Sunteți pe pagina 1din 95

1, 2, 3...

1,2,3, il stiti pe mos andrei?


1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru
1,2,3,4,5, si-a turnat si in opinci
1,2,3,4,5,6, vine baba si-l descoase
1,2,3,4,5,6,7, ba se supara si-l bate
1,2,3,4,5,6,7,8, mos andrei se suie-n
pod
1,2,3,4,5,6,7,8,9, si gaseste multe
oua
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 babei
supararea-i trece!
a, b, c...
Al. Andriţoiu

Alfabetul este bun că-ne-


nvaţă toate.
A- e apa cu săpun! B- e
bunătate.

M- e muncă, Z- e zel. V- e
voioşie. Alfabetul, doar
Gigel În alt fel îl ştie:
A- e-absenţă pentru el şi
nemotivată. B- bomboană
caramel C- e ciocolată.

F- fondante-ar însemna P-
ghiciţi?- praline.
Şi aşa, ce va urma : S- sunt
savarine.

De la A pană la zet
Pentru el se ştieE
întregul alfabet O
cofetărie

Antantenus

An-tan-te-nus
So-raca-te-nus
So-raca-ti-ca-ta-ca
Bim-bam-bum

A...
Ana are ac si ata;
Un arici o tot invata Cum
sa coasa uite-aici, Un
cearceaf pentru pitici.

Ana s-a-ntepat cu acul


Panza s-a-nrosit ca macul
Iar albina cea isteata
Uite-o, s-a-ncurcat in ata.

Nu le mai pot descurca


Si Ana plange a...a...a...

Are mama o fetita


I. D. Pietrari

Are mama o fetita,


Cu ochi mari, cu gura mica,
Fruntea ca o poienita,
Genele de rindunica,
Si, pe-obraz, o alunita,
Dar are ceva ce-i strica:
ii e parul ciufulit, Parca
s-au jucat in el,
Pina cind au obosit,
Trei motani si-un soricel,
Si-un arici foarte grabit.
O, ce bine i-ar sedea
Daca si l-ar pieptana.

Arici, Arici, Bogorici


Tudor Arghezi

Ghem de spini şi ţepi uscate,


Stă-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin Peste el
cu carul plin. Că nu simte
nici atît Cît l-ai gîdila pe gît.
Ca să-l scoată, ca să iasă,
Cîinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercînd un pas,
S-a ciocnit în ghimpi la nas.
Fiindcă tontul şi netotul Şi-
a vîrît în ace botul. Dac-ar
fi citit aici
El afla ce-i un arici,
Însă cîinii n-au habar
De tipar şi-abecedar.
Nesupus la gînd pizmaş,
Bogorici e drăgălaş
Cui îl ia cu prietenie
Cîntă-i numai din tipsie Şi-
ţi şi joacă o chindie.

Avionul
Avion cu motor,
Ia-ma si pe mine-n zbor Sa
ma fac aviator!
Baba iarna intra-n sat...
Otilia Cazimir

Alergand, ca de napasta,
Au venit buluc pe coasta
Doi baieti
Mai isteti,
Sa dea veste
La neveste
C-au vazut in deal la stana,
Coborand din varf de munte,
Peste ape fara punte, Iarna
sura si batrana... Mai tarziu,
mai pe-nserat, A intrat si
baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
In vazul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de capatat,
Cu naframa de furat, Cu
catrinta de aba Vantul sa-l
strecori prin ea! Si cum
sufla-n pumnii reci, Scoate
pacla pe poteci,
Iar pe fund de vai destrama
Neguri vinete, de scama...

Si-au iesit baietii mici,


Mici si multi
Si desculti,
Si cativa mai maricei
Cu biciusti si cu nuiele
Si cu prastii subtirele,
Sa alunge de pe-aici Iarna
cea cu ganduri rele...
Doamna-gerului, batrana,
S-a sculat de la pamant.
Si-naltand spre cer o mana,
Ca o cumpana uscata
De fantana,
A pornit in jos pe vant,
Incruntata,
Blestemand,
Si-a lasat in urma ei
Promoroaca si polei;
Pe ogoare,
Corbi si cioare
Prin paduri,
Lupii suri, Si de-a
lungul drumului
Numai scama fumului...

Baba Surda
- Buna ziua, matusica.
- Lapte acru-n putinica.
- Ce mai este nou prin sat?-
Am avut, dar l-am varsat.
- Matusica, esti cam surda?-
N-are, n-ar baba urda.
Balada unui greier mic
de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,


Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezind natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Când se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,


Blestemind
Si lacramind,
Toti ciulinii de pe vale

Se pitesc prin vagauni,


Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale Cu
grabite plecãciuni...

Doar pe coasta, la urcus,


Din casuta lui de huma
A iesit un greierus, Negru,
mic, muiat în tus Si pe-aripi
pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sã mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cât de mica,
Ca sã nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicind un piciorus, Dar
de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit

Barza
Barza,
Ce-ai in cioc?
Un boboc!
Dar in gusa?
O capusa!
Da-n picioare?
Raschitoare!
Dar in pene?
Gandurile mele!
Du-te-n noua tari cu ele!

Batista
Batista mea e mica Si
nasu-i mititel! Promit
sa fiu cuminte, Sa am
grija de el. Nu vreau sa
zica lumea Uite-l pe
murdarel.
(sau "Priviti-l pe
Murdarel!") Batista mea e
mica Si nasu-i mititel!

Bondarul lenes
Elena Farago

O furnica mititica,
Cît un grauncior de mei,
Duce-n spate-o greutate
De trei ori cit botul ei.

Pe carare-n jale mare


Plinge un bondar ciapcîn:
- "Mor de foame
Si n-am poame Si-
as munci Dar n-am
stapîn!" ...

- "Hai si-mi cara din povara


Si sînt gata sa-ti platesc."
- "Cum n-as merge! Dar pe
legeJur ca nu pot sa
muncesc!" ...

- "Vai de tine! Ce rusine,


Lenesule cersetor, Nici
de mila, nici de sila Nu
ti-as da un ajutor!" ...

Bradul
Bradulet, bradut dragut
Ninge peste tine,
Haide, hai in casa mea,
Unde-i cald si bine.

Pom de iarn-am sa te fac


O...ce bucurie,
Cu beteala am sa te imbrac
Si stelute o mie.

Broscuta
Aseara a plouat mult
Putinica s-a umplut
O broscuta mititica
A sarit in putinica
S-a ascuns dupa capac
Si-a facut oac, oac, oac, oac.

Brotacul
PE O MARGINE DE LAC
SE RASFATA UN
BROTAC
SI, URCAT PE-UN BRUSTURE
PIELEA SA NU-L USTURE,
SE TOT UITA CATRE SOARE:
-UF, CE ZAPUSEALA MARE!
TOT MAI BINE E IN LAC!
OAC, OAC, OAC!

Broasca si racushorul
Un' te duci, tu, racushor?
Ma duc, broasca, sa ma-nsor!
Ia-ma, racushor, pe mine,
Caci cu mine-ai s-o duci bine:
Imi da tata o moshie Shi-o
balta cu stufarie...! Eu,
broscuta, te-as lua, Dar mi-i
ca m-oi incurca:
N-ai nici cap de legatoare,
N-ai nici trup de cingatoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare sa ma-ncurc?

Buburuza si Ghiocelul
Ianos Turcanu

Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.

O roscata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe
buze, Langa el a adormit.

Cand sa plece mai departe,


Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!

Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare, I-
a sarit in ajutor.

Zana Primaverii vine,


Bucuroasa, langa ei, “V-
ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”

Bunica
In soba arde focul,
Din foc scantei mici sar,
Bunica langa mine
Citeste frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Imi place s-o ascult,
Bunica imi zambeste,
Oiubesc foarte mult.
Citeste, se opreste,
Poate a obosit. Din
mana cartea-i cade,
Bunica a atipit.

Bunica
St.O.Iosif

Cu parul nins, cu ochii mici


Si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici Icoana
firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus dupa fus.


Din zori si pâna-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus în
portu-i de la tara...

Cata la noi asa de blând,


Senina si tacuta;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând Din
viata ei trecuta.

De câte ori priveam la ea,


Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...

Căţeluşul
Căţeluşul zice ham
Mâncărică nu mai am,
Am avut un pic de os
Şi l-am terminat de ros
Daţi-mi, daţi-mi de mâncare
Să mă fac voinic şi mare,
Dinţii să mi-i întăresc, Şi de

hoţi să vă păzesc ! Calutul

Eu calutul mi-l iubesc


Coada, coama-i netezesc
Si-o sa plec in goana mare
Sa va vad pe fiecare.

Calutul di di di
E frumos si naravas
Tropa, tropa prin oras
E calutul di,di,di
Prieten bun pentru copii.
Campionul
Una, două, afara plouă
Trei, patru, merg la teatru
Cinci, şase, spăl la vase
Şapte, opt, mănânc compot Nouă, zece, apă rece Am un campion.

Cantec
de George Cosbuc

A venit un lup din crang


Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure Pe
copiii care plang. Si-a
venit la noi la poarta Si-
am iesit eu c-o nuia:
"Hai la maica sa te joace"- -
"Lup flamand cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup incoace, El
fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac


Intreba pe la vecine:
"-Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!" Si-
a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus"
-"Puiul meu e bun si tace Nu
ti-l dau si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face! Du-te,
Du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor


Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpara copii pe care Nu-
i iubeste mama lor Si-a
venit la noi la poarta Si-
am iesit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.

Catelasul Azorel
Catelasul Azorel
Sta-n ograda chiar la el Dar de intra
cineva El de-ndata latra asa: Ham,
ham, ham.

Catelus cu coada scurta


-Catelus cu coada scurta
Cum ti-ai petrecut la nunta?

-Am fost mare bucatar

La friptura si gratar

S-am dansat cu-o pisicuta

S-am calcat-o pe labuta

..........Miau

Catelus cu parul cret


Catelus cu parul cret, Fura
rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar, Hai la
Sfatul Popular.

Nu ma duc c-am fost o data


Si am cazut cu nasu'-n balta.

Catelusul
Un catel cit portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hirtie
Rosie si albastrie
Cu piciorul si cu gura
O prindea, o da de-a dura,
O-ntorcea si o-nvirtea Si
deloc nu obosea.

Catelusul schiop
Elena Fargo

Eu am numai trei picioare,


Si de-abia mã misc: top, top,
Râd când mã-ntalnesc copiii, Si
mã cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca


Cu copiii toti, dar eu Nu pot
alerga ca dansii, Ca sunt
schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua


Si plâng mult când mã gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma Si
tot trist am sã traiesc.

Si când mã gandesc ce bine


M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sã stau cu dansii, Sã
mã joc si sã-i ascult!

Dar copiii rai la suflet


Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate


Cu o piatra în picior, Si-am
zacut, si-am plans atata, De
credeam ca am sã mor...

Acum vine si-mi da zahar


Si ar vrea sã-mi fie bun,
Si-as putea sã-l musc odata
De picior, sã mã razbun,

Dar il las asa, sã vada


Raul, cã un biet catel Are
inima mai buna Decât a
avut-o el.

Ce am

Am un nas, pe obraz, unu


Ochi am doi ca si voi, 1, 2
si mai am cinci degetele,
parca sunt lumanarele, 1,
2, 3, 4, 5. ce sa fac?

Mama merge la padure ,


Sa culeaga fragi si mure,
Dar eu vreau ciuperci nebune.
Ce sa fac si cum sa dreg ?
Mama nu mai vrea sa plec.
Cum s-o intorc si s-o sucesc,
Ca sa merg sa ma distrez?
Mama vin si eu cu tine
Sa culeg ciuperci nebune
Mama stiu ca nu e bine Dar
eu vreau ciuperci nebune

Ce te legeni
Mihai Eminescu

Ce te legeni, codrule,
Fãrã ploaie, fãrã vânt,
Cu crengile la pãmânt?"
De ce nu m-aº legãna,
Dacã trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creºte
ªi frunziºul mi-l rãreºte. Bate
vântul frunza-n dungã -
Cântãreþii mi-i alungã;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe. ªi
de ce sã nu mã plec, Dacã
pãsãrile trec!
Peste vârf de rãmurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele ªi
norocul meu cu ele. ªi se
duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând, ªi
se duc ca clipele,
Scuturând aripele, ªi mã
lasã pustiit, Vestejit ºi
amorþit ªi cu doru-mi
singurel,
De mã-ngân numai cu el!"
Chipul cifrelor ( Al. Şahighian)

1 parcă e un baţŞugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie uşor
Pe picior, Gatul, vezi,
e cam aşa Cum îl are
lebăda.

3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două Să-
i dea folosinţă nouă.

4 scaun ar părea.Cu
spătarul în podea Şi
picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?

5 se pare că mă-nşel,E o
seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.

6 e un melc rotit
În casuţa răsucit. Parcă-ar
vrea să se răstoarne Şi sa
scoat-n grabă coarne.

7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă, Să-i
ajungă.

8 e-aşa ca un colacCu
miere, cu mac. Nu-l
mancaţi, Că vă-nşelaţi.

9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.

10 vă trimite
vesteaCă s-a încheiat
povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.

Cine nu se spalå
Gh. D. Vasile

Cine nu se spalå
De magiun si tus
Nu e bun de scoalå,
E un purcelus!

Dar copiii-atå
Fug la spålåtor,
Fiindcå au dulceatå
Toti pe botisor!

Hai si tu, ca-n toamnå


Mergi in clasa-ntâi!
Altfel, stii ce-nseamnå?
Purcelus ramåi!

Cîntec de adormit Miţura


Tudor Arghezi

Doamne, fă-i bordei în


soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decît o floare
Şi îngust cît o ureche.

Şi-n pridvor, un ochi de apă


Cu o luntre cît chibritul,
Ca-n crîmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfîrşitul.

