Proiect la Finanţele Publice

pe tema:

“Studiu de caz PRiViNd NiVeLuL, StRuctuRa Şi

diNamica cheLtuieLiLoR PubLice diN bugetuL de
Stat aL RomâNiei Și aL auStRiei”

Elaborat de studentul grupei 2 AP:

Chiriac Răzvan-Constantin

Iaşi 2015
 Cuprins :

Capitolul I. Cadrul conceptual și metodologic……………………………………....pag.4

1.1 Introducere…………………………………………………………………………….…….pag.4
1.2 Clasificarea cheltuielilor publice…………………………………………………..……….pag.4
1.3 Structura cheltuielilor publice………………………………………………...……………pag.6
1.4 Indicatori privind aprecierea nivelului, dinamicii și a structurii cheltuielilor publice…pag.8

Capitolul II. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în

România și Austria...........................................................................................................pag.10

2.1 Analiza comparativă a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe perioada anilor
2010-2014………………………………………………………………………………..…..pag.10

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicei cheltuielilor publice totale în România și Austria în

perioada anilor 2010 – 2014. Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii constatate
………………………………………………………………………………………………..pag.11
2.3 Analiza comparativă a coeficientului de elasticitate al cheltuelilor publice totale în
România și Austria în perioada anilor 2010 – 2014. Factori de influență…………..…..pag.13

Capitolul III. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și

Austria……………………………………………….…………………………………..pag.15

3.1 Analiza structurii economice a cheltuelilor publice în România și Austria………..…..pag.15

3.1.1 Analiza comparativă a structurii economice a cheltuielilor publice în România și
Austria pe perioada anilor 2010-2014……………………………………….…...…pag.15
3.1.2 Analiza comparativă a greutății specifice a categoriilor de cheltuielili publice, potrivit
structurii economice din România și Austria pe perioada anilor 2010-2014……pag.16
3.1.3 Interpretare structurii economice și ponderea cheltuelilor curente în totalul
cheltuelilor publice din România și Austria pe perioada anilor 2010-2014……..pag.17
3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuelilor publice în România și Austria………..…pag.17
 3.2.1 Analiza comparativă a structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și
Austria pe perioada anilor 2009-2013…………………………………….…….….pag.17
3.2.2 Analiza comparativă a greutății specifice a categoriilor de cheltuielili publice, potrivit
structurii funcționale din România și Austria pe perioada anilor 2009-2013.......pag.19
3.2.3 Interpretare structurii funcționale și ponderea cheltuelilor pentru acțiuni social-
culturale în totalul cheltuelilor publice din România și Austria pe perioada anilor
2009-2013………………………………………………………………………..……pag.20

Concluzii …………………………………………………………………….……….….pag.22

Lista tabelelor și garficelor..............................................................................................pag.23

Bibliografie ………………………………………………………………..……………………pag.23
Capitolul I. Cadrul conceptual și metodologic

1.1 Introducere

Problema cheltuielilor publice cu timpul a devenit un domeniu larg de interes în sfera unor
decizii ce ține de factorii de conducere, în special cei de la nivel macroeconomic, în contextula
unei integrări în cadrul unor modele de creștere economică.1
Unul dintre scopurile de bază ale oamenilor este de a raționalizarea, în special în domeniu
economic.Pentru a atinge acest obiectiv este necesar de a folosi diverse metode și tehnici pentru a
realiza și a obține rezultate maxime cu un efort minim.
Raționalizarea cheltuielilor publice este un proces foarte complex și structurat. Această situație
se datorează acelui fapt că resursele statului sunt limitate, iar nevoile sociale sunt nelimitate.
Astfel, una din sarcinile statului devine anume raționalizarea cheltuielilor publice, care reprezintă
per total un obiectiv al dezvoltării economico-financiare a fiecării țări.
Din punct de vedere al dimensionării cheltuielilor publice, raționalizarea acestora cuprinde
procurarea resurselor financiare acoperitoare ca volum ce revin din PIB, precum și fundamentarea
în linii generale a sumelor ce sunt destinate diferișilor utilizatori, ocolind risipa și ineficiența
acestora.
O altă direcție a raționalizării cheltuielilor publice poate fi considerată și structura logică a
acetora, delimitată pe obiective și acțiuni, care vor urma o aplicare a unor soluții necesare pentru a
asiguar un raport eficient cost-avantaj.

1.2 Clasificarea cheltuielilor publice

Termenul de cheltuială publică poate fi folosit pentru a defini două concepte : juridic și cel
economic.

