Sunteți pe pagina 1din 17

AMPRENTAREA IN PROTETICA DENTARA FIXA

ANUL IV 2017

CE VOM STUDIA?

• Istoric
• Materiale utilizate in amprentarea dintilor frontali preparati
• Portamprente
• Tehnici de amprentare a dintilor preparati
– Generalitati
– Indicatii ale tehnicilor de amprentare
– Prezentarea tehnicilor uzuale
• Amprentarea antagonistilor
• Atitudinea fata de amprente

ISTORIC

• 1930 hidrocoloizii reversibili


• 1950 polisulfidele, primii elastomeri ai medicinei dentare
• 1960 apar K-siliconii (siliconii de condensare)
• 1965 firma ESPE introduce polieterii (hidrofil, polimerizabil prin aditie, rezistent la rupere)
• 1975 apar A-siliconii (siliconi “polimerizabili” prin aditie)

Materiale utilizate in amprentarea dintilor frontali preparati

• Proteticianul are la ora actuala la dispozitie urmatoarele categorii de materiale:


• hidrocoloizii reversibili
• siliconii
• tiocauciucurile
• polieterii
Vom lua in discutie siliconii deoarece cu ei se lucreaza in masa.
• A-siliconii formeaza in momentul prizei, o retea prin aditionarea moleculelor de baza formandu-se
polivinilsiloxan-ul.
• Aditia are loc fara contractia intalnita la alte materiale.
• Principalul element al acestei clase de materiale il constituie atomul de siliciu, care unindu-se cu el
insusi formeaza lanturi macromoleculare.
PREZENTARE

• Produsul apare sub forma de pasta de baza si catalizator.


Pasta are in compozitie:
• hidrohensiloxan
• ulei de silicon

• substante de umplutura (cuart), care dau un comportament tixotropic al siliconilor;


• pigmenti
• mijlocitori de hidrofilizare (pentru a-l face hidrofil)
• vinilsiloxan

Catalizatorul:

• vinilsiloxan
• ulei de silicon
• silicate ca elemente de umplutura • pigmenti
• un complex de platina ( este o substanta la care ancoreaza cele doua componente reactante avand
drept rezultat polimerizatul siliconat, reactant care paraseste complexul platinat).

• Nota: Tixotropia este definite drept capacitatea siliconilor aflati sub presiune de a se refluidifia. Din
acest motiv se recomanda ca pe tot parcursul prizei sa se exercipte presiuni crescande permitand
materialului sa patrunda in toate detaliile preparatiilor dentare.
K-siliconii

• K-siliconii au in compozitie dimethylsiloxanul ai caror atomi de oxygen se cupleaza cu noi atomi d


siliciu rezultand lanturi foarte lungi.
• Radicalii metal pot fi inlocuiti rezultand lanturi care se dezvolta transversal.
• Adaugarea unui catalizator de intarire da nastere la macromolecule bi-,tri-sau tetrafunctionale.
• Polimerizarea se desfasoara prin policondensare.
• Adaugarea de substante de umplutura: oxid de siliciu, silicate, oxizi metalici, de Zn fac ca aceste
materiale primare sa fie folosite in stomatologie.
• Mai mult de cat atat tot aceste materiale le fac diferentierea in cele doua grupe mari de siliconi: flui
si consistenti.

Avantajele siliconilor:

• utilizare universala
• contractia de polimerizare de 0,2-0,4 % lineare este cotata buna pentru sliconii de condensare si foart
buna pentru cei de aditie.
• sunt materiale hidrofobe, rezista 8 ore fara a suferi modificari volumetrice;
• dupa aceste amprente cu siliconi se pot turna chiar mai multe modele din gips.

Dezavantaje:

• Datorita caracterului hidrofob specialistul are obligatia sa usuce campul protetic inaintea amprentarii
finale.

Forme de prezentare

• Sunt doua categorii de siliconi: fluizi si consistenti.


• Siliconii vascosi:
• consistenta sporita
• ieftini
• contractie mare la polimerizare

• utilizati ca portamprenta siliconata in portamprenta metalica standard.


• Denumiri comerciale: Optosil, Silaplast.

Siliconii fluizi:

• foarte precise • scumpi


• utilizati in cantitati mici prin tehnici adecvate
• Denumiri comerciale: Dentaflex, Xantopren, Silasoft.

