Curs SDC

REGISTRU DE CASĂ
Casieria din „01”aprilie 2020 foaia 01
Nr. Simbol cont

Descrierea operaţiei Încasări Plăţi
doc. corespondent
1 2 3 4 5
Sold la începutul zilei X
Total
Sold la sfârşitul zilei,
Tema 1: Organizarea circuitului documentar în cadrul entității

1. Noţiuni privind documentele şi clasificarea acestora
Contabilitatea are sarcina de a urmă ri, controla şi înregistra situaţia economico-
financiară şi activitatea entită ţilor.
Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu
corespunză tor care să permită cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice în
dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comportă şi
implicaţiile pe care le produc.
Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu acţiunea de consemnare
şi de culegere a informaţiilor, a datelor despre patrimoniul entită ţii. Contabilitatea se
caracterizează prin fundamentarea şi justificarea datelor ei pe bază de acte scrise. Nici
o operaţie economică nu se poate înregistra în contabilitate fă ră un act scris în care să
fie consemnată operaţia respectivă . Documentul serveşte la formalizarea în scris a unor
fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modifică ri ale
patrimoniului. Documentul care consemnează producerea unor fapte se naşte în afara
contabilită ţii; contabilitatea se serveşte de acest procedeu pentru a realiza obiectul să u
de activitate în perimetrul entită ţii.
1
Documentaţia, ca procedeu al metodei contabilită ţii, este acţiunea de culegere şi
consemnare în documente a datelor privitoare la operaţiile economice dintr-o entitate,
în momentul şi la locul efectuă rii lor.
Documentele sunt acte scrise în care se consemnează cifric şi letric, în etalon
natural, bă nesc sau de muncă , de regulă în momentul şi la locul înfă ptuirii lor, operaţiile
economico-financiare precum şi evenimentele determinate de necesită ţi organizatorice
şi administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfă ptuirii acestor operaţii şi ca bază
a înregistră rii lor în contabilitate.
În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor rolul documentelor se manifestă pe
multiple planuri. Astfel documentele îndeplinesc urmă toarele funcţii:
a) funcţia de consemnare, letrică şi cifrică , cantitativă şi valorică a operaţiilor
economice efectuate în cadrul entită ţii;
b) funcţia de acte justificative care stau la baza înregistră rii în contabilitatea curentă a
operaţiilor economice consemnate în ele;
c) funcţia informativă întrucît datele conţinute de documente constituie izvorul
informaţiilor operative, contabile şi statistice;
d) exercitarea controlului economic şi financiar pentru apă rarea integrită ţii
patrimoniului. Cu ajutorul documentelor se poate urmă ri activitatea economică şi
financiară a entită ţii în cele mai mici detalii. Ele servesc la verificarea activită ţilor
desfă şurate, prin aceasta contribuie la întă rirea autonomiei economico-financiare a
entită ţilor, la controlul respectă rii disciplinei financiare şi contractuale.
e) funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale, atît din punct de vedere al
existenţei bunurilor economice, naşterii drepturilor şi obligaţiilor etc., cît şi din punct
de vedere al responsabilită ţii administră rii patrimoniului.
f) funcţia de calculaţie, ce permite calculul consumurilor de producţie, costurilor,
cheltuielilor şi veniturilor şi al rezultatelor financiare.
Caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcţie juridică, deoarece
cu ajutorul lor se stabilesc drepturile şi obligaţiile bă neşti ale entită ţilor. În cazul unor
litigii, expertize, lipsuri, fraude etc. sunt folosite ca mijloace de probă în justiţie, pentru
stabilirea adevă rului şi servesc ca bază în cercetarea organelor judiciare.
2
Documentele stau la baza organiză rii celor trei forme ale evidenţei economice: evidenţa
operativă , statistică şi contabilitatea. Pentru înregistrarea unor operaţii, cele trei forme
ale evidenţei economice folosesc, în unele cazuri aceleaşi documente.
Îndeplinirea acestor funcţii este condiţionată de calitatea documentelor, de
operativitatea întocmirii lor şi circulaţiei pînă la locul înregistră rii şi valorifică rii lor.
Ca o consecinţă a varietă ţii documentelor şi diversită ţii operaţiilor economice,
consemnate în ele, apare necesitatea clasifică rii lor. Clasificarea documentelor este un
fapt de care trebuie să se ţină seama în mod obiectiv. Cunoaşterea acestei clasifică ri ne
permite să folosim documentul adecvat fiecă rei operaţiuni patrimoniale. Clasificarea
documentelor se face după mai multe criterii, şi anume:
1. După natura operaţiilor la care se referă, documentele se împart în:

a) documente privind activitatea financiar-contabilă. În această grupă se cuprind
documentele privind activele pe termen lung, activele curente, salariile, pasivele,
rezultatele financiare etc.
b) documente privind alte activităţi, care nu constituie acte justificative pentru
înregistră rile contabile: documente privind activitatea de cercetare, proiectare,
investiţii, programarea şi urmă rirea producţiei, documente privind activitatea de
control tehnic, calitate şi metrologie, personal, informatică , etc.
2. După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc documentele se împart în:

a) documente de dispoziţie sunt acele prin care se transmite ordinul de a executa o
operaţie economică , precum şi indicaţiile necesare pentru efectuarea ei, spre exemplu:
dispoziţia de plată , dispoziţia de livrare, ordinul de plată , comanda. Aceste documente
nu fac dovada execută rii efective a operaţiei respective, şi, de aceea, nu pot servi ca
bază pentru înregistrarea lor în contabilitate.
b) documente justificative cuprind date cu privire la executarea operaţiilor
economice. De aceea pot fi denumite şi documente de execuţie. Ele servesc ca bază
pentru înregistrarea operaţiilor economico-financiare respective în contabilitate, spre
exemplu: factura, chitanţa, bonul de consum, etc.
3
c) documente mixte sau combinate reunesc tră să turile documentelor de dispoziţie şi
a celor justificative. Ele cuprind date privind dispoziţia de executare a operaţiei dar şi
dovada înfă ptuirii ei. Aceste documente sunt iniţial documente de dispoziţie, iar prin
completarea lor cu date referitoare la executarea operaţiilor respective, ele devin
documente justificative, spre exemplu: cererea dispoziţie de plată , statul de calcul-plată
al salariului.
3. După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:

a) documente interne, se întocmesc în cadrul entită ţii şi consemnează operaţii
economice cu privire la activitatea acesteia. Unele din aceste documente circulă fie
numai în interiorul acesteia (bonul de consum, statele de salarii, etc), fie că tre exterior
(facturile, dispoziţiile de plată , etc.).
b) documente externe, se întocmesc de alte persoane fizice şi juridice cu care se află în
raporturi contractuale, dar circulă în cadrul entită ţii primitoare, spre exemplu: factura
furnizorului, extrasul de cont, etc.
4. În raport de modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului

informaţional economic, distingem:
a) documente primare consemnează operaţiile economico-financiare în momentul şi
la locul producerii lor. Ele fac dovada execută rii acestor operaţii, îndeplinind rolul de
documente justificative, spre exemplu: factura, chitanţa, bonul de consum, etc.
b) documente centralizatoare, se întocmesc pe baza documentelor primare sau
concomitent cu acestea în scopul grupă rii şi cumulă rii operaţiilor de acelaşi fel, dintr-o
anumită perioadă .
5. După forma de prezentare, se deosebesc:

a) Documente tipizate se întocmesc pe formulare tip, strict determinate. Ele au un
text şi o formă prestabilită , fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din
economia naţională .
4
b) Documente netipizate sunt reprezentate de documentele specifice unor ramuri de
activitate sau unor instituţii. Ele se întocmesc fie pe formulare specifice fiecă rei ramuri
economice, fie pe hîrtie simplă , fă ră a avea un format tip stabilit.
6. După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la întocmirea

documentelor, se disting:
a) Documente întocmite pe formulare cu regim special au un regim deosebit de
tipă rire, numerotare, gestionare, evidenţă , folosire şi pă strare., de exemplu: bonul de
plată , delegaţia, factura de expediţie, etc. Pentru aceste documente există dispoziţii
legale cu preciză ri privind modul de completare, circulaţie şi pă strare.
b) Documente fără regim special sau numite şi obişnuite sunt acele care au regim de
circulaţie şi înregistrare specifice fiecă rei entită ţi, le putem numi ca avînd un regim
intern de circulaţie şi utilizare.
7. După suportul care depozitează informaţia, se disting:

a) documente pe suport de hîrtie, sau
b) pe suporturi magnetice (benzi, dischete).
8. După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:

a) Documente singulare conţin date privitoare la o singură operaţie economică .
b) Documente cu multiple operaţii, conţin date privind mai multe operaţii economice
de acelaşi fel. De aceea, pe lîngă datele obligatorii comune tuturor categoriilor de
documente, acestea conţin în plus, ca date specifice: diferite totaluri cantitative şi
valorice, numă rul de ordine.
9. După tehnica întocmirii se deosebesc:

a) documente care se întocmesc manual.
b) documente care se întocmesc cu mijloace tehnice, computere.
2. Conţinutul şi modul de completare a documentelor
5
Conţinutul documentelor diferă în funcţie de caracterul operaţiilor consemnate.
Conţinutul se concretizează în anumite elemente obligatorii, care trebuie să asigure
reflectarea clară şi completă a operaţiilor economice pentru care se întocmesc. Aceste
elemente se concretizează în anumite exprimă ri care permit înţelegerea operaţiilor
economice pe care le reflectă de că tre cei care le întocmesc, respectiv de că tre cei care
le utilizează . Dintre aceste elemente, unele au un caracter comun, adică se referă la
toate categoriile de documente, iar altele au un caracter specific, regă sindu-se într-o
anumită formă numai într-un document sau numai în legă tură cu o anumită operaţie
economică .
Caracterele comune se referă la: denumirea documentului (atribuirea unui nume);
denumirea entită ţii emitente, adresa sau compartimentul care a întocmit documentul;
codul fiscal; identificarea în timp a operaţiei (numă rul şi data); identificarea
participanţilor la operaţia economică consemnată în document; conţinutul operaţiei
economice reflectată în document şi justificarea efectuă rii ei; datele cantitative şi / sau
valorice aferente operaţiei economice efectuate; semnă turile persoanelor participante
la efectuarea operaţiei economice consemnate în document, a celor care au întocmit şi a
persoanelor care ră spund pentru executarea, conţinutul, legalitatea, oportunitatea,
necesitatea şi realitatea operaţiei economice respective; alte caractere menite să
asigure consemnarea completă a operaţiilor în documentele justificative.
Caracterele specifice diferă de la o categorie de documente la alta şi asigură
detalierea operaţiei consemnate, ele avînd un rol completativ şi se referă la precizarea
unor informaţii care se regă sesc numai în acel document.
Îndeplinirea funcţiilor menţionate de că tre documente este condiţionată de calitatea
şi operativitatea întocmirii lor şi de viteza cu care circulă de la locul întocmirii şi pînă la
locul înregistră rii şi valorifică rii lor.
Documentele se întocmesc la locul de muncă în cadrul că ruia se produce operaţia
economică sau care participă la înfă ptuirea ei.
Mă rimea, conţinutul şi formatul documentelor variază în funcţie de natura
operaţiilor economice, de modul de întocmire şi mijloacele utilizate pentru prelucrarea
datelor pe care le conţin.
6
Completarea documentelor se poate face manual sau cu mijloace tehnice. Întocmirea
manuală a documentelor se realizează cu cerneală , cu pastă sau creion chimic şi
prezintă urmă toarele neajunsuri: necesită un volum mare de muncă , nu asigură
garanţia exactită ţii datelor şi nici o productivitate ridicată şi o calitate superioară .
Întocmirea documentelor cu mijloace tehnice elimină în mare mă sură aceste
neajunsuri, în schimb impune anumite limite cu privire la mă rimea, conţinutul şi
formatul documentelor, în funcţie de particularită ţile tehnice ale echipamentelor
utilizate. Întocmirea documentelor se poate efectua cu maşini de scris, cu maşini de
facturat sau de contabilizat şi cu calculatoare. Cu maşina de scris şi cu celelalte tipuri de
maşini documentele se întocmesc citeţ, mai rapid, ordonat şi mai exact. În cazul
completă rii documentelor cu ajutorul tehnicii de calcul, odată cu scrierea
documentelor, se efectuează automat şi calculele necesare, iar rezultatele sunt preluate
concomitent pe anumiţi suporţi, care permit prelucră ri ulterioare a datelor din
documente.
Pentru fiecare gen de operaţii se foloseşte cîte un model de document, care are o
formă şi o aranjare a datelor corespunză toare specificului operaţiei economice
respective.
La completarea documentelor ce se întocmesc în mai multe exemplare, toate
exemplarele trebuie să poarte acelaş numă r de ordine
În documentele de casă şi bancă datele cifrice trebuie repetate şi în litere.
Greşelile fă cute cu ocazia întocmirii documentelor pot fi corectate numai cu
respectarea anumitor reguli. În documente nu se admit ştersă turi, răzuituri, etc.
Corectarea documentelor trebuie să se facă în aşa fel încît să se poată recunoaşte cu
uşurinţă că ea a intervenit cu ocazia întocmirii documentului, nu mai tîrziu, iar cei care
au întocmit documentul au cunoştinţă de corectarea respectivă . Rectificarea greşelilor
în documente se face prin tă ierea textului sau a sumei greşite cu o linie, în aşa fel, încît
să se poată citi ceea ce a fost greşit, apoi se scrie deasupra textul sau suma corectă ,
fă cîndu-se menţiune pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se confirmă prin
semnă turile aceloraşi persoane care au semnat iniţial documentul. În documentele de
casă şi de bancă nu se admit corectă ri. Dacă s-au fă cut greşeli în aceste documente, ele
7
se anulează prin tă ierea cu o linie pe diagonală pe care se scrie cuvîntul „ANULAT”,
pă strîndu-se în continuare în exemplarele sale respective, fă ră a se detaşa şi se
întocmesc apoi documentele corecte. Erorile descoperite în documente cu ocazia
verifică rii lor ulterioare, de că tre serviciul de contabilitate, se aduc la cunoştinţa celor
care le-au întocmit, precum şi a pă rţilor interesate cu privire la operaţia consemnată în
documentul respectiv.
Prezintă o importanţă deosebită întocmirea clară şi completă a documentelor, cu
respectarea tuturor regulilor privitoare la conţinutul şi forma lor. Ele condiţionează
calitatea şi exactitatea informaţiilor contabile.
Totodată este necesar ca documentele să fie întocmite la timp, pentru a asigura
operativitatea informaţiilor contabile, pentru conducerea activită ţilor economice. De
aceea, între producerea operaţiilor economice şi întocmirea documentelor justificative
trebuie să existe o deplină concordanţă . Toate operaţiile economice efectuate trebuie
reflectate în documente. Documentele constituie baza înregistră rilor în contabilitate şi
influenţează nemijlocit exactitatea şi operativitatea informaţiilor contabile.
3. Verificarea şi prelucrarea documentelor

Drumul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau intră rii în entitate
şi pînă la arhivare constituie circuitul documentelor. Pentru asigurarea circulaţiei
raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza înregistră rilor în
contabilitate precum şi pentru ţinerea la zi a contabilită ţii, se pot întocmi grafice de
circulaţie a documentelor. Circulaţia documentelor trebuie să se facă într-o anumită
ordine dinainte stabilită , nefiind permisă reţinerea documentelor în mod nejustificat de
că tre un compartiment sau altul. Necesitatea circulaţiei documentelor este determinată
de faptul că date din acelaş document sunt necesare mai multor compartimente şi
persoane din entitate şi nu se poate asigura cîte un exemplar pentru fiecare utilizator.
Înainte de a se înregistra în contabilitate, documentele economice trebuie să fie
supuse unei verifică ri minuţioase, care are ca scop să descopere eventualele erori,
acţiunile ilegale sau incorecte, asigurîndu-se exactitatea datelor contabile. Deci,
8
urmează verificarea documentelor care se face sub trei aspecte şi anume: verificarea
sub aspectul formei, verificarea aritmetică şi verificarea de fond.
Verificarea sub aspectul formei constă în controlul întocmirii documentelor pe
formulare corespunză toare naturii operaţiei economice, completarea tuturor
rubricilor, existenţa tuturor semnă turilor persoanelor împuternicite să vizeze, dacă nu
au avut loc ştersă turi sau corecturi fă ră a fi certificate etc.
Verificarea aritmetică (cifrică) constă în controlul preluă rii corecte în documente a
datelor cifrice şi dacă sau efectuat corect calculele aritmetice presupuse la întocmirea
documentului.
Verificarea de fond constă în controlul realită ţii, necesită ţii, oportunită ţii, legalită ţii şi
economicită ţii operaţiilor economice consemnate în documentul respectiv. Verificarea
realită ţii operaţiei economice are ca scop să descopere dacă operaţia economică s-a
efectuat la data, locul şi condiţiile prevă zute în document, spre exemplu: se verifică
suma plă tită pentru procurarea unor mă rfuri cu cantitatea de mă rfuri recepţionată .
Necesitatea operaţiei economice constă în aprecierea dacă operaţia înscrisă în
document este utilă activită ţii entită ţii şi se justifică economic, spre exemplu: se
compară cantitatea de materiale prevă zută în contractele de aprovizionare cu cea din
normele de consum. Pentru verificarea oportunită ţii se urmă reşte dacă momentul ales
şi locul stabilit pentru executarea unei operaţii economice sunt eficiente pentru
entitate, spre exemplu: angajă m o reparaţie capitală la un utilaj agricol vara, în plină
campanie, sau iarna, sezon mort pentru lucră ri agricole. Legalitatea operaţiei se
apreciază prin raportarea ei la actele normative care reglementează genul respectiv de
operaţii economice. Aceasta nu trebuie să contravină legislaţiei în vigoare.
Economicitatea constă în verificarea datelor prin contrapunere pentru a stabili dacă
costul operaţiei avantajează sau nu entitatea.
Verificarea documentelor, în general, se efectuează de alte persoane decît cele care
le-au întocmit. Controlul operaţiilor înregistrate în contabilitate se efectuează de că tre
persoanele care conduc contabilitatea, de cele care execută controlul financiar
preventiv, controlul financiar de gestiune sau alte persoane împuternicite de entitate.
9
După completare şi verificare, documentele sunt supuse operaţiei de prelucrare.
Aceasta constă în gruparea documentelor pe operaţii, exprimarea valorică a mă rimii
operaţiei economico-financiare înregistrată în document, cumularea unor documente
primare şi obţinerea celor centralizatoare.
Documentele cu regim special vor fi înregistrate în mod obligatoriu în fişa
documentelor special deschisă în acest scop pentru fiecare tip de document de acest
gen. Documentele obişnuite, precum şi cele cu regim special, de regulă , nu vor fi puse
spre utilizare, decît după justificarea prealabilă a documentelor care au fost eliberate
anterior, justificîndu-se utilizarea integrală şi corectă . Acest fapt se poate asigura prin
vizele ce trebuie acordate pentru punerea în circulaţie a acestor documente.
În compartimentul financiar-contabilitate, documentele se contează , adică se înscrie
pe document formula contabilă . În baza documentelor contate se completează
registrele contabile.
Faza finală a circulaţiei documentelor a constituie clasarea lor la dosar, după
rezolvarea completă şi definitivă a acestora. Prin clasare se înţelege aranjarea
documentelor într-o anumită ordine, strict determinată , în scopul asigură rii pă stră rii
lor în bune condiţii şi pentru a fi uşor gă site în vederea obţinerii informaţiilor necesare.
Clasarea documentelor în dosare se poate face după mai multe criterii, şi
anume: criteriul cronologic constă în gruparea documentelor în ordinea întocmirii
lor; criteriul alfabetic impune clasarea în acelaş dosar a documentelor ţinînd seama de
denumirea unită ţii la care se referă documentele; criteriul geografic asigură gruparea
documentelor după adresa sediului entită ţii corespondente; criteriul după
obiect sau pe grupe de operaţii economice constă în aranjarea documentelor pe
categorii de probleme (mijloace fixe, mijloace bă neşti, etc.). cel mai frecvent se foloseşte
o combinaţie între criteriul cronologic şi criteriul pe grupe de operaţii economice.
Pă strarea documentelor trebuie să asigure integritatea acestora deoarece acestea
servesc pentru controlul operaţiilor economice efectuate. Pă strarea documentelor
presupune două aspecte: pă strarea curentă , pă strarea de durată .
Pă strarea curentă a documentelor justificative constă în reţinerea documentelor la
sfîrşitul perioadei de gestiune de că tre compartimentul care le-a asigurat ultima
10
prelucrare urmînd să argumenteze operaţiunea economică sau financiară dispusă sau
executată .
Pă strarea curentă a documentelor se află în corelaţie cu arhivarea curentă , iar
pă strarea de durată arhivarea generală în cadrul unită ţii sau la arhivele statului.
La finele perioadei de gestiune documentele pă strate în cadrul compartimentelor se
predau la arhiva unită ţii. În cadrul arhivei documentele se pă strează grupate pe
domenii şi în cadrul acestora, cronologic. Termenele de pă strare a documentelor se
stabilesc prin acte normative şi diferă în funcţie de natura şi importanţa documentului.
După predarea documentelor la arhivă , acestea mai pot fi consultate numai în condiţiile
prevă zute în regulile de organizare şi funcţionare a arhivelor: după aprobarea
prealabilă a conducă torului entită ţii; după efectuarea unor copii, extrase etc.; pe bază
de procese verbale în cazul eliberă rii documentelor originale. După expirarea
termenului de pă strare documentele se scot din arhiva generală a unită ţii şi se predau
la arhiva statului, dacă prezintă interes sau dacă nu mai prezintă importanţă atunci
sunt valorificate ca produse reziduale.
În condiţiile dezvoltă rii sistemelor de prelucrare electronică a datelor apar tot mai
multe probleme legate de arhivarea purtă torilor de informaţii, respectiv a informaţiilor
regă site pe suporturi magnetice ca benzi magnetice, dischete, etc. În unele cazuri se
procedează la arhivarea prin microfilm în condiţiile asigură rii integrită ţii acestor
suporturi.
4. Registre şi formele de contabilitate

