SCOALA PROFESIONALA SPECIALA BISTRITA

Comuna Costeşti, Jud. Vâlcea

Tel/Fax:0250/863361
E-mail:sc_bistrita@yahoo.com

GHID METODOLOGIC PENTRU ACTIVITATEA

DIDACTICA CU ELEVII CARE NU AU AVUT
ACCES/CARE NU AU ACCES LA TEHNOLOGIE

11 MARTIE-12 IUNIE 2020

DISCIPLINA:BIOLOGIE
CLASA a-IX-a

AUTORI:
-MESCA ELENA

Ghid de metodologie la disciplina Biologie, clasa a-IX-a

UNITATEA DE INVATARE : STRUCTURA SI FUUNTIILE
FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII

CONTINUTURI:

1.Functia de nutritie
1.1 Sistemul Digestiv
1.2 Sistemul Respirator
1.3 Sistemul Circulator
1.4 Sistemul Excretor
2.Functia de relatie
3.Functia de reproducere

Fisa de documentare-informare

1.1 Functia de nutritie- Sistemul Digestiv

Cavitatea bucală
             Este primul segment al tubului digestiv şi este formată din două
porţiuni: vestibulul bucal, dispus între obraji şi arcadele alveolo-dentare
şi cavitatea bucală propriu-zisă.

            Cavitatea bucală comunică cu exteriorul prin orificiul bucal, iar posterior

comunică larg cu bucofaringele, prin istmul buco–faringian. Cavitatea bucală
prezintă superior bolta palatină, formată din palatul dur şi vălul palatin, care
desparte cavitatea bucală de cavitatea nazală iar inferior, planşeul bucal pe care
este ancorată limba. Cavitatea bucală este căptuşită cu mucoasa bucală.
În alveolele dentare de pe oasele maxilare şi mandibulă sunt fixaţi dinţii, organe
dure, cu rol de triturare a alimentelor. Dentiţia este de două
feluri: dentiţia de lapte formată din douăzeci de dinţi şi dentiţia permanentă,
formată din 32 de dinţi. Dentiţia la om este heterodontă, dinţii fiind de mai multe
tipuri, după forma şi rolul pe care îl indeplinesc în triturarea alimentelor: incisivi,
canini, premolari şi molari. Dentiţia de lapte nu cuprinde premolari. Mucoasa
linguală prezintă pe faţa dorsală şi pe marginile limbii papilele linguale, dintre
care papilele fungiforme, foliate şi circumvalate conţin muguri gustativi iar
papilele filiforme, cele mai numeroase, au rol mecanic.

Glandele salivare

            Sunt glande anexe ale cavităţii bucale care secretă saliva. Glandele
salivare sunt de două feluri: glande salivare mici şi glande salivare
mari. Glandele salivare mici sunt dispuse la nivelul mucoasei bucale,
iar glandele salivare mari (parotida, submandibulara şi sublinguala) sunt organe
perechi şi se găsesc în afara cavităţii bucale. Ele îşi varsă produsul de secreţie în
cavitatea bucală, prin canale de excreţie.

            Faringele este format din trei porţiuni: nazofaringele (superior) cale

exclusiv respiratorie, bucofaringele şi laringofaringele, porţiuni la nivelul cărora
se încrucişează calea digestivă cu calea respiratorie. La limita dintre calea
digestivă şi cea respiratorie se află orificiul glotic, prevăzut cu epiglota. Epiglota
acoperă calea respiratorie în momentul deglutiţiei.

            Tunica musculară a faringelui este formată din cei trei muşchi

constrictori (superior, mijlociu şi inferior), muşchi striaţi, care prin contracţie
micşorează lumenul şi muşchii longitudinali, care ridică faringele în deglutiţie.
Esofagul este un conduct musculos care continuă faringele şi se deschide în
stomac, la nivelul orificiului cardia. Are o lungime de 25-30 cm.

Stomacul
            Este porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv se întinde de la esofag,
cu care comunică prin orificiul cardia, până la duoden cu care comunică
prin orificiul piloric, prevăzut cu sfincterul piloric.