Dacă facem referire la conceptul juridic, cheltuielile publice sunt definite ca o plată necesară
funcționării instituțiilor publice, inculsiv a organizațiilor cu capital de stat.

1
Filiă, Gh., Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010, pag 59

4
 Iar din punctul de vederea al conceptului economic, aceasta reprezintă ansamblul de procese
economice ce stau la baza repartiției PIB-ului, ce este caracterizată prin alocări și utilizări de resurse
bănești, cu scopul înfăptuirii acțiunilor de interes public.

Din punct de vedere al conceptului economic, cheltuielile publice cuprind un ansamblu de relații
economico-sociale sub formă bănească, ce au loc între stat și persoanele fizice și juridice, cu ocazia
repartizării resurselor financiare ale statului în scopul de a se îndeplini funcția acestuia. 2

La baza clasificării economice a cheltuielilor publice stă două criterii de grupare :

1. În dependență de conținutul proceselor de consum :

Cheltuieli curente (de funcționare);
Cheltuieli de capital (de investiții);
2. În dependență de natura acțiunilor finanțate:
Cheltuieli privind prestarea serviciilor publice;
Cheltuieli de transfer (resurse bănești);

Conform clasificării menționate, cheltuielile se împart în următoarele tipuri :

 Cheltuieli curente – stau la baza funcționării și întreținerii instituțiilor publice. De obicei ele
dețin ponderea cea mai mare în cadrul totalului cheltuielilor publice bugetare, și au un caracter
definitiv, adică sumele respective nu mai pot fi recuperate.
 Cheltuieli de capital – stau la baza achiziționării de bunuri necesrae sferei publice, sau
înzestrării cu active fixe și nemateriale, ce duc la dezvoltaera și modernizraea patrimonială.
 Cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice – incud cheltuielie de remunerare a personalului
din cadrul sectorului public, inclusiv elemente de cost și cheltuieli necesare unei funcționări
bune a instituțiilor publice (aparatură și echipamente).
 Cheltuieli de tarnsfer – cuprind cheltuielile ce stau la baza transmiterii unor sume de bani unor
persoane juridice, sau fizice, inclusiv spre bugetele administrațiilor publice locale. 3

O altă clasificare a cheltuielilor publice este cea funcțională, care le grupează pe domenii de
activitate și ramuri economice. Această formă de clasificare înglobează în sine cheltuieli legate de

2
Văcărel, I. (coord), Finanțe publice, E.D.P.,București, 2008
3
Filiă, Gh., Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010

5
transferuri între diferite niveluri administrative, plata dobânzilor față de datoria publică, constituirea
unor rezerve puse la dispoziția autorităților publice.

Clasificarea financiară a cheltuielilor publice are la bază momentul încare acestea au fost
efectuate, precum și modul în care acestea afectează resursele bănești publice, la rândul lor acestea se
grupează în :

 Cheltuieli definitive – acestea finalizează distribuirea resurselor financiare, cuprinzând atât

cheltuielile curente cât și cele de capital.
 Cheltuieli temporare – acestea include un set de operațiuni de trezorerie, care sunt evidențiate
în conturi spaciale de trezorerie.
 Cheltuieli virtuale – aici sunt incluse acele cheltuieli pe care statul le efectuează în anumite
condiții, legate de diverse acțiuni neprevăzute.

1.3 Structura cheltuielilor publice

Conform Organizației Națiunilor Unite, clasificările cele mai importante ale cheltuielilor publice
dunt : economice și funcționale.

Structura cheltuielilor publice economice :

a. Cheltuieli curente, care cuprind :
1. Cheltuieli de personal;
2. Cheluieli de bunuri și servicii;
3. Subvenții;
4. Dobânzi;

b. Transferuri, care cuprind :

1. Transferuri între unități administrative;
2. Proiecte cu finanțare din cadrul fondurilor externe nerambursabile;
3. Asistență socială;
4. Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă;

c. Cheluieli de capital;

6
 d. Operațiuni financiare, care cuprind :
1. Împrumuturu;
2. Rambursări de credite;

Structura cheltuielilor funcționale :

a. Servicii publice generale, dintre care :

1. Autorități publice și acțiuni externe;
2. Cercetare – dezvoltare;
3. Alte servicii publice genearle;
4. Tranzacții privind datoria și împrumutul public;
5. Transferuri generale între diverse neveluir ale administrației;
6. Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent;

b. Apărare, ordine publică și siguranță națională, dintre care :

1. Apărare;
2. Ordine publică și siguranță națională;

c. Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, dintre care :