Dă-i un fluture blajin Şi o


broscă de smarald. Şi-n
pădurea de pelin Fă să-i
stea bordeiul cald.
Şi mai dă-i, Doamne,
vopsele
Şi hîrtie chinezească,
Pentru ca, mînjind cu ele,
Slova ta s-o smîngălească.

Şi cînd totul va fi gata S-


o muta la ea şi tata.

Cintec de leagan
Ion Minulescu

Nani, nani...
Dormi in paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfasoara ca-ntr-o haina de matase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat intreaga noapte,
Si-acum dormi, caci obosite dorm si florile din vase,
Si parfumurile lor,
Toate, unul cite unul, pe-al tau leagan se cobor.
Nani, nani...
Dormi in vraja-mpletiturilor de soapte
Ce patrund printre perdele
Si te-ndeamna;
Dormi, caci somnul a cuprins de mult
gradinaLacul, nuferii, castanii, stinjeneii si
glicinatoate dorm.
Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...
Dormi si tu-
Prin candelabre, iata, -adoarme si lumina,
Dormi,
Si somnul tau sa fie mai senin ca infinitul
Oglindit in necuprinsii ochi albastri de femeie.
Visul tau sa fie visul Insulelor Boromee,
Visul tau sa fie totul,
Tot, precum e rasaritul
Inceputul celor bune si sfirsitul celor rele.
Nani, nani,
Dormi in paza Ursitoarelor,
Si anii
Sa te-mbrace-n infinitul fericirii.
Nani, nani...

Cîntecul şcolarilor de clasa întîi


Violeta Zamfirescu

Cling, clang, clopoţelul sună


Binişor, doi cîte doi,
Clasa e curată lună
Băncile sînt toate noi.

Alfabetul ca păunul
Stă-n coperţi de vinilin,
Mîndru, mîndru, că nici unul
De la a la zet nu-l ştim.

Dar îl desenăm cu-ncetul,


Ba un băţ, ba un cercel,
Învăţăm noi alfabetul, Cling,
clang, sună clopoţelul!

Ciupercuţa cu papuci

Ciupercuţa cu papuci A
pornit-o pe cărare
- Unde te duci? Unde te
duci? Strigă Izma şi-o
Cicoare. La oraş dragele
mele,
Îi răspunse ea voioasă
Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă
Că sunt mică şi drăguţă
Si aş vrea să fiu ca tine
O ciupercă foarte bine.

Closca
de Elena Farago

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac, Puii
sã-mi impac...

Ciugulesc,
Mã zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las, Nici
un pas, Far'de
mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun -- Si seara,
cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac, Basme
sã-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.

Closca cu sapte pui


Elena Fargo

Puii mamii, pui,pui,pui,


Are closca sapte pui- Cinci
pestriti, unul baltat,
Numai unul e motat Si
curat si incaltat.

-Spune-mi, puiule, si mie


De ce-ti face numai tie
Mama ta, ciorapi si ghete, Si
iti leaga mat in plete?

Oare fratiorii tai


Sunt asa de prosti si rai,
Sau poate ca mama ta O
fi lenesa ori rea?

Spune puiul:-Mama mea


Nu-i nici lenesa, nici rea
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta,
Ca de-i cheama, fug pe-afara,
Ca de-i prinde, plang si sbiara,-
Si de-aceea-s nespalati Si
desculti si nemotati.

Dar eu stau cu mama mea


Si mi-i drag s'ascult de ea;
Si de-aceea sunt motat Ca-s
cuminte si curat.

Cocostarcul

Cocostarcul a venit
Ostenit de cale
Si in sat a poposit
Tocmai pe o vale.

Se plimba cu pasul rar ca


la promenada Asteptind
dintr-un umbrar vreun
broscoi sa-i cada.

Dar un ala, un brotac,


sa-l auda targul, A
strigat odata: "Oac!"
-Uite... Cocostarcul!
Colind - Mos Craciun, Mos
Craciun

Mos Craciun! Mos Craciun,


la casa de om sarac, s-a
gatat faina-n sac si n-avem
sa-ti dam colac.
Mos Craciun! Mos Craciun,
toate saptamanile ne-am
ostenit miinile si-am adunat
grinele.

Mos Craciun! Mos Craciun,


pe toate razoarele, pe toate
ogoarele.

Mos Craciun! Mos Craciun,


slujim slujba satului tarina
bogatului, pajura
imparatului.

Mos Craciun! Mos Craciun,


pe toate cararile iti cintam
cintarile, ardem luminarile.

Mos Craciun! Mos Craciun,

Colinda - Asta-i seara serilor

Asta-i seara serilor cu-nfloritul


merilor cu trecutul vadului si
gatitul bradului cu cititul stelelor si-
alungatul relelor. Fa-ti de grija,
gazda buna sa-mpletesti alta
cununa din firut de maieran sa-ti
ajunga inc-un an drumul spre Isus
Hristos. Ramai gazda sanatos
ramai gazda bun crestin langa
paine, langa vin si cu tot belsugu-n
casa dupa firea ta miloasa si curat
si primenit multamim ca ne-ai
primit si cu drag ne-ai ospatat din
ce Dumnezeu ti-a dat. Colinda -
Azi e miercuri, maine-i joi

Azi e miercuri, maine-i joi


Vine Domnul pe la noi
Insa de vazut il vede
Numai omul care crede,
Numai omul care stie ca
vecia nu-i pustie si gaseste
staruinta intr-o cale de
credinta, si posteste si se-
nchina si aprinde-n prag
lumina, si se roaga la
icoane si da sfintilor
plocoane, iar saracilor
pomana din stransura sa de
mana numai el se-
nvredniceste, cand Isus ii
porunceste, si intinde masa
mare in ajun de sarbatoare
prin Craciun crestin si
sfant, pace voua pe pamant.

Colinda - Casa in carea am intrat

Casa in carea am intrat e


de binecuvantat dupa
legea crestineasca,
numele sa-si implineasca
si-ntre lumanari aprinse
mesele sa-i fie-ntinse si-
ncarcate de bucate... Sa
traiti in sanatate si-n
unire si-n cinstrire, ca
ne-ati dat adapostire.

Colinda - Pe podele de nuiele

Pe podele de nuiele duc

copii-n palme stele sa le lase

pe la case unde-s gazdele

miloase si cu dragoste

crestina duc copiii-n pumni

lumina drumu-i greu,

zapada-i mare vin copiii pe

carare sa tot taie neaua in

doua duc copii-n gene roua


si tot canta din colinde pana

gerul nu l-o prinde pana

vremea nu le-o trece pe poteci

sub luna rece prin fuioare de

ninsoare duc copiii-n suflet

soare sa-l imparta cu iubire ca

un leac de implinire de tot raul

care-n gheata duc copiii-n

cantec viata si-n cuvinte daruri

sfinte de la Dumnezeu -

parinte toti le poarta sa le-

mparta de Craciun din poarta-n

poarta.

Colinda - Primeneste-ti gazda casa


George Tarnea

Primeneste-ti gazda casa,

umple vadra, pune masa, fa

poteca prin gradina si-n

pridvor tine lumina, ca venim

de multisor, drumul nu ne-a

fost usor, tot prin viscol, tot

prin gloata, ziua toata,

noaptea toata, gerul iernii

ne-a patruns dar de-ajuns tot

am ajuns, sa-ti cantam, sa-ti

colindam, vestea Nasterii sa-

ti dam
sa te bucuri, sa te-nchini,

de belsug pentru gradini,

de mioare prin ponoare,

de credinta si de soare,

de noroc la iarmaroc, de

copii pe langa foc.

Colinda - Un crestin s-a-nvrednicit

Un crestin s-a-nvrednicit, dupa

cat a fost muncit, din stransura

sa frumoasa, sa ne-ntinda noua

masa... Si-a dat tot in asta

seara, de cerut n-a vrut sa

ceara, fara numai o colinda la

colacul prins in grinda, la coconi

si la mioare... Tine-l Doamne,

drept sub soare, tine-l bine si-n

cinstire, ca ne-a dat adapostire

tine-l, Doamne, inca minte

pentru firea sa cuminte ca pe

toti ne-a strans in casa si a stat

cu noi la masa si-a primit cu

suflet bun vestitorii de Craciun,

in iubire si credinta, cu intraga

lui fiinta, cu intreaga lui avere,

tine-l Doamne, in putere.

Colinde, colinde
Mihai Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele, Caci
noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii si fetele, De
dragul Mariei îsi
piaptana pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mântuitorului
Luceste pe ceruri O
stea calatorului.

Copil cuminte (Murdarel)

Batista mea-i micuta Si


nasu-i mititel.
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el Sa
nu zica lumea Uita-l
pe murdarel!

Craciunul copiilor
Octavian Goga

Dragi copii din tara asta,


Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: va spune badea...


Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger La
fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa


Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie


Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Ca-i siret el, lucru mare.

Creion
Tudor Arghezi
Fă-te, suflete, copil
Şi strecoară-te tiptil Prin
porumb cu moţ şi ciucuri, Ca
să poţi să te mai bucuri.

Strînge slove, cărţi şi pană.


Dă-le toate de pomană
Unui nou învăţăcel, Să
se chinuie şi el.

Gîndul n-o să te mai fure


Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngînă şi te minte.

Cînd tristeţile te dor,


Uită tot şi tîlcul lor.

Cum vorbesc animalele

Mita zice: Miau-miau-miau,


Unde-i brinza ca s-o iau.

Grivei zice: Ham-ham-ham,


Cum as roade-un os dar n-am.

Vaca zice: Mu-mu-mu,


Nu-mi vad vitelusul, nu.

Calul zice: Iha-ha,


Vino, minzisor, nu sta.

Rata zice: Mac-mac-mac,


Bine e sa-noti pe lac.

Gisca zice: Ga-ga-ga, Pin-


la riu cum as zbura.

Puii zic: Piu-pii, piu-pii,


Nu ne chinuiti, copii.

Cumpãr fricã
de Georgeta Moraru

Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fãrã nor Se
dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
Dupã dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcã apãsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lãcustele, Fluturându-
si fustele...
Pasi-l duc fãrã de numãr.
Îi atârnã pe un umãr
Douã traiste mãricele.
Ce o fi având în ele ? Iatã-
l, a ajuns în sat. Soarele s-
a mai lãsat
Pe o rânã, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodatã glasul:
-Cumpãr fricã! Cumpãr fricã,
Fie mare, fie micã!
De prin case ies grãmadã
Tineri si bãtrâni sã-l vadã
Si-l ascultã cu mirare
Cum tot strigã-n gura mare.
-Mosule, pãi cum adicã,
S-ar putea sã cumperi fricã?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adunã-n grabã, Iar
mosneagul îi întreabã: -Iaca tu,
cã esti mai mare, Zi, de ce ti-e
fricã oare? -Pãi... de câini ... cã
mã mãnâncã Si-apoi de-ntuneric
încã. Zice mosul:-Nu ai vrea Sã-
mi vinzi mie frica ta? Ti-o plãtesc
cu patru mere Si o lingurã de
miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar cã-l scuturã de chicã
Si îi ia un pumn de fricã.
Toti fac ochii mari
deodatã Îmbulziti în juru-i
roatã Si se-naltã pe
picioare: Cum aratã frica
oare?
O fi neagrã ori verzuie?
Galbenã ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însã mosul, nimãnui
Nu aratã frica luatã,
Ci îsi vârã deîndatã
Pumnul strâns într-o desagã
Si la loc din nou o leagã.
Apoi din cealaltã scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plãteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, cã au vãzut,
Toti copii se îndeasã Sã
îi vândã marf-aleasã:
Fricã de scãldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Fricã de vreun soarec mic
Sau... chiar fricã de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gurã mare,
Vrea s-aducã fiecare
Marfã multã si de pret
La ciudatul precupet:
Cã de nuci si mere rosii
Poftã au toti mâncãciosii!
Râd mãicutele-n pridvor,
De strãdaniile lor;
Râde mosul sub mustãti
Si împarte bunãtãti,
Pânã când a cumpãrat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uitã la bocele
Si sãltându-le pe spate,
Le rãspunde: - Mã nepoate,
Frica la nimic nu-i bunã!
Când în traista mea s-adunã
Fricile din nouã sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largã,
De pe lume sã se steargã,
Iar sãmânta lor sã piarã!
...Seara usurel coboarã,
Aprinzând pe la feresti
Lãmpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcã n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplã sã-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpinã-l cu drag
Si de vrei sã fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dã mosul patru mere,
Ospãteazã-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva Sã-l
saluti din partea mea.
Cutu-cutu

Cutu-cutu na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu,
O dau la cos Si-o dau maine
La cocos.

Cuvantul bun al mamei

Cuvantul bun al mamei


Nu-l lepada copile
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile;
Ci-nseamna-ti-le bine
Sa i le-asculti pe toate
Ca nu-i pe lume nimeni
Ca ea sa ti le-arate.

Nici pilda buna-a tatei N-


o lepada in viata
Spre tot ce-i vrednicie
S-o ai mereu in fata,
Ci calea buna-n care
Parintii te-ndrumeaza
Cu inima intreaga
Iubeste-o si-o urmeaza.
Darnicie

Dintr-un rest de prajituri


Tudor face frimituri.
Mama-l vede si il cearta:
- Iar nu esti copil de treaba,
Tudore, si-mi faci gunoi,
Cum fu vorba dintre noi? -
Vorba noastra? Stai sa-ti spun,
Si sa vezi cum o tin minte: Sa
ma fac tot mai cuminte Si mai
darnic, si mai bun.
Eu acuma fac gunoi
Pentru puii randunicii
Ca sa aiba si ei micii Azi
la masa prajituri.
De dragoste

De dragoste

Oh, cat as sta sa te privesc!


sa-ti mangai tamplele, rotund,
Cuvinte dulci sa iti soptesc Sa
beau licoarea pan' la fund.