FORMA DE PREZENTARE

• Siliconii se prezinta sub forma de substanta de baza (pasta) si catalizator (pasta sau lichid) care prim
amestecarea dozata précis se declanseaza reactia de polimerizare sau priza.
• Medicul dentist este obligat sa citeasca indicatiile date de fabricant privind dosajul fie el metric sau
cantitativ (in cazul activatorului lichid) precum si felul manusilor purtate de medic.

Thiocauciucurile
• Aceste materiale elastice se aseamana cu cauciucul si au la baza legaturi polisulfidice in care se
stabilesc legaturi duble intre doi atomi de sulf.
• Baza contine un polimer polisulfidic, substante de umplutura (pulbere de diatomee, oxide titan) si
fluidifianti (uleiuri).
• Activatorul sau catalizatorul contine pe langa sulf, substante de umplutura si fluidifianti si oxid de
plumb.
• Datorita actiunii oxidante grupele thiol se condenseaza generand polimerul cauciucat.
PREZENTARE

• Thiocauciucurile se prezinta sub forma a doua paste: alba si neagra, ambulate in tuburi metalice a
caror deschidere dirijeaza dozarea metrica.
• Materialul nu adera la portamprenta si de aceea este necesara folosirea unui lac adeziv.
• Pasta de baza se prezinta in trei consistente: foarte fluida (light bodied), vascos (heavy bodied) si
intermediary (regular).

TEHNICA DE AMPRENTARE

• Tehnica de amprentare folosita este cea a dublului amestec si este astfel: materialul foarte fluid este
injectat in santul gingival sau preparatiile pentru retentionarea coroanelor clasice iar materialul
vascos se aplica peste cu ajutorul portamprentei.
• Dupa priza se obtine o amprenta consistenta, precisa.
• Denumirea comerciala cea mai cunoscuta este Permlastic al firmei Kerr.

Dezavantaje
• sunt mai putin stabile decat siliconii
• pastrate in conditii de protectie solara si fata de solventi organici.
• miros neplacut
• materialul este lipicios si de accea se protejeaza hainele pacientului.

Polieterii

• Aceste materiale au la baza tetraetilenglicolul


• Pasta de baza contine copolymer de oxialkyl, substante de umplutura, plastifianti, pigmenti arome.
• Pasta de baza contine un copolymer din unitati de oxid de etilen si butilen.
• Lanturile macromoleculare sunt transformate in inele aziridinice care sub actiunea catalizatorului
formeaza o retea.
• Inelul aziridinic atarna de un acid gras esterificat.

Polieterii

• Catalizatorul contine legaturi alkyl-sulfonice, substante de umplutura, plastifianti, pigmenti, esteri si


copolymeri.
• Polieterii apartin grupei de materiale de amprenta foarte precise.
• Hidrofilia acestor materiale este importanta pentru amprentarea in mediul umed (santul gingival) si
curgerea lor facila peste suprafetele mucozale umede precum si renitenta lor la tentative de a
indeparta amprenta din cavitatea bucala.

POLIETERII

• Sunt materiale foarte exacte , scumpe


• Denumire comerciala cunoscuta: Impregum.

Dezavantaje

• sunt alergizante
• nehidrofobe nu se pot utiliza la obtinerea modelelor pe cale galvanica deoarece isi maresc volumul si
denatureaza realitatea clinica.
• sunt foarte consistente dupa priza de aceea trebuie atentie la indepartarea din cavitatea bucala deoare
pot retentiona pe sub corpuri de punte, tuberozitati.

Portamprente (linguri de amprentare)

Tipuri de portamprente:
• simple
• complexe

Portamprentelele simple
Sunt unimateriale si pot fi:
• standard metalice ( bune sunt cele de Rim -Lock) sau cele pentru hidrocoloizi
• individuale din rasini sintetice

Portamprentele complexe

• sunt reprezentate de o portamprenta metalica standard plus un silicon vascos si se realizeaza in


cadrul procesului de preamprentare.
• Portamprentele din mase plastice, realizate industrial, sunt deformabile fiind contraindicate
utilizarea lor in amprentarea dublu-siliconata; modelul rezultat va fi deformat, subdimensionat.

Portamprenta complexa

• este reprezentata de o preamprenta special pregatita:

• excesul de material refluat vestibular si se indeparteaza cu un bisturiu pana la 2-3 mm de coletul

dintilor care nu primesc coroane si la 4-5 mm distanta de coletul dintilor preparati.


• partile de material plasate in zonele retentive se indeparteaza.