1. Locuințe,servicii și dezvoltare publică;
2. Protecția mediului;

d. Cheltuieli social-culturale, dintre care :

1. Învățământ;
2. Sănătate;
3. Cultură, recreere, releigie, acțiuni sportive și de tineret;
4. Asigurări și asistență socială, alocații, ajutoare și îndemnizații, pensii;

e. Acțiuni economice, dintre care :

1. Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă;
2. Combustibili și energie;
3. Industria extractivă, prelucratoare și construcții;

7
 4. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare;
5. Transporturi;
6. Comunicații;
7. Cercetare și dezvoltare în domeniu economic;
8. Alte acțiuni economice;

1.4 Indicatori privind aprecierea nivelului, dinamicii și a structurii cheltuielilor publice

Cheltuielile publice ca fenomen financiar sunt remarcate de diverse condiții economico-sociale,

care sunt caracterizate de evoluția societții în diverse etape istorice. Una din caracteristicele specifice
cheltuielilor publice este cea din punct de vedere al nivelului acestora, cât și a structurii și dinamicii
cheltuielilor publice.4

Nivelul cheltuielilor publice exprimate nominal și real, este folosit pentru a reflecta volumul
acestora, în monedă națională. În principal, pentru a efectua o analiză pe plan intern la acest capitol, se
utilizează următorii indicatori :

- Pondera cheltuielilor în produsul intern brut, care se calculează prin raportul dintre mărimea
nominală a cheltuielilor publice la produsul intern brut, exprimat în prețuri curente :

= * 100

unde :

– volumul cheltuielilor publice în prețuri curente;

– produsul intern prut, în prețuri curente;

- Cheltuieli publice medii pe un locuitor, în prețuri curente :

.=

unde :
CP – cheltuieli publice în moneda națională;
N – număr de locuitori;

4
Filiă, Gh., Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010, pag 96

8
Structura cheltuielilor publice este exprimată prin intermediul ponderii a diferitor categorii de
cheltuieli publice, atât din cheltuielile publice totale, sau din cheltuielile totale a unei anumite grupe.

= ∗ 100

unde :

- ponderea cheltuielilor publice din categoria “i”;

– volumul cheltuielilor publice din categoria „i”;

– volumul cheltuielilor publice totale;

Dinamica cheltuielilor publice este apreciată prin prisma unor indicatori ce exprimă diverse mutații, în
mărimi absolute, relative, nominale și reale.

Modificarea absolută este rezultatul diferenței dintre cheltuielile publice în perioada curentă și cele din
perioada de bază.

∆ / = −

unde :

∆ / - modificarea cheltuielilor publice;

– cheltuieli publice efectuate în perioada curentă;

– cheltuieli publice efectuate îm perioada de bază;

La acest capitol se mai poate de menționat un alt indicator care caracterizează dinamica cheltuielilor
publice, și anume elasticitatea cheltuielilor publice.

∆
=
∆ . .
. .

Unde :

– Coeficientul elasticității cheltuielilor publice;

9
∆ – variația cheltuelilor publice;

– cheltuielile publice din perioada de bază;

∆ . . – variația P.I.B;

. . – mărimea P.I.B în perioada de bază;

Capitolul II. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și

Austria

2.1 Analiza comparativă a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe perioada

anilor 2010-2014

Tabelul nr. 1: Cheltuieli publice totale în România și Austria pe anii 2010 – 2014

Anii
Țara 2010 2011 2012 2013 2014
mln.euro pondere mln. euro pondere mln.euro pondere mln.euro pondere mln.euro pondere
în P.I.B în P.I.B în P.I.B în P.I.B în P.I.B
România 50,135.4 39,6 52,163.6 39,1 48,672 36,5 50,795.6 35,2 52,363.9 34,9

Austria 155,409 52,7 156,831 50,8 162,074 51,1 164,346 50,9 173,487 52,7

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor furnizate de Eurostat (2015)

10
 (% Ponderea cheltuelilor totale în P.I.B
60
50.9
50 51.1
52.7 50.8
39.6 39.1 42.1
40 36.5
34.9
30 35.2

20

10

0
2010 2011 2012 2013 2014 (ani)
România Austria

Gragicul nr. 1 : Ponderea cheltuielilor publice în România și Austria în totalul P.I.B pe perioada
anilor 2010 - 2014

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor furnizate de Eurostat (2015)

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicei cheltuielilor publice totale în România și Austria

în perioada anilor 2010 – 2014. Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii
constatate

Conform tabelului numaru 1, precum și a graficului “Ponderea cheltuielilor publice în România și

Austria în totalul P.I.B pe perioada anilor 2010 - 2014”, putem foarte ușor de apreciat nivelul și
dinamica cheltuielilor publice totale în cadrul acestor țări, precum că putem și efectua o analiză
comparativă cu menționarea principalelor cauze ce stau la baza diferențelor înregistrate.