Sa simt suflarea-n parul meu,


Soptindu-mi cand si cand
Te voi iubi de-acum mereu,
Cu glasul tau cel bland... .

Sa te simt si sa te-ador,
Nu m-as satura vreodata,
Sa-ti sarut fiecare por,
De mireasma-ti imbatata.

Sa-nchid ochii si sa simt,


Degetele pe-a mea piele,
Sa ma mangai, sa te-alint,
cand e cerul plin de stele.

Istoviti sa adormim
In cearceafuri moi Si in
vis sa ne iubim, Pe toti
norii de sub noi... .

De pe-o 'bună dimineaţa'


Otilia Cazimir

De pe-o "bună dimineaţa"


Cu tulpină de cîrcel,
A ieşit un gîndăcel
Cu mustăţile de aţă.

Alţi gîndaci, mărunţi şi roşii,


Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare, Dorm
în soare, somnoroşii!

Iar pe-un fir de păpădie


Ce se-nalţă drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.

Suie mîndru şi grăbit


Să vestească-n lumea mare:
-Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!
De vorba cu iarna
Ion Minulescu

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal...


Era-mbracata ca si-acum un an, Cu
aceeasi alba rochie de bal, Pastrata
vara sus, pe Caraiman...

Calatoream spre tara unde cresc Smochine,


portocale si lamâi...
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus, Un
vag susur de samovar rusesc...

Si-am coborât în gara, pe peron, Sa


schimb cu iarna câteva cuvinte...
Venea din Nord.
Venea din Rosmersholm - Din
patria lui Ibsen si Bjornson,
De-acolo unde, -n loc de soare Si
caldura, înfriguratii cer... Literatura...
Si m-a convins c-acolo-i mult mai
bine
Decât în tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamâi,
Si din compartimentul meu, de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte Si
m-am întors cu iarna-n Bucuresti...

O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,


Ce mare esti,
Ce buna esti, Ce
calda esti!...

Degetele

Degetul cel mare


Pleaca la plimbare
Aratatorul
Duce bastonul
Mijlociul
Duce pardesiul
Inelarul
Duce geamantanul
Numai degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca el e pitic
Si se joaca in nisip
(sau, face baie in ibric)
Degetelele

Degetul cel mititel


Plange suparat
Inelarul nu-ntelege Ce
s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare Iar
aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune: Na,
mananca, dar sa taci din gura!

Desenam

DOUA PUNCTE SI UN CERC


SI O LINIE SA-NCERC CAPU-
I GATA, CAM ATIT...
AM SA-I FAC PAPUSII GIT,
O ROCHITA DINTR-O FRUNZA,
O PETALA-N LOC DE BLUZA,
SI-N PICIOARE II VOI PUNE
DOUA JUMATATI DE-ALUNE.
-GATA E PAPUSA...?
-GATA...!
-TIII...! CE MARE ESTE
FATA!

Dinti sanatosi

Ascultati un sfat copii:


Dupa fiecare masa,
Dimineata la sculare
Dar si seara la culcare,
Luati pasta si periuta,
La chiuveta dati fuguta,
Dintii sa ii periati
Microbii sa-i alungati. Aveti
si-un zambet frumos, Dar
este si sanatos!

Doamne cat este de bine

Doamne cat este de bine


Cand e mama langa mine,
Doamne cat este de rau
Cand nu-l vad pe tatal meu.
Mama, tata ma iubesc, Si
cu drag acum ma cresc.
Doctorita

Cu sort alb peste rochita eu


sunt astazi doctorita
am seringa si-i facuta dintr-un cui si-un dop de pluta
patru boabe de fasole sunt injectii in fiole pe papusa
si pe Vlad grijulie i-am culcat o sa-i spal le fac
injectii ii mai incalzesc cu frectii si-ntr-un ceas ii scol
voiosi odihniti si sanatosi.

Doi frati cuminti


Elena Farago

Noi sintem doi frati in casa,


Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra
coase, Ori citeste, linga noi.

Doi voinici
Otilia Cazimir

Prin gradina, peste tot,


Numai flori de promoroaca...
Doi voinici cat Barba-cot Au
iesit in drum la joaca.

Si-narmandu-se pe loc
Cu puscoace mari de soc,
Se avanta, indrazneti,
Printre tufe de scaieti.

- Cand oi creste eu mai mare,


Ghinarar ma fac, mai frate,
S-alung turcii de-a calare,
Cu flacai din sapte sate!

Si s-arunca amandoi,
Gata-gata de razboi,
Sa reteze cu alai
Maciuliile de scai!

Dar in loc de turci hapsani


A iesit dintr-o ograda
Un dulau cu chef de sfada,
Sa mi-i latre pe rumani.

Fug voinicii ca din pusca,


Zboara colbu-n urma lor:
- Sai, mamuca-n ajutor,
Ca ne musca!

Doua ratze

Doua rate ciufulite


Au plecat sa se marite
Si gaina de sub pat,
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina
Ce ai gaina, esti nebuna!
Esti bolnava de ficat,
Si iti arde de maritat.
Doua vrabii

Doua vrabii zgribulite Bat


la geam pe negandite.
Hai, veniti, veniti la mine
Unde-i cald si bine. Va
dau hrana intr-o clipa Si-
aspirina pentru gripa.

Educatoarea

Draga mea educatoare,


Parca-i sora mea cea mare
Stie jocurile toate
Mainile ei fermecate
Urca turnuri si palate.
Cine stie-o poezie?
Ia lipici si ea hartie, gata alta jucarie. Chiar si
foarfecele mare, are-n mana ei rabdare Ea e
ziua mea cu soare. Elefantul

Elefantul sub o frunza A


zarit o buburuza Ce te-
ascunzi tu gaza mica?
Te-am vazut si-mi este frica.
Tine-ti calea inainte
Eu sunt mare, dar cuminte.

elefantul chichi

elefantul chichi
care face pipi o
tona , jumate sa
umple arena sa
innoate balena
pe fata pe spate
Familia mea

Suntem cinci oameni in casa


Ca i-am numarat la masa,
Tata, mama si bunicul
Bunica si eu, piticul.

Tata-i bun si serios


Muncitor si respectuos
Despre mama ca sa-ti spun?
Nu am voie sa-i ascund
Fapte rele, ghidusii,
Cand le fac ca alti copii.

Bunica imi da povata,


Cum sa ma port in viata,
Va spun de bunic apoi,
C-a fost primul in razboi.
Fetita cu fundita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita Si
mamica o-ntreba:
"Un' te duci fetita mea?"
"Ia ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el baiat".
Fetita frumusica

O fetita frumusica,
face plaja pe burtica,
toata ziua se bronzeaza
iara seara se distreaza.

Fiecare pui

Fiecare pui
Are mama lui
Si eu tot asa
Am mamica mea
Am o papusica
Uite-asa de mica
Si-o-ngrijesc mereu Ca-
i sunt mama eu.

Fiind baiet paduri cutreieram


Mihai Eminescu
Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades lânga izvor,
Dar bratul drept sub cap eu mi-1 puneam S-aud cum apa suna-ncetisor. Un freamat lin trecea
din ram în ram Si un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopti întregi am mas, Blând
îngânat de-al valurilor glas.

Rasare luna, -mi bate drept în fata:


Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceata, , ,
Sclipiri pe cer, vapaie preste ape, Un
bucium cânta tainic cu dulceata,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii
Parea c-aud venind în cete cerbii.

Alaturi teiul vechi mi se deschise:


Din el iesi o tânara craiasa,
Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei într-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisa;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasa,
Calcând pe vârful micului picior, Veni
alaturi, ma privi cu dor.

Si, ah, era atât de frumoasa,


Cum numa-n vis o data-n viata ta
Un înger blând cu fata radioasa,
Venind din cer, se poate arata;
Iar paru-i blond si moale ca matasa Grumazul
alb si umeri-i vadea.
Prin hainele de tort subtire, fin, Se
vede trupul ei cel alb deplin.

Flamingo

Flamingo, pasăre ciudată


Pe doua beţe cocoţată
Cu gât de lebadă frumos
Cu ciocul cam întors pe dos
De ce eşti tu atât de rară
Şi nu te-arăţi la noi în ţară?

Fulgul de zapada

Pe obraz, pe nas, pe umar,


Tot cad fulgii fara numar. S-
a oprit in palma unul,
Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul Unde-i
fulgul? S-a topit in
palma mea Ca o lacrima
de nea.
Furnica

O furnică duce-n spate Un


grăunte jumătate.
Încotro fugi surioară?
Ia, mă duc şi eu la moară
Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că m-i casa ne-ngrijită Şi
mi-s rufele la soare
Şi copiii-mi cer mîncare.
Că la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă,
Că de n-am fii de ispravă Ar
fii vai ş-amar de noi

Gândãcelul
Elena Farago

- De ce m-ai prins în pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu? Copil ca tine sunt si eu, Si-mi place sã mã joc si mie, Si mila
trebuie sã-ti fie De spaima si de plansul meu! De ce sã vrei sã mã omori? Ca am si eu pãrinti
ca tine, Si-ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata mult de
tot Cãci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-mã, ca nu mai pot!... Asa
plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea sã-l rupa Si l-a deschis copilul dupa Ce n-a mai
fost nimic din el! A incercat sã-l mai invie Suflandu-i aripile-n vant, Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum, copile, Ci du-ten
casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta. Si zi-le ca de-acum ai vrea Sã ocrotesti cu bunatate, In
cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea!

Garofitza

Are mama garofitza, Dar


nu este o fetitza; este
doar un baietzel, Tare,
tare frumushel

Gasca

Go, go, go pe la cotete


Cine-mi da intii binete?
Gasca alba si cu motz
Hai, opreste-o daca poti.

Gasca
scrisa de Marcela Penes
Doamna Gasca cea cocheta
Azi s-a dus la pravalie
Ca sa-si cumpere umbrela,
Ghete noi si palarie.
Vai, vai, vai, cat e de mandra!
Are ghete in picioare,
Iar pe cioc, nu-ti vine a crede, Si-
a pus ochelari de soare.
-Un-te duci? O-ntreaba-o rata.
-Unde sa ma duc? La piata.

Ghici! Ghici ! Ghici!


Otilia Cazimir

Zi-i pe nume!

Din gradina lui Mihai,


De sub tufe de urzici,
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)

Cum o cheama

Rosioara si codata
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)

Cine nu-l cunoaste

Chel ca-n palma, bosumflat,


Zi si noapte sta culcat. S-ar
scula si el, vezi bine, Insa
curpenul nu-l tine...
Cine nu-l cunoaste?
Cine?
(bostanul)

Cine-i oare?

Merge, merge - greu ajunge!


Are coarne - dar nu-
mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare? (melcul)

Ce sa fie?

Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior, O
umbrela de hartie... Ce sa
fie?
(ciupercuta)

GHICITOARE
cu patru picioare

Are ochi mari, nas delicat,


Trupul e bine modelat,
Făptură caldă, delicată, Din
lumea bună, aristocrată. Se
mişcă agil, se mişcă bine,
Având articulaţii fine.
Gimnastica-i face plăcere,
E pentru ea, o mângâiere.
E meşteră în salt mortal,
Iar văzul îi este ideal.
Cu admirabilă supleţe, Ea
dansul poate să te înveţe. Şi
când se joacă-i inventivă,
Are o fire milostivă.
Se spală des şi insistent,
La tors, e plină de talent.
Şi mult îi mai face plăcere
Să simtă-un pic de mângâiere.
E uneori capricioasă,
Şi pare a fi puţin, sfioasă.
Ziua doarme pe sofa,
Noaptea umblă haimana,
Hai, ghiceşti cine e ea?
....................................
Nu!…e pisicuţa mea.

Ghiocel

Ghiocel, ghiocel
Mic, firav si subtirel
Scoate capul din zapada
Soarele ca sã te vadã
Si mã iartã cã-ti ating
Clopotelul de argint
Si mã iartã cã te rup
Mamei mele sã te duc

Gogoneata

Sunt cea mai mica


Din gradinita
Si am rochita scurtulita
Si cu parul dezlegat Am
uitat ce-am invatat.
Mie imi plac bomboanele
Jocul cu baloanele Toata
lumea ma rasfata Si ma
striga "GOGONEATA".

Gospodina
de Otilia Cazimir

O furnica duce-n spate Un


graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.

Si-s grabita, si-s grabita,


Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare Si
copiii-mi cer mâncare.

Ca la noi în musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica, Ar
fi vai si-amar de noi.

Gradinita

Gradinita de copii
Plina e de jucarii:
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.
Gradinita mea iubita

Gradinita mea iubita,


Bine te-am gasit!
Esti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.

Hai Nani, Nani, Lumina Mamii...


Elena Farago

Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea, Să-


ţi cînt...
Dar uite-ncep un cîntec şi altu-mi vine-n
minte,Şi-acela, dragul mamei, e fără de cuvinte
Şi plînge-aşa cum plînge cumplitul ăst de vînt...

Hai nani, nani...

Să-ţi cînt, lumina mamii, şi iar încep şi iar


Cuvintele-şi pierd şirul, -că vezi, în astă seară
I-atît de-amarnic cîntul ce-l spune vîntu-afară,
De parc-ar plînge-ntregul săracilor amar...

Dar tu aştepţi un cîntec -că tu ce ştii de vînt!


Şi ce să ştii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poţi pricepe nimic din toate-aceste...
...Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cînt...

Hai nani, nani,


Lumina mamii...

...Şi iar rămîn de parcă nu mai găsesc cuvînt


Din tot ce-ţi spun alt'dată în cîntecele mele,
Şi feţi frumoşi, şi zîne, şi cer, şi flori, şi stele Şi-
au amuţit povestea de parcă nu mai sînt...