• zonele interdentare vecine dintilor preparati se pastreaza pentru a asigura efectul de stampila in

amprentarea preparatiei aproximale

Portamprenta complexa

• acordam atentie dintilor migrati a caror preamprentare subecuatoriala, nepreparata duce la


imposibilitatea insertiei portamprentei in momentul amprentarii finale
• zonele retentive plasate in dreptul bonturilor dentare se rascroiesc aparte astfel incat contactul acesto
in momentul amprentarii sa nu duca la stergerea materialului si compromiterea amprentarii.

Tehnici de amprentare a dintilor preparati

Succesul in amprentarea pentru protezarea partiala fixa este asigurat daca:


• parodontiul marginal este sanatos
• suprafetele dentinare sunt
curatate de
resturile de ciment provizoriu sau
placa bacteriana
• santul gingival largit
• bonturile dentare pregatite specific fiecarui tip de amprentare.

Cazuri clinice:

Gingia din ziua prepararii dentare este edematiata, sangereaza usor la atingerea cu sonda.

Se recomanda:
• indepartarea tartrului subgingival cu instrumente de mana (scalere) sau ultrasunete;
• planarea radacinii cu instrumente de mana cu chiurete Mc Gracy
• tratament antiinflamator
• igiena orala adecvata si corecta (periaj, lavaj cu solutii antimicrobiene pe baza de clorhexidina)
• aplicarea de coroane provizorii foarte exacte.

AMPRENTARE

• Amanam amprentarea pana la 7-8 zile


• verificand mereu raportul gingiei marginale cu zona de preparatie cervicala a dintelui
• In cazul retractiei gingivale, acolo unde estetica o cere, se reprepara bontul plasandu-se preparatia
subgingival.

Cazul clinic in care s-a pierdut coroana provizorie.

• Datorita acumularii placii dentare detaliile preparatiei pot fi falsificate.

• Se recurge la folosirea apei oxygenate 3,0% cu care se badijoneaza 1-2 ori bontul.

Bonturile dentare preparate subgingival necesita largirea santului gingival.

• Largirea gingivala (evictiunea) este necesara deoarece la prepararea subgingivala


pragul este acoperit partial de gingie care mai este si tumefiata impiedicand amprentarea
corecta a cestei zone.

Bonturile dentare preparate subgingival necesita largirea santului gingival.

Sunt necesare urmatoarele masuri:


• indepartarea mecanica a gingiei de bontul dentar cu:
• Inele de retractie (Epipak)
• Fire retractoare de grosimi diferite (1,2,3) in raport de cat de mare este santul gingival; la
dintii parodontotici este foarte mare.
• Mansete care se adapteaza in jurul bonturilor fara presiune.

Dezavantajele inelelor de retractie:

• se aleg greu pe dimensiuni


• se rup repede
• nu raman plate pozitie
• Manopera de aplicare a mijloacelor de largire a santului gingival este dureroasa de aceea se
recomanda folosirea anesteziei gingivale.

Modalitatea de actiune:

• stabilizarea gingiei intr-o noua pozitie este posibila in urma plasarii firelor de retractie si prin
actiunea unor substante vaso-constrictoare (efedrina are contraindicatii cardio-vasculare) sau
astringente dar au actiune necrotizanta daca se lasa mult)
• Aceste substante saracesc gingia in continutul lichid si ii reduc volumul.
• In felul acesta limita preparatiei devine usor amprentabila.

Evitarea reaplicarii gingiei pe suprafata de preparatie.

• Acest lucru este posibil prin realizarea lingurii individuale la distanta de cel putin 2 mm de gingia
marginala iar preamprenta luata cu siliconul vascos este excizata corespunzator
• O solutie mai este folosirea unui silicon mai putin fluid care injectat in santul gingival poate sa
realizeze o contraforta capabila sa mentina gingia la distanta.

PREGATIREA BONTURILOR DENTARE

• Bonturile dentare se pregatesc specific fiecarui tip de amprenta


• Cand folosim materiale de amprentare de tipul siliconilor, thiocauciucurilor sau polieterilor,
bonturile se usuca deoarece aceste materiale sunt hidrofobe.
• pentru hidrocoloizii reversibili bonturile se umezesc cu spray-ul deoarece sunt hidrofile.