Dinamica cheltuielilor publice în România și Austria o vom analiza anume în baza tabelului numărul
1, coloana ”mln.euro”. Cercetând rezultatele înregistrate în tabelul anterior, putem observa o tendință a
cheltuielilor publice totale crescătoare în România în perioada 2012-2014. Dacă facem aceeași
referire la Austria, se observă aceeași situație, adică se înregistrează o creștere anuală echilibrată din

11
anul 2010 până în 2014. Dacă ne raportăm la mărimea cheltuielilor publice în acceste două țări
analizate, putem observa :

- În România valoarea cea mai mică a cheltuielilor publice totale se înregistrează în anul 2012,
(48,672 mln. euro) , iar valoarea cea mai mare în anul 2014, (52,363.9 mln. euro), diferența
dintre aceste extreme fiind de (3,697 mln euro). În rest, valoarea cheltuielilor publice în
România se aproximează în jurul sumei de 50 de mln. euro, înregistrând aproximativ o variație
de ( +/-) 2 mln. euro.
- În Austria, precum am menționat anterior, cheltuielile totale publice se află într-o situație de
creștere anuală. Valoara minimă fiind înregistrată corespunzător în anul 2010, (155,409 mln.
euro), iar cea mai mare în 2014, (173,487 mln.euro). Dacă ne raportăm la difeneța dinte cel
două extreme menționate, se observă că din anul 2010, cheltuielile publice totale în Austria au
crecut până în anul 2014 cu 18,078 mln. euro.
- Dacă efectuăm o comparare la nivel de mărime a cheltuielilor publice totale în cele două țări,
putem menționa acel fapt că în România comparativ cu Bulgaria înregistrează valori mult mai
mici în rândul cheltuielilor publice, aproximativ de 3 ori. Diferența între valorile minime în
rândul cheltuielilor publice este de 106,737 mln. euro, iar dintre cele maxime este de 121,124
mln. euro.
- Cauza principală care formează această imagine poate fi considerată anume nivelul de
dezvoltare economico-financiară a fiecărei țări în parte. Se cunoaște foarte bine că necătând la
acel fapt că Austria ca țară este mai mică după suprafață și populație, cheltuelile publice
înregistrate le depășesc pe cele ale României de aproximativ 3 ori. Însă nu trebuie să uităm că
situația de la capitolul cheltueli publice, nu definesc în total situația economico-financiară în
cadrul acestor țări. Este bine de menționat că Austria necătând la acel fapt că înregistrează
cheltueli mai mari comparativ cu România, paralel cu aceasta înregistrează și un produs intern
brut cu mult superior celui din România.

Dacă ne referim la nivelul cheltuelilor publice totale în aceste două țări, cel mai bine este să ne
referim la ponderea acestora în totalul P.I.B, iar pentru aceasta vom analiza graficul numărul 1:

- Dacă analizăm comparativ ponderea cheltuelilor totale în totalul P.I.B, putem observa că
acestea înregistrează o diferență de aproximativ 10 puncte procentuale, ținând cont că valoarea
cheltuelilor publice totale diferă foarte mult.

12
 - Dacă comparăm situația celor două țări în baza graficului, observăm că România înregistrează
o situație mai avantajoasă, acest fapt reese din acel fapt că indicatorul respectiv se află într-o
descreștere anuală, excepție făcând doar anul 2013
- O imagine avantajoasă pentru România este înregistrată în anul 2014, în care raportul dintre
cheltuielile publice și P.I.B, este minimă,comparativ cu ceilalți ani, adică în acest caz România
este orientată spre o direcție corectă, însă cam aceeași imagine se înregistrează și în cazul
Austriei, adică în anul 2014 valoarea ponderii în totalul P.I.B a cheltuelilor publice este
minimală comparativ cu ceilalți ani anlizați.
- Cauza care formează această imagine este valoarea nominală a P.I.B, adică în cazul României,
valoarea cheltuelilor publice sunt orientate spre o diminuare, iar P.I.B spre o creștere, astfel
acestea generează o imagine avantajoasă, însă cam aceeași situație se înregistra și în cazul
Austriei.