Hai nani, nani...

Adormi în caldu-ţi leagăn, lumina mea, şi taci,-


Nu pot cînta şi încă nu eşti destul de mare,
Ca să-ţi pot spune basmul cel nesfîrşit, în care
Se strîng de frig şi foame copiii cei săraci...
HAM

Catelusul face HAM De


mancare nu mai am.
C-am avut un pic de os Si
l-am terminat de ros.

Dati-mi, dati-mi de
mancare, Sa ma fac voinic si
mare.
Casa sa vi-o pazesc,
De dusmani sa va feresc.

Hotul

Catelusule, sa-mi spui Unde-


i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!

Care-i hotul, n-ai fi tu?


Dai din coada, zici ca nu?!
Dar esti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!

Iarna

Iarna a venit in zori


La fereastra mi-a pus flori
A venit cu gerul ei Cu
zapada si polei.

Cat de veseli suntem noi


Ca ne aduce bulgari noi
Cu zapada ne jucam Si
cu bulgari aruncam.

Iarna pe ulita
George Cosbuc

A-nceput de ieri sa cada


Cite-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat Spre
apus, dar stau gramada
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,


Si pe riu e numai fum,
Vintu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.

Sint copii. Cu multe sanii.


De pe coasta vin tipind,
Si se-mping si sar rizind;
Prin zapada fac matanii
Vrind-nevrind.

Gura fac ca roata morii;


Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gilcevesc
Vrabii gurese, cind norii Ploi
vestesc.

Cei mai mari acum, din sfada,


Stau pe-ncaiereste pusi;
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scincesc si plang gramada
Pe la usi.

Colo-n colt acum rasare


Un copil, al nu stiu cui;
Largi de-un cot sint pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
Parca nu-i.

Haina-i maturind pamantul


Si-o taraste-abea, abea:
Cinci ca el incap in ea, Sa
mai bata, soro, vintul Dac-
o vrea!

El e sol, precum se vede,


Ma-sa l-a trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat;

Cade-n brinci si se ridica


Dind pe ceafa putintel
Toata lina unui miel: O
caciula mai voinica Decit
el.

Si tot vine, tot inoata,


Dar deodata cu ochi vii,
Sta pe loc - sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa gloata,
De copii!

El degraba-n jur chiteste


Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!
Toata ceata navaleste Pe-
ntrecut.

- "Uite-i, ma, caciula, frate,


Mare cat o zi de post -
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dinsa sapte sate
Adapost!"

Unii-l iau grabit la vale,


Altii-n gluma parte-i tin -
Uite-i, fara pic de vin S-au
jurat sa-mbete-n cale Pe
crestin!

Vine-o baba-ncet pe strada


In cojocul rupt al ei
Si incins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
Si ea ce-i.

S-otareste rau batrina


Pentru micul Barba-Cot,
- "Ati inebunit de tot Puiul
mamii, da-mi tu mina Sa
te scot!"

Cica vrei sa stringi cu paie


Focul cand e-n clai cu fan,
Si-apoi zici ca esti roman!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stapin.

Ca pe-o bufnita-o-nconjoara
Si-o petrec cu chiu, cu vai,
Si se tin de dinsa scai,
Plina-i strimta ulicioara
De alai.

Nu e chip sa-i faci cu buna


Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior, Se-
nvirtesc si tipa-ntruna Mai
cu zor.

Baba si-a uitat invatul;


Bate,-njura, da din mini:
- "Dracilor, sinteti pagini?
Maica mea! Sa stai cu batul,
Ca la cini!"

Si cu batul se-nvirteste
Ca sa-si faca-n jur ocol:
Dar abia e locul gol,
Si multimea navaleste
Iarasi stol.
Astfel tabara se duce
Lalaind in chip avan:
Baba-n mijloc, capitan,
Scuipa-n sin si face cruce
De satan.

Ba se rascolesc si cinii
De prin curti, si sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirati barbatii
Din bordei.

- "Ce-i pe drum atata gura?"


- "Nu-i nimic. Copii
strengari."
- "Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari!"

Iepurasii
vine trenul de la iasi
incarcat cu iepurasi unul
sare dupa scara altul tup
pe geam afara numai
unul e mai mic cu lacrimi
mari pe botic mai incet
nene franar ca sunt mic
nu pot sa sar

Iepurasul

Iepurasul meu iubit


Cin' te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori - doua margele,
Ai mustati pe la gurita Si
un petec de codita!
Iepurasul si ariciul
- Iepuras! Ce faci aici?
Il intreaba Mos Arici...
- De ce plangi asa de tare?-
M-au speriat niste fiare!
Stau acolo langa lac
Si tot striga: "Oac, oac,
oac!"

In seara de Craciun
de George Cosbuc

Afara ninge linistit,


In casa arde focul, Iar
noi, pe linga mama
stând, De mult
uitaram jocul!

E noapte. Patul e facut.


Dar cine sa se culce
Cand mama spune de Isus,
Cu glasu-i rar si dulce.

Cum s-a nascut Hristos


in frig,
In ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla,
Caldura ca sa-i faca.

Cum au venit in ieslea lui


Pastorii de la stâna
Si ingerii cântind in cer,
Cu flori de mar in mâna.

In ziua de Pasti
Elena Farago

Toti copiii azi se-mbraca


Cu ce au ei mai frumos,
Si parintilor le cinta
"Invierea lui Cristos"

Si la masa ciocnesc, astazi,


Toti copiii cei cuminti,
Oua rosii si pestrite
Cu iubitii lor parinti.

Înşiră-te, Mărgăritare...
Şt.O.Iosif

Înşiră-te, Mărgăritare...
-Au fost odata trei secerătoare
Ce se iveau din lanuri pîn' la brîuTrei flori
ce-acum se deschideau la soare, Acum
piereau în aurul din grîu... Au fost odată
trei secerătoare...

Şi iată că, adus din întâmplare,


Trecea un fiu de împărat în sus, Şi-
a zis atuncea fata cea mai mare:
De m-ar lua pe mine,-aş fi în stare
Ca să-i îmbrac palatul ca un fus...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi-a zis atunci copila mijlocie,
Străfulgerînd cu secera, pripită:
De m-ar lua pe mine de soţie,
Eu i-aş hrăni palatul cu o pită...
Dar el privi la ea cu nepăsare:
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi dintre spice-a zis a treia floare:


De m-ar lua pe mine eu i-aş face
Doi feţi cu plete de-aur lucitoare...
Stă dus feciorul de-mpărat şi tace,
Şi-a treia zi la curte-i nuntă mare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

Dar cînd a fost să nască-mpărăteasa,


Plecă-mpăratul plin de grea-ntristare,

Şi o ţigancă singură rămas-a


Ca s-o-ngrijească-n ceasul de-ncercare...
Că s-au sculat vrăjmaşi cu oaste mare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

Iar cănd se-ntoarse-acasă împăratul,


Dorit să vadă cum îi sînt feciorii,
Găsi doi pui de lup-rîdea palatul
Şi clătinau din cap deregătorii...
Şi-mpărăteasa-ajunse cerşetoare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

Şi s-a făcut ţiganca-mpărăteasă,


Iar cei doi feţi, ucişi de ea cu ură,
În locu-acela unde-i îngropase,
Doi dafini auriţi se prefăcură...
Cînd i-a văzut, a prins o spaimă mare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

Şi-a dat poruncă, scorpia, să-i taie,


Şi ea cu mîna ei pe foc i-a pus,
Dar fără veste-atunci din vîlvătaie
Zburară două scînteioare-n sus...
Şi au căzut pe-un ţărm de apă mare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

Şi Dumnezeu cel bun şi mare dete


Din cele două mîndre scînteioare
Să fim iar feţi cu aurite plete
Şi să venim aici la
şezătoare,
Să spunem trista noastră întîmplare... Înşiră-
te, frumos, mărgăritare!

...Plîngea cu hohot biata-mpărăteasă Într-


un ungher, cum asculta acestea,
Iar împăratul crunt se-ntunecase
Înţelegînd ce rost avea povestea,
Pe cînd ţiganca se făcea ca varul...
Şi singur se-nşira mărgăritarul!

Întîmplarea din grădină (fragment)


Cicerone Theodorescu

.................................. Hei,
prin ierburi lungi, subţiri, Cîtă
viaţă e, te miri!

Pe-o crenguţă de cîrmîz


Trei albine joacă bîz...

Iar bondarii, toată ziua


Joacă prinselea şi piua.

Trece şi-o lăcustă-n zbor:


Parcă e aviator.
Şi-ntre flori, pe-un lunecuş,
Tanc?...Ce-o fi? Ba cărăbuş!

Lume multă, gîze mici,


Gărgăriţe şi furnici,

Unele şi celelalte
Mici prin firele înalte

Ziulica-ntreagă, toate,
Fug la treburi, ocupate.

Trec vîlcele, urcă stînci,


Pe sub ierburile adînci.

...Pentru micile făpturi


Ierburile sînt păduri!

Şi-o gînganie pitică Se tot


uită-n sus, cu frică:

Sub o frunză, ca-ntr-o casă,


Stă şi zace, sperioasă:

-Ameţeală, parcă-mi vine!


Negru-i codrul, vai de mine!

Licuriciu-i spune-n şoapte:


-Las',ţi-l luminez, la noapte...

Iar gîngania, de-a buşa:


-Da, la noapte...Dar acuşa?

Poate voi veţi întreba:


-O fi codru chiar?...Sau ba?
Ce păduri or fi? Ce fel?
...Păi, păduri de pătrunjel!

Nu sînt codrii de stejar?


...Nu: Sunt brazde de
mărar!

Şi pădurea asta vie?


...Leuştean e! Ce să fie?

Cum adică, ăsta mare


Nu-i chiar uriaşul, oare?

Vrejul lui sucit, poznaş,


Nu-i chiar bici de uriaş?

...Care uriaş, nepoate?


E-un bostan şi jumătate!
...........................

Ionica cel murdar


Dimineata cand se scoala
Niciodata nu se spala
Totdeauna e murdar Si
negru ca un hornar. Dar
ligheanul suparat Asfel l-a
amenintat: Stai! Te-oi
prinde eu Ionica, Ce de
apa-ti este frica? Si Ionica
fuge, fuge...
Si ligheanul tot l-ajunge,
Si mi-l spala drept in drum,
Cu apa si cu sapun. La
baltã de Georgeta Moraru

Jos la baltã
Laolaltã
Cu rãtoii si gânsacii
Si cu pestii si brotacii
Cinci bãieti
Îndrãzneti Râd si tipã în
hârjoabã Si-n înot se iau
la goanã.
Ca tiparii, pe sub undã,
Câte unul se afundã
Si apucã de picioare Pe-
altul, gata sã-l doboare.
Dar, râzând, se iau la trântã,
Apa-n volburi se frãmântã
Si stârnesc în jur voinicii
Snopi de stropi ca licuricii
De se-nproascã val cu val...
Numai colo, sus pe mal,
Cârn si tare pistruiat,
Stã posac un alt bãiat
Tot uitându-se la "ei".
-...Si de sar în apã ce-i ?
(Se gândeste înciudat)
Na, cã si la fund s-au dat!
Parcã mie, ce, mi-e fricã ?
... Si-apoi, n-au decât sã
zicã
Ce-or pofti! Nu vreau, si basta,
Sã mã vâr în joaca asta. ...Ei,
dar ce-au de gând acum, De
pornirã sus pe drum ?

-Hei! v-ati sãturat de bine?


...Aoleu, ce-aveti cu mine?
Dati-mi pace! Ajutor!
Mãiculitãããã, sãi cã mor!
Geaba tipã pistruiatul,
Cã e prea departe satul.
Vrea sã fugã dar nu scapã
Si e dus pe sus în apã.
-Maicã, sãi cã mã înec!
Ceilalti cinci grozav petrec:
-Lasã mã cã nu-i adâncã!
-Crezi cumva cã te
mãnâncã? -Înghit apã! nu,
mi-e fricã! -Doar asa, un
pic, nu stricã, Asta-i
aldãmasul frate!
Dar fricosul se tot zbate,
Dã din mâini si din picioare
Si de-odatã: -Frãtioare,
Parcã am plutit si eu!
-Ai vãzut cã nu e greu?
Dã-i nainte usurel!
Toti acum privesc la el.
Frica-l tine de picioare Dar
n-o lasã sã-l doboare.
-Prea m-as face de rusine,
Când se uitã toti la mine.
Dârz, cu inima voinicã,
(Doar cât purecul de micã)
Pistruiatul lin pluteste,
Mai sã zici c-ar fi un peste,
Si nu-i vine lui sã creadã:
-Unde-i maica sã mã vadã

La drum
Otilia Cazimir
Mos-Craciun, la urcus, S-a
pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rau, si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate.

Lung se uita indarat,


Scuturandu-si barba rara
De omat, Si ofteaza sub
povara:

- Greu tatuca, greu de tine!


Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catra vara,
Ca-s batran si nu mai pot!...

La iepuri
Otilia Cazimir

M-am rugat de tata-mare


Sa ma ia la vanatoare.
Cu caciula pe-o ureche,
Cu ciubote de voinic Si cu
pusca lui cea veche Cine-
ar zice ca sunt mic?...

Seara limpede si blanda


Se coboara peste vai.
Ma asez si eu la panda
Ca si ceilalti flacai.

Peste camp, departe-hat,


Nici-o umbra de omat.
Cand, deodata, langa mine,
Se zburleste-un maracine...

Uite ma, ce aratare!


Nici nu merge, nici nu sare!
Se impiedica de-un op,
Da la deal de zici ca-i
schiop,
Da la vale, cade-n bot,
Cu codita de-a spinare,
Cu urechile de-un cot!