PREGATIREA BONTURILOR DENTARE

• Daca gingia este inflamata cronic sau sangereaza se poate aplica o electro-coagulare superficiala
care ne da hemostaza si ajuta la amprentare.
• Este foarte corect sa injectam material de amprentare in santul gingival pentru obtinerea unei
amprente de calitate si precisa.
Amprentele pot fi:

• amprente monofazice (adica intr-un singur timp)

• amprente bifazice (in doi timpi)

Amprentele monofazice pot fi:

• amprente monofazice unimateriale

• amprente monofazice bimateriale

Amprentele monofazice unimateriale

• necesita portamprente individuale si materiale cu elastomeri de sinteza: siliconi,


thiocauciucuri,polieteri.

Amprentele monofazice bimateriale

• necesita linguri standard metalice obisnuite pentru siliconii vascosi si fluizi in amprenta numita
dublu amestecata, sau linguri metalice standard racibile cu apa curenta pentru hidrocoloizii
reversibili.
Amprentele bifazice

• se adreseaza doar siliconilor.


• In prima etapa se amprenteaza cu un silicon vascos (Optosil,Silaplast).
• Preamprenta se prepara special pentru a deveni portamprenta.

Preamprentarea se poate face in trei stadii:


• fie anterior slefuirii dintilor
• dupa slefuirea dintilor
• sau pe parcursul slefuirii

In timpul doi se foloseste un silicon fluid cu care se poate lua fie: • o amprenta de
completare totala
• amprenta de corectura
• amprenta de completare partiala.

Indicatiile tehnicilor de amprentare

• Amprentarea monofazica unimateriala (necesita portamprenta individuala) si


elastomeri de sinteza:
Indicata pentru protezele fixe stabilizante prin:
• coroane partiale orale in cadrul protezelor fixe adezive
• coroane partiale clasice de tip ¾
• coroane totale cu preparatie supragingivala (la mandibula)
• coroane totale cu preparatie subgingivala

Amprentarea monofazica bimateriala

• se ia cu hidrocoloizi reversibili indicate in toate cazurile, cu exceptia preparatiilor


subgingivale, pentru bonturile cu preparatie supragingivala si pentru coroane metalice
partiale orale in cadrul protezelor fixe adezive.

Amprentarea bifazica

• de corectare indicata pentru realizarea de proteze partiale mici plasate unilateral.


• Amprentarea bifazica de completare partiala indicate in caz de:
• proteze partiale fixe reduse maxim doi intermediari
• proteze fixe pe ambele hemiarcade sau la distanta daca dintii au axe paralele.
• Amprentarea bifazica de completare totala are indicatia majora pentru amprentarea
dintilor preparati aflati la mare distanta si cu axe divergente sau divergente in combinatie
cu dintii frontali.
Obiectivele urmarite in timpul amprentarii:

• obtinerea unei amprente exacte a campului protetic


• mentinerea rezultatului obtinut printr-o manipulare corecta a amprentei
• implicarea in observarea si prepararea modelului pentru a nu deteriora situatia clinica reala
• in amprentarile cu zone clare sa se foloseasca seringile speciale care injecteaza materialul de
amprenta in santul gingival sau in toate detaliile preparatiilor, in scopul evitarii captarii
aerului si a formarii bulelor de aer care ar deteriora amprenta mai ales in zona care asigura
inchiderea marginala.

Amprentarea cu thiocauciucuri

• este necesara confectionarea unei linguri individuale din rasini sintetice rigida, nedeformabila,
la distanta de 2-4 mm de preparatia dentara evitand contactul cu dintii preparati si gingia
marginala.
• se probeaza lingura individuala in cavitatea orala, se usuca se pensuleaza cu lac adeziv
(Permlastic firma Kerr)

Amprentarea cu thiocauciucuri

• materialul din cele doua tuburi si anume pasta alba si neagra, se amesteca in parti egale se
spatuleaza pana se obtine o pasta bruna, omogena si se aplica intr-un strat uniform pe
intreaga lingura.
• medicul indeparteaza firele de retractie, injecteaza materialul in santul gingival si de-a-lungul
preparatiilor dentare.

Amprentarea cu thiocauciucuri

• aplicarea portamprentei cu material de amprentare peste arcada si exercitarea unei presiuni


digitale pentru timp de 3-5 secunde, mentine portamprenta nemiscata pentru 5-7 minute.
• urmeaza indepartarea amprentei si controlul ei.

Amprentarea cu polieteri

• Amprentarea cu polieteri (Impregum) se face dupa aceeasi tehnica ca la thiocauciucuri.