            Stomacul prezintă o faţă anterioară, o faţă posterioară şi două margini –

marginea dreaptă, numită mica curbură şi marginea stângă, marea curbură.
Stomacul are două porţiuni:  porţiunea verticală formată din: regiunea cardială, în
vecinătatea orificiului cardia, fornix-ul şi corpul stomacului
şi  porţiunea orizontală formată din: antrul piloric şi canalul piloric, care se
continuă cu duodenul.

            Intestinul subţire este cel mai lung segment al tubului digestiv. Se întinde
de la orificiul piloric până la valva ileo-cecală, unde se continuă cu intestinul
gros. Prezintă două porţiuni: duodenul şi intestinul liber (format din jejun şi
ileon).

            Duodenul constituie prima parte a intestinului subţire. Are o lungime de

aproximativ 25 cm şi se curbează în jurul capului pancreasului.
            Intestinul liber este format din jejun şi ileon. Din cauza lungimii sale (5-
6m), intestinul subţire formează anse intestinale, cu dispoziţie orizontală în jejun
şi verticală în ileon. Intestinul subţire este adaptat perfect funcţiei sale principale,
aceea de absorbţie a nutrimentelor.

            Intestinul gros este porţiunea terminală a tubului digestiv. Are o lungime

de 1,7 m şi un diametru de 6,5 cm. Se întinde de la valva ileo-cecală până
la orificiul anal. Intestinul gros are trei segmente: cecul, colonul şi rectul.

     Rectul este ultima porţiune a intestinului gros. El continuă colonul sigmoid în

dreptul vertebrei sacrale 3 şi se termină cu orificiul anal. Prezintă două
porţiuni: ampula rectală – porţiunea iniţială, mai dilatată şi canalul anal care
străbate perineul şi se termină cu anusul. În partea inferioară a canalului anal se
găsesc două sfinctere musculare:) sfincterul anal intern (involuntar) este format
din fibre musculare netede şi inervat de fibre vegetative simpatice (care
determină contracţia sa) şi fibre parasimpatice (care determină relaxarea sa)
şi sfincterul anal extern (voluntar) este format din fibre musculare striate, inervate
de fibre somatomotorii. Posibile probleme: colită, resturi sedimentate la nivelul
plicilor semicirculare, constipaţie.

      Colonul se găseşte în continuarea cecului şi se întinde până la rect. Este

dispus sub forma unui cadru, numit cadrul colic şi prezintă patru porţiuni:
colonul ascendent, transvers, descendent şi colonul sigmoid.

     Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digetiv, cântărind ~1,5 kg.
Este situat inferior de muşchiul diafragm, unde ocupă un spaţiu numit loja
hepatică. Ficatul prezintă o faţă superioară (diafragmatică), o faţă inferioară
(viscerală), o margine anterioară care ajunge la rebordul costal şi o margine
posterioară. Faţa diafragmatică este împărţită de ligamentul falciform în doi lobi,
drept şi stâng. Faţa viscerală prezintă trei şanţuri, două antero-posterioare, drept
şi stâng şi unul transvers, dispuse sub forma literei H. Acestea împart faţa
inferioară în patru lobi: lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat (anterior) şi lobul
caudat (posterior). La nivelul şanţului transvers se găseşte hilul hepatic, locul de
intrare şi ieşire a elementelor pediculului hepatic: artera hepatică, vena portă,
canalul hepatic comun, limfatice şi nervi . În jumătatea anterioară a şanţului drept
este situată vezica biliară, iar în jumătatea posterioară trece vena cavă inferioară.
Ficatul este învelit la exterior într-o capsulă fibroasă care trimite în interiorul
ţesutului hepatic septuri care delimitează lobulii hepatici, unităţile structurale şi
funcţionale ale ficatului. La nivelul ficatului se găsesc în jur de 1 milion de lobuli
hepatici.

Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv. Are o formă alungită şi este format din
cap, corp  şi coadă. Este o glandă mixtă, cu dublă funcţie, exocrină şi endocrină. Partea
exocrină a pancreasului este formată din acinii pancreatici care secretă sucul pancreatic.
 FISA DE EVLAUARE

1. Noteaza in caiet care sunt partile component ale sistemului

digestive.
2. Identifica care este cel mai dilatat segment al tubului digestiv.

3. Descrie o boala a sistemului digestiv.

1.2 Sistemul respirator
 FISA DE EVALUARE

1. Scrie ordinea corecta in care aerul strabate caile respiratorii.

2. Unde sunt amplasati plamanii?

3. Descrieti laringita:
-cauze
-manifestari
-prevenire
1.3 Sistemul Circulator
 FISA DE EVALUARE

1. Alcatuirea aparatului circulator.

2. Compozitia sangelui.

3. Rolul globulelor albe.

1.4 Sistemul Excretor
 FISA DE EVALUARE

1.Alcaturiea sistemului excretor.

2.Rolul sistemului excretor.

3.Caile urinare sunt?

2. Functia de Relatie

Functia de relatie asigura legatura dintre organism si mediul

inconjurator. Astfel omul se poate deplasa, se poate orienta, si adapta la
conditiile de viata.
Miscarea si sensibilitatea sunt funtii de relatie.
Miscarea este insusirea fundamentala a intregii lumi vii. Miscarea este
asigurata de sistemul locomotor, alcatuit din : sistemul osos si sistemul
muscular.
Sensibilitatea este indeplinita de sistemul nervos si organele de simt.
Sistemul nervos este format din: encefal, maduva spinarii si nervi.
Organele de simt sunt: ochi, urechi, nas, limba si piele.
Acestea culeg informatii din mediul inconjurator si le transmit
sistemului nervos.
 FISA DE EVALUARE

1. Ce rol indeplinesc muschii si oasele in organism?

2. Ce intelegi prin sensibilitate?

3. Care sunt organele de simt?

 3.Funtia de Reproducere

Sistemul reproducator masculin este alcatuit din: organe genitale interne

(testiculele, caile spermatice si glandele anexe) si organe genitale
externe (penisul).
1.Testiculele (gonadele masculine)
Sunt organe pereche situate in scrot, alcatuite din lobuli testiculari.
Lobulii testiculari contin: tubi seminiferi contorti, care produc
spermatozoizi; celule interstitiale Leydig care secreta hormonul sexual
masculin numit testosteron.
2.Caile spermatice
Caile spermatice sunt intratesticulare si extratesticulare.
a) Caile intratesticulare sunt: tubii drepti si reteaua testiculara.
b) Caile extratesticulare sunt: canalele eferente, canalul epididimal,
canalul deferent, canalul ejaculator si uretra (uretra este cale urogenitala
pentru eliminarea urinei si a lichidului seminal)

3.Glandele anexe
Glandele anexe sunt veziculele seminale si prostata.
a) Veziculele seminale
Veziculele seminale sunt glande pereche, situate posterior fata de vezica
urinara.Secreta un lichid cu rol in nutritia (hranirea) si transportul
spermatozoizilor.
b) Prostata
Prostata este o glanda voluminoasa, situata sub vezica urinara.Secreta un
lichid care intra in constitutia spermei.
4.Penisul
Penisul este un organ genital si urinar.

FUNCTIILE TESTICULELOR
Testiculele sunt glande mixte avand atat functie exocrina cat si functie
endocrina.
I.Functia exocrina
Functia exocrina consta in spermatogeneza: un proces care consta intr-o
succesiune de modificari pe care le sufera spermatogonia (celula
nediferentiata) pana la formarea spermatozoizilor.
Spermatozoidul este o celula sexuala masculina haploida (care are un
singur set de cromozomi).Spermatozoizii sunt de doua tipuri, dupa
cromozomii de sex pe care ii poseda:
- spermatozoid de tip 22 autozomi + X
- spermatozoid de tip 22 autozomi + Y
2.Functia endocrina
Functia endocrina consta in secretia de testosteron.

