Sunteți pe pagina 1din 1

Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.

Marte poartă
numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie,[16][17] deoarece oxidul de
fier predominant pe suprafața sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice
vizibile cu ochiul liber.[18] Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de
suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote
glaciare polare ca ale Pământului.
Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație,
precum și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele
Olimp, cel mai mare vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul
Solar și Valles Marineris, unul dintre cei mai mari canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera
nordică acoperă 40% din planetă și poate fi un semn de impact imens.[19][20] Marte are doi
sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au o formă neregulată. Este posibil ca aceștia să
fie asteroizi captați,[21][22] similare cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.
Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără echipaj. Mariner 4, lansat de NASA la 28
noiembrie 1964, a fost prima navă spațială care a vizitat Marte, cea mai mare apropiere de planetă
având loc la 15 iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba centură de radiații marțiene, măsurată la
aproximativ 0,1% din cea a Pământului și a surprins primele imagini ale unei alte planete din spațiul
profund.[23][24] La 20 iulie 1976, Viking 1 a efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană.
[25]
 Deși nava spațială sovietică Mars 3 a avut o amartizare lină în decembrie 1971, contactul a fost
pierdut după câteva secunde.[26] La 4 iulie 1997, nava spațială Mars Pathfinder a aterizat pe Marte,
iar la 5 iulie, roverul misiunii, Sojourner a devenit primul rover robotic care a operat pe Marte.
[27]
 Pathfinder a fost urmat de roverele Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au
funcționat până la 22 martie 2010 respectiv 10 iunie 2018.[28][29] Orbitatorul Mars Express, prima navă
spațială a Agenției Spațiale Europeane a ajuns pe orbită la 25 decembrie 2003.[30] La 24 septembrie
2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a patra agenție spațială care a vizitat
Marte, când misiunea sa interplanetară Mars Orbiter Mission a ajuns cu succes pe orbită.[31][32]
Există investigații în curs de desfășurare care evaluează potențialul de locuibilitate din trecut al lui
Marte, precum și posibilitatea existenței vieții. Sunt planificate viitoare misiuni de astrobiologie,
inclusiv roverele Perseverance și Rosalind Franklin.[33][34][35][36] Apa lichidă nu poate exista pe
suprafața planetei Marte din cauza presiunii atmosferice scăzute, care este mai mică de 1% de cea
a Terrei,[37] cu excepția unor mici ridicări pentru perioade scurte.[38] Cele două calote glaciare polare
par a fi făcute în mare parte din apă.[39][40] Volumul de apă din calota glaciară a Polului Sud, dacă
este topită, ar fi suficient pentru a acoperi întreaga suprafață planetară până la o adâncime de 11
metri.[41] În noiembrie 2016, NASA a raportat găsirea unei cantități mari de gheață subterană în
regiunea Utopia Planitia de pe Marte. Se estimează că volumul de apă detectat este echivalent cu
volumul de apă din Lacul Superior.[42][43][44]
Marte poate fi observat cu ușurință de pe Pământ cu ochiul liber, la fel și colorarea sa
roșiatică. Magnitudinea sa aparentă (strălucire) atinge -2,94,[12] care este depășită doar
de Venus, Lună și Soare.