Amprentarea dublu-siliconata de completare totala

• Tehnica de lucru:
• anestezierea regiunii unde se va practica preparatiile dentare si cat timp se instaleaza
anestezia, realizam preamprentarea dintilor nepreparati inca, cu un silicon chitos.
• se asteapta priza materialului, se indeparteaza preamprenta, se spala si se aseaza deoparte
(poate servi si pentru realizarea coroanelor provizorii).
Amprentarea dublu-siliconata de completare totala

• se prepara dintii
• se confectioneaza coroanele provizorii
• se plaseaza firele de retractie (cu sau fara vasoconstrictor) subgingival si se lasa 5 minute.
• se prelucreaza preamprenta si anume: se decupeaza cu o freza de acrilat zona pericervicala
astfel incat gingia sa nu fie presata;
• se indeparteaza zonele subecuatoriale retentive in scopul plasarii facile a preamprentei.
• se prepara siliconul fluid, se umple seringa, se indeparteaza firele de retractie se injecteaza
subgingival, se completeaza preamprenta (devenita portamprenta) cu restul de material si
se aplica pe campul protetic pentru 5 minute.
• se controleaza dupa priza.

Avantajele acestei metode sunt:

• obtinerea unor modele foarte exacte datorita spatiului mare intre bontul dentar si peretii
portamprentei;
• in felul acesta nu este nevoie de presiune care ar deforma temporar amprenta.
• se pot amprenta bonturi cu axe divergente sau convergente fara ca portamprenta sa fie
deformata la atingerea cu bonturile dentare.

Amprentarea dublu-siliconata” de corectare”

• preamprentarea si amprentarea se fac dupa finalizarea preparatiilor


• amprentarea corecteaza preamprentarea (zona cervicala)
• pregatirea preamprentei presupune:
• indepartarea zonelor retentive interdentare si subecuatoriale cu un bisturiu
• zona pericervicala se indeparteaza pe o distanta de 3-4 cu o freza de acrilat pentru a nu
comprima gingia in timpul amprentarii

Amprentarea dublu-siliconata” de corectare”

• in vecinatatea bonturilor preamprentate se fac santuri de despovarare care permit aerului sa


iasa dar si surplusului de material pus sub presiune care altfel ar deforma portamprenta.
• Prin aceasta tehnica se mizeaza ca printr-o preamprentare precisa materialul de amprentare
sufera o oarecare presiune care il impinge in mod sigur in santul gingival.

Amprentarea dublu-siliconata de completare partiala


• preamprentarea are loc pe parcursul prepararii dintilor in special dupa reducerea grosiera a
fetelor laterale
• scopul acestei metode este de a evita contactul deformant al bonturilor cu siliconul vascos al
preamprentei si permite si exercitarea unei anumite presiuni obligand siliconul fluid sa fie
impins in toate detaliile campului protetic.

Amprentarea antagonistilor

• Sunt diverse cazuri clinice si anume:

• daca antagonistii sunt reprezentati de un maxilar complet edentat nu se amprenteaza creasta

alveolara dar va fi nevoie de realizarea unui sablon de ocluzie

• antagonistii arcada dentara, sau restaurata se amprenteaza cu alginate.

• se recomanda ca medicul sa “maseze” suprafata ocluzala a antagonistilor cu pasta de alginat

inainte de introducerea portamprentei in cavitatea bucala.

Amprentarea antagonistilor

• Rezultatul vor fi antagonisti cu suprafata ocluzala foarte exacta permitand montarea


modelelor in rapoarte de intercuspidare maxima.
• daca si arcada antagonista se restaureaza concomitant se practica amprentarea dublu-siliconat
cu thiocauciucuri sau polieteri.

Atitudinea fata de amprente

• Dupa priza amprentele se indeparteaza din cavitatea bucala,

• se spala sub jet de apa pentru indepartarea salivei, urmelor de sange (la nevoie folosim

cateva picaturi de apa oxigenata 3%) si pentru a putea fi controlate.

• Controlul si citirea amprentei presupune recunoasterea elementelor preparatiei dentare in

forma negative.