2.3 Analiza comparativă a coeficientului de elasticitate al cheltuelilor publice totale în

România și Austria în perioada anilor 2010 – 2014. Factori de influență

Tabelul nr. 2 : Coeficientului de elasticitate al cheltuelilor publice totale în România și Austria pe anii
2010 – 2014

Anii
Țara 2010 2011 2012 2013 2014
Ke Ke Ke Ke Ke

România 0,53 0,701 - 0,53 0,79

Austria 0,27 0,18 1,27 O,73 3,47

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor din tabelul numărul 1.

a. Exemplu de calcul a coeficientului de elasticitatea a cheltuelilor publice “România anul

2011” :

13
 ∆
=
∆ . .
. .

- ∆ = Cp2011- Cp2010 = 52,163.6 – 50,135.4 = 2,0282 (mln. Euro);

- ∆ . . = P.I.B 2011- P.I.B2010 = 131,478.0 – 124,327.7 = 7,150.3 (mln. Euro);
-
,
, .
- , . 0,701
, .

În baza rezultatelor înregistrate în tabelul anterior, se observă că la capitolul coeficientului de

elasticitate a cheltuelilor publice totale se formează următoarea imagine :

- La România pentru toți anii acest coeficient este subunitar cu excepția anului 2012. Această
situație este una avantajoasă pentru România, deoarece un coeficient al elasticității cheltuelilor
publice subunitar ne vorbește de acel fapt că creșterea P.I.B devansează creșterea cheltuelilor
publice totale consolidate.
- În cazul Austriei situația este un pic diferită, aceasta înregistrează în 2012 și în anul 2014 o
valoare supraunitară a coeficientului calculat, de aceea putem menționa în baza rezultatelor
obținute anterior că în cazul Austriei creșterea P.I.B în acești ani nu depășește creșterea
cheltuelilor publice totale consolidate

După părerea mea, factorii care au generat imaginea respectivă sunt cei de natură economică, adică în
cazul României la baza rezultatelor obținute a stat mai mult dezvoltarea economică și modernizarea
economiei, prin susținerea sectorului privat și dezvoltarea sectorului economic public. Această situație
se confirmă în baza ponderii cheltuelilor publice totale în P.I.B, precum și a coeficientului elasticității
cheltuelilor publice în cadrul P.I.B.

14
Capitolul III. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Austria

3.1 Analiza structurii economice a cheltuelilor publice în România și Austria

3.1.1 Analiza comparativă a structurii economice a cheltuielilor publice în România și

Austria pe perioada anilor 2010-2014

Tabelul nr. 3 : Structura economică a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe anii 2010 –
2014

Anii
Cheltueli Țara 2010 2011 2012 2013 2014
economice mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%)

Cheltueli cu Româmia 6,852.3 13,66 7,636.6 14,638 7,787.6 15,99 8,064.2 15,87 7,760.3 14.,82

bunuri și Austria 19,456.2 12,5 19,691.8 12,55 20,119.6 12,41 20,616.7 12,54 20,920.0 12,0
servicii
Româmia 12,021.6 23,9 10,404.4 19,94 10,284.4 21,13 11,592.5 22,82 11,455.9 21,87
Cheltueli cu
Austria 32,636.9 21,0 33,016.7 21,05 33,802.5 20,85 34,213.6 20,81 34,882.3 20,1
salarii

Româmia 1,274 2,5 1,133.9 2,17 955.9 1,96 867.6 1,7 812.1 1,55
Subvenții
Austria 4,746.6 3,05 4,693.2 2,99 4,739.1 2,9 4,419.5 2,68 4,619.7 2,66

Româmia 1,901.0 3,7 2,141.9 4,11 2,336.6 4,79 2,519.3 4,97 2,488.3 4,75
Dobânzi Austria 8,546.6 5,49 8,615.4 5,5 8,621.8 5,2 8,383.1 5,1 8,076.6 4,65

Asistență Româmia 17,412.6 34,7 17,521.2 33,59 16,205.4 33,29 16,850.0 33,17 17,828.9 34,04

socială Austria 67,922.9 43,7 68,967.6 43,97 71,505.4 44,11 74,114.5 45,09 76,678.9 44,19

Cheltueli de Româmia 7,195.9 14,3 7,248.2 13,8 6,507.5 13,36 6,558.5 12,91 6,443.6 12,3

capital Austria 9,491.0 6,1 9,251.0 5,89 9,195.5 5,67 9,718.4 5,91 9,752.3 5,62

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor furnizate de Eurostat (2015)

15
 3.1.2 Analiza comparativă a greutății specifice a categoriilor de cheltuielili publice,
potrivit structurii economice din România și Austria pe perioada anilor 2010-2014

Strucura economica a cheltuelilor publice totale

(%)
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2010 2012 2014 2010 2012 2014
(ani)
România Austria

Bunuri și servicii Salarii Subvenții Dobânzi Asistență socială Cheltueli de capital

Graficul nr. 3 : Greutatea specifică a principalelor categorii de cheltueli publice, potrivit structurii
economice în România și Austria

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor din tabelul numarul 3.

