Miron Florina Antonia

Test de evaluare Miron Florina Antonia

Subiectul I a IX-a D

1.Secolul la care se referă sursa B este al XV-lea.

2. Locul în care s-a desfașurat bătălia dintre români si otomani la care se referă
ambele surse este la Podul Înalt.
3.Cei doi conducători de oști menționați în sursa A sunt Ștefan cel Mare și
Soliman-pașa .
4. Obiectivul expediției inițiate de sultan împotiva Moldovei este de a supune
acele ținuturi prin lovituri de sabie .
5. Două relații aflate în cauză - efect din sursa A sunt :
 Dușmanul neieșind la iveală , ei au pornit în incursoune pentru
devastarea statelor și orașelor .
 Pe când Soiman-pașa era ocupat cu prada , ( Ștefan voievod )
fortificându-și atât pe dinăuntru cât si pe dinafară țara .......... .

6. Lupta de la Posada
Basarab I Întemeietorul a lărgit granițele Țării Românești până în sudul
Basarabiei prin luptr cu tătarii.Basarab a paricipat la confilcte în Balcani , de
partea bulgariilor împotriva Bizanțului și a sărbiilor (1323-1330) . Fiind vasal al
regelui Ungariei , Carol Robert de Anjou , acesta era deranjat de inițiativele
îndraznețe ale voievodului muntean la sud de Dunăre . În consecință oștile
ungurești au invadat Țara Românească și au ocupat Severinul . Basarab I a
oferit pace , în schimul căreia era gata să platească o suma de bani
( echivalentă cu circa 74 kg de aur) . A fost refuzat , iar oștirea maghiară și-a
continuat înaintarea , în curând însa , în fața strategiei ”pământului pârjolit ”
adoptată de către români , a fost nevoită să înceapă retragera .Pe drumul de
întoarcere , la o ”posadă”, a fost surprinsăde armata lui Basarab cae a suferit o
grea înfrângere în 9-12 noiembrie 1330. Victoria de la Posada înseamnă
sfârșitul suzeranitații Regatului Ungariei și obținera independenței de către
Țara Românească.

Campania lui Vlad Țepeș din 1462

Clasa a IX-a D
 Miron Florina Antonia

Conflictul dintre Vlad Țepeș și otomani a izbucnit în momentul în care

domnitorul român , având consolidată domnia , a refuzat să mai platească
tributul. Sultanul a răspuns prin încercarea de-al captura pe Vlad Țepeș ,
dejucatș de domuitorul român . Campania antiotomană a fost inițiată de
domnitorul român prin actul împotriva cetății turcești de la Dunăre , provocând
pierderi umane și materiale imense, adversarului . Mehemed al II-lea a condus
în persoană armata care trebuia să-l pedepsească pe Vlad Țepeș . Otomanii au
fost contractați prin aceeași tactică a ” pământului pârjolit ” care a provocat
pierderi în semnate invadatoriilor .În noaptea de 17 iunie 1462 , Vlad Țepeș a
condus u atac surprinzător de nopate care a provocat panică în rândul
otomaniilor . Priveliștea pădurii de țepe purtând pe vârful lor pe ostașii
otomani luați prizonieri l-a făcut pe Sultan cuceritor al Constantinopolului să
dea ordinul de retragere .

7. Acțiunea diplomtică din Evul Mediu este tratatul de alianță semnat de

domnitorul Țării Românești , Mircea cel Bătrân cu regee Ungariei , Sigismud de
Luxemburg (1395) , iar de la începutul modernității este înfângerea Imperiului
Otoman în asediul Vienei di 1683 de către Mihai Viteazul . Cele două au în
comun legătura cu Imperiul Otoman.

Subiectul II
1. Un obiectiv urmărit de către Mihai Viteazul , în caliate de domnitor este
lupta împotriva turciilor.
2. O caracteristică potrivită lui Mihai Vitezul este de bun organizator și
strateg.
3. A aderat la ”Liga Sfântă” și a tecut la mpsuri de desprindere a Țării
Românești din sistemul politico-economic otoman.
4. Mihai Viteazul a înțeles că , față de schimbăriile ce se manifestau în viața
internațională , nu putea fi indiferent și nici neutru . Aceste schimbări
trebuiau folosite , pentru a da un nou curs statului politic al Țării
Românești .acestea sunt argumentele în care putem înțelege faptul că
Mihai Viteazul a înțeles că trebuie să se încadreze în ”cruciada târzie”
care este reprezentată de luptele antiotomane.
5. Asemănări :