• Acum observam ce s-a realizat fals sau omis si amprentarea in aceste situatii se repeata.
Dezinfectia amprentelor

• Reprezinta un element obligatoriu de profilaxie a unor boli grave : hepatita B, SIDA,


hepatita C dar si a altor boli care pot afecta echipa medic, sora, technician, pacient.
• Reducerea numarului de germeni si a patogenitatii potentiale se poate face prin recurgerea la:
• bai dezinfectante
• micro-camere cu gaze dezinfectante
• gipsuri cu substante bacteriostatice sau bactericide
• spray-uri cu actiune scurta

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele utilizate in dezinfectia


amprentelor sunt:

• actiune bacteriostatica si bactericida puternica in timp scurt (10 minute)


• sa nu afecteze calitatea amprentei
• sa nu altereze suprafata modelelor de gips
• sa fie accesibile ca pret pentru cabinet si laborator

Substantele utilizate pot fi:

• alcool 55% (nu si la amprentele de alginate pe care le ataca)


• hipoclorit de sodium 6% (nu la amprentele de alginate)
• acidul paraacetic 0,5-1,0 % pentru amprentele din siliconi in baie dezinfectanta
• acidul paracetic 40% actionand intr-un nor de aerosoli (minicamera)
• cloramina T 0,5 % adaugata gipsului

APOI…

• Dupa dezinfectia amprentelor urmeaza turnarea modelului nu mai tarziu de treizeci de


minute.
• Inainte de turnarea modelului amprenta se trateaza special astfel:
• amprentele din alginate se pudreaza cu gips sau se lasa 2-3 minute intr-o baie de apa in care
s-a dizolvat gips.
• Gipsul tamponeaza excesul de alginat de potasiu care altfel ataca suprafata modelului.

APOI…

• Amprentele din hidrocoloizi reversibili se trateaza cu o solutie de sulfat de potasiu 5 -10


minute cu urmatoarele efecte:
• neutralizeaza influenta inhibitoare a agar-agar-ului asupra intaririi gipsului
• se obtine o suprafata neteda a modelului
• se impiedica transpiratia gipsului care conduce la un model poros.

Pastrarea amprentelor

• amprentele din hidrocoloizi reversibili sau ireversibili se pastreaza intr-o atmosfera cu


umiditate 100% 30 minute apoi se toarna modelul.
• amprentele cu elastomeri de sinteza luate doar peste dintii preparati fara vecini cu coroana
integra se pot turna imediat (amprenta nu a suferit deformari la indepartare).

Pastrarea amprentelor

• amprentele cu elastomeri de sinteza luate si peste dinti nepreparati nu se toarna imediat, se


lasa 24 ore in asteptarea ca eventualeler deformari sa dispara
• Amprenta se protejeaza de razele solare si de solventii organici.

Concluzii la capitolul amprentarea in protetica fixa

• Echipa medic- technician dentar lupta pentu obtinerea unor coroane de invelis si proteze

partiale fixe foarte precise. Deziderat foarte greu de atins.

• Pentru obtinerea unor coroane precise se recomanda:

• evitarea amprentarii in sedinta prepararii dentare;

• autorii spun ca trebuie sa asteptam si 7 zile de la prepararea dentara pentru ca gingia lezata sa

se vindece;

Concluzii la capitolul amprentarea

• amprentarea dupa gingivectomie se face la 10-14 zile;


• sa se lucreze obligatoriu cu fire de retractie;
• preamprenta din siliconi sa fie redusa de asa maniera incat insertia si dezinsertia sa se faca cu
usurinta (fara presiune) in felul acesta se evita deformarea siliconului consistent de catre
materialul fluid de amprentare;
CONCLUZII

• tehnicianul dentar nu

are voie sa falsifice

zona cervicala a

bonturilor obtinute;
• lucru obligatoriu cu modele cu bonturi mobile, in felul acesta tehnicianul dentar poate modela

précis si zonele aproximale;

• Sa nu se foloseasca niciodata portamprente din mase plastice deoarece se deformeaza si dau

rezultate imprecise;

• desprinderea amprentei din cavitatea bucala se face cu atentie desprinzand-o mai intai din

zona mai putin retentiva.

CONCLUZII

• pentru amprentarea pentru proteze partiale fixe de mica anvergura folosim orice tehnica de
amprentare;
• In caz de proteze partiale fixe cu dinti neparaleli se recomanda preamprentarea anterior
prepararii dentare sau excizia zonei de silicon consistent aflata sub dintele inclinat.

CONCLUZII

• In cazul amprentarii multiplilor dinti stalpi preparati pentru o proteza partiala fixa totala sau
in cazul existentei unor dinti frontali inclinati spre vestibular cu un ax puternic divergent
fata de cel al molarilor sau la mandibula cand confectionam simultan proteze partiale fixe
laterale, datorita neparalelismului dintilor stalpi, prin inclinarea linguala, se recomanda
amprentarea de completare ori prelucrarea amprentei si niciodata amprentarea de corectura.