Inima cumplit imi bate,


Ce-a mai fost si asta, frate?... Rade-
n barba lui, bunicul:
- Mi s-a speriat voinicul Si-a
scapat si flinta jos, Pentru-
un iepuras fricos!
La Multi Ani
Tudor Arghezi

Cititor de vreme buna,


Sa-ti urez pe nai si struna,
Lautar si de condei, Ce-i
mai bine din ce vrei.

Sa-ti traiasca toti ai tai


De prin munti si de prin vai,
De prin târguri, de prin sate
Risipite prin bucate
Semanate, secerate
Tarii tale-mbelsugate.
Jignitele fie-ti pline
Cât si zilele senine.
Deie-ti anul buna ploaie,
Târle lungi de oi balaie Si
frumosi ca soarele
Cautând ogoarele.
Fie-ti dragule, copiii
Struguri albi, ciorchini de
vie, Fetele ca piersica.
Sa-ti traiasca vitele,
Cele cu copitele
Cât si potcovitele.
Si sa aibi vitei câti vrei,
Nascuti multi, tot câte trei,
Si femeia ta din casa
Fie-ti zvelta si frumoasa Ca
vlastarii pomului, Bucuria
omului.

Si copii
Cu ochi caprii Si
frumosi ca soarele
Pazindu-ti ogoarele.
Baietii ca mugurii,
Fetele ca strugurii.
Piersicile sa le cada
în camase, din livada.

O urare pentru voi, Cititori


de slove noi.
Anul care, iata-l, vine
Sa v-aduca numai bine.

La oglinda de
George Cosbuc
Azi am sã-ncrestez în grinda
Jos din cui acum, oglinda,
Mama-i dusa-n sat, cu dorul
Azi e singur puisorul Si-
am inchis usa la tinda Cu
zavorul.

Iata-mã: tot eu cea veche.


Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a'cui? Si la ureche Uite-
o floare.

Asta-s eu! Si sint voinica


Cine-a zis ca eu sint mica?
Uite, zau! Acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa.
Si ce fata frumusica
Are mama!

Mã gindeam eu ca-s frumoasa


Dar cum nu? Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare Nu-s
eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasa
Ca mã are.

La ospete

La ospete ursul cere


Numai faguri plini cu miere

Iepurasul vrea laptuci


Cat de multe sa-i aduci

Veverita vrea alune


Capra iarba din padure

Catelusul vrea un os
Plin de carne si gustos

La plimbare

Da-mi manuta ta cea mica


Azi e zi cu soare
Ia-ti papusa mititica
Mergem la pimbare.

Il luam si pe Azorica
Mandru sus i-e nasul
Sa ne dea si din codita
Sa ne tina pasul.

Limba romaneasca
George Sion

Mult e dulce si frumoaså


Limba ce-o vorbim,
Altå limbå-armonioaså
Ca ea nu gåsim.
Saltå inima-n placere
Când o ascultåm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântåm.
Românasul o iubeste Ca
sufletul såu. Vorbiti,
scrieti româneste, Pentru
Dumnezeu!

Love you forever (Te voi iubi mereu)


Robert Munsch

A mother held her new baby and


slowly rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
And while she held him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living my
baby you'll be."

The baby grew. He grew and he grew


and he grew. He grew until he was two
years old, and he ran all around the
house. He pulled all the books off the
shelves. He pulled all the food out of the
refrigerator and he took his mother's
watch and flushed it down the toilet.
Sometimes his mother would say, "This
kid is driving me CRAZY!"

But at the night time, when that two-year-old


was quiet, she opened the door to his room,
crawled across the floor, look up over
the side of his bed; and if he was
really asleep she picked him up and
rocked him back and forth, back and
forth, back and forth. While she
rocked him, she sang:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always ,
As long I'm living my
baby you'll be."

The little boy grew. He grew and he grew and


he grew. He grew until he was nine years old.
And he never wanted to take a bath, and when
grandma visited he always said bad words.
Sometimes his mother wanted to sell him to
the zoo!

But at night time, when he was


asleep, the mother quietly open the
door to the room, crawled across the
floor and look up over the side of the
bed. If he was really asleep, she pick
up that nine-year-old boy and
rocked him back and forth, back and
forth, back and forth. And while she
rocked him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living my
baby you'll be."

The boy grew. He grew and he grew and he grew. He grew


until he was a teenager. He had strange friends and he wore
strange clothes and he listened to strange music.
Sometimes the mother felt like she
was in the zoo!

But at night time, when that teenager


was asleep, the mother opened the
door to his room, crawled acroos the
floor and looked up over the side of the
bed. If he was really asleep she pick up
that great big boy and rocked him back
and forth, back and forth, back and
forth. While she rocked him, she sang
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."

The teenager grew. He grew and he


grew and he grew. He grew until he
was a grown-up man. He left home
and got a house across town.

But sometimes on dark nights the


mother got into her car and drove
across town.
If all the lights in her son's house
were out, she opened his bedroom
window, crawled across the floor,
and look up over the side of his bed,
If that great big man was really
asleep she picked him up and rocked
him back and forth. And while she
rocked him she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living my
baby you'll be."

Well that mother, she got older.


She got older and older and older.
One day she called up her son and said,
"You'd better come see me because
I'm very old and sick." When he
came in the door she tried to sing
the song. She sang: "I'll love you
forever,
I'll like you for always..." But she
couldn't finish because she was
too old and sick.

The son went to his mother. He


picked her up and rocked her
back and forth, back and forth,
back and forth. And he sang this
song:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my Mommy you'll be."

When the son came home that


night, he stood for a long time at
the top of the stairs. Then he went
into the room where his very new
baby daughter was sleeping. He
picked her up in his arms and very
slowly rocked her back and forth,
back and forth, back and forth.
And while he rocked her he sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living my
baby you'll be."

Maimuta Nola

Hu, hu, hu, maimuta Nola


Toata ziua bea o cola
Hinta, hinta pe crenguta
Cu o banana in manuta.
Maimutica cu cercei

Maimutica cu cercei
Joaca noaptea pan' la trei,
De la trei si jumatate
Maimutica nu mai poate...

Maimutica cu cercei, Joaca


noaptea pan'la trei si la trei si
jumatate I s-au rupt
pampersii-n spate...

MAMA

Mamă dragă te iubesc


Nu mă bate când greşesc,
Să-ţi aduci tu bine aminte
Parcă tu ai fost cuminte?
Câte rele ai făcut, Mama
ta nu te-a bătut!

Mama draga

Mama draga, ce-as putea


sa-ti urez de ziua ta?
Bucurie, sanatate
Mult noroc si spor in toate
Pace si zile senine
Sa ma poti creste pe mine

Mamei de 8 martie

Pentru ziua ta mamico Ti-


am cules un ghiocel
Cat de mic il vezi, cuprinde
Toata primavara-n el
Dar ca dragostea s-o simti
Cum in inimioara-mi creste
Langa ghiocel, te rog Un
sarut acum primeste.
Mamei mele

Mamei - dar de implinire


Ii ofer de ziua ei,
Garofite inflorite Si
cununi din flori de tei.
Ii ofer o lume-ntreaga,
Lumea frumusetilor.
Draga mi-e si eu i-s draga
Ca lumina ochilor.
Melcul

Se tareste pe carare
Cu casuta in spinare Parca-
i frate-miu Florita Cand
merge la gradinita.

Melcul si furnica

Vine melcul pas, pas, pas


Dupa o frunza, el taras
Si e tare suparat C-o
furnica l-a piscat.

Mîţişorii
Otilia Cazimir

A ieşit răchita-n drum.


Ce-o mai fi şi asta oare,
Că-i din cap pînă-n picioare
Numai motocei de scrum ?...

Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce- nu mai poate,
S-ar ascunde-
N-are unde!

I-e ruşine de copii,


Că din muguri aurii, I-au
ieşit în loc de flori...
Mîţişori!

Miaunica

Miaunica, e o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea Si
botic de catifea. Paru-i
negru matasos,
Subtirel dar e frumos. In
picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete? sau pernute.
Sta cu cele cinci gherute Si
cum vede-un soricel Tipa,
tipa dupa el.
Miaunica Biancai

Miaunica-i o pisica
Ce-i cu ea?
De-o saptamana
N-are nici un ghem de lana
Sa se joace, sa se dea
Dura, dura pe podea!

Mica papusica

Am o papusica mica mica,


frumusica E bolnava
saracuta, Ii dau ceai nu
vrea sa bea, doctorii, nu
vrea sa ia. Vrea
bomboane, ciocolata,
prajituri si inghetata. Dar
decit sa-i faca rau, mai
bine le maninc eu.
N-am dreptate dragi copii?
Of,of,of numai mama sa nu fi.

Micul sanitar
de Victor Tulbure
Vantul toamnei
sufla. Norii se-
nfiripa.
Oare copaceii nu vor prinde gripa? Ca
sunt goi sarmanii, nu mai au vesminte
Cum aveau cand vara-i saruta fierbinte.

Va veni si iarna, intr-o zi, incoace,


Sa le dea flanele albe si cojoace.
Pan-atunci eu insa, cand la
radacina, Ii adap in apa, pun si-o
aspirina.

Micul vanator
de Elena Farago

Spunea Mihnea catre câine:


- "Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am sã merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face "miini" odata
Sã-mi vad pusca incarcata Si
sã vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor...

Va muri vreuna oare Când oi da


cu pusca? - Dar Am sã stau sã
vad cum moare?... Ca eu plâng,
mai Pik, si-mi pare C-am sã
plâng si-acuma chiar.

Plâng, dar mama-i vinovata


Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a plâns odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat...
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sã-nvie iar...

Dar atunci la ce-ar fi bune


Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Când te-ntorci - ? atuncea, spune, Pentru
ce sã mai impusti?
Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai gând sã-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate Cu
butoni ce nu se stric' Ca-s de
corn de cerb, mai Pik.

Ai sã vezi tu mini ce bine


Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sã spuie toti de mine:
- "Ce mai pui de vinator!"...

Pui de vinator, vezi bine,


Dar cu mila ce mã fac?
Când mi-o spune tata -
"Tine
Pusca drept, si trage bine!"
Ce mã fac, mai Pik, ce fac
Când va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele


Moarte din pricina mea?...
Am sã plâng mai rãu ca
ele... Doamne, zau, ce de
belele, Vai de bucuria
mea!...

Dar de-as spune tatei oare


Ca pin'mã deprind, as vrea
Sã merg doar la vinatoare
Si sã-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp sã trag în ea?
Ce crezi tu, mã Pik, ar vrea?

Si sã-l rog sã-mi dea si mie


Sã aduc ceva vinat?...
Uite-asa, halal sã-mi fie!
Cine ar putea sã stie Ca
nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva mã-ntreaba


Ce aduc în sac, pot eu
Sã mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind în graba
Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna


Le-am spus toate drept si-acum
Sã trintesc gogea minciuna
Pentr-un "bravo" luat în drum
Pe nedrept?... Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata


Cum e drept, si alt nimic; Ca
pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic".
Mielu

De-abia zbiară: me-me-me!


Habar n-are pentru ce
Şi-i aşa de mititel...
Nici nu ştie că e miel.
Are ochi de acadea
Şi botul de catifea,
Are blana ca o spumă
Şi degete ca de gumă.
Peste-o lună-două, trei
Se face mai rotofei,
Pe capul ca o gutuie
Îi răsar două cucuie
Şi nu ştie cum să facă
Şă fie primit la joacă
De copiii care-aleargă.
Pân´la urmă se ajung
Se hârjonesc, se împung,
Şi cu toate că e miel Cel
dovedit e tot el.
-Am pierdut eu azi la joc
Dar nu-s supărat deloc,
Aşteptaţi voi să mă-ntrec
Când voi deveni berbec...

Mingea
Ion Carnu

Am o minge colorata
Cu buline fel de fel,
De vulpite-i desenata
Si de Ursul Martinel.
Au venit s-o deseneze
Noaptea cand n-au somn,
Cand papusile sunt treze
Iar copiii dorm.

Morcovelul

Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Si mamica l-a luat
Si la ciorba la tocat.
Toc, toc, toc
Ciorba e pe foc Sa o
pape-a mea fetita
Cand vine de la gradinita.
Mos (Nicolae sau Craciun)

Mosule cu zambet drag


Vino si la mine-n prag
Si te rog sa nu-mi aduci
Nici stafide si nici nuci
Bomboane si jucarii
Sa le tii pentru copii.

Mos Craciun

El sufla greu printre troiene


Dar nu se lasa, orice-ar fi
Si pentru copiii lumii
Aduce brazi si jucarii.
Si-n seara de ajun ii iarta
Pe cei ce-au zis o vorba grea
Pe lenesi, pe cei pusi pe cearta Convins
ca se vor indrepta.

Mos Nicolae

Bunul, Mosul Nicolae


Lin soseste in odaie.
Si-n ghetutele curate
Incep iute sa se-arate:
Biscuiti, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai stie:
Sunt reali sau jucarie?
Printre ghete asezati
Rad papucii mici, ciudati.
Ii explica papusica:
Sunt papucii lu'... pisica!

Mosul ENE

Mosul ENE, pe la gene,


Ne aduce somnu-alene,
Ploapele usor le-nchide,
Somnul dulce ne cuprinde.

Somn usor, vise frumoase,


Mosu-ncearca sa le lase,
Si pis, pis incetisor
El pleaca din dormitor.
Ca toti mosii cei iubesc
Pe copii si-i indragesc,
Mosul ENE le aduce Tihna si
un somn mai dulce.

Motanicu

Toata ziua motanel


Sta cu lenea linga el
Nu alearga, nu munceste
Numai sta si leneveste.

