Fiziologia bacteriilor

Bacteriile desfașoară o activitate

metabolic neîntreruptă în cursul
căreia cresc, se multiplică, își
schimbă structura și compoziția
chimică, etc.

1
 Nutriția bacteriilor

 reprezintă totalitatea
proceselor metabolice care
participă la producerea de
substanțe energetice sau de
materiale cu rol plastic,
necesare sintezei
constituienților celulari.

2
 În funcție de tipul de nutriție, microorganismele pot fi
împărțite în:

 autotrofe - utilizează azotul și carbonul din compușii

anorganici

 heterotrofe - utilizează azotul și carbonul din substanțe

organice

Bacteriile patogene sunt heterotrofe3

 Respirația bacteriană

 respirația aerobă- care utilizeaza

oxigenul și rezultă apă

 respiratia anaerobă - utilizează

substanțele anorganice, fără oxigen

 fermentația- utilizează un
compus organic

4
 In funcție de comportarea față de oxigen:

 bacterii strict aerobe - (bacilul tuberculozei, bacilul

carbunos etc.)

 bacterii strict anaerobe - (bacilul. tetanic, bacilul

botulinic etc.)

 bacterii aerobe facultativ anaerobe - (stafilococul,

bacilul coli etc.)

 bacterii microaerofile (spirochetele)

5
 Clasificarea bacteriilor:

 După afinitatea tinctorială la colorația Gram

 După nevoia de oxigen

 După capacitatea de a fermenta glucoza

 În funcție de patogenitate

6
 După afinitatea tinctorială
la colorația Gram:

 bacterii Gram-pozitive:
 Streptococcus pneumoniae,
 Staphylococcus aureus

 bacterii Gram-negative:
 Neisseria gonorrhoeae,
 Escherichia coli,
 Helicobacter pylori

7
 După nevoia de oxigen:

 bacterii aerobe:
 Staphylococcus aureus

 bacterii anaerobe:
 Clostridium botlinum

8
 După capacitatea de a fermenta glucoza:

 bacterii fructozo-fermentative:
 Vibrio cholerae

 bacterii glucozo-nefermentative:
 Pseudomonas aeruginosa

9
 În funcție de patogenitate:

 bacterii nepatogene:
 nu găsesc condiții optime de dezvoltare în gazda umană.

 bacterii patogene:
 produc întotdeauna îmbolnăviri, Treponema pallidum

 bacterii condiționat patogene:

 produc imbolnaviri cand are loc scăderea rezistenței
organismului la infecții, din cauza stresului, tratamentelor cu
imunosupresoare, SIDA, cancer.

10
 Flora normală a organismului

 Viaţa intrauterină este sterilă din punct de vedere microbiologic

 Placenta permite pătrunderea unui număr foarte redus de

bacterii din circulaţia mamei:

 Treponema pallidum,

11
 În timpul naşterii, nou-născutul vine în contact cu
microorganismele prezente pe pielea mamei.

 După naștere organismul este mereu supus constant

contaminării, colonizarea făcându-se:

 la nivelul tegumentului
 a suprafețelor ce vin în contact cu exteriorul
 se constituie flora normala a organismului numită si flora
comensală.

12
 Dintre microorgansimele cu
care organismul vine în contact
pe parcursul existenţei sale:

 o parte vor dispărea de pe

suprafaţa organismului,
 o parte vor coloniza pielea şi
mucoasele
 o mică parte vor produce infecţii
propriu-zise.

13
 Zonele organismului populate cu microorganism sunt:

 tegumentul,

 cavitatea nazală,

 faringele,

 cavitatea bucală,

 zona perianală,

 partea anterioară a uretrei.

14
 Componentele organismului în mod normal sterile sunt:

 Sângele,

 LCR,

 lichidul synovial

 țesuturile profunde

15
 Flora normală a organismului este în relație direct cu :

 vârsta,

 starea de sănătate,

 condițiile de igienă,

 regimul alimentar, etc.

16
Flora normală a organismului are un rol important în
imunitate, împiedecând dezvoltarea bacteriilor patogene.

 Flora tractului digestive:

 protejează mucoasa intestinală,
 ajută la absorbția nutrimentelor,
 reglează tranzitul intestinal,
 sintetizează vitamine din grupul B și K.

17
 La nivelul tractului digestiv - bacterii saprofite probiotice

 Daca apar dezechilibre apar diverse afecțiuni.

 Aceste dezechilibre pot apărea ca urmare a consumului excesiv de:

 cafea,

 alcool,

 carne

 antibiotice.

18
Patogenitatea bacteriilor

 Microorganismele care prezintă interes medical reprezintă

doar un număr foarte mic din vasta lume microbiană care
ne înconjoară.

19
 De la naștere omul intră în contact cu microbii, stabilind cu aceștia
relații ce pot îmbrăca diverse aspecte:

 saprofitism,

 Comensalism

 patogenitate.

20
 Saprofitismul

 microorganismul saprofit și omul sunt complet independente

unul față de celălalt.

 unele bacterii saprofite pot exista pasager pe suprafața pielii și a

mucoaselor, dar prezența lor este total inofensivă.

21
 Comensalism

 germenii comensali nu pot trăi decât în contact sau în imediata

apropiere a celulelor umane;

 aceștia se dezvoltă pe seama produselor de metabolism celular,

fără însă a produce manifestari patologice gazdei.