Sistemul reproducator feminin

Sistemul reproducator feminin este alcatuit din: organe genitale interne
si organ genital extern.
I.Organele genitale interne
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul, si
vaginul.
1.Ovarele (gonadele feminine)
Ovarele sunt organe pereche situate in pelvis, de o parte si alta a
uterului.
Ovarele sunt formate din doua zone, o zona medulara si una corticala:
a) Zona medulara
Zona medulara este partea centrala a ovarului; este alcatuita din tesut
conjunctiv, vase de sange, nervi si muschi netezi.
b) Zona corticala
Zona corticala este situata la exteriorul celei medulare si prezinta la
suprafata un epiteliu de acoperire.Sub epiteliul de acoperire se afla
foliculii ovarieni (foliculii ovarieni sunt formatiuni veziculare in diferite
stadii de evolutie, in care se dezvolta ovulul).
Ovarul trece in cursul a 28 de zile printr-o serie de transformari care
alcatuiesc ciclul ovarian.
Ciclul ovarian are trei faze:
1.Faza foliculara
Faza foliculara consta in cresterea si maturarea unui folicul ovarian
2.Ovulatia
Ovulatia consta in ruperea folicului ovarian matur si expulzarea
ovocitului II care va fi captat de trompa uterina.
3.Faza luteala
Faza luteala consta in transformarea folicului ovarian matur in corp
galben care secreta hormonii estrogeni si progesteron.Daca ovulul nu a
fost fecundat corpul galben se transforma in corp alb (zona cicatriceala).

2.Trompele uterine
Trompele uterine sunt conducte pereche, situate intre ovar si uter.Au
rolul de a capta si de a conduce spre uter ovocitul II.
3.Uterul
Uterul este organ cavitar nepereche, situat in pelvis (bazin), intre vezica
urinara si rect.In peretii uterului se gaseste o musculatura puternica care
este captusita de mucoasa uterina.Mucoasa uterina se numeste
endometru, ea trece in cursul a 28 de zile printr-o serie de transformari
care alcatuiesc ciclul uterin.
Ciclul uterin se suprapune peste ciclul ovarian si are trei faze:
1.Faza menstruala
Faza menstruala consta in eliminarea stratului superficial al mucoasei
uterine, impreuna cu o anumita cantitate de sange; aceasta faza dureaza
3-4 zile.
2.Faza proliferativa
Faza proliferativa consta in dezvoltarea si ingrosarea mucoasei uterine;
aceasta faza dureaza din ziua a 4-a pana in ziua a 14-a.
3.Faza secretorie
Faza secretorie consta in secretia de hormoni care pregatesc mucoasa
uterina pentru nidatie (fixarea celulei ou la mucoasa uterina); aceasta
faza se desfasoara intre a 15-a zi si urmatoarea menstruatie.
4.Vaginul
Vaginul este un organ cavitar tubular, situat in continuarea uterului.
5.Vulva
Vulva este organ genital extern.

FUNCTIILE OVARELOR
Ovarele sunt glande mixte avand atat functie exocrina cat si functie
endocrina.
1.Functia exocrina
Functia exocrina consta in ovogeneza.Ovogeneza este un proces care
consta intr-o succesiune de modificari pe care le sufera ovogonia (celula
nediferentiata) pana la formarea ovocitului II.In timpul ovulatiei
foliculul ovarian matur expulzeaza ovocitul II care este captat de trompa
uterina.Ovocitul II se transforma in ovul.In treimea superioara a trompei
uterine are loc fecundatia.Fecundatia consta in unirea spermatozoidului
cu ovulul, rezultand celula ou (zigotul).Ovulul este celula sexuala
feminina haploida (are un singur set de cromozomi); toate ovulele contin
cromozomul de sex X.
2.Functia endocrina
Functia endocrina consta in secretia de hormoni estrogeni si progesteron.
 FISA DE EVALUARE

1. Alcatuirea sistemului reproducator.

2. Rolul sistemului reproducator.

3. Boli ale sistemului reproducator.