Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ce? pe cine? pe ce? cu cine? cu ce? la cine? la ce? despre cine? despre ce? lângă cine? lângă ce
ce? unde? de unde? până unde? când? cum? care? ce fel de?
Forme articulate la cazul acuzativ
m sg omul fratele codrul fi
pl oamenii frații codrii fi
n sg dealul teatrul fluviul p
pl dealurile teatrele fluviile p
f sg casa basmaua ziua v
pl casele basmalele zilele v
Forme nearticulate la cazul acuzativ
m sg un om frate codru
pl niște oameni frați codri
n sg un deal teatru fluviu
pl niște dealuri teatre fluvii
f sg o casă basma zi
pl niște case basmale zile
Funcții sintactice la cazul acuzativ
Substantivele la cazul acuzativ fără prepoziție au totdeauna funcția
sintactică de complement direct. Substantivele la acuzativ precedate de
prepoziția pe au funcția sintactică de complement direct atunci când arată
obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea. În celelalte cazuri
funcția sintactică este de complement circumstanțial de loc.
Atunci când sunt precedate de alte prepoziții decât pe – cu, către, ca, de, de
la, din, în, spre, pentru, pe la, sub etc – substantivele la acuzativ exprimă
diferite complemente (indirect, de mod, de loc etc).
Deși substantivele la cazul acuzativ, care îndeplinesc funcția de nume
predicativ, răspund la întrebări variate, la recunoașterea funcției de nume
predicativ conduce faptul că substantivul cu prepoziție exprimă o
caracteristică a subiectului.
Mai jos, exemple cu cele mai întâlnite funcții sintactice. O lista extinsă de
exemple găsiți la exemple de propoziții cu substantive la cazul acuzativ.
Complement direct
întrebări specifice funcției sintactice: pe cine? ce?
poate fi însoțit de prepoziția pe
poate determina: un verb tranzitiv, o locuțiune verbală tranzitivă, o
interjecție
Vasile a văzut filmul recomandat. (întrebare: Ce a văzut?)
L-am așteptat pe Ionel câteva ore. (întrebare: Pe cine am așteptat?)
Complement indirect
întrebări specifice funcției sintactice: despre cine? despre ce? la
cine? la ce? de la cine? de la ce? cu cine? de cine? de ce? pentru cine?
pentru ce?
poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: despre, la,
pentru, ca, de, de la, față de
poate determina un verb
Copiii se bucură de vremea bună. (întrebare: De ce se bucură?)
Am discutat despre concediu. (întrebare: Despre ce am discutat?)
Mă uit la Cristina. (întrebare: La cine mă uit?)
Am auzit de la Andrei că mâine avem liber. (întrebare: De la cine am auzit?)
Complement de agent
întrebări specifice funcției sintactice: de cine? de ce? de către cine?
poate fi însoțit de prepozițiile: de, de către
poate determina: un verb la diateza pasivă, un participiu, un supin
sau verb reflexiv sau un adjectiv format cu sufixul -abil
Hoțul a fost văzut de polițist. (întrebare: De cine a fost văzut?)
Poza făcută de Ioana este clară. (întrebare: De cine a fost făcută?)
Atribut substantival prepozițional
întrebări specifice funcției sintactice: care? ce fel de?
poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: de, de la,
din, despre, cu, față de
determină un substantiv
Mingea de baschet este albastră. (întrebare: Care minge?)
Am pierdut cartea de poezii. (întrebare: Ce fel de carte?)
Nume predicativ
întrebări specifice funcției sintactice: pentru cine este? pentru cine
sunt? din ce este? din ce sunt? de ce este? de ce sunt? de la cine este?
de la cine sunt?
poate fi însoțit de prepozițiile: de, de la, fără, pentru, din; sau cu rol
de prepoziție de adverbul comparativ ca
poate determina: un verb copulativ
Mașina aceasta este de la tata. (întrebare: De la cine este?)
Florile sunt pentru mama. (întrebare: Pentru cine sunt?)
Mobila este de stejar. (întrebare: Din ce este?)
Haina este fără fermoar. (întrebare: Cum este?)
Complement circumstanțial de loc
întrebări specifice funcției sintactice: unde? de unde? până unde?
încotro?
poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: de la, la,
către, spre, lângă, de lângă, de pe lângă, dincolo de, aproape de
determină un verb
Trenul merge până la Constanța. (întrebare: Până unde merge?)
Copiii merg la școală. (întrebare: Unde merg?)
Avionul zboară spre Viena. (întrebare: Încotro zboară?)
Complement circumstanțial de timp
întrebări specifice funcției sintactice: când? de când? până când?
cât timp?
poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: în, la, de,
peste, până, până în, după, înainte de, în timp de, pe timp de, odată cu
determină un verb
Aștept de două zile un telefon de la tine. (întrebare: De când aștept?)
Am timp două ore. (întrebare: Cât timp am?)
Profesorul așteaptă până luni lucrarea. (întrebare: Până când așteaptă?)
Complement circumstanțial de mod
întrebări specifice funcției sintactice: cum? în ce fel? în ce mod? în
ce chip? cât? cât de?
poate fi însoțit de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale: cu, fără,
decât, după, față de, ca, ca și, ca prin, cât, cât și, în chip de
determină un verb
Băiatul vorbește cu mândrie de mama sa. (întrebare: Cum vorbește?)
Fata este înaltă cât fratele ei. (întrebare: Cât de înaltă?)