16
 3.1.3 Interpretare structurii economice și ponderea cheltuelilor curente în totalul
cheltuelilor publice din România și Austria pe perioada anilor 2010-2014

Efectuând o analiză asupra structurii economice a cheltuelilor publice în România și Austria pe

perioada anilor 2010-2014, se poate de menționat că în urma cercetării se înregistrează următoarea
imagine :

- Structura economică a cheltuelilor publice este predominată ca valoare atât în România cât și
în Austria de cheltuelilie privind asistența socială, aceasta se observă foarte ușor în baza
ponderilor din totalul cheltuelilor publice. Anume această categorie de cheltueli înregistrază
valorile cele mai mari în cadrul cheltuelilor publice totale, la care se mai alătură cheltueli cu
salarii și cheltuelile privind bunuri și servicii.
- Dacă analizăm din punct de vedere comparativ între cele două țări putem menționa că
comparativ cu România în Austria se înregistrează ponderi mai mici la așa categorii de
cheltueli ca cele privind salariile și cele de capital.

Dacă facem trimitere la principalele măsuri fiscal-bugetare adoptate de cele două guverne, putem
specifica că România anual aprobă diverse măsuri privind salarizarea personalului public în scopul
reducerii cheltuelilor publice, la fel s-au înregistrat diverse măsuri în rândul cheltuelilor privind
dobânzile și a celor privind subvențiile. În cadrul Austriei se înregistrează o situație inversă celei
menționate pentru România, adică la acele tipuri de cheltueli la care se înregistrează micșorare în
România, în Austria se înregistrează o majorare.

Însă per total ca valoarea absolută în Austria, majoritatea categoriilor din cadrul cheltuelile publice
din prisma structurii economice depășesc pe cele din România. Acestă imagine ne denotă acel fapt că
guvernul Austriac generază o creștere anuală în rândul cheltuelilor publice totale, însă acest lucru nu
ne vorbește nimic de eficiență economico-financiară a statelor, fiindcă cunoaștem forte bine că Austria
ca stat este unul dintre cele mai dezvoltate țări din Europa.

3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuelilor publice în România și Austria

3.2.1 Analiza comparativă a structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și
Austria pe perioada anilor 2009-2013

17
Tabelul nr. 4 : Structura funcțională a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe anii 2009 –
2013

Anii
Cheltueli Țara 2009 2010 2011 2012 2013
economice mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%) mln.euro (%)

Servicii publice Româmia 5,233 10,7 5,717.4 11.4 6,450.9 12.4 6,571.9 13.5 7,087.5 14.0

generale
Austria 22,511 14,5 22,725.0 14.6 22,722.7 14.5 22,989.9 14.2 23,356.3 14.2

Româmia 1,774 3,6 1,834.9 3,7 1,122.7 2,2 958.3 2,0 1,134.6 2,2
Apărare
națională Austria 2,016 1,3 1,882.9 1,2 1,907.7 1,2 1,871.5 1,2 2,003.0 1,2

Româmia 2,560 5,2 3,018 6,0 2,904 5,6 2,892 5,9 3,176.3 6,3
Ordinea publică
Austria 3,997 2,6 3,989 2,6 4,056 2,6 4,213 2,6 4,238.1 2,6
și siguranța
națională
Româmia 9,496 19,4 8,867 17,7 9,421 18,0 8,759 18,0 8,898 17,5
Acțiunile Austria 22,129 14,3 19,286 12,4 18,945 12,1 19,890 12,3 18,330 11,2
economice
Protecția Româmia 679.4 1,4 958.1 1,9 1,235 2,4 1,040 2,1 1,071 2,1

mediului Austria 1,536 1,0 1,692 1,1 1,474 0.9 1,551 1,0 1,592 1,0

Locuințe, Româmia 1,638.7 3,3 1,624 3,2 1,618 3,1 1,468 3,0 1,666 3,3

servicii și Austria 1,343.2 0,9 1,322 0,9 1,250 0,8 1,305 0,8 1,271 0,8
dezvoltarea
mediului
Sănătate Româmia 4,540 9,3 4,182 8,3 5,481 10,5 5,131 10,6 5,797 11,4