Ciclul contabil de prelucrare a datelor impune un sistem de formulare corelate între
ele care servesc la înregistrarea, după anumite reguli, a operaţiilor economico-
financiare ce au avut loc într-o entitate, pe o anumită perioadă de timp. În categoria
formularelor contabile se cuprind documentele primare, registrele contabile, balanţa
de verificare şi situaţiile financiare.
Registrele contabile reprezintă nişte foi volante sau fişe, care au destinaţia de a
acumula datele curente din documentele primare în scopul generaliză rii acestora şi
determinarea indicatorilor respectivi.
11
Teoria şi practica contabilă au generat o diversitate de forme privind conţinutul
registrelor.
Astfel, în raport cu forma pe care o pot avea registrele contabile pot fi:
1. Registre sub formă de cărţi, numerotate, semnate şi parafate, pe a că ror ultimă
pagină se menţionează destinaţia, numă rul de file şi se aplică semnă tura persoanelor în
drept. Prezintă avantajul că lucră rile înregistrate în aceste registre sunt în siguranţă ,
dar sunt din ce în ce mai puţin utilizate, pentru că îngreunează diviziunea muncii, fiind
înlocuite odată cu introducerea evidenţei contabile pe calculator;
2. Registre sub formă de fişe (foi volante, situaţii), înlă tură dezavantajele celor
sub formă de că rţi, întîlnite de regulă sub forma fişelor volante, ce se pă strează pe
parcursul utiliză rii în cartoteci sau bibliografturi sub forma foilor volante cu liniatură şi
rubrică tură adecvată necesită ţilor de utilizare pentru înregistrarea prin transcopiere
sau computerizată .
După criteriul modului de înregistrare în conturi:

1. Registre de contabilitate pentru înregistrări cronologice, care servesc la
înregistrarea operaţiilor economice în ordinea succesiunii lor în timp. Ele servesc
ca documente obligatorii de înregistrare cronologică a mişcă rilor patrimoniale,
precum şi ca mijloace de probă în relaţiile cu organele fiscale sau în litigii.
2. Registre de contabilitate pentru înregistrări sistematice servesc la
înregistrarea operaţiilor economice, grupate după conţinutul şi natura economică ,
respectînd ordinea succesiunii în timp.
După sfera de cuprindere a datelor contabile registrele contabile pot fi:

a) Registre de evidenţă sintetică, care servesc la înregistrarea, centralizarea şi
generalizarea datelor contabile, privind întreaga activitate a unită ţii patrimoniale,
necesare întocmirii şi prezentă rii rapoartelor financiare. De exemplu, registrul jurnal-
order (modelul se prezintă în tabelul 1), este un document contabil obligatoriu în care
se înregistrează sub forma de articole contabile toate operaţiile patrimoniale, fie în
ordinea cronologică a întocmirii documentelor contabile, fie în ordinea intră rii în
12
entitate (în cazul documentelor contabile provenite de la terţi). Înregistră rile
operaţiilor patrimoniale în Registrul Jurnal-Order cuprind elemente cu privire la: felul,
numă rul şi data documentului justificativ, sumele parţiale şi toate operaţiile şi conturile
debitoare şi creditoare corespunză toare operaţiilor efectuate.
Tabelul 1 Jurnal order

Credit contul 242 “Cont curent în monedă naţională ”
Nr. Conţinutul Rulaj creditor
documentulu operaţiei În corespondenţă cu debitul conturilor
241 243 521 522 Total
i sau data economice

Ca exemplu de registru sintetic serveşte şi registrul cartea-mare al că rui model se
prezintă în tabelul 2, este un registru sistematic contabil obligatoriu, utilizat pentru
înscrierea lunară , directă sau prin gruparea pe conturi corespondente, a înregistră rilor
efectuate în jurnal-ordere, stabilindu-se astfel, situaţia fiecă rui element patrimonial la
un moment dat, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi creditoare şi soldul final.
Registru cartea-mare deţine un rol important în sistematizarea şi structurarea rulajelor
fiecă rui cont utilizat, pe conturi corespondente. Este totodată , un instrument de
verificare a înregistră rilor contabile efectuate şi de asemenea, o sursă pentru furnizarea
datelor necesare analizei bilanţului contabil. Registrul cartea-mare se utilizează de
asemenea pentru întocmirea balanţei de verificare lunară . Se arhivează la unitatea
patrimonială , ală turi de celelalte documente contabile.
Tabelul 2
Cartea mare
Contul 242 “Cont curent în monedă naţională ”
Luna Rulaj debitor Total Sold
în corespondenţă cu creditul conturilor rulaj
creditor
24 61 61 tot Debit credit
13
1 1 2 al

b) Registre de contabilitate analitică, care servesc la înregistrarea şi urmă rirea
detaliată a diferitelor elemente patrimoniale, în etalon natural şi în etalon valoric.

2. Formele de contabilitate
Forma de contabilitate exprimă modul de organizare a ciclului contabil de
prelucrare a datelor în scopul obţinerii fondului de informaţii care să caracterizeze în
expresia valorică , starea şi mişcarea patrimoniului.
Ciclul contabil de prelucrare a datelor constituie totalitatea etapelor de prelucrare a
datelor în contabilitate. În scopul obţinerii de informaţii privind situaţia patrimoniului
şi rezultatele perioadei de gestiune ciclul contabil se realizează prin implementarea
unei forme de contabilitate. Instrumentele de lucru ale formei de contabilitate sunt:
documentele contabile (documente primare şi registre contabile); listele de
inventariere; balanţele de verificare; bilanţul.
Avînd în vedere conţinutul formei de contabilitate şi instrumentele de lucru ale
acesteia, forma de contabilitate poate fi definită drept un sistem de documente
corelate între ele ce servesc la înregistrarea şi prelucrarea, după anumite reguli, a stă rii
şi mişcă rii elementelor patrimoniale, ca urmare a operaţiilor economice.
Legea contabilită ţii prevede că orice entitate are obligativitatea de aşi organiza şi
conduce contabilitatea proprie asigurînd:
 Întocmirea documentelor justificative în care să se consemneze la locul şi
momentul producerii lor toate operaţiile care afectează patrimoniul;
 Prelucrarea şi înregistrarea operaţiilor economico-financiare în sistemul de
conturi;
 Inventarierea anuală a patrimoniului unită ţii;
 Întocmirea situaţiilor financiare anuale compuse din bilanţul, raportul privind
rezultatele financiare şi anexele la situaţiile financiare;
14
 Controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate;
 Furnizarea, publicitatea şi pă strarea informaţiilor cu privire la situaţia
patrimonială .
Un alt element, ce determină forma de contabilitate este cel al structurii
înregistrării contabile. În acest sens se pot folosi două variante:
a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului şi creditului fiecă rui cont;
b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecă rui cont.
Formele de contabilitate folosite de entită ţi sunt urmă toarele: memorial-order;

jurnal-order; automatizată.
Forma memorial-order prevede urmă toarele registre şi procedee în reflectarea
operaţiilor economice din perioada de gestiune. În baza documentelor primare se
întocmesc documente centralizatoare, în care datele sînt grupate şi totalizate după
anumite criterii de grupare.
De exemplu: după că ile de intrare sau de ieşire. Conform datelor totalizate în aceste
documente centralizatoare, se întocmeşte un memorial-order.

Memorial-order Nr.___pentru luna_______
Numă rul Conţinutul economic Debit Credit Suma
operaţiei