Motanul pedepsit
Elena Farago
Rindunica e plecata
Dupa hrana pentru pui,
Cuibu-i singurel sub stresini
Si prin curte nimeni nu-i.
Ride sub mustati motanul:
- Ce noroc! Pacat sa-l scap!
Iute sus! ...Dar poc, o
piatra il loveste drept in
cap.
Trist se tinguie motanul:
- Miau si vai de capul meu!
Petrisor il ia in brate ...
- Iarta-ma, te rog, caci eu
Te-am lovit si rau imi pare,
Dar de bietii puisori
Tie cum nu ti-a fost mila
Cind sarisesi sa-i omori?

Motanul si Marmelada
nu cunosc autorul

Danseaza soricelul Si-


si falfaie codita,
Dar vine pac motanul
Si-si mangaie blanita.
Atuncea soricelul
Intr-un papuc sarmanul
Se-ascunde sa nu-l vada,
Dar ce sa vezi motanul
Mananca marmelada.

Nicusor

Într-o zi de dimineata
A plecat mama la piata
Si i-a spus lui Nicusor:
- Dragul mamei puisor,
Eu ma duc!Tu fii
cuminte!
Ce ti-oi spune i-a aminte:
Am lasat ascuns în tinda,
Pe dulap, lânga oglinda
Lapte dulce-ntr-o ulcea
Sa manânci cât ti-o placea.
Însa uite si-ngrijeste
Sa nu vina fara veste
Pisicuta mirosind Ca
atunci ramâi flamând!

Insa mama cum porneste


Nicusor asa gândeste
Las' sa vina! Nu mi-e frica!
O învat eu pe pisica!
Hoata mica si sireata Las
ca iau matura-ndata!

Si la pânda Nicusor
S-a ascuns iute-n pridvor.
Când o vede pe pisica
Cum se urca la ulcica
- Pooc!!Odata sare-n
tandariOala toata... si
oglinda s-a stirbit Iar
pisica.... a fugit.

Nicusor prostut baiat


Pentru ce n-ai ascultat
Tu flamând, oglinda sparta
Ce pedeapsa te asteapta!

Ninge!
Otilia Cazimir

Ssst!... Maicuta gerului,


Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:

- Unde-s stelele de sus?-


Ica, nu-s! Vantul rau le-a
scuturat Si le-mprastie
prin sat.

Uite una: s-a desprins


Dintr-o margine de nor
Si coboara-ncetisor...
- Oare-a nins?
E un fulg si-i cel dintai
Si aduce-n vant ninsoare,
Drumuri albe peste vai,
Ras curat in ochii tai,
Sanioare,
Zurgalai...

Ninge, ninge

Ninge, ninge, ninge-ncetisor


Cade, cade cate-un fulg usor
Campul, pomii si intregul sat
Haina alba toti au imbracat.
Note de primăvară
George Bacovia

Verde crud, verde crud...


Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur,
Te mai văd, te mai aud!

Oh, punctează cu-al tău foc,


Soare, soare... Corpul ce
întreg mă doare, Sub al
vremurilor joc.

Dintr-un fluier de răchită,


Primăvară,
O copilă poposită la fîntînă
Te îngînă Pe cîmpia
clară...

Verde crud, verde crud...


Mugur alb, şi roz şi pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru şi azur.

Numerele
de Ion Cârnu

Unu este numãr mic


Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra urmãtoare.
Cinci si sase sunt si ei
Cu ceva mai mãricei,
Sapte sade lângã opt, Si
se crede sus de tot.
Însã pe toate le întrece
Cifra nouã si-apoi zece.

O fetita cu fundita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
Un' te duci fetita mea?
Eu ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
dar taticu-i suparat Ca
nu are si-un baiat.
Uite-asa cum ma vedeti
Nu ma dau pe cinci baieti!

o floare
poezie scrisa de o fetita din clasa a treia

O floare
A rãsãrit
Atunci când lumea s-a iubit.

Când lumea s-a batjocorit


Floarea s-a ofilit,
Cã n-a mai suportat.

Batjocura care N-a


mai încetat.

O furnica

- Draga mea
furnicå,Ce cari,
mititicå?
- Boabe car si
carSå am in hambar.
- Pentru cine
oareCari tu
gråuncioare? - Pentru
pui, pui, pui, Så ii stiu
såtui. - Ai cårat,
cårat, Hai si la jucat!
- Cum så må
joc? Cum?Iarna vine
acum!

O zi frumoasa

O zi frumoasa si o vara senina


si briza marii care bate usor,
de bucurii sa fie inima plina o
zi frumoasa va uram tuturor.

Oaia

Oaia e mare cucoană,


Nici nu se vede din blană.
Iarna, pe zăpadă groasă,
Se plimbă cum vrea, nu-i pasă,
Şi se simte slobodă Ca Vodă
prin lobodă.
I-ar fi buni nişte cipici
Dar i-s picioarele mici
Şi subţiri ca nişte beţe,
Şi n-au vreme să îngheţe.
Îmbrăcată în cojoc, Nu
simte frigul deloc.
Vine vara cu zăduful,
Şi-atunci începe năduful,
Căci cojoaca de pe ea
E din ce în ce mai grea. S-
o lase pe arătură,
Ar c-am vrea şi nu se-ndură.
Şi-apoi dac-o iei aşa Nici n-o
poate dezbrăca.
Groasă blană, grea arşiţă,
Suflă greu biata oiţă,
Iar de n-ar tunde-o ciobanul
N-ar mai apuca nici anul.

Ochii mamei...
de Ion Brad

Ochii tai ma urmaresc din noapte...


Mama draga, unde esti acum?
Stele cad, ca rodiile coapte,
Risipite-n negura si fum.

Blande, stralucite, scumpe stele,


E si mama oare printre ele?

Ochii tai ma urmaresc din soare...


Mama draga, tu acolo esti? A
luminii dulce leganare
Parca-mi spune vechile povesti.
Dragi povesti din gura ei stiute,
Toarse lin, sfarsite mult prea iute!

Poate esti in soare, poate-n ceata...


Glasul tau l-aud si totusi nu-i!
Mama draga, tu ma cresti in viata
Ca pe un tanar pom tarana lui

Radacina-adanca, paza buna, Cand


ma-ncearca vanturi si furtuna !
Cristina Sabau

Ograda

Trei cocosi, purtau


galosi, iar gainile, vreo
doua, incaltate in
opinci nu mai vor sa
faca oua.

Chiar curcani vezi matale


se faleau ca au sandale
numai puiul lor cel mic n-
avea in picior nimic.

Om de zapada

DINTR-UN BULGARE DE NEA


AM FACUT UN OM SADEA,
I-AM PUS NAS SI-O GURA MICA SI
L-AM BOTEZAT NAICA.

PRIMAVARA, SOARELE
I-A TOPIT PICIOARELE :
DIN NAICA NE-A RAMAS
O TIGAIE SI UN NAS.

Omida
de Georgeta Moraru

Sus pe creasta unui prun


Se târãste-ncet, pãroasã,
O omidã verde, grasã;
Corpul lung îi unduieste,
Iarã gura, ca un cleste
Pare-a fi de cãpcãun.
Bâjbâind încolo-ncoace
Printre crengile-nflorite
Rupe, mestecã si-nghite
Muguri tineri, frunzã crudã,
Smulge fãr nici o trudã De-
unde vrea, de unde-i place.
-Hei, ce faci ? îi strigã prunul,
Vrei cu dinadinsul, oare,
Roada mea, abea în floare
S-o rãpui? Sã nu rãmânã
Nici o frunzã, nici o prunã?
Râde-n hohot cãpcãunul:
-Ha, ha ha! Si pentru cine
Pregãtesti tu rod bogat?

Pomul s-a înseninat:


-Vreau s-adun în jur copii
Si cu prune brumãrii
Sã le umplu cosuri, pline,
Sã-i privesc cum vin sãltând,
Cum se-naltã cãtre mine
Ramurile sã-mi încline
Si sã-mi simt în palma lor
Fructul dulce, tuturor
Dãruit cu drag, oricând.
Asta e menirea mea!
Mestecând, omida grasã
Nici n-aude, nici nu-i pasã.
Serpuind pe craca-ngustã,
Frunzã dupã frunzã gustã
Ba de aici, ba de colea.
Geaba se frãmântã pomul,
Încercând mereu sã scape.
Ea priveste printre pleoape
Si de-atâta trudã... cascã....
Cine poate s-o goneascã?
Nimeni... nimeni... decât omul!

Păcălici la şcoală
Nicolae Labiş

Pană nouă-n pălărie şi


hăinuţă de postav,
Păcălici pe drum păşeşte
fudulindu-se grozav.

Dară din ghiozdan ce-atîrnă


ca un firicel de pluş? Aţi
ghicit? Codiţa-şi scoase să
ia aer, Chiţibuş.

Iată şcoala, dar ce zarvă


e acolo-ntre băieţi? Tii,
feciorul lui Tîndală,
bătăuşul Tîndăleţ.

A trîntit două fetiţe, pe-


un copil l-a înjurat, şi
rîzînd acum se plimbă
ca un paşă de-ngîmfat.

Păcălici spre el păşeşte:


-Tîndăleţ, acu', cît văd,
cereţi de la toţi iertare, că
altminteri e prăpăd!
.........................
Papadia

Papadia nu e floare
Parca e un pui de soare,
Care tot imbland hai-hui...
S-a pierdut de tatal lui.

PAPUSA
invatata de gaza mea la gradinita

Auzi draga mea papusa,


Zgarie mata la usa,
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.

A furat ieri ca o hoata,


Un picior intreg de rata,
Si apoi dupa ce a ros toata carnea pan' la os
A pus osul binisor, in cotetul lui Azor.

Ca pe el sa-l banuiesc,
Si sa nu il mai iubesc.
Dar eu nu o bat, n-o cert
Dar nu vreau deloc s-o iert

C-a fost rea si dusmanoasa si n-o las sa intre in casa

Pasarica

Pasarica alba-n cioc,


Subtirica la mijloc,
Tragi cu pusca,
Nu ia foc,
Pasarica-i cu noroc.
Pe-o tulpina

Pe-o tulpina de
sulfina S-a suit un
gandacel
Ajungand in varf el spune:
A! Ce mare-i soarele! Uf!, da'
e lung, lung, tare lung
Drumul pana sus la el.
Eh, eu sunt mic si n-am putere
Insa mare am sa cresc In
lumina am sa traiesc!

Pentru mama

De dragul tau pamantul


De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.

Invata-ma ce-i bine


Fereste-ma de rau
Iar eu voi creste vrednic Si
bun, de dragul tau.

pestisorul

Pestisor zglobiu si mic,


Stai putin ca sa te prind
In manuta sa te iau Trei
dorinte eu mai vreau.
Pic, pic, pic

Pic, pic, pic, vine ploaia


cate un pic si te uda pe
nasucul mic. Pisica

Azi pisica mea e trista ca


nu are o batista sa-si
stearga cu ea mustata ca ia
murdarit-o rata Pisicut-o
stai nitel ca-ti aduc un
prosopel dar pana ma
intorc cu el ai grija de
soricel.

Pisicuta

Pisicuta noastra-i hoata


A facut o boroboata
In camara a intrat
Si pe furis a luat
O bucata de friptura
Mama nu stia ca fura
Ca de ar stii ea vreo-data
Vai de coada ei tarcata
Pisicuta

Pisicuta mea cea mica


S-a imbolnavit de gripa
De gripa si de pojar
Si am dus-o la spital
Doctorul mi-a dat reteta
Sa o plimb pe bicicleta
Bicicleta si-a spart roata
Si pisica si-a rupt coada

Pisicuta Mita

Pisicuta Mita
Si-a gasit un ghemotoc
Sa se joace langa foc
Dar dupa ce obosesste
Langa soba ghemuieste.

Pisicuta pis, pis, pis

Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam

Dara tu te-ai suparat,


Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea De
ce esti atat de rea?

Nu sunt rea, dar sunt micuta


Ia sa-ti mai dau o labuta.
Pisicuta si pasarica

Jos, in iarba, sta o pisica,


Sus, in pom, e o pasarica,
Pisicuta spune: "Miau,
Puisorul vreau sa-l iau!"
"Sa nu-mi iei puisorul,
Ca te bat cu betisorul!"
Pisicutul Pisicel

Pisicutul Pisicel
Mic, firav, abia-ntarcat
Prin ograda a plecat:
Ar vrea sa vada si el,
Cum arat-un soricel
Ciinele nostru Azor
Il simte nestiutor,
Si ce-si zice Azorel:
-Hai sa rid un pic de el!
Il cheama pe Pisicel Ii
arata un vitel Si-i
spune ca-i soricel! -Vai!
se mira Pisicel, Ce
frumos e-un soricel!
Spune-i draga Azorica
Sa se apropie fara frica.
Uite zau, ba chiar asa
Ma jur pe mustata mea
Ca pe el nu-l voi minca!
Este primul soricel Si
nu ma ating de el!

Pisoii de Ion Cârnu

Trei pisoi porniti pe joacã.


Au gãsit un ghem pe masã. Si
începând sã-l dea de-a dura
Au întins sfoara prin casã.

Tare mult s-au mai jucat.


Pânã când au obosit
S-au legat, s-au încurcat
Si asa au adormit.

O zi a muncit pisica
Desfîcând cu un forfecel,
Dar mai iute treaba asta
O fãcea un soricel.

Pisoiul

var. 1
Un pisoi cat portocala se juca de-a ala bala
cu o minge de hartie rosie si albastrie
cu piciorul si cu gura o-nvartea si-o da dea dura
o-ntorcea si-o sucea si deloc nu obosea. Pisoiul
var. 2

Un pisoi cat portocala


Se juca de-a alandala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie Mica
cum imi place mie.

Pisoiul cel mic

Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de
dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara!:( Ce-s eu, fiara? Ce-s eu, leu? Mie
spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit, ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare,
Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o
laba sa desir ata de pe un mosor... Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las'
afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci
De m-am dus de-a berbeleacul! ...