Austria 22,608 14,6 23,297 15,0 23,988 15,3 24,744 15,3 25,215 15,3

Recreere Româmia 1,275 2,6 1,313 2,6 1,409 2,7 1,338 2,8 1,252 2,5

cultură și religie Austria 2,898 1,9 2,868 1,8 2,893 1,8 2,976 1,8 3,005 1,8

Educație Româmia 4,877 10,0 4,222 8,4 5,476 10,5 4,022 8,3 4,091 8,1

Austria 14,687 9,5 15,119 9,7 15,444 9,8 15,920 9,8 16,300 9,9

Protecția Româmia 16,851 34,4 18.460 36,8 17.088 32,7 16,,456 33,8 16,555 32,6

socială Austria 61,147 39,5 63,226 40,7 64,148 40,9 66,611 41,1 69,033 42,0

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor furnizate de Eurostat (2015)

18
 3.2.2 Analiza comparativă a greutății specifice a categoriilor de cheltuielili publice,
potrivit structurii funcționale din România și Austria pe perioada anilor 2009-2013

Strucura funcțională a cheltuelilor publice totale

(%)
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2009 2011 2013 2009 2011 2013 (ani)
România Austria
Servicii publice generale Apărare națională Ordinea publică Acțiuni economice
Protecția mediului Locuințe și servicii Sănătate Recreere,cultură,religie
Educație Protecția socială

Graficul nr. 4 : Greutatea specifică a principalelor categorii de cheltueli publice, potrivit structurii
funcționale în România și Austria

Sursa : prelucrare proprie în baza datelor din tabelul numarul 4.

19
 3.2.3 Interpretare structurii funcționale și ponderea cheltuelilor pentru acțiuni social-
culturale în totalul cheltuelilor publice din România și Austria pe perioada anilor
2009-2013

Dacă facem o referire la partea teoretică a proiectului, înțelegim că cheltuelile publice în sine
înglobează un șir de clasificări. Din punct de vedere al structurii funcționale a cheltuelilor publice
totale, observăm că anume cheltuelile social-culturale sunt anume acea clasa de cheltueli ce ne
preocupă pe fiecare dintre noi la momentul de față, dintre acestea se enumera :
1) Învățământ;
2) Sănătate;
3) Cultură, recreere, releigie, acțiuni sportive și de tineret;
4) Asigurări și asistență socială, alocații, ajutoare și îndemnizații, pensii;

De aceea în continuare vom analiza și concluziona situația categoriilor respective de cheltueli publice
atât în România cât și Austria în baza datelor reflectate în tabelul și graficul anterior :

- Cheltuelile privind educația în România în linii generale nu înregistrează variații anuale mari,
se observă că valoarea acesteia este cuprinsă între limitele de 4-5 mlrd. euro, excepție făcând
doar anul 2012, în care suma acetora a ajuns la 5,4 mlrd. Necătând la acel fapt că România o
depășeste esențial după suprafață și populație pe Austria, aceasta înregistrează cheltueli mult
inferioare celor din Austria. La fel se observă că cheltuelile privind învățământul în Austria se
află într-o creștere anuală, de unde și concluzionăm că anual în această țară se fac tot mai mari
și mai mari investiții în domeniul educațional, fapt ce nu putem observa în cazul României.

- Dacă analizăm cheltuelile privind sănătatea în cadrul acestor țări, observăm că ca proporții
situația se repetă întocmai ca în cazul cheltuelilor privind educația, adică Austria fiind o țară de
talie mai mică după suprafață și populație înregistrează cheltuieli mult superior în cazul
României, acest fapt ne denotă că sectorul sănătății în Austria se află într-o dezvoltare
permanentă, fiindcă cheltueli mari în acest sector, semnifică investiții mari, care duc la o
modernizare anuală.

- Dacă facem referire la cheltuelile privind cultura, recreere, releigis, acțiuni sportive și de
tineret, se observă că în România nievelul acestor cheltueli nu înregistrează mari diferențe,

20
 valoarea cărora variază între 1,2 – 1,4 mlrd.euro. În cazul Austriei situația în linii generale este
similară la acest capitol cu cea a României, adică valoarea acestor cheltueli nu înregistrează
mari difernțede la an la an, valoarea acestora fiind cuprinsă de limitele 2,8-3,005 mlrd.euro.