Acest memorial order se întocmesc pe formulare tipizate, pentru fiecare grupă
omogenă de operaţii, De ex. Pentru operaţiile de casă se întocmeşte memorialul
order Nr. 1, pentru operaţiile de decontare –memorialul order Nr.2 s.a.
Evidenţa analitică se ţine în diferite fişe sau registre. Acestea sînt completate în baza
documentelor centralizatoare, sfîrşitul lunii, în scopul verifică rii datelor analitice şi
sintetice. În baza registrului memorial-order se fac înregistră ri în Cartea Mare. Aici se
calculează soldurile la sfîrşitul lunii. După verificarea datelor prin intermediul balanţei
15
de verificare a conturilor analitice, şi a balanţei de verificare a conturilor sintetice, în
baza datelor din Cartea Mare se întocmeşte bilanţul contabil.
Forma de contabilitate jurnal-order (des.1.) se caracterizează prin înregistrarea
succesivă a informaţiilor contabile, mai întîi cronologic în documente primare şi apoi
sistematic în registrele contabile.
Tră să tura esenţială a acestei forme de contabilitate este cea a dezvoltă rii creditului
fiecă rui cont în corespondenţă cu conturile debitoare respective. Formularele
principale sunt jurnalele-ordere. Acestea se deschid lunar pentru creditul conturilor şi
oglindesc toate operaţiile din cursul lunii în creditul unui sau mai multor conturi, în
corespondenţă cu conturile debitoare, respective. Debitul fiecă rui cont desfă şurat pe
conturi corespondente creditoare se obţine într-o formă centralizată la sfîrşitul fiecă rei
luni prin gruparea datelor din jurnale. În acest scop se întocmeşte cartea-mare, în
cadrul că reia se stabilesc lunar rulajele debitoare desfă şurate pe conturi corespondente
creditoare, rulajul creditor ca total valoric şi soldul fiecă rui cont, pentru unele conturi
se întocmesc situaţii speciale privind debitul în corespondenţă cu conturile creditoare.
Formularele proprii acestei forme de contabilitate sunt: documentele justificative;
jurnalele-ordere pentru creditul conturilor; cartea-mare, pentru debitul şi creditul
conturilor; fişe sau situaţii pentru evidenţa analitică ; balanţa de verificare; listele de
inventariere; bilanţul şi anexa la bilanţ;
Înregistră rile în jurnal, situaţii şi fişe se fac cronologic şi sistematic direct din
documentele justificative, contate anterior. La sfîrşitul lunii prin centralizarea şi
gruparea datelor din jurnalele-order se realizează înregistrarea în cartea-mare ca
instrument pentru evidenţa sintetică sistematică . La sfîrşitul lunii se întocmesc balanţe
de verificare a conturilor sintetice şi analitic
Forma automatizată de contabilitate a adaptat formele de contabilitate la
utilizarea tehnicii de calcul electronic. Ciclul de prelucrare a datelor are la intrare în
calculator formula contabilă . Pe baza ei, se clă deşte întregul sistem de stocare şi
prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse în calculator se editează obligatoriu
registrele contabile. În mod obligatoriu sunt editate, lunar, balanţele de verificare ale
conturilor. Forma de contabilitate automatizată este în formă de programă . La rîndul
16
să u ea cuprinde mai multe compartimente sau sub programe: contabilitatea
materialelor; contabilitatea numerarului; contabilitatea costurilor şi cheltuielilor;
contabilitatea decontă rilor. Informaţia din documentele primare în conformitate cu
programa dinainte întocmită este înserată în memoria calculatorului. Această înserare
se face sub formă de dialog a operatorului contabil cu calculatorul. După programul
respectiv operatorul dă comandă de a evalua datele, de a le grupa şi respectiv se
întocmesc registrele contabilită ţii. În rezultatul acestor operaţii se obţin registre de
evidenţă sintetică şi analitică în formă de maşinograme. Operatorul poate obţine aceste
maşinograme în diferite forme în funcţie de necesită ţile sale. În baza acestor
maşinograme se întocmeşte Cartea Mare. Dacă în programă este prevă zut registrul
Cartea Mare atunci acestea la fel se elaborează în mod automat. În baza Că rţii Mari se
întocmeşte bilanţul.
Tema 2. Perfectarea documentară a operațiunilor cu activele imobilizate
2.1 Documente primare pentru evidenţa imobilizărilor necorporale
Formularele documentelor primare elaborate de entitate trebuie să conţină

elementele obligatorii specificate în art. 19 alin. (6) din Legea contabilităţii, şi anume:
a) denumirea şi numă rul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entită ţii în numele că reia este întocmit
documentul;
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru
persoanele fizice – codul personal;
e) conţinutul faptelor economice;
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţia, numele, prenumele şi semnă tura, inclusiv digitală , a persoanelor
responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.
17
La întocmirea documentelor primare pentru persoanele neînregistrate ca subiecţi ai
activită ţii de întreprinză tor indicarea codului personal al destinatarului documentului
nu este obligatorie.
În documentele primare întocmite pentru necesită ţile interne ale entită ţii, indicarea
elementelor prevă zute la lit. c) şi d) nu este obligatorie.
În funcţie de natura faptelor economice şi a tehnologiei de prelucrare a informaţiei,
entitatea poate include în documentele primare elemente suplimentare.
Se recomandă ca documentele primare să fie întocmite în limba de stat, deoarece,
conform art. 8 alin. (1) din Legea contabilităţii, contabilitatea se ţine în limba de stat şi
în monedă naţională . Documentele primare primite de entitate într-o limbă stră ină , alta
decît cea engleză şi rusă , vor fi traduse în limba de stat, cu expunerea tranzacţiei
respective (art. 19 alin. (9) din Legea contabilităţii).
Formularele documentelor primare elaborate de entitate se aprobă de că tre
persoanele indicate în art. 13 alin. (1) din Legea contabilităţii, că rora le revine
ră spunderea pentru ţinerea contabilită ţii şi raportarea financiară . Acestea sînt:
a) conducerea (organul executiv) – în entitatea cu ră spundere limitată ;
b) partenerii – în entitatea ai că rei proprietari au ră spundere nelimitată ;
c) proprietarul – pentru întreprinză torii individuali;
d) conducă torul entită ţii – în entită ţile neprevă zute la lit. a)–c).
Se recomandă ca formularele documentelor primare elaborate de entitate să fie
anexate la politica de contabilitate pe anul respectiv.
Documente primare pentru evidenţa imobilizărilor necorporale
Procesul-verbal de punere în funcţiune a imobilizărilor necorporale
(formular nr. AN-1)

Procesul-verbal de punere în funcţiune a imobilizărilor necorporale (formular nr. AN-
1) se utilizează pentru a consemna punerea în funcţiune a imobiliză rilor necorporale
procurate, create de că tre întreprindere cu forţe proprii, primite cu titlu gratuit, depuse
ca aport în capitalul social al întreprinderii etc. Acesta se întocmeşte de că tre comisia
creată la întreprindere prin ordinul conducă torului. După perfectare, Procesul-verbal se
18
aprobă de că tre conducă torul întreprinderii, iar apoi se prezintă serviciului contabil
pentru reflectarea operaţiunilor de intrare a activului nematerial în evidenţa contabilă .
În baza Procesului-verbal contabilitatea va efectua înregistră rile respective cu indicarea
denumirii documentului (Fişa de evidenţă a imobilizărilor necorporale sau Registrul de
evidenţă a imobilizărilor necorporale), numă rului şi datei înregistră rii şi cu aplicarea
semnă turii contabilului-şef. Procesul-verbal se pă strează la întreprindere timp de 5 ani
de la data întocmirii lui.
Procesul-verbal de casare a imobilizărilor necorporale

(formular nr. AN-2)
Procesul-verbal de casare a imobilizărilor necorporale (formular nr. AN-2) se
utilizează pentru a consemna casarea imobiliză rilor necorporale ale întreprinderii în
cazurile expiră rii duratei de exploatare utilă , termenului de valabilitate etc. Acesta se
întocmeşte într-un singur exemplar de că tre comisia creată la întreprindere prin
ordinul conducă torului. După perfectare, Procesul-verbal se aprobă de că tre
conducă torul întreprinderii, iar apoi se prezintă serviciului contabil pentru reflectarea
operaţiunilor de ieşire a imobiliză rii necorporale în evidenţa contabilă . În baza
Procesului-verbal contabilitatea va efectua înregistră rile respective cu indicarea
denumirii documentului (Fişa de evidenţă a imobilizărilor necorporale sau Registrul de
evidenţă a imobilizărilor necorporale), numă rului şi datei înregistră rii şi cu aplicarea
semnă turii contabilului-şef. Procesul-verbal se pă strează la întreprindere timp de 5 ani
de la data întocmirii lui.
Fişa de evidenţă a imobilizărilor necorporale

(formular nr. AN-3)
Fişa de evidenţă a imobilizărilor necorporale (formular nr. AN-3) se utilizează
pentru evidenţa analitică a imobiliză rilor necorporale. Fişa se întocmeşte într-un singur
19
exemplar pentru fiecare imobilizare necorporală de că tre contabilul responsabil de
evidenţa imobiliză rilor necorporale în baza documentelor de intră ri şi ieşiri aferente
imobiliză rilor necorporale (Procesul-verbal de punere în funcţiune a imobilizărilor
necorporale şi Procesul-verbal de casare a imobilizărilor necorporale). Informaţia din
Fişă serveşte pentru calcularea şi reflectarea în evidenţa contabilă a amortiză rii
imobiliză rilor necorporale, precum şi pentru înregistrarea cheltuielilor ulterioare,
apă rute în perioada de exploatare a acestora. Fişa se pă strează la întreprindere timp de
5 ani după ieşirea imobiliză rii necorporale.
2.2 Documente primare pentru evidenţa mijloacelor fixe
Procesul-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe

(formular nr. MF-1)
Procesul-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe (formular nr. MF-1) se
utilizează pentru a consemna punerea în funcţiune a mijloacelor fixe procurate, create
de că tre întreprindere cu forţe proprii, primite cu titlu gratuit, primite ca aport în
capitalul statutar al întreprinderii etc. (cu excepţia cazurilor cînd, conform legislaţiei în
vigoare, punerea în funcţiune se perfectează într-un mod special). Procesul-verbal se
întocmeşte într-un singur exemplar pentru fiecare obiect în parte de că tre comisia
creată la întreprindere prin ordinul conducă torului. După perfectare, Procesul-verbal se
aprobă de că tre conducă torul întreprinderii sau de altă persoană împuternicită , apoi
împreună cu documentaţia tehnică aferentă mijlocului fix se prezintă serviciului
contabil pentru reflectarea operaţiunilor de intrare a acestuia în evidenţa contabilă . Se
admite, însă , întocmirea unui singur Proces-verbal pentru punerea în funcţiune a mai
multor obiecte (grupe de obiecte), dacă aceste obiecte sînt de acelaşi tip, au aceeaşi
valoare şi destinaţie în procesul de exploatare şi au fost recepţionate în aceeaşi lună . În
baza Procesului-verbal serviciul contabil va efectua înregistră rile respective, cu
indicarea denumirii documentului (Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe sau Registrul de
inventar al mijloacelor fixe), numă rului şi datei înregistră rii şi cu aplicarea semnă turii
20
contabilului-şef. Procesul-verbal se pă strează la întreprindere timp de 5 ani de la data
ieşirii mijlocului fix.
Formular nr. MF-1
Procesul-verbal de recepţie-predare a mijloacelor fixe reparate, reconstruite şi