Piticul

Un pitic
Atit de mic
Facea baie in ibric.
De sapun
S-a-mpiedicat Si
piticul s-a-necat.
Vai! Vai! ce pacat!
Ca piticul s-a-necat.

Plângareata
Stelian Filip

Ce-are fata? Ce sa fie,


Si-a facut, din joc, o zgaiba,
Si de-atâta: "Vai si vai!" Nu
mai e cu ea de trai!

Dar tipând asa cât zece,


Cum o mângâi, cum ii trece!
Spune tu: aceasta boala Nu
se cheama... razgâiala?!

PLOAIA
varianta 1

Pic, pic, pic


Nu-i vant, nu tuna
Pic, pic, pic
Ce ploaie buna.

PLOAIA
varianta 2

Pic, pic, pic,


Ploaia vine,
Vine pe furis,
Pe acoperis.

Printre ramurele
Si pe floricele
Da o simt si eu,
Pe nasucul meu.
Plugusorul

Aho, aho copii si frati,


Stati putin si nu minati,
Linga boi v-alaturati.
Si cuvintul mi-ascultati.
Ia mai minati, mai, hai,
hai...
S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu friu de matase,
Impletit in sase,
Cit vita de groasa,
El in scari s-a ridicat,
Peste cimpuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat,
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei,
Ia mai minati, mai, flacai, hai, hai...
La luna, la saptamina,
Isi umplu cu aur mina.
Si el vru sa vada,
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cit vrabia, Era-
n bob cit trestia.
Ia mai minati, mai, hai,
hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos,
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul, Iute
ca focul, De nu-l
prinde locul. Cu
potcoave de argint, Ce
da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratori tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe aici, pe la
dumneavoastra, Departe de
casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu piine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu cotnar de Dragasani,
La anul si la multi ani!

Poezia cocosului
Grigore Vieru

S-a urcat pe magazie


Sa ne spuna-o poezie,
Insa, emotionat,
Poezia a uitat
Si ne-a spus din ce stia
Numai cum se cheama ea:
"Cucuriguuu!" Pomul
Craciunului George
Cosbuc
Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Padurea iarna doarme, c-asa vrea Dumnezeu.

Si numai cate-un viscol o bate uneori, Ea


plange atunci cu hohot, cuprinsa de fiori.

Si tace-apoi si-adoarme, cand viscolele pier,


In noaptea asta insa, vin ingerii din cer.

Si zboara-ncet de-alungul padurilor de brad,


Si canta-ncet si mere si flori din san le cad.

Iar florile s-anina de ramuri pina jos Si-i


cantec si lumina si-asa e de frumos!

Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i,


Se bucura si canta ca ingerii si ei.

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,


Dar uite ce-ti trimite dintr-insa Dumnezeu.

Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii,


Asa cum au gasit-o, cu flori si jucarii.

Departe intr-un staul e-n fasa-acum Iisus,


Si ingerii, o, cate si cate i-au adus.

Dar el e bun si-mparte la toti cati il iubesc, Tu


vino, si te-nchina, zi: "Doamne-ti multumesc".

Poveste
nu imi amintesc autorul

Mai demult, un mos si-o baba,


Mosul gras si baba slaba,
Nu aveau, daca socoti,
Nici copii si nici nepoti.
Cine sa-i fi ajutat De
cadeau bolnavi la pat?

Intr-o zi, in cioarece


Mosu-a prins un soarece.
Si, ca la o suparare Era
gata sa-l omoare. Insa
baba mai miloasa L-a
oprit copil in casa.

Bucuros ca are-un fiu


Mosu-a cumparat rachiu.
Mai apoi i-a dat si-un nume
Ca oricarui om din lume.
Sa nu-l roada vre-o pisica
I-a dat numeme de :Tica.
Tica-i tot sarea-n mustata,
Bucuros si plin de viata.
Dar sa stiti voi dragii mei,
Tic´-avea un obicei: Pe-
ntuneric, pe lumina, Tup
in sacul cu faina.

Intr-o seara, pentru cina,


Baba ia din sac faina,
Si gateste-o mamaliga.
Mosul iese-n prag si striga:
Tica, Tica cina-i gata, Vino
sa cinezi cu tata.

Si-l tot striga,il tot striga,


Tica-i fiert in mamaliga.
Vezi naravul de la fire,
Nu mai are lecuire.

Povestea gîştelor
George Coşbuc

Un gîscan cu pene lucii


Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mîn-avea papucii
Nu ştiu cum i s-a-ntîmplat

Că papucii lui căzură,


Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură
Fără leac de tiviturăCe
păcat!

Gîştele-auzind cum zbiară:


"Aoleo!-Papucii mei!" Într-
un suflet alergară
Şi-ntrebau mirate ce-i? "Am
rămas" plîngea gîscanul,
"Păgubaş de patru lei!
Iată-mă desculţ, sărmanul!
Ce mă fac acum, golanul
Fără ei!"

"Haideţi toţi, şi moşi şi babe


Să-i cătăm pe rîu acu!"
Repede-notînd din labe
Cîrdul tot pe rîu trecu.

"I-ai găsit?- Eu, nu, surată,


Ce mă-ntrebi aşa şi tu!"
Toate-apoi strigau de-odată:
"Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu nu!"

Vara-ntreagă tot umblară,


Dar papucii, duşi au fost! Şi-
au să umble şi la vară Pînă
ce le-or da de rost!

Iar gîscanul merge, vine,


Face cruci şi ţine post.
"Nu-i găsesc! Sărac de mine.
Iar desculţ e, vezi bine,
Lucru prost!"

Gîştele de-atunci, în cale,


Cînd văd apa undeva,
Căutînd pornesc agale
Tot crezînd că-i vor afla.

Vin şi raţe să le-ajute Mac-


mac-mac şi ga-ga-ga!
Zile-aşa pe rîu pierdute! Ga-
ga-ga!

Iar cînd gîştele stau gloată


Şi prin dreptul lor te duci.
Sare tabăra lor toată Să te-
ntrebe: "Ce ne-aduci?

Ai găsit papucii? Spune!"


Tu la fug-atunci s-apuci!
Sî-sî-sî! Tot fac nebune Şi te
muşcă, doar le-ai spune De
papuci!

cara

Puisorul cafeniu
Otilia Cazimir

A iesit din ou, la soare,


Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.

Sta gaina la-ndoiala,


Ca din spate puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
(Ghemotoace de beteala),
Numai cel de la sfarsit
A iesit Mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
- Nu cumva-i de ciocolata?...

Puiul
Gheorghe Tomozei

...Şi-aşa a adormit pisicul în


buzunare la bunicul cu ghearele-n
mătasea vestei şi coada-n liniştea
povestei. Trezit din somn, în miez
de noapte, visează şoareci de lapte
şi e viteaz şi-ntinde laba zbîrlit ca
tigrii pe degeaba; gata să prade
vechi cetăţi.

Dar se încurcă în mustăţi.

Puma

Puma, puma
Lasa gluma,
Daca vrei sa stai cu mine
Si sa-ti netezesc frizura,
Ia, fa bine, inchide gura!

Rata, rata, ratisoara 2

Rata, rata, ratisoara


Ce te plimbi pe ulicioara?
Toata ziua lipa, lipa Si
acas' nu faci nimica!

Ratoiul bucatar

La vagon-restaurant
E ratoiul elegant.
Cu un sort legat la gusa,
Scoate capul grav pe usa:
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac, mac, mac!
RATZA, RATZA, RATZISOARA 1

RATZA RATZA RATZISOARA


CE TE PLIMBI PE ULICIOARA
CU PANTOFII ROSIORI CARE-I AI DE SARBATORI?
DA-TE FRATE LA O PARTE,
NU MA DUC ASA DEPARTE
MA DUC PIN AICI LA MOARA
CA MI-E GUSHULITZA
GOALA

Rica

Rica nu stia sa zica


Rau, ratusca, ramurica
Dar de cind baiatu-nvata
Poezia despre rata
Rica a-nvata sa zica Rau,
ratusca, ramurica.

Rugaciune
Mihai Eminescu

Craiasa alegându-te,
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata Si
pururea fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata
Lumina dulce, clara,
O, Maica prea curata Si
pururea fecioara,
Marie!
Saniuta

Neaua peste tot s-a pus


A venit iarna draguta
Hai copii pe deal in sus
Sa ne dam cu saniuta.

Cate unul, cate doi


Ne suim in sanioara
Fara cai si fara boi
Saniuta fuge, zboara.

Toti sunt rumeni la obraz


Multi coboara si multi suie
Unii rad, fac mare haz,
Altii capata cucuie.

SAPTAMINA

Sapte flori, sapte surori,


Cat ai vrea sa le masori Cum
e una-i si cealalta, Nici mai
mica, nici mai-nalta. Din
gradina cand le-aduni, Iti
apare-n fata LUNI! MARTI,
urmeaza dupa ea, O zoreste
MIERCUREA!
Scoate capul mai apoi,
Floarea urmatoare, JOI!
VINEREA, in spate-i sta,
Apoi alta, SAMBATA
DUMINICA in fuga mare,
S-a gatiti de sarbatoare Iar
gradina ce le creste,
SAPTAMINA se numeste!
Sapte fraþi
ªtefan Tita

Ia te uitã ºapte fraþi!


Însiraþi, parcã-s soldaþi.
Tot mereu se fugãresc,
Nu se prind, nu izbutesc!
Luni a ºters-o frumuºel,
Marþi se þine dupã el.
Miercuri, iute de picior,
Uite-l, e pe urma lor.
Cine vine mai apoi? Cin-
sã fie? Este Joi.
Vineri iute a pornit,
Sambãtã-i ºi el grãbit. Iar
Duminicã, ehei, Vine, vine,
dupã ei... ªi aleargã-aºa, pe
rand, Nu se prind nicicand,
nicicand...
Nu se prind mãcar de manã
ªi aleargã-o sãptãmanã...

Sara
Octavian Goga

Bolta si-a cernit naframa


Ca o mama întristata,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleaca fruntea-ngândurata.

Zarea-si picura argintul


Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate, Ca
un vis pribeag, un graur.

Codrul cântaretii-si culca,


Doarme trestia bolnava,
Dorm doi pui de nevastuica
Sub o brazda de otava.

S-a oprit trudita-moara,


Doarme apa la iruga,
Razimat pe coate-adoarme
Un cioban întins pe gluga.

Doarme cerul si pamântul


Intr-o dulce-mbratisare...
Doar izvorul mai tresalta Ca
un sân de fata mare.

Sarpele

Sasaila cel voios


E un sarpe mic si gros
Sta la soare se-ncalzeste
Pana iarasi flamanzeste.
Sase rate

Sase rate mari si grase


Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase.
Vai,vai,vai ce rate hoate...

Scrisoare
Ana Blandiana

Mos-Craciun, toti imi spun


Ca esti darnic si esti bun.

Eu iti scriu de mai-nainte


Ca-s un baietel cuminte,

Si-ti mai scriu, asa, sa stii,


Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii -
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!

Daca vrei, da-mi o placuta,


Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta, Motocel
ros la ureche.

Lui bunicu - o lulea C-a


pierdut-o, saracutu'...
Poate-aduci vre-un os lui Cutu?
Poate ai vre-o acadea?

Lui Danut cel mititel,


Care plange-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel...
Noapte buna! Niculita

Sfatul degetelor
Elena Farago, dupa Jean Aicard

Spune degetul cel mare


Catre-aratator, Spune
degetul cel mare:
- "N-am farîma de
mîncare,Frate-aratator!"
Spune, catre mijlociul,
Cel aratator,
Spune-aratatorul: -"Frate,
Nu mai sînt deloc bucate,
Si de foame mor!"

Se apleaca mijlociul
Catre inelar, Si îi
spune-atîta numai:
- "Ce e de facut acuma,Frate
inelar?"

Lenes cata inelarul


Catre ei, si-apoi, Cam în
sila, le raspunde:
- "Ce sa faci cînd nu-i de unde?
Vom rabda si noi! ..."

Prinde-atunci cel mic sa strige


Mai istet ca ei:
- "Ce tot plîngem si ne frîngem?
Hai la munca sa ne strîngem
Toti uniti, ca nu ramîne
Niciodata fara pîine
Cel ce vrea sa si-o cîstige,
Fratiorii mei! ..."

SIMTURILE

Eu cu ochii, dragi copii


Vad papusi si jucarii.

Cu urechile, oricand,
Aud fiece cuvant.

Limba si cu cerul gurii


Imi spun gustul prajiturii.

Degetele-mi spun si ele


De sunt moi, chiflele mele,

Iar cu nasul adeseori,


Sorb parfumul tot din flori.

Sireata
Elena Fargo

Viorica, fata mamei


Cea cuminte si curata,
Si-a facut, mancand cirese,
Pe furis, pe sort, o pata…
Si-acum sta-ntr-un colt si plange:
„Doctorul e vinovat
Si c-o sa ma certe mama,
Si ca sortul e patat!"
Mama intra-ncet pe usa;
Ea tresare si-ntinzand
Mainile deasupra petei,
Plange intruna suspinand.
- De ce plangi, fetita
mamei?
- Plang ca doctorul ti-a
spusSa nu-mi dai deloc
cirese, Si tu in dulap le-ai
pus...
- Si tu plangi din lacomie?
Ce rusine!...
- Sa ma ierti!...
- Bine, dar sa fii cuminte...
- Nici de sort nu ma mai
certi?
- Care sort? Intreaba
mama...
- Uite, asta: l-am
patatLacomia pentru care
Chiar acuma m-ai iertat.

Somnoroase pasarele
de Mihai Eminescu

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund prin
ramureleNoapte buna!

Doar izvoarele suspina,


Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n
gradinaDormi in pace!