Clasa a IX-a D
 Miron Florina Antonia

- O asemănare între Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare în ceea ce privește

politica externă este faptul că ambii conducători au dat dovadă de diplomație
și de calitați ale unui om politic .
- Cea de-a doua asemănare între cei doi este tradiția populară care i-a
transformat pe cei doi în eroi legendari.
Deosebiri :
- Spre deosebire de Ștefan cel Mare , Mihai Viteazul a urcat pe tronul
Țării Românești prin așazisa ”politică a pungiilor cu galbeni ” mai precis a oferit
o sumă mare de bani în schimbul tronului , dată fiind vasalitaea Țării
Românești față de Imperiul Otoman , chiar dacă a lupat împotriva acestora.
- Ștefan cel Mare a avut interacțiuni cu Polonia (tratate : de vasalitate la
Overchelăuți 1459 și de egalitate în 1499 la Hărlău ) și bătali la Codri
Cosminului în 1497 , pe când Mihai Viteazul nu s-a implicat direct în relațiile cu
aceștia .
6.
La 1 noiembrie 1599 , la trei zile după bătalia de la Șelibăr , Mihai Viteazul
intră triumfal în Alba Iulia , oraș pe care-l va transforma după cucerirea
Moldovei , în prima capitală a celor trei țări.
La 27 mai 1600 , Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se
intitulează ” voievod și domn a toată Țara Românească , al Ardealului și al Țării
Moldovei ”. De la 1600 ” nici un român nu a mai put gândi unirea uriașa lui
personalitate , făra paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptații făra
chipul lui de curată și desăvârșită poezie ” scria metaforic Nicolae Iorga .
Așadar este considerat unul dintre cei mai mari eroi naționali ai României
încădin secolul al XIX-lea , a fost văzut de catre naționaliști ca un simbol al
societăți românești , întrucât sub domnia sa a fost prima dată când toate
principatele locuite de români erau sun același domnitor.

Subiectul III
Politica de cruciadă a domnitoriilor români în secolele
XIV-XVI
Cruciadele au fost expediții militare ale feudaliilor apuseni cu scopul de a
cuceri și coloniza regiuni din Orientul Mijlociu , îndeosebi Palestina și

Clasa a IX-a D
 Miron Florina Antonia

Istambul.Ele au apărut într-o societate aflată în plină expansiune politico-

militară și sunt o întregire a procesului de colonizare , la ele paticipând toate
clasele sociale proclamate ”războaie sfinte” au fost organizate cu scopul
eliberării Ierusalimului de sub dominația musulmană.
”Cruciada târzie ” este reprezentată de luptele antiotomane din secolele XIV-
XVI . În urma expansiunii otomane și atingera liniei Balcaniilor în secolul al XIV-
lea voievozii români au dus o luptă continua de pastrare a fronturiilor istorice
ale Țării Românești ,de păstrare a autonomiei , a independenței și a statului
extern în raport cu Mariile Puteri : Ungaria , Polonia și Imperiul Otoman .
Mircea cel Bătrân a încheiat tratate de alianță împotriva Imperiului Otoman
cu : Serbia, Moldova și regele Ungariei . Lupta antiotomană a început în anul
1389, Kossovopolije, unde domnitorul român a fost înfrânt , iar Serbia cade
sub stămpânire otomană . În 1391 domnitorul îl îndrânge pe Baiazid în Câmpia
de la Nordul Dunării . O luptă importantă a fost cea din 1394-1395 de la Rovine
în care Mircea cel Bătrân a adoptat tactica hărțuelii și a ieșit biruitor .Cruciada
de la Nicopole din 1396 a reprezentat o înfrângere ăpentru țăriile române și
aliații lor –cavaleri italieni , francezi și englezi . După 1402 datorită implicări
sale în alegerea sultanului , împotriva lui Mohamed care va fi ales în 1413 ,
Mircea a semnat prima Capitulție din istoria neamului românesc care prevede
plata unui tribunal anual românesc și pierdera Cetății Giurgiului și Tunul.
Iancu de Hunedoara (1441-1456 ) voievod al Transilvaniei a adus o intensă
politică antiotomană prin acțiuni politico-militare . Cele mai semnificative
sunt : Cruciada de la Varna din 1444 în care truple voievodului împreună cun
oști bosniace , croate și o oaste condusă de Vlad Dracul au fost înfânte de
Imperiul Otoman . Cruciada de la Belgrad ( 1456) a fost importantă aducând
victorie trupelor ungare-polone-române , această victorie oprind intrarea
turciilor în Europa Centrală . Iancu de Hunedoara a încheiat alianțe
antiotomane : în 1447-1448 cu Țara Românească , Moldova și conducătorul
albaneziilor primind ajutor cu lupta de la Kossovopolje din 1448 .
În final pot spune că Politica de Cruciada a fost importantă deoarece luptele
purtate de români în secolele XIV-XV au avut nu doar o semnificație internă ,
aceasta a permis conservarea ființei statale și a confesiuniilor religioase , ci una
Europeană . Expansiunea otomană în care forțele turciilor au fost uzate în
lupte și i-au împiedicat să se concentreze în alte lupte

Clasa a IX-a D