22
 Patogenitatea

 este capacitatea unui microorganism de a provoca gazdei

parazitate un proces infectios.

 este legată de:

 mijloacele de agresiune pe care parazitul le poseda și,
 capacitatea de apărare a organismului atacat.

23
 Virulența

 capacitatea unui microorganism patogen de a pătrunde în

organism și de a se multiplica în țesuturile și umorile acestuia.

 Invazia microorganismului se realizează, în general, în 3 etape:

 adeziune,

 colonizarea urmată de invazia pielii sau mucoaselor,

 pătrunderea și diseminarea hematogenă către toate țesuturile.

24
 Toxigeneza
 este proprietatea anumitor
germeni patogeni de a produce
anumite substanțe toxice pentru
organism.

 Acestea sunt de trei feluri:

 exotoxine,
 endotoxine
 metaboliti toxici.

25
 Exotoxinele

 sunt de natură proteică, fiind distruse

prin încălzire
 sunt foarte antigenice

 acționează în cantități foarte mici,

fiind foarte toxice
 prin încălzire la temperaturi
moderate sau tratarea cu formol,
exotoxinele își pierd toxicitatea, dar
păstrează capacitatea antigenică.

 Ex: bacilul Tetanic, bacilul Difteric,

bacilul Botulinic, bacilul Dizenteric

26
 Endotoxinele

 sunt substanțe din structura

peretelui celular, puse în
libertate doar prin
dezagreagarea germenului
respectiv.

 in concentrații mari toate

endotoxinele produc febră,
stare de șoc, necroză locală.

27
 Metaboliții toxici

 sunt enzime extracelulare cu capacitate nocivă pe care germenii

le eliberează în țesuturile infectate.

 Exemple:
 hemolizina - produce dezintegrarea hematiilor;
 coagulaza – produce coagularea plasmei;
 lizina - produce liza celulelor

28
 Pătrunderea germenilor ln organism - poarta de intrare:

 infecții aerogene – nazofaringele

 infecții digestive - tubul digestiv

 infecții prin inoculare - pe calea tegumentelor și

mucoaselor

29
 Evoluția infecțiilor

 Odată pătrunși în organism:

 unii germeni se multiplică la poarta de intrare,

 alții invadează traseele limfatice, ajungând la organe și țesuturi

unde se multiplică.

30
 Evoluția infecțiilor

 Bacteriemia - când germenii sunt

decelați în sânge în mod pasager și
fără manifestari clinice, avem de-a
face cu

 Septicemia este o stare caracterizată

printr-un tablou clinic deosebit de
grav în care bacteriemia este
obligatorie.

31
 Eliminarea germenilor din
organism:

 -prin secreții nasofaringiene și

spută, în infecții aerogene

 -prin fecale și bilă, în infecțiile

intestinale

 - prin urină, în infecțiile generalizat

32
 Perioadele unei boli infecțioase:

 Incubaţia

 Perioada de debut

 Perioada de stare

 Perioada finala

33
 Incubaţia

 reprezintă perioada de timp

scursă de la momentul infectării
până la apariţia manifestărilor
clinice (simptomelor).

34
 Perioada de debutul reprezintă
perioada de început a bolii, în care
apar, insidios sau brusc, manifestări
nespecifice de tipul:

 inapetenţă,

 febră,

 dureri musculare.

35
 Perioada finala

 este perioada în care:

 fie se produce decesul,
 fie apare o perioadă de
convalescență

 Uneori convalescența este

întreruptă de o redeșteptare a
procesului infecțios.

36
 Vindecarea se poate face:

 -fără urmări
 -cu urmări nedorite (sechele)

 Vindecarea poate fi totală,

clinic și bacteriologic, sau
numai clinic, bolnavul
rămânând purtător.

37
Infecții produse de bacterii la nivelul organismului

38
 FIȘĂ DE LUCRU
1.Microorganismele autotrofe utilizează:
a. azotul și carbonul din compușii anorganici
b. azotul și carbonul din compușii organici
c. azotul și carbonul din fermentatie
2. Treponema pallidum este o bacterie:
a.nepatogenă
b.patogenă
c.condiționat patogenă
3. Microorganismul saprofit și omul sunt
a.dependente unul decelălalt
b complet independente unul față de celălalt.
c.indiferente unul față de celălalt
4.In septicemie bacteremia este
a. obligatorie
c.facultativă
c.absentă
39
Completati spatiile punctate:

1.Flora normală a organismului are un rol important

în........................, împiedecând dezvoltarea bacteriilor patogene.

2.Germenii comensali nu pot trăi decât în contact sau în

.............................a celulelor umane.

3.Patogenitatea este capacitatea unui microorganism de a provoca

gazdei parazitate un ................... .

4. Virulența capacitatea unui microorganism patogen de a

.................... .

5. Toxigeneza este proprietatea anumitor germeni patogeni de a

produce anumite ....................................pentru organism.
40
III. Asociați termenii:

A B
1.bacterii strict aerobe a. spirochetele

2.bacterii strict anaerobe b. stafilococul,

3.bacterii aerobe facultativ anaerobe c. bacilul tetanic,

4.bacterii microaerofile d. bacilul tuberculozei,

IV. Precizați perioadele unei boli infecțioase:

41