 covor verde fix .................................................................................................. 1 OOO
1 scrin alb cu 5 sertare, în antreu .......................................................................... 600

Baia:
1 baie de faianţă completă şi 1 closet idem ...................................................... 2 600
1 masă albă, 1 scaun alb, 7 perdele mici, 2 plafoniere, 1 aplică
şi diferite mărunte ........ „ ............ „... .. .... ... ...... .... .. ...... ............ ...... .................. .. 350
27 350

Apartamentul fost al M.S. Regelui Alexandru 6


Plan Nr. 56 vezi Part. pag. 51
Salon:
lambri de ipsos, altan şi lambri de lemn în antreu ........................ „ .....•.•••.•••.•.. 2 870
1 cămin de marmură cu placă ........................................................................... 1 660
2 mascări de radiator de bronz .......................................................................... 1 700
2 dulapuri-biblioteci în pereţi .............................................................................. 1 400
1 masă de lemn pe 3 picioare, cu placă de marmură roşie ................................ 200
1 masă mică de stejar pe 4 picioare ..................................................................... 240
1 canapea mai mică, îmbrăcată creton ................................................................ 700
1 fotoliu, spate şi braţe lemn, cu 1 pernă creton ...... „ •..........•....... „ „ .......... „ .....•.. 150
1 aplică cu glob mat alb .................. „ ....... „ ..............................•.. „ ................ „ ...... 150

Dormitor:
lambri alb cu 1 dulap şi cu 4 oglinzi ................... „ .............................................. 2 380
1 cămin de marmură cu placă ... „ ............ „ „ ................ „ ...... „ .... „ ......... „ ........... 1 430
1 oglindă la cămin ........................... „ ...•................................................................ 450
1 mască de radiator ............. „ ................. „ ..................... „ ..................................... 480
în antreu: 2 dulapuri în pereţi ... „ „ „ ... „ ..... „ .. „ .......... „ „ ..... „ ..... „ .......... „ ...... „ „ ..... 300
1 pIaf on1er
. ă .............. „ ..................................................................................„ 150
.••••.•.

ecleraj electr. sofiţe ................................................................................................ 400


293
Lei aur
1 pat mare gălbui, cu polog, somieră şi saltea ....... „ ................••....•.............. „ .. 2 700
1 dulap gălbui, cu 3 uşi şi 3 sertare „ . „ ........ „ .. „ ...............................•...... „ ........ 1 780
1 masă sculptată .. „ .... „ ........................... „ ......•.... „ .........•..............•••.......•.......••••• 250
2 noptiere gălbui cu câte 1 placă marmură roşie ....... „ .............•.. „ ...•......... „ ...•... 400
1 etajeră mică gălbuie, octogonală .. „ ... „ „ ..... „ .. „ . „ „ „ „ . „ ...........•. „ ........•.•......•.•. 120
1 chais[e]-longue, îmbrăcat catifea verde „ .... „ „ „ „ . „ „ „ ... „ . „ ..............................•. 380
1 fotoliu îmbrăcat catifea verde ... „ „ „ „ .. „ „ „ .... „ .. „ „ ... „ „ . „ ..... „ . „ ...........••.......••...• 380
1 fotoliu îmbrăcat catifea verde „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ ... „ „ ... „ „ . „ „ .•....... „ .........••.•...... 380
1 fotoliu îmbrăcat catifea verde cu braţe de lemn „ „ .. „ . „ „ „ .•. „ ..... „ . „ ............. „ ...• 240
2 scaune îmbrăcate catifea verde . „ „ „ „ ... „ .. „ „ „ . „ .... „ .............. „ .•................•...•..• 250
1 covor fix roşu .. „ .......... „ „ .......... „ .... „ ........ „ ......... „ .......... „ .... „ ...........•..........•.. 1 500
2 perdele albe de filet ............................................................................................ 300
3 perdele de catifea maron şi cu galon „ „ „ . „ „ „ . „ „ „ ......... „ „ „ .... „ ....... „ „ ••.........• 150

Toaletă:
lambri 220 cm vopsit gris, parte tapet ştofă ............... „ ••••••••••••••••• „ ••.••......••.•.•••... 900

1 despărţire (perete) de lemn cu fereastră ........ „ . „ .. „ „ ............... „ „ ..••....•..•.••••••.• 800


1 mascare de radiator ......... „ .... „ ... „ ......... „ .... „ „ ..........•.•....•.. „ •••..•.....•.•.•.••••••..•.• 195
1 noptieră cu placă marmură .... „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ .. „ ...... „ .. „ „ .. „ „ ...........•... „ ....•...... 200
1 lavoar .„ ................. „ „ . „ . „ .. „ „ .. „ .... „ ............... „ . „ .. „ .......................•..•.....•.....•...•. 680
1 toaletă de nuc cu placă cristal, cu 1 oglindă, etajeră şi
sertare ... „ „ .. „ „ .. „ ..........•.................... „ .. „ ... „ ...••....... „ .............. „ . „ •.•....•.......•........ 560
1 scrin de nuc cu 9 sertare ............. „ ............•..... „ ..•................•............••••••••••••••.•. 680
1 fotoliu de nuc cu spate şi pernă cu stofă galbenă ....... „ ••..•••..••..•.•..•.•............•.. 200
5 perdele galbene cu galon, draperie şi bare ...................................................... 600
1 covor velour fix peste toată camera .................................................................... 560