modernizate (formular nr. MF-2)
Procesul-verbal de recepţie-predare a mijloacelor fixe reparate, reconstruite şi
modernizate (formular nr. MF-2) se utilizează pentru a consemna efectuarea
reparaţiei, reconstrucţiei şi moderniză rii obiectelor de mijloace fixe, precum şi recepţia
acestora după executarea lucră rilor menţionate. Procesul-verbal se întocmeşte în două
exemplare pentru fiecare obiect în parte de că tre gestionarul secţiei, sectorului,
serviciului care a efectuat reparaţia, reconstrucţia sau modernizarea obiectului de
mijloace fixe. Ambele exemplare ale Procesului-verbal cu semnă tura predă torului şi
primitorului se prezintă contabilului-şef pentru verificare, completare şi semnare, iar
ulterior se transmite comisiei create la întreprindere prin ordinul conducă torului
pentru concluzii. Comisia fixează în Procesul-verbal concluziile privind reparaţia,
reconstrucţia şi modernizarea efectuată şi calitatea acestor lucră ri. În mod special se
specifică modificarea caracteristicilor obiectului de mijloace fixe în legă tură cu
executarea lucră rilor de reparaţie, reconstrucţie şi modernizare. Procesul-verbal se
aprobă de că tre conducă torul întreprinderii sau de altă persoană împuternicită , apoi
primul exemplar se prezintă serviciului contabil pentru reflectarea operaţiunilor de
reparaţie, reconstrucţie sau modernizare în evidenţa contabilă , iar cel de-al doilea
exemplar ră mîne la predă tor pentru confirmarea efectuă rii lucră rilor. În baza
Procesului-verbal serviciul contabil va efectua înregistră rile respective cu indicarea
denumirii documentului (Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe sau Registrul de inventar al
mijloacelor fixe), numă rului şi datei înregistră rii şi cu aplicarea semnă turii contabilului-
şef. Modifică rile caracteristicilor obiectului de mijloace fixe, survenite în urma
reparaţiei, reconstrucţiei sau moderniză rii, se introduc în paşaportul tehnic al
mijlocului fix. Procesul-verbal se pă strează la întreprindere timp de 5 ani de la data
21
Formular nr. MF-2
Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe
(formular nr. MF-3)
Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe (formular nr. MF-3) se utilizează pentru
a consemna casarea mijloacelor fixe (cu excepţia mijloacelor de transport auto) ale
întreprinderii în cazurile expiră rii duratei de exploatare utilă , deterioră rii depline,
precum şi în alte cazuri. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare de că tre
comisia creată la întreprindere prin ordinul conducă torului. După perfectare, Procesul-
verbal se aprobă de că tre conducă torul întreprinderii sau de altă persoană
împuternicită . Primul exemplar se prezintă serviciului contabil. În baza lui serviciul
contabil va efectua înregistră rile respective cu indicarea denumirii documentului (Fişa
de evidenţă a mijloacelor fixe sau Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe), numă rului şi
datei înregistră rii şi cu aplicarea semnă turii contabilului-şef. Al doilea exemplar se
înmînează gestionarului şi serveşte drept bază pentru predarea la depozit a pieselor de
schimb, materialelor, fierului vechi etc. obţinute la casarea mijloacelor fixe. Procesul-
verbal se pă strează la întreprindere timp de 5 ani de la data ieşirii mijlocului fix.
Formular nr. MF-3
Procesul-verbal de casare a mijloacelor de transport auto

(formular nr. MF-4)
Procesul-verbal de casare a mijloacelor de transport auto (formular nr. MF-4) se
utilizează pentru a consemna casarea mijloacelor de transport auto (camioanelor,
autoturismelor, remorcilor, semiremorcilor) ale întreprinderii în cazurile expiră rii
duratei de funcţionare utilă , deterioră rii depline, precum şi în alte cazuri. Procesul-
verbal se întocmeşte în două exemplare de că tre comisia creată la întreprindere prin
ordinul conducă torului. După perfectare, Procesul-verbal se aprobă de că tre
conducă torului întreprinderii sau de altă persoană împuternicită . Primul exemplar se
prezintă serviciului contabil, în baza că ruia se efectuează înregistră rile respective cu
indicarea denumirii documentului (Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe sau Registrul de
evidenţă a mijloacelor fixe), numă rului şi datei înregistră rii şi cu aplicarea semnă turii
22
contabilului-şef. Al doilea exemplar se înmînează gestionarului şi serveşte drept bază
pentru predarea la depozit a valorilor materiale (pieselor şi ansamblurilor de bază ,
fierului vechi etc.) recuperate din casarea mijloacelor de transport auto. Procesul-verbal
se pă strează la întreprindere timp de 5 ani de la data ieşirii mijloacelor de transport
auto.
Formular nr. MF-4
Bonul de mişcare internă a mijloacelor fixe
(formular nr. MF-5)
Bonul de mişcare internă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-5) se utilizează pentru
a consemna mişcarea internă a mijloacelor fixe dintr-o secţie, sector, subdiviziune,
serviciu în alta (ul). Acesta se întocmeşte în două exemplare pentru fiecare obiect
(grupă de obiecte) în parte de că tre gestionarul secţiei, sectorului, subdiviziunii,
serviciului predă tor. După semnarea acestora de că tre pă rţi ambele exemplare se
prezintă serviciului contabil pentru reflectarea mişcă rii interne în evidenţa contabilă . În
baza Bonului de mişcare internă a mijloacelor fixe serviciul contabil va efectua
înregistră rile respective cu indicarea denumirii documentului (Fişa de evidenţă a
mijloacelor fixe sau Registrul de inventar al mijloacelor fixe), numă rului şi datei lui şi cu
aplicarea semnă turii contabilului-şef. Bonul se pă strează la întreprindere timp de 5 ani
de la data ieşirii mijlocului fix.
Formular nr. MF-5
Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe
(formular nr. MF-6)

Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-6) se utilizează pentru evidenţa
analitică a mijloacelor fixe puse în funcţiune. Fişa se întocmeşte de că tre serviciul
contabil pentru fiecare obiect de inventar sau grup de obiecte de acelaşi tip, în cazul în
care ele au aceeaşi valoare, destinaţie şi au fost puse în funcţiune concomitent. În cazul
evidenţei unui grup de obiecte fişa se completează prin metoda de înregistrare pe
poziţii a fiecă rui obiect de mijloace fixe.
23
Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe se întocmeşte într-un singur exemplar în baza
Procesului-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe (formular nr. MF-1),
documentelor tehnice şi altor documente.
Ca bază pentru înregistrarea mişcă rii mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii
serveşte Bonul de mişcare internă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-5), în cazul
casă rii – Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe (formular nr. MF-3) şi Procesul-
verbal de casare a mijloacelor de transport auto (formular nr. MF-4), iar în alte cazuri
de ieşire (vînzare, transmitere cu titlu gratuit etc.) a mijloacelor fixe – factura sau
factura fiscală . Înregistră rile privind lucră rile de reconstrucţie, reutilare, modernizare,
reparaţie a obiectelor de mijloace fixe se efectuează în baza Procesului-verbal de
recepţie-predare a mijloacelor fixe reparate, reconstruite şi modernizate (formular nr.
MF-2).
În rubrica „Caracteristica concisă individuală a obiectului“ se indică principalele
caracteristici calitative şi cantitative ale obiectului de bază , precum şi principalele
construcţii anexe, dispozitive şi accesorii, specificînd cîte doi-trei parametri calitativi
mai importanţi pentru obiectul dat, excluzînd dublarea datelor din documentele
tehnice aferente obiectului dat. În cazul evidenţei grupei obiectelor de mijloace fixe se
indică caracteristicile tehnice nu ale fiecă rui obiect aparte, ci ale întregii grupe de
obiecte, specificate în Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe.
Dacă în urma reconstruirii, moderniză rii etc. s-au produs modifică ri importante ale
caracteristicilor calitative şi cantitative ale obiectului de mijloace fixe care nu pot fi
reflectate în Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe, în locul ei se deschide o fişă nouă . Fişa
veche se pă strează în calitate de document informativ.
Parcursul mijloacelor de transport auto se completează în baza datelor din foile de
parcurs, iar numă rul de ore lucrate pentru maşini şi mecanisme – în baza datelor din
raportul de lucru al acestora. Fişa se pă strează la întreprindere timp de 5 ani de la data
Formular nr. MF-6
Lista fişelor mijloacelor fixe

24
(formular nr. MF-7)
Lista fişelor mijloacelor fixe (formular nr. MF-7) se utilizează pentru înregistrarea
fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-6). Lista fişelor se întocmeşte
într-un singur exemplar de că tre serviciul contabil în scopul efectuă rii controlului
integrită ţii fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe. Înregistră rile se fac pe categorii de
proprietate a mijloacelor fixe.
Formular nr. MF-7
Registrul de inventar al mijloacelor fixe

(formular nr. MF-8)

Registrul de inventar al mijloacelor fixe (formular nr. MF-8) se utilizează pentru
evidenţa mijloacelor fixe la întreprinderile cu un numă r redus de mijloace fixe. În cazul
în care evidenţa mijloacelor fixe se ţine cu ajutorul acestui registru, Fişa de evidenţă a
mijloacelor fixe (formular nr. MF-6) nu se completează . Registrul se întocmeşte de
că tre serviciul contabil prin înregistrarea fiecă rui obiect de mijloace fixe (grupă de
obiecte).
În Registrul de inventar al mijloacelor fixe se reflectă existenţa şi mişcarea mijloacelor
fixe pe fiecare obiect (grupă de obiecte) în parte. Registrul se completează în baza
Procesului-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe (formular nr. MF-1) – în
cazul intră rii mijloacelor fixe; Bonului de mişcare internă a mijloacelor fixe (formular
nr. MF-5) – în cazul mişcă rii mijloacelor fixe în cadrul întreprinderii; Procesului-verbal
de casare a mijloacelor fixe (formular nr. MF-3) şi Procesului-verbal de casare a
mijloacelor de transport auto (formular nr. MF-4) – în cazul casă rii mijloacelor fixe;
facturilor sau facturilor fiscale – în alte cazuri de ieşire a mijloacelor fixe (vînzare,
transmitere cu titlu gratuit etc.).
25
Foile Registrului de inventar al mijloacelor fixe trebuie să fie numerotate, şnuruite şi
certificate prin semnă tura conducă torului şi stampila întreprinderii.
Formular nr. MF-8
Inventarul mijloacelor fixe pe locuri de păstrare (de folosinţă)

(formular nr. MF-9)

Inventarul mijloacelor fixe pe locuri de păstrare (de folosinţă) (formular nr. MF-9) se
utilizează pentru evidenţa mijloacelor fixe la locurile de pă strare (de folosinţă ) de că tre
gestionarii întreprinderii.
Înregistră rile în Inventarul mijloacelor fixe pe locuri de păstrare (de folosinţă) se fac în
baza Fişei de evidenţă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-6) sau Registrului de inventar
al mijloacelor fixe (formular nr. MF-8) în cazul utiliză rii acestuia. Datele evidenţei pe
fiecare obiect de mijloace fixe pe locurile de pă strare (de folosinţă ) trebuie să fie
identice cu înregistră rile din Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe.
Inventarul mijloacelor fixe pe locuri de păstrare (de folosinţă) se întocmeşte la situaţia
ultimei zile a lunii de că tre serviciul contabil în două exemplare pe categorii de mijloace
fixe. După verificarea cu datele din fişele de evidenţă a mijloacelor fixe, ambele
exemplare cu semnă tura lucră torului serviciului contabil se prezintă gestionarului
responsabil de pă strarea şi utilizarea mijloacelor fixe pentru confirmare şi semnare.
După semnarea lor de că tre gestionarul întreprinderii, primul exemplar se restituie
serviciului contabil, iar al doilea exemplar ră mîne la gestionar.
Formular nr. MF-9
Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor

(formular nr. MF-10)

Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a uzurii lor (formular nr. MF-
10) se utilizează pentru evidenţa şi controlul fiecă rui obiect de inventar (grupe de
26
obiecte) pe categorii de mijloace fixe, calcularea amortiză rii şi determinarea valorii
contabile a acestora.
Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor se întocmeşte
lunar într-un singur exemplar de că tre serviciul contabil. Înregistră rile în Borderoul de
evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor se efectuează în baza datelor
din Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe (formular nr. MF-6) sau din Registrul de inventar
al mijloacelor fixe (formular nr. MF-8) în cazul utiliză rii acestuia.
Datele din Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor
servesc ca bază pentru reflectarea în evidenţa contabilă a amortiză rii mijloacelor fixe şi
completarea unor indicatori din Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de
proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale şi din Declaraţia cu privire la
impozitul pe venit.
Tema 3: Mecanismul de perfectare documentară a circulației stocurilor
Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a urmă toarelor

condiţii:
- sînt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;
- există probabilitatea obţinerii de că tre entitate a beneficiilor economice viitoare din
utilizarea stocurilor;
- sînt destinate utiliză rii în ciclul normal de producţie/prestă ri servicii sau vor fi
vîndute în termen de 12 luni;
- costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.
În cazul nerespectă rii acestor condiții, activele procurate sînt recunoscute ca
cheltuieli curente, active imobilizate sau reflectate în conturi extrabilanţiere.
Achiziţionarea se efectuează , de regulă , de la furnizori, şi de la alte persoane fizice şi
juridice.
Socurile necesare desfă șură rii activită ții unei entită ți se stabilesc în expresie naturală
și valorică , în baza programului de aprovizionare. Pentru a îndeplini obiectivele
prevă zute în acest program, entită țile emit comenzi că tre furnizori, pe baza că rora
27
încheie contracte economice, în care se prevă d cantită țile de bunuri ce urmează a fi
aprovizionate, termenele de primire a lor (respectiv de expediere de la furnizori),
condițiile de transport, modul de decontare a valorii bunurilor și alte clauze
Stocurile conform contractului de aprovizionare, se livrează în conformitate cu
Graficul de livrare care reprezintă o anexă la contractul de vînzare-cumpă rare
La data prevă zută în contract sau conform Graficului de livrare furnizorul expediază
Factura fiscală .
Întreprinderea cumpă ră tor primeşte de la furnizor factura fiscală, anexă la factura
fiscală .
Aceasta trebuie să includă : numă rul curent al facturii, denumirea, adresa şi codul
fiscal al furnizorului, data eliberă rii facturii, data livră rii, denumirea, adresa şi codul
fiscal al cumpă ră torului, tipul livră rii, cantitatea stocurilor, preţul de achiziţie, preţul
unui articol, cota TVA, suma TVA, suma totală a livră rii care urmează a fi achitată , suma
totală a TVA.
Recepţia cantitativă se efectuează de că tre magaziner şi rezultatele ei (dacă este
cazul) se consemnează în bonul de intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se
efectuează de un specialist şi se reflectă în certificatul de calitate (buletinul de analiză ).
În cazul stabilirii necorespunderii cantitative şi calitative a materialelor recepţionate se
întocmeşte Proces-verbal de intrarea a materialelor, unde se indică cantitatea şi
calitatea materialelor conform documentelor de însoţire a materialelor şi valoarea
efectivă a materialelor recepţionate. (2 ex. – în baza I ex. se efectuează recepţia efectivă
a materialelor, II ex. – se prezintă reclamaţii furnizorului pe suma diferenţei stabilite).
Este de menţionat că procură rile de la persoanele fizice se documentează prin
întocmirea actului de achiziţie.
În cazul achiziţionă rii prin intermediul reprezentantului întreprinderii, acestuia i se
eliberează procură (delegaţia) care urmează a fi înmâ nată furnizorului la preluarea
bunului. Eliberarea procurii se înregistrează în Registrul evidenţei procurilor eliberate.
Materialele de producţie proprie, deşeurile de producţie şi materialele recepţionate
de la lichidarea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se
recepţionează în baza bonului
28
Pentru cantită țile mai mici de obiecte de mică valoare și scurtă durată se întocmește
doar comanda, care se transmite furnizorului spre confirmare, iar acesta își exprimă
acordul prin trimiterea unei confirmă ri de comandă .
Odată sosite la entitate stocurile ,de regulă , se predau la depozit. Operația de luare în
primire a valorilor aprovizionate se numește recepție. La intrarea stocurilor de la
furnizor se execută urmă toarele operațiuni de recepționare:
- Recepția bunurilor transportate se efectuează de că tre delegatul serviciului de
aprovizionă ri al entită ții cumpă ră toare. Aceasta se execută în momentul preluă rii
transportului de la organizația de transport și constă în verificarea stă rii ambalajelor.
În cazul în care se constată deterioră ri ale ambalajului, se execută pe loc desfacerea
coletului și se inventariază conținutul. Pentru lipsurile depistate se întocmește un
Proces-verbal privind abaterile constatate la recepție, care se semnează de că tre
delegatul organizației de transport și de cei ai entită ții destinatare.
- Recepția cantitativă se efectuează de că tre magazionerul entită ții care preia în
gestiune materialele sosite întocmind Bonul de intrare .
- Recepția calitativă se efectuează de că tre merceologul entită ții și se reflectă într-
un certificat de calitate. Prin acest document se urmă rește corespunderea stocurilor
caracteristicilor stipulate în contract.
În urma recepționă rii bunurile se transmit la depozit. Evidența operativă a stocurilor
la depozitul entită ții se realizează prin intermediul fișelor de magazie. Aceste fișe se
deschid și se completează , în prealabil, cu datele necesare pentru fiecare tip de obiecte
de mică valoare și scurtă durată . După aceasta, fișele se predau gestionarului care
înregistrează în ele toate intră rile și ieșirile obiectelor de mică valoare și scurtă durată ,
stabilind după fiecare operație stocul nou.
Prin sistemul înregistră rilor în fișele de magazie, se realizează un control permanent
asupra stocurilor, care se urmă resc în mod special de că tre contabilitate.
Se stabileşte urmă toarea gamă coloristică pentru exemplarele formularelor facturilor
fiscale, executate tipografic:
1) primul exemplar – culoarea bej;
2) al doilea exemplar – culoarea liliachie;
29
3) al treilea exemplar – culoarea peruzelei;
4) al patrulea exemplar – culoarea verde;
5) al cincilea exemplar – culoarea roz.
Tipă rirea centralizată a formularelor facturii fiscale, eliberarea seriei şi diapazonului
pentru imprimarea de sine stă tă tor a facturilor fiscale, administrarea, menţinerea,
dezvoltarea şi asigurarea funcţionă rii sistemelor informaţionale automatizate privind
evidenţa formularelor de documente primare cu regim special se efectuează de că tre
Serviciul Fiscal de Stat.
Eliberarea formularelor de facturi fiscale, executate tipografic, se efectuează de că tre
Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul subdiviziunilor sale.
Entitatea care ţine contabilitatea cu ajutorul sistemelor informaţionale computerizate
beneficiază de dreptul imprimă rii de sine stă tă tor a facturilor fiscale pe hîrtie prevă zută
cu însemne de protecţie pentru documentarea faptelor economice. Semnele de
protecţie se stabilesc de că tre entitate, conform necesită ţilor şi posibilită ţilor proprii.
Hîrtia prevă zută cu însemne de protecţie utilizată la imprimarea de sine stă tă tor a
facturilor fiscale urmează să dispună de cel puţin un însemn de protecţie din cele
specificate la pct.2 al prezentului Ordin sau oricare alt însemn de protecţie (ca exemplu:
emblema întreprinderii, logotipul, antetul etc.) stabilit de că tre entitate şi aprobat prin
ordin intern.
Acordarea dreptului pentru tipă rirea de sine stă tă tor a facturilor fiscale se efectuează
în baza recipisei emise în formă electronică , în urma depunerii de că tre entitate a unei
solicită ri prin intermediul sistemului informatic automatizat „Comandă on-line a
formularelor tipizate”.
Entitatea că reia i s-a acordat dreptul pentru imprimarea de sine stă tă toare a
facturilor fiscale cu atribuirea seriei şi diapazonului de numere beneficiază de acest
drept pe toată perioada activită ţii de întreprinză tor, fă ră necesitatea reconfirmă rii
acestui drept pe parcursul perioadei menţionate. Se permite imprimarea de sine
stă tă tor a formularului facturii fiscale într-o singură limbă , dar obligatoriu în limba de
stat.
30
Factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe
suport de hîrtie sau în formă electronică , care se utilizează în cazurile:
1) Livră rii mă rfurilor:
a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal;
b) neimpozabile cu TVA.
2) Prestă rii serviciilor şi execută rii lucră rilor:

a) impozabile cu TVA;
b) neimpozabile cu TVA.
3) Transportă rii activelor în cadrul entită ţii dezintegrate din punct de vedere
teritorial şi în afara entită ţii fă ră transmiterea dreptului de proprietate.
4) Transmiterii activelor în leasing, arendă , locaţiune.
5) Refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile
art.1171 alin.(10) din Codul fiscal.
4. În funcție de numă rul exemplarelor de facturi fiscale executate tipografic,
utilizate la documentarea faptului economic şi specificul acestuia, destinaţia
exemplarelor se stabileşte după cum urmează :
1) Exemplarul 1 al facturii fiscale pentru operaţiunile prevă zute la pct.3 din
Instrucţiune se arhivează la cumpă ră torul/beneficiarul de mă rfuri, active (servicii) şi
este destinat pentru înregistrarea intră rii în gestiune a mă rfurilor, activelor
(serviciilor). În cazul în care entitatea deţine statut de plă titor de TVA, în baza acestui
exemplar se realizează dreptul la deducere.
2) Exemplarul 2 al facturii fiscale se arhivează la furnizorul de mă rfuri, active
(servicii) şi este destinat pentru înregistrarea scoaterii din gestiune a mă rfurilor,
activelor sau transmiterea serviciilor executate. Eliberarea exemplarului 2 atrage după
sine calcularea TVA pe livrarea mă rfurilor (serviciilor) efectuată de că tre entită ţile
înregistrate în calitate de plă titor de TVA.
3) Pentru operaţiunile prevă zute la pct.3 din Instrucţiune, primul, al treilea şi al
patrulea exemplar, confirmat prin semnă tura şi, după caz, ştampila furnizorului şi
31
semnă tura intermediarului (transportatorului), se remit intermediarului
(transportatorului), din care:
a) primul exemplar este înmînat, după caz, de că tre furnizor, intermediar
(transportator) cumpă ră torului/beneficiarului de mă rfuri, active;
b) al treilea şi al patrulea exemplar, confirmat prin semnă tura şi, după caz, ştampila
cumpă ră torului/beneficiarului, se remit intermediarului (transportatorului) şi servesc
ca ca bază pentru contabilitatea activită ţii de transport.
4) al cincilea exemplar se completează de că tre furnizor şi serveşte drept autorizaţie
la ieşirea unită ţii de transport de la locul de încă rcare.
Tema 4: Algoritmul de perfectare documentară a numerarului
Problema 1. Întocmiţi documentele primare necesare pentru primirea numerarului din

contul curent.
Date iniţiale:
1. În baza Delegației nr.6 din 1 octombrie 200X au fost primite mijloace bă neşti
pentru cheltuieli de deplasare – 2 000 lei;
2. În baza Delegației nr. 7 din 2 octombrie 200X au fost primite mijloace bă neşti
pentru acordarea ajutorului material lucră torilor întreprinderii – 2 500 lei;
Delegațiile sunt semnate de directorul întreprinderii A. Andoni şi contabilul-şef V.
Sturza Mijloacele bă neşti din bancă au fost primite de casierul O. Balan.
Notă : Datele suplimentare necesare pentru perfectarea documentelor primare se vor

completa de sine stă tă tor.
Problema 2. Întocmiţi Dispoziţiile de încasare a numerarului din contul curent în

casierie (conform formularului tipizat).
Date iniţiale: Datele din problema 1.
Problema 3. Întocmiţi Dispoziţiile de plată la ieşirea numerarului din casierie.

32
Date iniţiale:
1). În baza dispoziţiei de plată nr.280 din 3 octombrie 200X directorului financiar
A. Florea îi este eliberat un avans pentru cheltuielile de deplasare. Temei:
ordinul directorului întreprinderii nr.5 din 1 octombrie 200X. Suma avansului
– 2 000 lei.
2). În baza dispoziţiei de plată nr.281 din 4 octombrie 200X este acordat ajutor
material muncitorului D. Mahu. Temei: ordinului directorului întreprinderii
nr.6 din 2 octombrie 200X, cererea dlui D. Mahu cu viza preşedintelui
comitetului sindical şi a directorului întreprinderii. Suma ajutorului material –
500 lei;
3). În baza dispoziţiei de plată nr.282 din 4 octombrie 200X este acordat ajutor
material economistului A. Cucu. Temei: ordinului directorului întreprinderii
nr.6 din 2 octombrie 200X, cererea dnei A. Cucu cu viza preşedintelui
comitetului sindical şi a directorului întreprinderii. Suma ajutorului material –
800 lei.
Problema 4. Întocmiţi Dispoziţia de plată pentru depunerea numerarului în contul
curent.
Date iniţiale: În contul curent sunt depuse mijloace bă neşti din casierie în sumă de
1000 lei în baza dispoziţiei de plată nr.283 din 6 octombrie 200X. Documentul
nominalizat este semnat de directorul întreprinderii A. Andoni, contabilul şef V. Sturza
şi casierul O. Balan.
Problema 5. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pentru luna martie 200X

şi determinaţi soldul contului 242 „Cont de decontare” conform situaţiei la 1 aprilie
200X.
Date iniţiale:
Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. în luna

martie 200X
33
Nr.
Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice Suma, lei
crt.
1 2 3
„1. Dispoziţia de plată nr.561. La 2 martie 200X s-au încasat mijloace 32 000
băneşti de la întreprinderea „Fluieraş” S.A. pentru serviciile prestate,
inclusiv TVA
2. Dispoziţia de plată nr.236. La 2 martie 200X s-au primit mijloace 2 000
băneşti de la întreprinderea „Molita” S.R.L. pentru serviciile prestate,
inclusiv TVA
3. Dispoziţia de plată nr.156. La 3 martie 200X s-a transferat 6 580
întreprinderii „Doina” S.A. plata pentru chirie pe luna aprilie 200X,
inclusiv TVA
4. Dispoziţia de plată trezorerială nr.157. La 3 martie 200X s-a
transferat impozitul pe venit în mărime de ? % reţinut la sursa de plată
5. Nota de contabilitate nr.5. La 4 martie 200X s-au plasat mijloace 30 000

băneşti în contul de depozit
6. Dispoziţia de plată nr.365. La 6 martie 200X s-au încasat mijloace
băneşti de la întreprinderea „Knauf CMC” S.R.L. pentru serviciile
35 000
prestate, inclusiv TVA
7. Delegațieul AA nr.00433926. La 6 martie 200X de la contul curent s-
au ridicat mijloace băneşti în numerar pentru plata salariului pe luna
15 663,61
precedentă
8. Dispoziţia de plată nr.158. La 6 martie 200X s-a transferat plata
pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţa medicală pentru
182,64
luna precedentă
9. Dispoziţia de plată nr.159. La 6 martie 200X s-a transferat plata
cotizaţiilor de asigurare socială (28 %) pentru luna precedentă
5 296,57
34
10. Nota de transfer nr.3131. La 6 martie 200X s-a transferat comisionul
băncii pentru eliberarea numerarului
186,76
băncii pentru executarea documentelor de plată
15
băncii pentru expedierea documentelor de plată
9
13. Dispoziţia de plată trezorerială nr.160. La 6 martie 200X s-a
transferat impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru luna
2 517,80
precedentă
băneşti de la întreprinderea „Flautex” S.A. pentru serviciile prestate,
2 750
inclusiv TVA
băneşti de la întreprinderea „Speranţa” S.A. pentru serviciile prestate,
1 650
inclusiv TVA
16. Ordinul nr.00247. La 11 martie 200X s-au depus la contul curent
mijloace băneşti din casierie pentru perioada 1-10 martie 200X
3 600
17. Nota de transfer nr.279000. La 11 martie 200X s-a transferat
comisionul băncii pentru deservirea contului
3
18. Dispoziţia de plată nr.1651. La 14 martie 200X s-au transferat
mijloace băneşti întreprinderii „Moldtelecom” S.A. pentru serviciile
1 200
telefonice, inclusiv TVA
băneşti de la întreprinderea „Rada” S.A. pentru serviciile prestate,
3 850
inclusiv TVA
băneşti de la întreprinderea „Mioara” S.A. pentru serviciile prestate,
35
inclusiv TVA. 4 200
21. Nota de contabilitate nr.7. La 24 martie 200X s-a înregistrat dobînda 778
pentru depozitul bancar
băneşti de la întreprinderea „Moara” S.A. pentru serviciile prestate,
5 200
inclusiv TVA
Formular interdepartamental tipizat nr. OC-1
___________________________ Aprobat prin Hotărîrea D.S.al R.M.
Cod fiscal___________________ nr.08 din 12 aprilie an.1995
Cod CDUM 030751
Dispoziţie de plată de casă nr._____
Nr. docu- Data în-tocmirii Cont cores-pondent Simbol de evidenţă

mentului
analitică Suma
A elibera: _____________________________________________________________________________________________
(denumirea) numele, prenumele
În baza: ______________________________________________________________________________________________
Suma: ________________________________________________________________________________________________
suma în litere
Anexa: _______________________________________________________________________________________________
ordonanţei, contractului, etc.,
Conducător _________________ Contabil-şef ____________
36
semnătura semnătura
Am primit: ____________________________________________________________ lei _______ bani
suma în litere
„ _____” __________________________ an. 20___
data
Actul de identitate: _____________________________________ seria ________ nr. _______________
eliberat de _________________ la data de _____________________________
A plătit casierul ___________________
semnătura
Notă : conform extrasului de cont, soldul contului curent la 1 martie 200X constituie
242 500 lei.
Dispoziția de încasare OC-1:
Formularul nr. OC-1 Formularul nr. OC-1

Aprobat prin ordinul ministrului finantelor Aprobat prin ordinul
ministrului finantelor
nr.216 din 28.12.2015
nr.216 din 28.12.2015
____________________________________ _________________________________
(denumirea autorită ții/institutiei bugetare) ___
COD FISCAL (denumirea institutiei
bugetare)
COD FISCAL
DISPOZITIE DE INCASARE nr.
Cont CHITANTA
Data
corespond Suma la dispozitia de incasare
intocmirii
ent nr.
37
Incasat de la
________________________________________________________ Incasat de la
______ _______________________________
_____________________________________________________ _
_______________________________
Baza:
________________________________________________________ Baza:
___________ _________________________________
_____________________________________________________ ___
_______________________________
Suma
________________________________________________________ Suma
___________ _________________________________
(in litere) __
(in litere)
________________________________________________________ _________________________________
L
___________ _______________
.S.
__________________________
Anexa: __________
________________________________________________________ (in cifre)|
_________
“___” __________________ 20
______
Contabil-sef _______________________
A incasat casierul _______________________ Contabil-sef
_______________________
A incasat casierul
_______________________
38
Dispozitia de încasare este un formular tipizat reglementat pentru încasă ri în cont
conform prevederilor legale.
Dispoziția de încasare OC - 1;
1. Servește ca:
 dispoziție pentru casierie, în vederea încasă rii în numerar a unor sume, potrivit
dispozițiilor legale;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă , în borderoul cumulativ
și în contabilitate potrivit dispozițiilor legale.
2. Dispoziția de încasare se întomește într-un exemplar și se semnează de că tre
contabilul șef și casier cu aplicarea ștampilei la mijlocul dispoziției de încasare OC-1.
După completarea dispoziției de încasare OC-1, chitanță la dispoziția de încasare se
decupează și se restituie titularului plă ții
Dispoziția de plată OC - 2.
Formularul nr. OC-2

