1.

Realizaţi un cvintet având ca titlu numele personajului Vitoria, după următorul model:
Nechifor Vitoria
1. Nechifor, 1. Vitoria,
2. Comunicativ, curajos, 2.
3. Călătoreşte,cumpără, cinsteşte, 3.
4. Este un oier înstărit, 4.
5. Murind. 5.

2. Completati spatiile libere:

Romanul „Baltagul” a apărut în anul ..........................., în perioada de maturitate a

operei sale. Face parte din perioada ....................................... . Romanul este scris doar
în şaptesprezece zile. Se inspiră din balada „Mioriţa”. După propria mărturisire a
autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie
dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Pricipiile
romanului .................................. sunt OBIECTIVITATEA (Stendhal credea că „romanul
este o oglindă purtată de-a lungul unui drum”), VEROSIMILITATEA (personaje tipice, în
împrejurări tipice), preocuparea pentru mediul social („felia de viaţă”). Romanul
aparține şi .................................................prin recompunerea imaginii unei societăți
arhaice, păstrătoare a unor tradiții care au supraviețuit în vârful muntelui.
„Baltagul” este un roman iniţiatic (bildungsroman) prin iniţierea
lui ........................................., care se maturizează, se formează ca bărbat, preluând în
finalul romanului rolul tatălui, într-un proces de naturală continuitate.
TEMELE romanului
sunt: ......................................................................................................, ............................
.................................,
................................................... ,.............................................................................. .
Textul aparţine genului .............................. , principale trăsături ale acestui gen
fiind: ......................... , .................................. , ........................................ , .................
.................. . Ca specie, opera este ........................... şi are următoarele
trăsături: ..........................,
.................................., ............................................................................... .
Romanul este alcătuit din ............................. capitole, care se grupează
pe ........................... părţi: aşteptarea lui Nechifor Lipan (CAP. 1 – 7), călătoria Vitoriei şi
a lui Gheorghiţă de la Măgura, până la găsirea mortului în muntele Stânişoara (CAP. 8 –
13), înmormântarea, dovedirea şi pedepsirea vinovaţilor (CAP. 14 – 16). Incipitul are
valoarea unui ...................................(introducere), conţinând legenda privind rânduielile
pe care Domnul Dumnezeu le-a stabilit pentru toate neamurile omeneşti, după facerea
lumii.
Cele două modalităţi de caracterizare folosite în text
sunt: ......................................................., făcută de narator, alte personaje sau de catre
personajul însuşi, prin autocaracterizare şi caracterizarea ......................................., care

1
 rezultă din faptele, gândurile, relaţia cu alte personaje, vestimentaţia, limbajul sau
numele personajului.
Două scene importante din nuvelă au fost:
scena .................................................................................................................................. .
................................................................ şi
scena ............................................................................................. .
Arhaitatea este ilustrată de folosirea ........................................ fonetice,
semantice şi lexicale: „caţă”, „tarniţă”, „poclăzi”, „străjer”, ce compun o muzicalitate
deosebită, „o partitură intonată sub cupola lui Dumnezeu” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga).
Solemnitatea e creată de .............................. („vorbe amărâte şi
ascuţite”), .................................. („iuţi şi nestatornici ca apele, ca vremea”) sau
metafore elogiative pentru spiritul ţărănesc înrădăcinat în tradiţii strămoşeşti
(„călindarul acel vechi de la începutul lumii pe carele Domnul Dumnezeu l-a dat lui
Adam”).
Romanul „Baltagul” este „o <...................................> în dimensiuni mari”.
(G. ........................)

3. Comentează, într-un text de aproximativ 6-10 rânduri, secvenţa următoare: „Căci era
boboc de trandafir din luna lui mai, scăldat în roua dimineţii, dezmierdat de cele întâi
raze ale soarelui, legănat de adierea vântului şi neatins de ochii fluturilor” si precizeaza
opera din care este extras citatul.
4. Se da textul:
“Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un
frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată. Și împăratul, fratele
craiului, se numea Verde-împărat; și împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete.
Mulți ani trecură la mijloc de când acești frați nu mai avură prilej a se întâlni amândoi.
Iară verii, adică feciorii craiului și fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau
ei. Și așa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoștea nepoții săi, nici craiul
nepoatele sale: pentru că țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o
margine a pământului, și crăia istuilalt la o altă margine. Și apoi, pe vremile acelea, mai
toate țările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape și pe uscat erau puțin
cunoscute și foarte încurcate și de aceea nu se putea călători așa de ușor și fără
primejdii ca în ziua de astăzi. Și cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii
adeseori dus rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba și să încep a depăna firul poveștii.
Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a scris către frăține-
său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți, ca să-l lase împărat în
locul său după moartea sa. Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea
sa și le zise:
— Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a
împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se
ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru.
Atunci feciorul cel mai mare ia îndrăzneală și zice :