- Ultima clasă de cheltueli cultural-sociale este cea privind asigurările și asistența socială,
alocații, ajutoare și îndemnizații, pensii, astfel la acest capitol se observă că situația se repetă ca
în cazul celorlalte categorii de cheltueli social-culturale, adică cheltuelile respective în
România nu înregistrează diferențe anuale esențiale, fapt ce nu putem menționa și în cazul
Austriei, la care valoarea acestora crește anual. Această situație ne formează aceeași imagine,
adică în cazul Austriei, guvernul alocă o sumă mai mare cheltuelilor privind asigurările și
asistența socială, alocații, ajutoare și îndemnizații, pensii.

Efectuând o generalizare totală în ceea ce privește cheltuelile social –culturale ca categorie

specifică în cadrul cheltuelilor publice totale, putem menționa cu încredere că Austria efectuează
investiții mai majore în aceste sectoare față de România, care la rândul său formează o serie de
avantaje în cadrul statului și a populației sale. Rezultatele menționate anterior confirmă acel fapt că
guvernul Austriac menține o dezvoltare și medernizare permanentă în sectorul social-cultural,
asigurând condiții mai avantajoase și prielnice pentru populația acesteia, fapt ce nu putem
menționa și în cazul României.

21
 Concluzii :

Efectuând o analiză comparativă a nivelului, structurii și dinamicii cheltuelilor publice în

România și Austria pe perioada anilor 2010 -2014, putem identifica principalele caracteristici ale
cheltuelilor publice, precum că și putem evidenția particularitățile principale pe fiecare țară în parte.

Dacă facem o referință generală asupra cheltuelilor publice, putem afirma că ele reprezintă un element
foarte important în cadrul unui stat. Anume aceste cheltueli asigură buna funcționare a tuturor
sectoarelor menționate la capitolul 3.Analizând comparativ cheltuelile publice totale, inclusiv
principalele categorii de cheltueli în Romînia și Austria, s-a observat că datele înregistrate au format
următoarea imagine :

- Valoarea cheltuelilor publice totale în Austria depășește în mărime absolută cheltuelile din
România de aproximativ 3 ori, necătând la acel fapt că Austria este un stat mai mic atât după
suprafață cât și după numărul de locuitori.
- Dacă ne raportăm la structura economică a cheltuelilor publice totale, se observă că atât în
Austri cât și în România, ponderea cea mai mare în acest total o au cheltuelile privind asistența
socială, după care este urmată de cheltuelile privind salariile.
- La subcapitolul structura funcțională a cheltuelilor publice totale, se poate de menționat că
ponderile cele ma mari în totalul cheltuelilor publice atât în România cât și în Austria sunt
predominate de cel privind protecția socială și cheltuelile privind acțiuni economice.
- Dacă se analizează în mărime absolută structura funcțională a cheltuelilor publice totale , se
observă că Austria comparativ cu România efectuează anual cheltueli din ce în ce mai mari în
sectorul socio-cultural, guvernul acestui stat investește anual în dezvoltarea și medernizarea
acestui sector, asigurând populația cu condiții avantajoase, fapt ce nu putem afirma în cazul
României, în cadrul căreia majorarea anuală a cheltuelilor publice se datorează în special
cheltuelilor privind serviciile publice generale.

22
Lista tabelelor și garficelor

1) Tabelul nr. 1: Cheltuieli publice totale în România și Austria pe anii 2010 – 2014
2) Tabel nr. 2 : Coeficientului de elasticitate al cheltuelilor publice totale în România și Austria pe
anii 2010 – 2014
3) Tabel nr. 3 : Structura economică a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe anii
2010 – 2014
4) Tabel nr. 4 : Structura funcțională a cheltuielilor publice totale în România și Austria pe anii
2009 – 2013
5) Gragicul nr. 1 : Ponderea cheltuielilor publice în România și Austria în totalul P.I.B pe perioada
anilor 2010 – 2014
6) Graficul nr. 3 : Greutatea specifică a principalelor categorii de cheltueli publice, potrivit
structurii economice în România și Austria
7) Graficul nr. 4 : Greutatea specifică a principalelor categorii de cheltueli publice, potrivit
structurii funcționale în România și Austria

Bibliografie :

 Filiă, Gh., Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010

 Văcărel, I. (coord), Finanțe publice, E.D.P.,București, 2001

 Văcărel, I. (coord), Finanțe publice, E.D.P.,București, 2008

 Stancu, Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 2003

 http://ec.europa.eu/eurostat

 http://www.insse.ro/cms/

23