Aprbat prin ordinul ministrului finanțelor
nr.216 din 28.12.2015

_______________________________
(denumirea autorită ții/institutiei bugetare)
COD FISCAL
DISPOZITIE DE PLATĂ nr.
Data intocmirii Cont corespondent Suma
39
A elibera
_________________________________________________________________________________________________
______
În baza
_________________________________________________________________________________________________
_______
_______________________________________________________________________________________________
Suma pentru plată

______________________________________________________________________________________________
(in litere)
___________________________________________________________________________________________ ______
_____________
Anexa:
_________________________________________________________________________________________________
________
Conducător _______________________ Contabil-sef

______________________________
(semnă tura)
(semnă tura)
Date suplimentare ale beneficiarului sumei:

Actul de intentitate_________________________nr. _______________________
seria_________________________________________
40
emis de
_________________________________________________________________________________________________
______
la “_____”______________________________20___
Am primit suma
de:_____________________________________________________________________________________________
_
(in litere)
________________________________________________________
___________________________________________
(semnă tura)
A plătit casierul _____________________________
(semnă tura)
Dispoziția de plată este un formular tipizat reglementat pentru plă ți din cont conform
prevederilor legale.
 Servește ca:
dispoziție pentru casierie, în vederea achită rii în numerar a unor sume, potrivit
dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor;
document justificativ de înregistrare în registrul de casă , în borderoul cumulativ
și în contabilitate, în cazul efectuă rii plă ților potrivit dispozițiilor legale.
 Dispoziția de plată se întocmește într-un exemplar și se semnează de că tre
conducă tor, contabilul șef și casier.
Tema 5: Metodologia de perfectare documentară a evidenței retribuirii muncii
41
Pentru organizarea evidenţei corecte a muncii, a producţiei şi a salariilor, întocmirea
rapoartelor statistice şi contabile şi controlul fondului de salarii este necesară
determinarea numă rului personalului scriptic al întreprinderii şi evidenţa operativă a
personalului. Personalul scriptic se schimbă continuu în funcţie de procesele de
angajare, transferare, concediere şi se evaluează la o dată anumită , fiind documentat
corespunză tor.
În cazul angajă rii personalului la lucru se depune o cerere de angajare Datoriile
faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor
aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între
persoane fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de
muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile
funcţionă rii întreprinderii.
În conformitate cu articolul 2 din Legea salarizării nr. 847- XV din 14 februarie
2002 şi articolul 128 din Codul muncii al Republicii Moldova salariul (sau
retribuirea muncii) reprezintă recompensa sau câ ştigul calculat în expresie bănească şi
achitat de întreprinderea – angajator în baza contractului individual de muncă pentru
munca prestată sau care urmează a fi prestată .
Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de
retribuire.
Forma de salarizare în regie se aplică în special la personalul funcţionă resc din
birouri şi presupune remunerarea muncii pentru timpul lucrat.
Forma de salarizare în acord se utilizează în cazul remuneră rii muncii în raport
cu volumul producţiei fabricate sau lucră rilor executate
Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare
unice de salarizare.
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporuri,
indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii, precum şi facilită ţile acordate de patron. Salariul
brut fă ră suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată .
Pentru a facilita evidenţa contabilă , salariile se divizează în două parţi
componente: salariul de bază care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii
42
pe timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plă ţi suplimentare şi
adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de că tre stat şi salariul suplimentar
care include sumele plă tite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată , dar
asigurate de stat, cum sunt: plata pentru perioada concediilor de odihnă , pentru
staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră , alte salarii pentru timpul
nelucrat.
Principalul factor de producţie îl constituie resursele umane. Numă rul şi
calificarea angajaţilor sunt determinate individual de întreprindere, în funcţie de
caracterul şi volumul activită ţii economice.
, în baza că reia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului
spre a lua cunoştinţă contra semnă tură . Cu angajatul se încheie un contract de muncă
şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune.
După încheierea contractului individual de muncă , angajatul completează într-un
singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor,
Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau
califică ri se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a angajatului
sau a deciziei administraţiei.
Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau ordinului
de acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.
Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza
cererii acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea
ordinului cu privire la concediere.
Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două
exemplare: un exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea
exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii.
În funcţie de tehnologia şi organizarea procesului de producţie, se folosesc
diverse sisteme de evidenţă a producţiei. Prin sistemul de evidenţă a producţiei se
subînţelege combinarea modului de obţinere a informaţiei, de înregistrare a acesteia şi
de circulaţie a documentelor primare.
43
În funcţie de caracterul activită ţii şi al procesului tehnologic, pentru evidenţa
producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de că tre economişti şi
contabili.
La întreprinderile de producţie pot fi utilizate urmă toarele documente primare:
 bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de
schimb – pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucră rilor şi serviciilor
executate;
 tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj – pentru
evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat. Evidenţa timpului de muncă
prestat se ţine în bază pontajului de că tre o persoană specială numită pontator sau de
şefii de secţii şi maiştri. Pontajul, în funcţie de specificul întreprinderii, poate fi
organizat după diferite sisteme: fişe de ceas, mă rci (jetoane) de prezenţă , permise;
 lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii
timpului de muncă – pentru evidenţa lucrului în timp de noapte şi a celui suplimentar;
 foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază –
pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (operaţiuni suplimentare
neprevă zute de procesul tehnologic sau legate de necorespunderea utilajului,
instrumentelor, materialelor etc.);
 foaia staţionărilor – pentru staţionă rile admise nu din vina muncitorului;
 documentele privind producţia fabricată – pentru depistarea rebuturilor în
producţie şi actul privind rebutul la valoarea rebutului final;
 raportul privind pierderile din timpul de muncă – pentru documentarea
pierderilor din lucru;
 foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la
salariu organizate independent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentru
documentarea altor suplimente şi prime în favoarea salariaţilor.
Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariilor pot fi diferite după
structură şi numă r, în funcţie de ramura şi caracterul activită ţii economice a
întreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a
44
salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se
întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă .
Sumele spre plată angajaţilor întreprinderii se calculează , în funcţie de reţinerile
din salarii, al că ror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate să
depă şească 20 %, iar în cazurile special prevă zute de legislaţie – 50 % din salariul care
se cuvine să fie plă tit angajatului. În cazul reţinerii din salariul de bază a câ torva titluri
executorii, angajatului i se pă strează 50 % din salariu. Nu se admit reţineri din
preavizul de concediere, plă ţile de compensaţie şi alte plă ţi conform legislaţiei.
Din salariile personalului pot fi efectuate urmă toarele reţineri:
 reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

 reţineri sociale: contribuţii privind asigură rile sociale şi primele de asistenţă
medicală ;
diverse reţineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor plătite în
plus în urma unor greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de
serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul
căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăţi la
sindicatele de ramură, locale; reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii,
comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor
executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru chirii, pentru servicii comunale..
45
46

Limbă

Curs SDC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Curs SDC

Încărcat de

Drepturi de autor:

REGISTRU DE CASĂ

Casieria din „01”aprilie 2020 foaia 01

Nr. Simbol cont

Sold la începutul zilei X

Sold la sfârşitul zilei,

Tema 1: Organizarea circuitului documentar în cadrul entității

1. După natura operaţiilor la care se referă, documentele se împart în:

2. După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc documentele se împart în:

3. După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:

4. În raport de modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului

5. După forma de prezentare, se deosebesc:

6. După regimul de tipărire şi utilizarea formularelor folosite la întocmirea

7. După suportul care depozitează informaţia, se disting:

8. După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se împart:

9. După tehnica întocmirii se deosebesc:

3. Verificarea şi prelucrarea documentelor

4. Registre şi formele de contabilitate

După criteriul modului de înregistrare în conturi:

După sfera de cuprindere a datelor contabile registrele contabile pot fi:

Tabelul 1 Jurnal order

Formele de contabilitate folosite de entită ţi sunt urmă toarele: memorial-order;

Tema 2. Perfectarea documentară a operațiunilor cu activele imobilizate

2.1 Documente primare pentru evidenţa imobilizărilor necorporale

Formularele documentelor primare elaborate de entitate trebuie să conţină

Procesul-verbal de casare a imobilizărilor necorporale

Fişa de evidenţă a imobilizărilor necorporale

2.2 Documente primare pentru evidenţa mijloacelor fixe

Procesul-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe

Procesul-verbal de recepţie-predare a mijloacelor fixe reparate, reconstruite şi

Procesul-verbal de casare a mijloacelor de transport auto

Lista fişelor mijloacelor fixe

Registrul de inventar al mijloacelor fixe

Inventarul mijloacelor fixe pe locuri de păstrare (de folosinţă)

Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi de calculare a amortizării lor

Tema 3: Mecanismul de perfectare documentară a circulației stocurilor

Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a urmă toarelor

2) Prestă rii serviciilor şi execută rii lucră rilor:

Tema 4: Algoritmul de perfectare documentară a numerarului

Problema 1. Întocmiţi documentele primare necesare pentru primirea numerarului din

Notă : Datele suplimentare necesare pentru perfectarea documentelor primare se vor

Problema 2. Întocmiţi Dispoziţiile de încasare a numerarului din contul curent în

Date iniţiale: Datele din problema 1.

Problema 3. Întocmiţi Dispoziţiile de plată la ieşirea numerarului din casierie.

Problema 5. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pentru luna martie 200X

Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. în luna

5. Nota de contabilitate nr.5. La 4 martie 200X s-au plasat mijloace 30 000

Formular interdepartamental tipizat nr. OC-1

___________________________ Aprobat prin Hotărîrea D.S.al R.M.

Cod fiscal___________________ nr.08 din 12 aprilie an.1995

Cod CDUM 030751

Dispoziţie de plată de casă nr._____

Nr. docu- Data în-tocmirii Cont cores-pondent Simbol de evidenţă

(denumirea) numele, prenumele

ordonanţei, contractului, etc.,

Conducător _________________ Contabil-şef ____________

Am primit: ____________________________________________________________ lei _______ bani

„ _____” __________________________ an. 20___

Actul de identitate: _____________________________________ seria ________ nr. _______________

eliberat de _________________ la data de _____________________________

A plătit casierul ___________________

Dispoziția de încasare OC-1:

Formularul nr. OC-1 Formularul nr. OC-1

DISPOZITIE DE INCASARE nr.

Formularul nr. OC-2

nr.216 din 28.12.2015

Conducător _____ Contabil-şef

Am primit: ______________________________________________________ lei _ bani

„ _” ____________________ an. 20_

Actul de identitate: _______________________ seria nr. _

eliberat de _ la data de _____________