2
 — Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre
frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de
călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă.
— Bine, dragul tatei, dacă te bizuiești că-i putea răzbate până acolo și crezi că ești în
stare a cârmui și pe alții, alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu, ia-ți bani cât ți-or
trebui, haine care ți-or plăcea, arme care-i crede că-ți vin la socoteală și mergi cu bine,
fătul meu.
Atunci feciorul craiului își ia cele trebuitoare, sărută mâna tătâne-său, primind carte de
la dânsul către împăratul, zice rămas bun fraților săi și apoi încalecă și pornește cu
bucurie spre împărăție.
Craiul însă, vrând să-l ispitească, tace molcum și, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-
o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub
un pod. Și când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl și întâmpină
un urs mornăind. Atunci calul fiului de crai începe a sări în două picioare, forăind, și cât
pe ce să izbească pe stăpânu-său. Și fiul craiului, nemaiputând struni calul și
neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. Până să ajungă
el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea
de urs și aștepta acum să vină fecioru-său. Și numai iaca îl și vede venind repede, dar nu
așa după cum se dusese.
— Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai întors înapoi? zise craiul cu mirare. Aista nu-i
semn bun, după cât știu eu.”

- notează ideile principale ale textului

- identifică două trăsături ale bamului prezente în text şi susţine-le cu exemple
- comentează, în maxim 5 rânduri, reacţia împăratului, aşa cum reiese din fragmentul
citat

5. Raportandu-te la incipitul nuvelei “Moara cu noroc”, raspunde urmatoarelor cerinte:

Explică modul de a gândi al lui Ghiţă, opus mentalităţii bătrânei.
Stabileşte o legătură în ceea ce priveşte simetria dintre incipitul şi finalul nuvelei.
Comentati afirmatia: „Omul sfinţeşte locul, iar nu locul pe om”
( Anton Pann, De la lume adunate şi iarăşi la lume date)

6. Explică semnificaţia titlului nuvelei “Moara cu noroc”, făcând referire şi la conţinutul

operei.
7. Explica influenta mediului social asupra evolutiei personajelor din operele in proza
studiate.
8. E. M. Forster,în lucrarea sa „Aspecte ale romanului”, face distincţia între două tipuri
de personaj :

3
 personaj plat personaj rotund

 este construit în jurul unei  este,de cele mai multe

singure idei sau calităţi;
 poate fi prezentat într-o singură
frază;
 este recunoscut uşor ori de câte
ori apare în text;
 produce propria lui atmosferă;
 impresionează dintr-odată,cu
toată forţa,pe cititor.
ori,personajul principal al
naraţiunii;
 are capacitatea de a surprinde
cititorul în mod convingător;
 reacţiile lui sunt imprevizibile;
devine memorabil prin gesturile şi
reacţiile sale;

Recitiţi capitolele II- „Zvârcolirea” şi IX-„Sărutarea” şi pornind de la ele încadraţi

personajul Ion într-una dintre categoriile de mai sus.
Argumentaţi-vă răspunsul.
9. Precizati trăsăturile de caracter ale personajului Ion ,ce se desprind din urmatoarele
fragmente:

„Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil (...) De pe atunci i-a fost mai drag decât o
mamă.”

„Era iute şi harnic ca mă-sa. (...) Munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră, ca o râvnă
ispititoare.”

„... toată fiinţa lui arde de dorul de a avea pământ mult, cât mai mult.”

„Toată isteţimea lui nu plăteşte o ceapă degerată, dacă n-are şi el pământ mult, mult ...”

„Îl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, s-o crâmpoţească în sărutări. Întinse
mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede.”

„Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al învăţătorului Herdelea, care
mereu i-a bătut capul Glanetaşului să dea pe Ion la şcoala cea mare din Armadia, să-l facă
domn.”

„Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborâ fruntea şi-şi lipi
buzele cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor.”

4
 10. Exprimă-ţi în mod argumentat opinia faţă de următoarele afirmaţii critice:
a) “Ion nu e însă decât o brută, căreia şiretenia îi ţine loc de deşteptăciune [...] Lăcomia
lui de zestre e centrul lumii [...] Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenie
instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse.” George Călinescu – “Istoria literaturii
române de la origini până în present”
b) “Una din iluziile acestui erou este că lumea ar putea trăi fără bani, iar poziţia asta e a
ţăranului patriarhal [...] Moromete este cel din urmă ţăran, în acest roman al
deruralizării.” Nicolae Manolescu – “Arca lui Noe”