Trece lebada pe ape


Intre trestii sa se culce-
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie


Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si
armonieNoapte buna!
Sorcova
Sorcova,
Vesela
Sa traiti,
Sa-mbatriniti:
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata;
Tare ca fierul,
Iute ca otelul. La Anul si La multi Ani!...
(Dati-ne si noua bani... :-)

Strugurii
Ilie Mirea

Struguri galbeni, aurii,


Rosii, negri, brumari,
I-a copt toamna sus in vii:
Haideti sa-i mincam copii.

Stupul lor
Tudor Arghezi

Stupul lor de pe vîlcea


Stă păzit într-o broboadă
De trei plopi înalţi, de nea,
Pe o blană de zăpadă.

Prisăcarul le-a uitat


Şi-a căzut şi peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.

Înlăuntru însă-n stup


Lucrătoarele sînt treze
Şi făcînd un singur trup Nu-
ncetează să lucreze.

Că nici una n-a muncit


Pentru sine, ci-mpreună
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere bună.
Sunt copil ca fiecare
de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare


Si ma joc mereu,
Jucaria cea mai mare
Este tatal meu.

Si cand tata nu-i acasa


Ci-i altundeva
Jucaria cea frumoasa
Este mama mea.

Si cand mama si cu tata


Sunt plecati de-aici
Pentru joc, sa tineti seama,
Am niste bunici.

Scumpa mama, draga tata


Roata nu sta-n loc,
Ca voi fi si eu odata Jucarie-
n joc.
Suparare, suparare

Suparare, suparare,
fara nici o suparare.
Daca ne mai suparam,
luam trenul si plecam.
Si plecam la Gara Mica,
sa-l luam pe Stefanica.
Si plecam la Gara Mare,
sa-l luam pe Tata Mare.

TAKE A MOMENT TO LISTEN


english - author unknown

Take a moment to listen today,


To what your children are trying to say.
Listen today, whatever you do,
Or they won't be there to listen to you.

Listen to their problems, listen to their needs,


Praise their smallest triumphs, praise their smallest deeds.
Tolerate their chatter, amplify their laughter,
Find out what's the matter, find out what they're after.

But tell them that you love them, every single night.
And though you scold them, be sure you hold them tight,
Tell them "Everything's all right;
Tomorrow's looking bright."

Take a moment to listen today,


To what your children are trying to say.
Listen today, whatever you do,
And they will come back to listen to you.

Talharul pedepsit
Tudor Arghezi

Intr-o zi, prin asfintit, Soaricele a-ndraznit Sã se creada în putere A prada stupul de miere. El
intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina-i Slaba, mica si putina, Pe când el,
hot si borfas, Langa ea-i un urias. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n
cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Roiul, cum de l-a zarit C-a intrat, l-a coplesit.
Sacoteala sã-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara, De la bot pana la coada Tabarate mii,
gramada, Si l-au strans cu mestesug, Incuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vream sã zic, Sã
fii mare cu cel mic, Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna.

Te voi iubi mereu


dupa Robert Munsch

O mama isi tinea nou-nascutul la piept si


incet il legana inainte si-napoi, inainte
si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l tinea cinta: “Te
voi iubi mereu, te voi indragi
pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Copilul a crescut. El a crescut si a crescut, si a


crescut. A crescut pina a implinit doi ani, si a
inceput sa alerge prin toata casa. Tragea de
cartile din biblioteca. Tragea toata mincarea din
frigider si lua ceasul mamei si-l arunca in toaleta.
Citeodata mama isi spunea: “Acest copil ma-
nebuneste!”

Dar noaptea, cind copilul de doi ani era linistit,


mama deschidea usa camerei, o
strabatea tiris, se uita de la marginea
patului; si daca el era intr-adevar
adormit il lua in brate si-l legana
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta: “Te
voi iubi mereu, te voi indragi
pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Baietelul a crescut. El a crescut si a crescut, si a


crescut. El a crescut pina cind a implinit noua ani. Si
niciodata nu vroia sa faca baie, si de cite ori bunica ii
vizita el vorbea urit. Citeodata mama ar fi vrut sa-l
vinda la gradina zoologica!

Dar noaptea, cine el dormea, Mama deschidea


incetisor usa camerei, o strabatea tiris si se uita
de la marginea patului. Daca era intr-adevar
adormit, ea-l lua in brate pe acel baiat de noua
ani si-l legana inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana, cinta:
“Te voi iubi mereu, te voi
indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Baiatul a crescut. El a crescut, si a crescut, si a crescut.


Si a crescut pina cind a ajuns un adolescent. El avea
prieteni ciudati si purta haine ciudate, si asculta muzica
ciudata. Citeodata mama lui se simtea
ca intr-o gradina zoologica!

Dar noaptea, cind acest adolescent dormea,


mama deschidea usa camerei lui, o strabatea
tiris si se uita de la marginea patului. Daca era
intr-adeva adormit, ea-l lua in brate pe acel
baiat mare, minunat, si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta: “Te
voi iubi mereu, te voi indragi
pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Adolescentul a crescut. El a crescut si a crescut,


si a crescut. A crescut pina a devenit un adult.
A parasit casa parinteasca si si-a luat o casa in
cealalta parte a orasului.

Dar citeodata, in noptile intunecate mama se urca in


masina ei si traversa orasul. Daca toate luminile in casa
fiului ei erau stinse, ea deschidea geamul de la
dormitorul lui, il strabatea tiris si se uita de la marginea
patului. Daca acel barbat mare, minunat, era intr-
adevar adomit ea-l lua in brate si-l legana inainte si-
napoi.
Si in timp ce-l legana cinta: “Te
voi iubi mereu, te voi indragi
pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Ei bine, acea mama a imbatrinit.


Si a imbatrinit, si a imbatrinit, si a imbatrinit.
Intr-o zi si-a sunat fiul si i-a spus, “Ar fi
bine sa vii sa ma vezi caci sint foarte
batrina si bolnava.” Cine el a ajuns la usa
ea a incercat sa cinte cintecul. Ea a cintat:
“Te voi iubi mereu, te voi indragi pentru
totdeauna …” dar nu a putut sa-l termine
pentru ca era prea batrina si bolnava.

Fiul s-a indreptat spre mama lui.


A luat-o in brate si a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi. Si i-a cintat
acest cintec: “Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Mama mea vei fi.”

Cind fiul s-a intors acasa in acea noapte, a


stat nemiscat mult timp la capatul scarilor.
Apoi a mers in camera unde fetita lui nou-
nascuta dormea.
A ridicat-o in brate si foarte incet a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi, inainte si-
napoi. Si in timp ce-o legana a cintat: “Te voi
iubi mereu, te voi indragi pentru totdeauna
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Tic Tac 2

Tic-tac, tic-tac
Plange-un tzutzure pitic
Suparat ca soarele I-a
muiat picioarele.

Tic-tac

Tic-tac, tic-tac,
Bate ceasul neincetat
Scoala-te copile, E
vremea de-nvatat.
Tica, tica, tica
Tica, tica, tica
M-a batut mamica, C-a
mincat pisica Toata
fripturica.
Si m-am dus la scoala
Cu burtica goala,
Si-am venit acasa Cu
burtica grasa.

TOAMNA
(varianta 1)

Toamna, tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Mere rosii si gustoase
Pere galbene, zemoase.

TOAMNA
varianta 2

Toti acei ce-ntreaga vara


Au lucrat din zori si pana seara
Toamna au roade bogate
Au si fructe, si bucate.

Mere, pere in panere


Prune bune si alune Si
gutui amarui Cu puf
galben ca de pui. Si tot
felul de legume De nu le
mai stii pe nume.

Toamna tarziu
de Monica Tomescu

Pui-de-vant, n-auzi ce-ti spun?


Da-te jos din pom acum!
Si-apoi cauta-ti de drum!
Zi si noapte ti-e totuna,
Asta-i joaca? Zici ca-i toamna
Si ca numai ea te-ndeamna
Sa imi lasi copacii goi? Sa
pui frunzele-napoi!

Uite, vine Mos Craciun!


Otilia Cazimir

Prin nameti, in fapt de


seara,
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creste...
Cu urechile ciulite Iepurasul
se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,


Cu ferestre luminate.
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poarta bate:

- Buna seara, buna seara!


Iaca, vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete.
Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi,
Bucurosi, Striga
glasuri de copii.
Mosule, de unde vii? - Iaca,
vin din mosi-stramosi,
Incarcat cu jucarii!

... Noapte rece si albastra.


Ies copiii la fereastra,
Sa se uite cum coboara,
Prin troianul urias,
Mos-batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara...

UN ARICI

UN ARICI
CU OCHII MICI
SI CU BOT CATIFELAT,
LINGA GARD S-A
TUPILAT, NECAJIT SI
SUPARAT CA L-A PLOUAT.
- MAI ARICI CU OCHII MICI,
HAI IN CASA LA CALDURA,
UNDE NIMENI NU TE FURA,
SUS DUPA CUPTOR SA STAI,
SA NU CAPETI... GUTURAI.
Unde-s mulţi, puterea creşte...
Otilia Cazimir

- Să poftească-aici, urîta !...


Şi-au sărit- mai mare
dragulCatincuţa mea cu bîta,
Ilenuşa cu ciomagul.
Căţeluşii sar şi ei.
Vulpea s-a grăbit, neroada,
De era să-şi uite coada
Între colţii lui Grivei!
...În poiană pasc la soare
Şapte gîşte, trei mioare,
Şi e linişte-n dumbravă.
-Asta zic şi eu ispravă!

Unu si cu unu/ Iei intii sapunul


de Georgeta Moraru

Unu si cu unu/ Iei intii sapunul


Doi si cu trei/ Si-un burete iei
Patru, cinci, hop-hop/ Vin cu un prosop
Sase si cu sapte/ Trec apoi la fapte
Opt, cu apa calda/ Repede te scalda
Noua si cu zece/ Si cu apa rece Fac
neaparat/ Un copil curat !

Unu-i soarele pe cer

Unu-i soarele pe cer,


Doi sunt ochisori mei,
Trei sunt frunze la trifoi,
Patru labe la pisoi, Daca
vreti sa-l stiti pe cinci, ia
uitati-va aici 12345!

Vara
Duiliu Zamfirescu

Cu firea ei cea arzatoare


Sosit-a vara inapoi. Toti
pomii sint in sarbatoare, in
tei sta floare linga floare... E
dulce vara pe la noi!
Versurile pe care le-au învatat cei doi copilasi pentru ziua mamei lor
Elena Farago

Eu nu sînt destul de mare


Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sînt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.

Dar îti dau o sarutare,


Ici, pe obrajor,
Si pe mîna asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atîta dor!

Zile lungi si voie buna


Îti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti
spuna Sa ma ierti, mamica
buna, Ca nu stiu mai mult!

Vestitorii primaverii
George Cosbuc

Dintr-alte tari, de soare pline,


Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, inapoi Veniti
cu bine!
De frunze si de cintec goi,
Pling codrii cei lipsiti de voi.

In zarea cea de veci albastra Nu v-


a prins dragostea sihastra? De ce-
ati lasat? Nu v-a fost dor De tara
voastra? N-ati plins vazind cum
trece-n zbor Spre miazanoapte nor
de nor?

Voi ati cintat cu glas


fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte, Ori
doine dragi, cind v-ati adus De
noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus,
Ca doine ca a noastre nu-s?

Si-acum veniti cu drag in tara!


Voi revedeti cimpia iara, Si
cuiburile voastre-n cring!
E vara, vara! As vrea la
suflet sa va string, Sa rid de
fericit, sa pling!

Cu voi vin florile-n cimpie


Si noptile cu poezie Si
vinturi line, calde ploi Si
veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti inapoi!

Vine iarna

Vine, vine, vine iarna,


Vine de departe, hat! Cu
caciuli de promoroaca Si
cojoace de omat.

Vine gerul, care pune


Flori de gheata la feresti
Si mamica iar ne spune
Adormindu-ne, povesti.

Vine ploaia
George Cosbuc
Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.

Vine ploaia, bine face!


Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!

Vine toamna cu galosi

Soptesc pe strazi paraie...


Toamna, in manta de ploaie,
Bate-n geam cu glasu-i mic:
Pic, pic, pic.
Azi si-a pus ciorapi mai
grosi,
Ba si-a pus chiar si galosi,
Sa nu prinda guturai, Vai,
vai, vai!

Vulpea

Cu coada stufoasa
Cu bot ascutit,
La cotetul nostru
Des a nimerit.

Gaini, pui si rate,


Ia tot ce gaseste
Hoata asta stiti?
Vulpe se numeste.

Vulpea sireata

Cat e vulpea de sireata


S-a-nselat si ea odata
C-a furat dintr-o gradina Un
cocos de plastilina.

Zdreantã
Tudor Arghezi

L-ati vãzut cumva pe Zdreantã,


Cel cu ochii de faiantã?
E un câine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parcã-i strâns din petice,
Ca sã-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarnã
Si pe ochi, pe nara cârnã,
Si se-ncurcã si descurcã,
Parcã-i scos din câlti pe furcã.
Are insã o ureche
De pungas fãrã pereche.
Dã târcoale la cotet,
Ciufulit si-asa lãiet,
Asteptând un ceas si douã
O gainã sã se ouã,
Care cantã cotcodace,
Proaspãt oul când si-l face.
De când e-n gospodãrie
Multe a-nvãtat si stie,
Si, pe branci, târâs, grãbis,
Se strecoarã pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
-- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. -- "L-a
mâncat!" "Stai nitel, cã te
dezvãt Fãrã mãturã si bãt.
Te invatã mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a imbucat,
Zdreantã l-a si lepãdat Si-a-
njurat cu un lãtrat.
Când se uitã la gainã,
Cu culcusul lui, vecinã,
Zice Zdreantã-n gândul lui
"S-a fãcut a dracului!"

Zebra

Dupa cate se aude,


Zebra s-a vopsit cu dude
Geaba-ncearca sa se spele,
I-au intrat dungile-n piele.