Ministerul Educatiei si Stiintei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Urbanism si Arhitectura

Departamentul Arhitectură

PROIECT DE CURS

La disciplina: ’’Amenajarea teritoriului si transport’’

Tema: ’’Elemente de sistematiare verticală’’

Efectuat: st. gr. ARH-131

Ostaci Pavel

Verificat: lect. Conf.

Zestrea Petru

Chisinau 2017

Cuprins
1. Notiuni generale …………………………………………………………………………………………………….… 2

2. Calculele de proiect necesare ………………………………………………………………………………… 3-5

3. Sistematizarea verticală a intersecțiilor str. urbane ………………………………………………….. 6

4. Sistematizarea verticală a verticală a terenurilor urbane ală turate str. ........................ 7

5. Calculul cotelor zero și cotelor de execuție ale construcțiilor ……………………………………. 8

7. Anexă ……………………………………………………………………………………………………………………….. 9

Notiuni generale

1
 În activitatea de proiectare întâ lnim des noţiunea de sistematizare cum ar fi
sistematizarea unei localită ţi, sistematizarea teritoriului, sistematizarea zonelor,
cartierelor etc., care definesc în plan orizontal amplasamentul unei localită ţi, zone, cartier,
construcţii, determinâ ndu-le faţă de un sistem de axe plan (x, y). Sistematizarea verticală
este o operaţie care se integrează în cele menţionate mai sus şi are ca sarcină determinarea
şi celei de-a treia coordonate spaţiale - z, stabilind relaţiile spaţiale dintre obiecte în plan
vertical şi orizontal. Deci, din punct de vedere didactic, SISTEMATIZAREA poate fi
orizontală şi verticală , dar ca activitate de concepţie şi proiectare, nu poate fi înţeleasă şi
rezolvată decâ t sub aspectul unui tot întreg, aflâ ndu-se într-o permanentă interacţiune.

Sistematizarea verticală a apă rut câ nd omul, pe parcursul dezvoltă rii ca fiinţă raţională ,
şi-a construit cel dintâ i adă post, iar primul pas a fost alegerea unui loc bun, ca relief şi ca
structură . In timp, confruntâ ndu-se cu diferite calamită ţi naturale (inundaţii, înnă moliri,
viituri etc.), au început să sape şanţuri care să elibereze apele ce bă lteau în vecină tatea
locuinţei. Aceasta şi reprezintă începutul sistematiză rii verticale active, prin care omul şi-a
creat singur condiţii mai bune, fă ră a se mai folosi de avantajele unor forme de relief
existente. Experienţa acumulată , selecţionată , ordonată s-a transmis de-a lungul timpurilor,
constituind fondul sau obiectivul disciplinei cunoscută cu denumirea de sistematizare
verticală .

Deci, prin termenul de sistematizare verticală a teritoriului vom înţelege modificarea sau
remodelarea formelor reliefului terenului, prin lucră ri de terasamente şi construcţii, cu
scopul aducerii lui la forme corespunză toare normelor în construcţii.

Prin proiectul de sistematizare verticală a unei localită ţi se determină poziţia în plan

orizontal şi vertical a tramei stradale, trotuarelor, cartierelor, precum şi a unor construcţii
izolate.

In procesul sistematiză rii verticale trebuie să se ţină cont atâ t â e sistetmrizarea

teritoriului, câ t şi de reţelele inginereşti (apă , canalizare, electricitate, gaz, telecomunicaţii
etc.). In timpul proiectă rii sistematiză rii verticale a unui teritoriu trebuie să alegem soluţia
cea mai optimă , care să corespundă tuturor cerinţelor şi normelor in vigoare.

Sistematizarea verticală poate fi definită ca fiind o parte componentă a sistematiză rii

generale, avâ nd ca scop determinarea cotelor *0.000 pentru fiecare construcţie proiectată ,
pentru a asigura scurgerea liberă a apelor meteorice şi pentru a realiza un microrelief util.

Materialele de bază ale sistematiză rii verticale sunt: harta topografică cu indicarea
tuturor curbelor de nivel, cotele trotuarelor şi stră zilor urbane, clă dirilor, reţelelor
inginereşti de pe teritoriul studiat.

Calculele de proiect necesare

2
 Pentru inceput, este nevoie de a defini profilele longitudinale, de care respectiv este
limitat cartierul ales, fiecare avînd profilul transversal respectiv categoriei stră zii. Pasul
urmă tor este de a afla lungimile lor si diferența de înalțime a profilelor, cu calculul
respectiv a declivită ții fiecă rui profil. Formula de calcul a declivită ții profilului longitudinal
este:

il=ΔH /¿L=Hmax–Hmin;

unde: il – declivitatea profilului longitudinal;

ΔH – diferența dintre înaltimile Hmax și Hmin;
L – lungimea profilului longitudinal;
Hmax – înă lțimea maximă a profilului longitudinal;
Hmin – înă lțimea minimă a profilului longitudinal;

În proiectul de curs avem de calculat 3 profile longitudinale, fiecare notificîndu-l

corespunză tor poziției ocupate în planșă , profilele transversal a că rora vor fi prezentare in
anexa 1:

1. Profil stînga;
2. Profil sus;
3. Profil dreapta;

Profil stînga:

L=393.74m; ΔH =3.50m;

il=3.50/393.74=0.0088=8.8‰;

Profil sus:

L=401.00m; ΔH =3.80m;

il=3.80/401.00=0.0094=9.4‰;

Profil dreapta:

L=348.07m; ΔH =1.50m;

il=1.50/348.07=0.0043=4.3‰;

Etapa urmă toare este calculul cotelor echidistante roșii:

3
 L 1=Hech/il

L 2=B/2*itr/il

unde: L 1 – echiditanța dintre curbele de nivel roșii;

L2 – lungimea pe orizontală a curbei pă rții carosabile;
Hech – înă lțimea echidistantă între curbe în scara 1:500;
B – lă țimea stră zii;
i tr – declivitatea transversală a carosabilului (20‰);

Profil stînga:

L 1=0.2/0.0088=22.72m;
L 2=11.25/2*0.02/0.0088=17.04m;

Profil sus:

L 1=0.2/0.0094=21.27m;
L 2=14/2*0.02/0.0094=14.89m;

Profil dreapta:

L 1=0.2/0.0043=46.51m;
L 2=14/2*0.02/0.0043=32.56m;

După calculul cotelor echidistante roșii, v-om calcula bordurile și respectiv declivită țile
pe orizontală a trotuarelor și zonelor înverzite:

4
 Înă lțimea bordurii în profilele transversale este egală cu 0.2m, ceea ce rezultă că
lungimea ei de calcul pe orizontală va fi echivalentă cu lungimea L 1 corespunză toare
fiecă rui profil longitudinal.

Cotele de calcul roșii a trotuarelor vor pot fi efectuate fă ră calcul respectiv luînd unghiul
perpendicular axei stră zii egal cu cel al carosabilului.

Restul calculelor necesare pot fi înlocuite cu calculele geometrice direct in efectuarea

planșei

Ca urmare ră mîne de calculat doar cotele roșii pe orizontală a zonelor înverzite:

Lzv=Bzv*i zv/i l

unde: Hb – înă lțimea bordurii de calcul pe orizontală ;

¿ – lungimea cotei ce calcul a trotuarului;
Lzv – lungimea cotei de calcul a zonei verzi;
i zv – declivitatea transversală a zonei verzi (5‰);

Profil stînga:

Hb=0.2/0.0088=22.72m;
Lzv=4*0.05/0.0088=2.27m;

Profil sus:

Hb=0.2/0.0094=21.27m;
Lzv=4*0.05/0.0094=2.13m;

Profil dreapta:

Hb=0.2/0.0043=46.51m;
Lzv=4*0.05/0.0043=4.65m;

Sistematizarea verticală a intersecțiilor străzilor urbane

5
Sistematizarea verticală a strazilor de categorii diferite

Sistematizarea verticală a strazilor de aceeași categorie

Sistematizarea verticală a terenurilor urbane alăturate străzii

6
Fragment din planșă a sistematizarii verticale urbane a terenurilor urbane adiacente stră zii

Calculul cotelor zero și cotelor de execuție ale construcțiilor

7
 Înalțimea minimă a soclului cladirilor este egală cu 0.45m, deci cotele zero încep cu cel
putin 450mm de la cea mai inalta cotă roșie de la un colț al clă dirii.

Taluzul ce înconjoară cladirea este de aproximativ 4m, si are unghiul perpendicular

peretelui de 15 grade.

Din cauza că nici o clă dire nu a soclu ce depă șește 1.8m, nu avem nici o clă dire cu
demisol.

Anexă
8
Profil transversal MOIC, corespunză tor stră zilor *sus *dreapta

Profil transversal MOIO, corespunză tor stră zilor *stînga

Profil longitudinal, corespunză tor stră zii *stînga

Profil longitudinal, corespunză tor stră zii *sus

Profil longitudinal, corespunză tor stră zii *dreapta