Baia:
1 baie de faianţă ... „ .... „ ....•..... „ . „ . „ .... „ •• „ ........... „ ......... „ . „ .........•..••...••• „ „ •••••.• 2 100
1 closet complet „ „ ............. „ ... „ ..................................... „ ......... „ ...................•.•.... 500
1 canapea. îmbrăcată stofă pluşată ........ „ „ ..... „ .. „ „ ..• „ „ „ „ „ ... „ „ „ .•..•.. „ .•....•.••... 180
1 scaun alb şi 1 oglindă cu ramă albă .. „ . „ „ „ „ . „ „ .•. „ .... „ . „ „ „ ....• „ . „ ..•. „ „ „ ....... „ . 100
1 plafonieră cu abat-jour mat . „ .. „ „ „ „ .... „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ . „ „ „ „ „ . „ „ .. „ „ „ ..... „ „ .. „ ...... 100
1 aplică ... „ .......... „ ..... „ ... „ ........ „ „ ...................... „ ....... „ . „ .....................•.•.... „ . . 30
31 495

Apartamentul fost al M.S. Reginei Elisabeta a GrecieF:


Plan Nr. 57 vezi Part. pag. 52
Antreu:
lambri de stejar băiţuit închis, 220 cm parte tapet stofă .„ . „ „ . „ „ •.• „ . „ .... „ .... „ .• „ „ 650
1 dulap de stejar băiţuit închis, în perete ... „ ... „ ............ „ „ ..... „ ... „ •.••••••••....•.. „ ..... 580
1 mascare de radiator ......... „ .........................................................................•...... 200
1 masă de stejar sculptată ...................................................... „ ...••••.•••••••••....••••••• 250
1 fotoliu stejar cu spate şi pernă îmbrăcat creton „ ................. „ .............. „ ............ 200
1 scaun stejar cu spate şi pernă îmbrăcat creton ...... „ . „ .... „ ..... „ .• „ .. „ .... „ ............. 70

294
Lei aur
1 plafonieră, abat-jour cristal ......... „ ... „ ............. „ ..•..•....•........ „ .. „ . „ ............•••....... 280
1 oglindă cu ramă de metal .„ „ „ „ „ . „ „ „ . „ .• „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ 380
1 bancă tapisată .. „ •.•• „ •... „ .... „ •••• „ ..............••••... „ .... „ ...••........... „ .... „ •..•........... „ .• 370
2 perdele verzi cu 1 rulou „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ . „ „ „ . „ .. „ „ .. „ •. „ „ .... „ „ .. „ „ . „ „ „ . „ „ „ „ . 60

Closet:
1 closet complet .. „ ..•• „ ....•.....•••••••••.•.•.......... „ ...••••....•.... „ •.•.•••••••••••. „ .•.....•....•.• „ .. 520
1 cuier şi 1 aplică .„ 45
..•.•.••..••••••. „ .... „ •... „ .... „ •.•• „ •... „ •.........••.••• „ ..••. „ ......•....•••.•..•••...

Salon - dormitor:
lambri-bordure din lemn vopsit alb şi tapet de stofă „ . „ . „ „ „ „ „ „ . „ •• „ . „ „ . „ . „ „ . „ . 1 150
1 alcovă cu 3 despărţituri, vopsită alb „ „ •. „ . „ „ „ „ „ „ . „ •• „ •• „ . „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ . „ „ „ „ . 750
2 mascări de radiator ... „ •••. „ .•••...... „ •... „ ... „ ......•..••••••••••••.•••••••••••••. „ ••.•..•.•• „ •..• „ •. 400
1 dulap vetrificat în perete ............... „ •..•..•... „ •.•. „ ...................... „ ••.. „ •........•••.••• „ •• 540
1 cămin de piatră cu placă „ „ •.• „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ . „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ . „ . „ „ . „ . 1 160
1 noptieră maron cu 1 cutie şi 1 raft „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ 150
2 canapele îmbrăcate cu creton, 1 cu 3 perne . „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ . „ „ . „ . 1 200
2 fotoliuri îmbrăcate cu creton fără perne . „ . „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ ••. „ 720
1 scaun, spatele cu creton „ „ ••. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ 11 O
1 oglindă cu ramă de lemn simplu „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ . „ . „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ . „ „ . 170
4 plafoniere, abat-jour sticlă colorată „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ . „ . „ „ . „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ „ „ „ 200
1 pozzo pentru flori .. „ .............. „ ••..•• „ ............................ „ ..............................•....... 280
1 covor de maşină maron-roz-galben-alb 250 >< 375 cm. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ . „ 650
4 perdele de creton cu bare metal „ „ „ . „ . „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . 350
4 perdele albe cu garnituri şi 2 lambrequins „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „ „ „ . „