Complexul articular al umarului

Din punct de vedere anatomic, complexul articular al umarului este constituit din
5 articulatii: 3 articulatii ale centurii scapulare ( sternoclaviculara,
acromioclaviculara si interscapulotoracica ) si 2 articulatii ale umarului
( scapulohumerala articulatia propriu-zisa a umarului si spatiul
subacromiodeltoidian )

Articulatia sternoclaviculara

Este o diartroza prin dubla comunicare intre fetele sternala si claviculara. Intre
cele 2 fete esxista un menisc articular.

Este intarita de o capsula care este intarita de 4 ligamente: unul anterior, unul
posterior, unul superior si altul inferior. La acestea se adauga ligamentul
costoclavicular care este extrinsec.

Articulatia acromioclaviculara

Este plana, fiind consolidata de o capsula si de 2 ligamente acromioclaviculare,

unul superior si unul inferior si ligamente extrinseci in numar de 2: ligamentele
coracoclaviculare-ligamentul trapezoid( postero-extern) si ligamentul conoid
( postero-intern ). Daca in scop accidental ligamentele coracoclaviculare sunt
sectionate, functionalitatea articulatiei nu este afectata. Daca este sectionata
izolata capsula, se va produce o subluxatie a articulatiei. Daca se sectioneaza
capsula si ligamentele coraroclaviculare se produce o luxatie completa

Articulatia scapulotoracica

Este o sissarcoza, adica o articulatie fara elemente articulare, care se stabileste

intre fata anterioara a omoplatului si muschiul subscapular pe de-o parte si fata
posterioara a toracelui impreuna cu muschii intercostali pe de alta parte. Intre
cele 2 fete se gaseste muschiul marele dintat, el separa practic spatiul in alte 2
parti: pe de-o parte este spatiul interseratoscapular si pe de alta parte spatiul
interseratotoracic( in el este defapt mobilitatea, deci daca acesta este
compromis prin prezenta unor fibroze/aderente se pierde mobilitatea intregii
articulatii )

Articulatia scapulohumerala

Este o enantroza. Este consolidata de o capsula intarita de 4 ligamente: unul

superior-ligamentul coracohumeral ( intareste tendonul lungii portiuni a
bicepsului, este cel mai puternic si sustine capul humeral ), anterior exista 3
ligamente glenohumerale:supraglenosuprahumeral, supraglenoprehumeral si
preglenosubhumeral. Intre primele 2 ligamente supraglenosuprahumeral si
supraglenoprehumeral se gaseste un statiu de minima rezistenta numit
foramenovale ( weitbrecht ) . Contactul articular este mentinut de deltoid.
Paralizia acestui muschi determina subluxatia/luxatia paralitica a articulatiei.
Spatiul subacromiodeltoidian

Este o sissarcoza. Este delimitat intre fata inferioara a acromionului si a

muschiului deltoid pe de-o parte si partea superioara a capsulei in articulatia
scapulohumerala. Este intarit pe de-o parte de tendoanele muschilor
supraspinos, subspinos si subscapular pe partea intera si de tuberozitatea
humerusului cu insertiile sale spinoase pe partea externa. Acest spatiu este
extrem de important din punct de vedere biomecanic, in principal in dinamica
articulatiei scapulohumerale. Disparitia lui determina scaderea mobilitatii intregii
centuri subscapulare cu circa 50%. De obicei leziunile care apar la nivelul acestui
spatiu determina „umarul inghetat”.

Biomecanica umarului
Biomecanica articulatiei sternoclaviculare

Se realizeaza in cadrul a 2 grade de libertate. Pe de-o parte miscarea de ridicare-

coborare a claviculei, pe de alta parte proiectia inainte-inapoi a umarului. Pivotul
de miscare il constituie ligamentul costoclavicular, prin acesta trece axul de
miscare in jurul caruia se realizeaza miscarea.

Coboratorii claviculei: marele pectoral, deltoidul si subclavicularul

Proiectorii inainte: marele pectoral, deltoidul si subclavicularul

Proiectorii inapoi: trapezul si sternocleidomastoidianul (ridicatori cu proiectie

inapoi)

Biomecanica articulatiei acromioclaviculare

Este o artrorie realizand o miscare de alunecare de amplitudine mica, dar extrem

de importanta pentru ca prin aceasta miscare, omoplatul poate sa basculeze la
nivelul peretelui toracic. Axul articular trece prin ligamentele coracoclaviculare,
respectiv ligamentul trapezoid limiteaza miscarea in sus si inainte, iar ligamentul
conoid limiteaza miscarea in sus si inapoi.

Are un rol important in dimanica miscarilor centurii dandu-le suplete. Daca

aceasta nu ar exista, miscarile ar fi bruste, necoordonate. Prezenta acestei
articulatii permite o deplasare adaptata a omoplatului pe torace.

Biomecanica articulatiei scapulotoracice

Permite miscarile omoplatului, principalele miscari fiind cele de basculare si

ridicare inapoi. Astfel unghiul supero-extern se ridica si este proiectat inainte, iar
unghiul inferior se departeaza de coloana pana la 45 0.Ridicarea si departarea
este realizara de trapez, romboid, iar coborarea si apropierea de coloana se
realizeaza prin muschiul trapez, dintat mare si marele dorsal.
Biomecanica articulatiei scapulohumerale

Se refera la faptul ca este vorba de o enartroza si este vorba despre articulatia

cea mai mobila a organismului uman, ea prezentant 3 grade de libertate:
abductie-adductie( amplitudine 720), proiectia inainte (950 amplitudine), proiectia
inapoi (700 amplitudine), rotatia externa (800 amplitudine) si rotatia interna (950
amplitudine).

In acest moment cea mai mare parte a capului humeral, paraseste cavitatea
glenoida si pastreaza contactul doar cu capsula in partea ei inferioara.

Axul antero-posterior de miscare nu este fix este reprezentat de o zona ovoida.

Asupra articulatiei actioneaza deltoidul si supraspinosul (abductori). Se adauga si

lunga portiune a bicepsului ca abductor accesor.

Deltoidul actioneaza o abductie pura. Practic in planul mediofrontal. Intra in

functie intai fasciculele laterale-anterioare-posterioare ( in aceasta ordine ).
Maximul de inregistreaza la 900. Forta maxima fiind de 8,2xgreutatea membrului
superior. Daca miscarea de abductie se face din rotatie externa, fasciculele
anterioare intra in functie primele, iar cele posterioare mai tarziu. Daca miscarea
se face din rotatie interna, intra in functie intai fasciculele posterioare, dupa cele
mijlocii.

Supraspinosul ca abductor. In conditiile in care muschiul ia punct fix pe fosa

supraspinoasa a omoplatului, rolul pe care-l joaca este extrem de important. Pe
de-o parte acopera marea tuberozitate a humerusului si pe de-o alta parte
dirijeaza capul in jos. In acest mod favorizeaza alunecarea capului sub planseul
acromial. Daca in mod accidental tendonul sau se rupe se constata
ascensionarea capului humeral sub bolta acromio-deltoidiana. Rolul
supraspinosului este complex. Dupa unii autori el este starter al abductiei,
raspunzand practic de primele 100 de miscare. Partial acest lucru a fost dovedid
de faptul ca daca acest muschi este rupt, abductia intre 0 si 10 0 este imposibila.
Daca acest unghi este depasit pasiv, miscarea este posibila de la 10 0 in sus. Dupa
alti autori, supraspinosul mentine contactele normale in cazula articulatiei si
ajuta deltoidul, insumandu-si forta cu acesta.

Daca miscarea de abductie este activa, miscarea de adductie realizata in sens

invers fata de abductie, este practic realizata sub actiunea gravitatiei sub
actiunea greutatii membrului, dar chiar si asa ea este controlata de muschii
abductori prin contractia lor izometrica. Muschii adductori propriu-zisi devin activi
numai in anumite pozitii. Acestia sunt pectoralul mare, dorsalul mare, rotunzii,
subscapularui si coracobrahialul. Ei devini activi/se contracta voluntar in pozitiile
de sustinere la inele sau paralele.

Proiectia inainte-inapoi se realizeaza in jurul unui ax care trece prin cavitatea

glenoida si centrul marii tuberozitati si ca regula capul humeral basculeaza in
sens invers proiectiei bratului. Amplitudinea acestei miscari creste prin
interventia centurii scapulare si a coloanei vertebrale. Proiectia inainte se face
intre 95-1800, iar proiectia inapoi intre . Proiectia inainte este realizaata de
marele pectoral, fasciculele posterioare ale deltoidului, iar proiectia inapoi de
marele dorsal si fasciculul posterior al deltoidului.

Rotatia interna-externa. Rotatia interna face ca, capul humeral sa alunece

dinainte-inapoi astfel incat cele 2 tuberozitati se deplaseaza inainte si inauntru.
Miscarea este realizata de rotundul mare, pectoralul mare, marele dorsal si
subscapularul.

Rotatia externa face ca, capul humeral sa alunece dinapoi-inainte, cele 2

tuberozitati orientandu-se inafara si inapoi. Miscarea este realizata de subspinos
si rotundul mic.

Clavicula face o miscare in sus realizand un unghi cu orizontala de 30-40 0, in

vreme ce in jos nu se poate deplasa decat 8-10 0 datorita contactului cu prima
coasta. Miscarile posibile: sus-jos, anterior-posterior si rotatii in jurul axului
longitudinal. Rolul pe care-l joaca clavicula este complex. Ea reprezinta sprijinul
pe torace al intregului compex articular, protejeaza organele subclaviculare.

Omopatul joaca si el un rol extrem de important in acest complex centura-umar-

brat. Daca ar fi fix, ar scadea amplitudinile de miscare in toate directiile.

Din punct de vedere functional, miscarile de flexie si abductie sunt practic de mai
multe feluri in functie de planul la care ne raportam.

Exista defapt o flexie anatomica, care se produce strict in plan sagital, dar exista
si flexia functionala, reala, cea care se realizeaza defapt intr-un plan
perpendicular pe planul omopatului. Defapt flexia se combina cu adductie 30 0.

Abductia poate fi de mai multe feluri: abductie anatomica in plan medio-frontal

si care in scapulohumerala o putem realiza pana la 90 0, exista abductia
functionala care defapt se realizeaza in planul omoplatului.Exista si abductia
orizontala, atunci cand miscarea se realizaza in planul orizontal care este
perpendicular pe planul frontal.

Implicatia diversilor muschi pe miscari

Trapezul asigura ridicarea, coborarea umarului, dar in plus este impricat si in

miscarile de flexie si abductie pana la 1800, dar in cel mai inalt grad, miscarea
cea mai importanta pentru el ramane abductia bratului la care participa cele 2/3-
mi inferioare.

Pectoralul mare este flexor prin capul sau clavicular, abductor prin capatul
sternal si participa la rotatia interna contracta ( rezistenta ).

Bicepsul brahial este flexor al bratului cu cotul intins si participa la abductie cu

rezistenta.
Factorii care limiteaza miscarea si
factorii care stabilizeaza miscarea
Flexia umarului=miscarea anterioara in plan sagital intre 0-1800.

Factorii care limineaza miscarea sunt in primul rand tensionarea ligamentului

coracoglenohumeral ,iar stabilizarea miscarii o asigura contractia trapezului si
marele dintat.

Extensia umarului=miscarea posterioara in plan sagital intre 0-600

Factorii care limiteaza miscarea sunt... si tensionarea ligamentului

glenocoracohumeral. Stabilizarea miscarii este realizata prin miscarea
romboizilor si trapezului si greutatea membrului. Muschii principali raman
deltoidul(posterior), marele rotund si dorsal.

Abductia umarului=miscarea laterala a humerusului in plan frontal intre 0-

1800.

Factorii care limiteaza miscarea sunt in principal pozitia tuberculului mare fata de
acromion. Stabilizarea miscarii este determinata de contractia trapezului si a
marelui dintat. Muschii principali:deltoidul si supraspinosul, iar muschii accesori:
deltoidul si marele dintat in actiune directa pe omoplat.

Abductia orizontala a umarului=miscarea humerusului in plan orizontal de la

pozitia d 900 flexie pana la 90 0abductie si ulterior la limita de miscare

Factorii care limiteaza sunt tensionarea fibrelor anterioare ale capsule articulare
si tensionearea partii anterioare a deltoidului si a pectoralului mare. Stabilizarea
miscarii este realizata prin contractia romboizilor si trapezului, iar muschiul
principal ramane deltoidul prin partea sa superioara. Muschii accesori:
subspinosul, rotundul mic.

Adductia orizontala a umarului=miscarea humerusului in plan orizontal de la

pozitia 900 abductie pana la 900 flexie, ulterior incrucisand linia mediala a
trunchiului.

Rotatia externa=miscarea in directie laterala in jurul axului longitudinal al

humerusului

Factorii care limiteaza sunt tensionarea partea anterioara a ligamentului

tensionar si ligamentul coracohumeral si ai muschilor rotatori interni. Stabilizarea
miscarii: trapez, romboizii care actioneaza in sensul miscarii omoplatului. Muschii
principali sunt subspinosul si rotundul mic

Rotatia interna=miscarea in directie mediala in jurul axului longitudinal al

humerusului
Limitarea se realizeaza de tensionarea partii superioare a ligamentului .. .
Stabilizarea miscarii o asigura greutatea trunchiului si contractia trapezului si
romboizilor pentru fixarea omoplatului. Muschii principali sunt subscapularul,
marele pectoral, marele dorsal si marele rotund.